Creterea prepelielor n Romnia - Oportuniti i constrngeri

Posted on 14. May, 2010 by admin in Articole stiintifice, Utile n Romnia, prepeliele a fost cresc te !i selecionate "nc# din an l 1$%0, "n cadr l &.'.A.P.A.M. (alote!ti iar d p# 1$$0 cre!terea prepelielor s)a e*tins "n mici ferme pri+ate, e*ploatate mi*t, att pentr o # ct !i pentr carne. Problema c aceste ferme pri+ate a repre,entat)o comerciali,area prod selor care de obicei a+ea loc "n condiii necoresp n,#toare. ns# d p# an l 2000, "n moment l "n care reelele de -ypermar.et) ri a "ncep t s# se e*tind#, acestea a prel at !i comerciali,area conform standardelor normale a prod selor de prepeli#. /*ist# la noi "n ar# cte+a oport nit#i reale de cre!tere a prepelielor datorit# cererii cresc te de o # de prepeli# care tind s# le "nloc iasc# pe cele de 0#in#. n cadr l acestor oport nit#i a+em cte+a sisteme moderne !i eficiente de obinere a o #lor1 Ferma mixt pentru ou - carne; Ferma specializat pe producia de carne i Ferma profilat pe producerea de ou. A+em de asemenea an mite etape care coresp nd or0ani,#rii microfermei de prepelie care s nt obli0atorii pentr de,+oltarea nei astfel de cresc#torii. Aceste etape pot fi diferite "n conte*t l nor sisteme c m ar fi rm#toarele1 Sistem de exploatare la baterii i Cresctoriile de cas (familiale). n ceea ce pri+e!te constrn0erile care pot ap#rea "n ca, l cre!terii prepelielor "n Romnia, p tem afirma c# e*ist# do # ca ,e principale pentr care m li cresc#tori a ren nat la cre!terea acestora1 te-nolo0ia de cre!tere !i sistem l de +alorificare al o #lor. 2ot !i innd cont de calit#ile n triti+e ale o l i de prepelia p tem sp ne c# piaa act al# din Romnia este "n cre!tere !i totodat# +a asi0 ra s rse de profit pentr micii cresc#tori. I. Istoria prepeliei n lume i n Romnia Prepelia 3Coturnix coturnix4 este o pas#re c#l#toare din ordin l 5aliformae, care tr#ie!te !i "n ara noastr# "n cmpii desc-ise, din prim#+ar# pn# toamna. 6pecii !i s bspecii ale 0en l i 'ot rni* s nt ori0inare din toate continentele, mai p in din America 32 7o8es, 9.R.4. Prepelia com n# 3Coturnix coturnix4 aparine ordin l i P-asianidae, al#t ri de potrnic-e !i fa,an. Unele dintre ele, cot rni* cot rni* sa prepeliele com ne s nt p#s#ri mi0ratoare din Asia, Africa !i / ropa 3: ;at n ma <., ;ido 7.4. = an mit# s bspecie care a mi0rat "ntre Asia !i / ropa, a fost cresc t# "n capti+itate pentr prima dat# "n '-ina, fiind cresc te ca p#s#ri de companie cnt#toare. Prepeliele domesticite a fost d se dinspre '-ina spre 9aponia 31 7o ston >.'.4. >e!i prepeliele e ropene mi0ra "nspre s d, fiind prinse !or d p# c#l#toria e*ten ant#, scrierile biblice !i e0iptene n conin date c pri+ire la cre!terea lor "n capti+itate 34 Miller, 6. M., A. ;ato, and 6. <a.ai4. ?a "ncep t l secol l i nostr , prod cia la prepeli# a fost orientat# att pentr carne ct !i pentr o #.n timp l cel i de)al doilea r#,boi mondial, prepelia aproape c# a "ncetat s# mai fie cresc t#,

de)abia d p# an l 1$%0 s)a "nre0istrat n re+iriment "n cre!terea acestei specii. n pre,ent, "n 9aponia, prod cia de carne de prepeli# se afl# pe loc l doi d p# cea de carne de 0#in#. n / ropa, prepelia domestic# a fost importat# c %0 ani "n rm#, "n special, "n Romnia c 2@ de ani "n rm#. A !a france,# de prepelie, care a fost importat# !i "n Romnia, are o 0re tate corporal# la +rsta de ad lt de apro*imati+ 1@0 0 3femela4 !i de 120 0 3masc l l4 3B Mo-mond, 2. 7. and 2. 7.C'oleman4. II. Oportuniti n creterea prepelielor n Romnia n Romnia, "nc# din an l 1$%0, &.'.P.A.M. (alote!ti a cresc t, selecionat !i ameliorat prepelie Dapone,e importate din Erana. > p# 1$$0 cre!terea prepelielor s)a e*tins "n mici ferme pri+ate @00 ) 2000 prepelie, e*ploatate mi*t pentr o # !i carne, comerciali,area o #lor f#cnd )se "n piee, "n condiii de obicei necoresp n,#toare. > p# an l 2000, odat# c e*tinderea reelelor de s permar.et)r ri, acestea a prel at !i comerciali,area "n condiii coresp n,#toare a o #lor de prepeli#, care a cresc t de la an la an. /le s nt tili,ate att pentr tratament l nat rist ct !i pentr "nloc irea cons m l i de o # de 0#in#. n ltimii ani se constat# o tendin# a cons matorilor romni de a "nloc i cons m l o #lor de 0#in# c cele de prepeli#. Aceast# tendin# are mai m lte ca ,e1 conin t l red s de colesterol, conin t mai ridicat "n +itamine !i s#r ri minerale, n 0 st mai fin !i mai pl#c t al alb ! l i. n aceste condiii cererea de o # de prepeli# pe piaa romneasc# +a fi "n contin # cre!tere "n rm#torii ani. >e!i este o pas#re s#lbatic#, deine record l mondial la prod cia de o #1 4F0 de o # "ntr) n an. Acest record a fost obin t de n cresc#tor "n 6.U.A. Prepelia Dapone,# este n fenomen !i "n alt# pri+in#1 precocitatea. P ii de 0#in# ai raselor de 0#ini o toare "ncep s# o # la +rsta de 1F ) 22 s#pt#mni. P ii de prepeli# o # "ncepnd de la 40 de ,ile considernd )se c# aD n0 la mat ritate se* al# la F s#pt#mni, n alt record pentr p#s#rile de ferm#. Record rile prepeliei Dapone,e n se opresc aici. /ste specia de p#s#ri care se cre!te c cea mai mare densitate pe m21 F0 ) 100 prepelie pe m2. n sistem l de cre!tere la baterii, acestea se pot disp ne pe 4 pn# la B ni+ele. 'ele mai tili,ate s nt cele c @ ni+ele obinnd )se o "nc#rc#t r# medie de 400 ) @00 de prepelie pe m2 de ad#post. Aceast# "nc#rc#t r# n se mai "ntlne!te la nicio specie de animale de ferm#. = alt# performan# deosebit# a acestor p#s#ri o repre,int# re,istena deosebit# la boli. >ac# se respect# condiiile normale de cre!tere a p#s#rilor "n baterii, se asi0 r# n f raD de calitate, aceste p#s#ri n se "mboln#+esc de bolile infecto ) conta0ioase care se c nosc la p#s#ri. n mod normal n e*ist# !i n se practic# +accin#ri la prepelie. 'alit#ile deosebite ale o l i de prepeli# "l recomand# ca pe G n prod s care se +inde sin0 rH. 're!terea prepelielor este na din afacerile deosebite pe care le p tei "ncepe c cost ri !i efort ri sc#, te, o afacere c rentabilitate s perioar# altor afaceri. 're!terea prepelielor se face ca o acti+itate de ba,#, ceea ce pres p ne n n m#r mare de prepelie o #toare, cresc te "n ferme

speciale 3@000 !i 10000 de p#s#ri4, dar pot fi cresc te !i ca oc paie ane*#, pentr cons m l propri , "n cresc#torii familiale 3"ntre 100 !i @00 de p#s#ri4. n cele ce rmea,#, +oi pre,enta cte+a sisteme moderne !i eficiente de obinere a o #lor. Ferma mixt pentru ou - carne /ste sistem l cel mai abordat, pentr c# permite or0ani,area acti+it#ii "n fl * contin , c acti+itate e0al# "n tot timp l an l i, incl ,nd toate sectoarele de acti+itate1 a4

Producerea Prinilor - Sc ema fluxului te nolo!ic 2ineret p#rini, 0 ) % s#pt#mni, %00 capete pe serie 3p i nese*ai4I P#rini ad li, B ) :4 s#pt#mni, @40 femele !i 1F0 masc li, din care1 de la B ) 14 s#pt#m#ni1 1:@ femele !i 4@ masc liI de la 1@ ) 21 s#pt#mni1 1:@ femele !i 4@ masc liI de la 22 ) 2F s#pt#mni1 1:@ femele !i 4@ masc liI de la 2$ ) :4 s#pt#mni1 1:@ femele !i 4@ masc li. Staia de incubaie

) ) ) ) b4

'apacitatea de inc baie pe serie 2B00 loc riI 'apacitatea eclo,ionatiarelor pe serie 1%20 loc ri. Sectorul de tineret crescut pentru carne

c4

'apacitate 2@00 loc ri pe serie 3@ mod le * @00 loc ri4. Punct de sacrificare

d4

Pentr 1@0 de prepelie pe s#pt#mn#.

Pe acest fl * se pot prod ce an al circa 1%200 prepelie pentr carne !i 1@@00 prepelie -ibride pentr o #, ambele li+rabile la +rsta de % s#pt#mni. AmenaDarea nei ferme mi*te pentr o at !i carne de prepeli# se poate face c efort ri financiare red se, asi0 rnd )i n fl * liniar, "ncepnd c tineret l p#rini de reprod cie "n +rst# de o ,i !i terminnd c p nct l de sacrificare. Prepeliele tineret de reprod cie de % s#pt#mni re, ltate, din considerente de ordin sanitar ) +eterinar !i or0ani,atoric, +or fi cresc te "n spaii mai retrase 3% ?inen8ea+er 7., M rray '.J.4. Ferma specializat pe producia de carne n f ncie de posibilit#ile materiale !i de spai l disponibil, ferma pentr prod cerea de carne poate c prinde sector l de cre!tere a p ilor pentr carne, stabilind principi l de ac-i,iie a p ilor de o ,i, sa a o #lor de inc baie de la o ferm# speciali,at#, sa poate a+ea n fl * te-nolo0ic complet incl ,nd, prod cnd p ii "n re0im propri , prin ac-i,iie de p#rini tineret1

a4 ) ) b4 ) ) c4 d4

P#rinii1 tineret p#rini1 0 ) % s#pt#mniI p#rini ad li1 B ) :4 s#pt#mni. 6taia de inc baie1 1 inc batorI 1 eclo,ionator 3%0K din capacitatea inc bator l i4. tineret l cresc t pentr carne 3@ mod le4I p nct l de sacrificare.

?a +rsta de % s#pt#mni, toi p ii de carne se sacrific#. > p# aceast# +rst#, ac m larea spor l i se face c pierderi !i prin dep neri de 0r#sime care deprecia,# calitatea carcasei. >e la fiecare femel# ad lt# se obin 3"ntr) n cicl de o at de 2$ s#pt#mni41 1:$ o # * $0K o # inc babile * B2K eclo,i ne L $0 p i de o ,i. Pe ba,a acest i calc l se stabile!te capacitatea spaiilor de ca,are a p#rinilor, de inc baie, de ca,are a tineret l i pentr carne, de abatori,are, ritm l eclo,i nilor !i al sacrific#rilor. 2reb ie de asemenea s# se in# cont de perioada de +id sanitar. Ferma profilat pe producerea de ou n ca, l "n care se are "n +edere o ferm# or0ani,at#, pentr prod cia de o #, se recomand# dimensi ni de 1000 ) 2000 prepelie o #toare, cel p in, c prod cii an ale de 240.000 pn# la %00.000 o # !i n cons m ,ilnic de f raDe de la 2@ ) @0 .0. Pentr prod cia de o #, cea mai eficient# form# de e*ploatare a prepelielor o #toare este la baterii. (ateriile de prepelie treb ie s# fie confecionate din metal +opsit sa 0al+ani,at de dimensi ni apro*. 1m? * 0.@ * 0.2@, c o densitate a p#s#rilor de %0 ) F0 m2. Recoltarea o #lor se face "n partea din fa# a bateriilor, ca !i f raDarea. Ad#parea "n lateral sa pe partea op s# f raD#rii. n practic# se tili,ea,# 4 ) % ni+ele de baterii. Un factor deosebit de microclimat este temperat ra, cea ideal# fiind de 20 ) 2@ 0rade '. 6 b 20 0rade '. "ncepe s# scad# procent l de o at iar la 1@ 0rade '. o at l "ncetea,# complet. Pentr a e+ita acest inco+enient este foarte important ca ad#post l "n care s nt cresc te prepeliele s# fie i,olat !i compartimentat coresp n,#tor, adic# s# n e*iste n e*ces de spai care iarna treb ie "nc#l,it la 20 ) 2@ 0rade '., ceea ce este foarte costisitor. 6 rsa de c#ld r# este de preferat s# fie comb stibil solid1 lemne !i M sa c#rb ni. Pentr "nc#l,irea n i ad#post c 1000 de prepelie pe timp l iernii c radiatoare electrice, o mare parte din +enit l obin t din prod cerea o #lor +a fi diriDat pentr plata c rent l i electric 3@ Mor0anti P, (r no ', 5 arneri, E, 'ardillo A, >el 'iotto P., Nalen,ano, E.4. n concl ,ie, ad#post l treb ie i,olat, +ol m l ad#post l i optimi,at, s rsa s plimentar# de "nc#l,ire s# fie lemne sa c#rb ni, n electricitatea sa 0a,ele nat rale. >e asemenea, +ara "n ,ilele canic lare dac# temperat ra "n ad#post cre!te peste 2@ 0rade '., p#s#rile s fer#, s nt stresate, scade o at l !i s nt foarte dependente de o asi0 rare contin # a apei

proaspete. >ac# n a n confort termic coresp n,#tor, n cons m# f raD l !i prim l efect este sc#derea sa oprirea o at l i. Un alt factor important de microclimat este me,eala. >ac# iarna ad#post l n este +entilat coresp n,#tor, sa s nt deficiene la sistem l de ad#pare, cre!terea midit#ii peste limitele normale d ce "ntotdea na la "mboln#+iri ale aparat l i respirator, care a ca prim efect sc#derea o at l i pn# la oprirea acest ia !i c-iar cre!terea procent l i de mortalitate. Asi0 rarea n i f raD de calitate, din materii prime de calitate asi0 r# obinerea nei prod cii de o # de calitate 3F Panda, (. and 6in0-, R.P.4. /ste foarte important pentr rentabilitate, ca procent l de o at s# n scad# s b B0K. n aceste condiii, asi0 rarea factorilor de microclimat corelat c o f raDare !i ad#pare coresp n,#toare s nt eseniale pentr s sinerea afacerii. tapele organizrii microfermei de prepelie Pentr de,+oltarea nei cresc#torii de prepelie, se imp n cte+a aspecte de or0ani,are absol t obli0atorii1 a4 b4 Proiectarea e*ploataiei !i stabilirea direciei de de,+oltare a prod cieiI =binerea acord rilor !i a a tori,aiilor de f ncionareI

c4 6tabilirea pro0ram l i te-nolo0ic, or0ani,area sistem l i de cre!tere !i e*ploatare de n triie !i sanitar ) +eterinarI d4 'erine constr cti+e !i de amplasare a ad#post rilorI pre0#tirea !i amenaDarea interioar# a acestoraI e4 f4 04 -4 i4 D4 Asi0 rarea material l i biolo0ic 3o # pentr inc bat, p i de o ,i, tineret, p#s#ri ad lte4I Apro+i,ionarea c materii prime !i materialeI Asi0 rarea forei de m nc#I Nalorificarea prod ciei !i asi0 rarea pieei de desfacereI 6tabilirea eficienei economice !i a criteriilor de performan#. Proiectarea e*ploataiei !i stabilirea direciei de de,+oltare a prod ciei.

/ste de preferat ca "nainte de l area nei deci,ii, orice in+estitor care dore!te s# "nfiine,e sa s# de,+olte o cresc#torie de prepelie s# fac# o anali,# concret# a condiiilor de care disp ne, iar pentr anali,a termenilor de referin# s# apele,e la asisten# te-nic# de specialitate 3$ Jalsber0 5./.4. = deci,ie 0re!it# cost# m lt mai m lt dect o ta*# de asisten#. !istem de exploatare la "aterii 're!terea prepelielor o #toare "n baterii este cel mai tili,at mod de cre!tere. /ste practicat att "n sistem ind strial ct !i "n sistem 0ospod#resc. A fost determinat mai ales de moti+e economice !i datorit# comportament l i de o at specific 3prepeliele "!i asc nd o l "n a!tern t4, dar !i de sec ritate a efecti+elor. >ensitatea prepelielor pe s prafaa de cre!tere "n acest ca, este cea mai mare "n serie animal#.

n practic#, s nt c nosc te trei sisteme de cre!tere "n baterii a p ilor de prepeli# respecti+1 6istem l Dapone,, c c !ca de demaraD a+nd do # compartimente1 1M: din c !c# "nc-is#, "nc#l,it#, c rol de dormitor !i 2M: din c !ca desc-is#, ne"nc#l,it#, ca spai de mi!care. nc#l,irea se face, doar c n bec electric de %0 J 3iarna4 sa de 40 J 3+ara4, c#ld ra +enind de s s, "ntr ct prepelia prefer# s# simt# cap l "nc#l,it. Podea a pori nii de c !c# "nc-is# este de forma n i 0rilaD de lemn, peste care se a!ea,# ro0oDini sa p n0i de cnep#. >emaraD l "n aceste c !ti d rea,# B ,ile +ara !i 10 ,ile iarna. >e obicei se "ntlnesc do # dimensi ni de c !ti1 mici 3pentr @0 ) 100 capete4 !i miDlocie 3pentr 100 ) 200 capete4, p tnd )se disp ne @ c !ti na peste alta. > p# B ) 10 ,ile, p ii se transfer# "n c !tile de cre!tere, nde s nt in i pn# la :0 ,ile, cnd se trec "n c !tile ad lte 310 R dolf ;i8itt4. /ste n sistem contro+ersat, mai ales din moti+e sanitar +eterinare, c r#enia !i de,infecia f#cnd )se c 0re tate !i n se pot respecta normele care se imp n, mai ales "n ca, l nor efecti+e mai mari de @00 ) 1000 de capete. n fa,a a do a de cre!tere -r#nirea !i ad#parea se face prin peretele frontal, c plasa a+nd oc-i rile de 1.@ cm. nc#l,irea se face c re,istene electrice !i termostat.90-eab l bateriei este com n pentr -r#nire !i ad#pare. /l este "mp#rit "n trei compartimente e0ale, dintre care cel medi este tili,at pentr ap#, iar cele do # laterale pentr f raDe. n primele do # ,ile d p# eclo,i ne, f raDele se presar# !i pe Dos, pe b c#i de -rtie sa "n D0-eab ri speciale, pn# cnd p ii a acces la -r#nitoare. >e m lte ori, c-iar !i cresc#torilor e*perimentai le scap# an mite detalii te-nice sa de comportament specifice la prepelie !i treb ie s# s porte Gsanci nileH as pra indicatorilor de prod cie1 spor "n 0re tate, prod cia de o #, cons m l de f raDe, indicatori de inc baie, etc. /ste foarte important ca la ale0erea tip l i de baterie s# se in# cont de fapt l c# "ntr) n spai e*trem de red s se "ndeplinesc f nciile +itale f ndamentale1 respiraie, e*piraie, de -r#nire, de ad#pare, defecare, de cre!tere, de reprod cie, de prod cie, etc. Pentr "ndeplinirea acestora, n rol e*trem de important "l are stabilirea nor norme te-nolo0ice de confort, pe cate0orii de +rst#, sistem de e*ploatare !i cate0orii de prod cie. 're!terea prepelielor o #toare "n sistem ind strial a imp s introd cerea nor sisteme de baterii c o eficien# "n e*ploatare din ce "n ce mai mare, care permit a tomati,area t t ror operaiilor te-nolo0ice, prec m1 f raDarea, ad#parea !i e+ac area deDeciilor. Cresctoriile de cas #familiale$ = cresc#torie de cas# se face din pl#cere !i din spirit practic, iar n m#r l prepelielor cresc te este de 10)1@ capete. n afar# de petrecerea "n mod pl#c t a timp l i liber, mica cresc#torie acoper# necesar l de o # al familiei respecti+e, iar o #le de prepeli# s nt dietetice, recomandate medical pentr afeci nile cardiace, etc. Un om treb ie s# cons me pe ,i n o de 0#in# sa 4)@ o # de prepeli#, sa "ntr) n an circa 1@00 de o # de prepeli#, "ntr ct o prepeli# prod ce an al circa 2@0 de o #. nseamn# c#, pentr fiecare membr al familiei, treb ie s# e*iste "n permanen# "n prod cie % prepelie. Nol m l de m nc# necesar este minim. >imineaa se administrea,# mncarea 3circa %00 0rame4 !i apa 3circa 1 litr 4 pentr ,i a respecti+#. 6eara tr,i se recoltea,# o #le deoarece prepeliele o #,

de re0 l# d p# amia,a. ?a ma*im m 24 -, se scot t#+iele c deDecii de s b fiecare c !c#. P se cte+a ,ile la soare, aceste deDecii de+in n e*celent "n0r#!#mnt nat ral, care poate fertili,a pe an circa 100 mp 0r#din# de ,ar,a+at ri sa flori 311 Jent8ort- (. '. and Mellen J. 9.,4. /ste preferabil# an0renarea copiilor "n "n0riDirea prepelielor, pentr de,+oltarea respect l i fa# de m nc#, a sentiment l i de i bire !i de ocrotire a animalelor 312 Jet-erbee, >. ;.4. Creterea prepelielor outoare ca ocupaie anex = astfel de cresc#torie asi0 r# necesar l propri al familiei "n o # !i carne de prepeli# !i, "n pl s, reali,ea,# !i n e*cedent de o # pentr +alorificare. 6e aprecia,# c# o astfel de cresc#torie poate a+ea "ntre 100 !i @00 de prepelie !i prod ce an al "ntre 2@.000 !i 12@.000 de o #, dintre care 20 ) 120.000 pentr +n,are. Creterea prepelielor outoare ca ocupaie de "az Pentr prod cia de o #, se recomand# 1000 ) 2000 prepelie o toare, cel p in, c prod cii an ale de 240.000 pn# la %00.000 de o # !i n cons m ,ilnic de f raDe de 2@ ) @0 .0. 'ea mai eficient# form# de e*ploatare a prepelielor o #toare este la baterii. (ateriile de prepelie treb ie s# fie confecionate din metal +opsit sa 0al+ani,at, c o densitate a p#s#rilor de %0 ) F0 mp. Recoltarea o #lor se face "n partea din fa# a bateriilor, ca !i f raDarea. n practic# se tili,ea,# 4 ) % ni+ele de baterii 31: Jetmore, A4. III. Constrngeri n creterea prepelielor n Romnia > p# ce s)a en merat mai s s beneficiile cre!terii prepelielor, s r+ine rm#toarea "ntrebare1 >e ce n s nt mai m li cresc#tori sa cei care cresc "n pre,ent de ce n !i)a e*tins capacitatea fermelorO >o # ar fi ca ,ele maDore pentr care m li cresc#tori a ren nat la cre!terea prepelielor1 a4 b4 te-nolo0ia de cre!tereI sistem l de +alorificare al o #lor.

Eoarte m li cresc#tori, a tratat cre!terea prepelielor ca !i cre!terea 0#inilor "n sistem e*tensi+, adic# n a aplicat o te-nolo0ie coresp n,#toare. Ad#post rile, de cele mai m lte ori impro+i,ate, din ma0a,ii f#r# sistem de +entilaie, nei,olate, bateriile constr ite arti,anal din materiale neadec+ate, f raDe care n coresp nd cerinelor metabolice cresc te ale prepelieiI toate acestea cond c "n final la sc#derea prod ciei de o # !i nerentabilitatea afacerii 314 Jilliams 2.>.4. n p inele ca, ri "n care te-nolo0ia a fost respectat# !i se obine o prod cie de o # coresp n,#toare, nici prod c#torii n a pia# de desfacere pentr o #le obin te, din mai m lte moti+e1 ) ) n s nt de calitate 3sparte, cr#pate, pr#f ite, c coaDa m rdar# de e*cremente4I n asi0 r# p#strarea "n condiii coresp n,#toare pn# la li+rare 2 )4 0rade '.I

) )

n asi0 r# transport l "n condiii coresp n,#toare 2)4 0rade '.I n asi0 r# ambalarea o #lor coresp n,#torI

) obtin o prod ctie prea mic# pentr a f rni,a permanent !i "n mai m lte filiale ale nei reele de s permar.et) ri. Concluzii 'a "n orice afacere rentabil#, scop l n este s# prod ci, ci s# +in,i toat# prod cia la n pre care s# acopere toate c-elt ielile !i "n ci+a ani s# amorti,e,e !i in+estiia iniial#. n condiiile act ale, piaa romneasc# este din ce "n ce mai pretenioas#. 'onsecina este c# cine n ofer# n prod s de calitate s)ar p tea s# n "l poat# +inde c-iar dac# este mai ieftin dect al conc renei. Pinnd cont de calit#ile n triti+e !i c rati+e ale o l i de prepeli# !i de fapt l c# piaa romneasc# aprecia,# din ce "n ce mai m lt acest prod s, de solicit#rile e*istente pe piaa e ropean#, aceast# acti+itate se +a de,+olta "n Romnia !i +a asi0 ra s rse de profit pentr micii cresc#tori.

Hranirea prepelitelor - ghid practic

< tritia este n l din cei mai importanti factori pentr mentinerea prepelitelor la n ni+el normal de crestere si de prod ctie de o a. A+and in +edere ca proces l de -ranire al prepelitelor pres p ne apro*imati+ %0)B0K din in+estitia c renta a nei ferme, este necesar de a+ t in +edere o proportie corecta a s bstantelor -ranitoare. 6 nt cate+a metode prin care se poate face o -ranire corecta a prepelitelor1 n fel de terci scat, pastile sa s b forma de f raD. &n ,onele calde se prefera terci l scat. &n Romania se practica -ranirea c f raDe scate, in diferite combinatii. Un proces de -ranire obisn it, folosit de crescatorii amatori poate consta dintr)o dieta apropiata de cea a 0ainilor, s plimentata c proteine prec m praf de peste, soia sa lapte praf. Pentr o crescatorie profesionista in care este necesar n proces de crestere mai rapid se +a apela la diete c n inalt 0rad de proteine. &ndeosebi prepelitele Dapone,e care se mat ri,ea,a la @)% saptamani rasp nd foarte bine la diete c n 0rad inalt de proteine. Aceasta metoda de -ranire intensi+a d ce la o de+ansare a perioadei in care prepelitele +or incepe sa o a. Pentr prepelitele aproape aD nse la mat ritate, dieta necesara se pastrea,a, in afara calci l i si a fosfor l i. 6e recomanda o dieta care sa contina cel p tin 1.2@K fosfor si :.@K procent de calci desi se poate aD n0e si la n procent de :.$K calci in perioadele cald roase de +ara, at nci cand prepelitele mananca mai p tin dar a oric m ne+oie de calci pentr o a. /ste foarte important ca -rana sa fie proaspata si sa fie pastrata in conditii de i0iena, scate si racoroase, departe de animale domestice sa da natori. 7rana tin ta mai m lt de F saptamani se poate deteriora si isi pierde capacitatile -ranitoare, practic este considerata stricata. E raDarea pepelitelor este deosebit de importanta. Un o de prepelita cantareste apro*imati+ 10K din 0re tatea prepelitei ad lte, fata de @)%K la 0aina, iar o prepelita poate prod ce si 2 o a in 24 de ore. &n aceasta sit atie calitatea f raD l i tili,at la -ranire este esentiala, de compo,itia l i depin,and asi0 rarea sanatatii pasarii si implicit calitatea o alor res ltate. /ste important de sti t ca n toti crescatorii, din pacate, tili,ea,a f raDe adec+ate si implicit n toate o ale +and te intr) n mod sa alt l pe piata s nt de cea mai b na calitate, aspect foarte important mai ales cand o ale s nt tili,ate cr de pentr c ra.

Pastrarea sanatatii populatiei de prepelite

Pre+enirea imbolna+irii prepelitelor Dapone,e depinde de aplicarea contin a si constiincioasa a principiilor f ndamentale si a practicilor de carantina si c ratenie. Mana0ement l b n red ce risc l imbolna+irilor. Prima mas ra pentr pre+enirea c s cces a acestor ca, ri este de,infectarea medi l i in care +a sta pop latia de prepelite. &mediat c m aD n0 in acest loc, pasarile +or fi i,olate de alte pasari de ferma si tin te s b obser+atie pe o periada de 2 saptamani. 6e +or obser+a orice semn de imbolna+ire si cand se obser+a o sc-imbare cat de mica in acest sens, se +or l a mas ri imediate de dia0nostic si se +or administra tratamente. A do a re0 la este de a separa matca 3pasarile reprod catoare4 de pasarile in crestere sa o atoare. Mas rile de asi0 rare a c rateniei s nt cele mai eficiente metode de pre+enirile a imbolna+irilor. /c-ipamente prec m c sti, D0-eb ri de -rana sa de apa, instr mente +o treb i c ratate frec+ent. 2reb ie asi0 rata protectia spati l i in care sta prepelitele impotri+a animalelor, insectelor care pot transmite microbi iar pasarile moarte treb ie eliminate imediat. 2eortic, prepelitele Dapone,e, fiind inr dite c pasarile de c rte s nt predisp se acelorasi boli prec m acestea. 2ot si, prepelirele s nt mai re,istente si c n mana0ement corect, mortalitata masi+a datorata bolilor n +a fi o problema.

Istoria prepelitei japoneze

Prepelitele, ca si 0ainile, por mbeii si potarnic-ile fac parte din familia P-asianoidea din ordin l 5aliforme din clasa A+es. 6pecii si s bspecii ale 0en l i 'ot rni* s nt ori0inare din toate continentele, mai p tin din America. Unele din ele, 'ot rni* cot rni* sa prepelitele com ne s nt pasari mi0ratoare din Asia, Africa si / ropa.'ate+a s bspecii s nt rc nosc te, dar dintre ele, 'ot rni* cot rni* cot rni* 3prepelita e ropeana4 este cea mai c nosc ta dar si 'ot rni* Daponica 3prepelita Dapone,a4. = an mita s bspecie care a mi0rat intre Asia si / ropa a fost domesticita pentr prima data in '-ina, fiind cresc te ca pasari de companie cantatoare. Prepelitele domesticite a fost ad se dinspre '-ina spre 9aponia de)a l n0 l pod l i ;orean 3conform l i 7o8es, 1$%44. =ric m, prepelitele a fost domesticite in Asiasi n in =rient l MiDloci asa c m se sp ne. >esi prepelitele e ropene mi0ra inspre s d fiind prinse sor d pa calatoria e*ten anta, scriereile biblice si e0iptene n contin date c pri+ire la cresterea lor in capti+itate. Primele consemnari c pri+ire la cresterea in capti+itate a prepelitelor in 9aponia datea,a din secol l al doispre,ecelea nde aceste pasari era tin te ca pasari de casa pentr cantec l lor. 6e sp ne ca n imparat Dapone, s)a +indecat de t berc lo,a d pa ce a cons mat carne de prepelita ceea ce a cond s la cresterea prepelitelor in 9aponia pentr carne si o a in a do a parte a secol l i al no aspre,ecelea iar in D r l an l i 1$10 prepelitele era cresc te pe scara lar0a in a aceasta tara. &ntre 1$10 si 1$41, pop latia de prepelite a cresc t +erti0inos in 9aponia, mai ales in ,ona 2o.yo, Mis-ima, <a0oya, 5if si in ,ona 2oyo-as-i. Aceasta perioada a insemnat si e*pansi nea imperialism l i Dapone, iar domesticirea prepelitelor s)a raspandit in '-ina, ;orea, 2ai8an si 7on0 ;on0 si mai tar,i in Asia de 6 d. 6 bspecia domesticita, Coturnix coturnix "aponica# este n mita QDapone,aQ, dar este c nosc ta si s b alte n me1 prepelita com na, prepelita)faron, prepelita 0ri Dapone,a, prepelita mi0ratoare Dapone,a. >en mirea corecta pentr Coturnix coturnix "aponica este Qprepelilta Dapone,aQ sa Qcot rni*Q, dar n Qprepelita cot rni*Q, pentr ca in limba latina, cot rni* inseamna prepelita.

Cresterea prepelitelor, o afacere care se demareaza rapid

Acasa R Util R &dei de afaceri R 'resterea prepelitelor, o afacere care se demarea,a rapid Articol din editia mai ) i nie 200$ nr. %

Carnea si oul de prepelita sunt mai ales cunoscute pentru caracteristicile medicale pe care acestea le indeplinesc, fiind recomandate in regimurile pentru tratarea diferitelor afectiuni ale inimii, ale stomacului, ale sistemului circular sau ale aparatului respirator. Comparativ cu oul de gaina, oul de prepelita are un continut de colesterol de 1,4% fata de 4% cat se inregistreaza in cazul oului de gaina grasimile din oul de prepelita sunt de apro!imativ trei ori mai putine ca aport proteic, gal"enusul contine #$% fata de 1%% - 1&% proteine la oul de gaina. 'in punctul de vedere al continutului de minerale si vitamine, oul de prepelita are de sase ori mai multa vitamina (1, de cinci ori mai mult fosfor, de cinci ori mai mult fier, de 1) ori mai multa vitamina (# fata de cantitatile continute de oul de gaina. 'e asemenea, continutul scazut de colesterol si grasimi recomanda carnea de prepelita ca o alternativa dietetica altor tipuri de carne, chiar si in cazul diverselor tipuri de afectiuni.
'resterea prepelitelor este o acti+itate c nosc ta inca din secol l al S&&)lea in 9aponia, cand era tin te in 0ospodarii ca pasari de ornament, insa abia d pa a do a D matate a a secol l i al S&S)lea pop latia se inm lteste considerabil, pasarile fiind cresc te si pentr cons m. Pe piata a to-tona, desi aceasta indeletnicire este mai no a, s)a format, odata c aparitia fenomen l i de crestere a acestor pasari si o piata de desfacere, e*plica &on t 'ercel, presedinte al Asociatiei <ationale 'ine0etice, care coordonea,a acti+itatea crescatorilor de prepelite din Romania, ofera asistenta de specialitate, stim lea,a si promo+ea,a aceasta afacere in rand l crescatorilor si al potentialilor crescatori, asi0 ra ) in limita posibilitatilor ) contracte de +an,are in tara si strainatate. Potri+it acest ia, o afacere in domeni l cresterii prepelitelor se demarea,a rapid si are a+antaD l nei amorti,ari a in+estitiei dest l de accelerate, in ca, l in care intreprin,ator l si)a asi0 rat o piata de

desfacere. Q'a e*empl , pentr 10.000 prepelite o atoare, se poate demara o afacere in apro*imati+ sase l ni din moment l in care se incepe constr ctia -alei de crestere a lorQ, preci,ea,a oficial l. /*ista apro*imati+ 1@ rase de prepelite pe tot 0lob l, insa mai c nosc te s nt prepelita Dapone,a si prepelita faraon, cel mai des intalnite in crescatorii. Prepelita californiana c mot este na dintre cele mai m lt ca tate rase in ca, l celor care cresc aceste pasari ca n -obbyI la fel si prepelita Mada0ascar, o specie dest l de rara, dar foarte ca tata si apreciata. Prepelita c-ine,a pitica este cea mai mica prepelita de pe planeta si e*ista in mai m lte +ariante de c lori. Prepelita stra ss este cea mai colorata dintre toate rasele de prepelite 3este albastra si are n mot portocali 4. Prepelitele de copac s nt mai rare la crescatorii de -obby. Un l dintre principalele a+antaDe ale cresterii prepelitelor este repre,entat de fapt l ca n solicita n spati lar0 pentr amplasarea bo*elor, pe o s prafata de n metr patrat p tand fi tin te apro*imati+ 120 de pasari. >ensitatea recomdata pe metr patrat este insa de F0)100 capete, pentr a se obtine o prod cti+itate optima. Pentr o economie de spati pot fi amplasate pana la B bo*e s prap se. 'rescator l treb ie sa tina seama ca, in ferma, este necesara asi0 rarea nei temperat ri constante, intre 1F si 2@ de 0rade celsi s, ferite de c renti de aer. ?a fel de importanta este l mina din incaperea in care s nt tin te prepelitele si e+itarea oricaror factori de stres. ' ratenia este n alt factor decisi+ in crescatorie, astfel c stile, ta+itele de apa si recipientele pentr mancare treb ie sa fie c ratate frec+ent. 'rescatoriile pot fi orientate fie spre prod ctia de o a, fie spre cea de carne, sa mi*te. 6pecialistii recomanda pentr reprod ctie trei masc li si no a femele, pentr a asi0 ra o fec ndatie de aproape 100K. 'rescator l ar treb i sa asi0 re baterii de o at si baterii de crestere 3pentr tineret de inloc ire la 1)4 saptamani, iar pentr p i de carne la 1)@ 3%4 saptamani4. Pentr in+estitii mai red se se poate folosi si cresterea la sol, pe astern t, dar n mai in sector l de crestere. &utritia 7rana prepelitelor repre,inta apro*imati+ B0K din in+estitia fac ta de n crescator intr)o astfel de afacere. &n Romania se practica -ranirea c f raDe scate, in diferite combinatii. Un proces de -ranire obisn it poate consta intr)o dieta apropiata de cea a 0ainilor, s plimentata c proteine prec m faina de peste, srot de soia sa lapte praf f raDer. Pentr o crescatorie profesionista, in care este necesar n proces de crestere mai rapid, se +a apela la diete c n inalt 0rad de proteine. Un o de prepelita cantareste apro*imati+ 10K din 0re tatea prepelitei ad lte, fata de @)%K cat este raport l la 0aina, iar o prepelita poate prod ce si 2 o a in 24 de ore. Astfel, calitatea f raD l i tili,at la -ranire de+ine esentiala, de compo,itia l i depin,and asi0 rarea sanatatii pasarii si implicit calitatea o alor re, ltate. Pentr prepelitele aproape aD nse la mat ritate, se recomanda o dieta care sa contina cel p tin 1,2@K fosfor si :,@K calci , desi se poate aD n0e si la o pondere de :,$K calci in perioadele cald roase de +ara, at nci cand prepelitele mananca mai p tin, dar a ne+oie de calci pentr o a. /ste de retin t fapt l ca o prepelita ad lta cons ma intr)o ,i o cantitate de f raD de apro*imati+ 2@ de 0rame.

Incu"are Prepelitele pre,inta o mat ri,are se* ala precoce, astfel ca femela dep ne prim l o d pa %)B saptamani, si poate dep ne pana la :@0 o a intr) n an, iar masc lii pot fi folositi la ac plare d pa 40 de ,ile. &nc barea de prepelite si cresterea acestora n s nt foarte complicate, insa este esential ca o ale folosite pentr inc bat sa n fie mai +ec-i de 10 ,ile. 2emperat ra de inc bare este de :B,@ 0rade 'elsi s, si miditatea de %0K in primele 14 ,ile. >in ,i a a 14)a, pana la iesirea din o a, temperat ra ramane intre aceleasi limite ca in perioada anterioara, dar miditatea treb ie ridicata la F0K. P ii de prepelita se ia din inc bator cand s nt scati bine. &n prima perioada de crestere a p ilor de prepelite treb ie mentin ta temperat ra de :B 0rade 'elsi s. Pentr administrarea de apa se pot tili,a adapatoare pentr pasari, iar ca f raD se poate administra, in primele @ saptamani, 6tarter pentr c rci sa starter an me pentr prepelite. 'alorificare 'and +orbim despre +alorificarea prepelitelor, principalele piete de desfacere s nt repre,entate de -ipermar.et rile si de resta rantele din tara. Potri+it presedintel i Asociatiei 'ine0etice, &on t 'ercel, e*port l de prepelite, carne si o a, este ine*istent in Romania. Q>in s rsele mele, nimeni n e*porta carne si o a de prepelita pe piata e*terna. Moti+ele principale s nt lipsa cantitatilor de o a si carne care se solicita, lipsa n i abator a tori,at pentr sacrificarea acestora si n in ltim l rand, lipsa nei ferme a tori,ate care sa coresp nda standardelor imp se de U/Q. &n pl s, fra0ilitatea o alelor de prepelita necesita conditii speciale pentr ca transport l sa se faca fara pierderi, facand e*port l pe acest se0ment dest l de costisitor. A+and in +edere fapt l ca, pentr inc batie, o ale n treb ie sa fie mai +ec-i de 10 ,ile, acestea pot fi c mparate direct din crescatoria prod cator l i. 'at pri+este pret l o alor de cons m, acestea s nt c mparate de la prod catori c 0,:)0,@ lei pe b cata. Q;ilo0ram l de carne de prepelita costa intre 2@ si :@ ronQ, preci,ea,a &on t 'ercel. Piedicile principale peste care treb ie sa treaca insa crescatorii de prepelite s nt lipsa de interes manifestata de a toritati pentr aceasta acti+itate, dar si spec la din domeni . QPrincipala problema c care se confr nta crescatorii de prepelite din Romania ar fi lipsa de interes a stat l i +i,a+i de aceasta acti+itate, neacordarea de s b+entie la o l si carnea de prepelita, birocratia si de,interes l celor din >irectia <ationala 6anitara Neterinara de a informa crescatorii de prepelite despre normele ce se imp n c pri+ire la infiintarea crescatoriilor de prepelite, astfel incat sa coresp nda normelor aplicate in Uni nea / ropeanaQ, sp ne repre,emtant l Asociatiei <ationale 'ine0etice. Q6 nt persoane, a tori,ate sa n , care, datorita nor inlesniri acordate de retele mari de ma0a,ine si facilitatilor care li se fac de catre >6N) rile locale care le a tori,ea,a QfermeleQ, re sesc sa +anda o a de prepelita care, in procent de peste B@K, s nt ac-i,itionate la n pret minimal de 0,1 ) 0,1@ ronMb c. de la crescatori partic lari care n re sesc sa +anda intrea0a prod ctie din crescatoria lor tili,atorilor finaliQ, comentea,a oficial l c pri+ire la spec la si intermediarii din domeni . ()anta*ele cresterii prepelitelor

T dimensi nile mici 3care permit de e*empl sa 0a,d im 100)110 indi+i,i pe metr patrat4I T cantitatea mica de f raDe cons mata ,ilnic 32@):00 pentr o prepelita ad lt4I T pentr demararea nei mici crescatorii in+estitia este con+enabila T o at l precoce, ab ndent si re0 lat 3femela dep ne prim l o d pa %)B saptamani, iar daca este bine in0riDita poate prod ce pana la :@0 o aMan4 T prepelita de carne 3faraon4 poate fi comerciali,ata la 40)@0 de ,ile a+and o 0re tate de cca. :@0) 400 0rameMb c T crestere si mat ri,are se* ala rapida 3d pa 40 de ,ile masc lii s nt folositi pentr reprod ctie4 T re,istenta la boli 3daca se pastrea,a conditiile optime de i0iena, f raDare si climat n apar probleme de sanatate4 T intreb intari m ltiple1 o a, carne, repop lare, dresaD l cainilor de +anatoare. Asociatia <ationala 'ine0etica coordonea,a acti+itatea crescatorilor de prepelite din Romania, ofera asistenta de specialitate, stim lea,a si promo+ea,a aceasta afacere in rand l crescatorilor si al potentialilor crescatori, asi0 ra ) in limita posibilitatilor ) contracte de +an,are in tara si strainatate. 6cop l A.<.'. il repre,inta s stinerea de,+oltarii economice, coordonarea, or0ani,area si promo+area intereselor intreprinderilor mici si miDlocii si a intreprin,atorilor partic lari.

Acum grijile si problemele dvs. isi iau zborul cu prepelitele japoneze! Iar profitul ramane!
Nreti sa scapati de sefi si de amenintarea permanenta a pierderii loc l i de m ncaO 6a incepeti o afacere c familia sa p r si simpl sa +a rot nDiti +enit rileO 6 nteti la o bataie de aripa de a +a implini +is l. ' mO ' prepelitele Dapone,e, o afacere c in+estitie modesta, dar care +a face bo0at, fericit si mai ales independentU ++ moti)e pentru care merita sa cresteti prepelite, +. Afacerea implica n n mai n prod s alimentar, ci si n l terape ticI -. Prepelita detine record l de prod cti+itate in a+ic lt raI .. &n+estitia initiala este mica1 n treb ie sa c mparati tilaDe mari si costisitoareI %. 6pati l de crestere este mic in comparatie c alte pasari, prepelita a+and dimensi nile n i p mnI /. = l de prepelita este foarte bo0at in +itamine. = c ra c o a de prepelita re,ol+a probleme 0ra+e de sanatate, aD tand la tratarea a peste 20 de afecti niI 0. = ale de prepelita s nt indicate in -rana copiilor, batranilor sa a persoanelor care tin c re de slabire ca rmare a lipsei colesterol l iI 1. Prepelita Dapone,a este sin0 ra pasare de prod ctie care n necesita +accinari pe toata d rata +ietiiI 2. &ntr)o ferma de dimensi ni medii, n este necesara pre,enta contin a in crescatorieI 3. Proc rarea material l i biolo0ic, s plimentele alimentare, c stile, -rana se face intr) n mod facilI +4. 'arnea de prepelita Dapone,a se poate comerciali,a sor, fiind apreciata in resta rante pentr sa+oarea specifica preparatelor de +anat si +aloarea dieteticaI ++. 5 noi l recoltat din fermele de crestere a prepelitelor, n mit Q0 anoQ este foarte ca tat de crescatorii de flori pentr +aloarea n triti+a a acest i in0rasamant nat ral. Acesta se poate tili,a imediat d pa scarea in bateriile calde, fara a mai necesita o QimbatranireQ lterioara. !tiati ca... ...prepelita Dapone,a este cea mai mica pasare de prod ctie ce detine record l de prod cti+itate in

a+ic lt ra, si are o precocitate remarcabila atat in de,+oltare cat si in crestereO ...o l de prepelita cantareste, in medie, 12 0, iar p i l de ecl ,i ne n are decat B ) $ 0. Aceasta pasare aD n0e la mat ritate si dep ne primele o a la n mai % ) B saptamani, fiind capabila de prod ctii an ale de :40 ) :@0 de o a. ... in 0astronomie, carnea de prepelita este na dintre cele mai fine si mai apreciate. ... o l de prepelita este s perior cel i de 0aina prin contin t l in proteine si +itamine, fiind si dietetic, are de % ori mai m lt fosfor, de % ori mai m lta +itamina (1, de 1@ ori mai m lta +itamina (2, lecitina, de % ori mai m lt cobalt, de B ori mai m lt fier. 5ugetul initial Pentr demararea afacerii a+eti ne+oie de n 0raDd de,afectat in s prafata de 100 mp, amplasat pe n teren de 2.@00 mp, care sa permita lar0i posibilitati de e*tindere in +iitor. 2e-nolo0ia se poate reali,a Qin re0ie proprieQ mai ales la incep t, pentr red cerea c-elt ielilor initiale. Un real a+antaD al acestei afaceri il repre,inta posibilitatea abordarii 0radate a acti+itatii, plecand de la o fa,a e*perimentala de 20)@0 de indi+i,i care acopera ne+oile familiale, trecand printr)o fa,a intermediara 3ca acti+itate a *iliara4 c 100)1@0 de indi+i,i, inainte de n ni+el ind strial de peste 10.000 de pasari. Astfel capital l initial poate +aria intre 1000 de lei 3in ca, l in care e*ista deDa spati l necesar4 si 1@.000 de e ro pentr o ferma c peste 10.000 de pasari. 6rofita"ilitatea afacerii 'resterea prepelitelor in baterii, pentr o a si carne este o afacere in plina de,+oltare pentr ca o l de prepelita incepe sa fie din ce in ce mai c nosc t pentr calitatile sale c rati+e. 'asti0 l acestei afaceri porneste de la e+ol tia rapida spre QcrestereQ, a cererii, atat pe plan mondial dar si in Romania, de la solicitarile de e*port in conditii de plata a+antaDoase, c-elt ieli relati+ mici c material l matca si pentr ec-iparea te-nolo0ica si de la e*istenta nei m ltit dini de directii de de,+oltare si +alorificare a prod selor obtin te. &n f nctie de n mar l de pasari c care doriti sa demarati afacerea, +aria,a atat in+estitia cat si profit l obtin t. 'ost l de prod ctie al n i o este de n mai cati+a bani, in conditiile in care el se +inde c 0.:)0.% bani. = microferma de @00 de pasari poate obtine n profit de apro*imati+ :000 de e ro, iar na c 10.000 de pasari depaseste 22.000 de e ro. /*ista posibilitatea abordarii n ia sa mai m ltor obiecti+e1 ) prod ctia de o a de cons m, proaspete sa prel crate 3fiind caracteristic o at l precoce, re0 lat si ab ndent4I ) prod ctia de carne 3prepelitele a o crestere foarte rapida4I ) prod ctia de material biolo0icI ) prod ctie de dotari speciali,ateI ) f rni,area de cons ltanta 3 ltimele trei obiecti+e +i,ea,a spriDinirea altor crescatorii4. 2ocmai datorita acestor n meroase posibilitati de +alorificare, +enit rile apar in sc rt timp, permitand rec perarea foarte rapida a in+estitiei initiale si de,+oltarea afacerii. '-iar daca a+eti deDa n loc de m nca si0 r, afacerea poate constit i o a do a acti+itate. 6 nteti pensionar, a+eti pensia mica si n stiti c ce sa +a rot nDiti +enit rileO 'resterea prepelitelor poate de+eni no a d+s. indeletnicire plac ta, profitabila si ad catoare de sanatate.

&nformatiile din l crarea in format electronic 7Cresterea prepelitelor *aponeze7 s nt de prima mana si s nt f rni,ate de specialisti si de practicieni in domeni . /a +a de,+al ie c m sa incepeti o afacere simpla, profitabila, c n capital mic. /ste special concep ta pentr a +a da toate datele le0ate de intrea0a afacere n doar de acti+itatea de crestere. >in l crare aflati informatii despre1 ) partic laritatile anatomice si fi,iolo0ice ale prepelitelorI ) c m se amenaDea,a adec+at spatiile de crestere1 s prafata fermei, dotarea ei, conditii de crestere, cresterea la sol sa in bateriiI ) c m se face -ranirea, pe tip ri de -rana si reteteI ) reprod cerea, inc batia, i0iena in ferma, pre+enirea si combaterea bolilor sa a da natorilorI ) ambalarea o alorI ) transport l prepelitelorI ) c m se prepara carnea si o ale de prepelitaI ) le0islatia specifica acestei afaceri. $%cum cate&a luni# firma in care lucram a fost ne&oita sa faca concedieri colecti&e# asa ca m-am trezit fara nicio sursa de &enit. Cand le-am spus prietenilor ca m-am apucat de cresterea prepelitelor "aponeze# m-au pri&it amuzati. 'n cate&a luni# insa# au de&enit si ei interesati de afacere# cand au &azut ca am clienti si mi-am recuperat modesta in&estitie cu care am inceput. Prepelitele se cresc usor# nu se imbolna&esc si nu au ne&oie de antibiotice. (amenii cunosc efectul curati& al oului de prepelita si &or sa se trateze# mai ales de boli de inima# stomac# rinic i. Clientii mei fideli sunt prietenii# cole!ii si cunostintele# care constituie o piata si!ura de desfacere. %m un client care trebuia sa fie operat de stomac. % scapat de cutit dupa un tratament cu )*+ de oua de prepelita. 'ntentionez sa ma extind pentru ca afacerea cu prepelite mer!e foarte bine.$ 3/lena Matei, proprietara nei ferme de prepelite din D det l &lfo+4 ()eti asigurat tot "aga*ul informational < c noasteti prea m lte despre acest tip de afacereO ? crarea in format electronic 7Cresterea prepelitelor *aponeze7 +a descopera detaliile, de la descrierea t t ror etapelor pe care treb ie sa le parc r0eti pana la procesele te-nolo0ice si sol tiile financiare si administrati+e pe care le a+eti. Alat ri de aceste informatii primiti si n cadou in format electronic e*trem de til pentr acti+itatea d+s.1 76rimele +44 de zile ale unui intreprinzator de succes7 si 0rat it cate n abonament la p blicatiile electronice1 Re)ista Omului de (faceri8 &e9sletter Idei de (faceri8 &e9sletter (faceri la c:eie8 care +a tin permanent racordat la p ls l medi l i de afaceri din Romania. Porniti ac m afacerea c prepelite Dapone,e, e+itand 0reselile inerente incep t l iU 6et l de instr mente