Modalitati de invatare si perfectionare a procedeelor de inot sportiv

Capitolul I

Scurt istoric

Preocupari pentru invatarea inotului intalnim inca din lumea antica. Astfel in Grecia, unde inotului i se acorda o deosebita pretuire pentru valoarea lui igienica, sociala si utilitara, invatarea se facea de catre instructori( pedotribi) specializati. Lectiile de initiere se desfasurau in bazinele palestrelor. Orasenii invatau sa inoate cu ajutorul obiectelor plutitoare ( manunchi de trestie, bucati de pluta sau basici pline cu aer), pe care le prindeau in jurul corpului. Grecii au de voltat inotul pe sub apa in scopul cautarii diferitelor obiecte cazute la fundul apei si pentru controlarea chilei vaselor in vederea reparatiilor. !u toate ca inotul nu a facut parte din programul "ocurilor Olimpice din

antichitate, anumite date istorice ne fac sa credem ca in unele orase grecesti inotul s#a practicat ca sport ( dupa cum reiese din comentariul asupra unui concurs de inot facut de istoricul grec Pausanias). $omanii au folosit inotul ca activitate au%iliara cu caracter

militar. Astfel pregatirile militare pe care le efectuau tinerii pe !ampul lui &arte erau urmate de inot in apa rece a 'ibrului. (oldatii romani erau invatati sa traverseze cursurile raurilor in echipament de lupta. )e la scriitorii romani ne#au ramas descrieri asupra felului in care au reusit sa se salveze o serie de comandanti ilustri, cum au fost (cipio Africanul, !ezar, Antonius si altii. Odata cu dezvolatrea constructilor de bai publice, realizate dupa rafinamentul vietii romane, inotul se invata in bazinele cu apa rece, dupa metoda greaca. A urmat o lunga perioada istorica in care inotul a fost neglijat, datorita conceptiilor mistice din evul mediu* totusi el a continuat sa fie practicat in armata, fiind necesar traversarii raurilor. )ealtfel inotul era inclus ca un e%ercitiu de mare importanta in cadrul celor sapte indeletniciri cavaleresti. $enasterea inotului, ca activitate fizica cu caracter educativ, igienic, de intarirea sanatatii si utilitar, apare la unii umanisti incepand din prima jumatate a secolului al +,-#lea. -n anul ./01 a aparut prima carte de inot a pedagogului elvetian 2icolaus 3 nmann intitulata 4 !ol mbetes4. -n aceasta lucrare sunt date indicatii sub forma de dialog cu privire la tehnica si metodica invatarii inotului bras5 4invatatorul sta in apa si sustine elevul care pluteste in cu ajutorul unor cordoane sau basici umflate cu aer. )in aceasta pozitie elevul invata sa e%ecute miscarile brasului4. )in metoda lipsesc e%ercitiile de acomodare cu apa. -nvatarea inotului se facea imitand miscarile animalelor inotatoare si era inlesnita de folosirea diferitelor accesorii, ca 5 basici de piele umflate cu aer, manunchiuri de papura, centuri din materiale usoare. -n secolele urmatoare pedagogii ilustrii ca "." $ousseau, ". Loc6e, 7azedo8, (alzmann, Guts &uths si altii au scris despre importanta inotului.

Guts &uths a dezvoltat metoda lui 7ernardi, folosind in plus aparate ajutatoare. 9l recomanda pentru prima data folosirea batului de sprijin, pentru ca instructorul se poata acorda de pe mal ajutor elevului. Acesta a publicat metoda lui in 4 &icul indrumar pentru invatarea inotului4 aparul in anul .:;1. &ai tarziu, in prima jumatate a secolului al +-+#lea, metoda lui Guts &uths a fost dezvoltata de capitanul Pfuel, care prin anul .1.< a elaborat o metoda de invatare a inotului bras pentru militari. 9l a impartit brasul in patru tipuri, care se e%ecutau dupa numaratoare, prin e%ercitii pe uscat si in apa.

Capitolul II

Motivarea si scopul alegerii temei

&otivul pentru care am ales acesta tema este curiozitatea fata de inotul sportiv si manifestarea dorintei mele de a profesa in acest domeniu. (copul acestei lucrari este de a prezenta mai multe succesiuni metodice de invatare a inotului sportiv.

Aceste succesiuni daca sunt prezentate elevilor, inotatorilor corect, respectand principiul intuitiei, al accesibilitatii, al sistematizarii si nu in ultimul rand al gradarii ne putem referi la o lectie completa, care poate duce mai tarziu la performante considerabile.

Capitolul III

Metode moderne de invatare a inotului

-n prezent se folosesc metode moderne de invatare, e%perimentate de#a lungul anilor cu foarte buna rezulate. !opii sunt initiati direct in procedeele folosite in probele competitionale, iar timpul de invatare a fost redus considerabil. &etodele moderne au fost elaborate pe baza unor cercetari amanuntite privind acomodarea organismului cu apa, invatarea succesiva si gradata a procedeelor de inot si eliminarea de la inceput a greselilor tehnice. Printre trasaturile comune ale acestor metode, subliniem importanta ce se acorda etapei de acomodare cu apa si invatarii precedeelor de inot prin metoda analitica. -n toate metodele actuale instruirea se face in grup, iar individualizarea se realizeaza numai in situatia corectarii si formarii tehnicii individuale. &etodele de invatare au un caracter bine organizat, procesul invatarii fiind planificat si sistematizat. )e asemenea, se observa o gradare logica a e%ercitiilor, care este stabilita in functie de grupele de varsta. Procesul invatarii se realizeaza treptat, astfel

incat treceea la o treapta superioara sa se faca dupa insusirea temeinica a cunostintelor predate. )iferentierile dintre metode apar in conceptele diferitelor scoli de inot, privind sistemul de pregatire, precum si in curentele si tendintele orientate mai mult spre un caracter sportiv.

&etoda invatarii inotului prin folosirea procedeului craul

Aceasta metoda este larg raspandita in toata lumea si putem afirma ca ea constituie metoda de baza, care se aplica in Australia, America, "aponia si in numeroase scoli din 9uropa. -nvatarea inotului prin folosirea metodei craul se realizeaza in apa mica, a carei adancime nu depaseste nivelul pieptului. !oncomitent cu invatarea craulului, elevi isi insusesc si unele elemente din craul pe spate* astfel succesiunea normala a invatarii procedeelor este5 craul, spate, bras si fluture. La noi aceasta metoda se aplica din jurul anului .;/<, cu rezultate foarte bune. -n urma cercetarilor efectuate la copii de varsta prescolara si scolara mica s#a observat ca ei isi insusesc repede pozitia de alunecare si miscarea picioarelor.

-n schimb, in comparatie cu metoda bras, la care coordonarea miscarilor cu respiratia se realizeaza relativ repede, la craul copii intampina greutati, atat in invatarea tehnicii repiretiei, cat si in coordonarea miscarilor cu respiratia. Pornind de la aceste constatari, in metodica invatarii inotului craul trebuie acordata o importanta deosebita e%ercitiilor de respiratie, care sunt incluse in toate lectile. 9%perimentele efectuate in aceasta directie au condus la alcatuirea unei metode care se deosebeste intr#o oarecare masura de metodele similare. Astfel invatarea inotului cuprinde5 a) e%ercitii de obisnuire cu apa, etapa in care se insista in special asupra ivatarii respiratiei acvatice si a pozitiei de plutire* b) invatarea miscarii picioarelor craul, cu introducerea e%ercitiilor de respiratie* c) invatarea miscarii bratelor, corelate cu tehnica respiratiei* d) coordonarea miscarii bratelor cu cea a picioarelor fara respiratie* e) coordonarea miscarilor cu respiratia* f) invatarea simultana a pozitieisi bataii picioarelor la craul pe spate, e%ercitiu pregatitor in vederea insusirii ulterioare a startului si a inotului fluture. -n continuare se invata procedeele spate, bras si fluture, sistematizate astfel incat in timpul desfasurarii procesului de invatare sa se insuseasca intai e%ercitii pregatitoare, simple, apoi cele de baza -n unele tari, succesiunea invatarii este oarecum diferentiata. Atfel in scoala fran# ceza, metoda invatarii craulului presupune5 invatarea plutirii*

invatarea respiratiei acvatice, urmata de miscarea bratelor* invatarea e%ercitiilor de picioare, urmata de e%ercitile de respiratie* coordonarea miscarilor de brate cu respiratia* coordonarea miscarilor in ansamblu, cu respiratie.

-n timpul invatarii se foloseste o centura de plutire. 'otodata se invata sariturile simple in picioare, e%ecutate de pe marginea bazinului. -n continuare se trece la invatarea celorlalte procedee de inot, in succesiunea obisnuita. -n Australia, "aponia si America invatarea celor patru procedee se realizeaza intr#un timp mai lung. Astfel, dupa invatarea craulului, copii incep antrenamentul initial si, concomitent, invata tehnica celorlalte procedee, apoi participa in concursuri, la probe scurte.

-nvatarea concomitenta prin folosirea mai multor procedee

Aceasta metoda a inceput sa fie e%perimentata la noi din anul .;=0, iar rezultatele obtinute au fost incurajatoare. !opii si#au insusit cele patru procedee in apro%imativ =< de lectii. (#a observat ca cei mai multi au invatat craulul pe piept si pe spate, iar un numar mai mic brasul.

&etoda invatarii inotului in apa adanca

Aceasta metoda a fost elaborata de antrenorii nostrii si constituie o contributie romaneasca pe plan international in problema invatarii inotului. Prin aceasta metoda, copiii invata sa inoate cu ajutorul unor obiecte plutitoare5 camere de bliciclete umflate, centuri de pluta care se prin in jurul trunchiului sau pernite umplute cu aer, care se fi%eaza pe spate, si scanduri de inot. Lectiile se desfasoara cu grupe putin numeroase, cuprinzand pana la .< copii, astfel ca antrenorul sa#i poata observa* in cadrul lectiilor sunt incluse e%ercitii de inot pe uscat si apa. )in primele lectii copiii intra in apa adanca, plutirea fiind asigurata de obiectele prinse in jurul trunchiului. La inceput se urmareste acomodarea cu apa si invatarea miscarii picioarelor, e%ecutate la marginea bazinului, apoi deplasari in pozitie verticala cu ajutorul miscarilor naturale de calcare a apei etc. -n lectiile urmatoare pernitele si colacii plutitori sunt treptat dezumflati, iar copiii, folosind vaslirea sub apa, ajung sa inoate un craul simplificat. !and nu mai au nevoie de sustinere, ei invata respiratia acvatica la marginea bazinului, apoi invata sa inoate cu bratele pe deasupra apei, cu ajutorul unei scanduri de care se sprijina alternativ cu fiecare mana. La inceput, antrenoarul inoata langa copii pentru a#i incuraja. )upa ce copiii reusesc sa parcurga o latime de bazin, se trece la invatarea plutei pe spate, a inotului numai cu ajutorul picioarelor si apoi la craul pe spate. >nii antrenori au inceput invatarea inotului in apa adanca prin folosirea metodei bras, obtinand rezultate mai rapide datorita respiratiei care se e%ecuta mai usor. Pentru motivele e%puse in acest subcapitol, consideram insa ca este mai indicat ca invatarea sa inceapa cu procedeul craul.

Capitolul IV

Lectia de inot

Activitatea de instruire la inot se realizeaza sub forma de lectii. Lectia constituie un proces pedagogic unitar in care se impleteste strans munca profesorului cu cea a elevilor, munca de instruire cu cea de educatie. Lectiile trebuie sa se desfasoare dupa un orar stabilit cea ce creeaza conditiile necesare pentru planificarea activitatilor in mod stiintific. 9le se organizeaza pe grupe, tinandu#se seama de varsta, se%ul si nivelul de pregatire a elevilor. -n functie de sarcinile pe care le au de rezolvat, lectiile pot fi impartite in urmatoarele tipuri5 lectii de invatare, in cadrul carora se urmareste insusirea tehnicii procedeelor de inot, a starturilor, a intoarcerilor si a diferitelor e%ercitii speciale*

lectii de perfectionare in care se urmareste formarea tehnicii corecte, care sa fie in acelasi timp eficienta si economica. 'otodata in aceste lectii se urmareste cresterea nivelului calitatilor motrice specifice inotatorilor. 9le sunt folosite in toate etapele de invatare la inceput avand un pronuntat caracter de pregatire, iar in celelalte etape urmarind mai mult pregatirea fizica si speciala*

lectile de control, care contribuie la verificarea stadiului de pregatire a inotatorilor. Astfel se controleaza eficacitatea tehnicii de inot, prin inregistrarea timpului pe distante scurte, la inceput pe latimea bazinului si ulterior pe distante cuprinse intre ?/#/< m. &ai tarziu se fac verificari in probele scurte de concurs, corespunzatoare cu varsta si gradul de pregatire a elevilor. -n acest sens, unii antrenori intocmesc un grafic de parcurgere a distantei de concurs, care cuprinde timpii partiali si finali, numarul ciclurilor de miscari de inot, lungimea si timpul de efectuare a starturilor si intoarcerilor. Aceasta metoda de lucru este deosebit de folositoare antrenorului in vederea depistarii calitatilor si deficientelor ficarui inotator in parte. -nregistrarea periodica acestor date permite antrenorului sa cunoasca bine stadiul de pregatire si posibilitatile elevilor sai si asigura in acelasi timp o orientare stiintifica a antrenamentului.

lectiile mi%te cuprind atat elemente de invatare cat si de perfectionare. >nele pot include probe si norme de control pentru verificare. &ajoritatea lectiilor cu grupele de inotatori avansati sunt de tip mi%t.

(tructura si continutul lectiei de inot

Prin structura lectiei se intelege modul in care sunt sistematizate cunostintele ce trebuie sa fie predate in timpul unei lectii si repartizarea lor in diferite parti, pentru ca lectia sa se desfasoare ca un proces pedagogic unitar. -n functie de sarcinile pe care le au de implinit, cele trei parti ale lectiei de inot sunt5 partea pragatitoare, fundamentala si de incheiere. Partea intai, pregatitoare, cunoscuta sub denumirea de incalzire, are urmatoarele sarcini5 organizarea elevilor, ridicarea starii emotionale si realizarea unei incalziri generale a organismului. 4 -ncalzirea4 cuprinde, la randul ei, doua parti5 4 incalzirea generala4, care determina activizarea multilaterala a organismului si 4incalzirea speciala4, care pregateste organismul pentru activitatea urmatoare. Partea pregatitoare a lectiei incepe pe uscat si continua in apa, folosind urmatoarele mijloace5 adunarea, raportul, anuntarea sarcinilor si comunicarea pe scurt a continutului lectiei. >rmeaza incalzirea pe uscat, care se realizeaza prin diferite e%ercitii de dezvoltare generala si speciala. >rmeaza incalzirea in apa, care se realizeaza prin aplicarea diferitelor procedee si e%ercitii specifice procedeului ales. -ncepatorii care nu stiu sa inoate vor realiza incalzirea in apa prin e%ercitii si jocuri de miscare timp de 0#/ minute, pentru adaptarea organismului la temperatura apei. Partea a doua, fundamentala, a lectiei are o orientare precisa a sarcinilor, constituind defapt o inlantuire intr#un sir intreg de lectii. (arcinile principale sunt urmatoarele5 formarea si perfectionarea deprinderilor motrice de inot, asigurarea dezvoltarii calitatilor motrice si aplicarea cunostintelor insusite, in conditiile corncrete cerute de concursuri.

Principalele

mijloace care se folosesc in partea fundamentala a lectiei sunt5

e%ercitiille pentru insusirea si perfectionarea procedeelor tehnice de inot, e%ercitiile pentru dezvoltarea vitezei si rezistentei si probele si normele de verificare. Partea a treia, de incheiere a lectiei, are ca sarcini5 linistirea treptata a organismului, terminarea organizata a lectiei si pregatirea pentru activitatea care urmeaza. Printre mijloacele folosite se mentioneaza5 inotul rela%at, jocurile cu caracter distractiv. La sfarsitul lectiei, instructorul va face un scurt bilant si va da indicatiile necesare pentru lectia urmatoare.

-ndicatii privind organizarea lectiei de inot

-n vederea desfasurarii in bune conditii a lectiei de inot, instructorul trebuie sa pregateasca din timp materialul necesar, sa revada conspectul de lectie si sa supravegheze pregatirea elevilor. -n timpul desfasurarii lectiei se vor folosi metode de predare corespunzatoare varstei elevilor. La grupele mai mici se aplica in special metoda demonstratiei si metoda invatarii inotului cu ajutorul jocurilor. (e stie ca la aceasta varsta copiiiisi insusesc mai bine tehnica miscarilor, imitand e%ercitiile aratate* de aceea, se recomanda ca demonstratia sa fie foarte corecta. -n cazul in care instructorul nu o poate realiza, va apela la acei inotatori care au o tehnica buna si eficienta. >n mare numar de e%ercitii pot fi e%ecutate sub forma de jocuri, temele acestora trebuind sa fie insa simple. !opiii inteleg mai usor e%ercitiile si jocurile daca sunt denumite plastic cu notiuni cunoscute de ei anterior precum5 4spalarea pe fata4, 4bolborosirea apei4, 4pluta4 etc.

La grupele mai mari, demonstrasiile vor fi insotite de scurte e%puneri clare si accesibile. Pentru dezvoltarea calitatilor volitive si pentru verificarea sistematica se vor organiza interceri si concursuri pe distante scurte. -nstructorul trebuie sa acorde o atentie deosebita diferitelor solicitari la care sunt supusi copiii, atat in timpul desfasurarii lectiilor de inot, cat si in activitatea lor cotidiana. Asemenea solicitari sunt5 efortul fizic, temperature apei, conditiile climaterice, odihna si somnul insufucient, alimentatia nepotrivita, infectile si bolile virotice, diferite conflicte emotionale care produc stari de neliniste. (emne care pot orienta pe instructorstarii copiilor care lucreaza in apa sunt5 invinetirea buzelor, tremurul, paloarea etc. -n general, trebuie sa se evite eforturile prelungite sau lucrul in apa rece. )upa ce copiii au atins un anumit satgiu la inot, se poate mari durata lucrului in apa. -n apa densitatea lucrului este foarte mare. !ele mai folositoare mijloace de refacere sunt5 e%ercitiile de respiratie, inotul rela%at si e%ercitiile de alunecare cu impingere de la peretele bazinului.

Capitolul V

Exerecitii de acomodare cu apa

!opiii se acomodeaza repede cu apa, prin practicarea unor e%ercitii distractive. -n acest fel se inlatura timiditatea si frica, dezvoltandu#se treptat curajul si increderea in fortele proprii. 9%ercitiile vor fi alese pe masura posibilitatilor copiilor. La inceputul lectiilor, copii vor face cunostinta cu locul de desfasurare a activitatii. pentru a capata siguranta. -ndepartarea fricii de apa se realizeaza mai ales prin jocuri desfasurate sub o forma cat mai antrenanta si atractiva intr#o apa a carei adancime nu va depasii nivelul soldurilor.

9%emple de e%ercitii de acomodare cu apa.

..

&ers prin apa din ce in ce mai adanca si culegerea diferitelor obiecte de pe fundul bazinului

?. 0. @. /.

Alergare prin apa. Leapsa in apa. (arituri pe un picior sau pe ambele picioare Aruncarea si prinderea mingii intre ?#0 copii.

Obisnuirea cu pozitia orizontala pe apa

'recerea de la pozitia verticala la cea orizontala se va face treptat. (uccesiunea e%ercitiilor este urmatoarea5 .. &ers pe patru labe in apa mica. ?. &ers in sprijin pe maini. )in pozitia culcat inainte cu capul afara din apa5 deplasarea pe fundul bazinului cu ajutorul mainilor. 0. Alunecarea cu ajutorul partenerului, care impinge e%ecutantul de varful picioarelor.

-nvatarea respiratiei

.. (palarea cu introducerea fetei in apa. ?. -nspiratia pe gura, introducerea capului in apa, retinand aerul in piept cat mai mult timp, apoi revenirea la suprafata apei si efectuarea respiratiei. 0. (uflarea aerului asupra unui obiect plutitor foarte usor ( cutie de chibrituri) @. 9%piratia cu fata in apa. (e inspira pe gura si, dupa introducerea fetei in apa, se e%pira pe gura foarte incet cat mai mult timp posibil, 4bolborosind4 apa* ochii se mentin deschisi sub apa.

/. $espiratia e%ecutata din pozitia intins pe apa cu mainile sprijinite de fundul acesteia. (e insipira profund pe gura, apoi se cufunda fata in apa si se e%pira incet pe gura* in timp ce capul se ridica, se efectueaza e%piratia pe gura si pe nas. 9%ercitiul se poate e%ecuta si din deplasare. =. $epetarea e%ercitiului cu efectuarea respiratiei in mod alternativ pe partea stanga si pe cea dreapta

-nvatarea plutirii

.. -nsusirea pozitiei corecte de plutire pe sol. ?. Plutirea in apa mica din pozitia intins cu mainile sprijinite pe fundul bazinului.odata cu introducerea fetei in apa se desprind palmele si se intind bratele inainte. Presiunea apei va impinge corpul in sus. 9%ercitiul se poate e%ecuta si cu sprijinul palmelor pe treptele bazinului. -n pozitia de plutire se va imprima un impuls usor corpului. 0. 9%ercitii de plutire cu palmele spijinite pe scandura.

-nvatarea alunecarii

)upa ce copiii au invatat sa pluteasca, se trece la insusirea e%ercitiilor de alunecare.

(e va pune un accent deosebit pe pozitia capului, deoarece de el depinde corectitudinea pozitiei de alunecare. -n timpul alunecarii corpul este complet intins pe suptafata apei, cu labele picioarelor in usoara e%tensie, bratele intinse si privirea orientata inainte sub apa. .. Alunecarea pe piept. )in pozitia stand in apa pana la centura se insipra profund, apoi se apleca trunchiul inainte cu brattele intinse, se lasa fata in apa si se impinge cu picioarele de la fundul bazinului. )upa intinderea corpului pe apa, pozitia de alunecare se echilibreaza prin coborarea si ridicarea corpului. ?. 9fectuarea aceluiasi e%ercitiu cu impingerea de la peretele bazinului. 'reptat se va invata impingerea de la perete, cu alunecrea pe sub apa si iesirea la suprafata. 9%ercitiile sus#mentionate se pot e%ecuta si sub forma de intrecere.

-nvatarea plutirii si a alunecarii pe spate

-nainte de invatarea miscarilor de picioare craul pe spate este necesar ca copiii sa# si insuseasca elementele de plutire si de alunecare. Aceste e%ercitii se invata mai greu si, de aceea, ele trebuie repetate pana la insusirea e%ercitiului de inot numai cu ajutorul picioarelor. .. (ezand in apa mica, cu mainile sprijinite pe fundul acesteia5 trecere in culcat pe spate cu lasarea capului in apa si ridicarea bazinului si a mainilor sus, in pluta pe spate.

?. Pluta pe spate, cu intinderea bratelor sus. La acest e%ercitiu se poate acorda sprijin sub bazin de catre un partener. 0. Pluta pe spate cu capul sprijinit pe scandura de inot. @. Alunecarea pe spate cu impingerea de la peretele bazinului.

9%ercitii si jocuri pentru acomodarea cu apa

.. (tand pe maini pe fundul apei, cu picioarele intinse in sus. Acest e%ercitiu se e%ecuta mai usor in apa decat pe uscat. ?. 4Plasa si pestisorii4. 4Plasa4 este formata din mai multi copii, care merg prin apa, tinandu#se de maini. 9i cauta sa prinda 4pestisorii4 care nu pot scapa decat trecand pe sub bratele colegilor. 0. 4'unelul submarin4. !opiii sunt asezati in sir, stand cu picioarele mult departate. >ltimul copil se scufunda si trece prin 4tunel4 apoi se aseaza in fata sirului. Aiecare copil va trebui sa treca pe rand prin tunel. @. 4!ursa cu obstacole4. Obstacolele sunt formate din colaci, cercuri plutitoare etc.* prin care copii trebuie sa treaca.

Capitolul VI

Invatarea procedeului craul

-nainte de a trece la invatarea miscarilor, este necesar sa se demonstreze copiilor procedeul respectiv.

)emonstratia va fi facuta de antrenor sau de un inotator care poseda o tehnica coercta. -n timpul demonstratiei se va e%plica tehnica craulului privind pozitia corpului in timpul inotului, miscarea picioarelor, a bratelor, tehnica respiratiei si coordonarea miscarilor cu respiratia. (e recomanda ca aceste demonstratii sa se repete in tot timpul invatarii. 9ste indicat ca copiii sa asiste si la antrenamentele si concursurile de inot ale sportivilor avansati. )in e%perienta centrelor de invatare a inotului s#a observat ca cele mai bune rezultate s#au obtinut in bazine unde se antrenau inotatorii clasificati, copiii avand posibilitatea sa#i urmareasca in timpul antrenamentelor. -nvatarea inotului craul poate incepe chiar din primele lectii, odata cu e%ercitiile de acomodare cu apa, prin insusirea miscarii picioarelor.

-nvatarea miscarii picioarelor

(uccessiunea e%ercitiilor5

.. 9%plicarea si demonstrarea miscarii picioarelor pe uscat ?. 9fectuarea unor miscari alternative cu labele picioarelor intinse din sezand pe marginea bazinului, cu picioarele scufundate in apa pana la genunchi. 0. 9%ecutarea miscarii picioarelor din pozitia culcat facial, cu mainile sprijinite pe marginea bazinului. &iscarea porneste de la coapsa in jos, cu labele orientate spre interior, si cu genunchii rela%ati. 9ste important ca in timpul acestor miscari copiii sa simta la nivelul labei loviturile pe care le dau apei de sus in jos si rezistenta apei in talpi, la efectuarea miscarilor de jos in sus. Labele picioarelortrebuie sa fie intinse si rela%ate. -n miscarea descendenta ele se intind foarte mult, iar an cea ascendenta revin la pozitia normala. Aceste miscari fine maresc eficacitatea inaintarii. Picioarele bat sub apa si numai talpile apar la suprafata. )aca picioarele ies prea mult din apa, inseamna ca bataia se efectueaza prea puternic si fara randament, forta de propulsie diminuandu#se in aer. -n cele mai multe cazuri picioarele ies din apa, din cauza scufundarii capului* prin ridicarea lui, ele vor cobora sub apa. !opiii vor efectua miscarea cu numaratoare (.#= timpi) punand accent pe prima si a patra bataie. 'empoul miscarilor va fi indicat de catre antrenor. @. 9%ecutarea miscarii descrise anterior din deplasare cu mainile sprijinite pe marginea bazinului /. 9%ecutarea miscarii picioarelor la peretele bazinului, cu miinile sprijinite de bara.

=. 9fectuarea miscarii picioarelor cu ajutorul unui partener care va trage e%ecutantul prin apa, tinandu#l de maini. :. $epetarea miscarii picioarelor, cu mainile sprijinite pe scandura de inot. 1. 9%ecutarea miscarii picioarelor din alunecare, cu bratele intinse inainte si cu fata in apa

9%ercitii de respiratie
(uccesul invatarii rapide a inotului craul depinde de insusirea corecta a tehnicii respiratiei. 9%ercitiile de respiratie vor fi repetate in fiecare lectie pentru a se ajunge mai usor si mai repede la coordoarea miscarilor cu respiratia. )upa ce copiii au invatat sa lucreze corect cu picioarele, vor e%ecuta e%ercitiile 0,@,: si 1, descrise anterior cu respiratie. -n timpul inspiratiei capul va fi intors lateral, iar la e%piratie, readus in pozitia initiala.

-nvatarea miscarii bratelor

.. 9%plicarea si demonstrarea miscarii bratelor pe uscat. ?. 9%ecutarea miscarii bratelor de pe loc, apoi din mers, din stand in apa adanca pana la piept.

-n timpul miscarii se numara pana la trei, ceea ce corespunde ritmului bataii picioarelor. 0. !oordonarea miscarii bratelor cu respiratia5 in timpul intoarcerii capului lateral bratul opus intra in apa, iar cel de jos impinge apa inapoi. in timp ce bratul pe partea caruia s#a facut inspiratia este introdus in apa, iar cel opus e%ecuta tractiunea, capul revine in pozitia initiala* e%piratia se efectueaza in timp ce bratul opus e%ecuta impingerea si descrie drumul aerian, iar cel pe partea caruia s#a efectuat respiratia, apuca apa si e%ecuta tractiunea. 9%ercitiul se va e%ecuta la inceput de pe loc, apoi din mers.

!oordonarea intre miscarea bratelor si a picioarelor

!oordonarea se realizeaza la inceput fara respiratie, apoi cu respiratie. !opii vor numara trei timpi pentru fiecare vaslire ( unu la inceputul tractiunii si trei la scoaterea bratului din apa)

Acest e%ercitiu se va repeta pana cand se realizeaza o buna coordonare intre miscarea bratelor si a picioarelor.

!oordonarea miscarilor cu respiratia

)upa ce copiii si#au insusit e%ercitiile anterioare, se va trece la efectuarea inotului cu respiratie. >n accent deosiebit se va pune pe momentul inspiratiei (impingerea si scoaterea bratului din apa). 9%piratia continua pana in momentul in care capul se intoarce lateral, apoi incepe o noua inspiratie. Aceste e%ercitii se vor repeta pana cand copiii reusesc sa inoate ?/ metrii fara oprire.

Perfectionarea procedeului craul

-n timpul predarii inotului, antrenorul va corecta imediat greselile ce apar in tehnica fiecarui copil, aratandu#i si e%plicadu#i modul de efectuare a miscarii corecte* dupa aceea elevul va repeta e%ercitiul dat. Aceasta munca a dat rezultate bune, copiii invatand de la inceput sa inoate corect. )aca ei isi insusesc gresit deprinderile munca de corectare va fi foarte grea si de lunga durata. )upa ce copii si#au insusit inotul craul pe piept, vor trece in continuare la invatarea celorlalte procedee.

-n acelasi timp insa, va continua munca de perfectionare a inotului craul. Atentia va fi indreptata in mod special spre imbunatatirea tehnicii respiratiei. Pentru de pistarea greselilor provocate de respiratie, se recomanda urmarirea fiecarui copil in timp ce inoata craul, cu si fara respratie. Astfel antrenorul va putea stabili imediat cauza principala care determina una sau mai multe greseli in tehnica de inot a copilului respectiv. Odata cu corectarea greselilor principale, vor disparea si cele secundare dependente de acestea. -n general greselile tehnice se corecteaza prin e%ecutarea corecta a e%ercitiilor de invatare utilizate anterior. )e e%emplu, pentru cele provocate de o respriratie gresita se va revni la e%ercitiul de brate, efectuat cu respiratie din pozitia stand cu corpul aplecat in apa. 9rorile deteminate de pozitia prea scufundata a capului se corecteaza prin ridicarea lui atat cat este necesar. O alta metoda folosita pentru corectarea generala a greselilior tehnice consta in efectuarea unor e%ercitii speciale in cadrul antrenamentului. Aceasta metoda contribuie la dezvoltarea calitatilor necesare inotatorului si la formarea unui stil individual efeicient. Pentru reusita ei este necesar ca antrnorul sa indice precis modul in care trebuie efectuat fiecare e%ercitiu si sa pretinda copiilor sa lucreze cat mai corect. !opiii voe fi pusi sa inoate pe distante scurte cu pauze intre repetari, pentru a nu#i obosi. Principalele e%ercitii folosite la corectare sunt5 .. -not numai cu picioarele cu mainile sprijinite pe scandura. -n timpul inspiratiei capul se va rasuci lateral. (e recomanda invatarea inspiratiei bilaterale.

?.

-not numai cu bratele picioarele fiind sustinute cu ajutorul unui plutitor, asezat intre genunchi. (e va lucra cu inspiratie bilaterala.

0.

-not pe distante scurte, cu retinerea aerului in piept. )upa efectuarea a trei patru cicluri de miscari se va continua inotul cu respiratie. La acest e%ercitiu se va insista asupra pozitiei corecte a capului, a coordonarii dintre brate si picioare si a vasliriilor.

@.

-not craul cu un singur brat, celalalt fiind intins inainte pe apa, cu insiratie efectuata pe partea dreapta. )upa parcurgerea unei distante oarecare se va inota cu celalalt brat. (e vor e%ersa si corecta respiratia si vaslirea.

/.

-not craul cu bratele instinse inainte pe apa. >n brat e%ecuta un ciclu complet cu respiratie dupa care miscarea se va repeta si cu celalalt brat. (e va corecta vaslirea fiecarui brat.

=.

-not numai cu picioarele, pe distanta scurta, numai de inot craulin ansamblu.

:.

-not numai cu bratele pe distante scurte, urmat de inot craul in ansamblu.

!opiii care si#au format o tehnica corecta pot inota craul in tempo linistit, pe toata lungimea bazinului

Capitolul VII

Invatarea procedeului spate

-nvatarea inotului craul pe spate incepe de obicei dupa insusirea procedului craul pe piept. (e poate incepe si cu invatarea acestui procedeu, deoarece respiratia se efectueaza mai usor. -n primele lectii se va insusi o buna pozitie pe apa si se va inota numai cu ajutorul picioarelor, apoi se va trece la invatarea procedeului simplificat, in care bratele vaslesc prin miscari circulare.

'ehnica miscarii bratelor fiind mai grea, insusirea ei se va realiza in etap de perfectionare.

-nvatarea miscarii picioarelor

-n miscarile picioarelor la inotul pe spate cel mai activ lucreaza laba piciorului. )eoarece miscarea picoarelor este identica cu cea de la craul pe piept, se va trece direct la e%ecutarea ei din pozotia culcat pe spate. .. &iscarea picioarelor din pozitia culcat pe spate cu sprijin acordat de partener5 (ub omoplati La ceafa )e maini

?. &iscarea picioarelor fara sprijin. 7ratele e%ecuta mici vasliri pe langa solduri. )aca copiii intampina dificultati, se va acorda in continuare sprijin la maini.

-nvatarea miscarii bratelor

La inotul craul pe spate ciclul miscarilor bratelor poate fi impartit in faze separate. -n timpul alunecarii, care incepe din momentul strapungeii suprafetei apei, si in timpul partii de sprijin, viteza bratului nu depaseste viteza suvoiului de apa. Aproape toti sportivii de valoare care se specializeaza la inotul craul pe spate e%ecuta vaslirea cu bratul indoit. (pre sfarsitul partii de tractiune a vaslirii bratul este destul de mult indoit, iar cotul intors in jos. -n aceasta pozitie bratul are un sprijin bun pentru inceperea impingerii.

'ractiunea incepe din momentul cand viteza orizontala a bratului inapoi depaseste viteza inotatorului inainte, iar miscarea inversata, de indata ce viteza orizontala a bratului indreptata inapoi depaseste viteza curentului de apa. -n timpul partii fundamentale a vaslirii bratul continua sa se indoaie din cot. -n acest timp mana se indreapta spre suprafata. La mijlocul vaslirii cotul este indreptat spre sezut. &ana se afla chiar la suprafata. (e intelege ca iesirea mainii din apa este inadmisibila, deoarece aceasta duce la micsorarea eficacitatii miscarii. -n a doua jumatate a vaslirii se e%ecuta o impingere energica. !otul se intoarce partial in jos ti inapoi, iar mana se misca in jos. Partea eficace a vaslirii se termina in momentul intinderii complete a bratului. -n acest moment mana se afla deja sub bazin. La e%ecutarea vaslirii cu bratul indoit, mai ales in partea cea mai eficace a vaslirii, inotatorul trebuie sa tinda ca, in masura posibilitatilor, sa duca bratul in asa fel incat mana si antebratul sa fie perpendicular fata de planul miscarii si sa creeze un sprijin bun. (uccesiunea e%ercitiilor de invatare a procedeului craul pe spate5 .. &iscarea bratelor e%ecutata din pozitia culcat pe spate pe o banca. ?. $epetarea miscarii in apa mica. 0. &iscarea bratelor cu sprijinul acordat de un partener, care va sustine virfurile picoarelor celor care invata, presandu#le usor sub apa. @. -not numai cu bratele, picioarele fiind sprijinite de un colac plutitor.

!oordonarea intre miscarea bratelor si a picioarelor

.. &iscarea de picioare, initial cu bratele pe langa corp, apoi intinse. -notatorul va e%ecuta o miscare completa cu un brat, revenind apoi in pozitia initiala. >rmeaza e%ecutarea unei vasliri complete cu celalalt brat. -n acest timp

picioarele bat continuu. 'reptat se reduce pausBza intre miscarile bratelor, in asa fel ca atunci cand un brat a revenit pe apa celalalt sa inceapa vaslirea. ?. -not craul pe spate, numarand trei timpi fiecare vaslire* in acest fel, la doua miscari de brate se vor e%ecuta sase batai de picioare.

-nvatarea respiratiei

)e obicei, incepatorii inspira si e%pira pe fiecare brat. Pentru a#i obisnui sa respire corect, li se va indica sa coordoneze respiratia cu miscarea unui singur brat, efectuand e%ercitiul de inot in ansamblu. Astfel, in timp ce bratul respectiv e%ecuta miscarea suc apa se e%pira, iar la ducerea lui prin aer se insipra.

Perfectionarea procedeului spate

)upa ce s#a invatat inotul pe spate cu vaslirea simpla se va trece la insusirea vaslirii cu indoirea si intinderea bratului. !oncomitent este necesar sa se inbunatateasca atat pozitia corpului, cat si miscarile picoarelor. Principalele e%ercitii pentru corectarea si formarea unui stil eficient sunt urmatoarele5 .. -not numai cu picioarele, bratele intinse pe apa cu palmele rasucite in afara, capul inotatorului este culcat pe apa cu privirea orientata in sus. Prin e%ecutarea corecta a acestui e%ercitiu se realizeaza o buna pozitie de alunecare, iar miscarea picioarelor devine mai eficienta.

?.

-not cu picioarele, cu vasliri simultane de brate.-n timpul vaslirii bratele se indoaie din cot si apoi se intind. La sfarsitul miscarii palmele apasa in jos sub nivelul soldului. Acest e%ercitiu este deosebit de util pentru invatarea vaslirii* de aceea, se va repeta pana la insusirea lui completa.

0. -not numai cu picioarele, efectuandu#se miscari alternative de brate. Aiecare vaslire se va e%ecuta cu indoirea si intinderea bratului. )aca copilul nu reuseste sa vasleasca bine, inseamna ca si#a ansusit necorespunzator aceasta tehnica, lucru la care necesita repetarea e%ercitiului descris anterior. @. -not cu picioarele, cu un brat intins sus, iar celalalt langa coapsa. )in aceasta pozitie se e%ecuta o vaslire cu un brat, celalalt fiind dus prin aer. )upa o mica pauza, in timpul careia picioarele lucreaza, e%ercitiul continua cu un nou ciclu de brate. 7ratul care vasleste se indoaie si se intinde. /. -not craul pe spate cu accentuarea vaslirilor cu bratul indoit. Pentru mentinerea coordonarii miscarilor, se vor numara trei timpi pentru fiecare vaslire.

Capitolul VIII

Invatarea procedeului bras

-n trecut invatarea inotului incepea cu procedeul bras. Aceasta metoda prezenta avantajul ca incepatorii puteau sa respire usor si invatau sa inoate intr#un timp relativ scurt. )ificultatea consta insa in coordonarea miscarilor

intre brate si picioare, care trebuie insusita corect, de la inceput, pentru a nu prelungii durata instruirii. -n metodica actuala brasul se invata abia dupa ce s#au insusit procedeele craul pe piept si pe spate.

-nvatarea miscarii picioarelor

Picioarele reprezinta 4motorul4 principal al brasistului. !iclul miscarii picioarelor la inotul bras poate fi impartit in mod conventional in trei faze5 strangerea picioarelor in pozitia initiala (de plecare), pentru miscarea activa, miscarea activa, alunecarea (pauza). (tangerea picioarelor incepe cu indoirea lor din genunchi si o fle%ie neinsemnata in articulatiile co%ofemurale. Labele picioarelor se misca sub apa, genunchii sunt departati lateral si in jos. Apoi incepe fle%ia energica in articulatiile co%ofemurale. -n pozitia initiala dinaintea miscarii active picioarele sunt indoite din genunchi in asa fel incat calcailele sunt strans apropiate de fese. >nghiul dintre coapsa si trunchi atinge ;< de grade. (uccesiunea e%ercitiilor de invatare a miscarii picioarelor este urmatoarea5 .. (ezand pe sol cu mainile sprijinite inapoi, efectuarea miscarii picioarelor. ?. miscarea picioarelor cu mainile sprijinite pe marginea bazinului, efectuata in doi timpi . pregatirea picioarelor propulsia picioarelor

0.

miscarea picioarelor e%ecutata cu ajutorul unui partener care il va trage pe e%ecutant prin apa tinandu#l de maini.

@. miscarea picioarelor din alunecare. -n timpul fazei pregatitoare se inspira, iar in timpul propulsiei si alunecarii se e%pira.

-nvatarea miscarii bratelor

!iclul miscarii bratelor poate fi impartit in mod conventional in trei faze5 miscrea activa (vaslirea), ducerea bratelor inainte, alunecarea. -n momentul de fata majoritatea celor mai buni brasisti e%ecuta vaslirea cu bratele intinse, lateral si in jos. 'inzand catre inceperea cat mai timpurie a tractiunii, brasistii intorc palmele in plan perpendicular fata de directia de inaintare. ,aslirea se termina la linia umerilor. -n acest moment bratele se indoaie usor din coate. 9%ercitii pentru insusirea corecta a miscarii bartelor5 .. 9%ecutarea miscarii bratelor pe uscat, din pozitia stand cu corpul aplecat inainte. 'reptat se va introduce si tehnica respiratiei. ?. miscarea bratelor din pozitia stand in apa adanca pana la piept, cu corpul usor aplecat. &iscarea se va efectua la inceput pe loc, apoi din deplasare.

-nvatarea coordonarii miscarii bratelor cu respiratia

.. 9%ecutarea miscarii bratelor cu respiratia5

'ractiunea bratelor # e%piratia -ndoirea bratelor # inspiratia

?. &iscarea bratelor cu respiratie din pozitia culcat, picioarele fiind sustinute cu un colac plutitor. 0. $epetarea e%ercitiului numarul doi cu ajutorul unui partener.

-nvatarea coordonarii miscarii bratelor si a picioarelor

O mare importanta trebuie sa se acorde e%plicarii si demonstrarii corecte a coordonarii. )in pozitia de alunecare cu corpul intins, coordonarea se va e%ecuta cu numaratoare in felul urmator5 'impul unu ( mai scurt) # tractiunea bratelor 'impul doi ( mai lung) # propulsia picioarelor

Accentuarea acestor doi timpi contrinuie la formarea unei coordonari corecte.

!oordonarea miscarilor cu respiratia

)upa ce s#a realizat o buna coordonare in ciclurile de miscari fara respiratie, se introduc e%ercitii de respiratie. )in pozitia de alunecare cu capul putin ridicat se vor e%ecuta .#? cicluri de miscari fara respiratie si se va continua cu respiratie.

Perfectionarea procedeului bras

7rasistul trebuie sa inoate cu miscari simetrice, simultane si corpul perfect orizontal pe apa, in caz contrar risca sa fie descalificat in concursuri. Pentru acesta, inca din timpul instruirii se va manifesta o deosebita e%igenta in ceea ce priveste e%ecutarea corecta a miscarii picioarelor. 2u se va permite copiilor in timpul efectuarii e%ercitiilor, sa intoarca capul, deoarece aceasta miscare poate provoca asimetria miscarilor sau insusirea unei pozitii defectuoase. !ele mai mici greseli survenite trebuie imediat corectate pentru a evita fi%area deprinderilor incorecte. -nvatarea corecta a miscarii picioarelor se realizeaza in cateva lectii, insa corectarea unei 4forfecari4 necesita luni si chiar ani de lucru. Perfectionarea tehnicii si formarea stilului individual se realizeaza prin urmatoarele e%ercitii5 .. -not numai cu picioarele, cu mainile sprijinite pe scandura de inot. ?. &iscarea picioarelor e%ecutata in pozitie verticala. Acest e%ercitiu contribuie la corectarea miscarii, in cazul in care impingerea se efectueaza cu varfurile intinse. 0. &iscarea picioarelor in pozitia de culcat pe spate. @. &iscarea picioarelor cu bratele intinse inainte. Prin ridicarea sau coborarea capului, inotatorul isi poate corecta pozitia corpului.

/. -not numai cu bratele, picioarele fiind sustinute cu un colac plutitor. Acest e%ercitiu, pe langa faptul ca perfectiuneaza vasirea, contribuie la formarea unei respiratii intarziate, caracteristica brasului modern. =. -not numai cu ajutorul bratelor, picioarele ramanand intinse. :. -not bras pe distante scurte, cu viteza variabila.

Capitolul IX

Invatarea procedeului fluture (delfin)

-notul fluture (delfin) se invata dupa ce s#au insusit celelalte precedee de inot. !opiii invata destul de repede miscarea ondulatorie de delfin, deoarece au multa mobilitate si suplete. 9i intampina insa dificultati in e%ecutarea corecta a miscarii bratelo, neavand suficienta forta. Pentru acest motiv invatarea si perfectionarea inotului fluture (delfin) necesita mai mult timp decat celelalte procedee.

-nvatarea miscarii picioarelor

(uccesiunea e%ercitiilor la invatare sunt urmartoarele5 .. (aritura delfinului, e%ecutata cu impingere de pe fundul bazinului ( adancimea apei trebuie sa fie pana la talie). La intrarea in apa, capul va fi aplecat mult inainte cu barbia in piept. )upa scufundare, picioarele efectueaza doua, trei miscari energice pana cand mainile ajung la fundul bazinului. apoi, ridicand capul, inotatorul iese la suprafata. !opiii trebuie sa e%ecute cu usurinta acest e%ercitiu prin sarituri succesive, fara oprire, pe parcursul unei lungimi de bazin.

?. &iscarea delfinului e%ecutata la marginea bazinului cu sprijinirea mainilor pe bara. (e va accentua lovitura de sus in jos. 0. &iscarea delfinului din alunecare, cu bratele intinse inainte. @. &iscarea delfinului din pozitia culcat pe spate, cu bratele langa corp, sub cap sau intinse.

-nvatarea miscarii bratelor

La inotul delfin bratele e%ecuta miscari simultane si simetrice. !iclul miscarilor bratelor poate fi impartit in aceleasi faze ca si la inotul craul. !aracteristica fazelor miscarilor este in esenta aceeasi. )ar la inotul fluture bratele lucreaza concomitent si intre terminarea vaslirii intr#un ciclu si inceperea vaslirii ciclului urmator se creeaza o pauza insemnata. (uccesiunea e%ercitiilor5 .. 9%ercitii de brate e%ecutate pe uscat. ?. &iscarea bratelor in apa adanca pana la nivelul taliei, cu trunchiul aplecat inainte, umerii scufundati in apa. La inceput e%ercitiul se e%ecuta de pe loc, apoi din deplasare. 0. -mpingerea si alunecarea cu e%ecutarea a doua, trei miscari de brate, fara respiratie.

!oordonarea miscarii bratelor cu respiratia

..

coordonarea miscarii bratelor cu respiratia e%ecutata in apa adanca pana la piept. (e va e%plica rolul conducator al capului* mai intai intra fata in apa, apoi se introduc bratele. (e va insista asupra prelungirii e%piratiei, pana in momentul in care bratele intra in apa in faza de impingere si incepe inspiratia.

?. repetare e%ercitiului cu impingere de pe fundul bazinului sau de la perete. 0. inot numai cu bratele, cu respiratie, picioarele fiind sustinute cu un colac plutitor. -nsusirea temeinica a acestui e%ercitiu va permite trecerea la coordonarea miscarilor in ansamblu.

!oordonarea miscarilor

&iscarile in cazul inotului fluture se coordoneaza in functie de numarul loviturilor de picioare care revin la un ciclu de miscari ale bratelor si dupa coincidenta loviturilor picioarelor cu diferitele faze ale miscarilor. -n prezent la concursuri distantele se parcurg cu doua lovituri si coordonare. Antrenorul va e%plica coordonarea miscarilor de fluture cu cea a bratelor, indicand ca puncte de orientare cele doua batai ale picioarelor. !oorodonarea se va realiza mai usor inotand fara respiratie. 9%ercitiile se vor e%ecuta cu numaratoare, corespunzator ritmului celor doi timpi.

.. -not fluture cu bratele sub apa.prima bataie a picioarelor se e%ecuta in timpul alunecarii bratelor inainte, iar a doua odata cu impingerea lor inapoi. ?. -not fluture fara respiratie (?#0 cicluri de miscari), cu numaratoare. (e impune ca pauza intre cicluri sa fie evitata.

!oordonarea miscarilor cu respiratia

Aceasta coordonare se realizeaza usor daca inotatorii si#au insusit anterior coordonarea miscarii bratelor cu respiratia si inot fluture fara respiratie. -nvatarea inotului fluture cu respiratie se efectueaza la inceput cu numaratoare5 Pe timpul . # bratele intra in apa, picioarele bat energic in jos, iar inotatorul e%pira puternic pana cand bratele termina tractiunea. Pe timpul ? # bratele e%ecuta impingerea, picioarele bat mai slab, iar inotatorul intinde barbia pe apa ti insipra repede. !iclurile de miscare vor fi efectuate succesiv, fara pauze, pe distante scurte.

Perfectionarea procedeului fluture (delfin)

-nsusirea corecta a inotului fluture cu doua batii de picioare va elimina inca de la inceput o serie de greseli tehnice. Perfectionarea tehnicii inotului fluture este strans legata de dezvoltarea fortei bratelor, ceea ce necesita un antrenament indelungat. !a rezultat al dezvoltarii fortei bratelor se vor obtine progrese si la inotul craul. >na din greselile cele mai raspandite la inotul delfin este e%ecutarea incorecta a miscarii ondulatorii ale trunchiului. Antrenorul trebuie sa urmareasca, in primul rand, transmiterea continua a miscarii dinspre piept spre picioare. Oprirea miscarii in oricare parte a corpului duce la scaderea eficacitatii lucrului picioarelor. )intre greselile raspamdite trebuie citata, de asemenea, e%tensia e%egerata in regiunea lombara in timpul inspiratiei si in timpul ducerii bratelor pe deasupra apei. Acesta provoaca marirea rezistentei opuse de apa si tulbura miscarea ondulatorie a corpului. Perfectionarea tehnicii se realizeaza prin urmatoarele e%ercitii5 .. &iscarea picioarelor cu mainile sprijinite pe scandura de inot. (e inspira o data la doua batai. Astfel se e%erseaza miscarile de propulsie si, in acelasi timp, se inlatura oscilatiile inutile ale umerilor. ?. &iscarea picioarelor cu bratele intinse. 7ratele vor efectua mici vasliri inaintea capului.

0. -not delfin numai cu bratele, picioarele fiind sustinute de un colac plutitor. )aca se urmareste perfectionarea tehnicii respratiei, e%ercitiul se va efectua cu numaratoare. -n general, el ajuta la formarea unei vasliri bune si in acelasi timp, dezvolta forta bratelor. @. -not fluture cu respiratie pe distante scurte. 'reptat aceste diatente se vor mari pana ce copiii ajung sa pacurga ?/ metri fara oprire.

Odata cu perfectionarea inotului, se vor invata si miscarile sub apa, specifice fiecarui procedeu in parte, care sunt efectuate dupa start. -n probele de craul, fluture si bras starturile se e%ecuta de pe marginea bazinului, de pe blocstarturi. La procedeul spate startul se ia din apa. Pozitia si componentele miscarii care alcatuiesc un start sunt urmatoarele5 .. Pozitia de plecare ?. &iscarea de elan 0. Cborul prin aer* deasupra apei @. -ntrarea in apa /. -naintarea in apa =. -esirea din apa. -n concursuei starterul cheama primul semnal concurentii sa se aseze in imediata vecinatate a locului de plecare (start). La comanda 4luati locurile4, inotatorii avanseaza si se aseaza in pozitia de plecare. (tarterul asteapta pana se ocupa toate locurile si concurentii nu se mai misca. La comanda start (voce, fluier,foc de pistol), concurentii efectueaza elanul (cat poate de rapid) si plonjeaza in apa. -n caz de comitere a unor greseli se comanda 4start gresit4 iar concurentii reiau startul. !ei care au gresit primesc cate un avertisment. !omenzile celui de al 0#lea start sunt definitive, dupa care concurentii care savarsesc vreo greseala sunt descalificati automat, fara ca arbitrul sa mai intervina cu o noua comanda in ceea ca priveste e%ecutarea startului.

.. Pozitia de plecare

a. )e sus ( pentru craul, fluture, bras) este realizata astfel5 din stand cu fata spre bazin, inotatorul apuca cu degetele picioarelor marginea blocstartului* pentru a reusi acest lucru el va departa usor calcaile unul de altul, apropiind varfurile. )upa rezolvarea acestui detaliu foarte important, inotatorul se apleaca inainte, realizand o fle%ie, o apropiere a trunchiului de coapse, aceata miscare este insotita de o usoara fle%ie la nivelul genunchilor. !apul se mentine in prelungirea trunchiului, in pozitia normala. Privirea inotatorului este indreptata spre apa, fi%and un punct imaginar, situat de 0#/ metri de blocstart. 7ratele e%ecuta o miscare spre inapoi si in sus, intinse si usor departate. b. )in apa (pentru spate). -notatorul intra in apa, face o scurta acomodare dupa care apuca barele special amenajate pentru acest procedeu de start* concomitent asi fi%eaza talpile pe zidul bazinului, sub apa. Asezarea talpilor se face asimetric, talpa piciorului mai slab se plaseaza mai sus, iar cea a piciorului puternic mai jos, fara ca degetele sau alta parte a labei piciorului sa iasa din apa (situatie care ar duce la descalificarea concurentului). Priza pe zid a fiecarui picior se face pe 4pingea4 calcaile fiind dezlipite. Gambele sunt in fle%ie ma%ima fata de coapse, genunchii sub barbie, bratele se fle%eaza apropiind trunchiul de blocstart cu spatele rotunjit.

?.&iscarea de elan

a.

La startul de sus, elanul se realizeaza prin e%ecutarea rapida si energica a urmatoarelor miscari5 7alansarea bratelor inainte* )ezechilibrarea si e%tensia trunchiului*

)etenta picioarelor* (aritura intinsa spre inainte.

'ehnica moderna de e%cutie a elanului a fost inbunatatita prin modificarea miscarii de brate. -notatotrul in pozitia de plecare nu duce bratele spre inapoi,ci spre inainte. 9lanul este realizat imprimand bratelor o miscare circulara in sus si spre lateral, miscare care aduce bratelor un plus de energie ce se adauga in continuare la cea de#a doua parte a miscarii de elan, identica cu cea descrisa an tehnica de baza a startului a. La startul din apa5 din pozitia de plecare inotatorul e%ecuta o apropiere energica, scurta a truchiului de blocstart, dupa care bratele sunt aruncate in sus si lateral, printr#o miscare ampla si energica, descriidn un arc de cerc tinzand catre o linie paralela cu suprafata apei, concomitent cu impingerea brusca si foarte puternica a picioarelor in zid.

0.Cborul prin aer* deasupra apei

-n functie de caracterul cusei la care participa, inotatorul va adopta o traiectorie diferita a zborului.la craul#viteza zborul are o traiectorie sub unghi mai mic (fata de orizontala apei) in comparatie cu traiectoria unui start de bras sau fluture. La aceste ultime doua procedee zborul este ceva mai inalt. Pentru a imprima corpului o miscare de inaintare prin aer cat mai eficace, inotatorul va mentine in timpul zborului corpul in e%tensie, bratele si picioarele intinse si apropiate, iar capul intre umeri, cu privirea orientata mult spre inainte.

-n timpul zboruluinu se mai e%ecuta nici o miscare, iar inspiratia este oprita. >n elan in plus ii da zvacnirea energica in sus a capului, a carui rol conducator este cunoscut. La startul pe spate traiectoria corpului pe deasupra apei este bine sa fie cat mai lunga, corpul in e%tensie completa, iar capul dus mult spre spate.

@.-ntrarea in apa

!orpul ia contactul cu apa in caderea oblica ( ca o sageata). 9ste necesara redresarea capului intre umeri, pentru a evita caderea picioarelor prea devreme in apa (intrare in echer). La spate capul se ridica si se inclina pe torace (stern), corpul redresandu#se din e%tensia din timpul zborului. La bras, oblicitatea intrarii in apa este mai mare in comparatie cu acelasi moment la craul si fluture.

/.-naintarea prin apa

-naintarea se face alunecand cu corpul bine intins, fara a e%ecuta miscari de picioare, intampinand astfel un minimum de rezistenta din partea apei. )upa o alunecare ( in pluta sub apa) de circa doi metri incepe e%pirarea aerului, prelung si linistit.

$egulamentul prevede la procedeul bras ca inotatorul poate e%ecuta un ciclu intreg de inot ( brate si picioare) sub apa. Aceste miscari ii permit realizarea unei viteze de inaintare sporite. 9ste de dorit ca miscarile sa se e%ecute dupa cum urmeaza5 din pluta sub apa bratele efectueaza o miscare mai ampla decat cea obisnuita, asemanatoare cu aceea de fluture. Palmele e%ecuta momentul de impingere prelung, depasind pe rand linia umerilor, pieptul, abdomentul si linia soldurilor. 9ste necesar ca inotatorul sa marcheze dupa aceasta miscare a bratelor o scurta pauza ( o pluta cu bratele langa coapse) , care ii va permite sa foloseasca viteza realizata de miscarea de brate. Odata cu reducerea vitezei va incepe cea de a doua jumatate a miscarii de picioare care se va e%ecuta normal. 7ratele se duc spre inainte in coordonare obisnuita. $egulamentul obliga ca o noua miscare de brate sa inceapa dupa ce inotatorul a e%ecutat o inspiratie. 2edeplinirea acestei obligatii aduce descalificarea.

=.-esirea din apa

!and viteza a inceput sa scada, corpul este adus la suprafata in primul rand cu ajutorul miscarilor de picioare si numai in clipa cand capul sau palmele au 4spart4 suprafata apei vor incepe miscarile cu membrele superioare. La spate prima miscare de brate se poate face ceva mai devreme, cand corpul este inca destul de scufundat.

-nvatarea starturilor incepe cu urmatoarele e%ercitii pregatitoare5 .. saritura pestelui5 intr#o apa adanca pana la talie se e%ecuta sarituri inainte, cu impingerea picioarelor de pe fundul bazinului. dupa ce palmele iau contact cu fundul bazinului, inotatorul se ridica in picioare si repeta saritura. Acest e%ercitiu ii obisnuieste pe copii sa imprime traiectoria sariturii prin intermediul miscarii capului. ?. sarituri cu capul inainte, e%ecutate de la o inatime mica, apa trebuie sa aiba o adancime minima de cel putin un metru. 0. sarituri inainte din stand pe marginea bazinului, prin impingere cu picioarele. (e va recomanda ca la intrarea in apa corpul sa fie bine intins. @. sarituri de start cu elan de brate, e%ecutate de pe marginea bazinului. miscarea bratelor va fi redusa, pentru a nu provoca o e%tensie e%agerata a corpului. Aceste sarituri se vor repeta pana la insusirea deprinderii corecte de a intra in apa. /. sarituri de pe blocstart. -nitial copii vor fi obisnuiti cu inaltimea, apoi se vor e%ecuta starturi cu comenzi de concurs. -n vederea perfectoinarii straturilor, atentia trebuie indreptate asupra urmatoarelor faze5 # # # intrarea corecta in apa* lungimea sariturilor* insusirea miscarilor de inot sub apa*

.. intrarile in apa se e%ecuta ci corpul intins. Acesta pozitie se 4simte4 bine in e%ercitiul de alunecare pe piept. !apul se misca liber in sus si in jos, ca in timpul drumului aerian.

?. saritura de start in lungime. Pentru a realiza sarituri cat mai lungi se aseaza pe suprafata apei diferite obiecte, pe care inotatorii trebuie sa le atinga. 9%ercitiul se poate efectua si sub forma de intrecere. 0. saritura de start in inaltime, peste un bat tinut de antrenor. Acest e%ercitiu corecteaza sariturile joase si in e%tensie, fiind in acelasi timp deosebit de atractiv. @. sarituri de start cu comenzi de concurs. /. # # vereficiarea eficacitatii startului prin5 masurarea lungimii sariturii si a drumului parcurs sub apa* cronometrarea timpului de la semnalul de start pana in momentul in care inotatorul trece cu capul prin draptul unei linii marcate pe marginea bazinului.

Capitolul XI

Invatarea intoarcerilor

-nvatarea intoarcerilor incepe dupa ce copii pot parcurge diatante lungi fara sa se opreasca in timpul antrenamentului, la capetele bazinului. -nitierea corecta in tehnica intoarcerilor permite sportivilor sa#si insuseasca temeinic acest capitol atat de deficitar la multi inotatori de performanta.

La inceput se vor invata intoarcerile cele mai simple, fara e%ecutarea miscarilor de inot sub apa. Aiecare intoarcere va fi demonstrata de mai multe ori, iar antrenorul va e%plica particularitatile ei referitoare la atacul peretelui, intoarcerea propriu#zisa, impingerea si alunecarea sub apa. Pentru fiecare procedeu tehnic de inot regulamentul prevede indicatii precise asupra e%ecutarii unor intoarceri specifice. Aceste intoarceri au fost perfectionate de#a lungul anilor. !autarile specialistilor si ale sportivilor s#au a%at pe problema 4conservarii4 vitezei de inaintare, adica spre realizarea unei unitati de miscare, prezente de#a lungul a cat mai multe lungimi de bazin. -ncepatorii e%ecuta aceste intoarceri prin miscari a caror caracteristici sunt forta e%cesiva, un grad relativ redus de mobilitate si binenteles o pierdere considerabila a vitezei. -notatorii care au obtinut un grad ridicat de maiestrie le e%ecuta folosind la ma%imum inertia (energia) de miscare capatata prin inot. -ndiferent de procedeul tehnic, orice intoarcere are in structura ei urmatoarele faze5 a. pregatirea # sosirea la zid*

b. inceputul, 4startul4 intoarcerii* c. dezvoltarea, desfasurarea*

d. alunecarea sub apa* e. reinceperea miscarilor de inot.

'ehnica intoarcerilor la procedeul craul

$egulamentul Aederatiei -nternationale de -not (A-2A) a suprimat obligativitatea ca inotatorul sa atinga zidul cu mana pentru a e%ecuta aceasta intoarcere. -n versiunea actuala, atingerea zidului se poate fectua cu oricare parte a corpului. .. -ntoarcerea elementara ( de semifond)

a. -notatorul se apropie de peretele bazunului, inotand in coordonare normala. 9l poate alege oricare brat pentru a se sprijini de perete, cu conditia esentiala ca viteza de inot sa nu fie micsorata. b. 4(tartul4 intoarcerii incepe prin atingerea peretelui astfel5 palma deschisa cu degetele orientate in sus se sprijina pe zid, cotul se fle%eaza coborand, miscarea picioarelor inceteaza, amandoi umerii sunt 4asezati4 pe apa la orizontala, capul cu fasa in apa (e%piratie)* bratul neangajat se afla in pozitie libera, langa sold, si intregul corp se apropie de zid. c. )esfasurarea intoarcerii se realizeaza dupa ca capul s#a apropiat suficient de zid (.<#./cm)* palma apasa in zid imprimand corpului o ridicare a umerilor din apa, concomitenta cu ghemuirea sub abdomen a ambilor genunchi. La sfarsitul ridicarii catre verticala trunchiul si implicit umerii se rasucesc usor ( cel al bratului neangajat se departeaza de zid), se %ecuta inspiratia, iar bratul liber se intinde pe orizontala apei. !apul se afla in pozitie laterala, dupa care miscarea de ridicare a corpului inceteaza, bratul de sprijin paraseste zidul, iar talpile picioarelor se aseaza pe zid. !orpul ghemuit se scufunda, iar bratele intinse in fata incadreaza capul. d. -mpingerea se e%ecuta cu ambele picioare concomitent cu intinderea bratelor spre inainte, incadrand capul intre umeri si realizand astfel o alunecare cat mai buna a corpului in apa.

?. -ntoarcerea prin rostogolire (de viteza)

Aceasta intoarcere se efectueaza fara ca inotatorul sa atinga zidul cu mana. a. Pregatirea se face la apro%imativ un metru jumate departare de peretele bazinului. din inaintare in coordonare normala, in viteza, bratul care ar fi trebuit sa se sprijine pe zid continua miscarea in apa. b. 4(tratul4 intoarcerii incepe printr#o miscare energica de scufundare a capului si a umerilor, la care se adauga miscarea de impingere a bratului si ridicarea soldului catre suparafata apei, picioarele ramanand intinse. !orpul in aceasta pozitie de 4echer4 deschis se apropie, datorita inetrtiei de zid. c. )esfasurarea intoarcerii se relizeaza prin punerea talpilor pe zid5 aceasta miscare, de incheiere a rostogolirii, este foarte viguroasa. Pe parcursul ducerii talpilor din pozitia intinsa in sprijin pr zidul bazinului se face o rotare de @/ de grade a corpului ( in a%a longitudinala), prin care talpile se aseaza pe zid sub nivelul apei, cu varfurile in jos in pozitia din care se efectueaza impingerea. d. Picioarele incep impingerea in momentul cand bratele se afla aduse in fata, intinse, in pozitie de alunecare. >rmatoarele momente sunt identice cu fazele respetive descrise la startul pentru craul.

'ehnica intoarcerilor la spate

$egulamentul international apreciaza ca inotatoruol pentru a se intoarce trebuie sa atinga cu mana peretele bazinului, fiind descalificat daca isi modifica pozitia de inot pe spate inainte de a efectua acest contact ( atat pentru intoarcere, cat si pentru sosirea la sfarsitul cursei). ..-ntoarcerea elementara ( rotarea ghemuita)

a. -notatorul se apropie de peretele bazinului inotand spate in coordonare normala* el poate asege oricare brat pentru a se sprijini si e%ecuta intoarcerea. ,iteza de inot nu trebuie micsorata. b. 4(tartul4 intoarcerii incepe prin atingerea peretelui bazinuluicu palma deschisa, cu degetele orientate spre profunzimea apei. !otul se fle%eaza fara a iesi din apa, miscarea picioarelor inceteaza, capul ramane afara, bratul neangajat langa sold, in pozitie libera, intreg corpul se apropie de zid. c. )esfaturarea intoarcerii se realizeaza dupa ce capul s#a apropiat suficient de zid (.<#./ cm), cand palma apasa in el imprimand corpului o rotare de .1< grade, in planul orizontal al suprafetei apei, concomitent cu ghemuirea genunchilor. )upa apri%omativ jumatate de rotare, bratul de impingere paraseste zidul* in cea de#a doua parte a rotarii talpile picioarelor se vor apropia de peretele bazinului, pentru a realiza sprijinul corespunzator. -n tot acest timp capul ramane afara. d. -mpingerea de la perete se face cu ambele picioare, insa nu inainte ca bratele sa fie duse cu palmele langa urechi, mult indoite din coate, iar corpul sa fi inceput scufundarea pe spate. ?.-ntoarcerea prin semirostogolire (de viteza)

9ste denumita astfel, deoarece include o miscare de atingere, de sprijin a bratului pe zidul bazinului, care nu permite e%ecutarea unei rostogoliri complete. $egulamentul international prevede obligativitatea luarii acestui contact inainte de efectuarea intoarcerii propriu#zise. )in aceasta cauza viteza cu care se e%ecuta intoarcerea prin rostogolire de la spate este mai scazuta in comparatie cu ceea de la craul. (#ar putea ca in viitorul apropiat acesta prevedere sa dispara din regulament, ceea ce ar duce, ca si in cazul intoarcerii de la craul, la cresterea vitezei de e%ecutie si bineinteles la imbunatatirea performantelor la acest procedeu. a. Pregatirea # idem ca la intoarcerea elementara de spate. b. 4(tartul4 intoarcerii incepe prin atingerea peretelui bazinului, apro%imativ la ./#?/ cm sub nivelul apei (pentru priza palmei pe zid aceleasi repere)* concomitent cu atingerea peretelui, capul e%ecuta o miscare de e%tensie combinata cu inclinare spre umarul bratului neangajat ( care se afla langa sold intins, rela%at). Prin aceasta miscare corpul se e%tinde pronuntat, iar inertia de miscare acumulata il apropie mult de perete. c. )esfasurarea intoarcerii se relizeaza din pozitia anterioara printr#o rostogolire laterala5 ambele picioare sunt aruncate in sus concomitent cu impingerea efectuata de bratul aflat in sprijin pe zid. Aceste doua miscari aduc corpul in pozitie laterala fata de zid.>ltima parte a intoarcerii este realizata de miscarea ambelor picioare, care tind sa se aseze pe zid apro%imativ in locul in care cu un moment inainte, se afla palma bratului de sprijin. 'alpile se aseaza pe zidul bazinului, fle%ia din genunchi este ma%ima, trunchiul se e%tinde si odata cu el capul se trage puternic pe spate, iar bratele se indoaie din cot ridicand palmele de la sold spre linia umerilor. Atingerea zidului este foarte energica, deoarece aceasta miscare are rolul principal in declansarea impingerii de la zid. d. -mpingerea se realizeaza concomitent cu intinderea ambelor brate aflate cu palmele ridicate la nivelul umerilor, pe directia de inaintare, paralela cu suprafata apei.

'ehnica intoarcerilor in procedeul fluture (delfin)

$egulamentul international precizeaza ca la aceste intoarceri inotatorul trebuie sa atinga marginea bazinului cu ambele maini, simultan si la acelasi nivel, pastrand pozitia orizontala a corpului. Aspectul general al miscarii de intoarcere este asemanator cu cel de la intoarcerea elementara de semifond la craul. a. -notatorul se apropie de peretele bazinului inotand fluture in coordonare normala. ,iteza de inot nu trebuie micsorata. b. 4(tratul4 intoarcerii incepe prin atingerea bazinului cu ambele palme, simultan si la acelasi nivel. Palmele sunt deschise cu degetele orientate in sus, coatele se indoaie lasand capul si trunchiul sa se apropie de perete* capul se scufunda (e%piratie), iar picioarele e%ecuta o ultima miscare de ondulatie. c. )esfasurarea intoarcerii se face dupa ce capul s#a apropiat suficient de zid, palmele apasa in el imprimand trunchiului o ridicare din apa, concomitenta cu ghemuirea ambelor picioare sub abdomen. La sfarsitul ridicarii spre verticala, trunchiul si umerii se rasucesc de la zid, si se e%ecuta inspiratia. Aceasta rasucire, care aduce inotatorul cu spatele la zid, continua cu asezarea talpilor pe zid nu inainteca palmele sa fi terminat impingerea. -n aceasta pozitie inotatorul este complet ghemuit, in sprijin cu talpile pe zid, cu bratele indoite in fata trunchiului, capul si umerii scufundati in apa.

d.

-mpingerea se e%ecuta cu ambele picioare, concomitent cu indoirea bratelor spre inainte, capul intre umeri, realizand astfel o alunecare cat mai buna a corpului.

'ehnica intoarcerilor in procedeul bras

$egulamentul precizeazapentru aceasta intoarcere aceleasi conditii pe care le#am descris la cea de fluture , iar descrierea fazelor care alcatuiesc intoarcerea este identica. Pregatirea, 4startul4 intoarcerii, desfasurarea si impingerea de la zid sunt aceleasi. Alunecarea sub apa si reinceperea miscarilor de bras sunt similare cu cele descrise la startul pentru bras.

(uccesiune de e%ercitii pentru invatarea si perfectionarea intoarcerilor.

.. -mpingerea de la peretele bazinului din pozitia specifica fiecarei intoarceri (pe piept, pe spate, pe o parte) si iesirea la suprafata prin alunecare. ?. Atingerea peretelui cu o mana (craul) sau cu doua ( bras si fluture), din stand cu fata la perete* e%ecutarea intoarcerii propriu#zise si gruparea corpului in pozitia de impingere. 0. 9fectuarea intoarcerilor, cu inot sub apa, dupa faza de alunecare. @. 9vitarea impingerii cu bratele in mometul atacului, ceea ce provoaca departarea inotatorului de perete. !orectarea se face prin e%ecutarea atacului cu bratele

rela%ate. La bras si fluture se va urmarii ca peretele sa fie atacat cu corpul intins la orizontala, iar mainile sa fie asezate pe perete simultan si la aceeasi inaltime. /. 9fectuarea impingerii concomitent cu ambele picioare. =. $epetarea miscarilor specifice de inot sub apa, cu impingerea de la peretele bazinului. Perfectionarea intoarcerilor se poate realiza si in timpul antrenamentului, e%ecutand intoarceri la capatul bazinului.

Capitolul XII

Conclu ii
Pentru o insusire temeinica a tehnicii de inot cea mai importanta parte este cea de invatare. )aca in timpul invatarii apare o eroare, o graseala trebuie neaparat inlaturata, pentru ca daca nu se intervine mai tarziu va fi mult mai greu de corectat, si va propune mai mult timp decat daca se intervine pe loc. Aaza perfectionarii denota partea in care fiecare inotator isi insuseste propriul stil de inot. Aara partea de perfectionare a tehnicii, de e%ersarea acestea, prin diferite e%ercitii metodice de perfectionare, nu se ating performantele dorite de catre antrenor sau inotator.

!ibliografie

..-. )umitrescu, -. Oprisescu # 4-notul4, editura (tadion, .;:0

?.!orneliu !iobanu, &ihai !erchez, 'iberiu &unteanu # 4 -notul pe intelesul tuturor4, editura (tadion, .;:? 0.9. &agda, &.Olaru # 4Lectii de inot4, editura !onsiliul 2ational pentru 9ducatie Aizica si (port. @.&.A.2abatni6ova # 4-notul4, editura >niunii de !ultura Aizica si (port, .;=? /.(zatmDri Laurentiu # 4 !urs de inot4, >niversitatea 7abes 7ol ai !luj, .;:< =.&. 9puran, &ariana &arolicaru # 4&etodologia cercetarii activitatilor corporale4, editura $isoprint, !luj # 2apoca, ?<<< :.(. 'odea # 4&etodica educatiei fizice si sportive4, editura fundasiei $omania de &aine, editia --, 7ucuresti, ?<<. 1.-. (andor # 47azele generale ale teoriei educatiei fizice si sport, suport de curs4, Aacultatea de 9ducatie Aizica si (port, uz intern, !luj # 2apoca, ?<<1