I.C. BOGHITOIU | rtd A ELECTRONICA — PESTE TOT|-2")Capitolu! 1 ELECTRONICA IN SCOALA Automat muzical Obtinerea unci melodii pe cale electronicé se bazeazi pe posibilitatea oferita de un circuit electronic de a comanda Succesiv intrarea fn functiune a unui numar oarecare de oscilatoare cu diferite frecvente de lucru sau de a modifica succesiy elementul de acord al unui oscilator, astfel ca fa final sa se obtina inlantuirea de tonuri care sa constituie melodia dori Un astfel de montaj este util pentru demonstratii la orele de muzici, pentru sonorizairi tn activititile artistice sau sportive, ca semnalizator in instalatiile de avertizare etc. Pentru a intelege principiul de functionare al automatului muzical descris, apelam la o analogie: sa consideram ca aver un numiar de zcce oscilatoare electronice audio construite pe diferite frecvente si ca ficcare oscilator este legat Ja plotul unui comutator rotativ. La cursorul respectivului commutator este conectat un amplificator echipat cu un difuzor. Rotind cursorul comutatorului yom avea prilejul sa ascultém succe- siunea celor zece frecvente care pot reprezenta o melodie oarecare, un semnal conventional de semnalizare etc. Durata fiecrui ton ascultat depinde de timpul cit cursorul a stationat pe contact (plot), iar viteza de succesiune a no- telor, de viteza unghiulara a cursorului- Acclasi efect se poate obtine daca este vorba de un singur oscilator, dar la care se conecteaz& — tot prin intermediul unui comutator rotativ — diferite elemente de circuit, care permit modificarea succesiva a frecventei generate. Avind insusita imaginea functionarii acestui sistem mecanic, nu rammine decit s& retinem ca schema propusa realizeaza succe- siuni de frecvente nu mecanic, ci electronic, folosind ua circuit integrat de o anumita structura. Principial schema noastrA cuprinde un oscilator audio de baza a carci frecventa este modificata succesiv prin schimbarca unui element de circuit, schimbare care se face cu ajutorul colectia cristal — 9wmui comutator clectronic realizat cu circuitul integrat tip CDB 442° E. . ' ae Schema de principiu a automatului muzical este prezens fata in figura 1. . A os ‘ fn linii generale ea cuprinde un oscilator de tact si un de ton, realizate ambele cu circuitul integrat oscilator = 7 t F eo Sf 4&9 F0i08 __- 6 irley 3 CDBHAE oleae cell fb “3 LOBAZE “a w ‘9 SS, Melolizsre t, sey ats 2 c0B +04E x go Gg tha Fig. 1. — Automat muzical. 10 @ = colectia cristal © CDB-404 E, un numirator de impelsuri, realizat cu circuitul integrat CDB-490 E s1 un decodor binar zecimal _reali- zat cu circuitul integrat CDB-442 E (care indeplineste rolul comutatorului) si un amplificator audio realizat cu tranzistorul npn, tip BD-139, avind ca sarcina un difuzor de 4 Q/0,25 W. Inainte de a trece la descricrea modului de functionare a schemei de principiu, este util si prezentém pe scurt cele trei circuite integrate pe care le yom folosi, circuite ce se fabricd si in tara noastra, la I.P.R.S. — Baneasa. Tntegratul CDB-404 E este un inversor sextuplu, adic& cuprinde in acceasi capsula un numiar de sase amplificatoare inversoare identice (fig. 2). Un inversor din compunerea acestui integrat are proprictatea ca un semnal aplicat la intrare este redat la iegire inversat, adici cu polaritatea schimbata cu 180°. Capsula este de tip TO-116, avind 14 terminale (pini) dispuse simetric. Conectarea inversoarclor este facuta asa dupa cum se arata fn figura 2. Tensiunea de alimentare se conecteaza la pinii 7(—V,) si 74(+-V,). Verificarea starii de functionare a unui asemenca circuit integrat se face astfel: se alimenteaza circuittil de la o sursa de 5V. Folosind un voltmetru de curent continuu se verific’ dac& intre fiecare intrare (7, 3, 5, 9, 77, 13) a inversoarelor gi masa se gaseste o tensiune de circa 2 V. Cu acelasi voltmetru, conectat intre fiecare iesire dia inversor (2, 4, 6, 8, 10, 12) si masa, se verifica existenta unci tensiuni reziduale de circa 0,1 V. In continuare se conccteaza pe rind ficcare intrare in inversor la masa si cu acclasi volt: metru, conectat de data aceasta Intre iesirea din inversoe gi masa, se urmareste daci existi o tensiune continua de circa 4 V. Daca unul din inversoare nu corespunde datelor aratate, circuitul integrat nu va fi folosit- Integratul CDB-490 E este un numiaritor zecimal realls zat intr-o capsulé tip TO-116. Acest circuit asigura numaraa rea pina la zcce impulsuri aplicate la intrarea 74 si obtine- rea la pinii 8-9-77 si 72 a starilor corespunzatoare tn cod binars i @ = colectia cristal @ ita 8 2 H ww Din teoria sistemului de numarare binar se cunoaste c4 go & F un numar oarecare N se reprezinta fn sistemul binar ca ¢@ ] serie de puteri ale bazei 2 astfel? fol Lyn Fis NS a 2™ Gg 2 -f s54 29 $2? 21 4 a2 Ag Jnversor unde coeficientii a, ... a) pot avea numai doua valori: 1 sau 0, ee 5 SOK Rezulta deci ci un numar zecimal oarecare poate fi reprezens tat in cod binar prin insumarea puterilor bazei doi in ordine pes. ad, a é a ? 3 “hk “Ve WW Ap fuplo crescinda. De exemplu, cifra zecimalA nous este reprezentata astfel: 9 = 1X240X2% + Ox 1X1 x29 41% 2— 8 $1 sau cifra zecimala 19? I9=1 x 24-4 0X 28 + OK 2241 « 21 Fix MS 1x2tp eee OL) +1=19. it 3 2 uw rm 8 a Se observa c& pentru a obtine valoarea numirului zecimal COB490E se aduna doar puterile care nu sint anulate prin inmultirea Nomarétor ome ptoF P wet 7 zecimal Pentru a scrie, asadar, un numér in sistemul binar yom proceda ca gi fn cazul scrierii num&rului in sistemul zecimal, adic& yom scrie ‘pozitional doar coeficientii ce inmultese baza 2. . Astfel, reyenind la exemplele de mai inainte cifra 9 se ya scrie} 9— 1001 jar cifra 19 se va scrie? 19 > 10011. Cum fn tehnica de calcul binaré s-a convenit ca starea (coeficientul) 1 s& fie reprezentat prin existenta tensiunii, iar starea O prin lips’ de tensiune, integratul CDB-490 E, circuit construit conform acestui Principiu, afiseazi Ja _pinii 8-9-11-12 configuratiile binare corespunzatoare numérului de impulsuri electrice injectate la intrarea 74, In tabelul de adevar aliturat (tabelul 1) este data coress _ pondenta intre numarul de impulsuri in zecimal si dispuncrea binara a starilor corespunzitoare. Practic aceasta inseamnd ci atunci cind Ja intrare ne este aplicat nici un impuls electric, la iesiri (pin 7T-pin 8-pin 9-pin 12) vom avea lips4 de tensiune (in realitate existi o tensiune reziduali de circa 0,2 V, adick starca logicd O)e 0B 442E Decoder BCD cecimal « Fig. 2 — Circuitcle integrate CDB-404E, CDB-490, CDGB-442E. fg © colectia cristal @ colectia cristal © 13Komirul de impulsuri | \ sph ay \ pin 17 | pin 8 pind | piv 12 | | f ; 0 0 ' 0 1 0 9 i - 6 0 0 i 2 0 0 1 0 5 0 0 1 1 4 0 i 0 0 5 0 1 0 1 6 0 1 1 0 7 0 1 1 1 8 1 0 0 | 0 g 1 0 0 1 10 1 | 0 4h pee t Tn momentul aplicdvii primului impuls la intrare, starea se modifici prin aparitia la pin 72a starii 1 adici a unei tensiunt care in cazul circuitului de fata este de circa 3,5 V, corespon- dentul binar a impulsului nr. 1, tradus in stari de tensiune fiind 0001. Impulsurile aplicate la pin 14 sint debitate de integratul CDB 404-1. Verificarea circuttalut tmtegrat CDB-490 E se face in felul urmator: de la o sursé de curent continuu de 5 V conec- tat& cu borna plus la pin. si cu borna minus la pin 70 se asigur’ alimentarea cireuitului integrat. an al Cu ajutorul unui voltmetru de c.c. sé verificé daca intre porna minus si pinii circuitului se gascse tensiunile din tabelul 2. 3 Daca totul este normal, se efectueaza in continuare arma- toarele operatii: pinii 2, 3, 6 si 7 se conecteaza la pin 70, iar pine] 7 la pin 72. Se conecteaza v ‘itmetrul de c.c. intre pin & si pin 70. Cu ajutorul unui fir efectuim manual scurtcireuit intre pin 74 si pin 70. La voltmetru va trebui sa citim cind o tensiune de circa 3,6 V, cind o tensiune nula, functie de numarel de scurtcircuitari. Tn continuare vom proced: la fel, mutind borna plus a voltmetrului la pinii 9, apoi 77 si 72. Operatiile trebuie efectuate cu mult’ atentie spre a nu efectua conexiuni gresite, care pot duce la distrugerea integratului. 14 @ colectia cristal © —_" Tabelul 2 PIN | Yousiuses masurata [¥] Sarg kROwe Integratul CDB-442 E este un decoder binar- este realizat intr-o capsula tip MP-117, cu 16 picioruse (fig. 2} Alimentarea se aplica Ja pin S(—V,) si pin 76 (-+V,). _Circuitul realizeaza decodificarea din’ binar in zecimat afisind maxim 10 stari ale unui numarator cu 4 cclule (4 iesir: @ai:binar}. Starile codului Dinar sub forma de tensiuné), se aplici la intrarile 15 (A) — 14 (B) — 13 (C) si 12 (D). __lesirile in zecimal sint conectate la pinii 1-171 (afara de §} Ceea ce trebuie retinut este faptul ca traducerea in zecimat se face prin aparitia starii 0 de Ja un piciorus la altul, aceste stiri culegindu-se pozitional. Astfel, dati Ja intrarea binara aplicim starile 0011, numai la pin 4 vom gasi starca 0, la toti ceilalti fiind afigata starca {. Corespondenta dintre starile binar si zecimal pentra circuitul CDB-442 este redat in tabelul 3. Pentru restul starilor de intrare pina la a 16-a, deoarece s* Increaza cv 4 celule (24 = 16), iesirile ramin in starea 14 Un circuit conectat la unul din pinii de iesire este practic conectat Ia masa atunci cind decedorul trece prin starea 0. Toemai aceasta succesiune a trecerii prin zcro a icsirilor face ca circuitul de fata si fie comparat cu un comutator rotative @ = coicctia cristal © 15Fabelul 3 Pi in | Pin | Pim | Pi | pin | vin | rink Pin| Pin] pial PH pinl vind ampere Be caa| ei tieaalic [® [fee eel pa vn 7 1 ; zal of ojo! of of ais|z|a|alajaja)a 0 0} oO) oO) a} aj jaja plijilifalt 1 0 of af e] x} 390 1 rfijafaistia 2 oj) of a} 1] a rjajolijaia|air|a 3 0 1} oo) a v}tjajofifa}ajaja 4 Jo} x} 0} ay 4 1jt/ai1j0 afajala 5 Oo} 1 ro) 1 2 el mene ela li 6 a} af 3 i) a) iS Metab Ge Lo 7 1; 0] o ot ajafajr}afafepoys 8 1] 9 0 uy eee alt rife 9 Tensiunile de intrare aplicate circuitului se obtin, de regula, de la un numarator zecimal sau poate sa reprezinte stiri ale functionarii unui anumit dispozitiv ce trebuie Supravegheat, etc. Verificarea circuitului integrat CDB—442 se face in felul ummitor: se alimenteazd circuitul de la o sursa de 35 V, verificindu-se mai intii dac& valoarea curentului consumat este de circa 28 mA. Se reproduce starea 0000, conectind la masa toate cele patru intrari (72—73—14—15). Folosind un voltmetru de curent continuu se va controla, daca intre pin 7 si masa (-5 V) tensiunea masurati este nul (rezidual 0,2 V) sidacd intre restul iesirilor si masa tensiunea este de circa 3,7 VY, ccea ce eorespunde nivelului logic (stirii) 1. in continuare — folosindu-ne de tabela de adevar — se reproduce starea 0001; accasta se obtine mentinind mai departe conectate la mas pinii 72—13—14 si lasind neco- nectat (liber) pinul 75. . De data aceasta, starea 0 se va gisi la desirea 2, toate celolalte iesiri aflindu-se Ja o tensiune de circa 3,7 V. Din aproape in aproape se procedeaza Ia fel si cu celelalte pozitii, convingindu-ne in final de integritatea circuituluis 16 @ = colectia cristal @ Revenind la schema de principiu din figura ! si bazindu-ne pe descrierile de circuit de mai tnainte, sa urmarim modul de functionare al acesteia. Plecim de la ideca c& trebuie si realizam un oscilator audio care trebuic si-si modifice succesiv frecventa generata. tn schem’, acest oscilator este realizat cu doi din inversorii circuitului CDB—404 E si anume cu inversorii conectati la pinii 7—2 si 3—4. Iesirea inversorului A, este cuplat& capa~ citiy cu intrarea inversorului 4», iar iesirea acestuia tot capacitiv este cuplata la intrarea primului. Se obtine in acest mod un oscilator tip multivibrator astabil. Pentru functiona- rea generatorului este necesara si conectarea intrarilor 7 si 3 Ja masa prin intermediul unui rezistor. Acest lucru este realizat cu ajutorul potentiometrelor P,P», care au 0 borna comuna conectati in punctul notat cu Z, iar celelalte borne cuplate la decodorul CDB—442, prin intermediul unor diode de blocare. Cind unul din aceste potentiometre este pus la masa prin intermediul circuitului CDB—442, atunci oscilatorul va func= tiona. Semualul de iesire se culege la pin 4si este introdus mai departe in inversorul Ag. Tesirea acestuia din urma este cupla- t4 prin intermediul unui rezistor de Himitare la baza tranzis- torului 7,. Sunetul generat va fi redat de difuzorul Dif. cuplat in circuitul de emitor. fn Situatia in care este necesar 9 auditie mai puternica, fn Jocul lui 7; se va folosi un amplificator audio clasic. Deoarece este bine ca schema sa fie verificata pe masuré ce avansém cu montajul, se recomanda.ca dup’ plantarea componentelor oscilatorului (inclusiv R,) in afara de potentiometre, sa se cupleze alimentarea’' de SV si cu ajutorul unui rezistor de 200 Q conectat intre punctul Z si mas sé urmarim aparitia unui sunet in difuzor. Daca acest test nu duce la aparitia sunetului, rezulti ci undeva s-a strecurat o greseala de montare sau ci 0 componenti este defecta. Accasta ne obligd s§ verificim pe rind fiecare picsa. In cazul cind. localizim defectul in circuitul integrat se poate verifica montajul inlo- cuind inversorul defect cu un altul din cele gase, aflate in capsuli. Daca oscilatorul va lucra din prima incercare, vom repeta operatia montind in locul rezistorului de 200 Q, alte yezistoare, de valori mai mici, sau un potentiometru de 500 2 cu ajutorul carora sd constatam generarca dileritelor frecvente @ colectia cristal @ 17la modificarca rezistentei. Cum pentru fiecare frecyenta gencrata este nevoie de o rezistenta de o anumits valoare, in s. hema apar zece potentiomctre, ficcare fiind reglat pentre sunctul dorit. Conectarea la masi a acestor potentiometre este asigurata de integratul CDB-442 E, care efectueazd aceasta operatic succesiv incepind cu iesirea 7 pind la iesirea 77. Comanda integratului decodor CDB-442 se face de cat: numaratorul zecimal CDB-490 E. Acesta asigura prin iesirile sale 8--9—11-—12 0 configuratie in cod binar care se~aplica intrarilor 72—173—74—15 ale CDB-442 E. Schimbarea starilor de la iesirea numaratorului zecimal are loc ca urmare a unor impulsuri de tact pe care acesta le primeste la intrarea 74. Aceste impulsuri de tact sint generate de restul: de 8 inversoare din C.I. CDB-404, care impreuna cu un potentio- metru (P,,) si un capacitor (C5) formeaza un oscilator capabil sA asigure semnale electrice cu 0 frecventa cuprinsa intre 0,2 Hz si 5-Hz, functie de pozitia cursorului lui Py. Pentra reglajul potentiometrelor P;—P,, in scopul obti- nerii unui fragment de melodie compusa din 10 note este necesar SA ,,finem pe loc“ functionarea decodorului CDB-442; réalizam acest lucru decuplind legaturile dintre sta si numiritorul zecimal si efectuarea combinatilor in cod binar, conform tabelci de adevar 2. Astfel, daci yom conecta la mas toate cele 4 intrari ale integratului CDB-442 E va fi conectat in circuit (va fi activ) numai potentiometrul P,. Rotind cursorn} acestuia vom regla freeventa (tonul) la valoarea dorita. Acest reglaj se poate face dupa ureche", jar acolo unde este posibil, cu ajutorul unui frecventmetru. Potentiometrele P;—P,) vor fi de tip trimer, cu valoarea maxima de 500 9. Constructiv este posibila inlocuirea acestor potentiometre cu rezistoare fixe: pentru aceasta operatic este insa necesar sa stabilim cu ajutorul unui potentiometra tonu) dorit, apoi se masoara cu ajutorul unui ohminetru yaloarea istenfei ohmice prezentata de potentiometru pentru pozitia in care a fost adus, dupa care prin sortare, montim rezistenta necesara. Schema poate fi folosita si pentru a reda mai multe fragmente de melodic. Acest lucru este posibil prin realizarca re Pa 18 ® colectia cristal @ anor reglete cu 10 rezistente fiecare — dinainte stabilite — si fnlocuirea acestor reglcte fntre ele dupa dorinta. Pentru usurinta acestei mancvre, vor fi prevazute niste contacte tip clema in care regleta sa fie introdusa si scoasi cu usurinta. Alimentarca montajului se va face de la o tensiune con+ tinud de 5 V, preluata de la un redresor obisnuit. Curentul total consumat este de circa 128 mA. Pe etaje consumul de curent este urmitoru Circuitul integrat decodor: 28 mA Circuitul integrat numarator zecimali 24 mA Circuitul integrat inversor: 26 mA Tranzistorul Ty circa 50 mA Aceste valori variazi putin intre starea de repaus a schemei si statea de funcfionare. Pentru obtinerea unei constructii solide este indicat si fie folosit un cablaj imprimat fn care sa fie corect implantate circuitele integrate precum si restul de piese. : Montajul are o functionare continu’, fn sensul ci dupa baleicrea celor zece note, procesul se reia dupa un interval de circa 3 s. Oprirea si pornitea montajului se face de la sursa de alimentare. Dac& dorim ca succesiunea de note si fie mai micd de zece, atunci vom monta potentiometre numai pentru sunetclé necesare. Daca dorim si realizim o pauz& mai mic sau mai mare intre doua note succesive vom putea obtine acest lucru tot prin eliminarea potentiometrelor din zona respectiva. Pentru obtinerea unor sunete mai armonioase — ¢ duet — se vor folosi doui montaje identice, dar care sa fie comandate de un singur generator de tact (prin unirea intre ele a intrarilor 74 de la CDB-490 $i prin folosirea unui singur tranzistor T, la baza caruia sa fie cuplate ambele rezistoare Ry. Va fi necesar ca dupa acordul pe frecventa de bazi a primci scheme sa se faci acordul pe frecventele de acompa- niament al celei de a doua schema. In acest caz va trebui s& avem grija ca alimentatorul folosit s4 poata asigura consumul solicitat. Diodele D,—D,. vor fi de tipul EFD-105 ... EFD-108, fnainte de folosire, fiind recomandati verificarea lor. @ colectia cristal 19