You are on page 1of 11

LITTERAE Multilingual literary magazine

Margaret Atwood:
Momente semnificative din viata mamei mele

Cnd mama era foarte mica, cineva i a daruit de !asti un cosulet cu "ui de
gaina# Au murit toti# $%u stiam ca nu tre&uie sa i iei 'n mna(, s"une mama# $)aracutii# I am 'nsirat unul lnga altul "e o scndura, cu "iciorusele ca niste &etisoare ce ieseau din ei, si i am &ocit# I am omor't din dragoste#( !oate ca "ovestea asta e menita sa su&linieze naivitatea mamei si milostenia sufletului ei# Tre&uie sa 'ntelegem ca azi n ar mai face asa ceva# !oate ca e o constatare des"re natura iu&irii, desi, cunoscnd o "e mama, e "utin "ro&a&il# Tatal mamei mele a fost medic de tara# *n vremea de dinaintea automo&ilelor um&la "rin circumscri"tie cu drosca trasa de doi cai iar iarna cu sania, "rin furtuni de za"ada si vi+elii, 'n toiul no"tii ca sa a+unga la case luminate cu lam"i de "etrol# !e so&a fier&ea a"a iar "e "olita aste"tau stergare de flanela# Asista la nasterea co"iilor care mai trziu erau &otezati cu numele lui# Ca&inetul medical era 'n casa iar mama, co"il fiind, vedea oameni sosind la usa cu acces din "ridvor, aducnd "arti din ei 'nsisi, degete dela mini sau de la "icioare, urec,i, nasuri, care fusesera taiate 'n accidente si "e care le a"asau 'n locul de unde fusesera ru"te de "arca s ar fi "utut li"i la loc ca un aluat, cu s"eranta ca &unicul meu ar "utea sa le coase si sa vindece taieturile adnci facute de securi, de ferestrau, de cutite sau de soarta# Mama si cu sora ei mai mica, se 'nvrteau "e lnga usa 'nc,isa a ca&inetului "na erau alungate de acolo# -in s"atele usii se auzeau gemete, ti"ete 'na&usite, strigate du"a a+utor# Mamei nu i s a "arut niciodata ca s"italele ar fi fost locuri atragatoare iar &oala nu ti ofera nici re"aos nici vacanta# A%u va 'm&olnaviti,. s"une ea, si crede ce s"une# Ea nu se 'm&olnaveste a"roa"e niciodata# Totusi odata era sa moara# Asta s a 'ntm"lat cnd i a cra"at a"endicele# /unicul a tre&uit s o o"ereze# Mai trziu s"unea ca n ar fi tre&uit s o o"ereze el "entru ca "rea 'i tremurau minile# Asta e singura data cnd mama 'i atri&ue vreo sla&iciune# Cel mai adesea s"une des"re el ca era sever si sta"n "e orice situatie# A*l res"ectam,. s"une ea# A0oarte multa lume 'l res"ecta##. 1Acest cuvnt s a degradat de "e vremea tineretii mamei mele# !e atunci 'nsemna mai mult dect iu&ire#2 %u mai stiu cine mi a "ovestit des"re ferma de guzgani a &unicului# Cum el si cu un unc,i al mamei au 'ngradit o mlastina la ca"atul "ro"rietatii lor si au cum"arat guzgani cu &anii de zestre ai mamei# )"erau ca guzganii se vor 'nmulti si

vor fi transformati 'n ,aine de &lana dar un vecin si a s"alat 'n ru uneltele de stro"it "omii iar guzganii, otraviti de sulfatul de cu"ru, au murit ca mustele# Asta s a 'ntm"lat 'n tim"ul Crizei si n a fost o gluma# Cnd erau tinere, asta ar "utea 'nsemna astazi orice vrsta dar eu o fi3ez 'ntre sa"te si o"t ani mama si cu sora ei aveu o casa 'ntr un co"ac unde 'si "etreceau tim"ul organiznd ceiauri "entru "a"usi# *ntr o &una zi au gasit la usa dis"ensarului o cutie cu sticlute foarte frumoase# 4rmau sa fie aruncate la gunoi dar mama 1strngatoare cum a fost totdeauna2 s a gndit sa le foloseasca 'n casa "a"usilor# )ticlutele erau "line cu un lic,id gal&ui "e care nu l au golit "entru ca facea frumos# Au aflat mai trziu ca erau mostre de urina# AA fost o mare tevatura,. s"une mama, Adar ce stiam noi5. 0amilia mamei locuia 'n %ova )cotia, 'ntr o casa mare, al&a, lnga o livada de meri# Aveau o sura si un so"ron iar 'n &ucatarie era un cu"tor de "ine# Mama 'si aduce aminte ca "e vremea aceea nu e3istau &rutarii iar faina se aducea cu sacul si "inea se facea 'n casa# *si aminteste "rima emisiune de radio "e care a auzit o vreodata, o reclama cu muzica des"re ciora"i# Casa lor avea multe camere# Cu toate ca am fost acolo si am vazut casa cu oc,ii mei, nu stiu cte# 6 "arte din casa era zavor'ta, sau cel "utin asa se "area# E3istau si niste scari dosnice, si coridoare care duceau nu stiu unde# *n casa asta locuiau cinci co"ii, doi "arinti, un servitor si o servitoare ale caror fete se sc,im&au din cnd 'n cnd# )tructura casei era ierar,ica, cu &unicul 'n vrf, dar viata ei secreta cu foi de "lacinta, cearceafuri curate, lada de covoare din dula", "inea din cu"tor era feminina# Casa si toate o&iectele din ea trozneau din cauza electricitatii statice7 curente su&terane o stra&ateau, atmosfera era 'ncarcata cu lucruri cunoscute dar nee3"rimate# Ca un &ustean gol "e dinauntru, sau ca o to&a, sau ca o &iserica, astfel 'nct vor&ele rostite acum saizeci de ani "ot fi oarecum auzite c,iar si astazi# *n casa asta tre&uia sastai la masa "na ti ai golit fafuria# 89ndeste te la sarmanii Armeni 'nfometati,: zice mama# A%u "rea vad cum mncnd o coa+a de "ine, i as fi a+utat ctusi de"utin#. *n casa asta am vazut "rima data un manunc,i de ovas 'ntr o vaza, fiecare fir 'm&racat 'n ,rtie "retioasa de argint, "astrata cu gri+a din cutiile de ciocolata# Mi s a "arut ce e cel mai frumos lucru dinlume din cte vazusem "na atunci si am 'nce"ut sa "un si eu deo "arte ,rtie de argint# -ar nu am reusit niciodata sa 'nfasor firele de ovas "entru ca nu stiam cum# Ca multe alte formule artistice ale unor civilizatii dis"arute, te,nica acesteia s a "ierdut si nu "oate fi re"rodusa 'ntocmai# ALa Craciun "rimeam "ortocale. s"une mama# ALe aduceau tocmai din 0lorida7 erau foarte scum"e# Era mare lucru sa gasesti o "ortocala 'n ciora"# Mi se "are ciudat sa mi amintesc azi ce gust &un aveau#.

Cnd avea sais"rezece ani, mama "urta "arul att de lung 'nct sedea "e el# !e vremea aceea femeile 'sifaceau un coc 'n vtful ca"ului# Cred ca asta se 'ntm"la "rin anii douazeci# Mama s"une ca "arul 'i dadea dureride ca", dar &unicul era foarte strict si n o lasa sa si l taie# A aste"tat "na 'ntr o sm&ata cnd stia ca tatal ei era la dentist# A!e vreamea aceea nu era anestezie,. s"une mama# A)fredelul era actionat de o "edala si facea zgomot, scrrrrrrt, scrrrrrrt, scrrrrrrt# -entistul avea dintii cafenii "entru ca mesteca tutun si 'n tim" ce lucra la dinti, scui"a zeama de tutun 'ntr o scui"atoare# Cnd a+unge aici, mama care e o &una imitatoare, imita zgomotul sfredelului si al zemei de tutun: ARrrrrr; Rrrrrr; Rrrrr; 0tiu; Rrrrr; Rrrrr; Rrrrr; 0tiu; Era un adevarat &lestem# Cns s a deco"erit anestezia, a fost o mana cereasca#. Mama a intrat 'n ca&inetul dentistului unde &unicul zacea in scaun al& de durere# L a 'ntre&at daca o lasa sa si taie "arul# /unicul i a s"us ca "oate sa se duca si la dracu numai sa iasa afara si sa l lase 'n "ace# AAm "lecat re"ede si mi am taiat "arul,. s"une mama linistita# AA fost mnios du"a aceea, dar ce "utea face5# )i a dat consimtamntul#. !arul meu se odi,neste 'ntr o cutie de carton 'n cufarul din "ivnita mamei, unde 'mi 'nc,i"ui ca se decoloreaza tre"tat si se face din ce 'n ce mai sfarmicios 'n fiecare an7 "oate e si mncat de molii7 o fi aratnd ca &i+uteriile funerare din coroanele de "e tim"ul reginei <ictoria# )au "oate s a aco"erit de mucegai uscat si, din 'nvelisul de ,rtie de matase, emite o lumina "alida 'n 'ntunerecul din cufar# /anuiesc ca mama a uitat de el# Mi l a taiat s"re &ucuria mea, cnd am 'm"linit dois"rezece ani si s a nascut sora mea# *nainte "urtam cozi# AAltfel ar fi fost o cladaraie 'ncurcata#. Mama mi l "ie"tana 'nfasurndu l "e degetul aratator dar cnd era 'n s"ital, tata nu s a descurcat# A%u "utea sa l 'nfasoare "e degetele lui &utucanoase,. s"une mama Tata se uita 'n +os la degete# )unt 'ntr adevar groase 'n com"aratie cu degetele lungi si elegante ale mamei# El zice ca sunt osoase# =m&este ca o "isica# )i asa se facu ca mi am tuns "arul# )edeam "e caun 'n cea dinti frizerie din viata mea si ma uitam cum 'mi cade "e umeri, ca niste manunc,iuri de "nza de "aian+en# 0ata mea 'nce"ea sa a"ara mai mica, mai co"acta, mai ung,iulara# Am 'm&atrnit cinci ani 'n cincis"rezece minute# )tiam ca acum ma "ot duce acasa sa 'ncerc cum 'mi sta cu ru+ de &uze# ATatal tau a fost foarte su"arat "e c,estia asta. zice mama cu un aer com"lice# %u s"une asta cnd tata e de fata# =m&im amndoua gndindu ne la reactiile ciudate ale &ar&atilor fata de "ar *mi "lacea sa cred ca la 'nce"ut mama ducea o viata de veselie continua si de aventuri senzationale# 1Asta 'nainte de a mi da seama ca 'n lungile "erioade de tim"

'n care nu se 'ntm"la nimic istorioarele ei nu erau dect semnele de "unctuatie#2 Caii o luau la goana, &ar&atii se ofereau, cadea mereu din co"aci sau din "odul surii, sau era ct "e aci sa fie luata de reflu37 sau, "e o scara mai redusa, era "usa 'n 'ncurcaturi 'n 'm"re+urari com"licate# /isericile erau deose&it de "ericuloase# A*ntr o duminica a venit un "redicator oas"ete,. s"une ea# A)e 'ntelege ca tre&uia sa mergem la &iserica 'n fiecare duminica# )i iata l 'n "lina desfasurare, "redicnd des"re focurile iadului si des"re osnde vesnice. da cu "umnul 'ntr un amvon invizi&il Asi deodata dantura 'i tsneste din gura fluu"; uite asa# Ei &ine, n a sca"at un cuvnt# A a"ucat dantura din z&or, si a &agat o 'n gura si a continuat sa ne condamne la torturi vesnice# /anca tremura su& noi# %e curgeau lacrimi "e o&raz dar "artea "roasta era ca stateam c,iar 'n &anca din fata, su& oc,ii lui# /ine 'nteles ca nu "uteam rde tare# Tata ne ar fi omor't 'n &atai#. )aloanele din casele altora erau adevarate curse "entru ea, dealtfel ca toate celelalte ocazii sociale# I se desfaceau fermoarele 'n "uncte strategice, "alariile u stateau la locul lor# Li"sa de elastic verita&il din tim"ul raz&oiului o facea sa fie 'ntr o vesnica stare de alarma7 c,ilotii se 'nc,ideau "e atunci cu nasturi# Cum erau "e atunci mai ta&u dect 'n zilele noastre, ca"atau si mai multa im"ortanta# A*nc,i"uieti,. s"une ea, Aca esti "e strada si deodata c,ilotii 'ti cad "e galosi# Ce tre&uia sa faci5 )coti un "icior afara din ei, 'i 'm"ingi cu celalalt "icior si 'i faci sa dis"ara 'n "oseta# Am a+uns foarte "rice"uta la te,nica asta#. *n mod s"ecial "ovestea asta e destinata unui gru" restrns dar sunt altele "entru consum general# Cnd le s"une, fata i se face de cauciuc# Inter"reteaza fiecare rol, adauga efecte sonore, gesticuleaza# 6c,ii 'i stralucesc, uneori cu ironie, "entru ca desi mama este o doamna &atrna si distinsa, evita sa fie o doamna distinsa# Cnd oamenii sunt gata s o ia ca atare, s"une o traznaie care le sc,im&a gndurile# -ar nu "oti s o faci "e mama sa s"una "ovesti cnd nu vrea iar daca insisti, se 'nc,ide, sau rde si "leaca 'n &ucatarie iar curnd du"a aceea se aude ,ritul mala3orului# Am 'ncetat de mult s o fac sa si +oace rolul 'n societate# Cnd e lume necunoscuta de fata, asculta atenta, cu ca"ul usor 'nclinat, zm&ind un zm&et "oleit cu "oliteta# )ecretul e sa ai ra&dare "na 'nce"e sa vor&easca# La vrsta de sa"tes"rezece ani, mama s a 'nscris la )coala %ormala din Truro# %umele acesta, )coala %ormala avea "e atunci un anumit farmec "entru mine# Credeam ca are de aface cu stiinta de a fi normal ceea ce "ro&a&il ca avea, "entru ca mergeai acolo ca sa 'nveti cum sa devii 'nvatator# -u"a aceea mama a "redat 'ntr o scoala cu o singura sala, nu de"arte de casa 'n care locuia# Mergea la scoala calare 'n fiecare zi si economisea "entru universitate &anii "e care 'i cstiga# /unicul nu era de acord s o trimita la universitate: zicea ca e "rea usuratica, "entru ca 'i "lacea sa "atineze si sa danseze#

!e vremea cnd 'nvata la )coala %ormala mama locuia 'n gazda la o familie care avea ctiva &aieti cam de aceiasi vrsta cu fetele care locuiau acolo# Mncau toti la o masa imensa 1"e care mi o 'nc,i"uiam ca fiind dintr un lemn 'ntunecat, cu "icioare grele scul"tate, totdeauna aco"erita cu o fata de masa al&a, de in#2 La un ca"at sta tatal iar la celalalt mama# Mi i 'nc,i"uiam "e amndoi voluminosi , cu fata roza si lucioasa# A/aietii erau foarte +ucausi,. zice mama# ALe statea mintea numai la farse#. Ceeace era de dorit# /aietii tre&uiau sa fie +ucausi si mari farsori# Mama adauga o e3"licatie: A%e distram de minune#. -istractia era "entru mama totdeuana "e "rimul "lan# )e amuza ct se "oate de mult, dar ceea ce 'ntelege ea "rin distractie nu "oate fi 'nteles fara a face o com"letare, o e3"licatie "entru "ra"astia "este care aceasta notiune tre&uie s o sara ca sa a+unga la noi# <ine dintr o alta lume, care a dis"arut sau e "e cale sa dis"ara, ca stelele ce ne trimit din cerul de deasu"ra noastra razele sovaitoare de lumina "e care le vedem azi# E "osi&il sa reconstruim fa"tele acelei lumi, mo&ilierul, 'm&racamintea, "odoa&ele de "e semineu, ulcioarele, lig,eanele si c,iar oalele de noa"te din dormitoare, dar nu si emotiile# *n orice caz, nu cu aceiasi e3actitate# Mult din ceea ce cunoastem sau simtim azi tre&ue e3clus# *n acea lume flirtul nevinovat era "osi&il, dar erau multe lucruri "e care fetele &ine crescute, "ur si sim"lu nu le faceau, iar "e vremea aceea erau mai multe fete &ine crescute# !ierderea re"utatiei, avea "e lnga consecinte morale, "entru fete cel "utin, si consecinte financiare# <iata "e atunci era mai vesela si mai nevinovata, dar 'n acelasi tim" era si mai "atrunsa de teama si de vinovatie, sau cel "utin ocaziile de a resimti aceste sentimente erau mai frecvente# Era, asemenea unui ,ai>u +a"onez: o forma limitata si rigida 'n "erimetri dar cu o nemai"omenita li&ertate de continut# E3ista fotografii cu mama de "e vreme aceea, 'm"reuna cu alte trei sau "atru fete# )e tin de &rat sau cu &ratele "e du"a gt# -incolo de ele, dincolo de mare sau de dealuri sau de ori ce altceva, e o lume 'n vrte+ 'ndre"tata s"re ruina, necunoscuta lor# Teoria relativitatii a fost desco"erita, la "oalele co"acilor se strnge acid, &roastele sunt condamnate# -ar ele zm&esc cu ceva ce dela distanta asta "oate fi luat dre"t cura+ din cauza ca tin "iciorul dre"t 'm"ins 'nainte, ca 'ntr o "arodie de comedie muzicala# 4na din distractiile fetelor si &aietilor din "ensiune, era teatrul de amatori# Tineretul asa li se s"unea "e atunci faceau "e actorii 'n "iesele montate 'n su&solul &isericii# Mama +uca adesea 'n "iesele acelea# 1Am "e undeva "rin casa teancuri 'ngal&enite de "iese 'n care rolul mamei e marcat cu creionul# Toate sunt comedii, toate im"enetra&ile#2 A%u e3ista televizor "e vremea aceea,. s"une mama# ATre&uia sa ne facem distractiile noi 'nsine#. !entru una din "iesele acelea era nevoie de o "isica# Mama si unul din &aieti au 'm"rumutat "isica familiei# Au "us o 'ntr un sac de "nza si au "lecat la re"etitie cu

automo&ilul 1a"arusera automo&ilele "e atunci27 mama tinea "isica 'n "oale# !isica, 'nfricosata, facu "i"i din a&undenta, "rin "nza sacului "e roc,ia mamei, ras"ndind o "utoare de necrezut# A*mi venea sa intru 'n "amnt,. s"une mama# A-ar ce "uteam face5 Tre&uia sa stau "e loc# *n zilele acelea asemenea lucruri. "i"i de "isica sau de ori ce Anu "uteau fi "omenite 'n "u&lic#. )e su&'ntelege 8cnd erau de fata &aieti#: 6 vad "e mama 'n masina, cu roc,ia mustind, co"lesita de rusine, cu &aiatul alaturi de ea "refacndu se ca n a o&servat nimic# Au amndoi im"resia ca acest nemai"omenit act de urinare n a fost facut de "isica ci de mama# Astfel 'nct continuara sa mearga 'n linie drea"ta "este Atlantic, dincolo de cur&ura "amntului "rin or&ita lunii 'n 'ntinderile de 'ntunerec de dincolo# *ntre tim", re'ntoarsa "e "amnt, mama s"une: AA tre&uit sa arunc roc,ia, desi era o roc,ie &una# Mirosul nu a "utut fi scos cu nimic#. A%u l am auzit "e tatal tau 'n+urnd dect o singura data,. s"une mama# Mama nu 'n+ura niciodata# Cnd 'ntr o "ovestire a+unge la un loc unde ar tre&ui sa s"una o 'n+uratura, s"une "uncte, "uncte, sau tarata ta# AAsta s a 'ntm"lat cnd si zdro&it degetul mare 'n tim" ce adncea o groa"a "entru "om"a de a"a#. Istoria asta s a 'ntm"lat du"a cte stiu 'nainte de a ma fi nascut, de"arte s"re nord, unde "e su& co"aci si frunze nu era dect nisi" si stnca# 9roa"a era "entru o "om"a de mna destinata ca&anelor si caselor "e care mama si tata aveau de gnd sa le construiasca# -ar "entru ca mai trziu am vazut cum se instaleaza o "om"a de mna, stiu cum se face# E nevoie de un tu& ascutit la un ca"at# *l &ati cu ciocanul 'n "amnt si "e masura ce merge mai adnc, 'nsuru&ezi alte tu&uri "na a+ungi la a"a "ota&ila# Ca sa nu strici filatura la ca"atul de sus, "ui un &loc de lemn 'ntre ciocan si tu&# E mai &ine sa tina altcineva &locul de lemn# Tata si a zdro&it degetul "entru ca el tinea si &locul de lemn si ciocanul# A) a umflat ca o ridic,e,. s"une mama# AA tre&uit sa si gaureasca ung,ia ca sa micsoreze "resiunea# )ngele a tsnit ca stro"ii de zeama dintr o lamie# Mai trziu ung,ia s a 'nvinetit si s a 'negrit si a cazut# -in fericire i a crescut alta# )e "are ca asta nu se 'ntm"la dect de doua ori# Cnd s a lovit s a 'nvinetit si vazdu,ul 'n +urul lui# ?a&ar n aveam ca stia cuvintele acelea# %u stiu de unde le a ca"atat#. Mama vor&este des"re cuvintele acelea ca des"re o &oala contagioasa minora, cum ar fi varsatul de vnt# Cnd mama a+unge aici, tata se uita modest 'n farfurie# !enru el e3ista doua lumi: una cu doamne unde nu "ronunti anumite cuvinte, si alta consistnd din taietori de lemne, si alte figuri din tinerete, cu adunaturi de tot felul de oameni sim"atici, unde le "ronunti# Ca sa aduci vor&e din lumea &ar&atilor 'n cea a femeilor te face sa "ari un mocofan necio"lit, dar daca aduci lumea femeilor 'n cea a &ar&atilor, o sa se s"una ca faci "e deste"tul sau ca esti o 8"anseluta#: Asta e cuvntul# Toate acestea sunt &ine'ntelese 'ntre ei#

!ovestea asta ilustreaza mai multe as"ecte7 ca tata nu e o 8"anseluta:, 'n "rimul rnd# A"oi ca mama s a com"ortat cum tre&uie, fiind socata att ct se cuvine# *n sinea ei, mama se amuza ca tata a fost "rins 'n+urnd, c,iar daca numai odata# 4ng,ia care i a cazut a fost demult uitata# )unt cteva "ovestiri "e care mama nu le s"une cnd sunt de fata &ar&ati# Le s"une numai femeilor, de o&icei 'n &ucatarie cnd ele sau noi s"alam vase sau curatam mazare sau fasole, sau dezg,iocam "orum&# !ovesteste cu voce 'nceata fara gesturi si fara efecte sonore# )unt "ovesti des"re tradari romantice, sarcini nedorite, &oli 'ngrozitoare, infidelitati con+ugale, atacuri de nervi, sinucideri tragice, morti intermina&ile# %u contin manunte si nici incidente de efect7 sunt seci si la o&iect# 0emeile, cu minile ude s"alnd vasele sau desfacnd "astai de mazare, dau solemn din ca"# /ine'nteles, unele din istoriile acestea nu tre&uiesc s"use tatalui meu "entru ca l ar irita# )e stie foarte &ine ca femeile sunt mult mai cura+ioase dect &ar&atii 'n aceste domenii# /ar&atilor nu tre&uie sa le s"ui nimic ce i ar "utea deran+a# Adncurile naturii umane, as"ecte fizice murdare, "ot sa i co"leseasca si sa i dezec,ili&reze# /ar&atii, de e3em"lu, lesina cnd 'si vad sngele, "entru ca nu sunt o&isnuiti# -eaceea nu e &ine sa stai 'n s"atele unui &ar&at la Crucea Rosie, "rintre donatorii de snge# %u se stie de ce &ar&atii cred ca viata e mult mai grea, dect cred femeile# 1Mama crede asta desi "ovestile ei sunt "line de tru"uri de femei ra"ite, &olnave, dis"arute sau a&andonate#2 /ar&atii tre&uiesc lasati sa se +oace ct le "lace cu +ucariile lor fara sa fie deran+ati "entru ca altfel se su"ara si nu mai mannca la cina# )unt mult lucruri "e care &ar&atii nu "ot sa le 'nteleaga asa ca de ce sa ne aste"tam la altceva din "artea lor5 %u toata lumea are aceiasi "arere des"re &ar&ati care are totusi foloasele ei# AA smuls toate rasadurile din +urul casei,. s"une mama# !ovestea asta e des"re o casatorie ruinata: o trea&a foarte serioasa# 6c,ii mamei se largesc# Celelalte femei se a"ro"ie# ATot ce i a lasat a fost "erdeaua de la dus#. )e aude un sus"in colectiv, o e3"iratie de aer# Tata intra 'n &ucatarie sa 'ntre&e cnd e gata ceaiul iar femeile strng rndurile si se uita la el cu un aer 'nselator, zm&ind al&# !utin tim" du"a aceea mama iese din &ucatarie cu cana de ceai "e care o "une "e masa la locul ei o&isnuit# *mi amintesc ca odata era ct "e aci sa murim,. s"une mama# Multe din "ovestirile ei 'nce" asa# Cnd e 'ntr o anumita dis"ozitie, tre&uie sa 'ntelegem ca am ramas 'n viata numai datorita unor coincidente si unor cli"e norocoase7 altfel 'ntreaga noastra familie, luata individual si colectiv, ar fi tre&uit sa fie moarta de a &inele si 'ngro"ata# Istorioarele acestea sunt menite nu numai sa ne "roduca adrenalina ci si sa ne 'ntareasca un sentiment de recunostinta# Au fost momente cnd, "rin ceata, era sa fim luati de a"e si aruncati 'n cascada cu &arca cu tot7 altadata a&ia am sca"at de foc 'n "adure7 tatal meu a fost ct "e aci sa fie strivit de un stl" "e care 'ncerca sa l "una 'n "icioare7 fratele meu era gata sa fie lovit de un fulger care a

trecut "e lnga el att de a"roa"e 'nct l a rasturnat# A!uteai sa i auzi fsitul#. s"une mama# Asta e "ovestea carului cu fn# ATatal tau conducea masina,. s"une mama Acu viteza la care conduce totdeauna#. Citim "rintre rnduri: prea repede. <oi co"iii erati "e &anc,eta din s"ate#. *mi amintesc de ziua asta si mi aduc aminte ce vrsta aveam si eu si fratele meu# Eram destul de mari ca sa ne 'nc,i"uim ca o sa l neca+im "e tata daca o sa cntam cntece "o"ulare care lui nu i "laceau cum era de "lida A)us "e dealul mierlei7 sau sa imitam muzica de cim"oi tinndu ne de nas si mormaind 'n tim" ce ne loveam marul lui Adam cu latul minii# Cnd deveneam "rea su"aratori tata ne s"unea sa teminam cu cim"oaiele# Totusi nu eram destul de mari ca sa stim ca su"ararea lui era devarata: credeam ca face "arte din +oc# ACo&oram "e un drum foarte 'nclinat,. continua mama, Acnd un car cu fn trecu "este drum taindu ne calea# Tatal tau a"asa "e frna dar fara efect# 0rnele se stricasera# Am crezut ca mi traiesc ultima cli"a#. -in fericire carul a continuat sa mearga iar noi am gonit "e lnga el la distanta de ctiva centimetri# AMi a cazut inima 'n stomac,. s"une mama# % am stiut dect mai trziu ce s a 'ntm"lat# Ma aflam "e &anc,eta din s"ate, cntnd din cim"oi fara gri+a# )cena era aceiasi ca 'n toate "lim&arile noastre cu masina: ca"etele "arintilor mei, vazute din s"ate, se ridicau deasu"ra &anc,etei din fata# Tata "urta "alarie ca sa nu i cada 'n "ar ceva din co"aci# Mna mamei se odi,nea "e umarul lui# AAveai un miros foarte fin cnd erai mai tnara,. s"une mama# Iata ne "e un teren delicat: tineretea mamei e un lucru, tineretea mea e cu totul altul# Cnd +ungem aici, 'mi fac de lucru cu tacmurile sau mai cer o ceasca de ceai# AIntrai 'ntr o casa straina si 'ntre&ai: ce i mirosul asta ciudat5. Musafirii se 'nde"artau de mine, constienti de "roriile lor emanatii si 'ncercau sa nu se uite la nasul meu# Ma faceai adesea sa ma simt "rost,. s"une mama gndindu se la altceva# A"oi sc,im&a su&iectul# AErai un co"il cuminte# Te sculai la sase dimineata si te +ucai de una singura si cntai###. -u"a o cli"a de tacere, se aude o voce su&tire, argintie, vocea mea, care trece "rintre noi# A*ti "lacea sa vor&esti# !alavrageai de dimineata "na seara#. Mama sus"ina im"erce"ti&il ca si cum s ar mira de ce am devenit att de tacuta, se ridica si se duce sa rascoleasca focul din camin# )"ernd sa sc,im& su&iectul, 'ntre& daca a rasarit sofranul dar ea nu se lasa a&atuta din cale# A% a fost niciodata nevoie sa te &at,. s"une ea# A4n cuvnt ceva mai as"ru si te linisteai#. )e uita la mine "iezis7 nu "rea stie cum si 'n ce m am transformat# A%umai odata sau de doua ori# 6data cnd a tre&uit sa "lec undeva si te am lasat 'n gri+a tatalui tau#. 1Ideea de &aza a acestei "ovesti ar "utea sa fie inca"acitatea &ar&atilor de a avea gri+a de co"ii#2 A<eneam s"re casa si te vad "e tine si "e fratele tau la fereastra de la eta+, aruncnd cu &ulgari de noroi 'ntr un &atrn#.

)tim amndoua cine a avut ideea asta# Adevarata structura a acestei 'ntm"lari tre&uie sa arate ca fratele meu era ca"ul rautatilor iar eu nu eram dect um&ra lui, Ausor influenta&ila,. cum s"une mama# AErai ca aluatul 'n minile lui# /ine'nteles ca a tre&uit sa va "ede"sesc la fel "e amndoi,. s"une ea# /ine'nteles# =m&esc a iertare# Adevarul e ca eu eram mult mai a&ila dect fratele meu si eram "rinsa mai rar# Eu nu atacam fatis cui&urile de mitraliera ale dusmanului daca le "uteam evita# 0a"tele mele rele era viclene si &ine ascunse# %umai cnd ma aliam cu fratele meu negli+am sa fiu "recauta# A!utea sa te rasuceasca "e degete,. s"une mama# ATatal tau v a facut la fiecare o cutie de +ucarii si a sta&ilit o regula,. mama era tare la sta&ilit reguli Asi anume ca niciunul dintre voi nu avea voie sa scoata +ucariile din cutia celuilalt fara voia lui# Altfel fratele tau ti ar fi luat toate +ucariile# -ar el oricum stia cum sa ti le ia# Te convingea sa va +ucati de a mama si co"ilul# El era co"ilul# !e urma se "refacea ca "lnge iar tu 'l 'ntre&ai de ce "lnge si el 'ti cerea +ucariile care i "laceau# I le dadeai 'ntotdeauna#. %u mi amintesc asta, dar 'mi aduc aminte ca am 'nscenat "e "odeaua din livingroom al doilea raz&oi mondial, cu armate de ursuleti si ie"urasi 'm"aiati7 fara 'ndoiala ca anumite sa&loane de com"ortament s au sta&ilit atunci# E3"erientele cu cutiile de +ucarii 'nsasi notiunea de 8cutie de +ucarii: "resu"une multe im"licatii m au facut oare sa devin &anuitoare fata de &ar&atii care vor sa fie rasfatati, si vulnera&ila 'n acelas tim"5 Am fost oare conditionata sa cred ca daca nu sunt &inevoitoare, daca nu sunt 'ntelegatoare, daca nu ramn "entru ei un ine"uiza&il corn al a&undentei "lin de delicii amuzante, 'si vor lua colectiile de ca"ace de sticla de la"te si ursuletii de "lus riosi, fara o urec,e, si se vor duce 'n "adure singuri, sa se +oace de a tintasii5 Ceea ce mama a"recia ca sim"atic, "utea sa devina fatal# -ar asta nu e singura "oveste a mamei des"re infantilismul si naivitatea mea# Continua cu o lovitura de gratie, istorioara cu "ra+iturile 'n forma de ie"urasi# AEram la 6ttawa# Am fost invitata la un ceai oficial,. s"une mama, si c,iar acest fa"t sim"lu e un factor de oroare: mama ura 'ntrunirile oficiale la care tousi tre&uia sa "artici"e ca sotie a unui functionar "u&lic# AA tre&uit sa va car du"a mine "e voi co"iii "entru ca nu ne "uteam "ermite "e vremea aceea sa avem o guvernanta# 9azda facuse "entru co"ii o farfurie de "ra+ituri si mama 'nce"e sa le descrie: minunate "ra+iturele 'n forma ie"urasi, cu fetele si cu ,ainele de glazura colorata, cu roc,ite mici "entru ie"uroaice si cu "antalonasi "entru ie"urasi# Ti ai ales o "ra+itura si te ai retras singura 'ntr un colt# -omna @ te a vazut si s a dus la tine: 8% ai de gnd sa ti mannci "ra+itura5: te a 'ntre&at ea# 86, nu,: ai ras"uns, 8am sa stau aici sa vor&esc cu ea,: si acolo ai ramas, fericita ca un "astrav# -ar cineva a facut gresala sa lase farfuria cu "ra+ituri lnga fratele tau# Cnd s au uitat a doua oara 'n farfurie nu mai ramasese nici macar o "ra+itura# Le mncase "e toate# A fost &olnav toata noa"tea, te rog sa ma crezi#.

4nele din "ovestirile mamei desfid orice analiza# Care e morala "ovestii de mai sus5 Ca eram o "roasta, e destul de clar, dar "e de alta "arte nu eu m am 'm&olnavit ci fratele meu# E de "referat sa ti mannci mncarea 'n cel mai comun sens al cuvntului, sau sa te retragi 'ntr un colt si sa i vor&esti5 Asta era "ovestea favorita a mamei mele 'nainte de ma fi maritat, cnd 'mi invitam la cina 8dragutii,: cum le s"unea tata# 6data cu desertul sosea si "ovestea cu "ra+iturile 'n forma de ie"urasi, iar eu ma faceam mica si 'mi rasuceam lingura 'n tim" ce mama 'si e3"unea &ucuroasa "ovestea# Ce tre&uiau sa 'nteleaga 8dragutii: din "ovestea asta5 Erau feminitatea mea esentiala si ama&ilitatea mea e3"use a"ro&arii lor5 Li se s"unea oare "e ocolite ca eram inofensiva si ca "uteau sa se aste"te din "artea mea sa le vor&esc dar nu sa i mannc5 )au 'ncerca sa i 'nde"arteze cumva5 !entru ca e3ista 'n com"ortamentul meu ceva din caracterul unei "ersoane care ar "utea sa sara de la masa si sa strige: A%u m'ncati; E viu;. E3ista totusi o diferenta 'ntre sim&olism si anecdota# Ascultnd o "e mama 'mi amintesc uneori asta# A*n urmatorea mea 'ncarnare,. a s"us mama odata, Aam sa fiu ar,eolog si am sa um&lu de loc 'n loc sa fac sa"aturi si sa scot la iveala tot felul de o&iecte#. )edeam "e "atul care fusese cndva al fratelui meu, a"oi al meu si 'n fine al surorii mele7 triam lucruri dintr un cufar ca sa vedem "e care le daruim cuiva si "e care sa le aruncam# Mama crede ca ceea ce 'ti ramne din trecut e o c,estiune de selectie# !e vremea aceea, ceva nu era 'n ordine 'n familia noastra7 cineva era nefericit# Mama era su"arata ca veselia ei nu dadea roade# Afirmatia ei ma facu sa tresar# Era "entru "rima data cnd mama s"unea ca ar fi vrut sa fie altceva dect era# Tre&uie ca eram de vreo treizecisicinci de ani "e atuncea7 totusi declaratia mamei ma soca si ma ranea, "entru ca aflam ca mama nu era com"let multumita cu rolul "e care i l daduse soarta: acela de a fi mama mea# Ce natafleti suntem cnd e vor&a de mamele noastre# )curt tim" du"a aceea am devenit si eu mama si mi am sc,im&at gndurile# Cnd 'mi "ie"tana "arul a"roa"e im"osi&il, rasucind cte o suvita "e degetul aratator si descurcnd 'nclciturile, mama 'mi citea uneori "ovestiri# Cele mai multe se gasesc "e undeva "rin casa, dar una a dis"arut# Era "ro&a&il o carte 'm"rumutata de la &i&lioteca# Era vor&a des"re o fetita care era att de saraca 'nct nu mai avea dect un cartof "entru cina# In tim" ce l cocea, cartoful s a ridicat si a fugit# 0etita s a luat du"a el dar nu mi mai amintesc sfrsitul: un defect de memorie semnificativ# A!ovestea aceasta era una dintre cele care 'ti "laceau cel mai mult,. s"une mama# E "ro&a&il su& im"resia ca eu ma identificm cu fetita, cu foamea ei si cu "arerea de rau a "ierderii, cnd 'n realitate eu ma identificam cu cartoful# Influentele tim"urii sunt im"ortante# Acesteia i a tre&uit mult tim" "na sa iasa la su"rafata# !ro&a&il "na du"a ce am mers la universitate si am 'nce"ut sa "ort

ciora"i negri, sa mi "ort "arul cu coc si sa am "retentii# Atunci a a"arut melancolia# <ecina noastra, care era "reocu"ata de 'm&racaminte o ataca "e mama 'ntr o zi: A-aca s ar ocu"a de ea ct de ct, ar arata c,iar atragatoare#. AErai 'ntotdeauna ocu"ata,. s"une mama cu mila, referindu se la vremea aceea# AAveai totdeauna ceva 'n ca"# 4n "roect sau altul#. *n mitologia mamei sunt la fel de ,arnica si de vesela ca ea, desi admite ca uneori aceste calitati sunt tem"orar ascunse# Acasa nu aveam voie sa fiu trista# Tre&uia sa ma ascund 'n su&sol unde mama nu venea sa ma gaseasca cu gnduri negre si sa mi s"una sa ma duc sa ma "lim& ca sa mi 'm&unatatesc circulatia# Asta era ras"unsul ei la un semn de de"rimare, orict de mic# %imic nu "utea rezista unui mers s"rinten "rin frunzele ofilite, "rin suerul vntului or "rin zloata# Ceea ce ma afecta, stiam, era zeitgeist iar 'm"otriva lui asemenea remedii sim"le nu aveau nici o "utere# Ca un val de &ruma, "luteam "rin zilele ei, ras"ndind igrasie 'm"re+urul meu# Citeam "oezie moderna si istoria atrocitatilor naziste si am 'nce"ut sa &eau cafea# -e"arte, la distanta, mama matura 'n +urul "icioarelor mele 'n tim" ce sed "e scaun, 'nvelita 'n "aturi, "entru ca 'nce"use sa mi fie totdeauna frig# Mama are "utine "ovesti din "erioada asta# *mi amintesc doar "rivirea ciudata "e care o sur"rindeam uneori 'noc,ii ei# Ma iz&i "entru "rima oara gndul ca s ar "utea ca mamei sa i fie frica de mine# %ici macar nu "uteam s o linistesc "entru ca aveam doar o vaga idee des"re ce o su"ara, dar tre&uie ca 'n mine e3ista ceva ce o de"asea# As fi "utut desc,ide gura si as fi emis un lim&a+ "e care nu l a auzit niciodata "na atunci# -evenisem un vizitator e3traterestru, un calator "rin tim" re'ntors din viitor, aducnd vesti des"re un mare dezastru# Traducere de Eugen Giurgiu ?6ME !A9I%A R6MA%EA)CA

You might also like