ANATOMIA OCHIULUI SI ANEXELOR GLOBULUI OCULAR Globul ocular este un organ cavitar, de forma sferoidala, cu o greutate medie de 7, 5 g si un volum de 7,2 cm, Fig. 1 GLOBUL OCULAR 1. Corneea; 2. Sclera; 3. Irisul: 4. Pupila; 5. Limbul sclero- corneean, 6. Conjunctiva bulbard; 7. Nervul optic; 8. Muschiul drept superior; 9. Arterele ciliare anterioare; 10. Arterele si nervii ciliari: scurfi; II. Arterele gi nervii ciliari lungi; 12. Vena vorticoasaochiului. Fata sa anterioara este convexa, iar cea posterioara concava. Este considerta o lentila cu putere de refractie de +45 D. Grosimea ei nu este uniforma. La centru este mai subtire (cca 0,5 mm), iar la periferic mai groasa (cca 0,7 mm). De asemenea, nu este 0 calota sfericd, ci este turtita usor pe axul vertical, astfel incdt acest ax are in mod normal o putere de refractie cu 0, 5 D mai mare decat cea a axului orizontal. De aici rezulta un astigmatism fiziologic de 0,5 D. Straturile corneci, privite de la suprafata ei spre profunzime, sunt: e epiteliul cornecan: © membrana Bowman; ® stroma cornecana sau parenchimul; e membrana Descemet (structura cea mai rezistenta a corneei e endoteliul corneean. Comeca, in mod normal, nu are vase, dar are numeroase filete nervoase. Oxigenul ajunge in cornee prin traversarea cpiteliului, iar substantele nutritive prin traversarea activa la nivelul endoteliului, care este impermeabil pentru apa. Daca aceasta structura, endoteliul, igi pierde integritatea, corneca se edematiaz& prin patrunderea umorului apos in cornec. Substantele nutritive ajung in cornee si prin intermediul limbului sclero-corneean. Aceasta formatiune anatomica reprezintA zona de trecere de la cornee la sclera gi prezinté o importanta deosebita in procesul de climinare a umorului apos din globul ocular si, deci, in mentinerca in limite normale a tonusului ocular (presiunii intraoculare). Epiteliul corneean se continua la limb cu o structura fina, clastica, numita conjunctiva. Aceasta este aderenta de glob la limb, pe aproximativ 2-3 mm, apoi, prezentand un tesut subconjunctival lax (capsula fui Tenon), este mobilé pe globul ocular. Aceasta face posibila miscareaOSES ESE EASIANBC Pe tetele interne ale pleoapci superioare si inferioare, formand fundutile de sac (fornixurile conjunctivale) superior gi inferior. In grosimea conjunctivei se aflé glande unicelulare care secret’ continu, asigurand secretia lacrimala bazala, necesara mentinerii umectarii corneci. Daca se usucd, corneca isi pierde transparenta. Dupi locul unde se afla, conjunctiva se numeste bulbara (cea de pe glob) si palpebrala (cea de pe fata intend a pleoapelor). Limbul sclero-comeean se continua cu sclera, Accasta formatiune de culoare alba, inchide globul ocular, formand sferoidul, in interiorul caruia se afla celelalte structuri oculare. In partea opus corneei, deci la polul posterior, sclera are o suprafata fin gaurita, ca o sita, care poarté numele de lamina cribrosa (lama ciuruita), loc pe unde axonii nervului optic ies din globul ocular. Grosimea sclerei este diferitd: la ecuator, la Jocul de insertie a muschilor ocular extrinseci si la locul de iesire a venelor vorticoase, grosimea ci este mai mica. in general se considera 0 grosime medic de | mm. Intre fata posteriori a corneei si fata anterioara a irisului se afla camera anterioara a ochiului, Ea contine umorul apos, cca 0,25 ml, incolor, cu un pH de 7,2. Irisul, formatiunea care determina culoarea ochiului fiecdrui individ, este considerat diafragma organului vizual. Are o foita anterioara care, in functic de cantitatea de pigment melanic, da culoare irisului, de la albastru deschis (pigment putin), la negru inchis (cand cantitatea de pigment este maxima). fn acest strat sc afla si 2 muschi netezi: unul cu fibre sevate radiar, inervat de simpatic, care, prin contractic, mareste pupila si altul, cu fibre circulare, inervat de parasimpatic, care, prin contractie micsoreaz pupila.