STILUL DE GNDIRE I REACIA LA STRESS

Irina Macsinga Universitatea de Vest din Timioara

Abstract
The aim of this study is to evaluate the relationships between thinking style and reaction to stress, highlighting the individual differences at the level of these aspects. Subjects (64 !" students in #nformatics and !" working in organi$ation with the same speciali$ation, %6 females and %6 males& were assessed with Thinking Style #nventory (Sternberg ' (agner, %)*4& and +ccupational Stress #nventory. The results showed that the judicial style has an active stress reaction, the hierarchic style react in a systematic way to stress, while the anarchic thinking style manifest a denial of stressfull situation. These results have a potential applicative value in organi$ations generally and in stress coping mechanism understanding, in particular. Keywords thinking style, reaction to stress, coping, problematic situation DELIMITRI CONCE TUALE

No!"#$ea de stres % caracter"st"c" &e$era'e

,otrivit defini-iei lui Selye (%*)"&, stresul este conceptuali$at ca r.spunsul nespecific al corpului la orice solicitare f.cut. asupra sa, fiind o stare manifestat. printr/un sindrom. Sindromul general de adaptare, definit de Selye, se desf.0oar. 1n trei stadii alarma, re$isten-a 0i epui$area, caracteri$ate prin modific.ri fi$iologice comple2e. 3cestea au sens adaptativ, de cre0tere general. 0i nespecific. (pentru stresori de orice tip& a re$isten-ei organismului. Lazarus i Folkman (%)*4& definesc stresul drept un efort cognitiv 0i comportamental cu e2primare afectiv. pregnant., 1n scopul de a reduce, stap4ni sau tolera solicit.rile e2terne sau interne care dep.0esc resursele personale. Iamandescu ("55%& consider. c. stresul psihic repre$int. un sindrom constituit prin e2acerbarea, dincolo de nivelul unor simple ajust.ri homeostatice, a unor reac-ii psihice 0i a corelatelor lor somatice 1n leg.tur. cu e2cita-ia e2tern. 0i intern. e2ercitat. de o configura-ie de factori declan0atori care ac-ionea$. intens, surprin$.tor, brusc 0i6sau persistent, av4nd un

caracter simbolic, de amenin-are. 7n func-ie de efectele produse, se diferen-ia$. dou. forme ale stresului %. 8ustresul (,,stresul po$itiv9& are efecte benefice asupra organismului uman, mobili$4nd persoana spre atingerea unei st.ri cu semnifica-ie po$itiv.. ". :istresul (,,stres psihic negativ9& se asocia$. cu efecte de$adaptative 0i cu un nivel crecut al emo-ionalit.-ii negative. 3supra stresului psihic se reali$ea$. mai multe asump-ii este o interac-iune a subiectului cu situatia stresant., a c.rei evaluare depinde 0i de ,,condi-iile interne9 ale subiectului; conte2tul social are un rol fundamental 1n declan0area 0i 1ntre-inerea stresului psihic; e2ist. diferen-e individuale semnificative 1n reac-iile la situa-iile stresante; e2ist. diferen-e interpersonale la nivelul acord.rii de semnifica-ii unui stimul privit ca amenin-4nd integritatea fi$ic. sau psihic. a persoanei. Factorii stresogeni #amandescu ("55%& trece 1n revist. c4teva situa-ii semnificative care se constituie ca agen-i stresori 1n ca$ul stresului psihic ameninarea: av4nd semnifica-ia de anticipare a unui pericol; frustrarea: ia na0tere c4nd un obstacol se interpune 1n reali$area unui scop; conflictul: situa-ia creat. de interferen-a a dou. sau mai multe solicit.ri cu motiva-ii opuse, contradictorii; rezolvarea unor probleme dificile sau imposibile (1n raport cu conte2tul situa-ional&; suprasolicitarea peste limitele capacit.-ii intelectuale (inclusiv aten-ie, memorie, re$isten-. la distractori&; remanena unor st ri afective negative! Stres i personalitate <ulnerabilitatea la stres repre$int. un pattern dinamic, de interac-iune a unor tr.saturi stabile de personalitate, dar solicitate adesea ca p.r-i componente ale unui comportament relativ stereotip. <ulnerabilitatea la stres este un element favori$ant pentru apari-ia bolilor psihice, dar 0i pentru cele psihosomatice 1n cadrul c.rora se asocia$. cu o vulnerabilitate de organ. Se consider. c. principalele tr.s.turi de personalitate rela-ionate cu vulnerabilitatea la stres sunt tendin-e interpretative pe un fond de susceptibilitate crescut.; rigiditate, 1nc.p.-4nare; tendin-e obsesive 0i fobice, pe un fond psihic an2ios; tendin-e pronun-ate egocentriste, de autoconfirmare; impulsivitate, emotivitate crescut.; agresivitate, 1nclina-ie spre violen-.; fle2ibilitate cognitiv. sc.$ut.; toleran-. sc.$ut. la frustrare;

=ercet.rile care aveau ca scop m.surarea rela-iilor dintre factorii de personalitate 0i vulnerabilitatea la stres, respectiv reac-iile la stres demonstrea$. c. tipul de personalitate nu mai este dec4t o component. 1ntr/un comple2 de factori nespecifici care modulea$. r.spunsul individual al organismului la agen-ii susceptibili de a induce stres. 3cest r.spuns include 1n mod necesar tr.s.turi de personalitate, formate pe o matrice constitu-ional. 0i dob4ndite 1n cursul e2perien-ei individului. >riedman 0i ?osenman definesc tipul 3 0i @ de personalitate, pun4nd 1n rela-ie un anumit tablou de personalitate cu inciden-a bolilor cardiovasculare. =ercet.rile recente (Aayover, "55%& arat. c. nu putem vorbi despre tipuri de personalitate 3 0i @, ci despre patternuri de comportament 3 0i @, surprin$4nd astfel caracterul relativ generali$at al acestei dimensiuni comportamentale. Tipul psihocomportamental A este pre$ent la indivi$i care au 1nsu0iri comportamentale asem.n.toare fa-. de reali$area unei sarcini (de obicei, profesionale& 0i de raportare la cei din jur. :in patternul lor comportamental, avem ca dominante sentimentul urgen-ei 0i competitivitatea. Tipul 3 de personalitate are anumite carcateristici( cum ar fi ambi-ia, nevoia de timp, perseveren-., nelini0te, ner.bdare, competitivitate, mod de 1ndeplinire a sarcinilor centrat pe performan-., nevoia de recunoa0tere social.. Patternul comportamental de tip B manifest. re$isten-. mai mare la stimuli frustran-i, nevoia de dependen-., control emo-ional, rela2are, este focali$at pe calitate 0i mai pu-in pe cantitate, competitivitate sc.$ut., tendin-e spre autocunoa0tere. 3ctualmente 1n literatura de specialitate se discut. despre patternul comportamental de tip ", descris pe ba$a dimensiunii reprimare / vigilen-., fiind considerat ca inductor de risc specific cancerului de s4n. 3cest pattern comportamental are c4teva particularit.-i mecanisme de ap.rare puternice, cu capacitate redus. de verbali$are 0i de recunoa0tere a emo-iilor; un comple2 de reac-ii negative secundare, cum sunt autodeprecierea, sentimentul de neputin-. 0i de pierdere a controlului; atitudine ra-ional. 0i antiemo-ional.. Adaptarea la stres. Conceptul de coping 82ist. o serie de mecanisme de coping ale individului, strategii con0tiente de ajustare (cognitive 0i comportamentale& elaborate pentru a face tolerabil. tensiunea interioar. (stresul psihic& indus. de o situa-ie perceput. ca amenin-.toare. Ba ba$a stresului psihic e2ist. o neconcordan-. 1ntre resursele, abilit.-ile, capacit.-ile individuale ale subiectului 0i cerin-ele 0i necesit.-ile impuse acestuia, situa-ie la care individul reac-ionea$. specific printr/un mecanism de adaptare numit mecanism de coping. =onceptul de CcopingC a fost elaborat de Ba$arus 0i Bauntier 1n %)D*, acesta desemn4nd un ansamblu de mecanisme i conduite pe care individul le interpune #ntre el i evenimentul perceput ca ameni tor, pentru a stap$ni, a ine sub control, pentru a tolera sau diminua impactul acetuia asupra st rii sale de comfort fizic i psihic! Ba$arus 0i >olkman (%)*4& au definit coping/ul ca repre$ent4nd ansamblul eforturilor cognitive i comportamentale destinate control rii, reducerii sau toler rii e%igenelor, cerinelor e%terne i&sau interne care amenin sau depaesc resursele unui individ! ?.spunsurile individului la factorii de stres pot fi de natur. cognitiv., afectiv. 0i comportamental.. 7n situa-ii de stres, individul evaluea$. propriile posibilit.-i 1n raport cu situa-ia respectiv. 0i strategiile individuale de ajustare 1n raport cu aceasta. #ndividul

reac-ionea$. 1n mod diferit la stresul la care este supus prin diferite modalit.-i schimbarea situa-iei, acceptarea ei, fug., evitare, c.utarea unui plus de informa-ii, a unui suport social, ac-iune impulsiv. etc. Strategiile alese sunt de dou. tipuri centrate pe emoii care urm.resc reducerea tensiunii emo-ionale f.r. a schimba situa-ia 1n vreun fel 0i centrate pe problem care urm.resc modificarea situa-iei, ac-ion4nd indirect asupra emo-iilor. ,rocesul de evaluare a rela-iilor individ/eveniment care fundamentea$. percep-ia subiectiv. a stresului este influen-at de o serie de factori, cum ar fi caracteristicile individuale (resurse personale&; credin-a 1n propria capacitate de control asupra stresului, re$isten-a la e2igen-ele e2terioare (capacitatea de a -ine sub control factorii 0i evenimentele stresante&; an2ietatea (care determin. tendin-e de a percepe situa-iile de via-. ca amenin-.toare&; caracteristicile situa-iei (dac. situa-ia este evaluat. ca susceptibil. la schimbare, sunt utili$ate mai frecvent strategiile centrate pe re$olvarea problemei; dac. situa-ia este considerat. ca put4nd fi transformat. sau, din contr., ca nefiind controlabil. se utili$ea$. strategii centrate pe reducerea tensiunii emo-ionale&; suportul social (re-eaua de sus-inere social. a individului, repre$ent4nd ansamblul rela-iilor interpersonale ale sale, care/i furni$ea$. o leg.tur. afectiv. po$itiv., un ajutor practic, informa-ii 0i aprecieri referitoare la situa-ie&.

No!"#$ea de st"' de &)$d"re

7n conformitate cu teoria auto/guvern.rii mentale, oamenii au nevoie s./0i Epun. ordine9 1n idei, activit.-i, proiecte paralele, etc. 82ist. mai multe modalit.-i de a ordona aceste elemente, cu toate acestea manifest.m preferin-e numai pentru unele dintre ele 0i respingem posibilitatea unei alternative. Aai mult chiar, oamenii prefer. o anumit. modalitate pentru o anumit. situa-ie 0i o alt. modalitate pentru alt. situa-ie. 3ceast. modalitate preferat. a unui individ de a g4ndi este ceea ce Sternberg (%))4& nume0te stil de g$ndire. Stilul de g4ndire este un construct ce 10i propune s. surprind. leg.tura 1ntre dou. aspecte ale psihologiei individului care au fost tratate separat personalitatea 0i intelectul. ,otrivit lui Sternberg, stilul de g4ndire este o Emodalitate preferat. de a g4ndi9 (Sternberg, %))4, p.%D5&, o manier. privilegiat. de a utili$a una sau mai multe abilit.-i 1ntr/o sarcin. cognitiv. specific.. >.c4nd o paralel. 1ntre guvernarea unei na-iuni 0i auto/guvernarea mental., Sternberg define0te %! stiluri de g4ndire, dup. cum urmea$. (Sternberg, %))4, p.%D4/ %DD& Func iile auto!guvern"rii mentale F legislativ., e2ecutiv. 0i judiciar. duc la teoreti$area a trei stiluri de g4ndire 'e&"s'at"*#' / 1i place s. cree$e, s. formule$e 0i s. planifice solu-iile problemelor, prefer. probleme nestructurate ce implic. strategii creative; e+ec#t"*#' / urmea$. reguli, nu iese din Etipare9, prefer. probleme pre/ structurate; ,#d"c"ar#' - 1i place s. evalue$e reguli 0i proceduri, s. vad. care este cea mai bun., s. anali$e$e dintr/o perspectiv. critic. paradigme contradictorii; Formele auto!guvern"rii mentale F monarhic., ierarhic., oligarhic. 0i anarhic. duc la teoreti$area a patru stiluri de g4ndire .o$ar/"c#' - predomin. un singur

scop sau mod de a re$olva problemele, concomitent cu activarea 1n memoria de lucru sau opera-ional. a unui singur obiectiv; "erar/"c#' / 10i propune urm.rirea mai multor scopuri 1n acela0i timp, pe care le ierarhi$ea$. 1n func-ie de importan-. sau semnifica-ia acordat.; o'"&ar/"c#' / urm.re0te mai multe scopuri, dar care au pentru el importan-. egal., tr.ind pe plan subiectiv o stare de tensiune ca efect al imposibilit.-ii stabilirii de priorit.-i; a$ar/"c#' / nu accept. reguli, proceduri sau principii bine definite, 1i place s. lucre$e la proiecte fle2ibile din punctul de vedere al con-inutului, al modului de lucru 0i al termenelor; #ivelurile auto!guvern"rii mentale Fvom avea un stil de g4ndire &'oba' / prefer. s. aborde$e subiecte largi 0i abstracte, manifest4nd propensiune pentru structurare; 'oca' - indivi$i pragmatici, prefer. s. re$olve probleme concrete, specifice, punctuale, av4nd tendin-a de detaliere a 1ntregului; Scopul auto!guvern"rii mentale Fstilul de g4ndire "$ter$ / persoanele ce apar-in acestui stil au o structur. predominant introvertit. din punct de vedere al cuantumului 0i orient.rii energetice, sunt orienta-i spre sarcin., prefer. problemele la care trebuie s. lucre$e singuri; e+ter$ / au particularit.-i specifice structurii de tip e2travertit, prefer. situa-iile problematice ale c.ror solu-ii repre$int. re$ultatul unei g4ndiri 1n echip.; $rientarea auto!guvern"rii mentale % dup. acest criteriu( se eviden-ia$. dou. stiluri de g4ndire co$ser*ator#' - 1i place s. adere la legile 0i procedurile deja e2istente, are tendin-a de a minimali$a schimbarea; 0ro&res"st#' / 1i place s. treac. dincolo de regulile 0i procedurile e2istente, s. ma2imi$e$e schimbarea 0i de aceea prefer. sarcinile ce implic. noutate 0i ambiguitate. ,lec4nd de la descrierea stilurilor propuse de Sternberg, Ghang ("55%, p.%5%& tipologi$ea$. stilurile de g4ndire 1n trei mari categorii, 1n func-ie de rela-ia acestora cu creativitatea stiluri ce 1a*or"2ea23 creat"*"tatea (legislativ, judiciar, global, ierarhic, liberal& F aceast. categorie reune0te persoane care doresc s. dep.0easc. convenien-ele, se 1ndoiesc de eficien-a normelor 0i 10i asum. riscul de a reali$a activit.-ile altfel dec4t ceilal-i; stiluri ce "$/"b3 creat"*"tatea (e2ecutiv, local, conservator& F se refer. la cei care nu ies din tiparele actuale, minimali$4nd schimbarea; stiluri care $# "$1'#e$!ea23 creat"*"tatea (intern, e2tern& Stilurile, ca 0i abilit.-ile, nu sunt date de la na0tere, ci 1n mare parte repre$int. o func-ie a mediului 1n care se construiesc 0i se de$volt.. >iind constructe ce 10i propun s. fac. leg.tura 1ntre abilit.-ile cognitive 0i personalitate, cercet.torii au investigat posibilele leg.turi dintre stilurile de g4ndire 0i factorii de personalitate care constituie modelul @ig >ive, precum 0i rela-iile acestor stiluri cu teoria stilurilor de personalitate a lui Holland Iu 1n ultimul r4nd, au fost studiate posibilele leg.turi dintre stilurile de g4ndire 0i de$voltarea capacit.-ilor cognitive (Ghang, "55"&. + persoan. care manifest. un anumit stil de g4ndire 1ntr/o situa-ie poate avea un alt stil 1n alt. situa-ie, 1n func-ie de configura-ia subiectiv. 0i obiectiv. a acesteia; mai mult chiar, persoanele manifest. anumite stiluri 1ntr/o etap. a de$volt.rii ontogenetice 0i prefer. altele, 1ntr/o etap. diferit.. + cercetare relevant. 1n acest sens este cea desf.0urat. de Ghang ("55"& care a f.cut leg.tura 1ntre stilurile de g4ndire descrise de Sternberg 0i teoria de$volt.rii cognitive a lui ,erry.

3stfel, re$ultatele acestei cercet.ri au indicat faptul c. indivi$ii care se afl. la un nivel de de$voltare cognitiv. dualist F caracteri$at printr/o g4ndire absolutist. de tip corect/incorect, alb/negru F au tendin-a de a folosi 1n mai mare m.sur. stilurile de g4ndire ce inhib. creativitatea (e2ecutiv, local, conservator&, comparativ cu cei ce se afl. la un nivel de de$voltare cognitiv. relativist, caracteri$at prin g4ndire critic. (dup. Ghang, "55", p.%*)&. + varia-ie a stilurilor de g4ndire 1n func-ie de stadiul de de$voltare al individului este demonstrat. de Ghang ("55%, p.")4& care a eviden-iat faptul c., 1n intervalul %4/%) ani, v4rsta corelea$. negativ cu stilul de g4ndire ierarhic.

O4IECTI5ELE I I OTE6ELE CERCETRII

Sco0#' cercet.rii de fa-. const. 1n studiul modalit.-ii prin care aspectele care circumscriu sfera personalit.-ii intervin 1n selectarea unor modalit.-i de re$olvare a situa-iei problematice, 1n scopul adapt.rii la situa-ii cu poten-ial stresogen. Se urm.re0te, de asemenea, eviden-ierea diferen-elor interpersonale la nivelul modalit.-ii de a reac-iona la stres, 1n func-ie de variabila v4rst.. 7n vederea atingerii acestui scop, au fost formulate urm.toarele ob"ect"*e %. 8viden-ierea stilului de abordare a stresului, precum 0i a stilurilor de g4ndire dominante pentru e0antionul considerat. ". 8viden-ierea diferen-elor interpersonale 1n func-ie de variabila v4rst. la nivelul reac-iei la stres. #pote$ele cercet.rii sunt I0ote2a 78 Aodalitatea de reac-ie la stres se afl. 1n rela-ie semnificativ. cu preferin-a subiectiv. de manifest.ri a unor abilit.-i (stil de g4ndire&. I0ote2a 98 Tipul de reac-ie la stres difer. semnificativ 1n func-ie de variabila etichet. v4rst..

IN5ESTIGAIA SI:OLOGIC
S#b"ec!"" 80antionul cuprinde un num.r de 64 de subiec-i, dintre care !" apar-in mediului universitar, fiind studen-i 1n cadrul >acult.-ii de 3utomatic. 0i =alculatoare / cu v4rste cuprinse 1ntre %) 0i "4 ani, %6 subiec-i de gen feminin 0i %6 subiec-i de gen masculin. =el.lalt grup investigat este alc.tuit din !" de subiec-i din cadrul unei organi$a-ii cu speciali$are 1n domeniul informaticii, cu v4rste cuprinse 1ntre "* 0i 45 ani, %6 de gen feminin 0i %6 de gen masculin, ace0tia av4nd o vechime de cel pu-in J ani 0i studii superioare 1n domeniu. ,robele utili$ate 1n cadrul cercet.rii au fost pentru evaluarea stilurilor de g&ndire (Sternberg 0i (agner, %)*4& con-ine 6J de itemi, reparti$a-i 1n mod egal pentru cele %! stiluri de g4ndire legislativ, e%ecutiv, 'udiciar, monarhic, ierarhic, oligarhic, anarhic, global, local, intern, e%tern, conservator, progresist! Sarcina subiectului este de a evalua fiecare 1ntrebare sau afirma-ie pe o scal. de tip Bickert de la % la 6, cotarea reali$4ndu/se prin 1nsumarea

valorilor date de subiect itemilor fiec.rui stil de g4ndire. <aloarea coeficientului alpha =ronbach este de .*". Indicatorul stresului ocupa ional (8vers, "55%& vi$ea$. m.surarea at4t a resurselor, c4t 0i a efectelor stresului ocupa-ional. 3cest chestionar are mai multe subscale satisfac-ia 1n munc., evaluarea st.rii de s.n.tate, surse de presiune, stiluri de abodare a stresului, comportamentul tip 3, locus of control. 7n acest studiu s/a utili$at doar scala cu privire la stilul de abordare a stresului (reac-ia la stres&, deoarece aceasta este relevant. pentru ceea ce ne/am propus. 3ceast. dimensiune eviden-ia$. mai multe modalitati de reac-ie la stres, 0i anume activ, planificat, suport/social/ instrumental, suport social/emo-ional, comportament de compensare, acceptare, negare, re/interpretare po$itiv.. =hestionarul are 4* de itemi la care subiec-ii r.spund pe o scal. de la % la 6, 1n func-ie de percep-ia frecven-ei comportamentelor descrise 1n itemi la propria persoan.. =otarea se reali$ea$. prin 1nsumarea r.spunsurilor date de subiect la itemii corespun$.tori fiec.rei scale.

ANALI6A RE6ULTATELOR

CANTITATI5

INTER RETAREA

I0ote2a 7 (odalitatea de reacie la stres se afl #n relaie semnificativ cu preferina subiectiv de manifestare a unor abilit i )stil de g$ndire*! 3nali$a statistic. a datelor a constat 1n calcularea coeficien-ilor de corela-ie 1ntre stilurile de g4ndire 0i modalit.-ile de reac-ie la stres. ?e$ultatele ob-inute se afl. 1n tabelele de mai jos. Tabelul %.<aloarea coeficientului de corela-ie stil de g$ndire legislativ + reinterpretare pozitiv
Variabilele S.G.legislativ R.S. de tip reinterpretare po itiv! Nr. subieci Media 64 m = 21.50 64 m = 26.4" Abaterea standard = 3.39 = 3.9" Valoarea lui r si pragul r(62)= .269 p = .032

:in tabelul de mai sus se observ. e2isten-a unei corela-ii po$itive semnificative 1ntre stilul de g4ndire legislativ 0i reinterpretarea po$itiv. ca reac-ie la stres. Semnul corela-iei indic. o varia-ie 1n acela0i sens a celor dou. aspecte aflate 1n leg.tur., fapt care ne permite s. afirm.m c. persoanele care ob-in cote 1nalte la variabila stil de g4ndire legislativ ob-in, de asemenea, cote 1nalte la variabila reinterpretare po$itiv.. =u alte cuvinte, persoanele care 1n comportamentul re$olutiv manifest. un stil de g4ndire predominant legislativ, 1n situa-ii cu poten-ial stresogen vor apela la o reinterpretare po$itiv. a situa-iei respective. KBegislativii9 sunt persoane care, puse 1n fa-a unei situa-ii re$olutive, vin cu propriile idei privind maniera de re$olvare a problemei, propun strategii personale de aplicare a opera-iilor mentale, anali$area 0i sinteti$area dup. criterii structurate, elaborate 1n manier. cognitiv. personal.. 3ceast. tendin-. spre restructurarea spa-iului problemei

dup. criterii ingenios elaborate, specific. stilului de g4ndire legislativ, face ca aceste persoane s. prefere situa-ii problematice slab structurate pe care au capacitatea s. le reconfigure$e, 1ntr/un fel s. le re/cree$e. 3ceast. particularitate a stilului de g4ndire legislativ e2plic. leg.tura cu reac-ia la stres de tipul reinterpretare po$itiv., deoarece aceasta din urm. are sensul unei re/ structur.ri a situa-iei sau a conte2tului care a provocat stresul, activ4nd o nou. interpretare a acestora cu scop adaptativ. ?einterpretarea po$itiv. a situa-iei are, astfel, note comune cu reconfigurarea spa-iului problemei, specific. legislativilor. Tabelul ". <aloarea coeficientului de corela-ie stil de g$ndire e%ecutiv , reacia la stres de tip planificat
Variabilele S.G.e#e$%tiv R.S. de tip plani&i$at Nr. subieci 64 64 Media m = 21.06 m = 26.02 Abaterea standard = 3.15 = 4.16 Valoarea lui r r(62)= .2"4 p = .029

:in tabelul de mai sus se observ. e2isten-a unei corela-ii po$itive semnificative 1ntre stilul de g4ndire e2ecutiv 0i tipul planificat de reac-ie la stres. 30adar, persoanele care 1n comportamentul re$olutiv manifest. un stil de g4ndire predominant e2ecutiv, 1n situa-ii cu poten-ial stresogen vor apela la planificarea situa-iilor respective. Subiec-ii cu un stil de g4ndire e2ecutiv ac-ionea$. dup. regulile prescrise de al-ii, apelea$. la modalit.-i ac-ionale pree2istente, prefer4nd problemele 0i situa-iile problematice prestructurate. K,lanifica-ii9, atunci c4nd au de re$olvat mai multe sarcini, abordea$. o manier. de re$olvare sistematic. 10i stabilesc priorit.-ile, re$olv. sarcinile 1n func-ie de acestea. :e cele mai multe ori, schema planific.rii re$olv.rii unei sarcini date are un caracter general, de principiu, inclu$4nd elementele esen-iale 0i generale ale activit.-ii (ac-iuni 0i acte&. 3 aplica aceea0i schem. re$olutiv. mai multor sarcini este echivalent cu aplicarea unui algoritm; astfel, cel care 1ncearc. s. reduc. tensiunea asociat. stimulului stresogen prin planificarea interven-iei cel mai frecvent apelea$. la un algoritm cu care a avut succes 1n situa-ii problematice anterioare, cu structur. similar. (stil de g4ndire e2ecutiv&. Tabelul ! . <aloarea coeficientului de corela-ie stil de g$ndire 'udiciar , reacia la stres de tip activ
Variabilele S.G.'%di$iar R.S. de tip a$tiv Nr. subieci 64 64 Media m = 19.91 m = 2".63 Abaterea standard = 2.99 = 4.13 Valoarea lui r r(62)= .3(6 p = .00

:in tabelul de mai sus se observ. e2isten-a unei corela-ii po$itive semnificative 1ntre stilul de g4ndire judiciar 0i reac-ia la stres de tip activ. ,ersoanele care 1n comportamentul re$olutiv manifest. un stil de g4ndire predominant judiciar, 1n situa-ii cu poten-ial stresogen vor apela la o reac-ie la stres de tip activ.

,ersoanele cu un stil de g4ndire judiciar au ca ac-iuni mentale predominante evaluarea, compararea 0i judecarea analitic. a unor sisteme teoretice sau idei. 3ceste persoane evaluea$. legi 0i proceduri, judec. critic lucrurile, prefer. probleme ce presupun anali$a 0i evaluarea diferitelor idei. 3ctivii, atunci c4nd 1nt4mpin. o situa-ie problematic. caut. s. ac-ione$e imediat 0i depun toate eforturile 1n acest sens; au tendin-a de a clarifica lucrurile c4t mai repede pentru a dep.0i situa-iile stresante cu care se confrunt., gradul lor de implicare cognitiv., aten-ional., motiva-ional. 0i emo-ional. fiind ridicat. ,entru ace0tia, trecerea timpului are semnifica-ia unei surse de stres 1n plus fa-. de factorul stresogen primar. 8valuarea, anali$a, compararea, spiritul critic de care dau dovad. judiciarii 1n fa-a unei probleme de multe ori cu caracter controversat presupune un grad crescut de implicare cognitiv., o activare a mecanismelor intelectuale 0i, 1n general, un arousal cognitiv ridicat. Tabelul 4. <aloarea coeficientului de corela-ie stil de g$ndire ierarhic , mecanismul de coping la stres de tip planificat
Variabilele S.G.ierar)i$ R.S. de tip plani&i$at Nr. subieci 64 64 Media m = 22.23 m = 26.02 Abaterea standard = 3.(5 = 4.16 Valoarea lui r r(62)= .612 p = .000

Se poate observa e2isten-a unei corela-ii po$itive, puternic semnificative 1ntre stilul de g4ndire ierarhic 0i reac-ia la stres de tip planificat. Subiec-ii care 1n comportamentul re$olutiv manifest. un stil de g4ndire predominant ierarhic, 1n situa-ii cu poten-ial stresogen vor apela la o reac-ie la stres de tip planificat. Subiec-ii cu un stil de g4ndire ierarhic au abilitatea de a urm.ri scopuri multiple, fiecare av4nd priorit.-i diferite. ,ersoanele la care predomin. un asemenea stil de a g4ndi 10i pot concentra aten-ia asupra mai multor scopuri concomitent, au capacitatea de a discrimina valen-ele acestora, de a ierarhi$a obiectivele. ,e de alt. parte, planificarea ca reac-ie la stres presupune abilitatea de a sesi$a care sunt aspectele relevante 1n situa-ia problematic., de a structura c4mpul problemei, de a ierarhi$a pa0ii de transformare a in/putului 1n out/put, adic. de a ordona elementele 1n strategia re$olutiv.. Tabelul J. <aloarea coeficientului de corela-ie stil de g$ndire anarhic , reacia la stres de tip activ
Variabilele S.G.anar)i$ R.S. de tip a$tiv Nr. subieci 64 64 Media Abaterea Valoarea lui standard r m = 19.33 = 3.01 r(62)= .2(0 p = .025 m= = 4.13 26".63

,ersoanele cu un stil de g4ndire anarhic nu urmea$. 1n general nici o regul. sau procedur. bine definit., iar, 1n general, ceea ce au aplicat 1ntr/o situa-ie nu mai aplic. 1n alt. situa-ie, chiar dac. cele dou. situa-ii pre$int. similarit.-i. ,ersoanele cu un stil de g4ndire anarhic au tendin-a de a ob-ine performan-e superioare atunci c4nd sarcinile 0i situa-iile au un grad redus de structurare 0i un grad crescut de ambiguitate, fiind persoane care intervin cel

mai eficient 1n fa$a ini-ial. a re$olv.rii unei probleme slab structurate, fa$. 1n care este necesar. o Efug. de idei9 de tip creativ. 3ctivismul anarhicilor 1n situa-ii cu poten-ial stresogen difer. de activismul stilului de g4ndire judiciar (o corela-ie semnificativ. anterioar.& dac. judiciarii 10i manifest. activismul 1n evaluarea 0i anali$a critic. a situa-iei, 1n schimb stilul de g4ndire anarhic Eatac.9 c4mpul problemei aleator, f.r. direc-ie, folosind activismul doar ca pe o reac-ie de desc.rcare, cu caracter catarctic. Tabelul 6. <aloarea coeficientului de corela-ie stil de g$ndire global , reinterpretare pozitiv
Variabilele S.G.glo*al Nr. subieci 64 Media m = 19.30 Abaterea standard = 3.23 Valoarea lui r r(62)= .263 p = .036

R.S. de tip reinterpretare po itiv!

64

m = 26.4"

= 3.9"

,ersoanele cu un stil de g$ndire global prefer. abord.ri relativ largi 0i abstracte, ignor4nd de cele mai multe ori detaliile 1n avantajul structurii. 7n procesul re$olutiv, persoanele cu un stil de g4ndire global dovedesc capacit.-i superioare de sinte$. 0i conceptuali$are, av4nd re$ultate bune 1n lumea ideatic., conceput.. 3spectul lor vulnerabil se refer. la incapacitatea, uneori, de a anali$a elementele componente ale structurii generale. 3ceast. particularitate a stilului de g4ndire global e2plic. leg.tura cu reac-ia la stres de tipul reinterpretare po$itiv., deoarece aceasta din urm. are sensul unei re/ structur.ri a situa-iei sau a conte2tului care a provocat stresul, activ4nd o nou. interpretare a acestora cu scop adaptativ. 7n general, procesul de interpretare a unui fenomen presupune un efort de corelare a elementelor 1ntr/o structur. 0i de acordare a unei semnifica-ii acestei structuri. ?e/interpretarea 1nseamn. re/a0e$area aspectelor structurii 1ntr/o nou. ordine, 1ntr/o nou. matrice de semnifica-ii. Tabelul D. <aloarea coeficientului de corela-ie stil de g$ndire e%tern , reacia la stres de tip suport social , emoional <ariabilele Ir. Subiec-i Aedia 3baterea standard <aloarea lui r S.L.e 64 m M N M !.J) 2tern "%.4D r(6"&M .4*! p M .555 ?.S. de tip suport social / emo-ional 64 "J.5* m M N M 4.*5

Semnul corela-iei indic. o varia-ie 1n acela0i sens a celor dou. aspecte aflate 1n leg.tur. persoanele care ob-in cote 1nalte la stilul de g4ndire e2tern vor ob-ine cote 1nalte 0i la reac-ia la stres de tip suport social emo-ional. ,ersoanele care au un stil de g$ndire e%tern prefer. munca 1n echip., canali$area predominant. a energiei se reali$ea$. spre e2terior, sunt persoane sen$itive social, cu nevoie de

recunoa0tere social. 0i de aprobare din partea altora. #ni-ia$. 0i 1ntre-in cu u0urin-. rela-ii interpersonale 0i au, 1n general, un stil confruntativ de re$olvare a conflictelor sau disensiunilor. ,ersoanele care apelea$. la suportul social emo-ional 1n situa-ii cu poten-ial stresogen nu au inhibi-ii 1n ceea ce prive0te rela-ionarea cu ceilal-i pe care 1i percep ca surse de solu-ii alternative la situa-ia problematic.. Sunt persoane care au nevoie de suportul emo-ional mai degrab. dec4t de cel instrumental oferit de cei din jur, deoarece o stare de tensiune consecutiv. perceperii unei situa-ii ca fiind amenin-.toare, e2ternii o resimt 1n special pe plan emo-ional 0i mai pu-in cognitiv, deoarece ei valori$ea$. acest aspect. I0ote2a 9 / tipul de reacie la stres difer semnificativ #n funcie de variabila v$rst

etichet

Lrupurile de v4rst. luate 1n considerare 1n cercetare sunt grupul % cuprin$4nd subiec-i 1ntre "* 0i 45 de ani 0i grupul ", subiec-i 1ntre %) 0i "4 de ani. <alorile testului t ob-inute 1n urma compar.rii mediilor celor dou. grupuri sunt 1ntabelate mai jos (doar cele semnificative statistic&. Tabelul *. :iferen-e la nivelul reac-iei la stres de tip planificat <ariabilele Ir. Aedia 3baterea <aloarea testului t subiec-i standard Lr ! m NM t (6"& M !."6, upul % ("*/ " M "D.J) ".66 p M .55" 45ani& Lr ! m NM upul " " M "4.44 4.D) (%) /"4ani& Se observ. din tabelul de mai sus o superioritate a mediei subiec-ilor din grupul % comparativ cu cei din grupul " la nivelul reac-iei la stres de tip planificat; astfel, v4rsta mai 1naintat. este asociat. cu o reac-ie la stres de tip planificat 1n mai mare m.sur. dec4t v4rsta t4n.r.. + posibil. e2plica-ie apare din 1n-elegerea specificului sarcinilor cu care cele dou. grupuri se confrunt.. Stresul indus de sarcinile de servici ("*/45 de ani& difer. de cel asociat activit.-ilor de tip academic (%)/"4 de ani& e2ist. activit.-i specifice, termene de respectat, contracte de onorat 1n ambele ca$uri, dar studen-ia pare un mediu pu-in ideali$at comparativ cu a lucra 1ntr/o firm. unde mi$a este mai mare, unde efectele modului 1n care 1-i reali$e$i sarcinile au repercusiuni nu numai asupra propriei persoane, ci 0i asupra organi$a-iei 0i a celorlalte organi$a-ii cu care se afl. 1n contact. 7n acest conte2t, planificarea ca reac-ie la stres apare mai pregnant 1n mediul organi$a-ional, deoarece poate fi 0i o reac-ie 1nv.-at.. Tabelul ). :iferen-e la nivelul reac-iei la stres de tip negare <ariabilele Ir. Aedia 3baterea <aloarea testului t

subiec-i Lr upul % ("*/ 45ani& Lr upul " (%) /"4ani& ! " ! " m M "5,J6 m M "!.44

standard N M !."! N M 4."D

t (6"& M /!.5!, p M .554

7n tabelul de mai sus se observ. e2isten-a unei diferen-e semnificative statistic 1ntre cele dou. grupuri de v4rst. 1n ceea ce prive0te nivelul reac-iei la stres de tip negare. =opingul adoptat de tineri cu v4rste cuprinse 1ntre %) 0i "4 ani din e0antionul de fa-. prive0te 1n mai mare m.sur. varianta negare comparativ cu grupul de v4rst. mai 1naintat., deoarece acest tip de defens. este specific unei reflect.ri mai reduse asupra situa-iei, fiind o 1ncercare de a sc.pa rapid 0i aparent ieftin de presiune. =hiar dac. acest tip de ap.rare la stres se soldea$. ini-ial cu efecte de confort psihic, efecte de homeosta$ie, de refacere a echilibrului, pe termen lung aduce prejudicii. :in punct de vedere al tipologiei mecanismelor de coping propus. de Ba$arus, negarea face parte din categoria mecanismelor pasive care const. 1n 1ncercarea de a evita confruntarea, anali$a 0i metaanali$a, reflec-ia.

CONCLU6II
7n urma centrali$.rii 0i interpret.rii datelor, se pot desprinde o serie de conclu$ii Aodalitatea de reac-ie la stres se afl. 1n rela-ie semnificativ. cu preferin-a subiectiv. de manifestare a stilului de g4ndire. Oudiciarii reac-ionea$. la sursele de presiune 0i la consecin-ele stresului 1ntr/o manier. activ., caut. s. dep.0easc. situa-iile stresante 1ntr/un timp c4t mai scurt 0i printr/un efort cognitiv 0i emo-ional sus-inut. 7n ceea ce prive0te stilul de g4ndire ierarhic, care 10i stabile0te priorit.-i 0i 10i organi$ea$. timpul, acesta are o mai mare predilec-ie spre o reac-ie la stres de tip planificat. ?eferitor la tipul anarhic, acesta pre$int. o mai mare orientare c.tre negarea situa-iei stresante. ,ersoanele cu v4rste cuprinse 1ntre "*/45 ani ob-in cote mai mari comparativ cu subiec-ii cu v4rste cuprinse 1ntre %)/"4 ani 1n ceea ce prive0te reac-ia la stres de tip planificat, dar mai mici la nivelul reac-iilor la stres de tip comportament compensatoriu 0i negare.

4I4LIOGRA;IE @arsade, S., (iesenfeld, @. (%))D&. -ttitudes in the -merican .orkplace III! Iew Haven, =T Pale Qniversity School of Aanagement @enner, ,. (%)*4&. Stress and Satisfaction on the /ob: 0ork meanings and "oping of (id,"areer(en, Iew Pork ,raeger @ogathy, G., Sulea, =. ("554&. (anual de tehnici i abilitati academice, Timisoara 8ditura Qniversitatii de <est @olger, I. (%))5&. =oping as a personality process 3 prospective study. /ournal of 1ersonality and Social 1sychology, J), J"J/J!D @olger, I., 8ckenrole, O. (%))%&. Social relationships, personality and an2iety during a major stressful event. /ournal of 1ersonality and Social 1sychology, 6%, 445/ 44) =annon, (. @. (%)")&. 2odily "hanges in 1ain, 3unger, Fear and 4age: -n -ccount of 4ecent 4esearch into the Function of 5motional 5%citement, "nd ed., Iew Pork 3ppleton =oyne, O., 3ldwin, =., Ba$arus, ?. S. (%)*%&. :epression and coping in stressful episodes. /ournal of -bnormal 1sychology, )5, 4!)/44D >riedman, B. =., Ielson, :. <., @aer, ,. 8., Bane, A., Smith, >. 8., :worthkin, ?. O. (%))"&. The relationship of dispositional optimism, daily life stress, and domestic environment to coping methods used by cancer patients. /ournal of 2ehavioral (edicine, %J, %"D/%4% Heim, 8., 3ugustiny, R., Schaffner, B., <alach, B. (%))!&. =oping with breast cancer over time and situation. /ournal of 1sychosomatic 4esearch, !D, J"!/J4" #amandescu #.@. ("55"&. Stresul psihic din perspectiva psihologica si psihopatologica, @ucuresti, 8ditura #nfomedica Ba$arus, A. (%)))&. Stress and coping: -n anthohogy, Iew Pork, =olumbia Qniversity ,ress Ba$arus, ?. S., >olkman, S< (%)*4&. Stress, -ppraisal, and "oping. Iew Pork Springer Aattlin, O., (ethington, 8. Ressler, ?< =l. (%))5&. Situational determinants of coping and coping effectiveness. /ournal of 3ealth and Social 2ehavior, !%, %5!/%"" Aonat, 3., Ba$arus, ?. S. )6776*! Stress and coping! -n anthology! Iew Pork =olumbia Qniversity ,ress ?ahe, ?. H., Herrig, B., ?osenman, ?. H< (%)D*&. Heritability of Type 3 behavior. 1sychosomatic (edicine, 45, 4D*/4*6 ?adu, #. =%)DJ&. Introducere in psihologia contemporana, 8ditura Sincron, =luj/ Iapoca

Sarbu, 3. (%)6J.& 8eurologia si psihiatria, 8ditura :idactica si ,edagogica, @ucuresti, ,olirom Sauter S, Hurrell O, Aurphy B, Bevi B. (%))D&. 1sychosocial and organizational factors, ed. 8ncyclopaedia of +ccupational Health and Safety. <ol. %. Leneva, Swit$erland Babour +ffice Seyle, H. (%)J6&. The Stress of Bife. Iew Pork AcLraw/Hill Sternberg, ?.O. &%))4. 9hinking styles: 9heory and assessment at the interface bet.een intelligence and personality 1n Sternberg, ?. O. ' ?u$gis ,. (coord.& #ntelligence and personality, =ambridge Qniversity ,ress, Iew Pork (eber, 3nn B< (%))%&. Introduction to 1sychology. Iew Pork Harper =ollins Ghang, B.>. ("55%a&. 3pproaches and Thinking Styles in Teaching, /ournal of 1sychology, vol. %!J, issue J, J4D/J6% Ghang, B.>. ("55%b&. :o Styles of Thinking Aatter 3mong Hong Rong Secondary School StudentsS, 1ersonality and Individual :ifferences, vol. !%, issue !, "*)/!5% Ghang, B.>. ("55%c&. :o Thinking Styles =ontribute to 3cademic 3chievement @eyond Self/?ated 3bilitiesS, /ournal of 1sychology, vol.%!J, issue 6, 6"%/6!* Ghang, B.>. ("55%d&. Thinking Styles and ,ersonality Types ?evisited, ,ersonality and #ndividual :ifferences, vol !%, issue 6, **!/*)4 Ghang, B.>. ("55%e&. Thinking Styles, Self/8steem and 82tracurricular 82periences, International /ournal of 1sychology, vol. !6, issue ", %55/%5D Ghang, B.>. ("55"a&. Aeasuring Thinking Styles in 3ddition to Aeasuring ,ersonality Traits;, 1ersonality and Individual :ifferences, vol !!, issue !, 44J/ Glate, A. ("555&. 1sihologia mecanismelor cognitive. 8ditura ,olirom, #a0i