=e bia! 7 H —< a SVORADULES CY ‘a re ] oe ‘ instaletia electrica |< automobilelor a EPrITURA TERN LOAING, VASILE RADULESCU INSTALATIA ELECTRICA A AUTOMOBILELOR EDITIA A I-A w EDITURA TEHNICA Bucuresti — 1962PREFATA O data cu dezvoltarea industrie’ si a celortalte ramuri ‘ale economiei din fura -noastrd, o mare dezvoltare au luat si transporturile. A Continua sporire a volumutui transporturilor de médrfuri st implicit a mijloacelor de transport prezint@ o mare importantd pentru economia nafionald. In-faportul prezentat de tovardsul Gh. Gheorghiu-Dej ta cel de-al II-lea Congres al Partidului ‘Muncitorese Romin se arata cti pentru transportul auto, in cadrul planului de 6 ani, se prevede dezvoltarea de peste trei ori a traficului de deservire generald $i dotarea ecoromiei cu peste 50000 autocamioane si 13000 re- morei ; in raport se arata, de asemenea, cd fabricarea de auto- eamioane cu performante ridicate, concentrarea. trartsporturilor in puternice unitafi de exploatare precum si imbundtdtirea com- ponenfei parcului auto prin scoaterea din functiune a autoveht- culelor vechi si neeconomicoase, trebuie sd. ducd la o mai bund Jolosire a parcului auto si la reducerea prefilui de cost al trans- portului rutier. ; . Dintre. toate felurite de transport, transportul. auto .are. cel mai'vit ritm. de dezvoltare, care va fi $i mai accentuat, dupa ce industria noastrd constructoare de masini va produce cantitdfi diri ce in ce mai mari de atitocamioane eu caraoteristici la nivelul tehnicit moderne. Este cazul sd se arate céin anul 1959 s-a trans- portat cu mijloace auto o cantitate de médrfuri care a depdsit pe aceea transportatd pe cdile ferate,; in viitor autocamioanele vor transporta de doud ori mai multe médrfuri decit transportul feroviar. Pentru obfinerea unei productivitdti maxime a mijloacelor de transport auto este nécesart, intre altele, si o bund cunoastere @ agregatelor automobiliului, in scopul asigurdrii unei rationale exploatdri, intrefineri si reparafii a parcului ; aceasta cu atit mai mult cu cit-conducdtorul auto, lucrind izolat, dupa pdrdsirea auto- bezel, trebuie sd rezolve singur toate defectele ce apar pe par- curs, Dintre defectele ivite pe parcurs circa 60% apartin instala- 3tiei electrice, Acest procent mare. de defecte se datoreste atit de- ficienfelor care apar !a repararea si intrefinerea instalatiei electrice a automobilului, cit si unor greseli fdcute in timpul exploatdrti acesteia. Nofiunjle generale de electricitate cuprinse in prima parte @ lucrdriit ‘tht necesare pentru o mai bund infelegere a modulul dé furictionare. al echipamentului electric, a cauzelor defectelor, al. modului de identificare $i de inldturare a acestora précum si al modului de executare, incercarea si reglate a instatafiéi;,tra- tate in restul lucrdrii. In lucrare s-@ insistat.indeosebi asupra bateriei de aciinni- latoare, a releelor-regulatoare si a echipamentului de aprinieré, fiind cunoscutd importanfa acestora pentru buna funefionare a automobilului. Lucrarea trateazd probleme legate in special de instalatia electricad a autocamioenelor care sint. mai des (ntilnite in parcul auto, deoarece acestea constituie baza transporturilor auta in economia farii. Scopul acestei lucrdri este sd pund la dispozifiq lucrdtori- lor din transportul auio un ‘indréeptar care sd cuprindd un maz terial folositor pentru insusirea si. aditicirea cunostinfelor proje- sionale legate de problema instalafiei electrice yw ytutomobilelor. Lucrarea. constituie un qgjutor practic pentru asigurarea functio- nari normale a instalatiei electrice a automobilelor sia reducerit dejectelor si deci a timpului de imobilizare necesar pentru. tnld- turarea acestora, usurind astfel munca conducdtorului auto influenfind favorabil cresterea productivitdfit automobilelor si implicit reducerea prefului de cost al transporturilor auto. AUTORCLCAPITOLUL T NOTIUNI FUNDAMENTALE DE ELECTRICITATE 1, NATURA CURENTULU] ELECTRIC In secolul al VII-lea inaintea erei noastre s-a constatat pro» prietatea chihlimbarului de a atrage unele obiecte ugoare dupa ce a fost frecat cit o bucaté de bland. Cauza care produce acest fenomen a fost numita electricitate, de la cuvintul grecesc efec- tron, care inseamna chihlimbar, intrucit se credea cd aceasta este © proprietate ce aparfine numai chihlimbarului. Acelasi lucru se petrece si cu o vergea de sticla. Electrizind la fel prin frecare o vergea de ebonita, aceasta se incarca cu alt fel de electricitate decit aceea de pe vergeaua de sticla. Electricitatea de pe sticla a fost numita pozitiva, iar electri- citatea de pe ebonila, negativa. Doua corpuri incdrcate cu electricitate de acelasi [el se res- ping, iar doua corpuri incarcate, unu! cu electricitate pozitiva si celdlalt cul electricitate negativa, se atrag. In stare de electrizare, se spune cA corpul are o sarcind electricd care serveste ca masura peutru gradul de clectrizare al acestuia ; o sarcina electricé pozitiva neutralizeazd o sarcina ne- gativa ogala. Fenomenul electrizarii corpurilor si natura curentului elec- tric nu au putut fi explicate deoit dupa ce s-a cunoscut modu! de alctuire a materici din care sint formate corpurile. Dupa cum a stabilit stiinta, toate corpurile din natura se compun din particele foarte mici numile molectile, care la rindul lor sint constituite din particule si mai mici, atomii elementelor chimice: Fiecare element ohimic are proprietatile sale determinate. In prezent se cunosc 102 elemente chimice; substan{cle diferd una de alta prin numarul atomilor ce intra in molecula lor sau prin asezarea acestor atomi. Atomul a fost considerat mult timp indivizibil, dar stiinta contemporana a demonstrat c4 si atomul are o structurd compli- 5cald care seamand cu siructura sistemelor planetare, din care face parte, de exemplu, sistemul solar. Cercetarile efectuate au aratat cd fiecare atom este format din nucleu, in jurul caruia se rotesc conlinuu, cu o vitezd de ordinul sutelor de kilometri pe secunda, electronii, la fel cum se rotesc planetele in jurul soarelui. Atomul este extrem de mic, diametrul lui fiind egal cua zecea milioana parte dintr-un milimetru. Daca toate lucrurile din jurul nostru s-ar mari de 50 de milioane de ori, un fir de par ar avea o grosime de 5000 m, iar atomul un diametru de nu- mai 5 cm. Pe cit sint insa de mici, pe atit sint de numerosi atomii care intra in constitutia materiei. Astiel, numarul de atomi ce exista intr-un milimetru cub de cupru.(o bucdticé de arama cit un bob de mei) este-de 85 de miliarde de miliarde. Nucleul este incarcat cu electricitate pozitiva, iar electronii cu electricitate negativa. Sarcina electricd pozitiva a nucletilui este egala cu suma sarcinilor negative ale electronilor atomului, astfel incit in totalitatea lui, din punct de vedere electric, atomul este neutru. Electronii tuturor corpurilor sint la fel. Corpurile difera jnire ele numai prin numarul mai mare sau mai mic de electroni pe care fi are atomul fiecarui corp; astfel atomul de hidrogen are un singur electron, atomul de cupru are 29 electroui etc. Electronii care sint mai aproape de nucleu nu pot parasi de la sine atomul din care fac parte. Electronii periferici, insi, suai ales atunci cind sint putini la numdar, pot trece usor de la un atom la altul. Paradsind un atom, electronul periferic umbla citva timp liber pind cind gaseste loc gol pe alt atom de care si se fixeze. Acesti electron liberi stau fa baza fenomenului de electri- zare a corpurilor cit $i a trecerii curentului electric prin con- dluctori. Cu aceste cunostinfe despre structura materici explicatia electrizarii prin frecare a corpurilor este urmatoarea: frecind vergeaua de sticla cu o bucata de bland, o parte din electronii liberi din sticla trec pe bland. Vergeaua de sticla se electrizeaza pozitiv, deoarece, picrzind o parte din electroni, incep sa predo- mine sarcinile pozitive ale nucleelor. In cazul vergelei de ebonita, Tenomenul se petrece invers, si anume:; electronii liberi trec de pe bucata de bland pe vergea ; in modul acesta, vergeuua de ebonita avind electroni in plus apare incdrcata cu electricitate negativa. Ceea ce electrizeazd un corp intr-un fel sau in altul este deci numai lipsa sou excesul de electroni, adicd de sarcini electrice negative. 6