You are on page 1of 314
Be. Menitoral Of | evs pont ela cu publicu 8 CU ORIGINALUL| MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI COW) —N888 0 _LeGI, DECRETE, HOTARAL §1 ALTE ACTE suas 2 MONITORUL ORCI AL ROMANE, PARTE Ne 55 bis. 2013, ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIE! PUBLICE CENTRALE ‘MIMSTERUL DEZVOLTAR REGIONALE $1 ADMINISTRATIEIPUBLICE ORDIN ‘pentru aprobarea reglomentériltehnice ,.Cod de proiectare selsmic& — Partea |— Prevederi de proiectare pentru clair, indicativ P 100-1/2013") conform a provedere at 10 at 38 an, 2 in Lega, 10185 prvi calla in consul cu noice seria, ale a2 an. (3) 91 (4) an Requarontl prvi pura co reglonen ene de Celie feet ctv de ‘edlemeriave in construct, ural, amealoreafrtaru abs, apotat pan Hetararea Gover. 2002003, 63 ‘mosfele scompleiie eros, vend in adace Proeau-eral de aviareo. 6/20'9 al Comal tte de specks re & Actint asupea corsivetior,Proceaulartal do suzare nr. 7/2013 a Comite ahve ae apecaliate ru SEuGUs por corse 6 ‘rocesuverbl ca azar. 7201) l Comet tans de corse genera, Tne ar cle) a 1 al (7) dn Hotes Gavel re 12013 prvndorgenizareasinetonaces Minton: Denotn Regonas 9 Admins: Pubs, os modfesle eso, coprsniistul, nist dezvote regionals gains! pull, omit rezortl xin An 1, — Se sor reglemantres trick Cod de place Scismicd — Panos | Provedan oe poloctars ent eli, nda P 100-2073, denumts ener Ge P 100/201, elsorata do Unversttes Teed 36 Gorath Gucerep, prevent tm ano sare fron pars ‘Plena precrtl ci Dt. 2, = Coil P JOO-i2013 ee apc te proiectres salma © ecnes ra constetoreu struct smtare ‘Sees, dese elotnecd cau senior ce polars ‘Sorta do lar a igre ezrin Th 3. —Reglomeriaroa tohricd Cod de prossclae satmice ~ Paras Provede do proscar ponty ct Indes 100-2008, spel gin Orcal mus Waropatutlo, consti: ttm 1.717208, pleat Tn olor Otel a Romani Paras @03 9203 bs dn Dosoptembse 2006") exacts conpae uteots, 2 aplea in contnunre Ia ovalaren selmied 9 ciirlor ‘rk &— Contact pert senile de piece eae pinata data neat n igoar a prezetl orn se ntaeaed ce eps ramets nice voce I data "ht Pezorul rin so public h Morton Feil a ‘Romine Perea snes vigor cata do iauare 238 Reslomentare hic aprabas pin rent en aot opts va respecaa prcedun oa notcare fm RO7aGeOseDEe3/2019 dns noombrs 3012 prov ‘Se Harrea Govern ne O102008 pr sat pees ‘xgaerare i aazren shim de riarma indent ‘Enderolr tegementao ei, presi regu: ‘eerlare la sone soci normale re Roman Eistale manro ale Ununl Euopero, procum si Comcia Evrepeara, cu mostcarie utroare, platy Mri, (fei a Romie, Parent 658 dn 25 le 2004, cate ‘nue Bret SAUCE a Pelsmental Suropan a8 ‘Conlin 22 une 1808 de exe aun! proces pains fnzaree ce inomafl Ih_-domenil stoncedslor 3 Feglomertrtor ehics,publcala Im Jura Of a {Comantator Europe, sri ne 208 in 2 e968, ‘rotcae scampi ulecare Vipin, mint dese rina amiable, ain iach Bacurgt 8 ugust 2013. neaes, hae 2482088 ond tc i as 8 na 2 ese asleep aintepacporae oa Snake ae Se hho Se [MONTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTE, 858 8.0.2019 COD DE PROIECTARE SEISMICA PARTEA I- PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLADIRI INDICATIV P 100-1/2013 1 12, 13. 14, 1a 142, 143, Maa, nas, 146. Lag, Las, 49, 15, 16 2 Inver 2, 22, 224, 222, 223, 224 3 312, 343. 344, 345, 32 33. [MONTORULOPCIA AL ROMANE, PARTEA N.S 9.02013 cuPRINS (GENERALITATL Objet si domen de aplicare Defi enerte oii de mtsurt Simbotui Simbols folosite in captlal 3 Simbolsi folsite a capital 4 Simbotus Floste eapicoll S| ‘Simboturiflosite tn episod 6 Simbu folsite in capital 7 Simos folsite in capital § Simos folsite in capital 9 ‘Simbolue flositn capitol 10 ‘Simboturfloste in cepitolul 11 Document de reérint Figur sitabele CERINTE DE PERFORMANTA $1 CONDITII. DE INIRE Cerinefundamentle Condi pens controll indepinir cerntsior Generali ‘Stave init ins Stare limit de servis (de Kimitave a degradsior) Masur suplimentare ACTIUNEA SEISMICK ‘Reprezetarea actu seismice pena proiectare Descrir alternative ale acini seismice Aceelrograme aificile Accelerograme Inegisrale ‘Varabttatea fa spy actiuni eismice ‘Spectral de preieeare ‘Combinarea acini scismice cu alte tipi de acini MONTORUL OFIGIAL AL ROMANE!, PARTEA LN 556 889.0203 4 PROIECTAREA CLADIRILOR 41, Generali 42, Conc de plaifcae a corstfilor 43, Conti privind amplasareaconstuctilor 44, Alesituiea de ansambla a constfilor 44.1. Asjectede bai ale concep de proeetare 442. lesen suuctrse principal gi secundae tn prea foxelor 443, Conti pentru evalua repularsai structurale 444, Conditipetr aleSize pangeeor 445. Clase de importants si de expunere 1a euromur gi factori de Jimportan 45. Calcul ssuetrilor Ia stinessetmics 451, Generali 452. Modelares comport structurale 453. Metode é cate structural 454. Caleull deformatilor 46 Veriiarea siguranet 461, Genealian 462, Stren mit whi 463. Starea limit de sevicin 43. Sines motodeor de proevare 5 ‘PREVEDERI SPRCIFICE CONSTRUCTHLOR DE BETON 51. Generali S14, Obiect gi domenin de apticare 512. Defi 52. Prinepit de proictare 52.1. Capacitate de disipare de energie. Clase de dustitiate 522. Tipu destruct factor de comportare 523. Cerne de proistare 53. Proccarea elementlo din casa de dette nats 53.1, Condit referitare la matriale 532, Condit geometrice 533. Eforri de proectre 534. Verte la stare iit uti gi prevedari de sestire $A $4. 542, 543, 544, 5s 33 552, 553 56 561, 562, 30. 57. 572, 813, 58. 58. 582, 38. 0. 6 eu oa, 613. 62. 63, eau, 632 64, 6s. 651. 652, ‘MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTE Ne $58 8.2012 Proictare elementelor din clase de dacilitate medio Condi referitoare la materiale Condi geometrice Proistare elementla din class deductiitate joast fort de procure Recistena i eovoiere sl for etre Aletiie si amare lementele strstr dale ‘Str dale eu care pregominate ‘Suretr dale eu per predominengi Ancora ni Generali Anoorarea smi Insidicea enniarilor anda infastuctari Provedert generale ‘Masri de proictare "feat loceledatorateinteraciui u preiide umplunurs Proictareaplangeslor de beton PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DIN OPEL Gener Obicet gi domenin de apticare Princip de proiecae Verifcare siguranti (Condi privind mateitele ‘Tipur de struct factor de comportre ‘Tips de sects Factor de comportare Clea strctri ‘Regul pentru comportareadsipatvaastrucurilor Genera Cite de proiectare pentru structs disipaive MONTORUL CFIGIAL AL ROMANE, PARTE, Ne 558 88.0,2019. 653. Regul de priceare pene clemente dsipative supe la compresiune sau feavoire 654, Regul de rica pent element inate 635, Regu de protcare pent inns fa zoe spate 636, Regu depoecare pen gras de ancora 66. Cade necntravitte 661. Geter do proiarre 662. Gra 653. Sis 664, —_Imbinine erindiip 665. Ibias de continitats le slr 67. Cadre coatavénite cee 673. Cote de proce 672, Paina de cau 673, Cae diagonals 614, Clea enzo stipe 68. Cal contavinnite exxnse 681. Cite deproiseure 682. Catal baer dspative 683, Flemntee adisipatve 684, bist tear dispative 6, Regu e procure pena suture p ped invest 610, Regul de proiccure pent susie dn oe ev aie stu perei in beion amt petra struct dale 6.10.1, Suet ce uel san pre in tn mst 6102. Stracurdue G11, Cade eucontavinir cu Nandy tnpidiat, SLL Cate de picts 6112, Redisejs conravénni 6113, Paulas de cate! 6114, Catal conravétusloe 6115. Gens 6116. inbinteite container 6.1.7. bide ina lp 612, Conta execu 2 2 Tad. 742, 12. 721 122, 723, 13 TBA 132, 14 1s. 754. 16, 164, 162. 163, comporite 164, 165. 16. MONTFORUL OFICIAL AL ROMANE: PARTEAI, Nr. S693. 2019 PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTULOR COMPOZITE Genera Obiect i domenin de spticare Princip de proictare Motsiale Beton ‘Armatradin ot Ol strvcural rigid) ‘Tipur de stactr i fatri de comportare Tipur de strc ecto de comportare -Aiunea de ditiagmi a plangedoe compecite Proioeatea stctuilor disiptive compote Cite de proizctare a structslordsipative compete Proiectareacadrelor compote aecontavintute Proveder gnerale CCleul structural al cadelor compote ‘Supejes persilorsecfinilor de ofl care aletuiee clementele ‘Transfra deforms deforma ine of! beton Genz compozite Stl composi din beton armat cu armiturh rigid (cu ‘secjunea din ofl eal nglobt in Beton) 763. 168. ‘Stlp compoci din eav mpl e beton lomente composite ou scenes dia ofet aril Inglobes to eto amt 768. a4. 78. 79. 19. 7210, BL, aud [Nodusilecadrelor compote disipative Proiecae cadrelar compote cu contavntii cence Projecto eadrelor compote cu contavantiiexcetrice Proictaesstretuiloe ce pre} compoai (Caleullstracturilor ea pert campozit Proiectareafundailorstucturlr compote PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DE ZIDARIE. Genera Obiect i domeniu de aptieare {WONTORULOFCIALAL ROMANE PARTE Ne 559.0. 2019 B12. Documente normative de frig £13, Defi 14, Simbel 82, Materiale componente 821, Cevnje speciale pentru clemente pentru zie 822. Cerin speciale pentru morare 823, Teseeaidiries 824. Cerio privind reistensle earacterstice minime ae zd la ‘compresiune,forfecare ncovoiete 825. Betoane 826, Amit 827. Alte materile pentru armarea dict 83. Consteti cu pre structural din dre 83.4. Tipuride per strucmrai din die 83.2. Conti de witizare 833. Regularitate si nereguartate geometric structural 534. Factor de compontae 84, Caleull seismic al ldo ev perf structural din iene 4. Condit generale 8.42. Model gimetode de calcul pene stables forlar seismice de proectare 843, Deteminarea fonelor scismice de procctare pentru pers seta 85. __Princpi si regal generale de aleituire specifce construcilor cu pre structural din ire 854. Condi generale 852, Proictareasuprasicach 853. Projetxea infastctai 854.» Reguli de proiectare specifice penta constructii ca pores strcturali din edie 86. Veriicarca sgurangi 8.64. Cerina de reistent in raporeu stare ini liens (ULS) 862. Cerin derigiiae 863. Cerina de stabittate 864. Corina de ductitate 865. Corie de recites in port cu stare limi de servic (SLS) [MONITORUL OFICIAL AL ROMANE PARTEA Nr. 58ie3.0.2013 87. Calcul valorlor de proiecure ale rezistentelor perefior -srocturl din iie 87.1, Prevederi generale de ealeul 372. Provader supimentare pena calcul perfor structural la for axial lineovoiere fy planulpeetlut 8:73, Prevede_ suplimentare privind redsteja de proiecare a peril strsctaal copa ‘88. Caleulldefomilor i dplastrilor ara tn plan peta 88.1. Condi generale 882. Deformaile ltrale ae preilor structural din zdrie 89. Proisctaron ciclo simple din rire 89.1, Generali 39.2, Matsisle pene dae 893, Condi de roguariategeometsics si stuctualt 894, Namirul de nveluri peste sefiunea de ncastare si densttee ‘mini preilor serra pent clin simple dn ziti 8. [PREVEDERI SPECTFICE CONSTRUCTIILOR DIN LEMN 9A. General 91.1, Obieet i domeniu de apicare 9.12, Deinit 9.13. Coneepia de proieetare 92. Conliiprvindcomportareastruciral ispativs 93, Tipus de statu i fctr de comportare 94, Ceri de pricetare petra struct isptive 9.41. Regul pent clomenteledeimbinare(conecor) 942. Regul penta ibis 9.43. Regul entre diafagmele orizotale 93, Verifies de sigurans 10. PREVEDERI__—_ SPECIFIC. COMPONENTELOR NESTRUCTURALE ALE CONSTRUCTIILOR 101, Generis OAL, Obiet si domeniu de aplicare 10.2, Subsistemulcomponentelor nesiuctuale (CNS) 102, Caring generale de performant seismicsspciice CNS. 103. _Bezele alata seismic al componcntelr astructurale MONITORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTE, 5588. 2.2019 103.1. Princip yi metode de evaluarea foe seismice de priestare 1032, Deterninaren deplasirilorlaterle pent ealulul CNS 104. Condi generale pent: proictaea seismict a compoventaloe 104.1. Legharite CNS 1042, Interetunile CNS 105, Proictarea seismica a componenteorarhitcturale nestuctrsle w 105.1. Condit: generale de proicetaresesmick 1052. Proietaea seismict a clementelor de consrucie sage snvelopel 10.3. Proictarea seismic a pereilor neseuctralt de inches (A2) i de compartimentare (2) 10.54. Proiectaeaseismict‘atavanlorsuspendate (A) 1055. Proiectare seismic a pardoselilor isla (AS) 10556, Proietarenseismica a gardurlr do incints (AS) 1087. Condi de proicctare specifce pentru asiguarea tilor de vacua din lire 106, Proietareasesmictainslaior (B) 106.1, Graparainstalaitorin estegorisismice 1062. Condi generale de proectre penta sistemele de nsalsi 1063. Condit de proictare specitice penta ciferte eatginit de clemente sau subsnsamblar densa 107. Proiectaeaseismics a echipamentelor electromecanice () 107.1. Condi generale de progctae seismic’ 108, Mlsuri specifice pent proeciaseismicd a mobiles din ela (D) 248 108.1. Categrii de ltdrt si de mobilcrfoparaturh care nacesth protctia a efctele actin seismice 1082. Condi gonorale de prozctre seismics 1083. Condit penta pricctare seismict 2 raftrilor de depocitare in spat accesible publicalit 109, Vetiicarea sigur’ CNS left acini scsmice 109. Gover 109.2. inert de priecare 1093. Deplasi de clel 1084. — Revistesja de proiectare a panourlor in zidtie cadre [MONTORUL OFICIAL AL ROMANEL PARTEA I Ne 556 Su D.2013 109.5. Regul generale penta vetifiares siguaniei CNS Ta aciunea seismics 1096. , Modele de cleat 109.7. Verificoea condor de stabiliate, de rezstn i de igidate 10.10. Asiguarea cali a proiecare gla executie 11, OLAREABAZEI M1, Obiet si domenin de splicare 12, Desig 113. Cerin fundamentale 114, Criteri de tndepiire a cernelor 11S, Proveder generale de proecare TLS. Proveder generale referitore I dispoitivele de iolare 1152. Condoll migetsitor nedorite 1153. Canuoll misdritor diferente ale teromul 11.54, Contolel deplastrilor relative fa de tere gi construe Snconjurtoare 116, Acunes seis 117, Factor de compare 118, Proprio sstomul de fntare 119, Clout stevie N18. Genera 11.92, Caleululiaearechvalent 1193. Calcul ina simplest 1.94, Caleuullinir modal sipliicat 1195, Celeuhldinamic 119.6, Blementenestractarle 1.10, Verif ln tzes iit wml ANEXE, ANEXAA.ACTIUNEA.SEISMICA; DEFINITIT $I. PREVEDERI ‘SUPLIMENTARE. Al. Define peioadelor de conto (co) ale spectrlor de spans A2,_Pesonda (Reevena) predominant a vibrailor een AS, Caracerizaea seismic condiillor de teren AA. Instumentarea seismis a elidiilor -MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE PARTE IN 559 bi. D.2019 ‘AS. Specul de slspuns elastic pens dere fisfuni din amorizacea tie AG Acclerata seismic trenului a Remaia ANEXAB,METODE SIMPLIFICATE DE DETERMINARE A ‘PERIOADELOR $1 FORMELOR PROPRIE DE VIBRATIE, BL. Mets proxinativ Rayleigh 2. Formule simpiiate pene estimsrea prion! findementale BS. Observatii generale ANEXAC.CALCULUL MODAL CU CONSIDERAREA COMPORTARIL SPATIALE A STRUCTURILOR Ch Generali 2, Determinara fortelor seismic, eforurilc i deplsirilor modale CA. Cent eforuilor idepastir din actinnea seismich ANEXA D PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) AL ‘STRUCTURILOR Di, Concept procedeut D2 ——_Bvaluareaproprstiilor de rezisenfi gi de deformafie ale ‘lementelrsirvtirale D3. Constr cube fort Inter ~ deplasars a val constuctie D4 Fehivalareastucturt! MDOF cv un sistent SDOF DS. Bvaluarea cerinjlor de depasare D.& Control deplasiiorstuctrale ANEXAE.VERIFICAREA DEPLASARILOR —LATERALE ALE ‘STRUCTURILOR EL. Veriicaree deplassilor lateral a tare imi de servicin 2. Veriicaree deformailr lateral la stares limits wim 3. Veviffearee duciiii elemontlor de beton armat Ix stares limits ulin EA Vevieares ductiliiielementlor dn ofl a star limit ubims _ANEXA F. ASPECTE SPECIFICE ALE ALCATUIRIL ELEMENTELOR DIN opel FL, Valoni_ale-suprrerstente sistema strwctaal pera” caleuhl simplitcat 2 Fa, #3, FA [MONITORUL OFICIAL AL ROMANE PARTEAILNe S56 Ht ¢2013 ‘Lumgimi de Namba ale stiplorsiuturilor maleate Rigidiziilebarelrdisipative ibid grnds-sp eu seein re ANEXA GPROIECTAREA PLACI GRINZILOR {N ZONA STALPILOR, a1 a2 aaa. 22 423, ‘CADRELOR COMPOZITE Gener Regul pent prevonitea 2dtubii premature a betonul pls zi composite Grinds compoait® transite un moment negatv stip marginal (extrie) Grinds composite ansmite un moment peztvsilpului marginst (cession) Grinzi composite transmit momente de ambele seme stipolit etal (terior) ANEXA H (informativ) - COMENTARIE c2, 3, 4, cs. 6. 7. cs. 9. ci. cp. cE ANEXAI Ea Bad B42 BS. (CERINTE DE PERFORMANTA $I CONDITII DE INDEPLINIRE, ACTIUNEA SEISMICA, PROIECTAREA CLADIRILOR PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DE RETON _PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DIN OTL _PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTHLOR COMPOZITE PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTILOR DE ZIDARIE _PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DIN LEMN PREVEDERI SPBCIFICE ‘COMPONENTELOR, \NESTRUCTURALE ALE CONSTRUCTILOR PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINAR (BIOGRAFIC) AL STRUCTURILOR PROCEDEU DE VERIFICARE A DEPLASARII LATERALE A ‘STRUCTURILOR informativd) - EXEMPLE DE PROIECTARE $1 CALCUL PROIECTAREA CLADIRILOR, ‘Stuetrd metalic esata cu dou planuri de simetic ‘Structural din Beton armatneregulat in pln in elevate. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTILOR DE BETON BSI, Bsa. 56 E61 62. B63. Bt. Ba, BR ESI BR? aa Bas. 9. E91, Bo. BL0. E102 E103 E04 E105 E106 E107 E108 MONTTORUL OFICIAL AL RONANE!,PARTEA\L Nr. Si80.0.2013 6 ‘Struct In cade de beton seat ‘Structara cu pers de beton mat PREVEDERI SPECIFICE CONTRUCTIILOR DE OTEL Stes in cadre necontravintite Strerurdin cave contavéntit cente fn V invert ‘Struc in cae conteavintiteexcentric PREVEDERI SPECIFICE CONTRUCTIILOR COMPOZITE Calcul elementeor une suc compocite PREVEDERI SPECIFICE PENTRU CONSTRUCTIL DE ZIDARIE (die de locut cu prei structed zdsrie earmats (ZNA) co clementecoramice Clie tp « vil» PHB ou per structural din zdiro nearnass (2NA) cu element de BCA (Clie de focuit PSE cu pee stu din zie eu elemente ‘Chi dp « vila» P28 cu pret structural din zr confna @O)euciemente BCA PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR DE LEMN Proiestare une structur de tp halt de emn PREVEDERI SPECIFICE PENTRU _ COMPONENIELE. \NESTRUCTURALE ALE CONSTRUCTIILOR ‘Verifcarea unui porte despite din ide cu element ceramice ‘Verfcaea unui panou de dive tnvimathintsun cada de beton armatpeotr aejunea seismic In planul pereteut Verificaea unui perete de fae din zidiio de BCA inzimat in cadmu de beton pentru acjiuneaseismich perpendiculart pe plan pertelu Verificaea unui perete de fjadt co golui de feresire cealizat din trie ea elemento certmice Deteminceaceineloe de deplasre pentru un panou publicitar Caleutlprnderitrca bulosne pein un echipament (padi fx) Calcul prnderilor pent un eehipament mont pe foltori de vibra Cleat une conduct de ap febint ANEXA J. RECOMANDARIDE PROIECTARE MONTORUL OFIIA A ROMANE, PARTEA|, M86 is! IX2018, 1. GENERALITATE 1A. Obiect sf domenin de aplcare (1) Cadul de proiecareseemied ~ Parte I~ Prevedert de proectare pent eli indicat P 100-1/2013 (Gesumit in continuare P 100-1) se aplich In proiectaree ssmich a ctdiloe 5{ consrfilor eu struc similare acesora (de exemply, ‘ebune,estacde gi alte asemenes) amplaste pe tertoral Romine (2) PrevederiecoduluiP 100-1 sunt ammoniate cu prevedrile sandardluimaionl SREN 1958: @) Proieciare constutilor ev funefoni specile (de exemplu, cenuale nocleae, platforme maritime, podus, bars, diguri, coguri de fur, tari de rie gi ale ‘semenea) nu foe obectulGoduli P 1001 (@ Codal cxprinde numai acele prevederi care, Impreun’ eu prevedeilecodurlor azeDssH seed MEAN N= EAP OLE AHS spe pe ge eae se F020 05521 YALA INYO TY"O}4O MOLINO ‘reemtu [MONTTORUL OFICIAL A. ROMANE, PARTEA\L Wr, 883.1201 (D) _Spectrele normalzate de rispun elastic ale acceler absolte penta componente corzontale ale missin teeauhi, (7), pent valoarea conventionalé a factuni din amortizare etch $0,055 In funyie de peradele de coatel (cl) Tx Te i To sunt date ‘se tummstoncle ela oststs poy=1sF=Dr 63 Te facto de amplifcare damit maxims a acelerailorizontsleaterenull de ese un sister coun grad deUiberate dinamic, acai valoare este fy "2.5; ‘es Te sunt limitele domeniuai de peioade in cae aceeera spectral are varie maxime este modelatsimplicatpint-un paler de vleare constants. Pesioada de contol (col) Te a specu de rispunsreprezintsgrania dinte 20a (paler!) 6 vali maxime fn spectral de acceler absolut gi zona (lira) de valeri maxime tn ‘special de viteze relative (Yel Anoxa A) Te se exprid in sectnde, Perioad de contrat (co Ty ese exprimat simplest tn face de Te ast: Te = 0.2To. Pesioada de contol (col) Tp a spect de rispuns repeats praia dine 20n (alerl) valor maxim in specrl de viteze relative gt zona (palierl) de valor: maxime i spectral edeplosiselative (vezi Anexa A. \Valortepeioadelor de contol (co), To Tei Ta sunt indicate, in Tela 3.1 si Figura 32 (mai peroeda do contol Te). ‘Tatu 3.1 Pesindele de conta (colt) Tr, Te T le pect de rispuns penta ‘componente orn le mig simice Te O70 10) 160 Te og e206 0505 Th 30 300 205 Valorie Ty si To sume assleapi pent speetele de réspuns elastic gi pent specele ‘ormalzats de rispuns clastic. Spectul de rspuns elastic al accelenilor absolute pentru o valoae 2 ffacjunii din amortzarea cies 670,05 se determin cu elaia (4.5.1). 8) Conte locale de eres sot deserisesimplifiat prin valve priade de cont (ol) TTe a spectuui de rispuns peau zona anplasamentulul considerat. Acaste.valst ‘aracterizeazsnteticcompozitia de frevente a migeanlor seismice. {n cone seismice gi de teen in Romina, pe bxza datlorinsrimentale existent, zorarea ‘pentru proictace a trtorali interment de peioads de contol (ea), To, a spetrlt de puns est prezentst In Figura 3.2, sane spp 2G) ys pepe sp ous ML egw NEON nme “TEN, pee et | Pa eS 102 Te 055 NEL INYNOA TY TOLIO IMIOINO [MNITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA IN $5858. 12013 (©) Spectrele normalize de rispuns elastic ale accelerailor absolute pentr faciunea in amorizates critics £=5% in coniile seismice gi de teen din Roménia, £7) sunt ‘eprezenal is Figura 33 pe baza valor Tse Tp din Tabelal 3.1, 3 gers | | t azar THO! pun 0 os 1 34s 4 “Seconda 1 3° igure 33, Spectre normizate de ispns eae ale celal abst penta componente ‘tena mie rel seal crater pis pean de cna (lp Tena Lie MONITORUL OFICIAL AL ROMANE PARTE, We SE6I5 2015, (20) Special de rispuns casi al deplasiior relative pentru comporenel oizoniale ale ‘migeai terenulu, Sp) (in meer), se objine prin txdsformaea directs © spectral de "spans elastic pentru acelerai absolute, 5,7) eu urmstoarea rela: saen-sar{2] on (11) Actiueasesmics vera pen proicctareaelsdilor ee rerezentats prin spectral de ‘spans elastic al acslerajilor absolute penta componentaveticlé mised ena fn amplasement 5 (ln m/") dat de wantoare reli: Swo(T)~ayg (7), 68) nde ay este valorea de virfa accelerate pen component vertical a mise teen, {a mis" pi B(D) este spectral nomalizat de rispuns elastic al accolerafilo absolute penis componenia Vertical @migeai tren (12) * Valoaes de vir acceler pete componena vertical a isin teenull ay se vals ea find ag 07 ex) (03) Spectr nomalizat de rsp elastic al aecelerailor absolute penta componenta ‘ertcali a mised teremuli, 1) exe dat de urmitoarele rea 0515 p.co-- Can G19 TcTsTo, B= ean TeeTeTy er Ty co mai mult de 35% media deplastrlor maxime gi minime ‘Se recomand ca pra sletuires stscturt de resent gi prin mol de dstibuice 8 ‘ator i se evtecuplarea modurilr de vibra forsane cu ocle de tanssi, pin ‘educerea sensibié «vibra la torsiune fai de cele de naa. MONITORUL OFCAL AL ROMANE! PARTEA|, Ne ssBbiS 2015 4433. Crier pentru reulartatea pe vertical (1) Sistem sttural se dezvolt monoton pe vertical, fir varia semnificative {oa aiveal Randa plo avr cli, Se accepts reteagr racule pe tnimea clad daca acestea nu deplsesc, a orca nivel, 20% dis dimensunes de la aiveul ‘eda inferir. (2) Seretura nu prezint a ict un nivel, reducer de rigiitate lteral mat asi fe 30% din sigiitatesnivelull imectat superior sa imediat nferoc (tucturs nu are niveluri flexi), (@)___Suctura nw prezind, la nici un nivel, o rezistengl lateald mai micd ex mai mult de 20% deed cea nivel sua meat deasupra sau dedesubt (sructra me axe nivelur sabe din pune de vedere al ezisene lateral), (@) Deck dimensiunile clementelor structurale se reduc de la bazh cre viel structs, vaiaia rigid si a rezistenfe lateral tebuie 82 fe uniforms, fd reducer brass dol un nivel inferior la un vel speroe (5) __ Masel apliat pe construct sunt disibuito wriform, Acsasta seam Ia ict un nivel mise afeentl nu este iti mare ca msi mult de 50% deoit miscle ‘plcate In nvelurile adiacete. Se excepteazh de la aceastt regu staia tn care asele suplimenare sunt concentrate la baza suc (6) __Serctera nu prezin discontnut pe verticals cates devieze trea fortelor ‘ire funda, Prevederea se refer ita devi naceagi plan al strut ct Ia ‘evierie dint plan in al plan vertical al construc, 444. Condi pentru alcitirea planyestor 44a, Generalitat (1) Diatragmele orizoitale actionsezl ca grinziorzonale, ov propor de ria ‘eretireemate In plane unde se devals subsistrele structurale vertical cadre, ere Incrcrile lor sunt consi da Sorel deiner ctontleasocite gre Tunior elementelor suctrale si componentelor nestucturale, echipamentelor i respect, acini cvasipermanente a sfianlor variable, coaoim prevedeilar de caatlal 3. (2) _Diafragmetese modeled in calcul ca riz pees ca grin ou abrele @)__Dinfragmeletrebuie si fe capable posed sfcients capitate de ese, Atel Int sf tansmit fecal activi seismice le elementelestacturi Interale La care sunt conectate, nerd prepondereat in domeaial elastic 4) Aspesel specfice ale proietniplngelor se refer a = preluare efor defuinder din incovoiee = tansterea reaejiuilor Ia reazeme, peefi stu grin de cede, prin legit dine acest elements 5 placa plangeulut = colecaea incaretsilr alieate in masa plangeutu, tn vederea tars lorlaclementele verdcale = _preluareaforeloraplicate fn plnulplanselor prin mecanismele specifier ntlr pes (pein aciune de are sau grinds cu 22rele),inlusiv eu armatust fransversule de suspeadare de zoaa comprimatl a incrcvlor sesmice sti fo masa planet [MONITORUL OFCAL AL ROMANE, PARTEA Nr, S58 B88. D2018 4442, Proletarea ln incovotere (1) fntinderle ain tncovoiew vor 1 preute de elementele de borare ale plangeului (ji ale panourilor de plac), Acest element, consitie de centurle de Is nivell peretior, grinzle (de beton armat, ofl, len, dupa eaz) sau armature de ofl ‘montat in rstutile idk, vor indeplini 2 condi fe continue ~ sfc conectateadeevat la plac (clemeatele) plangel ‘ack sunt contin, elementele de ofl din plactpaalele eu margnea planjeuui pot Indeplini, de asemenes, aces rl. 2) Laevalusres efouilor din lange se va tne seama de efetee Lexis (gis) relative elemenclor verticals. ASel, auch end plangele no pot fi ‘considerate protic infin igi, In apor cu compeneaele seuctr Intra, precum ‘Sunci cla egidtatea plangelor ae vloridifeite a ders aves al lair, eva fine seam de efectul deformabiliti lor asa disiibail ffl Intrle pe rizonala gi verticela ead @)__Lacoljurieinsinde ale plangector de beton amat cu forms nerogulat se vor prove srmiur adecvae fn vedere imi dezvolisi, ca lunge gi dschidare, a Sisurlrperculase care po para in sceate zone fn aceste zone, co gi le roduewrca locals a dimeasivilor in plan ale plangstsi, srmtura de bordare trebuic coninnatésufcient de doparte de ea, entre a aigura ‘sngaarea armature cuente sl lange, “Masur uo sinlar vor f uate plane eliate dinate materi. 4443. Conectarea plangeelor Ia clementele structuriaterale 2) Conectarea plangclor eu lementle strstr Iaterale se va dimensions i alata asfel incite im isu tansmithceacfiunile (free de forfecare) reailtate din acjunea d dafagrsorizontala. Anne cind acess forte sun excesive, ‘se poate ecuge la Ingrosarea local a planeui, ©) Aceasit legal so tealizeari fate de modu coneet de aleftire al planeului, in corelare cu sstemele de cafae gi ehnologia de execute, prin: armatar perpendicular pe ites plat-peete (rind), adeovat ancora, a planseele de betog arat Jegituisudate, buloan,l planecle meaice = soosbe, solidarizare prin ei, bulone, la plangeele din lean (@)__Blementcle de conectare pot servi gi pent ancorare (reemare) unor perf eid sau Beton La fore nomale pe plant acstora. 4444, Colectarea forfslor ortzontale (1) Comportaresplaneclor ee grinzi pereiimpune prevederea unor amir de sispendare necesare pent preluares. eforurlor de inindere din plana! pli, ‘ezulate din apicaea disbuit a frelrsesnice oriznialein plang, @) tn vederea reduceril eforuilr tangeniale Ia inter dinwe plangen $i lemeniele stturitlaterale, se recomanda prevedeea unor “cole”, elements cy MOMTORUL ORCIAL AL ROWAN, PARTEA|, e859 15.2013, situate in grosimesplangatui care ansmi prin supendare dire Incarcsile masce ‘Asemenea elements de colectare suspendae sunt de repull nevesare in situile fa fare conical ine plac si stuctura verials es Tnerupt pe zone etiase, Ia ‘argnea cli seu in vecinttea unor gol mar 4445, -Msuri speifce in plangee eu golur marl (1) Se va evita prevedeea goluilor de circulate pe verical » golsilor mari ents instalati, in ronele in care cimensiunile Cagis) diafapmes sunt recuse Sermnifeat, penous evita faturare plangelor atl sabite (@) [jurul golwilor de dimensuai mari se vor prevedeaelemente de bordare Similars ei ele dspus a marines plans fn asemenea cazi,armares plangelui penta frie din planul acess webuie deteminatt pe scheme de ealul cares ai considerate slain produse de golu @)__Ladispmeres golwilor n plangeu (funcional, de instlai te) se vor analiza cventualele efecte ale discontinutiplorasfel create asupca moduli in eare sunt transmisefojeleorizootle de ln planeu la elementle struct lira i impli, supra modelalui de cle stricta Prezena golurlor suprapuse pe mai multe niveluri poate expuneelementele vertical sisal pierre a sabia sa in raper sub fare normale pe pallor, 445. Clase de importants de expunere la cutremur 5 factor de important (2) Nivelol de asigurare al constrofilor se diftrenjacs fineie de clase de Importngt i de expinere Ia catemur din care azerea fae parte. Inporana ‘onsruillordepinde de conseinel prfbupir apr viet onmenilor, de importana lor pense siguranfa public iprotectia civil in perads media de dups cures i «de consecijele socal gi exnomriee ale rsbuyit sau avaiei gave (2) Clasa de important gi de expuncre Ia curemus ese earctrizatt de valoarea facta de importany gi de expunere, me conform 2.1(2), denumit fn continue sfsctr de important @) Jn confoemiste cu provedase dia codal CR 0, Ancxa Al, Tabelal ALL, ‘onstucile sunt Imparite in clase de important-expunere fn functis de consecnfele tunane si consecinle economice ee pot fi provocate de un hazard natural sai ‘nope major, presum ide roll aeestora in activitile de spans posthazad al societai, @)__Valovile factor de important penta actunea stsmicd x. asocat eae ‘lage deimportati-expunere, sunt indicate in Tabelul 42. (9) Factor de important ,-1,0 este asecat cu evenimeate scismice avind Interval de recurens de refering conform 21. MONTORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEAL Ne S5B0.0.2013 ‘Tabelul 42. Valorie fctorai de importans— expunee pet aefunes seismic te Clase de important ‘expunere ride clair Clase! (Clair avd incon eset, penta care pastrarea inegrtit {ge duratacuremarelar este vital pent protect cli um unt: (2) Spit ale eiir din sistema de satiate, care sunt dott eu servi de ugen/ambula set de chirwrsie (©) Stat de pompier, sei ale pole’ si jandarmerc,paraj supeaterane maltese gi gral pena vehicule ale servictor de Jorgen de deri pus fe) _ Sta de producer si istibuti a energie sifu care asgur | Servici esemale peur celle eategoni de cig menfonate aici fd) Clair care contin gaze toxic, exploivi ssa ake substan periculoase te) _Cenive de comunicattsifsau de coordonare a staf de ingens |) Adipostur penra stati de gent (@) Cindi cu funotun eseaile pons administra publics (m) Clidisi cu funcjuni eseajale pentru ordines_ publics, sesonarea stile de urgen, apirara gi secures national (Chit cae adtpostese rezeevoure de api sau stati de ompar esata penta situa do urgent Cli vind rnayimea total supraterand mai mare de 45m, le eli de acca nat 14 Clare Clair cave presivad parol major pevtrsiguranfa publi cazulprObuprl sau avrlrl grave cu ut: (@) _Sspiate gate cain ain sixemul de sinitate, altel dev cele din clase I, cu o capaciute de pests 100 persane in ca tall expast (©) Seal, Howe, univenii sau alte cir! din sistemal de educa, eu o capaci de peste 250 persone in arin totals exp fo) Aci de bain, creye, grin sau alte sai simile de ngijre a pesoanelor (4) Clsdici mulvcaate de loi, de bizour ssau ew function comercial, cu 0 capaciate de peste 300 de pertane i aia oa expush (@)__ Sali de configs, speetacole sau expo cu o capaci de| Pest 200 de prsoane in aria toa expus, tribune de staioane sa Sli de spor. MONITORUL OPCIAL AL ROMANEL, PARTEA M558 nh ICZ013 Jo) Cadi in patrimoniol exlturalwaional, mazee ig) Cis purer, incusv de tp mall, cu mai mult de 1000 de petsoane i aria tots expush |b) Parcjesupreterane multctajate cu 0 cepacitte mai mare de 500 auiovehiule, alle dct cele din class |) Peniteaciare \i)__ Claas a etror tntrerpere a functiuni poate aves un irppact major asupca popula, cum sunt: eli care deservese direct cenraleelectiee, tai de water, epurare, pompsre a ape, sti de producece 9 dstnbuie «energie, centre de ielecomuricat, alle deci sl din lsat |i) Clad avind falimes ttt supaterand cuprizs fre 28 li 45m sate ter de sceeainaurt (Claa t | Circe tip ewer, care mu apartincelorate clase 10 ci de mies moran pent sigurana publi grad reds Clase ¥ | de capare ise de mi importants economicd consiact 08 agricole, consruci tmporare ce Tecan lr de ol Se OA, ABTS PRET wT HI se ef nun sng reson ansible ge a ie Nom: Nazar de esa cn i als eps eft a apace pct 2 Dee 5: Proved prvi fc de inno win a piers compuocler sstucuaise dau apis (©) Corea aplicats prin intermedia factorlor de amportand et eeivalenth a ‘considerarea, pent constucile de important deosebii, a unui hazard seismic superior eclei dain Ie eal 2 45. Caleulul structurilor Ia aciunea sefsmick 451. Generalitat (2) Seafunes cuprinde prevederi entra evslurea forelorseismice sf pent Calcul) efectclr st'uctunle (efor gi deplasan) generate de aceste fore. In faleuele inginerqti, se Vor consider, tn funcie de modal de manifstace& acu fone scismice de ineie generate de migearea stout prodush de accelerfile selsmice de Ia intra teres-constuctie; - fre scsmice tansmise de sistemele de rezemare sd conectare eu stuctura suport ‘ componentelor nestuctrale, echipameateorsinstlior. [WONTORUL OFICIAL AL ROMANE PARTEA IN 550 bi. D.2019 452. Modelarea comportirl structurale (2) Ponts detemninrea efecelor srcturale se wilizsz4 madele de eaeul ease ‘descr comporarea stuctorit Ia aianea eismicS, Modetal smtural tui repreznte adecvat configraia gonoalt (geomet, legit, mater), distibutia ‘canscteristiilorineiale (mase de nivel, momentele deiner ale maselor de nivel, ‘porate I centrel massor de nivel), cracteisticilor de rigiitate gi de amoctzate, ‘conducdnd le detennnatea corects 4 modunlr propri de wbrae semnicatve, 2 foreorseismiee sa caracizristilc de Sspuns seismic. fn eaal metoelor decals nelnia, modell rebates repreintecoretcapacitiie do rziton de deformaze ale elemeatelr in damenil postelast (2) _Structuaseschematizcat pun siteme rezistente In aciva verticale laterals, conectt, sam, prin planes (dastgme orizontale), ©) Peniru consrejile care satisfac criti de regulate ty plan gi de ‘nifomitate pe venicali calcul seismic lnir se poate realza coniderind dou ‘modelepline, definite de elamontle vertices de lepatunle dine acest, crieatat> pa dirctileprncipaleorogonae le ansabulistrctural fn modelues deformabiiii stuctulor webuie considera gi compares conexianilr dine grin, spi eu pre stool Se vor include in model si elemento fea rl structural dat car iteractioneazt ca structure inlaenndrispunsl seismic al ansamblull suc, Na: st aa soaps competion ca ps oth (5) Penis reducerea dimensioii modeluli, masa distibuitt continuy este ‘concentra in punce caraceistic, mpodelal dnsmie ojinstavind un mame init de trade deliberate disumica. Fonelesoismice asoiat mec struct sunt acini ‘concentat aplicstefnpunctele de concenirae a maselr. (©) Laconsruefile esate, cu planes din beton armatindeformabile Ia plana os, 1masoe i momeatels de inate ale asolor dele Resare ea) se conentreazs la nivel planevii, in central maselor. Rezut wei grade de bette dinamiea (doo tanslati ‘oriaontale 30 roie ia jurul axe vetcele) pena ficare nivel In eal planselor ‘exible to plana lor (de exempta, plansee din beton armat cu dineasiuai mar s goluni importante), acestea vor fi incluse in modell. steal, ca valor corespunzitoare ale rigiitati si grade suplimenae de libertate dina In eazal ia care Ine elemenele de rezistenja no sunt realzae legatur care so pot considera indeformabile, masele se vor aplica in nodule de intersecte ale elementelor de ‘cite ale strut. (7) _Masele se caleuleaza din incarcaie gravitational ce rez din combinaile de inetrcl specific acjuniseismice conform seeyuni 3.3 (8) Pentru srstrile complexe cu modele de dimensiui mar se admie wsilizarea ‘nor modele dinamice condensate cu dimensivnredue, Caractescile dinamice 9 fe rezisten echivaente se dtermins prin tench andard de condensaze dnamicd sau sae (©) Pentru structure eliirlr alcttite din beton arma, din baton ou armitrd rigida sau din zdave, la evaluaen rgiditiilor elementelor de rezistenit se Vor sonsiera efectcle suri betonulu, respetiv mortar Ta ipsa datelor care sh ermitho evaluare mai procs, rigidtate la Tncovoiere a elementelor sacle de [MONTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA|, Nr s888/3K2013, Seton erat se pote consider galt eu juntite din velurce coespaztnare secinilor eis (00) Deformabitiate finda ssa defomsbiiatca renal uebuie considerate, daek acne au inns sere ape spans seus 4521, ete de torsone aceidenals (1) Inna consi eu planes indefomabie tn pla br, efetle geneae fe inceriudaiteasociatedistbupel paselor de nivel giseu a vari sptle 2 ‘igcini seimie ternal se concer pon intoducres une exons accidenale adonale, Aceasta se conse eres fare dee de cle petra focare nivel gh se apotnsh Ia cont aslo. Econticats scious st ‘leet cu experi 40.051, 4) nde ‘eq exoonscttea accidental » masei de Ip aivelul {fh de posiin Caleulath_ a centului maseor, aplicath pe aceeagidrejie la tate riveuile 4, dimonsiuneaplasgoubu porpondicalaa po dircia atin sismice 453. Metode de call structural 453. Generate (1) Te fortie de caracteristcile structurale side importanta construc se pote ¥utliza une din urmtoarele metode de eae penta proieetarea event = metode forelorIaterale socite modului de vibra fundamental, penta dil care satisfac condi specifiat tn pararaful 4.43, = metada calla modal cu specire de spins, eplicabilé fm generel turor ‘ipuilor de eli, Jn metods de caleal ov fore later, caractrul dinamic al acini sisnice este reprezenst i mod simplifies pin distbutt de forte satce, Pe aceasts bx teioda ‘emai numeste si meteda static echivalent, 0) Inafara acetor metode de caleul se pot api: = metoda de cael dinsmi Hiner = moto de calel static nliiar moda de calcul namie nliniar (2) Metode do rfeinl pent detorminares efeesorseismice esto alculul modal fw meets de repuns, Comporara stctri ete reprezentat print-un mode init= clastic, ar acionea seismic este desrst prin spectre de rispuns de proietre (4) tn muodele do calcal diame linise gi nelinise, afunen seisnict este ‘eprezentatl prin accelerograme laepsrate In dfarite condi de arplasamen gat pon acelerograme arifiile, compasbile a stuctui, (Sem ficezei componente in corbinaile de mai sis se va [ua astfl inet feta seu considerate sh fe defvorail. (6) Cand se elizeszt ua caleul diam nar sau neliiar pe un model spatial a struct, oss va fi aeionatsimultan de acceleroprare distinct pe ambele dict svizonale (© _ Peni tii cae sais crterile de reglaritate fn plan gia ear pre saa sistemeleindependente de contavdnuie vrical in plane asociste color de dice trzantale principale sunt singurleclemene care preiau efeccle misc sismics, se posle considera aciuneaseparati a cutemurla tn cele dook directitorizonle Principal fir e face combina din pararale (2) 5 (3) de mai ss. ©) in carol ta care sist structural al clit fers tn plane vertcae care canine ou ec zone pcp spot cose fn decompo g fei 4$3.62.Componenta vertical a actuni seismice (1) Se ve tine cont de component verticals a seyanl sesmice, aga cum a fost ‘efnt tn coptlul 3, ta situ de vezerare indsoot (slp pe gina) gi la console ‘ deachidere mare ila alte lemente sicirle cu sensibline i oscil vera. 2) Bfectle componsntel veriale a actual setsmice se pot determina prin eal unui model pacil al struct, care sf confi acele elemente pe care se Cconsided of actioncast componcota verticals (cum ar 5 cole emunate le paagaful terion) gn cae 5 se fin scam de rigiitateaclementclradicente ©) _Brketele componente vertale trebuie late in consdernce ous patra slementele pe care aceasta actonescl i pene clementele su substuetrile care ‘constitu euzemele lr. (4) ack penta acesteelemente sunt imporant gi componente orizontale ale ‘iui seismic, atancl se pot aplica regulile (2) dela paragraful 4.53.61, extinse la MONITORUL OFICIAL AL ROWAN, PARTEA Nr 658 bi. 2012 tele tri componente ale sini seismice. Aleraatiy, penta call efetlor aun Seismice se pot folos toate combinaie de ma jos 030 Bea"*" 030 Ey"! Bee (416) Baa" O30 Egg" 030 E py aan 030 Bea"*” Egg?” 030 Egy @1 vide “eiseanma “ase combina 2", Exeti By vi453610) Fug Teresi eft stint apis component! vera ani seismic depot acm aft defini in apt 3. 484, Catena dsformsilor (Calcul deformajitor (eplastilr lateral) este necesar pentru verfcsi la Abele tr limit (vezi 221), (2) Calcul deplasiritorlaterale penis SLS se face cureltia 4,=04d, 19) unde, 4 deplasaen unui punct din sstemal structural ex efet al acu seismice eorespunzitoace SLS 4, deplasreasceuisipunct dia sistema structural, deteminat prin clea ttc ‘lustic sub aciunea seismic de proieetare, conform specrelor de proeeare din copitolu 3, nin seama ide efectorsiuniacidenale 4 ctorl de comporare specitictpuli de stracturk (veri eapitolele 5-8) west, Iaealeulul valor de proiectare afore seismice 1» factor de reducere care fine seama de interval de recrenfé al actuni seismice asociatverfctrlor pentru SLS (vei 2.1 gi 22); valorileo sunt date imAnexaE. - (@) —Caleulul deplasrlrltrae pent ULS se fice cn relia d.=cad, 420) nde, 4, deplasrea unui punet din sstemal sretiral oa efet al sstun sismice ‘corespunzitoare ULS ‘© facor supraunitar cae ine Seama de faptl & tn eispunsul seismic inelastic ‘deplasirile sunt supercar celor din spunsul casi in cazalstructrlor ca petioada de oseiaie mai mics decét 7; valorea facta e esto dat ta ‘Anexs E qd, semniticatesinilat eu ca e a (4.19) [MONTTORUL OFICIAL AL RONNIE), PARTEAILNe 55 3.062013 (8) _ Valorie de poicctae se git elementlor de Beton amt e determing pe ‘za prevedeilor dela 45.218) sidin Ancea E; (9)__Valoriledepasslor cl petra SLS gi ULS se pot obgne sain cleulul dnamie Tint, respectv, eliniar a stracturi 46. Veritiearensiguranje 46.41. Generali (1) Objnerea sigur se vealizeact prin veifiare condor spesifie stil limit selovane gi prin espectarce misurlorspecifice menionte ln 2.24 46.2. Starea limit wkima 462.1. Aspecte generate (1) Cine strectualeasocate stiri imiteulime sb consider realizat dock sunt indeplinte conde locale si de anambl privnd reistena, dilitatee $1 ‘sabato 4622. Conia de rexstentt (1) Pentru out clemensoe stracturle gi nestrocarae se ve respects relia Bis Ry «20, cxprimat in tennen de resto, unde: Eq valoarea de proectare a forall secon (vezi 32) in combinafasesmict 4e proiectre,tisnd seam gi de excl de ordinal 2, atue| cd sees sust senniicative Ry valoeeacorespunztoar a efrtuli capabilcalult ca valorle de proecare le reistenfelor matealeor, pe baza modelelor mecance specie tpuli de element sauetura, conform eapitolelor 5 ~ 9 si codurlo specific diferiteior toateriie @)__Ffectele de ordinul doi pot fi considerate nesemnifcative dock la toate nivelule ete indeplinit condi: Pode Fists 030 any nde . 4 coeficienul de sensibiit al deplsii relative de nivel ‘Poy fosSrcres vertical total la nivelul considera gi de la ele de deasupa, ia ipotea de cate seismic 4 deplasaren relat de nivel, determinati ca dierent ite deplatele latorale ‘medi do Ja parca supetioal si cele de la cea inericard a nivelula considera calulate conform 45.423) oq fora itoure total de ej ingen elt [MONTTORUL CFIGIA AL ROMAN, PARTEA Ne S58.86.D¢2018 (2) _Dacd0,1 < @ 502, efsrole de ordinal 2 pot uate in consderare in mod sproximaty, mullipicnd valorile de call ale eforailor cu fictorl 11-0) (4) Dacko2< 00,3, dterminarea valor efariler ssctionales fce pe baz ‘nui calcul structural cu consderaea echilibruli pe posta deforma situ (print-uneaeulneliniar, conform 4.5.35, car tink cont ide eect odin 2) () Nu seadmitvatos 9 203 (©) Dock eferurle de caleul £y sunt objinute prin meode de call neliniar (utlcind valor medi ale rezistenpeor),verfiarea de la pareraful (I) se exprimt Duna in termeri de orf pens elementcle cu comporsre frag, ulin factor paral de sguranladecvati material din cere este ralia® soci. fora I ‘ate se verified aeste element sunt exe sociate mecanismului structural de dsipare de enecpie pe o sthemi cu momestele capabileapicate in artcuafile plastics. In _zonele dsipaive, prostate ca zone ductile penta asamblulsructari, aia (21) ‘se exprima suplieatar gin trmeni de daformati (Sepasii epreaatindo conic de dace. 4623. Condit de ductitate de ansamb local (2) Stucura fa ansamble i slementle siucurle implicate tn mecanemul structural de dsipare al energie sesmie,atocist pul de sven i fatorl de ‘compotae specific, tebuie st prea ductiateedeevath @)__In acest scop se vor respecte eondijile date in captoele 59, apecifce Aliferielor mateale stueturale, privind impuneea er mscunisme favorebile do disipare a energici si itzesrarea zonelor dsipatve co scien capacitse de eformati in domeaisl postelase ©) Prin dimensionaea adeovatl a rzistontei lementlor structurale Ia elie aultioujate se va evita manifestarea unor meceneme de dsipare de energie de tip ivel sab Ie cares se concentrece cern excesive de daciitate ()—tmpuserea mecanismulii do plasficare dorit se realizxzi protic prin simensioareaenpactijilr de rezistniS fa zone selectte pentrs& aves un rispant Seismic elastic It valor: de momeate sufiient de mar, Modal fn care se sabilese ‘alorile de prozctate ale momentelorincovoistoue se prezints la caitolele 5-9, foneie de upul de seuctra gi natu materlul din care este aleSuutd structs edi (9) Vectcarea capacitit de deformare (ucts) clementelor structurale sa struturil tn ansimbla se efectueazA in temeni. de deplassri pe baza une rela Simmlare cu relaia (421), comparind cerniele de defermre cu capicitte, ‘Veiicae se poate face conform preveseio Anexel T. (©) Legituile tore elementele structurale, de exemplu nodorile sewer tip ‘acim, conectori inte elemeatele realize din materiale diferite sau din betane co ‘varstediferte,«plnseele vor fi proiecate la efor de calealsuiiear de mer, asifel inc fe asigure cd rspunsul seismic al acestorelemente nu depsgese litle Staci lassi ()__Peatev a satistace conte del (8), plangecle vor fi priecae la forse ete Je evin in condi instant mcanismulelgibal de pastficare ” MONTORUL OFA AL ROMANE, PARTEA|, Nr. S88 i!3DX2019 4624, Cindi de stabittate (Sista fn ansambl, dteitele piri de stectur sau elements structurale tTebuie si ie stable eometic. in acest seops¢ adopt forme gi dimeasunipotivt gi te efecueiza verficare pin metade de lel prtinente comport structurale in combina seismied de proiectre, conform CRO. (2) __Suetra de ansambtutebuie sh preine stabil a stumare I aneeare, prin adoptsrea unui sistem de fanareadcovet carctersiclo sturturle ale terenul 4625, Rezstentafandasitor () Sisomul fundailor va fi vesifcat in acord cu prevedrile roplementisiloe tsinic aplicobil, in vigoae, privind procera fundabilor de prea (2) La imensionarea funder, efetele actu suprastucturi fm combina de ‘ct care include acjiunea sesmici trebuie sf corespund) mecenismalui de plastica asociat ipulu de stuctra. Se vor considera gt efeclesupratenstentel ‘ementlor structure (@)_ fn cazl in care suprastructr ete proiectatt pena clasa de ducitatejoas, ‘ect stun asora sistem de funare sunt forele e lepsturt cu supasacra ‘tn stumia de proiectre seismic (cama fundailorclementslr verialeindviduale (sip, pre, condita ela paragrafl @) se poate considera saisficu daca efectele aimilor Ey aspen Andi se determing dupa eum uemenzi: Ena Eno * tea Ens (623) ‘near: Ero efor sectional din increrlenesclamice inclute in eabinaia de actin ‘considerate in caleul In cuter rg efor seional din nce seismice de proectre ‘me factor de suprareistent, egal cu 1,0, pentru q 53, $115 in cele 2 valoures (Ray) 5 qin 2008 dsipativa a elemental al sracti cae ae Jnflen cca mal maze asupea fatal Zpconsiderat Ry reistena (efor capebil) element i Fa valomrea de proicctare a efertull in elemental i corespunzatoae acini seismice de proietare (5) Raporal 2 se caleulesza asi: = fw eazl fundatilor desi gi per, 2 se determin ca vsloae a raporthu ‘momentlor MyM in setunea wansverslt de la bari, unde se poate forma ‘arcu plastics in cazal fadafilor stiplor exdrelor cu contraviatuist cence, 1 este ‘alos minima # rsportul forslor axle Npg Nig determinate postu toate dagonalee tnise MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEALL 585. 2.2013 + tn eal fundajirstipilor cu contavintur excenrics, valoarea 0 sein cea ‘ai mict dinwe valores minim « mpoatelor Vay / Vey ealulate penta toate linkurle scurte st valoares minims a rapoarelor Moy Mey stabiite ent toate ~zoneledsipave pin eforur de ncovoiee. (6)__In azul in eae sister fandajior ese comun mai multorelementéverticale (rina de funda, radi, nastucti) Ia care sirareistenta sectiunilor din calcull seuctra la stuf de proicetue seisiics este Telativunifonnt $i modest (Grientativ 25 1,5), se poste aplica rela Eres Bra 1S Bee 42 462.6. Condit de deptasare laterals (0) Vesfcaea stctari Ia starea Kinith ukims tebuie st sibt ia vedere 3 limita deplastior lateral pnt: + limituea derediritor structurale, i vedeesasigri nei mare de sgura Ssufcente fat de deplacarea lateral ere produce pribuirea = evitares pesbusirit unorelementenestactrle cate ar putes pune fn pesicol ‘itile oamenilor ~ limitarea efter de ordinal 2, care dact sunt excesiv pot duce la pioedecea ili stoctaior _evitares su lmitarea efector coizunil ne cil vecne, i stile to care dimensiuile ostuilorseismice na otf eic do mas 2) Vesfcarile deplsirilor lntrale prevazute la (1) nu sunt nocesare peatra ‘constr amplaste in 2nele seismicecaracterizate de vlari a, $ 0,10, G) _Vesfcaea deplasclorlateale se efeeeez8 conform procedeslst dat in ‘Anexa E, unde sunt preszat mod de evsluare al ernjelr de deplasae (deformaie) ‘4 valrileadmise ale depasrior de nivel (deformetiloy). 462.7, Rosturiseismice (1) Rostuile seimice se previd cu scopul de a separ tate cle corp de fonsucie eu caracerisied dianmice iene pentru a le pemnite st osieze independent sub acfianea migcirio veismic, sau pont a linitaofectleeventalelor 0,3) eo vor proicets pent clasa de ductiliat inal gi pot suport, is princi, fk pericol de cola, ‘utromare msi putemice decitetremurcle ce proiceare In ampasament (2) In snumive situ, stroctanile de cli se pot proiceta pont o expects ‘minimala de disipae © energiiseismice ein deforma plastic (de doc), cm 0 crestere corespunzitoae 2 capaci de resent Ia fre laterale. Acest srt vor respect, in principal, reulile de priscure generale pentru coastuci de beton armat dia SR EN 1992-[-1, impreunt ey prevederilesupimentre specifie acesti lave date in preven capitol. Clie asf proietue fae perte din clase de vctiliate joasd (DCL). Se poste opia penint 0 asemence concepic de proictare numa la eonsefile smplaste in zone cu Yor ale accelerate de proicetare a 0,10. (5) _Pentry exe tei clase de duciitate se adopt coefcinti de comportare ¢ die, conform tela 5.1 5.22, Tipur de structur sl factor dé comportare 5221, Tiparide structarl (1) Chdisile din Yeton pot A clasicate ins-anul din unmitoarle ipa, otespunztor comport estimate eub ince seine orizntale (vez 51.2): (@) Sistem souetural tp eadeu: (€) Sistem structural dual (cu pert predominant cu cadre predominant), (6) Sistem strata tp pore (@) Sistom structural sp pend iaversa; (6) Sistem stractura lesb la tesinne; 2) _ Cu excepiasstemelor structurale flexible la torsune, construe de beton pot fi esate in ssteme structurale diferite in ele oul deci pincpale G)_Sistemele 0), 0) si () tebuie sh fe nzestate cu o sigiitate minis Ia ‘orsune ast inc 5 Ineplinassl coniia de Ia 443.2 (5 In eaz conta, ace ‘ssteme se incadreazi tn categoria constucilor Sexi la tosivne, a [MONTORUL OFC, A ROMANE, PARTEA|, Nr. S86 6!31X2018, 5222. (Valorie macime ale fatorled de compocare 9, care inti in expresia ‘speci de proieeare sunt date fn Tabu 51, i Runete de capaciatea de diane specified pul de tract 2) a,/a; inwoduce in Muanja unora dintre tort cSrom lh se datoreaak ‘supraresena trictari tn special a redundant consti 1, 5 poste determina din calcul static nelniar ca valoarearaportli ate fra Ioteraltcapabilé sroctc (tins sind sa format un mami sulcient de ariclai plastice penta a adice stuctra in progul situate de mecansm cinematic) si fora fnveral corespunzitoae atiagedi capuciih de revistenjé in prim element al ssruturi (spare! prime! artical plastic), ‘Valoeea rar, 9 linitees superior a1. ctor de comportare petra aciuni seismiceorizontale ‘Tabelul $4 Vaorle maxime ale factorlu de componare g pena cfu sismice czoaiale 7 “pa densa sa pa Sri ip ca, sued w Fea] Salar RS alan [a0 ‘vel coli se cn th Sista ex pea espa) Trak [Skeata [Bi Sst Tei oie 30 [a0 3 Str pend nvenat 35 2 3 Sse parer su a coal Plex cota We dtp |? oa a noting 35 Fach vss 05 nap, Ine soma @) Ponty cazusle abignite, se pot adopta ummitearsle valrtaproximetve ale ‘pestle () Pentru cadre seu pet suctri due eu cadre preponderente: = ead x un nivel, fa, = L153 + li cu mai multe niveluri gi cu singud deschidere: a, Jay =125; + li esa ute nivel ima multe descr: a, = 135; () Penta sists cu pero stuctrali gi ssteme dua eu pre prepondorent siren cu mumai doi pereiin ccare diet: a, J, = 1005 LIS; struct cu mai mult pert: 2, /a, MONITORUL OFICIAL AL RONAN, PARTEA/,N, SSBB. 3.2018 © A 2 a stale pa emnde a,fa, =125 (4) in cal strectuilor eu peri lx care raportul Ltuilor Ae/ly mu diferd semnifcetiv de la un perete la alta, eft proporilor perl aspra capaciti de Aeformare a acestora poate fi deseris prin intermedi factor ky Be acd ag 22 (perf velh) Kea(L+a)/3 dact <2 (peret seu: 0.554, $1) ‘unde as poate calcula simplifcat pentru structr, fa. ansaablu eu lg: Dhl Dh 3) {cae hs il teprezininlhimes ecru pert mgimea setiunil acestuie Nos Fal pli i cara perelorseu capa (5) In cazal clidivitor nereguate, valorile ¢ din tabelul 5.1 se rede conform 443.1 (6) _ in cacul in care siuctra previntd regularitate complet gi $e pot asiguia condi de execute perfect contol, factor q poate lua valor spite cu pnd fa 20%, 62) 523, Corin de prolectare 523.1. Generaittt (1) Prevederiteprezote sein se aplict structure lateral ae constocilor previzate Ia 5.1.1(1), execute din beton monchi,prefiicat san paral moalit = Paral prebrca, fra precomprimare ©) La proictuca scismica a stuctrilor de beton amma, prevederte date ta prezentaSecjiune vor f considerate mpreun eu prvederle specifics esorate cod care replementeaz proieetarea contacilor de betonanmat (zi 51.1 Q)$1@)). 523.2. Condit de rezistenf local () _Acjunes seismic, iplicind incursuni im domeaial postelastic, mu tebuie st rodecd reducer semnifiaive ale espacti de rezsens (2) Se admite cd cernta de rezisenint-o anumithsefune est ststcut dae ‘aloarea de proietare a capaci de reristett, determina pe beza documentelor ‘ormatve de referings (SR EN 1992--1 gi CR 2-1-1, este mal mae, gi I iniet ‘egal, cu valoarea de proiestxe a fortului maxim din seejunea consider, conform ‘ela (23). £233. Condi de ductiltate globallslocalz §2.33.1.Mecanismul structural de dsipare de energle (1) __ Proicctarea seismici are ca principe! obieciv dezvotiares wnui mecanism de plastificatefavorbil (vezi paragrafl 46.2.3). Acest obiestv se consiert indelinit acd sunt sats feu cone @)..(6) MONITORUL OF‘CIAL AL ROWANEE PARTE N55 8.2013, @)__Incezal striae cn pee, deforma plastic se devals in grinzile de uplre (tan end acess exist) in zone de a baza perio. @) —_Nodusile (aonele de legitus fare elementele vericale sf orzontal) gi plangeele sunt slicitate suman domeiul elastic. (©) Zonee erie (eu potential dsipatn) sunt dstbsiterelativ uniform fn reaga structurd, cu cerinfe de dueilinate reduse, evitindw-se concentraea. deformsilor Plastice Tin eteva zone relay slabe (de exemplu a slp unui anuit ve), (©) Dimensiootrea i letutea clementslorstracturle va urmiri eviarea unor ruperiu caracter neduct sau frag, ©) Vevicarea formset mecanismulsifevorabil de plasificare se poate realica vilizand celeuul dinamic nelniar cu accelerograme'Ingisrate sau arificiale ‘compatiile ca special de epuns elastic l accelerator, im mod eproximati, prin ‘ale stati notin, (@)__Povtry stent obigaute, ind veificaren formicii mecansmulei de plastiicarefavorabil muse fae prin calcu nlinir, clementle se dimensionea la efortr determinate in aord cu metoda roieedri a capeiate. Valarie de proiecare ale efeseloracjinilor se determing din cont de echiibr considering formarea Z2oneler plasice conform configurafel mecanismulul fvorabil de plestifiare 9 ‘mobilzarea suprareristenjelor in zonee pastice. In aest fel, zonele pentru care se ‘umireye impuneres unui rispuns elistic capi o asigrare suplimenta. It ‘acovoiee fs de zonele erie (ispaive), ir roperle eu crater agi sunt evita ©) Deplasiilelaterale asociatecernjelor de ductilate vor 1 sufcent de reduse ‘pentru anu apirea pencolal perder tabla sau pentru a mu spor excesi efectele Se ordi? (10) _Regulle de priceare date in capitol $ se adeseaz, in prnspsl, zoneloe ‘tice (potenfal cu compere possi la acunen eutremurelor puternice). In fara zopelor erie se api regulile de proiectre din SR EN 1992-I-1, (11)_La structure de edit proiette pera class de dectitate joash, au este ocesae apicarea rgulilor asociate metode! de prostate Ia capaci, in costo aise vor adopt egulle de proietsre pent stucuril de beton erat dat tn SR EN 1992-1-1 gi prevederiesuplimemae date i prezeatal Coda 5.5, 523.32.Cerinfe de ductittate neal 1) In vedere objineriicapaciaitnecesare de duciliote de ansambla, zonele sities, definite fn continuare tn setiunie relevant ale capitol, rebuieinzestate (0 capeciateinal de rote plastic. (©) Cine de oie de bart in slementsle srucurle po evaluate pe dou ci rin calel dina neliniar, care fumizenaA direct cernjele de rotire tx onele cies, = tamod aproximati, prin evauares cernjlor de rote sub aianes sismica ‘de proiecare, tn confermitate cu pevedere AnexelE \MONTORUL OFICIAL AL ROMANE PARTE IM, Sb. D2012 ()___ In carl utiliza caleululinelniar pentu detrminare cerinslor, evalures ‘epaciti de roti in zonee erice slo slemenielor structurale se face potvit prevederilr P 100-3. in azul uit procedeuli aproxinativ de deterninaea 8 ‘Sern, vercarea ductile face conform prevedelion sexsi E. '523.3.3.Yalorle de proieetare ale efrturlor de incovoiere (1) in vedere impunerit mecarsmulsi sucteral de dispare de energie care a Indepineascicernole date Ia (2.33.1, la Bacare nod grinda ~ slp al stvomilor ‘ip eadru gia structure dule eu cadre predominant va fi indeplinits urtocen conde EM Brag E May (64) EMpesuma vlosior de poieetaesle momentelor capable ale spilor ere int ‘in nod, in seefiurile tavecnte noduui; se consider valarile minine corespunzitoare varia posible a foreor exile fm combinafiaseismicS de proiccare EMpy sun valor de proievtare ale momentelorcepatile tn rive cae int in nod in secivniefvecinate nodal ‘oy ctrl de supareisien dntorat fect de consotidare al oli, cere se ‘a considera 13 pent clase e dcitate eal (DCH 1.2 pent lca de Ahacitate medie (DCM. (2) _ Bxoresie (54) va finden tm cele 2 planuc principale de incovoece. Se considerdembele sensu ale aun omentlor din gia i url nodal (rr gi Snir, Sensul memenelor dia stip ind opus toeauna mmeatlor din rina ack suctra ip ead ene dezvotas numa neue din direc, sttaerea cela (G4) vai veificats numa pear oza defi. @) _Nucesteneesalverifiarea tla (5.4 + constucicv un nivel; ~ capt supciorl stp dea ulin nivel al conerucir ets ~ prima nivel af elie cu 2 nivel, dsc valores nonmaliet afoet sxisle fn combinaiaseismicl de proiceaze exe msi niet det! 0) tn fecare sip @)__Attemat, tn loc! verifier condi (54) te fccre nod in pare, se poate ‘pla I fccare nivel, urmstoarea condi global, pentrs fecare grind My 2120766 May 65) near, ‘EM sums momentlorcapebile ale grisea seule state de o parte st de alta a noduilr, corespuaitoare sensului considera al sini seismic, pena o grind th ansambl aun ana nivel YiMge sume valorlor de proiectae ale momenielor (2+ Suto stunci jumttate din valowes fore tiietoare de dimensionare se preia prin ete perpendicular pe axa grin, iar calle jumsate prin armatriTclinate dspuse pe ‘ou drei incite cu 245° fas de axa rina 1S FigernS3, —Srnifent Veun Vton vmod de pene a arma ata ‘Verifcaen stmt nlinate se face ou relaia:, Aide 24 tna (19 (518) Inca Ay, asia stort pe una din cele douk dioctitinlinate gi anume oa cae travereazt pana potent de hnecare © unghil de tnlnare al assay 5.3.4.2. Asigurarea cerinfelor de ductttate locals (1) onele dea exert grinzilor cu lungimea ly = 1S sua de afta stipe, presum gi zoele cu aceasta lunge, situate de o pate gi de alm a uni Secfimni dia cfngul grin, unde poste inerveni curgeres ia cazsl combina Seismice de proicctae so considerd zane erie Usipative) (2) Cerinele de ductitate tm zonele eric ale ginilor se considers sstistioue ‘ses sunt ndeplinte condi de armare date In cominuare I aitatele (3) -(). @) Cel pujin jumstate din seefiunea de armitrd ntnss se prevede si in zona comprimattaeestor seu © Cocficienat de amare longtadinalt din zone tntass, = condi: + stisface 2205 fe) 620) Incare, Jom valoarea mode a recistene a ntnder a betonul Jog valonrea crates a limite de curgere a eta 4 ntjimenefctiv a section, VValoeea miniml e cotficienl de ermare uebuie respects pe tos deschiderea ina MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE PARTE, Ne S588 K2013, (5) Armnrle longitadizale se vor dimensions astfel insit inlimes ei comprinato x, si nu © depigeascavalearea de 0,254, La caleuul Ii x, va tine cama de coavibui amature din zona compra (©) Seprevede amare contin pe tats deschiderea grin. Aste: (@) la paneasuperoat gi inferior a rinzitor se previ cel pin ete dou bare ‘cu supra profit cu dametul = 14 mam; () cel putin un sfert dia altura maxims dela parte supesioarS a grnzlor se prev continu pe tat ungimea grin, (D)_Exeri previ in 20a crits trebuie si respecte conde (@) diame evieitor dog ® 6 mm; (©) distant dine eve, 5, va fate tnt 5Smin {hel 150 ma; Bach 62 Jn cared este dint minim al anmituror longitudinale (Imai nto cc eva preven o cai de ee cel pun egal cx Jama din cea dia 200 erica 5342. Stilpt 53.421 Reaistenfa la ncovolere sila ford tletoare (1) Penta calcul stiplor fa starea limit de ezsten, la Incovoiee cu for ‘nil gla fora thetoare, ca documeat normativ de rferini se uslizeaza SR EN 1992-11 (2) in verfcare stiptor a fort stare, tnetinarea disgonste}comprinste fats (de axa stp se ia eal cu 45 5.342.2.Asiguraren ductitii locale (1) Boral axial meds normatiza, van va depts de reguls, valoaes 0,45. Sut sadmise valor spoite pin Ia 0,35 daca rotrea capbilt © burl in domeaiul postlastic, deteminatS ulizind modelol ée comporare al elementelor de Beton ‘mat neovoate, este tai mate dec cerina conform 5 2.3.3.2 (2) Cocficintl de amare longiudinalé ttl, 9, va fi col pun 001 gi maximum 808 (3) Inte armatrite din colt se va preveda, pe fecare lar, eel putin ite 0 ar intermedia (4) Zonole do la exemiie pile, la Hocare nivel, e vor consdere zone sc pe o distant I precizat (5). (©)__fmafara carat cénd este determina print-an call mal siguos, lungimea fectrs rne eric ae determina cs + pent zonee erie ale spor de Ia baz ipl de a ear eta: [MONTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA IN S58 D8. D.2018 2 max (1S; La 16; 600 mm} 62) ~ petra restl zoneor etc ale stip: {Ly ma (hf 6; 600 mm} (523) unde este cea mai mare dimensine a sefunil still, ia est tnimea bert A stpals la fecare ot (©) Dect ly/ he <3, tneeaga lugime a stlpuli se consierd znd vite gi se va ana in coneci (7) tn inteciorut zoneorexitce se vor proveea ener i arate care sb aigure uettatea necesari gi mpieicarea fembsjului local al barlor longindinae ‘Aomatura uansversals va cistrbuith astll inet 8 se relizzeo sare de soictare ‘racials ecient. Conde minime petra eliza aceste cringe sunt xl dato la (8), (9), (10) (1. (8) Inzoacle erie de a baze stor, deasura sectiuni teoretice de incasar, se va prevedea cel putin armarea transversalé miniml dati de cea mai severs dine condi: = coefclentl goometic de armen ecare diectie! Pn 0,005 + coefcientl mecsnic de amaze: ein O12 (Coefcienm! mecani de smare al etreior de confine se dete ca relia volumulewierilordeconfinare fs ‘olumul miezull debeton corfinal fy ay (24) (9) Snes zoneor excess va prevedea eel pun ammarea transversal minima ati de coa ma severt date condi = Panir=0,0085, (10) Armare transversal va respocts condi: (@) Distana dine etre in zonele erie mu va dept: «in (3; 125 am Ac} 625) ‘in crebyeste latra minima seini ile (smal interior tron perimeca, ‘ard ett dimtrl minim al bares longtidinale Utims condive se inlocuieste la taza silpulai (deasupra setiail teoretce de ‘monsrae) cu condita # <6, (©) Distnja in secjiune dinte barele consecutive flat la coll unui tier sau rinse de agra n va f mai mare de 200m, (12) La primate dou niveluri ale elidiilor cu peste $ nivel ga primal ave in ‘imi clidinlor mai jose se vor prevedes a bazhetied fndesif si dinolo de zona critics pe o dstani egld cu jumitate din Ingimes aces, (12) Infra zoncor entice se ve provede 0 catitte de armitul transversal cel ‘putin egal eu jmstae din cea din 20a eis 108 04 MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEALL Nr SSB. 2013 534..3.Naduri de cadra (0) Forfa de compresiune inctnat dezvoltat dup diagoala sodulu mu va depii rezisten a compresunesbetonu ta prezenaeforturr transverse dentine, (2) inate cult cat else un model de ale ma viguos, ei de In (ase considers wit act: + lntoste nodule cu excepfiaclorexterioere Vue S036 La 629 ls nodaileexterioare Va SOSA 62 unde Vr ote de pretend senor (5.1) 8 (5.12), duc by _Bitimea de proiectare a nodului, 2, ing 48h) ‘28 be ine ni rit ©) in nod se va preven sin amit wane pent asi ‘ntoriatea acces du Snurara tna ny acest scop, arma transversal, As, sev dimension pe baz eller In teat nodule eu except elor de capt Asht 2084, + Aad Full-08%,) 629) unde Ay sda reprecith rile annitrlor ttn eta partea superior Si, respect, infenogté ale grizalor care inv tn nod in dicta, omit sf seiiee, sabilite fineie de seal acini la nour de capt Aula 2084 fg (1~03%4) 630) unde Ao repent aria emnfturtr comprimate le grnzt cae inn odin deca consderat alin seismice, subi functie de sensu efini seis fn relate (6.2) 9 (S30). coresunde fof axiale a tpt inferior. in cam ohio exeiore armature, A ela prin aphaes rela (5.28) (3.30), spores cu 20% (4) Brie orizontalicaleuai cu (529) si (530) se vor dstibui uniform pe fntkineeaoduli In cazalnodulorcxterioar, ere vor eupinde capes hdois ale armaterilr longitudinale in erin (6) Amitralongitadinls vertical Ay cate rece prin so, ncn armstra Jngininas intermedi siphi (sival ne barele de acl), va fee put [MONTTORUL OFICIAL AL RONAN, PARTEA|L Ne S586. 0.2013 108 A 2Ealbicihe) 63al) Joe dist intro tars srs de Ie pan superior set infosont pinto, ye isan itera tnwe aril marginale le spor (© _Amatura orizonali @ nodului nu va fi mai mich dectt army transversal Indesit din 20ele erie ale stip 5343. Poreiductili 53.43.1.Rezistenfa la neovoiere gla for tBietoare (Pentre eatetul peer Ie stare limit de rezsten, le Incovoere ou foja ‘xii se utlizei SR EN 1992-I-1 ca document nomatv de relerins, c completiile date in CR 241-11. 2) _Caleah peri In fr tietoare in secu tnt trzonal ova face conform CR 21-1. te gla tecare frosts 53.432.Asigurarea ductitiiloeate (1) _Cerinele de ductile so considers satsficute dacs sunt respecte prevederle ‘ate in prezentel paragra imreunt cu prevedrilesuplimeatae date fn CR 21-1 ed ‘rive I alestire sectunilor de beton fla amarea longitudinal i ransversl. (2) Ioitfimea zone erie, deasupra baz, se determin cu 1, =x!) 622) ce imi: hans 184 2hn27 63) 21, nde Jy Iungimea sectiunlovizoatale a perch Hy ‘nica pereteui 7h, nea ber eajult 1» ume de nivel deaupra baz, definite canivelul superior a funda sau al infastuctui @)__Tathimes zonsi comprimate in seeiuile perejlor mu va, de regu, mai mare deci x, s0s(0+2}, 3) tn care xy este inatines 2oneicomprimate a pert MONITORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEA Ne S588u6.1.2013 (4) Incazl in care ta extemitatea setuni se previ but, grosimes bulbulu va ‘cl putin 250 mm su 10, er Toagimes Ii va feel pain egls ca grosimes iim ettlu, bg ee! poy 0,10 din ungimea peti, le ahead = Tew "er Lagi min pce i prea ms cor sb igure SS. Valorie ntiatsle gin iin pe carte preva a ‘eonfiare Veriicarea explicit a capaci de ductilitate confor prevedeior din CR 2- (© Langimes minima pe eare este neces si se prevads misuri de confine, ‘mfsuratl dela exemitatea comprinai a seaiunii, ete [= %(1 ~ taftqie) $i eal pujin 151 su 1, 50by. Pe veal, armtura de confinare se prevede pe lunge ga eu inilimes zone extie (veo Figura 5.4 i Figura 5.8). ) Lamargnileseounilor prctior peo lngime egal ca smirk vertical de ip tip, La pre previzu cu tp, acta ema eprevede pe cst cpa cu cs putin 2h Coeficientl arnituritorlgiudinale din 2onle de margine nu vf mai mie de 0,05. ocean vertals in acotesne va fat in callie wor re su graf (@)__ In ovele crite se vor ue mss pentru evitarapiederi stabi Iter In carrie cunt, acest ern se realizea’ previznd o grosie & pert Is capetele secu orzotale cae are bulb anu tp de minim 10, [WONTORUL OFICIAL AL ROVANE!,PARTEA/, Nt S58 86.0203 (©) Armas tansverslt Ia capetele sectnilor ia zonele entice va sespeet. condi: = diametul dy a exierior hy 2 ax (ay; Sr} 635) = stan tne eter sin (125 mms Bg} 639 S344, Grin de cuplare (2) Prevederte din acest paragaf se refer la clementele de beton armst co pron de grizi de cuplae seus (orienta Uns2,0) , earacteriate de mecanisme de cedare la fr tletoare, Prevederi suplimetare peau calculus armarca gsinzlee e cuplare sunt date in CR 21-11 (2) Cents aletuiceagrnzlor s poate face pe bazaregullo petra grinz de ‘ip caret conform 534..1(8) 9 (SY), dad est indepiit con Vay Sbudhag 637 Vig fora thietoae de proiectare considering ehiibral grin fnctreath la eapete cu ‘elie de proecare ale momentos capable, May @) Deck condita (537) mo este tndepiit armaren priailo do cuplare se ‘ealizerz prin amature dispusd dup iagonaele grin, pe baz ei Vag S 2Ayfgsing 638) 1 ugh format de barele diagonal eu axa gina Veg valoarea de proietae fort etare calculate rela Me 7 My veloarea de proietare a momenta incowoietr. Not rnb dg pt coo ei (535 seve pees mentee ‘enue cing 4) Anmatsite diagonale se armajeart sub forma unor enrase pent ssp ca Iugimes latride cel pun 0,5 by Langimen de ancrare a armature incinate ts pote adiaceni webuie si Ge eu eel putin 50% mai mare decit en determina fonform SR EN 1992-11 Armittrile diagonal sunt legate cu cro tachi pont a proven Nambajul ecestora, Breit vor avea diametnl de eel pujin oy /3 51 eel pujin 8 mm, unde da ext iametral armaturit longitudinale in carcass nclinats. Dist inte ee +9 Ny (5) Pentru dimesionares la compresiane a siagonselorcomprimate ale eadelor fo contavdnwiri in V se utiiveach SR EN 1995-1-1 ca document normativ de refering (6) —_tmbinisilediagonalclor cu cleats elemente ale stuctriwebuie si satisfacs prevederile dein 6.55, (7) Dingonaele vor avea clasa_secfunii conform Tabellui 64; spleen comcast dt 1 674, Calcul grinzilr gi stapilor (1) __Stilpi gi rise se vor verifies considering cen mai defivoailt combinaie efor. Pera verifctile de recite i stabltat se va utiliza SR EN 1993-1-1 a document normative refeinis. Eforurile de calcul in situis sesmies do Pricer se detenminf cu reli Nag Neso* Neue May = Mesa Se Mase 14) VVONTORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEA Nr sae. 1.2013 neare, Nese Mejg_ eft axial, respectiv momeatulinoveictor, din lp sau grinds in actuileneselsmics continue in grupare de iirc care inlude aime sesmmiet; Nixes Meir _efortal axial, respectiv moment Incovoitor fn grind sau slp, din clue some de provetze; Oy este valoaea suprarezistented sistem structural. Pentru eadrele ou contravntiicetrice, = 175-0" ON ese valores mining @ rporutet 2" =Nyq,/Nqy, cual penoa dlagoalle nis le sinemai de contavintu al edu, Valen a 2 socaculeta pnt feared ssc Yuas eso eisena plas a fot axial a agonal Yea este efor axsl de prvi in seca dingo 5, rare deck ‘ne alu acfunea seismic Nek ao saci va ina ea soni 4 (ete yen etd een a= ve Tl 62), a sl wed ‘Sipe puss we pease Asa ©) __Diterena dint valle maxime si minine ale ports OM" (pe fecare Aieaie a suuctr ebuie ems mic de 25% ‘Naa Ina ba pe mg ie wh 29%» yr, ec ‘sical eerie pi a si lao Ga ear a2. a mod pots, lle er Na 8 oi grup se de {etc draenei cs (@) _LacadrecucontavéaniinV, rine webule prices petra pea ~ tae sini esis, rt ase fo in oxide reazeml oat de agorale (muna naz eontavinmincin V invert) «efor poduse eatuna signet spc grin de te conta Supt famtajal dagoale comprinate. Aces efor so caluleard onsiernd Nun pests ciagonala nisl C3Nne pen dagoala sompinats. (@)__Lacadrl a eae éiagonalle ms nsscsear8 Figura 6.4) vor considera sterile de inindee sau compresine din sil corempunattoare eerily capable ln fama ale iagonlator. (5) fn setae do insasetie ca diagonal, grinds va 6 revisit I pa Soperoas tla ap infarc lepturlairale capable pei care oft Intra ego 0.025 (6) Zeeleje stipe n plana conavintit,s initeas Ie 1.3 EE 13, (7) _imbiniste de contimite ste stplor se vor fe la aprox 13 din Intmea de ets) a spuli gi 2 vor calcula tn conformitate cu preveere SRENISS.18 Oo 130 [MONITORUL OF-IAL A. ROMANE, PARTEA Me £68 X2019, 68. Cadre contravintuite excentrie G81. Crier de proietare (1) Cadre contraviamite excetrie tebuie poictte fm aga fel inet bale Aisipaive, element special amplaste in suctrs, fle eapabie a8 dispezeenegia rn formarea de mecanisme plastice de Incovoireysau de frfecare. (2) Structora va fi ase prec inci st se cio comportre de ansambla ‘omogent prin realizar unor bare disipative cu crateristiei ct mai aropiate (2) Regulle date t continuare sunt menites& sigue e8 fommarea areal plastic (inlay efetlerezatnte din coneliares ols tm atielaile plastice) va aves loc in barele dsipatve, iainte de piecderee stbiltt goerale say apart. ‘cular plstice in alto elements structurale (pi, contavdnmir, riz scisertebaclrdsipative). (4) Bale dsipative po 5 orizontle sea vertale (ex structarle da bell 6:3), 682. Calcul arelorasipatve (1) Irma une bre disipative webuie oie reaizst dint sing element (8 pei de dublae) ir gr @) Bart disipative sunt clsfcete tn 3 categoria fancte de tpal mecanismati plastic dervota: ~ bate dsipatve scat, care disipea enegia pin pasicitea bari din for ‘Bitore (efor principals), bare dispative lungi, care dsipeaa energia prin plesticizares seni din ~ bare iptv itera, acre pst sexi exe profs de momen: Isola fn sco; (©) ent sects dle, sat flost wit pane pe defi fora cae plasc Fgura 63) Bra ry) Ye My 15) (wel) «sno fe Firs 65. [MONTTORUL OFICIAL AL RONANE!, PARTEAIL Nr S305.0.2013 8 Deck Ney /Nyye SOUS la ambole cape sle baci disipative vor 6 satisftute conde: Voy SF 1) Mar My (618) nea, ‘Nx Mog Yog_ sunt efor de proicctare (fra axild, momentlIncovoetrg fora {Gietcare), Ia ambele eapete ale bareldsipative, (9) Dach Neopia 0.5, rail 6.17) 5 (618) tebue folate umosrele "alr redse Fy $1 Muy ocal valoioe Va $ Min pe Tenall (Wey Mass)? 619) My 18M 1-(u Nya)) 6 (6) Dack Ney/Mjau 0.15 lungimea bari dsipative e, wbuis sh saafak reaia (621) dach 0,2 Geli (622) ded R> 0.3: 2516 Mn! Voi ay, eS (LIS - OR) Mona Vp (622) oeficientl Ravind expres: In cae esto aria bata bare disipative (7) Lunginiteo care defines tpl bare dsipatve ew sean dubla T simetrce se sbilese dupa cum wmeazt Figua 66 2 (ack e< 1,6 Muna! Ve bar dip este seu (623) Ack e™ 3.0.Muna/ Vpn ~ bara isp este lungs (6.24) ach 1.6 Mme / Vyune $ € $3.0 Muna! Vt - 6 95 disipativl este imermediart (6.25) @__Cind se formensh o singurh aniculaieplestct ta unul din capetee bate Asipative (Figue 6, b), lngimile e cae definere Spurle de bare dispetive cu secjune dubia T sunt €<08 (1+ @) Muna! Yaa buedisipaive cure (626) cD 1S(L+ a) Muna Yona bare dsipatve angi (6.27) 08 (1 @) Musa! Vine Se $1.5 (1+ 2) Mya! Vo + bare disipativeintemediare 628) uo MONTTORUL OFIGAL AL ROMANE! PARTEA|, Ne. Ss8biea.K2013, ‘neare, eso VMs <|Mesal ‘sunt momenteleIncovoiztoare la capette bare dsipative produse de scjinne seismicd (Uniden ene etn Pgs 67 ea Int bare siatv gf clemental din afsta acest, reauat Jn rm nu caleul elisa, sev ital = Oy $0.08 rain pentru bree disiptive scare; + 0,02 radian penta bareledsipive lung; «va avea ovaloare determin prin interpolae linia te voile de ma ‘is, pensubarledisipative intermedia. (10). La capetcle bari dispave, in dreptul commvinuini, se vor prevedea ‘igi pe tol idles inimi pe ambele fee ale acesteia, Rigidiziile cebu st iD aime insumath decal pin ~ 2) 9 Os e207 rspoctivt2/0 mm (11), Bate dsipacive trebuieprevtzute eu rigid al nin, dup cum urmesct (veri AneaF3} {@) Barele disipetive seure trebuie si fie previzute ov rigidiziri intermediare amplasate pe ini la distange a cae trebuie si respecte condi: + a5 (80 te h/5) pete 8, = 0,08 rad = a (52ty—h/5) pentu 8, 0,02 rad Pentru 0,02rad<6, <0, 08rad, ase determin prin interpola na (©) Barele disipative Tung tebuie fe revizute eu rgidile pe ambele foe slo ‘nmi, amplasste a dita de 1b de fecae capital bare dspsive (iia = delmiteai zoele potegal plastic), (6) Barcledsipative intermedia, trebuie 5 fe previzte cu rigidizii ale imi care sintunessedcecijle de Ins) 8) de mui ts, (6) Nu st necetarerigidiziintermediare pe inna barcor diipative cu luagime sal mare de SMa / Vote [MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA I 559 i0.2013 (© Rigidizaite ini webuie st se prevada pe tata inljimea ese, La barele Aisspive evo inate mai mica de 600 mu, egidizale se pos proveden nursl oo singur pare nimi, alematiy (Grose gir ve 24 fy 210mm, eae bey (12) Sudwile fn relief ale rigidiaailor de inima bari dsipative rebuie sab Fecistenje mai mire sau egal cu Yt Unde dy = ty et ari sexton iii, Resists suauor fn abet dine rgidizae gi ip rebuie st fe mat mare sau egal ena (13) La capetele bare dsipatve, at latalpa superostt eit gi la tp inferoar, treble previzte legit lateral, vind o resent la compres mai mare #2 egal. cu 206 5 4 (, 4 ~ dimensiniesefivn api bari dsipatve) (14) Bareledisipaive vor avea class 1 de secivn, Penta barele dispative scurte (616 Musa/ Fyn) Se permite utizarea uno secian cp de las 2. 683. Blementele nedisipative (1) Blemenielenedsipative: sip, conravannile gi segmentelegrinilorsitute In fir brclor cisipative ae vor venficaconsderand cen mai defavorabill cominaic de efor. Ponta verifiaile de ezstns i stabilate se va utiliza SR EN 1993-11 1 document normativ de refrinjl. Eforurile de calcal th siti seismicd de recta se determin cu rele: Nos Neu + Meu Mag Muse Megs 629) Foam Faae 4s ‘nears, Neve Meu Veuo sunt efortrile de proictre, respect fort axial, moment ‘ncovoetr gl fora itonre, din atunleneselmice conjinte in srupaea de Snckrcn care include ueiuna seismic; ‘Nese Meg, Veas _eforul axis, moment incovoitr si fra tietoare tn stp in sian SeismicS de proiectare, Oy cst valoaressupraresistine sterol srctral, unde «pentru cutee contrevdnuiteexcentic eu bare dsipatveseurte; 2,157 2” peat tare disipative sourte esto valoaes minim’ 9 reports 8 = Foss /Vouy caleleth pentra toate bale dispative scure Valoarea iui 2” se caleleaz8 pour fccare drei a struct + pentra cadele contavinite exceatrc cu bare disiptve intemmeiare Iangi - 2, 15-70" “1 MOMTORUL OFICIAL ROMANE, PARTEA|, M556 it IK2019. 2" pentru bare dsipatve intemedire 5 lng este valoarea minim 2 saportului 2!'= Mounts / Meas caleulatl pentru toate barle disipative. ‘Valorea li 0 se ealeuleazs pentru Resa dire a tc. Vou Msgs sunt valve de proieeae ale fre iteare si momentlui ncovoietor ‘in bara disipativa "i", in graparea de ince care inclede actiuneasesmics; Vranas Mag sant eistenoe plaice depriecare din fo tietonre gi dn moment “covostor, fn bara isipativa "i entorm 68.203) Noa 1 Vale pais ya ni etl it oe dpi ona (Gide ete crt Se compare 3! uc Tabla 63) Incl le! ‘mine prado vale seta a Aneta Yo 2, Anne rapt pace 0 cone su const dio sing ae, rae in seme! eon st na ho! sae sept esis cone ei (629) snd 10. 2) _ Diterena dine valorile maxime si minime ale eporulei 0, (pe fecare efi ster rebuie si ie mai med de 25%, ‘ota a can ec au se pe agua 0 vii ab 25% pata moans ‘til st rite! pt te ena x eae sar ‘om 2. mod pie vile frre Naw Mea Yrs on a upc sean de Sneek sde ans rami sealed cy ©) tae tp, pea ants eet nF 912, (4) Ponta verificarea la pienlorea stbiiti locale a ininilo gir adiacente bri disipative seve utiliza SR EN 1993-I-1 ea document normatv de efexng. (9) _ Iumbinttite de contimitate ale stiplor se yor face la eproximativ 19 din Sntlimes do etj a stipalsi gi se vor calcula in conformiate ov prevederile SREN 1093-18 ca docutent normti de eferigt 684, Imbindsite barelordtpative (1) fimbintrileharetordisipative sau ale clementelor care contin bare dsipative frebuieproiectte lind in considerare rezerva de rezstenh a Seciumii Or (ver! {683(0) gi sporl probabil al Tinie de curgere material exprimat prin (veel 613). Ey2E yg + Eas By slictarea tmbinkrit produst de Incircivle neseismice din gruparca care Incde etunoesismica; Ey, solictarea imbindriprodut de efiuneastsmict; 2, supraezstnta sistema suet, conform 6.8.31), [MONITORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEA\, Nr. 58802018 (69. Reguli de proiectare pentru stuctur de tip pend inversat (La stucmile de tp pendul inverest Gefiite Ik 62.112), stp vor fh vetificall Is compresime st Incovoire, lad In considerate cea mai defavorabii combinaie de eft aisle i moment icovoitoae. (@) —Laveriticrise vor folsieorturile Neu Meri Ve caleulte conform 663 ©) Coeficieana de vet al stplor webu initat la 7 15 4) Coefcicsal de sensibilitate la dplaarea reltiv de nivel @ defini Ie 462.202) ‘rebuilt la 502 6:10.. Regull de proiectare pentra structurle din ofe cu nuclee sau percft dla beton arma s pentru structurl duale 6.10, Stracturicu nucle sau perel din beton armat (2) entra verificaeaelemenelor dn oe! se vor respectaprevederile prez ‘capitol se va uli SR EN 1993-I-1 ex document poctatv de refering Hemeatele ‘de beton vor fi proietate conform cepitolu 5 (2) Blementele ta cae exist o imeractiune ine metal i beton, trebuleverfiate conform capt 7. 6.102. Structuriduale (1) __Stremsile duate eu cade neconrvintsite si cade contavéatuite Ine fa scceagi deci, uebule proiacatefolosind um sigur factor q. Forele orizontale ‘eebuie distribute re difeitele cadre proportions cu rigiitatea lor elastic, @)_Catrele necontravintuite, situate pe dirofa contravdatis a clic, vor f ‘tfelproiectate inst sk poss peu el pon 259 din aciunes seismic de all a Jpoteza in care cade ontavdamite a eit in hens. Nod: Dast stad powde sa ete site, srucame uel cent cad ‘pa ore x) pa ot cn pla 67, 68 oct @) __Catrete necontavintite gi cadele cotravinite vor respect provederile 6.5, 67,6896) 6411, Cadre cu contravintui cu Namba) impiedicat 6.1.4. Crtert de proicetare () Contravéotitie cu famba} impedicet (BRB) sunt element dispaive care sunt eaeulate<§ dezvole deforma plasce semnifcative ature! cénd sunt supuse ‘actual sismice de calcul, Contravintsrle sot relate dintean mice din ofel inrodus int-an iste care impodicsTambajul micas: (vet Figur 6.7) @) Cadre cu cotravantci cu amb} impiediat ebuie proietste ate inet Plasicizarea contevantuirilor 58 se produc faints de formatea articular plasce ‘sau de pierdresstabilitii generale in grag itp, 1 4 [MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA N88 i! 2K2013, a js EEE Pigra 67. Ale prin unl oneal ce Mamba ples (6.112 Rezistentacontravintuirit (1) Prindrie contavioniti yi elementele adiacente se caleuleazi folosind ‘apaciatea corectatt a contravinul a compresiune si Innere. Aceste capaci ‘coTectate se determin pe baza datcor din incecile experiment. @)—Cepactateacorectt la compresiune se cleuleazt eu rela: Pg BO Foy fr nde: ‘B~fsctorl de eorestie a capaci a compresiune; ‘factor de corepe datrat consol (@) Capacittes cress Is intindere se cleuenz eu rlai (ve! Figura 6.8): Tye 8 Ooe' Ly A ou acl hea fcc a sane fee ot de mateo e ‘cares mica coer prods paws nbe eu vabare aia © Ti! epee Gemeente @)__Facioral de coretie« capaci ln compresiune, fi, se caleuleazA ca eapon. Ire fora maxims de compresine, Pr si form maxitnt de Sntndere, Tyr 8 specimenulu incereatexperimeatal pent deformatia de calcul dy (veri Figura 6 8), fn calcul se va adopta valoren maxim objinut din cele dou inereti eer \Valorea factoraii webu se cuprinal Inge 1 si 1,3. pofinson a 4 ‘ofr mt emo; ‘gues 68, _Digrma ett dlrmage peau conversa MONTORUL OFICIAL A. ROMANE! PARTEAILNe Sie. 0.2013 (©) Factor de coreiedstorat consolidri,oy se caleulea carapot ite for. ‘maxim de tntindere a specimmenulu Incercat experimental a Geom de cle Ave si fora de curgere (vez Figura 68), fa calcul se adopt valoarea maxim cbinus din fele dout incercri corte. Aturcicind material din mien fncercat experimental Afr de cel din proton, eealuleea po baa incorce la inndere pe material inprtotip, (6113, Particulate de cteal (1)__Inciearle gravitatonse, se onsiderd prelate mama de grin isp, fe a se fine cont de elementele de coiravntuz. (2) Contant nV gi cele tn V intore vor espace urmstinarele cringe: () Capuctata portant grnzlor care intersectera contavannure,imbinsle ior si elementeleadiaconte vor f ealeulato in ipoteza eb diagoalele au contribu peusren inerealor gravinfionle. Penta combinatile cae inchad actiunes Seismic efectl contavintii asupragrinzi, exprimst prini-o fori vera § luna orizontall, ve detemnink pe baza rezsiengel corecate la itindere compresune (©) Grice vor f continue ine spi. Ambele tp ale grin vor fi pring lateral, Se vor dispunelepturilaterle fn dreptulpunctaai de intersect ca contavéntiile {in V Ga V Sntrs), in afura de cazl cn grinds ae o rig in er pant cave si sigue stabitatea fe sectiunile eu lopatuiaterale, 6.114, Caleulul contravintuirilor (2) Miczul din ofl tebuie calulat s8 reise la fora axilt deevolias ta ‘ontravinnire. Valoarea de calcu rezistenjet contevinuiri in fort axial de ‘ntndere seu compresiune, Ny se determind cu ea uiteare: Maer the Tie 4A avin secfiuni wansversle amie din ofl Vinita de cargere nominal oflust din mez. ‘io coeficienul paral de sigurass No in cnn eee acon cer cn pe fist ni al scares mics oni, vlee minal lel de erg fpf {alrite ens dena teh ce 2) Nusunt pennise ining de continuitate pe lagimea mievali din ofl @)__Ojptal webuie sh sutisfcdceringcle minime roeritare Ie energie de rupee (esi tabel 62), @) —Contravansrte tnpidicate la lambs} trebuie.peoiectare, exsouste Incercate experimental pentru a fi capabile sk dezvole deformatile produse sub sefiunea sesmict de caleul. Aceste deforma corespund dubluluideplsini relative ae nivel de eaeul ls UL, dar ms mai putin de 0.02 din inlgmes dee Sistema de preven a Hamjului ma va flamba el ins pind la deforma egle ea de dou or ‘lorea de calla deplasii relative de ave Ms 6 MONTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA|, e558. D2019, (©) Conformitatee contravintuislor se azes2i pe efecuarea de Tacecii experimentalerealzate pe baza prevederilor din SR-EN 15129. Incerdrileconstay fn Incereri tp inijale (eevee de vaidae) gi nce de contol al produ in ‘abril. Sunt socepate fn cleul a enuatleobjnute fe cada inereslo peat roccrl respective i reltatele neocon expermentaleprezentte fn iterate de specalitate sau fest pent alte poset smile. _— igor 69, Schema saben petro incercre experimental 6.1L. Grima stp (0) __ Supt si grinzte se vor verificaconsiterind een mai defavorebili combinaye fe eforta. Penta verificdile de reise gi sbiiat se va utilza SR EN 1993-1-1 a document normativ de referini. Efnrturile de calcul in stuia seismica de Proieeiare corespund anger rezistenfel corectate It finder gi compresiune tn onsavdnnir ise determing eu reli: Nee* Neo * Nea Ma =Mise* 0 Mare (630) Vou Veua *2Veus near, Neco Mesa Vigo sunt eforuile de proicetar, respectiv fora axial, moment Incovoietor sl fora ctor, din cui neseismiceconjnue in gruparea de Ince care inelndeacjiuea seismieg; Nexs Meas, Vees fora axial, momentulInovoietor i forgatietoae tn stp din ‘sjunea seemed de proiectare, A, este valoawa suprarezistenjed sistemului structural. Pentra cdrele ca contavntil impiedcate la Mamba: 2, = fy" O% ese valores minind a raporthi OY =Nygyy (Ney, ileus pent contravéntiile carla, Valores li 0” se caleleazh pentru fiearedietie Nea este eines plastic a efor axial a disgonaet [Neu est form! axial deproiectare in aceesidisgonala "tn gruparea de Inco eae include ctunen seismic, Now Valo spss va nit fl et end ena Org {ends y eet de somparre a scr = ven Tae 63) Tosa us et ‘impli por alos alone april Aer MONTORUL OFICIAL A. ROMANE, PARTEA|, Nr. ss8bis. 015 © _Diterenja dine valoile maxine si minime ale raporlui OY (pe Beare Aisefiaststuri ebuie se mai mica de 25% "Not 1: ne neem spt aig © wai 2% ger, mesa sta set ei eet pinnae! ni lini ini si, Nov: In od pr, vale efile Ne My Fs ogi dn ropa esi de Inca, wade aces oie ve citi {@)___Imbinkie de contimitae ale stipilor se vor face la aproximatv 1/3 din Indies de eta) 2 silpului si se vor ealeula in conformitate cu prevederile SIREN 1995-1-8 ca document normatv de fern 6.11.6. imine eontravSnturilor (0) _fnbiaste contavinior tbe sfc dinensonte ase act st ms resize no eorspnston surge mci din of 2) _Inbisie container webs dimension a fos alt asim fomprsune ere Se post dsr fr eontavinie (ie 611-2) ajo co facoregal eu REL Oy fA ca nc ic ner cine a td a! Sess uaa stein pol of ou fel ans ma itd cape cn eae a lO) (6) Catt bind bie nin oir abel loci glbal. Aces Ira se poste face rin ell ust bit ofr tnsveal sma ca Cex devo nial inser a rin per sno psn oma pe cs peconmaveani. 6.11.7. fmbinarite geinds-stalp () _Acslo unde contavénmirea se prinde de ambele clemente ale uni mbinii ‘rin tp, imbnarea poste 5 artical sau righ i webuie st ndeplinessed una din Urnioarele condi () Atuoci end se eliescarticulat,inbinarea trebuie sf permit dezvoltaea une rote de(0,025 ra (©) Atami cind se realize right, imbinarea webuie realizaté cx i imbinae nedisipaiva conform prevederilr del 6.55 6412, Controtal exccutet (1) Contotut execujiei rebuie sé asgure cA structura reall corespunde cele roi @) In acest scop, pe lingh prevederile din SR EN 1090-2 gi din reglementarile {ehnioe in vigoare privind calimtea imbindlor sedate din ofl ale constrcfin, trebuiesasfieute urmitoarele cringe \MONTTORUL OFA AL ROMANE! PARTEAL, Nr. 556i IK2013. (0) Dose lato pes exci ont tebe tine dete nbn, ‘incase puburor suns prec aea oh Pedsene {outa de cargere masa mis 3 ecu fn ce pate Hw de aban i soel dpa (0) Trebuie contol respects prevedeior da 620-6215}; (©) Conta seiner gurbusor pi calinen suror webie al se relzea i ‘onfoiat eu revere normed ln 61.18) (@ timp execs vavsiin dat lint de area oe fst i bale i zoel dia ee ce indistinct. Inno exeional, 6 seep © Sep demain 10% Valo fener pe ene. 2) Aun cod na dn condi emai ss ma este sisi eb Sch de eee deer pena indents evn din pez od 9 ‘Siuaea ui ive ctespuatr sigan Suc [MONTTORUL OFICIAL AL ROWAN, PARTEA IN 65806. 0.2018 PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTIILOR COMPOZITE, TA Generali 4.1. Obiect si domenin de uplicare (1) Prevederie din aces capitol se refers. roicetaressrutuior compote oft lamina - beton anmat_solicitate la acjunea selsmea. Sinicunile compoaite sunt structure aledtite din element compote la cae colucrarea fe Beta armat teal laminat se manifest la nivel de secjiume. inure seeiune compezit, Componente de ofl laminat pot inglobate, pars total inglobte in Beton armat(sejiun din Beton armat cu srmisura rigid - BAR), J cadral scosti capita s fa refer gil strut hire, Aceste stucturi sunt atu din lemeste sa subisteme din mateile diffi eareconicreszs ise ele Jn eadral souctr bide de exompla sip de beton aati grin de oe. (2) _Regulile din ccest capital sunt complemensare prevederilr din. standardele Ain seria SEN 1994-1, indent ln epital 1.5 @) Deck pentru anumite situa, au ge dau preci specific tn acest capital, se ot aplica,dupt ez, provadesie pentru constrafil de beton arma din capital Ss Denim corstucile de oj din capitol 6 cupease ia prezentl cod, pres gi din Sandardele din sera SK EN 1992-11, respec §R EN 1993-1-1 7412. Prineipll de protectare ()Smcuriteconporte rersente la agiunes seismic vor fi poecate ‘concord cu umitoarele coneplepivnd Pspinsl seismic al stuctnlor (@) spas seat disipatia stucti (© spans setlist last ©) In cam (9, componares stucusls se caracerizsack prin dezolarea “sfomatilr noite in anunite zoe ale snr ante zone dsp. Factor 4s compotare gv ave in acst Gala! ma art dost 152.0 epinde ‘palatial comport 0) Prevederle de proiecare pont strstr dspatine compare umirse robilzres unui mearism ruc! fiver de dsipares eerie wismice 4) tn proiccuree structure disiptve compote, se deinese doa clase de Suctinte DCM~ clase de ducts mee DCH clna de datas lt Ele » «Benes expt yr gabriela sien dp ‘eleear aptoanglotrinto et i ssa ip ‘Abaca destlp B= wut waver cones Deapate Figure 7S. etl pena znd cai ale peer compo MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA IN $58 iu0.2013 (00) Transfer eforuilor tangeniale inte zonele de la extreme pest pazoul din beton anna lini pereeli se va realza prin conecto, prin bare ste ‘esectunea de ofel sau bare wecute prin gure sms rigid (Figura 7.5) (11) Riplele de cupare de ofl sau compocite eu pick de beton ama vor avea © Tungime de inglobare sufcientd tn perecle din betonarmat, capabls sf ansmits poretcui momentele i fone Wieoare de proiectare ale rina deexplare.Langimes fe npiobare le se matoart. dels prim rind de rmatirk al 2onelor de capa (Figur 7.6), Lungimes de fnglobare mu va fm mica de I Shunde hese names grin de cuplre. (12) fn zona de inglobare a gine de euplae se vor dispune fn peete arm vetcale suate de tile gina eu o eapaciate de resiiena. in intndere egal cu fora ictarecopablé» grin 2/3 dia aria acesteh amt se ve amplasa in pis Jumatse « ling de inglobace, Arminura se va pelungh simetic deseupea. edesubml iplorgrinai de cuplare evo angime egals ex hangimea de ancora aceat zondarmatur wansversal va respect conde dae in 7.66. (03) fa carl clase de dostitte DCM amattaa de continue a clementslor de alt al poeilor compociise va reaiza pe o distant egal cb ar pent cass de Sveltte DCH aceasa distanta se va extinde pe lungimen prctl Ia 2 dar cel, ‘ulin (4=H/10. (este inttimen seafunil elementaui do espat in plenul pres, Figura 75) (14) Conectarea panoului de oe cu cadrul de tnrimare se va reali continua ca sar sa ca guroburi (15). Grosimee minimA de inglobare tn beton a panothi de ofel va fi e200 men (osinimum 10Des pe Secre parte a pencul) (16) _Procental minim de srmare al bets de iglabare va de 0.25% pe ambele diet (17) Conectrea tate panoul de ofsl si betonsl de inglobare se va relizn ca conectori sudaf sau cu agrfe car oe prin gar praciat in panoul de ole, (18) Golurite din panoul de oe a nimi peceeti compozit vor igidzate. Ar Am spinetat pees 2ne dale ia dpe Pew Grae cope de ale rrr eon ara tal eights MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA|, Mr £688 2019, 710, Projctareafundatllorstructurlor compote (1) Sistem de funds a stuensilor compote se va proieeta ea un grad de sigurae sport fo raport cu suprasincur, La foci corespunzatoare means structuri de disipeea energie in conforma eu captolul 462.5. (@) Se recomands ca armatura rigid de ofl a clementelor compoziteversale 58 Tie ancora in elementele de beton araat ae infest (pereisobsolunior fn anda) ate inc placa de bars acesieia 93 se ale sub cota ia eare se considert Incstrarea structur. Armatura igi se ve ancora at la veal pls do baz, tg pe inalimea de inglobare. ©) Le proiceaea infastuetalor se vor resectaprevedrile expitolele $8 dia prezeatul ead [MONTTORU OF]CIN A. ROMANE, PARTEA IN S58 8. D.2013 8. PREVEDERI SPECIFICE. CONSTRUCTIILOR DE ZIDARIE BL Genera 8.11. Obicet i domentu de aplicare (Q)_Prezetul capitol areca obiectemunareacerinfelor generale i a contr lehnice specie penta situa de proiectare seiamicd,Sefinitsconfors Cadi CRO, prin Se apis prvederle ar. 83.220) Pentru pre stuctual! i ctdslor din clas de important. Valle dn tela! 8.3 fe vor spor ot 15% ine pests cle din casa de important vloril din tabel se ‘or sport eu 30% ©) Vaorle minime necesure ale rexstonolor caacsitice Is tcovoier ale Zidaveh perpendicular pe planol perch, folie penta situaia seismicd de projeetare pein zdirie cu morse tp (G) si) se vor na din tabla 8S. ‘abelul 85. Yalri minime necesare ale revistentelor carscteitice la incovier fas faa (x Nt) pentru pre suuctrali aj eldistor din clase de imporania 1 1V ‘Accolerafa erenalei pers proecare “Tpalelementloe S015 252 0205. v7 [args at gropa plinesaaca } 0,100 | 0200 | 0200 | 0400 max. 25% gol ‘Arp ars gupa2gi2seu | 0075 | 0150 | oso | 0300 25 #559 gol [BCAprupa | ple] 0050 | 0,100 | “700 [0306 Peni pera structural i cidislor din las de important TE valor in tell 8.5 Se ¥orspori ev 15% iar ptr ladle din elas de importa I valerie din abel se vor spo cu 30%. 825, Betoane (2) Class betonuta specifica tnproicc pentru elementele de confnare (centr "lpior) i penis median al zie co iim armath va fi tbl prin calcul fn fimefie de intensctea cea mai mare a efortuilor din groprile de. near undamsentale gi sismice eu respectarea rmstoarlor vos mimo: (@) pentru clementele de confinare clase minim « betonall va fi C1215, 'MONTORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEA\L Nr S856. 042013 (pet sata meal prelo dinZTA se va ols morareton (rou) x feiss cartrinid le comresiune fa 2 12 Nizam sa Beton da asa Scns. entra betosele utente vlorile de proectare ale rezstenelor se vor Iie s¢ vor ls sintabell 86. ‘Tabelul 8.6 Valorie de proiectare al proprisiaile mecanice ale ‘etoanelor pent elements de confimare pet toate clsee de importa loti deprojectae | Inline de | Clas beonali/grout-uul (vim) tumare [Cais] C1620 Reaiseaalaiatndewe [_=1s0en [050 0.65 y=.) ~<1s0em_| 0,60 280 [Reviseoa la compresione| =150em | 5.80 Ta (Qu=135) = 1sdem | 670 590 Reaitajsis forcare | ~=130em [0.15 | lag (ue 150) = 1300 | 0,135 | 0165 ‘Miata de slassoTate | Orieare | 24000 | 27000. 826, Armaturt ()__Armitule din ofl pontru pee din zdasie armati (ZC, ZC*AR gi ZIA), Inclisiv pent grnzle de explare, ts cal peretilor cu gol, vor aveacasctersile rocanice de rzistnté din taelul§7. Linita de curgte «otehilor penta semarca lemenielor de confinae gi pereilor din ZIA va fin toate camurile Rfa;) $400 MPs. ‘Tabelul 87. Propriowile mecanice minim ale oeusiloe ‘entry anmareaclementclar de confinate gia Timitade } Rezistnia Tipu re_|de proiceare fla “Re. Te» mm’) | evi’) [categoria de] 3g + inde) 40 300 [Gaegora de ressteng 1] ™4 | _ 210 ©) Olle din tabetut 87. vor fi din clase de doctiliate B conform ST 008, co ‘ecepia oer fost in 2onele seismice en ay 20,25g petra armarea elementclor de confnare (centur stlpgo rigor de cuplae si pentru mares diet tn rosturile de aezae a prterl clic ca inline 2P-2E unde se va flos ofl din clasa de deat C, Folosiea pliselor sudete pent armarea stratulii median al perelor din ‘divi cu inima arma estepermist puma in condiile date in Codal CR 2-1-1.1 ent structure cu perei seuctral din beton anna. YONITORUL OFICHAL AL ROMANE, PARTEA|, Nr. 56822019. 182.7. Alte materiale pentru armares zidaret (2) _Zidaie poate fi armati eu gle polimerice de nats deasite gi existent sau ‘eu potimer armas eu fice (FRP) prin-una dn umtoree procede! (inser produseor in ost, (inser produscor in tencuils, 83, Construct en perei structural! din ndsrie 8.34. ‘Tpari de peroi structural din zdarie (1) Precentul copitol se refrd ta pert de sidirie cu setule enumerate 3116, (2) Pentru pert sruetuall din zdsrle armats (ZC, ZCrAR 3 ZA) conluerazen dire cu betomulmorarul arate obfine pin tumafeaclemestclor de Beton dup execute diel, 832. Condit de utizare (_Secjunea de ieastrare 2 ansambluti pereilor stwetrall petra calcul Ia Tore erzontale, fof de care se deSineste numairl de nivelst ay $e Ve considera ast (@) la nivel superior al solu, pir lide ira subso; (©) le panseul peste subsol, ent cle caper desi (item faze) patra cli cu port sari Sistem cellar la cae 3 prev! pore suplisentat fn seo! (eubeol caper de) (©) peste nivelalfundailor penta cll cu presi rr, dec ma s-au previcut er suplimeniae in subsolsubsol eu pee ra). (©) __Numirul maxim de niveluri peste sefiunea de incastare (nq) al ediler ca perefi structural din zidtrie, penta caro se aplicl prevederle prezenuli Cod, [imitoar8 a ince des + nceleraiaterenuli pentru proiectare la amplasament (a); = las do regulariateeroglartate structural defini confonm 8.3.35 = essa de important ear, stabilts conform 44.5; = tipuaeatuireazidavei (ZNA, ZC, ZCHAR, ZIA); = grup clmentclor pentru dive defnits conform 82.1 @)__Densitatea perio structural al clair din zd, iteviritexteiosi, pe ‘ecare din drefile principale ae lid, este defini prin procentl aii net totale « peellr stuctralt din zidirie fou) de pe diectiarespectiv,rapotat la aria planeul(4,) del veal respecsiv 4 ploe)= 10022. a en MONTORUL OFICIAL AL ROWAN, PARTE Nr 559 9.0,2019, 8321. Condit de utiizare penteu structurl eu perefi din xidrie nearmata (ZA) (1) Din eauza capaci scizute de a ispa encraa scismic, datos resistenteh ‘mci I ninere perpendicular pe rstl de sezare sla farur pincipale entire 5.2 ducilitaniredute, deciente cate Tavorzeast rupee fragile, se recomandt co uilizare stuctrlr cu per stucral din zdiie nearmats (ZNA) 9 fe evils. (2) _ Structure cu perei de ziditie nearmatt (ZNA) ex clomeste pent zie {efnite conform 8.2.1 vor folsite, tv condi sbi in tmbelul 8.8, mama dacd ‘nt indeplinte tote condi de ma jos (@) cle se incadrez8 tn catgoria “li regulate ca cease in plan fn elevate" (@) clade so incase in lass de important I sna IV (©) sistemul de azar pereilor este do ip "per de" (sistem fagure), (tothe nivel hag 3,00 ms; (©) sunt previzute clemente verticale i orzoniale penta asiguates inp stmtual i conucrti safle ale eretilr conform (4) (9 sunt respecte eval de alcstuice azide i plengeslor din scat Cod (4) materiale foloste satisfac erntle dela par 8.2 din scot Cod. @)__Uilizgea sterile cu pert structural dn zdave noanmats (ZNA) entra cline din clasele de importac | si Il nu este permis, in tate zanleselsmice {ndifeent de aumtral de nivel peste seciues de ncatrte (ny). (4) Stacurile ea pore soucturali din dae nema eu uy > 2 © PIE) in ‘zonel seismice eu ay 025g indiferent de material de caacaistilegeomsice simecanice ale elementelorpentu id, vor fi prevazut cu sipigo: centr de feton armat, te porile indicate la 8.5.621.(1) penima asiguarea integrity sosumbluli clr in stdileavansate de solciare sub efetal unorexemute care ‘epigese accelerafia gy stabil conform Sigurt 3.1 pont amplsamental respect [Revistnaacestorelemente m se va lua in considerare pens caleulul recites de roiectae @ perejilor structural si nici penta verifcaea siguranfet ansambluli Sirti (5) _ Noir maxim de nvelr peste sectunen de fncaseare (tu) penta lirica pete strctural din 2d nearmats (ZINA) fi valoerea minim consruciva asociath densi peefilor tract ~ (9%), e lecare dn decile principale, i fncjie de acceler tereal petra poicctare (2), sunt date in tabelul 88, WONTORUL OFICIAL AL ROMANE PARTEA IN 858i 2013. ‘Tabelul 88.Nomiel de nivel peste setiunes de ineastare i densttea minim & sotflr steal (98) pent lair cu pore structural din ZNA. ‘Asslerasterofu pent pokes (a) Og AOS | 0.20g si025~ | 030g =O ww | Raitt i [Arai ail Argill Arges or asi | an28si | amd | 285i eisi2 2| “sca’ | get si2| “aca TP] ave [o4s% [35.0% [35.3% i Bepay | e4s% | 250% | 25.5% | 260%. f 302) [25% | 255% ‘NAL eae aia ni ae ZN) (©) Valorie din abel 8.8 se refer a primal nivel peste seinen de tnastare, Pentru urmtoarele nels se aceop eucorea densi pereilo cu maxima 1% pe nivel plstind conde de regulate in elevate. (7) in carl elas cu pre structuli din ZNA mansaéa sau constucile anexe(aseitri,splitor ete) - definite Ia 83,2.2(5) , considers “nivel” care se inehade in numiral wos admis conform tabeluus 8.5. chiar dace sunt indeplnte conde speciale de alamire constructive la 8.3.22. (4). (8) Structure ex per structural din zdarie nearmats (ZNA) cu elemental de ‘iri definite conform 82.1 pot foioste, in toate zone sesmice, ir veefcarea ‘siguarei in situa d proiceae seismica, pent = consruti cu un singur nivel peste sectimnea de incastare, eu functunen de anexe gospodirest care addpostesc bunur de valoareredut itn cre acces ‘mentor ete intipltr, consi provizorit, cn durata de uizare prev msi mic de tei ani (construct penta organizare de sate, de exempt). 8322. Condit de utilzare pentru structurt eu perefi structural din siisie armatd(ZC, 2CAR, Z1A) (1) Stwcturile ox per sirctral din sdse aomath (ZC, ZC#AR, ZIA), pot fh tlizate, in eondiile de ean, de dimensionare gi de sled consructva preczat ‘n acest Cod, numsi pena cad cu numar de aivelur peste seejunea de Tnastare (a) $ cu deasitea minima constuctivae persilor structural» ileviosi* exten (8, pe fccare diet principal, cae se ineadreaz in valor din elu 8.9. MONTFORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEA Nr 599.0.2013 ‘Tabelal 8.9. Numicul de nivelui peste seotiuses de tnsasare (mo) si densiaten riim peceplor stuctuall (p96) pentru clad cu perep stuetwalt din zidtce sats ‘Agree terenull penta proiesare OMe 0.15 0.208 55.0254 050g 04g Bae sth ares TBE STS] ns arn) ATE TSH, ara BIA aS frei a Aris aaa] AEE Argit ral aelsi2 | ca | getsi2 | EE | ae si 1 | oyom |B] ay, | 28 | BOR 2@HE) 3% 3% | 35% 3228) | 45, | Dee | 2 a0 4@3—) | | 28mm | S60% Be | SoHE) | ssom | as [= oF [Pentru acest suai se vr fol obigatone-aleiiuidle ZC¥AR sa ZIA, I> Numa in condiile dea art. 8.32.27) [Nau ao sooeptt {®)__Denstates peretio stuctrali sabi intabelal 89 ae refi ls primal nivel peste secjsen de tncastare. Pentey urmitoarle nivel ee ascopth reducerea ‘ensiii perefilor cu maxirmum 1% pe nivel cu obliga de pista a condijiler de regulantae in elevate. {In cezal m care, rin aceats reducer, condiile de reulaiate ma mai sunt ‘satisfiate, cleaul fare ietoae de hiv se ve face ca meds de caleul del folosnd, dup caz, modele de alel plan sau spaysl conform tbelui 4.1 din acest Cot (2) __inzonete sismice cu g-0,15g 9 a¢-0,20e el pan 75% din fra tietoare de ‘azs, caculail conform 84.2, bute si fie preluai ew pert sucturali din zat confnaté eu stlpsor din been anna! la ambole exten sa co pre srweurlt din zie ca inims armatt In zone seismice cu 420,25 fora tictoare de baz ttebuie si fie preloas integral eu peret structural contin ex stlpion din beten ‘armat I abele exter sux cu pret stuctrali dn zidane cu inima arma. in ambele situs, pozoace, dimensiunile si armarea sipigrlor de beton arma trebue st respecte prevederte din acast Capital, ncaa lair cu presi seucturali din adie armats (ZC, ZC+AR si ZEA) ‘1 manstd peste ultima nivel caren, aceasta mu se inlade in abmiral de nivel peste secunea de incasvare maxim admis conform tabelului $9, nun decd st Indeptinite umttoarle condi coaszuetive (j) deasitatea minim construct preilor din taelul 89 se majoreaz8 cu 10%; (©) eset perimetrl in zdaro nu doptgesefiimea mee de 1,25 mz (©) perefi de compartimentare sunt de ip wor (gps-crton su similar} (@) saepana din len este proiectat astfel inet st nu erate fmpinged in pce Petimewali 10 [MONITORUL OFICIAL AL ROME, PARTEAI Ne S8DK201S (6) sida portioe structural dela mancardt ext confinat cu stlpigon de Beton ‘mat in continmareaeelor del nivel infor, (9 lapanea superior a perfilr de ide ai mansael este previzto centr ebeton ama. Dac cel putin une din aceste condi mu este inept, mansarda va i considertt “nivel” iar cldizea se va incadra, din punt de vedere al inalimi gi al densi peer sructural,n condiile date in abelul 8.9. ©) fn cama m care pe plangeul peste lial nivel eaent al eli ca pest Structural din zdiie amath (ZC, ZG+AR si ZIA) sunt previzate eontrctitanexe (sett, spiltor, ete) care ocuph cel mult 20% din soprafjaniveluieuret gia lor Tum nu este mal mare dectfnimea aces, icApeile respective var f ‘considerate exo proeminea eli principale gi vor atate confor provedeilor ela (6) ficha 8 considerate ca "nivel in litle date ta aelul 8.9. (6) _Incaza ctiitor menvonate la (5) caleull fori tietoce cu metoda foreor tie cchivalente eva face ate (a) Fora thctare de baz (3) pentru faeaga elie (eu masa total) se v8 caleula ea In 842. considernd e& masa proeminenei (mp) se adaugi mast ‘lial nivel (©) Fora titoare de baci (Fy) afereh mase (,) se va cleus eu reais: Fy=2R Te «2, (7) Nucl maxim de nivel peste sectanen de inestrae (ne) dat fn bell 89 poate fi depist eu un nivel, dar firs Gopi tafiea de P=4E pentru onele cu 40,15 daca sunt indepliniteunnatoarcle dou condi: = se folosese elemente penta ride gi mortar ou gare se obtne rezistenja carecteristid la compresiune a zdiei A> 4S Ninn, + sigorant stuetri ese verifeaa prin exeul cu un procedeu static nelnie (biogmti) conform 45.352. (@) in aceleas conti ea a (7) se accept sederes cu cel mult 20% a densi in abel 89, dar fir c aceasta vind mai mick (©) _Provedorto doi (7) (8) muse vor aplicastucturilor posta care fatorl de suprarezistat defini lt 8.3.4(2) are valour a/a)",0 (10) Prevederea in proiect a densi’ minime constructive w pereilor struct (89, conform ibelelor 8.8 4189 gitau a reristeneler caacerisice minime ale ‘dire’ din tubelee 8.2 ~ 8.5. nu asigurasatisaceres criti de sigan in toate (enue de alti aritecturalstracial a clair pena tate zonee scam, si ‘in consein, nu elinind obliga proiectantuli de vrifica, pin cle, ndeplinea cesta earn, Se excetzazh de Ia ecasth prevedare elie “slmple din sdirie" definite Ja 89 entra care au este obligate vrificarea prin calel a exis de siguranl patra Sitaia seismic de proietre \MONITORUL OFCIAL AL ROVANE!, PARTE, N;SS8DWG.D.2018 833, Rogulartae sl neregularitate geometric gi structurakt (1) _eiterile specitce de regulrtate geomet i structural in plan si ta leva, entra cline ca pere stuetral din zdicefoloite Feats sitaia de proictre sesmict sunt idetice cu cele folosite pontu stata penistents de pro‘etare gi pent situa transitore de proietire detliste fa Coal CR 6 $i st in ‘oncordani cu prevederle capital 4 din pezonal Co. 834, Factori de comportare (1) Factor de comportare "pent structure cu pee strc din zd, se vor adi abotl 8.10 “Tabelul 8.10, Factor de componare“g* peat cli x pret structural din zdle ‘Regalartate | Factonil de eomportare ¢ pests pol vdiret Pas [Eeraie[—2NA | ae | PART Ze Pete Ti asades | 228ada | 250.0% | 2:75 ay Bf EF soar | 2000 | 228 ar | 2500/41 TF Pa aaa ca a ane TTS Gna RT THE 2 Pet sects pee in secon al fe ie rine {cA vee “ba sve mm a npr er ys fs ‘smi confor a8.522() sma srr do meare repeals ‘Same cn are Col Dal tne soni est rapes sno elle Corepnetae dl eens (2) (2) Pectoral de suprrcistnia este definit prin expresia in cae: = ay reprints 90% din fora seismic8orizomtala pentru care, da efetele cloralteactunirimén constant, stature atinge valoaren maxi fri Iatrate capable, + a seprecin fon seismied orzontala pentru cae, daca efectleeclorilte scfinn Finn constant, peel element sractural tinge revistnge ulin (Ie {ncovoere cu fr axial seu a frfocare) (©) Calcul factor de suprarezsten se poate fice flosind orice procede de ‘leu! stati neliair. Valonil ayn bite prin ealeal ma var desi ea ta mt de 25% valor forstare date la (2). (ack nu se efecteszt un calcul suc nelnisr conform (3, pen cts eu ‘ng22 , in exail zidiilor cu lege consttaiva o-e cu deformajile specifics meat?™1,0 aloe aay Se Vor ls dup eam mesa ~ eli en structure din ndire nearmath (ZNAY:e¥/a=1,10 lieu srurura din zdase aati (2C, 2C+AR, 714): aay“ 25 18 [MONITORUL OFCAL AL ROMANE, PARTEA Ne 588g 2013 () Pentru stucturle cu pereti din zidtvie eu lege consitutvt liniars cv “e/Eq12,0 pent ote tipurie de element penta zie din arg ars gi din BCA, ‘ion de compertare qse vor lua dupl cum umneszi: pent zidisie nema (ZNAY: g=1,50, = pena zie contin (ZC) 5 pentr die confinats 5 armath fn rosturile oniontale ZCVAR): 2.0. 84. Caleta selsmic al editor eu peri structural din zie (1) Caleutl ssigmie al cladisitor cu peretistucmali din zidrie 96 va face conform prncpilor i regulor generale dia acest Cod, par. 4.5 cu preciziie specific date in cee ce urmeez. 2) Spectral de raxpuns clastic va 6 clout cu reais (A7.1.) dn sees Cod Factorul de core dat do laia(A'2) se vals 70,88, coeepunzitor facia dia mortar crtck 8%. 84. Condit generale (1) Model de cle struct iebuie st repreznte In mod adcovat propctaile erga ale tnregul sistem suena 2) _Deteminarea. eforurlor sectomale (NMV) fm perefi stctuall sia ‘eplasicilrlaterale ale structuri se poate face prin procedee deealul anal seu cu ‘rice program de clea bzat pe pinepierecunoscut ale mecanci strut. G)__Risiitatea elastics clamentlor va eslelatsconsiderind detoemayile din Tacovoiere gid forfecare al adil neisurate @) —Reaulate mai exact se objin folosin rigiditata zd fisurte: (@ pentru pei din zdtrie nearmasd (ZN): ©) exractristicie geometrioe ae sso nefiurte din zie; G)_% din valoarea modal de eastiitae secant de sours dart lice (2) cu valcarea calcul n funetie de erst craters f (Gi), in valoares modal de elastitate transversal (© pentru diva confnatt (2) i pentru zdra cu innit aati (ZIA): (© earacterisicile geometrice ale seit intel nefsurate (aida $i bet) (i) % ein valoorea modulului de classe longitudinal echivalent, de srt dat, aegis Gi) % din valourea modulus de clasctte transversal echivalent Gren) (©) _Rigiditatea riteor de cuplare in betonanmat se vo In eal eu vaorile foloste pent ealcalul clorox pere structural din beton ana (a vedea R11), (©) Inmodeta de caeal pera peri cu poli din zdiie nearmats mu se va ine seam de efeculrglelor de cuplre. Acestes vor fl amate eonstucti, astel Int MONTORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEA Nr. S86. 1.2013 cedar gles preceadt cedaea reazmalui (montantulai) pin aobitea Toca 8 ‘dire. (7) Pentr calcul seismic, plangeee clio ew prei structural din zdirie se ‘laste din punt de vedere al iit npn orizontal in: = plangeerigde i plan rizontl, ~ plajeecurigiiaenesemnfiativ in plan ozo (8) __ Lacie cureae cu per stvcural in side, pentra model de ele, pot fi considerate, fh verfca suplimentare, ca diatragme ride tn plan ortontal, act nu sunt stile semnifeai de goluri, fk veriicarea prin call, planecle care ‘av ummitoaele altar lange din beton annst monolit sau dn pedale ou suprabetomare conti ‘x grosime 2 60 mm, armeti eu past de oelbeton ex aria 280 mmf pe Socare dete, = plangee din pasout sau semi panout prefbricate din beton arma imbinate pe contur prin piese metaice sedate, busle de ofel beton wi Seton de monoltizars + planes excoutate din element preftricte de tp “ie, eu bucle sau ca ‘bare de legit I exremiti si eu supabeconae continua ex gresime 2 60 sm, armatd eu plast dia el teton eu aria 2250 mmm po Hecate diccie (seein, (©) __Plangeut cae nu stisface integral prevederile de a (8) poste fi consider iid {plan ofizona diet, atunei cind este modelat ox exiles a relt In ply ‘eplasrile oizotale calculate in sitaia de proiectareseiemick nu depgese acter ‘ext mult de 10 % dn deplesareaorzoaal absolute corerpunzitone (10) Urnttoarte categorit de plangee vor fl considerate cu rig nesemnilativ, in lan orzonals (@)plangee din clemente prefabricated tip "igie™ cu bucle sau eu bare de Jepitura la exremitii, (©)planje din clemente prefabricated beta eu dimen’ mici sau din blocur ‘eramie, fc suprabetonare ama sau cu sap nearmatl ca grosimea <30 (6) plange din em, (11) fn clade curene,indifornt de ripul ides (ZNA, ZC, ZIA), in zonele seinmie eu 42030g nu se accept prevedere pangeeor pata (Supante. In zonele cu ayc0,25g Tora seismich penru clad ce supante ge'va determina prin caeull modal eu spectre derspuss (12)__Incazu pretior cu gol de ui sifu fees plinuie orizantale din zdre ‘vor considerate en grins de cuplare mumai dack sunt fesute efestiv &v montaoti slitrai gi dict sunt legate atit cu eetura plangeual ets eu buiandrogl de beton tarmat de ub ridarie (ac acexta este separa! decentarapanseal), (13) Forgele tictoare de baz pentr peri structural determinate prin calcul intr eesti, conform paragrafelor 4.43 91 842.Ldin acest Cod pot edit Inze perei de pe sceay direct, cu condiia ca etal global sie sifu! ca ‘0 8 [MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA Me 588.2015, fora tctoue in oviare perte simu fe redus/spriti eu mai mult de 20%. Redistibuites este permist mumai penta zdarile de lege o-e de formd linia reptaghiulard cu jg?>Gq) imu fe aplcd tn cazalzidarilor Haile penou eare 2%) numa fo cal plangteor care au rezstn sufcentssabilitt conform Coca C3 6 89.5, 842. Modele si metode de calcul pentru stabiliea forflor seismice de proicetare () Pentru proiecicee clidiilor ou peret structural: din zidirie in vederea ‘atsfaceri cernjelo fundamentle do sigur viet de liniare a degradardor ‘fectele acini sesmnice ial ltr acu incluse in stuafa seismic de proiecare se determin pe baa comport ineelsie a saci 2) Pentru verifcaes satistaceri cerned de evitace a prabuyirit locale sau generaizate, efectele uejunilor incuse 1a grparea de inceciei pend sists. feismicd de proicetare se determin pe buza unui modst exe fine seams de omportreapost-elasia ale a srt ©) __ Tn conti de a (1) fa fneje de earacterisicie de regulate ale eli se ‘a uiliza unl dite unndtarletipuri de clo lisa late: (@) Catt eu fore seismice static echivalente (© Calcul modal eu spect de ispuns (© Forel seismice de proectare cae zctonenz3 perpendicular pe plana pereior structural se vor detemnina cu formula (101) folosind factoral de importants al li) urmttoaele valor ale paramesior fgg = pref stuctrali exterior ezemaji tn consol (caeane,frontoune) 25 eS = pera structural exterior ezemati us gos FRO q=15 = pov suc ntsoe Bm 10.g=25 S421. Caleeh eu forfe seismic statceechivalente (0) Caleul eu fore seismicesatice echivaleate se folosyte pet toate cll ‘ere structural din zdirie care indeplinesecondipile de seguentate fn plan sin elevate (@) Prin exceptic de la (1) calefut cx modele plane poste fi folosi gi tn cazal tlidrlor ev pero sroctara ein dire care au ev regularte ia plan dar ou regulate levi, numai dae sunt indeplinte unmtoarele conti suplimentare Ae alti (@)ctidize are planes pie in plan oizontal Is toate nelle, (b)clidire a fncadrosz8 in claele de important. si 1V; (©) inate clasi este <10.0m (5 P2E, cara elinorcurence}; MONTORUL OFICIAL A ROMANE! PARTEAL Nr 88. 2018 19 (@) port cimensivilor cds tn plan, lngine Aime este < 2.5 (©) sunt stistcut, a iecare nivel, oaile Oh bet 63) Gi) Poy tey? 3) fn cae nota sunt poste raza degre planeul rag sunt azale de trsune; = ¢5 $e sunt dstanee ne conrl de mast contol de gat misurate pe dieeile"s” wi rexpectiv "7" ‘In caal fn care condile speciale de mai sue sunt fndepinite, ex excepta relaioe (63) si (6.3), se accep olosieacalcululi en dowd modele plane dr toute valrile fectelorajuni seisaiee care se obin Vor i majorate 25%. ©) Matimite din eae (3a) 5 (8.36) sunt definite este (4) Raza de grasa plangeuli se cleulnz ou relaia Fase 4 a4 nde dq este aia plangeu ‘pyc este momenta polar al supeafeiplangeulicaleaat eu ela Int LOD +1 (OD 63) {tn care h(p) 5 hp) sont momeatcle de inetesle are plangeu fn report eo uo sist de axe parael ov axele Ony, care are ovgines In coal masolr (cent de _greuate al supafets planeuli). 4, (b Reel de orsime ale structs eles cu eile fet ema Se ER aa tae reste rigiitatnlatorsiune a struct, 3K, 51K; sun gid relative de nivel ale struc pe decile prinpale (a 9 ‘vedea Ca) 4) in conde de ls (1) i (2) calelul se va fee folosind dou modete plane ‘onsite flesare din pre soustrali disput pe dieotile principale ale ein (9) Forja wictowe de buzd pentra ensambol eli, pentru fecare aretic Principal, se caleuleazt eu relia general (4.5) din acest Cad doit, simplifies, Sb forma 80 [MONTTORUL OFA Al. ROMANE! PARTEA|, Nr 888i! K2019, Ren, Pe manaea en 4 nde v= 2,50 ondonta maxim aspect elastic 7 =088 factoul deredcere cae fine seam de morizaceazdrei S=896 44 factor de compare conform tbelui 8.10 st dap cz, conform 8.3.4 (5) tue factor de imporaata A=1,0 pent litle P, PeIE yi 2-0.85 pentru cldisile POE, ‘mma toa «cdi sup actin seismice Gagsm grouse elndint —coeficien seismic global Relatia (8.7 ine seama de fatal eb pentru cle eurete din zidiie eu inahime ‘< PAE, porioadapropie a modula fundamental vbr ealeults carlin (B.3) din ‘AncxaB a acest Cod reat 70,75. 8422, Calcul modal cu spectral de riapuns (0) Peat cline cae no satisfac conde de regulate in elevates va flosi ¢alcull modal eu spect de rspuns, cu modele plane sau spa conform tabeluli 411 in acest Cod. (2) —_Caleatl modal eu spectra do rspuns va fi flosit pnt cil tncerate ‘las de importn I ebiar docs sunt stfu conde de regulrtate cae peri ‘aleull cu dout model plan, R423. Metode de calcul netniar (Pentru evalua ssn validare voor aestuiaitecturlsroturale care ma respect in totalaterecomandicile gi/su conde generale de regulate date tn capitolul $ din seat Cod vor fi flositeprocedee de calul care iau in considera comportarea poses « peceor structural de zie, Procedel este apicabil ‘numa in cazal dale penta care parameticurbel 6 sunt a> Gu (2) _Procedeul de ealeul static neliniar(clel "biografic") wrmareste, pe milsura Sporn inetedrilr leterale, evolu nivelunlor de solctare atinse de. pert srtual (mont s, dup ea, grnzi de cupare) pans esreasuceesiv dn ers {acest Capocttea de ezstengd a structures considera ans cnd reducerea rfl capil ini este de 13%. (2) __Peatru elise cu pereistoctural din ziti cu nar caleull bograic se poate face peau fecare et In pare, (4) _Folosiea procedeslor do call dinamie neliniar nu este justificatt pene line curate ct peri structural din id. [MONTTORUL OFCIA AL ROMANE, PARTEA I 558 6.02018 843, Determinarea fortelor selsmice de proicctare pentru perc structural 843.1, Distribuiaforfeorsesmice orizontale pe indtimea elidel (2) Peotre clade curente cu porfi stucturali din zie, dsr fore ‘Wletoare de bazh pe Injen clidit se va face eu relajia (5) din acest Cod, ‘sdmitiad & forma proprie a modal fundamental esto o lini ees 843.2. Distributia forte tietoare intr porei structural 8.43.21.Cladiri eu planee ride in plan orizontat (1) Pentru calculul cu modsle plane, pentr fiecare diecie principal, fora Seismic de proiectare de nivel pengu axsambll const Fealeulata ex relia (4.5) se va disuibui pereior structural proportional cu rigid relatv de nivel ficerua, determina conform principio dela 84.15 fi seama de efectle de vorione calculate conform 45.324 (2) _ In cea ealculului moda! eu speerul de rgpans folosind model spatiale, isi fei seismic ne pee structural reals din calcula suet, 18.43.22.Cdir eu plane en rgiitatenesemnfictivi in plan orizontal (2) Pentru cle cu planee eu rigdite nesemniistivdf plan arizootal, fora Selumict de proiotre peau ansamblul constretie se dstibuie peefior strata proportional eu mass aerenlfiecSrvia, compust din greutatea propre pereteli in iedredile use de planseele alee. 4 regull generate de aleituire specfie constructor cu peret ‘Mruetural din idarie 85.4. Condit generate (Cade etajate cy pert structural din 2dave wobul s satishesprevedrile senerae dealers de ansambla date la 44g prevoderle generle penta statin pers eps pnt stat wae de rons dat in Cal CR 2) Pentraasiguarea comport spare a structuilee 2 peri din vidi, fa poeet se vor prevedea sur adecvate pentru elizareauno® gat site, ine: = peel stricta de pe cle dou deci principale; + port plangee, 191 182 WONTTORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEAL, Nr. S588 IK2013, 1852, Profectareasuprastructarit S21. Pereti structural 8.52.14.Condi generate (1) Tot pereii din zdarie cae indoplinse condiile de Is 8.11. @). vor f ‘considera "pore strata” vor protoctaji conform acest capitol 2) _Pereiidin zidisie care nu indeplinese condiile de la 8.1.1. (3) vor f considera “perf! nevinctralt si vor fi calculi $i alestif, penrw suas Dperistentt de pricctare situa taneitre de prolectare conform prevederilor din Codul CR si pene sitafaseismicd de proectare conform prevederilor dn capitol ain seestCod. 2) Strucurile constefiloretjte curento din adi, se clasificd dup cum ‘amen + struct cu pee structural desi (sistem fogure): + strut eu pee sructrai rari (sistem cela), = seta mine (dual) la cae perf structural conlustessa cu cae din ‘been armat pensu preiuarea frlerseismice 8.52.12.Ari de idare gl evine privind geometriapereilar (ly Valorie secesre ale wil neta parlor suet pe anbele drei Ditcpale ale construe, se vor stabil prin eleu. Aceste valor treble a8 fie cel up ogale cu cole din tabelole 88 i 89 sau cu varie reduse conform 83.22.(7) 51 83220) Q)___Lungimes minima (yy) spaleiloradicenf goturilor de ui gi de fereste se Timiteszi, in funte de eer mei mare nme a gokiriloradiacene (hy) 840 de ‘srosimeapereteui (dup cum mea: (@) pentru vtria neat (ZNA) + spaleide capt la pecei de ads interiori: IO hs 21.20. ~ splot intrmedi ta per de fjadh i interic: fx, SPyy 2 1,00 (b) pent zdiraconfinat (ZC sau ZC+AR): syle de capt pred fad gt interior: yO, Shy 2 1,00 = spl! intermedi ere de asd imei: f“O Ay 2 0,80 (©) penta dra ca inim amatt ZIA): dqu=3t unde t eso grosimoa tos a ere MONITORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEA\, Nr S580. 1.2019 199 oro cow 352 3s BO rime se coy See Ss be gra 81. Digpnereain plan 2 aurora peel ere @)__Rapomal p nt aie tn plan ale goluilr de wi gi fret rile pinailor de sid va fi miata valor din abel #11. Pentru deterinare rors se ju tn consierare numa elementele vertical cu continatate pn a funda care au 200 KPa, Se pot prevedea gi funda izolse din bet simp, legate 62 uz dn beonarmat po smbele drei. 8532. Sacturh (1) incaza consructior fet sbsol, soci fund vor exeeutate din teton Ama, cu except Stunpilorprevtzte i 2). (2) fn-cam amplasamentelor eu tren normal de fundare, penta constr din clasa de important Ilex nay <3, in 2onee seisace eu a5, precum si penta fonstruciy dio clase de importan IV, in toate zovele seismice,socll poste f texzcutt din ben simply daca rezltatle ealallor de eimensonare cu inreile ‘meaflonate la 85.3.2) permit acess sole, 3533. Peretidesubsol (2) __ Perel de subsol a cidlor eu pee struturali din xdire se vor relia din betomarmat cu exceptiastusilorprevizute la 2) (2) in coro amplasamenttor eu tren normal de fndate, penta consti din ‘las de importan I, eu ng, in zonelesesmice cu a,S0,15, precum $i pent, ‘construct din clas de importa IV, tote onee sesmie, pee de subsol pot 5 ‘executp din beton simplu dacdrezutateleealeulelor de éimensionare ca incite rmenjonate a 85.3.2) permit acest solute. 18) In zoslesesmice cn 220,28 se va evita sibirea semifcativ prin golur a perefilordesubsol, reistenjazoncorslibits va fi verifcata pri eae, die este neces, se vor adopt solu de spore a rezistens acestora, (4) Pentru clit cu perei dispusi in sistem eaulr, in one eu 0,2025g, in faa masurilr de Ia (3) se recomand sport rigid subsolu pin itrodveeea ‘noe per suplimentars(realizarea usu subsol cu peret desi) 8534. Planjoelainfrastructura (1) __Plangcul peste subsl va fi realiat din beton arma indent do 20a seismic ‘amplasamenti, de inijimes cli gi de materille din cae este relizatszidtra 196 MOMTORUL OFICIAL AL ROMANE PARTEA Me S58 i 2013, ‘354, Regull de prolectare speciic pentru construe eu peretl structurall din iirc (1) Peatew proiectres perfor simul sia plangelor se vor especta rege _enerale din paragraful 8.5.2 i epi speciie date continue, (@)___Serecomands ex dimensunlet plan sl pinuor de adie, te glu sau ‘ind Ie captal prec, s fi uliptu de dn lungimea elementuli penta zinc (@)__Condiia de Ia (2) este obligatorie pentru zie realzate cu lemente din aril art in pupa 28; in acest ew, pore ase elimina UierealSpargorea a gation 2 Glementclor, se vor folosi aumal clemente speciale, cu lungimea egall co ua ‘submulipy al lungimit nominal, in srimentele respective. Dac nu se relizeazi ‘odulaea se vor spridimensinilestaipigrr din baton amt (8) fn cama idaritor cu tntimes de referint erindului 2200 mm, tnaimea ‘anoalui de zdaric ine centre de betonarmat, va fun multiline al faim ‘induli(asimea element + grosimes salu de mortar de circa 10+12 mm) fet eines mena agin ead igors 83. odlaren htarior iy raps dneastnie eemertelor pent ice (6) _{ncamu ctor cu plangee alti din element lniare (are descaea peo Singur diet), in toate zoneleseinmive gi adieret de pal 2iriei ZNA, ZC sau ZIA), se vor prevedea mulsu constustive pertr.ancorates, lz fecare plangcu, a pereilor structural exterior: dispusi parlel cu clementcle principale ale planeala, Serecomands cao pereisracturali de pe contr sh fe neice diret de plane 8542. Regul specifice pentru constructi en peref structural din ire ‘nearmata (ZNA) (1) Teste eile ca pereti structural din zidirie nearmasd, indferent de ‘lementel pena zdire gt de mararlefolost, vor avea spor in beton arnt Aispusi construct, in funetie de zona sesmies coform 8.5421. (0) (2) _ este golrle de uy ide fees se vor prevedeabuiandru din betan seat Togas, de regu, cu ceatus d anvellplangeut, [MONTTORUA OFICIAL AL RONANE!, PARTE NF S586 2.2013 (3) _Pentr cle amplasate in zane seismice eu o,20,15g in zonee de leptin Ine pereiperpendicslan (clu, amifiai i intersex) se vor prevedes art In rosunileorzontale conform 8.5.4.2. 8543, Regal speciice pentru construct cu peret structural din zie confinata (20) (2) In cave eu peretstroctual din zidrie,indterent de elementele penta dire 5 de morarele folsite, vor f previzuteelemente de confinare din boon amt ‘ispuse vertical (stipe i orizntal (cents) dup cur urea: (@) penta cde dia ZNA.—+ element eu 0] consti, (©) penta cle dn ZC siZCHAR + element exo scr (2) _Poxiitet plan gi pe vencals si dimensanile sci ansversle i armarea Tongitadial si ansversala ale stlpgailor si cenuilor se stabilese tnd seama de fetele incictrilorverticale gi ale forelorseismice de proicctar, cu respecarea ‘ondilorpreeizate tn coninare, 8543.1 Prevedertreleritoare a stlpisori (1) Latoste citirieou ere strmcutal din zdcesirpls (ZN) ou eemnente din gil acs gi din BCA, se vor prevedea, ca misurd conerctv, stig de boton matin uemsoarele poi (igure 84,2) (6) Pentru zone sesmice cu a420,15g a toate core exteroae inte de pe conn constuctii (SCI) (©) Pentru zonle seismice cu 0,15g 25emn, (5) Anmarea stlpsoilor se va sbi prin ele, cu urnétoarele condi minim: (2) procenal de amare loginaina (= 0% pent zone seimioe 40.255; (20.8% pentru zonelestsmice 4-015 $i ay-0.20g. Gi) 0.6% peatra zone sesmice 470,103 (©) diame breor longitudinale 12mm; (6) arma eansverel (ies neg ex 26 mm; ()__distana inte etre: <1 Sem in cfemp cure $i 10 cm pe Iomgimen de “nice a baelor longitude i p60 cm a ites cu cenurile peste sul exntirs). [MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA Nt 856i. D.2019 (© _Borele longiucinale ae stipgorilor de ia ultimul nivel vor & ancorate fa ‘cturle limullaivl conform SR EN 1992-1 (>) __Anmaireabarelor longiatinale din stipiori se va face pein suprepunere, firs ‘singe, pe 0 lungime 2500, in secjunea de la beri (secianea do incastar), “upmapunerea baer longtiinale ale nlpigoriloréinsuprastacart cu must din sociur sau dn pre desubso se va fae pe o inagime 2602 8.5.4.32.Prevederi rferitoare I centr (1) Pentru toate etd, iniferet de alatuirea ziariei (NA, ZC sau ZIA) gi de 2001 sesmicd, se Vr prevedea centr de belan amma in plan perefion (4) ta nivel fcc plangeu,indferent de mateialul din care este realizat (Geion aat sau lens) ide tehnologa de cealizate a acest, (©) m poaii intermesiae, la constuctile etajat cu por rari (stm celular) $ Ja construc ip “slit” ai eiror presi structural au Snes 3,20 m, In zonelesesmice cu 20,15 g, sau >400 min onele seismice cu ay-0,108. (2) scams eadsilor ou mansard sau cu pod novtcuabl gi sepa in ema ‘se vor prevedes contri la putea superonr a tturor perfil cate dapgese nivel kimi plangen. (@) Centre previzue conform (1) vor f continue pe toss lngimes peretlui si ‘Yor sles: contra ochise. Ceatrle dela nivelulplangeelo cuente gt cele de [a scoperp au vor fT Inkenypte de golri de si gi ferese cx excepiiasiuailer smerfionat la), (4) Continuitatea centr pete 6 inrerspts nam in emitoarele stati (centr planseuicurent, in dep casei sari, cu cons se prevad (sigs din betom armat la able margin’ se glu, (@)o cenuri-boianérug le podestal intermedia, logat de cei doi stigors (©) centura peste zidul de Ie mans, in rept lcarnlor, cu conta st = preva (©) stilpgori de teton amat I ambole marginale gol, cu armituile Jongitudnale ancorate corespunzitor fs centuraplangelu infrion, —centwa pste parapetl decal fess, gat de ei doi iis MONTORUL OFCHAL AL ROMANE, PARTEA., M656 i812013, (5) Se recomandt ca nteryperea centurilr de la casa sir, 58 fe previzwt ‘ual penta elie din zoneleseismice cu <0,20g, (6) __Secjines tansversals a cemurilr de beton armat va satsfco urmBtoarle condi: (6) aria seiuni transersle> 500m, cu respectarea urmitoarelor dimension: (tien 225 em, dar 2% din grosioneapeetlu (Gi) tmaimen > dest grsimea plac plngéali pentru peri interior gi = 606 Sectiuile de imide ale bareloe vor f decalate cu ce pun. 1.00, rm Into sseiune s vor Inn ce! mult 50% din arele contr. nao sgn canta Lome, asm eet) Piers Tandon arta centr (©) Lacoijur intersect shila se va ssigralegitura monoli a cenurtor amplasate pe cel dous drei iar continua trnsmitei eforturlor va fi realzals pain ancoeaeabarlor longitudinale in cenurile perpendicular peo hinge > 60. (10) in cazul suitor vercalerealzate prin zie, continuitatea armituor din ‘centr eres inerup ve i aigurta prin bare suplimentare avd o sectune eu eel ulin 20% mai mare deed ceaabaelor Intense, igure 87. Armaten centri bite pin ert (21) fn eau elitr eu srpan in centurile de a wll nivel se vor prevedee piese metlioe pent ancorarea cooroabeorsapanti MONITORUL OFICIAL AL RONANE!, PARTEA Nr, 8b. 02019 8.5.4.3.3.Prevederi refertoare la buiandrug sige de euplare (1) fn elidirile carene,riglete de cuplare vor fi legate monolit eu conta plangeat, (2) Longimea de zezomate a riper de cuplare pe pate de dice va fi 406m (2) Lifes sigllor de cuplare ve fi egal ev grosimea pertelu. Penta perei de fajad se accepts orders de Som peat epicerea protec fermice, (4) tn conde de ts (1) ermarea element costnit din centers i rgla de ‘uplare(buiandrug) va satstce nratoeree condi (@) laparteasupesiar, aroturs din conta va continu in rig de cplare; (©) Ia pate inerioardprocental de ame va fi 0.1% rapartt la sectunea de ‘eon, (©) peat clemeateleca 1>700 mm se aptick prevedarle SR EN 1992-1 (@) cepacia de ezsont I forth titoare va fi superoar cuca pun 25% cele orespimzitoare momentslr ume ale clement celelate fin sean Se suprarezstenia amature, (5) act buiandrugl proviral (4) mu este lgat eu centuraplayeut,armarea| scesuia se va detemina numa entry incireile verdcale aferente9i va reopecta Conde dia SR EN 1992-1 dinctrem, 5.4.34. Prevederlrefertoar (1) Pentru clude din ZC+AR seejunea armitwilor dispuse in rosie rizomtae le dare va fi dexerminat pia eae. 2) La elie situate ta zone seismice ca 920,15, rosturle orzantale ale iar’ vor fi rmate, indferent de reultateeealulau, pena urmitoerele clement: (@) spate te fists sau ui care au coporta indime / time <5, dae ma Sint nti ew tpg’ din beton anata exces (&) zonele de legit ine perei perpendicular intersect, cols amici) (© parapet de sub fees. La intersect, col ramifcaianmtirile vor depisi maryiea intersect, pe oat cece, ex ce! putin 1,00, ‘ical pa Armare ia interact de ort ©) Aramnie doorman Aispuse confoum (1) gi 2) vor sstisface urmatoarele condi (2 cistana ttre osturileorizontlearmate va fi ()<2asie in cal elementsloe ox Satine ate 188 240 mm, am [MONITORUL OFA. AL ROMANE! PARTEA Nr. 8892013, (i) $B sion in cuz elemenelr ox aime < 188 ams (Gi) aia arto digpte ttn ros xizntal va > 1,0 em? (28 mim); () acoprizes ntrldcu morara barelor din rosturiv i tabi pentr asigura proesinatcoroiv a barlor. (8) __ Armature dn rostileorizonal vor f ncoeas In tpg sau prelugit dire, dincolo de margnea opus a stlpgorlu, penta ase realza 0 lungime total de ancora eee putin 600. Barele se vor fasona fi ce. (6) anit barelor din rstsi se vor fee prin supapunec, fir elige, pe © Iungime de 2600. Sectiunile de indie ale barelor vor fi decalate cu ce! putin 100m; Into secune se vor indi cel mult / din bree perteu. 8544. Reguli de proiectare specitice pentru construct eu perett din sie ca ini armats (21A)- (0) Pete de eardmid din sraturile marginale vor aves grosimea de minimum 6 {Srimida (minimum 1150), vor fi exccuai cu zidavia lest si vor aen rsturile ‘vertical complet unplute ex mortar, Nu se secep olosireaelementelor ca inbinare ‘moeanie (aut i fede) pena cele dou stat de die ale 1A, (2) Grosimessralui median, de beton sau mortar-beton (grou), va fi >10em. (G) Amare stu median se va determina prin call @ __Peotru primul nivel al clidirlor cu a3, procenélé de armaré minime, raportte la sefiunea de elon stun; mada, vor respect conde dia tbe 812, Diametral minim al barelor va fi 280mm iar ditenta tire bare va fi 150mm, ‘Tabelu 8.12. Procente de armare mine pena perf din ZIA “Ressler seismich |__areleorizonale Barele vorcale depeoictre | Categoi ‘Gatagria 1 Categoria 320.208 030% [025% | ogs% | 020% INE 10.28% [020% | 00% [0s () Peat consiuile cu my<3, si pena niveluile de peste purer ale onstusilor eu ni, procentele minime de arpare se vor lu egale eu 80% din ‘alr din abel 12: Diametral minim al arson va 26mm ie distan eee hare aS Sl Siy undef est grosimea seal median, ‘Anmarea cu pase sudte se va face numa duct, din call, raul cy tx sitvagia de proiccare seismis, armitrlerimin in domeniul elastic de comport Armarea cu pase sudate use va fois peat parem,indifrent de sum nivehuilor poste seciunea de incastare, pent elie din zone cu 420.152. MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEAIL Ne SSBN6.0.2013 86. Verficarea sigurantsh (©) Veriscacea siquraei eldilor ox per stroctaralt din adre tn situatin de riecare seismicd se va face prin cle, indiferent de tial zie, de mmirul de elu peste setiunea de incastrare (ny) de aceleraiaterenulti penta proictare Iu-amplasament 2) eu excejia“cladir simple” defies detaliats la paz 89. ©) Vesiticaea sigrane strutuilor din die se face fn por cx: ~ stile imi ulime de reistens i de tbiltate (ULS): = starea limit de sevisin(SLS)- @)__Combinarea efecelor inarctrlor veicsle si seismice se va face conform Coduli CR 0g capitol 4 din acest Co. ‘86.1. Cerinta de reistenj in raport cu stares limit ultima (ULS) (Pentru sesunes cutremuruli de poiectars, cu accelerja tren ay dat Sa Figura 3.1. din acest Co, cern de rezstngt in rapor ev laren Kimi lis (ULS) ‘severed peat: efetl forelorseismice cae actioneaz in plamal peice structural; fetul forelor wismice eae acionearl perpendicular pe plan perteai srt (@)__Rezistnjele de proiectre ale perlor structural la stare lini ulins (ULS), entra graparea seismici de incircin, se vor calcula pe azn rezistenclor ‘carecteristice flosind valor coeficieflor paral de sigurant yy din tablal 8.13. Pena celeste grupiti de Ince, pet ealealulstruturior cu pee structural din zidrie se folsesc valonile yy date In Codul CR 6 penta situa persistent de rojectare i pena stata tanztore de proictare. ‘Tabelul 8.13. Cocficieni paral de siguanté yy pent calcalulpeeilar structural 30% din lngimes eli pe dteya perteui considera (6) distanja ttre pert cei mai deirat de conta deriidiate de pe cel putin tna din deci webuie sa fie > 75 % din hunpimen clip celal direct, (@) cel pin 75 % din inetcile vericale tebuie 68 fe preluate de perei strvenralis (6) port structural webu fe contin de a scopes pn a funda, ©) in amele direct ovizomtale, mase de ets seine orizantale ele perfor ‘etuali pot fmt mii cu cot mult 15% tn apart cu nivel imo infor (4) Pentru cldiile cu pee din zidiie neamata si din zie confina, pee ee o circ trebue st fe leant cu pee de pe dea orozonal® Ia o distant 570 m in zoneleseismice cu ay,10g §¢ <5,0m in zonele sesmice ev 470,158 §1 0.2. ()___Efortl unitar mediu de compresiune tn perfil structural, la pare, dat de ‘nctterievercale din gruperea fundamentals va f= 025 20 MONTORUL OFICIAL A, ROMANE, PARTEA Nr. 556 0 2013, ‘394. Numdral de nlvelur peste sectunea de incastrare st denstatea minim 2 pereflor structurali pentru elie simple din zdarie (0) Pentew clidile simple din vdirie mamrl de niveuri peste saciunan de ‘asuare (ey) si donsatea minima asocata a pereor stucuali vor respecta ‘alrile din tubelele 8.14 g 815 In foncie de ipl sider gi de acelrati seismicd e proietize ay. [a numirul de niveani admis conform tabellor 8.14 si 815. se Include mansaré gi mas inchide podul necieulbi ‘Tabelul 8:14.Numdrt de nivel pest sesiuies de ncasrae gi desist minima x perfor structural pentru clit simple din dire cu elemente din agit rst din rupee $2 Toa | Tea | hac apap ic |sinte Geo — tie —[ ge Oe ace [1 “im | 30% ; =a T ae | aon [aa za om —| Sm [se 3s 1 awe [ ae) ae | zene —y 3s ae x as8 [am zi [Nao Sr rar OSS pers cota | latinos ocona (2S°AB). Acoust ‘Tabelol 815 Numa de niveluri peste sejines de ineasrare 5 denstates minim & peeflr ructurlt pentru clad simple din zidirie ev elements din aril rst din supa gidin BCA “ip | Nanas [__ Asner pa pore boston) — Bg or 20 Zaks |__t 33% 33% Fase Fae [5.08 on Zatce [7 15% se 3 30 [Nama o tear eaaar commute pr sce conta ferns rant (20>4R) (Runt acacpe [MONTORUL OFICIAL AL ROMANE PARTEA LN S58Ein5.0.2013 9. PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCTILOR DIN LEMN 94. Generalist 9.11. Obivc i domenia de (1) Acest capitol se pliceprocetari in zone sismice a clidlr gta ator constructs Smilae definite Ia eaptlu 1, paagrful 11, reazae eu struct de rezisien enir cre se ules Jen br, enn ecarst, lemnlameltIneliatsfpanous pe baz de ln, imbnate cu aezivi prin chertae sm eu elemento de imbinae metalice(cnecter), @ Preveesle prezenuli capitoelui tebuie corelte x provodeile din captlele 1-4 in care sunt dosliateaspectele de ansamblu pent proieetaren spcifick coast uciloe dn dferite materiale gi componente nestutuse, icare (®) Documentcle normative de referingt penta proiectar consisfilor din le, inlusiv i ejiunessesise, sunt indicate la capitol LS (4) Sandaréste de eferings complementace prezentulu capital sua indicate la expitohl 1.5 942. Deficit (2) fn acest apt sunt Flos umnitriermeni = Imbiniet semiriide: Inbits cu 0 exibite important, « cor inven cebuie considera Ip cle! Sect. ining semingsce oe tn mumit ged de inercine al lapetlor mbit fons. se ‘Snacks componetlerinbinle sage ueble fe capable transmit efonuie ere pi momenele eaten anal sic (es Initio te). + _Aimbindrtvigide: tobias eu Mexia negli, fining sige trie st posede suicien gtat arote pent apie juin anion teva pe nor contin ex. fbn icine) = _Inbins artical: Ini co exibili imporanc ctr infeni sri consider fnealel seuctral,imbiile nicl webuie =k e Copae sonst eforarle ene 8 0 devote semeifcnt & Imomenisorncoveeare cares afecez clement struc mbit ingeagastucta Un ood ail tebe sf pei rote rete din aplcreaefruslr excl (ex. Ibn pri ets). Innindri en tie nbn cu lament metalic de iba tip dorm (x. evi sb dour ets) acres perpendicular pe at or = _Imbindi prin chertare: ibis a cae efor so wasnt rin ai preset clemente metlice de ibinare. Dustiiate statis repo dnt deformajia uid st dtoraain a stirs comporti sla, vu in tee ill ease mn ae MONTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEAI, Nr. 889 2019, 9.13. Conceptia de proiectare () Construct din lem, rezitente la cutremii, hebuie proietate tnd eont de ‘oul din uemtoarele concept (abel 9.1) (6) comport structural dsipativis (©) comportare structural slab disiatva (2) Comporare structural disipativa (concepts) este considera capaciates unei ‘pq structurale (zone disipaive) de a yezstaacjunitsesmice prin incusun: ‘incolo de limita elasict Cind se foloseste spec de proiectre, fctoral de ‘comportare q poste fiat mi mare ca 1.5, Valoarea lui g depinde de pul ‘sracurit de reson in lr do oasa de duct, (©) In concept! ), efecoleacfunii sunt ealeulate pe baza une analze glbale ‘lastic, fil a fue In considerare commperrea neliniarh a matecaih, Cind se foloeese condijile de proicctare definite in paragafel 3225, fhctol de ‘comportare qn sea ma mare de 1.8. Asest concee este corespunsstr clase de ‘ucdltate DCL, (@ Siucturte din le penis cli protectate in conformitate x (8) se mpatin dons clase de dusate casa ducitate int (DCH) 91 clasa de. ducts rmadie (DCN0, in fuete de capactatea de dispar a ener ge rezistnia Ix fore laterae. Strsmnle proiccate pentru DCH au ductiiate de ensanbla gt locals superioaieelorproietate pentru DCM. Pentru a reduce cerinjele de duetibiat,srcturie din clasa do ddtlitate mosie vor tae eu o capaiat de rezistengaSupeioarastructulor dn prima clas. (©) Zonele disipative vor fi loclizate in imbinds gi cnectri metalici, hind ‘considerare i evenualele influent locale dstoratetielor eae se deformeaz, ar ‘lementele ain ler rian n domenil de comporar clastic (6) fn aqumito simati, stucturle do cdi se pot proieta penta 0 capactate sminimala de dsipare a enrgeiseismice prin deforma pastice (de duclitate), fu © creslere corespunmatoare @ capaci de rezistenys la fore lateral, Strenarle priceate In confommitate cu case de ductile jasa (DCL) vor respect, ia principal, egulie de proicetaregenerle penta construc din len Impreand cu prevederile supimentare specific aces clase date in prezentl capitol () Deplasiite laterals asociate cerinjsor de ducilitte vor fi suicient de reduse pentru aa ape priotul piedent sabi ‘Tabelul 9.1, Tip de strstr valor ale factor de comportare g tm fant de las de duetiiste cers Concept de proieeare Factor decomportaeg | Clase de ductile |Sivcusisia dispave [19215 [Dae Goss T5 1.5) (@) Elemental seuetural cel mai puin dtl din ansamblul stactrt de rezistenys 16 mun) ma vor f foloste in imbintele Jem pele smetal pe ler, excepting combinafile eu al conection (©) Dorrie gi eucle needs ne vor 6 flonite firs pise suplimentare de aringere (Quloare) care se dispun to noduri sau pe hinges elemennuul compas pent a Stringepacherl de bare Impowiva rege (4) Kimbintrite eu cui, baloane gi domi, em pe lema sau metal pe lem, sunt scent de dtle ate! cénd grosinea minim a elementeor imbinate exe de 10d i diam tje 4S 12 am, (6) Panourilerealzte din produse din lems, Imbinate cu cue, prezintdo comporare uct, dct plicle penne fee au grosimeca > 4d(d- diametral cin, Pentes Snnbinaren fas rand, sercomandh ea d < 3,{ mm gio distant de dspunere de ‘marimu 150 mm In elemeateleperimetale (mostanj marginal rig superiari 5 inferoas) side maximtm 300 mm Ia montnii sige ntermeare. (6) Toate seazomele webuie sabe olgsturt mecanic, Flamenele do Stare tebuio conceputs asf! inci ss evite deplasareaelemewsele de len din iminare ‘abelul 9.3 Factor de comportare modifica g pentru structs Facurde Tip de eters io ‘ompertare Seach eae wind nbc veavateca dorm | yg sau buloane ‘Pee din panou din em ea fee clas, innate acai i uloane (7) Deca cernjle dela pet 4 si 5 nu sunt indeplinite, dar este asiguatl 0 grosime iinimd a clementlor tmbinate de 8g 3 pena caza (4) (6), webue ulizae reducer valorilor limite supercar ale fctorulig din tbeul 93 [MONITORUL OFCIAL AL ROMAN, PARTEA IN S56886.0¢2019 9.43. Regul pentra diafragmee orzontale (1) Distbutafarflor tietoare fn diatragme se face lund tn considerate pozitia In plana elemenclor de rezistené vertical care prea inircie Intra. (@) Contnstateagrinilr usbueasigurati fn special in zanele de iscontimitate ale iafragmelor de plangen (8) In cazl in care nu se dispunrgiietr pe inreags thio rico de plageu, ‘apo ine isles i grosimes prinilr vb) trebuie se ai mi 4 (@)Cind diatapmeteorizontale(plagese) sunt rigie fn plan tebui 3 existe nici 0 discontinutats « grinalor to rcazemele unde forele ortzontle sunt ‘eanferte elementelo vertical /peejiorstuct ©) In cami constetilor de dimensini reduse in pan (ex case individual) se considet cd caffagma orizonali (plang) asgurd contravéamirea in plan orzo dass = ercae dine dimension plan al cli est mai mica de 12 m: + ginal diaagmsororizontle (planectr) din lemn sunt continue; + _lementee de fiare (ile) sunt dspuse la meximum 150mm pe conturl «exterior al panouilor de plangeu ga 300mm perigee intermedi 95. Verifier de sigurants (1) entra vertcarea la stares liniti wlsimi a strctrtor priectite confor conceptulei do comporiate strcturals slab dsipava (Clea DCL), se plicn oeficieni paral de sigurany ai propriate. materialului yyy penta ‘combina fundameatale de ince, confarm SR EN 1995-11 (@) Pena verifcares Ia stare limits ulims a stuctwilor proiecate conform conceptulei de comport stuctrals dispatv clasa DCM sau DCH), elica foefcinfi paral de siguragé. ai proprietor materially penta ‘combinail exeepfionae de ineiedr, conform SEN 1995-1-1 (@) Pentre se sigur incursianea in domeniul postelasic ezoneor sitive, toate oblate clemente stactuale si Inbindsi tebuie si fe proecate ch sufcentt ‘supraezistn. Cerinje speciale de supraczsteni3 sunt certs In posal pet + asco (iran; = ic le Sin la lemente masive di em; {bits tre datagie orizontaleg element veal care prea increar Istrle imbinsle prin cherare mu preznttriscal de cedare cisanth died pentna ‘vetifceen Is fora wietore se consider un coeiient de siguren mit cu 13 on MONTORUL ORCIAL AL ROMANE PARTEA W558i 2013 10, PREVEDERI SPECIFICE COMPONENTELOR. NFSTRUCTURALE ALE CONSTRUCTILOR i Obieet yi domenin de aplicare 10, Gener 103, (1) Prezentul capitol areca obiectenunjarea cexnjlor genre gi condor tehnice specific pent situsia de prolectaresetiied, defini confrma Codi CRO, ‘pent subsisiemul Companentelor NeSructurale (CNS) al categoilor de construe fare eonstine object acestui Cod. Conte meoyionate se refers mural Ia ‘componente legate slidar ca strucue sau cu ale elemente fixe al cls, 2) Prevederile pentu sinayia de prizcare sismicd stailite in acest Caitl ‘completeazi ss alia mpreun cu prevedere generale de eal (ipteze,procedee, ‘modelos eto) $e detallle constructive pentru stata persistence proiectare 1 pen simajia traneorie de prolctare, dofaite conform B13, date 1a regementrle teice specific fice catego de CNS (2) incaaalcomponencir nestuctrale din siditi, prover stable fm acest. Cpt completeazt gi se api impreund eu prevederile generale de calel (ipteze, rocedee, modelo si metoe) 9 cu detalileconstuetve pana siuaia persistent de proiecare i penta sitapia tranztorie de proeciare, ten CR 6. A) Prevedeile se refer ke = compoventele nestusturale (CNS); ~ esol de legit ale CNS do strucmra principal au deste CNS; = _elementee gisau subansamblurile scars principale de cate sunt prinse ons, (9) Carino de siguran si regulile de proiectarestabilte In cele ce urea sunt ierengate fn faneie de uml parame = dasa de inpotaghconsructi stabil confonm tabelului 42; = acclerajiasismicd a terenului penta poiceare ale amplasament; + categoria (factunes gol CNS in fanctionarea cdi; _roprieile geometrice si mecanice le CNS jal lepitarilor actin; intrecfunie posiil ale componenei nestructurle cu element structuit pincpal su e alts CNS. (©) Misuse previzate in acest capitol se rfer la protectin CNS ft de cele dou fest le eotremirli 1, Bietl diet al forlor de inee corespunzitoareprodusul dite mast ‘componente nestrucusle st accelerajia pe cae aceasta 0 eapitl In tinpul curemur. 2, Bfttul indict remit din deformatile impuse componente! nestractrae ‘rin deplasirilslnteale relative ale puncelor de prinderede contact eu Hructua principals MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA\, Nr 889.1202 (7) Prevederile referitoare In performantle seismice agteptate ale CNS pot lierenyate In finete de erformanf seismic input lin pri tama de proiectre, 10:12. Subsistemul componentelor netructurale (CNS) (1) Subsistemal conponentelor nesicturale (CNS) include toate pri si lementele construc, eu excopia celor care aparin subsisemul elomentelor {suctrale,presim $i moblierl fx dew profesional 2) Subsiseant conponentelor nesiructurale este const din uritoarele ‘ategor de components ‘A. Componente arhiteeurale (parielemente do eonstuci) ‘A.J, Elemente atagateanvelope constusi ~ Sinise si placaje, elements de protcte termi sau decor, dn etn, beton, pista, materiale ceramic, silt sau simiare care au ca suport clementeledeinchidere,stuctualo sau nestle, + copetine, balustrade si parapet de baleon, ace, profile omamentale, sta = ingiferent de material din care sun execute; = cojuri de fm i de ventilate - indent de misteitul din cae sunt execute, ie echipament clactromecasice i rezervoate insalte pe scopergl at pe ada clin = ime, oclame,anane de televzine, A2 Elemente ale anvelopei: = _componentelenesirctrale ale anvlopei - panoari de perce indierent do rmateiall din eare sunt execute, jclisiv pasourle de sire farm fa cadre de beton armat sau de of, diau-an sigur stat sau dia douk strat, pline sau eu golur, alte elemenie majore de dari (impane, fontoane), ‘onan ile bulandrh, ent; imple inglobae, nclsiv sila, ‘A3. Hlemente de companimentae inarioaré fixe sa arable (nchasiv fnissjele 5 imple inlobat) ~indierent de matorialul din care sunt Ad, Tavane suspendate, AS. Paedosel tite ‘AG Alte elemente de construct: garduri de inci (imprimir), B. tosis BL Tosa sitar. 2 lasso elocrcamina BS Instalai de inte, de condiionare si de vena. 4 Insialai speciale cu tls care opereaa eu abu sau cu ap tempat Fidicate (buciri, pltoi, et). MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEA|, Nr. S88 /3.12013, . chipamenteelectromecanice: Cu Ascensoare C2 Seis ulate D. Mobili ale dots 1D. Mobilirechipamente profesional fixe: de birou (aftr, élapuri), din unit medial, de cerostar, inlusivssterele de compatee, din muzee de Ineres nina, inclsivexpoaatle D2 Mobiler si dotri specie din consti din clase de important nous de conto si comunda ale dspecerarlr din servic de ugeat, din “nih de pomple, politi, cenvale telefonice, ectipamente dia sail de radiodiuaiunecleviiane smite 'D3 aftr din magazine i din depoitesccesiile public (@) Pentru protefascismicd, tn report cu fanciunea in lire, CNS se impart: = _ONS eu rol esenfial in fimefonarea eli, inclusiv peel pe cae sunt ‘montsteacosca, indifrent de material din care sunt execu (dak este cuzuD, facet funcjionarit acesiore la curemunt de proiectae este scceplti numa pe durata de timp necesaripentrs inlocuiree surei de Slimentaze sat autor CNS est oss. = ONS cx rol de sustnereflimentare a upei CNS cu 10 ese incusiv peri pe care sust monte acstea indferent de material din care sunt execui(ca este neu, + ONS ea rol secundar pene finctionarea clit, Se accept tnsetarea uneionii acestora de langS ducatt id a Unpidica deulates acvi in lide. Cerin generale de pe rman slsmicaspeciice CNS (Cerne privitoare la comportare la catremur & CNS se refed le: cvitareapieederilr de vsti omenegt stu a ri persoanelor din exterior su din Tnterioral constuctilor prin risturnarea, alunecarea isu | 3 Sea de re A sae) ror Sn AS ae wT TE mE |“. Salat decor rion ais rl Soi dios io ‘a Tuan spend io 35 ‘5: Pardo nse acne mp io, sige pei Ip[ 35 “i: Garr dei ass ‘Tabelul 102 Vaorile fctorilr Beye gas pera instala (ites iu compen nacre echipamente si mobile Tiel i I tov aie ena a Pe ds cn dla delarble cy pden xb zp sed onde di natal Fis (bet, se, pls ul as 130 2 Inslali ceewceldamint seed bl isle peda sn Sarde abl isle nie id to 3s rer dea 1s. Tas de coniinaraaciain vate ‘Shigmaié wate neler a _elpenee lteco bees input vat 251 iene ina uae impair vr 3s} 30 shpat inpavi vibaior io slipmewe neue p ese 1a Se a 1p nsec wa caer ta pl pera ee Fle cane Ct sd psu a ema ea TRE Toa (cenipameateetctromernize ; Mobi [bie di mais dese, a anole eanpame] 10 [13 MONTORU. OFICIAL AL ROMANE PARTEAL, Mr. S588 2019 zz (apa ae acs le [sbi expose Gn ns iss aia 5 tani dipole contort inci de pT fend ledger din vik de urea in nde pore oie) 1.0 | 0 fle frie cchianen: dn sul deat) afr aol danger dn depose nese guia s0069)_—| 10) af nll dnp i depen senegal (= 0063) 251 10.32. Determinarea deplasiilor laterale pentru calculul CNS. 1032.1. Deplasirilaterale penta calcula stares limith wlkima (ULS) (1) CNS care sunt legate la doud cote do nivel fest, pe aciasistructarilceas ‘tonson (A), vor 8 proectate penta peluadeplsarea elaiva djs att do rela oer st as ©) CNS care sunt legate Ia dout cote de nivel fete pe dout stracturious twossoane difrte (A si) vor & proicetae pens a prelua deplasares relative dren dat ce eatin (0) @) In formule (103) i (104) sa nota ~ as deplasrea consul A, la nivel "es = ys deplasarea construct A, anivell “ys = ys deplasreaconsritici3, a nivel 2X cota pone superior de prindare de la nivelul x", masurat del baa strata (exjiunea ieoretcd de fneatare), = _Y cota punctuu inferior de prindere de la nivel "y*, masa dela bara structaris, ug dis depasisie relative de nivel edmisibile pene conszucia A gi respeciv,onsructia B, definite conform ar. 46.3.2; Fiat fog time de ej folosite peau calcul deplusilor relative de nivel in construcia Agi, rexpecti, ls estrucia B Deplsiile din eal (10.3) (104) se caleleaz ca reli (4.20), 10322. _Deplasietlaterale pentru calcula la stareaTimith de servic (SLS) (1) Deplastsile in etait (10.3) (104 se caleuleaa cu ela (4.19. @)_Factorul v, din relia (4.19), definit conform 463.2, se va tun dups cum smeazie Gi) 07 pent lementele atajate anvclopei (AT) amplassto po fuadele eire spuile publice (sada) san edie alte spa in are este pei prezenta un aumle MOMTORUL OF-CiAL A. ROMANE, PARTE, £681 IX2019, mate de pesoane (cur inteioare ale seolilr, atrium te.) pent cade din toate clase de importants, sistemele de conducte care sunt fixate pe dowt tonsoeneadiaente in cama clio dia clasele de impor ll G0) 0 05 penta tote celelake caegorii de CNS din elie din casa de important I (©) v= 04 pentu toate cella categorl de CNS din cde in casle de finportan 1g 104. Condit generale pentru proiectarea seismic a componentelor anestructarale 104.1 Legiturile CNS rs Princip generale de proiectare a legturilor CNS (1) ONS proietate pens a reisa acfuni seismic, vor fi prinse de elemente hau subsisome stuctuale, uu, dupseaz, de ale CNS, stfelindt frie de prowctre (Naum, Mramse Veuen) determinate cu tnchearile sable conform 4109.2, pent eutemurl de preetre, st fie wassmise, in tolaliate, elementelor stevtiral pinipale san secundse ale cli. 2) _Lepitaite CNS vor fi. proeetate, de regu asf nett sb post prefua ‘eplairle relative ale structure vloril determinate conform 109 3; decd aceaeth condiie nu este satisfieus, ln proiectarea CNS se va fine seama gi de eforurile ssocate deformafio isu Soplasilrinpiedias, @)___Lopituile vor aves suiconta rezistny 6 rigidtate gi vor Fi alestuite ase Init i asgure tansferl direct al foelor seismice i gravitainale afereate de la (CNS la elementele structurale principle sax secundare ale cid su ino alt CNS, car, Is rnd su, tebuie se lepats direct (aemiloci) de elementele sacral rncipale sau socundare ale cli. (4) Legiturle CNS cx clameatele ses principale, sau cu alte CNS, vor avea sufcentd ductitate pent a asigur capaciatea de deformare necesird pentry prsluare depasrilorflative ae ejelor determinate conform ar 109.3. ()___Legituile CNS cu elemsentele struct prvepale, sau ev alte CNS, pot realzate prin orice procedeu tebnic, verfcat in practi, care asigura blocarea sau linutarea deplassilr, in ambele sensu, pe deeile tur grader de liberate ale CNS (monoliizare amature, sua, uloane, et) (6) Bicewl fect dtora:greusiit propil a CNS mu va fi lust in considerare ‘pentru transmiterea freer seismice corespunzstore CNS la structura eli, sau la al CNS. ()__Bromuile sevfonale pet verficaresrezistege, a stabi fa rigid Clemencelor de constuctie(Srucarsle sau nestuctrae) pe care sunt Meatefezemate (CNS vor include gi efortuilesejonae uplimentare date Se free de legit (@) _Pentr cline incadrate n clas de impertan I lepitrile CNS eset gia felor ex rol de sushnere vor fl proectate pentru a asigura limites ‘eformapin!deplassloe ia valle previzute de docunentaia ehnid espectva, ‘MONITORUE OFICIAL AL ROMANE, PARTEA iN; S58 D8. .2018 104.12. Calcul i aleituiren legiturilor intre CNS si clementele de (1) Fovjele de proitctare pentra encore, vor fi determinate ou inirecle de [oectre ale CNS conform 10.92 considerindefetele acini selsmice majorate eu 50%, (2) _ Pentru calcul eforuior th ancore se vane seama 4 de conde probable 4einstlare, ncisvefecteledefaverabe ale excenticiiilae de monte @) Pentru lepitrils eu ancore inglabate fn beton sau Ja dai, indifrent de procedeul de fixate a acestora (encore chimice sou mecance), eforunieeapebile ale Jegituri vor f mai mar cu 30% deat efile capable le CNS cares fieaz5. (4) fn cazal in care legate se reslizsazs cu clemente eu Iungime de ancora rica (core ev fy © 8) forfleseisice care acioneankasupra CNS vor fi ealelate folosind, a rela (10.1), fctral de comportre gens = 13. (S)__Bolurte montate prin tmpuscare mu vor fi floste ca ancore solctate Ia Iotinderepentu CNS tn constuctile situate in zonee seismice cu > 0,158 1044.2. Interatiuile CNS 1042.1. Tnteraeiun cu clomentlesubsistemele struc (1) _Interaciunile CNS cu elementele stroctuale principale gi secundare vor f contolateasts! Itt efecto lor reiproce a8 ma prodush dstager prematind 2 liementelor sinicuale ca urmare a aiodifiearitschemetstatice (de exemph, pia Tormarea silpiloe seu) sau prin intrducerea unor efort suplimentae in clemeniele struct (de exemplu,avariereanodurilr fn ezzul panourio din dre Schima in cad), 1042.2, Intoraciunl ewalte CNS. (D)__Interatunileiteiteor CNS i efetee lr reciprace tebe controle ssf Itt cissugerealavarirea unei CNS simu proveace avarice, disugrea sau igre din fancjune a unulansambla de CNS sis a unei CNS de nivel superior (pe caze tl usin deserves). 105. Proiectareaselsmied a componentelorarhitecturale nestructarale (A) 104.1. Condit generale de protectare selsmies (D__ Componente arhitectrale nstcturale enumerate Ja ar. 10-122), peLA si legitwle acestora trebuie s8 rezste Incirelor corspuncsioare cuemrlyi do proicctre calevlate conform paragrafului 10.92 si 58 preia deplastile ealelas ‘confor 10.93. 105.11. Condit pentru prolectarea sesmick a componentelorarhitecturale estructura din dare (2) () Componente aitecturale nestucturale din ari din cle cwent sunt: ~ elements ataate anvelope -cogur de fam gi de vente, parapet, atic, ‘comige ssa (AL2) = pore de nchidre -(A22) MONTORUL OFICIAL AL ROMANE PARTER | M568 0.9.2019, ete de compatimentare- nero’ -(A32) (2) Pereti estructura dia 2c de nchidero (A22) de comparimentare(A32) sunt defini dup cum umenzi: (@) Perete nestructural: peste care fice pane din stricter principal lair acest tip de perete poate M suprimat fed sf preudiceze integrates retusa Perce nestructral, indfrent de material din cre este exccutst, va fi proiect penta prea urmtoaree ner din grparea fandamental (G- conor {Codulai CR 0) din gruparea seismica (GS - conform Codului CR 0) © grewstea propre; (i) grout obierclorsuspendate pe eres; i) incieaile pependiculare pe plan din acftunca camenil gi a ccaremurah, () Perete (panou) farimat: perc (pinos) tglobst tntran cadmu de beton amatlfel, care ne fice parte din stcure principal, dar car, in acumite condi, conte ls cpiitaten laterals » lint gt la disipaces energiet ‘seimice; suprimazea in timpul explatri elit sau cares de golut de cugifereste int-un perce de die Inrmat se va face numal pe bara une justified prin ealecl (expertizatehnic) i cu isu constructive adeevae. ‘Acts ip de pot va fi project pera a prelussoicinie rovenite din groparea funsdamentalé (GE- confor Codului CR 0) si din gruparea selsmics (GS - conform Codi CR © geatatea propre: i) greuates obieeteor suspend; Gi) Incietileperpendculare pe plan. din actines oamenilor, ‘cemuru sa vintlt (in esau panoutiloe de fad), (Gs) interacjunea ex endra tn stusia de proicctae seismics; 2) _Pentra execute tutor componentelor arhitecturale nestrcturale din zdaie spot folsielementele pent zde menjonae fn abeal 8.1. = elemente penta 2itre pine din agi arst sau din BCA din grupa I, ~ _elemente pentru ziive din agit arst eu gor vertcale din grupa 2, cu rmax. $5% goloi vericale gi cu grosimea perelorexteriri > 8 mam $i a pereorinerion > $m ements pencu idee din agi ast cu glu vertical din grupa 28 lementel pent zie pot aves orice fort a flor de copa (plan, eu loess ‘entra mora, ca "aut feder/amba si uc”) Elemeatele din casa de densitate LD ‘ue Vor fos pentru zd defjadtnepretejate cu encuald. (®)__Vilisatea elementslor pentru zidivie din aril rst eu goluriorizontle tealizate la tumaye nu esto pemnisi penira execuarea perfor nestuctual $i a ‘panoullor de zidirie Irimats, inifeent de acceleraiaterenuli pet proictaceay ‘de iniliea cad, cu excep anexelorpospodiregi a constrtilr provizor [MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTE IN 556 885.0.2019 (©) __Penirs executare tutuor elementelor nestuctule de constutie din zd, Im eli din clasele de imporanji 151, indferent de accelerajiatereaul pent proictare dp se vor folosi mum elemento pentru zie din eategoia I, defi onform Cod CR 6, at. 13.3, Pent clad ia elasele de imporan lg 1V si oui anexe gospodvet i constiehiprovizri pot fi folate #i ements pent dare din eaegris II eu exepa dior care rin spares), (©) Pentru executes tutor componentelor nesiretuale dn ziditie se poate folosi mortar deutizare general (G), mortar penta estur sabic (I) mortar wor (toate eu reistera Ia compresine > M2, Penta componenelenestructuale din cll dn laste de imparants Ig mu se permite folosiea mora prepara a Sanlir; pentru acestea se va folesi mumal mortar (@) sat (Z) ou rezistenia la ‘compresione M 250, In toate cazuile, flosrea mortarelor (T) si (L) s0 va Tace ‘conform insrujunlor tence ale productorl g entra cleulrexistnfl zie se vor folsi valor rezisejelordecavate de ac2s (7) Pentru proectrea seismicd a tutuor componentlornesiuctusle din 2idiie penta cre se cere calculul seismic conform 10.24), rezstesjeleelementeor patra Zidarc la eompresiune perpendicular pe rstl de afezare (fi) prac cu rostl de asezare (ja) $1 restntle de aderets, vor Ti alese de proiectant ase inet in asociere cu mortal previzut tn proicet (GT sau L), reistensle 2idiiei la compresune (ff) la frfecare (fn) il incovoiere perpendicular pe plan Yay $ Jag) 8 asigue pelusea efeeelor incisor din gropereaseismicd de proictare ‘alculte conform 10.92. cu coeficeni pail de signa rail 10.8.5,8). (@) _Propriesie de reise si frco-chiniee ale mateilelor peat zie gi Aimensionile elementclor realizate cu acesteaucbuie 58 asigue si satisfacrea ‘erinfelor apliesble constr 5 cerinjele de durabiliate stabil prin tema de proiecre 105.2, Proectare seismic a clementelor de construcfeatasate anvelope 1052.1. Condi pentru proletarea seismies a clementelor de constractie ‘in ide atasuteanvelopei(A12) (2) Elementele de 2idire minore, cu imensiuni si mase reduse coput de fumiveatlai, ace, parapet la bsleane say sci, care sunt rezemate in consol, pe acopergal sa pe plansete cline, inaforentde sleauirea constuctiva a acest, ‘yor fi calculate, atti si detaliate pentru a-i mentine stabiiata gi intepiaten fzicd sub eft ineeailr din gropren seismics de proietre calculate conform 1082. ®)_Stobiltateaelementclor de zidatie minore, menfonate la (L) pent efeta cima seismic perpendvalrs pe plan va asiguat ndifeent de tpl eletnentelor enura zidicie (agilf and sau BCA) si al morarlul folosit prin una. dinue “nmtarel misur sat combines scestor (@)respectarea rportlu ntlefgrosime maxim Wt <8; (©) pila gros locale din zie (©) stpiorintermediaridin-beton armat ex arin ancorte fn elementle Sct principale (centri sa pict) sas tigi nivel intron, (@) cents de Beton arma turnate a parte supesion® na [MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA|, Nr. S58! IX2019, (@) Stabile cogusilor de fir su de vente din di va sigur prin + scope zidiviei cu tencuieli armate cu parle vetiale anoorate tn plangecl dels ulimol nivel, aul vor ft determinate prin ealeal pent oa seismicd de proietare sabi conform 10.3. = _bordaren exteroura cu profile laminate uncorte fn plang si acopeste ox tencuilt; ~ _aacoraea cogurior, peste jumsiates flim, cu tant pringt do bride smetalce fea tn plngeu vital vel, at “s Figura 101, Asigorare stabi epurir di die (8) Blemeatcle de zidtic majore ~ ca dimonsiuni yi muse mari ~ (calane frontoae,timpane) eae IncreszA in consol, peste nivel ulm plange, vor fi sigrate impoitveristurfei sub acfiuneacuemura prin: = aacorace de supanta cli ct prin ltr i dimensions, gerpanta are recistengh iri sticiente pentru a prelusfrelor de ristunare;, ~ continues sipigorilor de a etaju inferior, prevederea specials a unor sipigsi de elon arma in zdiria de in ltimul ive al cliditioe din ZNA dacs armature slpgonilr din clementle in ‘consol na pot ancora fn cenuril linus lange, = Iegare stpigerilr eu o centr de beton ara la partes superoari dct iii in consol are fnlfime mai mare ~ orientativ peste 20m + s= va provedea io ond intermedia’ pent ragmentarea panoull igra 102, Asiguraen sabe cementor moore nile fade (9) _Dimessiunile sipigorloe pevdrai pent asiguarea stabi, dstantele Ine acta si amfturle lor se vor determina prin call pen efrtrle provente din gropareascsmied de nce [MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEA. Nr S580.562019 (©) Comite si bree, care depgese planul zidirietcu cel mult jumdte din osm perce se realizeaz cu elemente de ip HD pin Scotees In consol a ‘itimizlr, tn wepte de cel mult 1 din cirsmidt In ficeare rind. Petra comizele ‘are depgese fs peotl exterior cu mai mult de mitts din grosioen acca #08 ls care cirinizile unui nd ies in consoll eu mai mult de 10 em, in poict se vor prevedea mlsuri speciale de sncorare () Se poate utliza gi detlul de comigs renzemath po o plach de betow armat ‘monolit st prebrica,acesia pas este msinul cu pop pnt la intra tdi comigi. In caval in eae plan comigi mente In aces plan ex ln planye a cli, come se ancora eu bare din oje-blon pexecut In rosturle vera ale ite. (ig 1036), Acsste arma se dimensioneazs penta fr seid ronal corespenioare mase comiseiconsderati ea aciondnd le vieul azestea fa ambele Figura, ult rears congr a adre (8) in anal m care comign are o deshidere mare, aceasta se va relia din eton ‘mat monolit sex prefubicet conform dealilor din figura 10.4. fn ecest ca, patra nel seismicevertcale Figure 104, Exemple de corse ce deebdere mare 10.53, Prolectarea selomlcd @ peraflor nestractarali de fnchidere (A2) de compartimentare (A3) (2) Pete de inchidere (A2) s de comparientare (A3),indiirent de material in care sunt relat, vor fi calla, ales i detalii petre acumen ssimick ‘nua in cazrile near se incadeaa in codiile de Ia 10.2(8), Acagt perei able sirezise ~ fore seismice perpendicular pe pln pereteli calla ex rela (10.1) ‘a care masa peretli va incide gi masa in explotare a mobili sau lor ‘chipamente sa instal suspendate de peet cforurilor rezultat din interafunea ca sruturs (in funeie de modut de prinder). a MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA|, Ne Seai3 K20'S, 1083.1, Con pena proitarea esi a pereir de inch ‘compartimentare (A32) (1) Pereinestuctral din dice (22) 9 (A32) ptf + poof estructural inrima in cate de betonarmat oe + perf nestucruraicare mu sunt inrimaftn cake de Beton amt / fet (422) side 1053.11 Condi penteu proictareasesmied a peretilor de inchidere (A22) side eompartimentare (AS) din dre inrimafiin cadre de hetonarmatofel (1) Pate de dice trims pot 6 utliza pens toate zoneleseismce pene ‘vce regim define, eu pero de inchidere (A2z) sau de compartimentare (AS2) act sunt sisicuecernfle pivitare la cadre din Codurile respective (Seton arma sau ofe), din acest Cod, capitlul 5, si egulile privtoare proieetizea panousor de ire Trdmatd pentru sisi de proietare persistent pen staia de proiectare traaitore din Cod CR 6 (2) Peri din dire tmimat, execuati dups tumarea/montarea cadelor de beton armat sau de ofe, vor fi introdusi ta modelul de calcul penira ansambel struc i vr i ealulati conform sees Capita, numai dact sunt panocr pine Sau ex un gol de ul /fereasta pentru care se pete idetifica un sistem de dagoaale comprimate cre tansit efor ea, ()Paoapin h)Ponsce sl Sees Fgura, Zlers tanh cadre, Stee engine compete (2) Pentru stuctuilesletite din cake din beton armat su din of, in modell se eslenl pence stan de proietare seismic, seve fine seams de umitoree efecte nefavoratile posible ale panouilor de zdiie neta ~ modificaea regularitii structure fn plan gi pe vorcalé i reducers, tn consecin, a fictorali de comparare "gt pent ensamblul sucturi precum 41 conditilor de apicbiltate a metodelor de caleul pentru determizarea Forel soismiee de baz = modificerea distribu eforturilor sectonae tp subansamblurile structurale ‘ertiale ca umare a creer momentului de rsucze prin modifcarea pol ‘centuli derigiitae in aport cu central de mas; modificarea schemei geometvce de caleul (modificarea lungimilor sau a condifilor de rezemare ele bareoreadrulu); ~ efor locale dete de intrscimea cedra + panou (in paricular la nodule adel ila celurile pant) ()_ Dato incecttatinilorlegte de reaizaren fei In execuie a cones Ante cade i panour si pte uno relate experimental coneludent, in modelo MONTORUL OFIIAL Al. ROMANE! PARTEA|, Nr. 885.0.2013 de clea penta poise seismic lie noi suse vu ine seams de fete Javorabie poste se panier de nde inva. ect fvor al acestee 2h va fat i consderare nica pen evalu sigwranel esr extent Conform Codusi P1003, ty facie de rispnsl Seances al cldlor pea, (6) Dimensunil nour trtmate din re neal vor fiat at asa penoulieazmu pe paru lar: Ay=by ly < 180m? aria punulrezemat pe tr ar (Bk spo pe ata vera be: as Dam = ntjnes panty 3,50°m lungimes panoulu: 6,00 m Pentru cazuile in care cerincle proieclui de arhitecturt pan dimension supercar, panourle Vor fi agmenat prin intoduereaunor stig cet din betonarmae (9) Forte stsmice de proiesare cae ajionesz ia plansl panouioe de ride Soria in cadre se caleuleaza consderand ensamblul format din cad § panourile din zdivis model ca un sistem teangula, cu diagonal articulate 1 capese to nodule cad Latines sativa diagonlel () va fmt egal cu dy = 0100p ‘nde D, este hngimes diagonal panoulu din ice (igus 10.3). (7) _Forjeleseismice de proieare care actoneaza perpendicular pe plan yoetloe ead insimatd in cade de botonarmat fi de oe, se determin In conforma cs prevederile de Is 103, eu facto fens i gens pentru panourile de fad (A22) yi penta panourileintecioare (A32) ain abel 10.1 (@)__ fn cuzul in care rexstenyapanouslor din idle nearmats mu satisfac cris Ae sigucanfs conforma 1097, penta grosimile eueats ale poeilordezidrie gi pens rezistenjole catene ale malerialelor(Glemente si mortars), s¢ vor fun ummitoarcle ‘eur ~ _dimensuslepanoull vor fi reduse prin intodaoerea uno stlpior de Beton saat, sopimenta ffi de cet inroduyi penta bordarea golrlr,distants Ine sdlpigori se stabilet prin cleul pent satstacera rela (10.15) ~ ridin va placa cu tonewals arma ca plase din of, eile poimesice sau poles arma cu ibe RP) + se adopts petra pee respctv ali rezolvare coustructv alte materiale. 26 MONTTORUL OFICIAL AL RONAN, PARTEAL, Nr. S683 2019 105312, Condi penta prolearen seme peer nestructrall de Inca nse (0) cee nes min cae eto arate (0) Peel exer esc, eave mu it Ino tn exe (eee See sma pe coals, poe cu bbl int pence se einer sen Be dagente din gna 103) cco dn aie crt i tpl nd suds BCA vor flac pees rea cater (© stint esc perpen pe ln; () presiunii vantului; (© celia lative desive deersine conn set Capit @) Diem axe le aor de fe neem ert a te, {Shc 2% ma itu in Is 1DS31 NC) Pans ca eae Tere prea de atecrd np dines! sapere, pz Yr fepneani inated nore cen a lon er (2) Pf exter exer din ie mens In (1), inst de Sl ‘Seiten ae vor f previa cole gatas glo, oy eSiper coral i tc pip feu cot Borkuca gular sepa pe -clagirile din toate clasele de importanfi, pentru goluri cu suprafaja > 2,50 min zonele ‘seismice cu 0,15g = a, < 0,25g gi pentru goluri eu suprafaja > 1,50 m* pentru zonele ‘hms ovoy2 np (©) Pane roe pector nests aria cae nt ‘Stan pe een cal ln coal up ex ese na ova jie ‘ama fie dfomsfior vrs te Suose/ginal. poste de gets ‘mic (arka decefoaal dnote ot andl din ene ez. Ieee bees eats oat el SS = al) (ota pd ea 9 Pept Ge) Figen ins. Mlarensmeve rp ae (©) ei ef sei indus seer de sions vor [revi scored seltzae conform povedrior din’ EN 1961-1 “ict ver reupecta prove SR EN HS ‘unk diesen morro il pico valde nine = aoneseisieecuay= 010g — Zanvorein? de peat sme 00,155 $40,204 3 anor de pric = zosescismicecusy2 025g + anoreln? de peste -Asorle vor prota inpotivacoreui conorm Cou CR 6 ‘Nu se peomitlegarea satus cu cram open rane MONITORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEAL, Ne S580. 1.2013 (6) In canal in care rezistentapanouilor din zidarie nesrmats nu sista cerns <6e siguanit conform 1097, penta grosmalecurente ale perelor de adie penta reaistejele cures alo materiale (element $ more) Se va la una dinte sure propuse le 1053.11.) (7) Pero nestractrali exterior ales din doat srr dirie en gol interior eer (fade ventilate) vor fi preci conform replementiior specie. 1053.43. Condit pentru protectarea. seismict a pereilor de compartimentare dla 2idtrie (A32) eare nu sunt inrimafi in eadre de beton armatioel (D)__Peret depanitor ebuie 58 aiba capaciate de reise suficiens pear a prefuaInctesie din gupars seismic8 si deplasril relative de nivel admis penta Structura principal conform tebe 2 din acest Cod. ©) _Stbiltaten trata pereior de comparimentare seve asigura prin este cu pore adiaceni sa prin legitari cu bare de ofel cu elementle de beton ait iocente @) _Momentele incovoiciore tm panoul de porte date de aciunes sesmics perpendicular pe plan vor fi caleulate conform prevederilr din Codal CR 6, cap 6.4 vind in vedere condile conerete de fare In extematiie prsteli, Revstna scesiorperei la incovoiare perpendicular pe plan va ff esleulaa conform CR 6, a6 (© In cazal in care rezstenta peroilordesptori din adtrie nourmats, inclusiv a panourlr inrmate in cae, nu ststiceeerinja de siguan conform 10.9.7 se vor {oa uitorsle masa: = dimeasiuilo penouli vor 5 eduse prin inzodscores uno aig’ debeton| mat, suplimentan fe de cel inwodusi postm bordarea gotten, dstanja Inte silpign se sable rin caleul penta saisfacerea reli (1013) + nica va fi pleat ou tenes armate ox plese din ofl, gle polimerce sau polimer arma cu fibre FRP) = se moi soluja consructiva pentru peri tespectv, (5) Pereiidespirtori fiat la nivelultavanoui suspndat presum gi orice al ete despritoi mat naj de 2,00 m,incieret de material din care sus reaiza, Yor fi fast lateral de stuctura principal, independent de sistemol de fae al tavanului supendat, La elddnile eu structure dn cadre, legitudle mu vor favors producere stair de ip tp scart (©) Dispanerea i plans elementolr de iar intrals i dimeasionare aestra se ‘a fico ina flint deplasile lateral alo eapetlorsupeioare ale portion 8 ‘compatibilecu deplete lateral al tavanuli suspends din incerearespectivl (>) Peri imterioet nestuctrali pot execu din zidvie simpla duc efor ‘uniare normale sunt mai mii, ce! mult egle, ca rezstenfeledeproleetae Ia tatindere ‘is incovolore pespeniculse pe paral peretes (ff) (8) In zoneleseismice ex 4,2 025g, indiferent de rezuttele calcula, legtura peter interior estctusal eu perei de side eansveral sc lpi Eo [MONTTORUL OFICIAL, A. ROMANE, PARTEA|, M8618 DK2019, ‘pete de betgn amat va fi armath eu eal puja dous base & 6 mum ofel ev Jpe210 Noun (©) in cazul tn care eforturile unitare normale din Incoveiere perpendicular pe ‘lanl pereteli wa valor mai mari ect valor de preci, fafa © pot adopts ‘ritoael solu ~ parece se armeazd in rostuileorzonale da, din calcul, rez aperoa ‘se produce in pln perpendicular pe rosturleerzontale tn cizapal preteli la reszeme; acca solfie este tecomandats In special in eazul perjor ‘ealizaicu element ca imbinae vricala mecaict nt gi fder, = dimensunile pabouli se rede prin centr i stlpigr intermedia astil {net efor unite efecive si devin moni mic deci revstenfeleuntare de proiectare entre i stpor vor fi ancora de sutra prinepala i vor ‘imersiona pent a prelua Incarearile latale le panouilor de 2idarie (istnjle L$ #5 stiles pin caeu, urs 107. Centr! spor interme pre nse (10) Pereit despiitor din zidrie care ma pot Afzal nivel avanul (pert ‘2 inlime mai ried decit cea eau - In grupure sania, de exerply) vor 8 ega tne ei lateral de strvtura principals. Lepizura se va reaiza prin yesere sau ex plese meulice boli impucat~ dat clemeaileIaterale sux stlpfprey. dia beoa fut. La parca superioart a persilor se va tyra o cenur’ din beton armat imensionaté pentru a prea si tansmite la stmctura principal eferurile din ‘circle normale pe planul pereteli, Amite centuii vor ff ancoraie ‘corespanzitor in element de beton sas in da pereiloraiacen pra 10% ase sab pee rata ine ma mi de ce ‘ea 1053.2. Condi pentru proietarea selsmicd a faladelor prefabricate dia beton () Pere exterior! nestnctuali executai din panouriprefabricae din beton, Imontste dup executarea sic principale, vor ft rezemati direct pe elemental structuri principale sau vor flegati de accasa cu ance sau cu alte disporiive cae ‘orrespeca cennele de a 10.419, np, uaitoaree reg: -MONITORUL OFICIAL AL ROWAN, PARTEA\L Ne S588 2018 legiturle si rostrile tne pnousi webu s8 permit deplasii relative de nivel cel puja egae eu deplasrea de nivel calcula su cel puin 13 mm: ~ egatuile care asgurt deplasaree liters sn planul pagouli tn limitele plas relnive de nivel cleats, vor fi elizate flosind pir ovalizate, fant, legitr care permit deplasii prin incovoierea nae pise de fe, sa ‘vice ‘alt sistem cae sigur’ eapacttea de deplasare neces §tduciiatea ‘corespunatoare; + compat ancoreloviconectorilortrebuie sé ibd suftcient deformabiitae i capacitate de rote peat 2 prevent ruporea etonul/iccie la deforma risa in 20a prinderior sure, = toate piesle sitemelor de fxare orf dimensionate conform ar. 10.4.1; ~ _mirimen deforma perpendicular pe plan a perfor exterior estructural, produse de free sesmice de ealeul nb va dep deformaia admisibla 2 Panoului stabil in funcjie de geometia, roprietiilemecanice ale ‘ateriallorconstiutve, de schema ste a sitermulu de legare de srectara ricipla se pul ial “tilt tnploba in ferestreleobigmute gi sila vitsinelr se va prota gi ‘monts in conformitae eu prevedeite ar. 10.533, 10533. Condit pentru proicctarea seismic a fatadelor verte (2) Seheteaul metalic al fjpdelor contin, ramele vitinelor gi feresuclor legitrle acestora cu suture pricipala vor fproiette peat apelin deplstile relative de nivel ale strctunt reztate ain calcula! strct, 8 daformat ‘emunent if dteioarea stiles ga picclr de etanare, (2) Stisla pnilor vitrate ale hedelor tebuie 8 savisfac cern referitoare la Titan deplastri elaive de nvel dati de lai: d,stcla)2 1257, 2 131mm (0s) unde + y(t deplasaenrelativ de nivel care produce spargreaetderea tle in peretelecoting sau dia vii, stabi conform proveerlr alin), + he factor de imporanys a constucils + ehexedeplsarea relava de nivel pens calculol CNS stabilits conform 1032 @)__Veloares deplassi dys determinats prin calelal strate va 6 comunicah rodueitrulifjadei gi va canst em pontaproictarenaeesten. 4) Verificaea condi (105) mu este necsir8 dack spatial date stick gi eadrel talc ci este suficient de mare pena ca sau se produed contr ne acesten ind este atin depasarea mim San 21257100 & 15 mm aoe) (8) Valosreacau sacar \MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA|, Ne. $88 /31K2018, hh suen2{ 15) be1, (10.7) Ifimes paral de ils = by times panouli desl + 6y~ sptil ier inte margnle vera le tice i ada; = e2~ Spotl ier inte margin rizontale ale sticks cau. © Valoarea csticld), depinde de ip stile respective; ceast valare se ‘connie de elle produettr sau poste ft dstemintt pineal conform precziilor din noma de product. Accasts valoare consuic dat de temi pent calcul! structuri ded Gpolelementle fai au fost alese din alte consderente (de plastica fag, de exempta). (in zonee seismice eu a, > 0,25, n cazul fjdelor amplaste cli spati publice sii cu sglomerisi de persoan, indfrent de casa de importn|s si de expunere a clit sila feresuelor cu supraats mai mare de 2,00 mr, 5 ere sunt ‘uate la lime 2 2,00 m peste nivel! touarlu, va de tip "securizat 10534. Condit pentru proiectaren seismic a perelor de compartimentare dn alte material. ()_Proiecarea yi executes perelor despinitori din stil se va face th ‘conformitate eu prevederile eplementiorspeifce in vigoae (2) Pere nestructraiimrior cu scholet metalic sau din Tenn gi panous de tp "sips canton” sf legturile acestora cu srucura principlé vor fi imeasonate pentru a prclus ineaeirile de pricctare pereadiculare pe plan dete la 109.2. Greattea de {leu «peoflorvainelude yi greutsten in expoatre 2 mobile, a eebipamentalor incase sugpendste de pores, Rezistnfaacestor peel eva cleus folsind ‘eglemendl tn vigare pent materiel sceletali (fl sau lems). @)__ Montarea pereor prvizni la (1) 58 @) trebuie st asigure spat lterale Safciente penta prea depasirileealenlate conform 109.3. Spe libere vor fe ete sigue cei ea 9 gomot ss Inada popes 105.4, Proectarea seismicd a tavanelorsuspendate (A) (1) Masa tavamuui suspendet pentru care se caleleazt fora sesmicd treba st incl = rstenua propre de ersten (gtr), = panourle de van; ~ compile de lumina care sunt legate prin orice proceen de tava; = ice alii CNS care este sprint lateral de tavan 2) For seinmick afeens mace ote tnvamli calla conform (1) v2 6 transmis, Inpremi ca inedretsle vercalecoresponzioue, pia lgatuile avanuli, [MONTORUL OFICIAL AL ROMANE], PARTEA Ne SSD. 1.2019 la elementelesructui principale saul elemonele de margine ale struct tavanl Legitunie vor fdimensinate conform 104.1 (2) _Tovmele susondate ale constrcilor din clasele de importa I+ I situate ‘m amplasumente cu a,2 025g uebui s respect i urmitoaele ep suplimeatare: + _refema de sustinere a panourilor va fale din clemente stactuale capable si prea fitele gi deformapie la cre sunt suse (de exemple profile laminate din of, profile dn alumini ec.) lementle structurale marginale de inchidere vor aveao lime sufcient de recemare (de exemplu: penta profiel laminate din of lima va fi de est pain 30mm) in fiecate din cele doud dire rizontale ortogonale, un capital refelei de susjmereatavanalai va fi fiat de elemental strctural de maine ia cellalt ‘epi vaavea posites de depasare Tiber pe cel pin 20 ma, + _tavanele cu supafeta > 100 mi vor avea legit Inteale de struct rncipals = tavnele cu supraaja > 250 vor 8 divzate fn zone on supra < 250u rin str de sparare sau prin peti dezvola pe tat ini eal; se poate renuna a aceasta misur daca se demonsreas prin call & istered 4e xare poste preluaintapaldepasie lateral le tavanuhi = se vor prevedea misuri pentu a permite deplasaca liber & teva fn ovine captelor de sprinkler sts altor pete cae traverseaz8 van, = tn cazol tn care tavanal are cote de nivel dierite, subitatenIateralé a ficeret zone va fl asigurtsprintr-un sistem propia do blocare depaxiior Taterle (conravnmaize; + comdociele, calle de venta, cablurie slestrise gi alle clemeite de inal a vor fixate de tavansl suspend 105.5 Proictarea seismied a pardaseior inalate (AS) (1) Pardosetite inate su sstome nestuctuae ales din eazeme vertical, 0 relea de grinzi metlice gi dia plus passe peste niveul plunge curent petty 9 ea un spa liber pene difvte cooducte gi eal (de regu tm alle TT gin lnboratoar). _ SZ 0.203 80 vor avea in vedere urmitoarle miss ‘rivindelementele de consructi ifsc afte pe cil de evscure: ~ _ wile cu comands mecanid ale ganjetor sailor de salvar, ale unitiilor de pompier i similar precum ule de evacuare ale clirilor cae pot adapost {un numr mare pesoane (arena, pete 250 de personne) vor fi proietate stl inet sf a se Dlocheze pent Geplasri eave de nivel gale eu 1,50 ‘dos unde doco este valoreacalealt penta ULS; = ale neapeior principale ale clidirilor din casle de important e clad, de exemplu) $i ule de evacuate ale consrucilordin-claele de ‘importants I> Ill vor f proicetateastfel int si nu se Dlcheze petra Aeplasirhcetive de nivel egale cx 128dhoe unde dhs ete valores caleulai pent ULS; = coperincle peste ule de evacuate di edie vor fi cleat pens o forts semis vertall mai mare eu 50% dost ee dia rela (101) penta cle din elssle de importayi I gi gi cu 25% pentru clidile di clase de impor pardosolle,tavancle suspendate gi celle Gnisaje de pe eile de eracuare vor fi proietate esl Incit dslocarealcsderealavariera Tor #8 nu tnpidice cireulaiaperscanelor, fn eile in clase de importa I iI piesele de mobile de pe ils de evacuare var #1 fixate de stuctik sau de peri nestrctorah conform srui04 2 MONTTORUL OFA A. ROMANE: PARTEA Nr. S663 2013. 106, Proiectareasesmict a instaaio (8) 10.6.1. Grupares insalailor in eategori sesmice (1) Pentraditecenjeren misurilor de proiectare 12 acjunea scsmici,intalfile din clad sunt clsificate fn ei cetegori pe baza roll fncionl si easecnjlor rouse de avarereafiestea din fnejiue ale acestors: 1. Insta “esenfate”necesare fonyondrif nefntrerupte a constucior din clase de important, nclsiv instalaile cae asigurhfuncjonare aestor, 1. tesa 2 earor avaiee poate avea consecine grave privind siguants peroanelor din construe sin din exterior, pnt constrotile din clasele de Jmpors TT 1 esta curnte (are ma fa parte din cele dova categei de mai sus) 10.62. Condi generate de proicctae pentru sstemele de instal (4) Scop eintinl al prevederir acess scton ete proiectarea ezeminior prinderlr enim CNS din eaegori nvalagt ideticate ar 101.22. pet B, 2) Legit gi reszemele wruorcategorilotipuilor de instal menfonat i 102(4) vor ff proiate pent Inclfcrle calculate conform 10:92. si peatrs eplasirile relative calulte conform 10.93 petra ULS san, dup ca, penta SLS, @)_—_Rezistotascismick ullajelor gi echipamentelor inchs th sstemele de fnstalai va fi stabil confurm caalagelor funizoral gi uobuie st fe sdecvath Zzonei seismice respective. Dack dispaiivl eau sistemele de fica sunt Hvrate Impreund cu echipanentelettlale, production ebuie.s3 comunice_valoile cfortunlr capable categoria de deformabiitte ale acesora (Taie/ducte), (2) La imterfap ev tremul sau cn stcturile sdlaconte care se pot deplasa independent, canalele gi conductele de alimentarelevacuare vor avea flecbliate reristenlsufcins penta a preluaeforrie ine punctele fixe. Golurile de tecere rin pereii infastucsiuprasvctaih vor 1h dinemsionate pont a permite Seplasiieeative (©) Pont construc din clasele de importana Is I situate in amplasamenie cu 242 0,20g, fandate pe erenur eu consistent reds, se va in sea de sensibiiaten 1 eatemtr a reeloroxterioae sa zaelor do ogSturt cu install inteioure. (©) Pontra tlle si echipamentte incluse in sistemele de intlai care ou factor de importants yeu>!.0 se vor ha si mastri suplmentre pent eviacea ‘oon elemental vlnerabie la inguct en at element de construct sual. ©) _Uilasltchipamenele care contin cantiahi de substante care pot A considerate pevculase pentru siguranja oamenlor, vor fi proieetate conform reglementrilor speciale aprobate de oganelecompetente. (©) _Ushyeelehipamentele monite pe izolatori de vibra vor fi previzte cu Aispcitive de limite a doplsrieeerzontale gi vercale. Toate acetedispitive vor fexccuate din materiale ductile i vor avealegitur redundant cu struct, MONITORUL OFIIAL A ROWAN, PARTEA Ne S88 ie.C201S, ()___Deplasiite Iaterate ele conducele/eanselorsuspendate vor fi limite prin Introduceea unor prinderi laterale sav Toile, Mirimes acetor deplasia sc tring prin calel eu fog seismice static echivalets stabi conform 103.1 10.6.3. Condit de proicctare specie pentru dieritecategori de elemente isa subansambluri de nstalai 1063.1. Condi pentru proieetarea seismic a insalailorsanitare (B1) o area sistomelor do spiaklare se va face conform reglementirloe spocfce gi a prevederlor din. acest Cad refertoare plait seismice. (©) Lepiturile pours imitates depassilo nterle prove Te 10.62,(9) na sunt necesare petra conducele suspendate do element srcturale, pe toatl Iingimes, 2 bare rode seure (5 300 mm) dacS conducta poate suport depasrile relative tre pnctele de reazem. Distant inte puneel de pindere se tablet prin clea! 10632. Conditt pentru prolctarea seismici x istalafilor electrice $i de ‘unainat (62) (1) Lopitutile gi eazemele prin care se transfer free seismiveaferente tiller ful echipamenteir elacrice Ia stustra pitcpalt vor fi reaizate din materiale uct (2) _Pentr sistemele de eabiuri care waversoa4 rosurile fate cligtitronsoane Adincente i pent sistemele de cablari legate de echipaments iolate impotva ‘ibrailor e or lua suri pena se sigur prereadeplasior eave calcalie fonform 1083 pentru SLS. Pests cli din clsele de importanfs I si Il aceste ‘eplass vor fi majrate cu 30% (8) _Toblourle si dulapuiteelecce gi stelajele pentru bate orf fate peatro ‘siguaca stabiliti, prin ancorare, conform 10.41, de elenente de eons ‘ufcont de estat pentru a prelu reset selmi coeepunzioar, 10633. Condi pentru proiectarea seismic a instalailor de conditonare, ‘de Tnetie side ventilate (83) (2) Pentru sistemele de conduct i canal care taversear8 rose inte lid ‘fu tonscane adincente precum si pent sistemele de conducte legate de ‘chipamente izolte Imposiva.vibrailor se. vor ua misui pentru preivaea 0.06 fora seismic de proiectate se va determing cu rela general (10.1) = petra afturile rigid, eu Ty < 0.06s, ona seismich de proictare se va determina ex relsia Fogg = 1250,Mo, 0.) ‘unde mee se stiles ce mai sus. 103. Veifcarea siguranei CNS la efecele atiunisismice 1039.1 Generating . (1) Componente nestuctrale vor fi proieetite pentru a aves, tn toate sett, 1.0. ‘usizoral va przenta certiScate de conformitete cu reitenta la fonele eismice ert prin documenta de execfie sau prin Caetl de sarc (4) Pentru laine simate in amplasumente cu a, > 0,30 proictatl va stabi, rin caietul de sarcni un program de verfarearezistejet ancorelor montatepeatry ‘rinderes CNS eae a fictoral de important yey >1,0 precum si pena elemetele apts envelopes state lize spai public sau cu aglmerii de peroane. [MONTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEALL Ne S56. D.2013 11, TZOLAREA BAZEI TLL. Obiect i domenia de apliare (D Capitol scopert proiecaea structrilor folate seismic la care sistemal de Jzolare, dspus sub tasa principale supraszuctui, are. dept scop reducerea ‘spunsulu soismical stem derecitnt la fre lateral (2) __Reduceresrspunsull seismic a sisemului de reristen la fort lateral pote 5 objinutd pn eresrea peroadeifandamenale astute, prin modicares formei ‘moduli fintamental de vibrate, prin eregeea amor sau prin combinarea scesiorefecte. Siseoul de izolare poste realzat din resorturi sUseu amorizori linia neti, (©) Repulile specie eectsre I izolaenbazoi sunt eaten przentl eat (8) Capitoll nu se refer la sistomelepasive de dsipare a energie care my sunt ‘ispuse Ino sigur interac sunt iste ln mai mule nivelun ale strctui, 12. Detini (2) Termeni ustiza i pezentl capil au wanitosrele semnifiait Sistemal de izolare:tulistea componentlorflesite pent iolaes seismic, de regula dispose sub masa principal a constucpei de dessupra intr de aaa, Tnterfja de izolare: supeafoja care separ inffstractra de suprasructura, unde so poaiioneazd sista de ole; Dispozitve iolatoare:clementale care slcStuiete sstemal de izoare. Dispciivele considerate in nest capitol sunt: reazeme lanizate in elastomers, sponte elasto- plastice, cu amorzare viseoass sau eu fecae, pendli gi all dsparive 4 cece ‘omportae este conform eu prevedeie 11. 1(), Fiecare disposi indeplinese una Su Za mate din urnatoarcle uefa: + teansmiterea icles verticale, a eondijile une lexi lterale porte sia une git vertcale inate; + disipaen energie prin amortizare viscous sau hstertict; ~eapaciatea do revenie la posta nals ~sufcenta sgiitate lass la depasrileInterale produse de icicle lateral de seviea neseismice, Infrastructura: partes srucurt sitet sub ites de zor, ineuzind Sunda, Flexbiiatea Interals a infasrucurit este practic negljabld In raport cu ea a ‘sxtemulu de zolar; Suprastructura: parte stuctri care se ole sete situa deatupe ntere de vole; Yolarea complet: izoares caze esigurk surasructurit 0 compontare fn domenel elastin az conta se consider ed suprasructura est doar paral zou CContrul de rigltateefecti: cetrul de rigiiate deasupen interes de nolan. La clad, fexbilats suprastactri poate Fegan determinarea poze! seek 258 26 [MONITORUL OFICIAL ROMAN, PARTEA., Nr. 556i IX2015, pnet, care In acese condi coincide eu centul de sigiitate al dispoitivlor Bolatoe. Deplasarea de proiectare 2 sstmuli intro direc princpolt ese deplasrea izonials maxint cenralu de sgiitateefetv, resets sub acfuneaseismicd Ge peoiectae, ite fj superoar a substuctri i pares inferioard a suprastuctr Deplasarea de prolectare total 2 uns dispoitiv de iolre into direc principal, ste deplataes orizonals maxim inregisrats de dispoiival consider, insumind Aeplasates de proictare cea produst de rotrea Ge ansabu in jr axeivericae [igldtate eecivd a sistamuli do izolae fo dies principal ete rap! nse ‘valores fore orizontale totale tansmisa prin interfaa de izolare i valoreaebsoltt 2 deplasin de prietae(rigiitate secant). Rigiitatenefectivi se objine in general prin ealcul erat. Perioada efectva est periouda fundamenal a directs considera unui sistem cu tm singur grad de liberate vind masa supestrucun i rigiiaea egal cu rigtates ‘featva a Sistem’ de Eola, Amortizarea efeetivi a sstemuloi do inolae este valoarea amertiziit viscoase tchivalente care corespunde energci dispate prin sstemul de izolare pent ua ispuns eile avind amplitudnea deplasrt de proiectare. 113. Cerine fadament (1) Carine fandameatale stable 4s 2.1 stn captolele corespunzatoare ale rezetui cod tebe satisfiute conform pul de tuctark consider. (2) Dispasivele de izolare tebe realzate cx um grad de sigurangé superior cel ‘slat la proiectiea sructur, Prete aceasta se realizeza amplifiind scunea seismiea apicat flcarul dispodiiv eu un factor y, Veloaes recomandara pena lai este om. 1A, Criteri de indeptiire a cerinfelor (1) in seopulsatisiaceri ernflor fundamental, vor verifea stile Timits definite 22.10). (2) Reflele usta care interscteza rosie tebe st rimdnt sliitate in ‘omen ela, in azul stiri ith de revi (de initare a deradilon. 2) Pentru cee stare limit, deplasire relative de nivel ale suprastucturi Ssubstretur se var limits conform cu prevederile capitol (4) La stare limit um, capacitata ums a izolatorilorexprimata interment Ge eistena i de deformablitate nu va fi epi, considering factor de sgurang in ‘sonformiae ev 11106). (5) Ineadeleapitlue’ se considers numa xu zai ttle, (©) Desi poate fi accepail tn anumitecazuri ca infastructra sib pri © ‘compertae inelastic, in preentul capitol se presapune cl aceasta rine solicit in ‘dome elastic (7) _ La staea limité tims, dispovtvele izlatoare pot ange expacitates lor tin fakin ee suprasructra gf infastruetararimn In domeriol elastic. Din acest. [MONITORUL OFICIAL AL ROMANE PARTEA Nc S58 Bi0.0.2019| rmotv nu este néeesri aplcarea concetelorierarizii capaci de reise gia etalilr de ducilizare aft in suprastuctra, ct ifn infastracturd (8) __Lastae mis mt eee Ge gaz i clelalte reel care pot provocaefect ‘ezaseuonse, care averscaxhsuprafle de sparao sle suprastuctri de leenul ‘nconjurtne sande alte consbuci, vor fi proieetate ate nc 8 suport depasvile relative Inte suprstructrs aval i terenul sau construcile inconjurioare, ‘onsieréod un factor de siguant 7, defini ls 11.30). 11, Prevedert generale de protctare 118.1. Prevedert generale referitoare la dispositive de zolare (1) Seva preveden spat sficient inte supastruca i inffstractrdprecum i alte misur, care sh pemitsinspectares, inetinerea si falocuireadispoztvelor pe 7.0. Jn particular pentmy Cémpia Romint, evident instrumentals Ix cutremurle eu rmagnitadne Guienbore-Richler M> 70 si magniadine moment M2 7,2 din Sasa seismic’ suberstala Viacea a aria exstena peioadelor predominanté hugh Tp = 13 = Ls ale vibretilor teens fo unole-amplsamente din zona municpisht Bucureg (Ext Sud paral centr, ose vedes st Figur A). (4) Amplasamentele camctrizate de o peroadi predominant lungs de vibrajie a ‘erent sua peicuease pens cligrte tale §{ constucile lxibile ale caroe rai pot deve cvasirezanante ca vibraile trea SE] Marie 1977, M72, comp 4S 30 Aug. 1986, M-7.0; comp. NS eee ° © puati’enas inregitrartoreuiremoretorvriwcene din Buewest) evicald_ peice component NS.» AB. Caracterizarea seismic a condi (1) Pentru constucile fcadcate clasaT de imporan-expunere i pena lie ‘carat in elas TI de imporcangs-exponere cae au fies toils supraeran msi ‘are de 45m se vor efectu sui specie pnt caracerizarea seisaiel& condiiler de teren in amplasement. Aceste sti trebute scons (Profil vitae undslor de forfecsre Fs al under de compeesiune Fp, pera tate sratcle de teen de le suprafad pnt roca de be Smplifcat si conventional, proflal poate determina pentrx 30 met adincine; )—Staigra anplasamentulei (roses, densiates tip terenuli; (Gi) Valoaea medie pondea a vteei undelor de forfeare pent statigrais considera, MONTORUL OFICIAL A. RONANE!, PARTEA\L Nr 89 b9..2013 “Mivimea 7 se caleuleaz pent ce pin 30 m de profil d teen (2) Pe baa valoriforviteze! medi ponders —instratgrafia superficial eu grosime ‘de 30m. Fy, condijile de tren se elsif In urmBtoaele cae: (Casa A, tren tip roca ¥, 2 760m, Casa B, tren tre 360 < 75 < 160 mis, (Cla, tren itemnediar 180-< 7; < 360m, (ClsaD, teen meale 7 $180 ms (2) In lips altor date, pests stable spetreler de rigpuns elastic corespunzitore clase! de toren ate determinate se pot viliza metodologiisdeevate din practcn international (4) Bsimara peicade de vibra a pachetu de state deen de gosine A=30m ea soprafga tren, 7,9 se poate face simpliiat eu formula: Tao 2 (032) ‘AA, Instrumentaresseismicd a cidirlor (0) fn zonee sismice pent care valozea accleae de proiestare 2 0.256 console incatets clase I de inporan-expuner i ela inedrte el I {eimporun-expunere car a instine oals supa mal mare de AS vor instumentate seismic ca aeeermete digital ample la altima nivel iin imp ber Ta Baza consul preci i opin ts fae peice de ance sh alt poi inliie (2) Insirumentarea, Tovetineea si exploatares rovine proprstanlui conse iar Inveyistrile objiute in timpul catemurelor putemice vor fi pase le dispoziia sauoriiler AS. Spectrul de rispuns elastic pentru diferite fracjioni din amortizarea crite (4 Pentra situa de prozctare tn care este necesartutizarea uni spec de spans ‘asi al accleaior absolute petra o als fracune din smsortiare enc dec cowentionalt ( » 5%), se recemand ilizaren urmitoarl rela de converse a ‘rdavatlorspecual: 288 MONITORUL OFIAL A ROMANE PARTEAL, Nr. 86182013, asa) ‘SAT)eo 4 special de rspuns elastic corespuntor Saini din amomizare etch ‘conventional, 25% ‘S.(D,go- spectral de rspuns elastic corespunztor unl ate cfu din amortizarea bed, 625%; 1 factor de crete oe fine cont amertzare, determina cu relia mitre: iw » ne gpg 2055 (as2y AG Aceclevatia selsmicd a teremult fa Romania (1) Valorile acceler tren penta proieetare, ay sunt date in zonarea sisaics ‘in Figura 3.1 gi corespind unut interval medi de recurenit [M225 ani 20% probabitte de depen $0 de an (@) fn Tabetat Al sunt date valorile seer terenuli penta proiceare, ap din Figura 3.1 gi ale perioadei de cont! (col), To in Figun 3.2 peri 337 leat bene din Romini. ‘Tabelul 1. Vall aeslerate tereruli penta peoectar, a i valoilepoioadst “se control (col), Te pens Focaltipe urbane dia Romania “penne Wt | Locate Seep Te) | erasers 1 [aoa ALBA oF |e Tf Adamelt ‘CONSTANTA ‘oF [abe 3 [Aan VRANCEA 10 | 0a + [Reni SENT 7} ae 3_ [aioe ALBA OF _| alg ["e ]ACBATOLIA ‘ALBA oF 7 [Aleed BOR oF 7] ALEXANDRIA TELEORMAN 19 9 | Aas TALOMITA, 1 10 | Anioa CARASSEVERIN_|_O7 TT Aninoass ‘UNEDOARA ‘oF T[ARAD TRAD or 1B [Arad ‘SATUMARE oF i | Avrimeal BOTOSANT oF MONTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEAL, Ne Sabi. 20'S, Ne. | Locate suet 79) | Ansan [Avie SIT oF [aie 16 [Aaa PRAHOVA o7_ [0356 17 Baba ULCER O7| oa 1S [BACAU BACKT oF | 0388 19” Raia de Ra MEREDINTT OF) Olse [Bade Aes ‘ALBA oF | ibs [BAIA MARE ‘MARAMURES OF] ise | Bai Se MARAMURES OF] ae BB BOLT 10 | oabe 2 Bale TMS oF | Be 35 | Baro COVASNA oF | 020, 36 [Basti CONSTANTA oF | 0a 2 Biicat PRAHOVA To [ase [Baba ‘VAECEA aT [020g | Bille Govors ‘VALCEA oF | 020 30 | Bie Heras CARASEVERIN | 07 | 008 ST Bie On VALEEA oF | 0208, 3E_[ Bille Taga TARGHITA oF _[_ Oa 35_| Biles DOL 10 | Oe 3 [Baan WARGHITA, ar [820s 35_ | alee VALCEA 10 | 020g 36_ | Binees CONSTANTA Or [Oe 37] Bia VASUUT TO] Ose [Beker BOLT To | 025 39 | ect BISTRITANASAUD | 07 | _O,0g [Beis BHHOR o7_[ Bib | Bees VALCER a7 | 020 | Bere GALATE o7_| 035 B [Bier NEAMT a7 | 0388 7H [BISTRITA BISTRITANASKUD | 07 | O,l0g [Ba ALBA oF | Oe | Bose CARASSEVERN | 07 | OlSe [MONTTORUL OFICIAL AL RONANE!,PARTEA|, Nr S883 K2019, Ne | rocattate Soe Te | piesa seni 7 | Boies Sete RATIO TE] | Bolni-Vate ‘aoRaTT Tate [Bowed BIOR a7] ag 30" Bones THARGHITA ar [tide 51 [Bone MARAMURES a7 | ae 52 [ BOTOSANT BOTOSANT ar | ea 35 [ad THUNEDOARA a7 [0 34 | Bragadie 1LFOV 16 | 0308 35 [arasov BRASOV a7 | 02 36 | BRAILA BRAILA, 1 0,308 57 [Breen PRAHOVA a7 | one 38 | Brezoi VALCEA 7 0,208 39 | Bros SUCEAVA a7 ane 60 | Buceces ‘BOTOSANI ‘OF 0,20 61 [BUCURESTI BUCURESTI 1S 0,308 @ [Bases ‘CALARASI 835 [Butea 1FOv 3568 # [ant BACT 0308 65 | Bumbesti-tiu GORI O1sg [Basen PRAHOVA 030 67 | puzAU BUZAU 0,358 68 | Buziag IMIS. on 015g 89 | Cajvana ‘SUCEAVA OF 0,15 70 | Calafat DOLI 10 0,15 ‘TI | Caracal OLT 10 0,208 72 | Caransebes CARAS-SEVERIN. | 07 | OlSe 73 | carei ‘SATU MARE, OF 0,20 74 | Cavnic /MARAMURES- OF 015g 78 | catan HUNEDOARA. 07 0,105, 76 | CALARAST CALARASI 10 0,258 7 | Calinmanesti VALCEA Or 02355 78 | Cacinesti TALOMITA, 10 0,308 MONTTORUL OFICIAL A. ROMANE! PARTEAL, Nr 58 i0.1.2013 Ne | toate ast 70 | ae, | pie Terai cour 7 | ite BW | etmgeni ALBA, 07 | tog 3 [cmpinn PRAHOVA 10 | 0385 3 [camputuns ARGES 7 [0305 33, | Cimpag SUCEAVA 07 | ots 5 [costs NEAMT o7_| 0208 BS cena sini SALAT one 36 | Comavods (CONSTANTA 10 | 25 37 | chine. Cag ‘ARAD, o7_| Og 5 [chi ILFOV 16) 00a | ciacowa TINS a7 | Oi 90 [cise SiBIU o7_|_ 0.08 51 [euusNavoca | clu 7 [Ole | coatea BRASOV o7_| 0% 35 | ota [ARGES a7 | 0258 98 | Comarie PRAHOVA 10 | O35 95 | Comins BACAU o7_|_ 0388 36 CONSTANTA (CONSTANTA ‘a7 [0a 37 [cope Mica SIBIU a7_|_oisa 38 [conan or 1.0 | 0205 99 | Comace TULCEA 07 | 0208 TOD | Contest "ARGES 10 | 0258 101 [omar [ast a7 | 0.258 182 | Covason ‘COVASNA 10] 0256 165 [cRalova DOL! 10 [0205 Tod | Grisura Secuiess | HARGHITA a7_| Oise 105 [cue ALBA @7_| Og 06 [ce de Anes ‘ARGES a7 [025 107 | Canie "ARAD a7 | Oise 108 | Darbani BOTOSANT o7_|_ ois 105 | able Dols 7 [020g 11 |Darminess BACAU a7 [035% 208 270 MONTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA|, We S58 18.2018, 1. | Loctite ‘as eo | ieee TT [ba oui oF TE [Dew "TIMIS o7 115 [DEVA LHUNEDOARA oF 14 | Dottasca SUCEAVA, oF TIS | arohoi BOTOSANI oF 116 | Drgoniont MARAMURES oF 177 | Drasipani VALCEA 1 TB | Drapinest-O8 our 10) 1g | PROBETATORS essa 7 720 | Dunietveni SIEM a7 121 | tore Nord ‘CONSTANTA or 7 | Btorie Sud ‘CONSTANTA 07 TB | Fagicg ‘BRASOV oF 124 [Faget Tins a7 | bit TBS | Fates ‘SUCEAVA oF] tae 6 | Fai BRAILA 10 | 0308 1 | Fett TALOMITA no | 0388 25 [Fest DAMBOVITA a7] eats 19 | Ferbini-Taew TALOMITA, 16 | 035 150 | Flat DOL 07 | Oat BH | Flint ‘BOTOSANT 7 [0208 Be [FOCSANE ‘VRANGEA To [oe 735 | Fundulee ‘CALARASI 10 | 030 BF | Fein SUCEAVA a7_[_ Oise 5 | GALATE GaLaTL io [838 136 | Gest DAMBOVITA 10_|_ 0308 57 | aia TIMI er} Oise 138 | Geoaa HONEDOATA OF) ae 139 | Gheorgent HARGHITA 07 | Ose 180 | heia cour 07 | 010g 747 [Ghimbey BRASOV 07] Oe 1 [omuRGW ‘GHURGHI To [0356 [MONTORUL OFICIAL AL. ROMANE! PARTEAIL Ne S5DIN0. 1.2012 | Locatite Saget Te | foe 13 fe TALOMITA 10 | 0308 72 [ Gurahon ‘ARAD 07_| 0,08 75 Guna Honor SUCEAVA 07 | 0.58 16 ope THUNEDOARA o7_| 0,02 17 ac Ast a7 | 0208 7 [ Hanove CCONSTANTA, 100258 7 [Hotod BIHOR a7 | 00g 150 | Horn GORI a7 _| 020 131 | eda cut 07 | oad 132 | Hunedoara THUNEDOARA 7] Pils 155 | Hsi VAStUt oF _| 05a, 15% [anes BRAILA 10 | 030g 75 [rast AST ‘a7 | 0258 156 Fert MURES o7_| Oise 157 [inca ‘ARAD 07] 0.08, 155 nassa TULCEA 07 | 025 759 [Insure BRAILA 10_[ 0308 18 [intrsura Bazil | COVASNA, 07 | 0258 TET | Timbo "IMIS 07 | 0205 72 [iow SALAD o7_| 0.105 763 [suiovea TULCEA 07 | 0208 TSF Leis Gort CALARAST 10_| 0305 TET Lipova "ARAD on | 05s 166 [ite SUCEAVA or _| 03208 T8T friveas SATU MARE a7] 0s. 168 [twas ‘MURES a7_| 0.58 To | Lagoj “nas erp bse 0 | raped ROO or | Tog TT [wangata ‘CONSTANTA, a7 [0208 172 [aha BLWOR. 7] Oise Tec TULCEA oi | 0258 TH [ tagurcie TLFOV 16 | 030 a MONTORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEAL, W558i 20S Ne | Locate Sue Tels) TS | ante ‘VRANCEA i 76 | eagici ‘CONSTANTA, 07 177 | Medias SIBIU oF T78 | MIERCUREA CIUC | HAROHITA 07 179 [iecurea Nigjulat_—_ | MURES o7 TRO | eiercursa Sibnini | SIBI oF T8T | wits GURGIO, 16 182 [ stot SUCEAVA oF 183 [ Mia PRAHOVA, ¥6 T3 | Moines BACAU oF TES | Matdova Nout CARASSEVERIN | a7 18 [ Monease ‘ARAD 7 157 | Moreni DAMBOVITA| oF 155 | Mota GORI 07, 5 | Murgeni VASLUT oF 190 [Nadae ‘ARAD oF 191 [Nai BISTRITANASAUD [0,7 152 | Novodae (CONSTANTA | 07 153 | Nearest VASLUL oF 194 | Noses Oap SATU MARE 07 195 [Negru Vout CCONSTANTA, 07 196 | Netoia BUZAU 16 19 | Novae GOR! o7, 198 | Nosst BIHOR 7 199 | Oena Morey ‘ALBA 7 700 | Oona Sbitut ‘SIBIU on 301 | Ocneie Mari VALCEA or 30 [odobest VRANCEA ry 705 | Odomieil Senuiee | HAROHITA oF 30 | ottenia ‘CALARASL 10 205 | ones Bacau OF 306 [ORADEA BIHOR oF [MONTTORUL OFICIAL AL RONANE!, PARTEA\L Ne S8i58.0.2013 Ne. | Locate ude Fe | nieaase 207 [Gavia CaRag Seven _[_OT [020m 28 [rae THUNEDOARA a7} Ort 2 [Onova MEREDINTL oF] one 210 [oie ILFOV 16 | O35 BIT | Oj Rowe CARASSEVERIN | —07_| 008 22 | Oviia CONSTANTA a7 | 0205 213 [Pans ‘VRANCEA 10 | ag 214 [Pasion iLFOV 16 [as IS [Pagani TASL a7] 216 | Palagale BUZAU Te | oe 217 | Picea ARAD a7 | 00g 718 [reves ARAD or _[ 20 29 [eta THUNEDOARA, a7 | Oi0g 220 | Petopan HUNEDOARA 07 | O.10g ZI [PIATRA NEAMT | NEAMT oF | te 2 | Pave on DOL! io | ag 25 [erent ARGES, oF |e 2 | pLomestt PRAHOVA, Te) Oe 25 | Popes PRAHOVA ie | ag 2 [ed ose "AST a7 te 22 | Poganse BUZKU 16 [ase 28 [PopepiLedeni (FOV | OMe 2 [owcoave our 10 | O25 250 [rede BRASOV a7 | Oe BT | Pciasa DAMBOVITA o7_| ae 2 [Ras DAMBOVITA, 160g 5 [Radia SUCEAVA a7 _| Ome 8 | Rasen BOTOSANI a7 | 020g 25 | Ramnicn Sat BUZKU 16 [0385 236 [RAMNICU VALCEA | VALCEA a7 | 025 i [Ragpov ray a7} 020 7B [Ress TMS ‘at [ oa m4 MONTORUL OFCIAL AL ROMANE! PARTEA|L Nr S58S3K2013, Ne | Locate odes FeO | nese [Regn MURS FL eos 20 | Rastra, canas-savenin | 07 | Oibe 287 | Rona NEAMT OT [ 0306 2 | Rosorde ade -TELEORMAN io oa 233 | Rovina ‘GOR 07 | Otte 7 Romo NEAMT 87 [030 25 | Rapes BRASOV OF _| B08 286 | Sato SUCEAVA 7] tae 247 | Salona ‘BIHOR o7_| 0:06. 78 | Stoma “ARAD_ OT] 0.5: 205 | SATU MARE SATUMARE TT | oe 350 [Sacco ‘BRASOV | oi B51 | Saexini BIHOR or} eat 232 | Sale StBIL or | Oise 25 | sai do Sus ‘MARAMURES o7_|_ out Be | Sirmapa ‘MORES o7_| 010g 35 | Sivan "ARAD o7_| 0.0 256 | Seni ‘BOTOSAN 07 | ois 257 | Singeors Bai BISTRITANASAUD | 07 758 | Singeorsi de Padure | MURES o7_| Obs. 759 | Stanicolow Mare | TIMIS 07 | 0.20 22 | Scomicens ‘our 10 | 0258 61 | Sebes ALBA 07 | 0.08, 262 | Sebis o7_| 0,08 265-[ sein a7 | _o.tse 26% | Segucea re 265 | SFANTU GHEORGHE o7_ [ie 266 | St. Gheorahe o7_| 00 267 | sian 7 | 0206. 265 | Sigherl Marna oF [ Oe 269 | Sighisoara OF] tie 770 | simaria o7_| 0.08 [MONTTORUL OFICIAL AL RONANE!, PARTE Ne 558.1. 2089 Ne | Loctite set TO | nies’ 7a FRAROVA ar] 0309 2 [ix SUCEAVA ar [02 75 | SLATINA orl Tap aa 7 | sisi oto [BACK aT ase 75 | ssc Pniovs [PRANIOVA 13 |e 276 | SLOBOZIA TALOMITA. Lo 0,258 277 | Sokca ‘SUCEAVA or 015g. 78 [som ‘MURS a7] 0p 3 [si HOR ar | eg 20 | Sei MEREDINT a7 | 0a 281 | SUCEAVA ‘SUCEAVA OT 0,208 282 | Sulina TULCEA OT 0,20 283 | Simleu! Silvaniei ‘SALAT OF 0,103 284 | Someupa Mare MARAMURES Or 010g 265 | Stefinesti ARGES: Or 0,308 73 | peg BOTOSANT a7 |e 7357 [rim smo 07 | 02g 25 [rss SATU MARE a 289 | Tawi Magherius “MARAMURES- OF 015g 290 | TARGOVISTE DAMBOVITA, 10 0,308 | 291 | Targa Bujor GALATL oF 0,358 292 | Targu Cacbunesti GOR OF 015g 293 | Taegu Frumos JASE oF 0,252 (294 | TARGU NU GORD OF O15e 35 [Te tap MARAMURES | a7 | 00g 296 | TARGU MURES MURES, or 0,15 "3 [Tew Oem BACAU ors 25 [Treen NEANT on | tae [Tis Seaiewe | COVASNA orf te 300 | Taemaveni URES OT 015g 301 | Techirghiot CONSTANTA_ o7 0,208 302 | Tecuei GALATI 10 0.35 26 MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE PARTEA|, NW SSB i 2013 Ne. | Locate ode Tis) | igre, 305 [Tei ALBA 07 | nog 305 [Tirana CORT o7_| alse 305 [Tia DAMBOVITA 10] 0.308, 306 [TIMISOARA TIMIS ‘o7 | 0a 307 | Tope HARGHITA 07 | ody 308 [ Topolovent ARGES TO | 80g 308 [Tureen GORI Cm 310 | Turmu agurcle TELEORMAN 10 317 [TULCEA TTULCEA o7 SIE ds Lu oF 35 [Togo HARGHITA oF 314 [Tadic TALOMITA 70 315 [Tien GORI oF, 316 | iment MARAMURES 07, 37 | Unehent MORES SI | rican HUNEDOARA 319 [nat PRAFIOVA 320 | Unicon TALOMITA, 1 | Valen i Mita BIHOR 322 | WASLUL ‘VASLUT 323 | ascae BIHOR 07 325 | Vatra Dome SUCEAVA, 07 325 | VilenideMinie | PRAHOVA 16 325 | Wenje Mare ‘MEHEDINT 07 327 | Viewwu de Sus SUCEAVA 07 338 | Viewra BRASOV OF 5 | Videle TELEORMAN ie 330 | Vigeu de Sus -MARAMURES 07 337 [ Viskia HARGHITA 09 352 [Volume TLFOV 16 355] Voleani HUNEDOARA o7 35 | ZALAU ‘SALAD oF (MONTORUL OFICIAL AL ROWAN, PARTEAI, Ne 556886. 1.2013 Xe. | cate sae Tet) | asa 35 [ins BRASOV a7] Wate 36 | Znmieea TELEORVAN 10 | 0 37 [zane ALBA a7 [ete NOTA: Valonrea accelerate gravitjonae, g se consideet 9,81 as? am zm MOMTORUL OFA Al, ROMANE, PARTE, e550 8.0.2019. ANEXAB, METODE SIMPLIFICATE DE DETERMINARE A PERIOADELOR SI FORMELOR PROPRIL DE VIBRATIE Dal. Metoda aproximativa Rayleigh ()_ Peviosde propre fundamental, corespunzitore modului fundamental de ‘eanslaie se poate determina uilizind wrnatoarea relate (Rayleigh): ep ‘ncare 1 toeararea gravitational la nivel”, corespunztoare mase de nivel m, 4 deplasarea casich pe direjia gradului de Uiberate dinamicd produsi de Ince Wi 1.2.00 muni de sivele accelerations (2) _farelga de mai sus, forma prope fundamental est aproximati de defor stati prods de Inciedrile gravtaionale WV (=1,2..n)apicate conventional pe Szecile gradelor de liberate dinamish orivoisleStucture elastics co mase ‘concentrate la nivel planjesloe este considers cu bara de rezemare incase, (2) In. meteda sproximativd Rayleigh se pot considers, alterstiv, iste compattie de foe Tnterale F;(F=L,2.u2) apiate sai, care produc deplasiite ‘ovizontaledcorespunzStore. in acest ca, relia pent determinateaaprositativl a pevoadel fundamental et 2 (#)Pevioada fundamental se poate determin aproximativ cu expresia: rand es este deplstres orizontals (in mew) la extremiaten superoart a elit (a rivell” scopedglu), produst de Incurearle gravitationale aplicate ‘conventional pe dice oizonals, ONTORUL OFICIAL AL ROWANE!, PARTEAL, Ne S588!3:K2013, 1B. Formate simpliicate pentru esimarea perioadel fundamentale (1) Peni proiectce preliminas a cldior cx infin pnd la 40 m, se poate ‘tli urmatoare formal simpliical pentru estima peroadsi fundamental do trarslae: TCH co nde 1, este peroads fundamental a cin, tn secunde. Ges un couficent ale cui valori sunt fnefe de tpul stuetrii, dupa cum pentru cadre spate din ofl, ‘pentru cadke spatile din beton amat sau din ojel cu Sonteavintrexeentrce, pentru cele tipuri destruc ‘A niljimea cliir, m met, nfsurath de Ja nivelul fundajied sau de ta extreme superior a infrastruc consider igi. 2) Alermtiv, valores coeficiatulsi C, corespunzitare cléinlor cu pers structural din bton ana sau din die ete das de elain G=0075 ws ase dc aia totale efectiva Gn m?) a peretilor stucturali de la primal nivel i, Ae Zsbalailh e9 4; aia efetva a sesinilwansvesale (nm porotlustrutural “7 sina ‘rial nivel al cli, yy lungimen ere stractural “(nm de a primul sive, pe dseoie pall x fone apicate, cu restecia yl 09 en (3) Peni stucrile tn cadre de beton ara s fel care mu depgese 12 etaje in Taine si au o inaljine mmnima de ets) de aproximativ 3 mew, perioeda fundamentals de tansaje pe orice direcie orizntals se poate estima’ cu relia simplifies T=010 Bs) unde “y ete mum de avs al tut MONTORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEAL, Nr. S583 2019, BA. Observati generale (2) La proiectaren prelimioart ifs metode de caleal cu fore seismicelntrle, ‘orm proprie fundamestall se post aproxia print-o vara linia pe vertical, (2) fn roapile do mai sus mu ge fine seama de fect reducer gia lementclor de rezisteajt din beton armat ce unmare a Furi acestra Ta acti ‘sexmioe severe. Ca umare valle perioaelor fundamental de vibeaierepreint 0 Timid inrvcat ©) Valoile perioadslor fundamentsle din reafile de mai sus corespund still unidectionale [MONTORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEA Nr. ss8biS3.2015, ANEXA.C. CALCULUL MODAL CU CONSIDERAREA COMPORTARIT SPATIALE A STRUCTURILOR CA. Generalitis (fn cxzul coosiusjilor cu distibuje neuniforms a maselor i rigidtilor slementelor structurale, deplassile gi eforurile se vor determina pe un model pail fecal, CCaleutlrispunsului seismic structural, reprezentat de efor si depssr, se poate realza pein imegrares directs» ecufilor de migeare sat prin sugcapunerea ‘ispunsurior module mane Acjiunea seismic se schematizeara prin migeari de wansltle variable fa tin ale ‘azsi de rezemare fn tri doc ontogonatedeteminate, deseise prin acelerograe. ‘Aceasta produce asia de vansljie si de torsine. Carsctor sincron al migetl Sesmice gpcate haze suuetu generes osilat de torsome chiar in cami sitet teoretc perfect simetice. In ealeulul modal cu spectre de rispun,sfianea Seismich se tnlociese cu specie de rispuns de proiectare distncteasocate ‘componentlor mga Migcareaseismicddescrit prin spect de rispuns de proiecare trebui considera cal pufin in dietile principale asocate stucti, pent care se vor slege dou Sensi de acjiure.Dieeile principale de actane sant definite de desi reautanteh farfei seismice de bazt din modul fundamental side normala pe aceasta diet ispunsul stuctrh se obine prin combinaea rispunsrlor coespunratoare elor dood dire de action seismicd considera. 2) _Reprecetaree migariseismice spas caleullforelor sesmie prezentate 1 aveastlanexd pot fi Inlocuite, pen objinerea unorrezaltste sermifeave, 3 ‘modelisi ma siguroasededuse pe baze stochastice 2) Caleulul disamic spagal este necesar In exzul consvetilor de importants ridleat, precum si petra construc cae preznt ciscontinuiii ale dstibuioe ‘lementelor de recites si maselo de nivel. Aceste situa sunt presiate in eaptlul 4 Deasemenea, calulal modal split furizearS informait privind confmarea strata ip vedorea reali une diuibufteorecte a clamentelor de rezstens vercale i orizontale, pentru evitarea dezvolrit unor fori $i doplsie excesive provenite din torsunea genera (4) Calcul spit permite o evaluae mi realist efector actu sismice fn ‘compaaje cx metodele de calul plan. Pra inteprareaecusilor de migeare pent wo setadzcvat de sceleograme, calcul dinamie spl funizea un volum™ mare de ‘nforoafi i necasit un efort substan penta interpreter i wilizarea recur. Din acest moti, In prezeota next st prezias numsi metoda penta calcul, ‘ispunsurlor modale masime ublizind spectral de rispurs de proictare atcist, mieltit de tanslaje @ bazel de rezemare. Meteda de calcul cu spectre de raspus Poste deseoperitnsre daca conubutile rspunsurtor modale exprinate pin Tatar 4e parcipare a maselce modal efctive au valor sub 0,7. In eee ca, efor gz ‘eformatile se imitea inferior la alee furnzate de cleus pan. YMONTORUL ORCIAL AL ROMANE, PARTEAL, W558 ih I2013 (5) Relate de calcl sunt stabiite in aceleas ipoteze gi eu 0 forma asemanttoare ‘rele din secjianea 45. (6) in cazlstvcturior car an sunt simetrice in rsport en plnele verticals so gt _yr,ecatile de migcae simpli rai tact sunt culate elastic ‘Ca unare, rispunsl sstemulai structural Ia componentele mgr erenului pe iectia x sau yvainclede urmatouele deplasiri suplientare: transla indirectly ‘su x, precum si rotiea plaogedor in jurul axeh vera o:. Cuplaen vibrailor rodaie de tanslatie de tsiune se ientietprin valor nenule ale fatoior de paricipare a maselor modal efeeive corespunzatare. {In cazlstturilor sims, la care centre de rigitate coined en cetele maseor, ‘cusjile de migcare se decupleszi peoirs cele te dite ortogonale principale de sel. Beate produse de rots baze general de nesincronismal unelor sesmice,precam. sale eveatulelor distebuitneuniferme e maser, difete de cele admise tn ‘modelee de calcul, e vor obpine prin sleaeaforelorseismice modale de nivel tnt © porie dfeta de oss 2 centruiti maslor de nivel i defini deo exseaticitate scent ()Deplasiie acelerajil de vel sunt aporate la central maselor d nivel (8) Lastrocenile spite clomentlevertcale si orizontale de Ia un anuit sive, (sip, peti stuctrali st grin) sunt conetne la plansee cae pot ft considerate {ndefomzabile sau deformable in plana lor. Din avesteconsidecente, anexa C prezin procedeele generale de calcul, th seopol ulin, ex oieh interven, a oredr ‘rogram de calcul automat desta alll diam ini spi C2. Determinareafortelr selsmic,eferturlor sf deplastllor modale (0) inca vibuitor paae, fre seimice de ca esociateHecau mot de ‘vais se sabese reli simile relilorpremate Ta capil 4 pes ‘lel pits oma defomt,dfait de pale dept ale cenueloe asl, et In geet ‘carb sb in spat co urmare a cpljlor generat de dstbuia eanformt a “ir maselr, In consecin foe seisate acne grado 6 bere “nae consderate vor ven ona dite a raort eu sistent geerl dae a cate exe descrst seu indent de dies acini sebmice. Feet grad de bert diamicl it corespunde © componcats, fers scsmicd stich echivalent, pent eae mod de vibe considert La determine rispunsi strstr asin seismic po distinge dou sti: actu plage indformabile a pla a, seat cu plac defomabi sa st plage. (2) _ In gener, atm punct ad! definite intra cl pin dau elements suctual, se considers paeu grade de berate Goamisl, wel de wale pe Serle axelor gente ce define suc uy ym) ho rota Tn jun axe oman bua do eae (0 dak taza de ez see salina sOy.cusna? veel), MONTFORUL OAL Al. ROMANE! PARTEA\, Nr 883.2013 CCaleula spunsuti modal spa la cfu sesmice in cazul prezene planes indefonnabile in planul Jor se poate eTectua i umtereleipteze = senegijcara cups ines, = se negljezainlueya componente vertical a migeirisismize «trem, = actiues seismic este eprezentt prin migcare tereulu pe una dia crete ‘olor orzontule = 428 y, su into ditete osrecare in plansl bev de reverse, + Iaiccre nivel centre maser gi cenuele de rgiitate sunt distinct gi se pot afl an pe Seecei vera a struct prin unies lor sem fe © ax ‘Vestial deep leo line poligonala stm n spa, tm central maselor de la fieateplangou se considera ei grade de Wbenate inamicd, dou asl eg ym doo axclelor x gi ys 0 woie we im jurl exe vrieale igus C21), -Maslese reduc In cent meselr (Figura C2) rerun © tase de sive: ma Sai, en (i) momente deiner se maslor de nivel in por cu axa vertical considera: Jie Zimdi + Ey © rn numiral de mase discrete concentrate my Seu distribute mp supmfeele 4}, dy distana de a central maseor la pocii mass concentrate m., F—Iindce de nivel, dela 1 1.N, mil total de nivel ale constatct = seul masor CR cel edo Firs C1, Grade debra amie Isnt porn ‘ane fora i plans MOMTORUL OF CIAL A. ROMANE PARTE, We 858i 2019. mon Yrs C3, Reduces murine Inca uci muse m datibute unioon peo surat 4; se ob my=4jmmasalaniveol {pe supatapa 4} Jns nq moment de nese fas de axa din cent egret al supra Asal asi dst wir Jo smomtal Ge inenie polar al supe 4} faa de central sau de ute Pentru un mod de vibra defineseurmsnarele mimi: ©) mao ener nol eae MS bubiests)edeto] © Im cae 5,45 Spy $1Sgx Sut componentele din central maseer ale vectruul propia ‘in modal de vibra le nivel, pe direc x, $12, respect @ —fectori de partcipare modal PaaS ca (i) masele mode efetive © MONTORUL OFICIAL A ROMANE, PARTEA Nr. S88 2089, 2s (iv) feta do panticpare a maser modal efective (coficienj de ecivalengt ‘modal a co ‘cate, “ cn Sa, rererin masa ag consi, esetv sana momenilor de ie le maselor, Ae nivale aprtca savers 2) fa coast seh acjiuai seismiso dain. pritwan spect de procetare Sa(T)= S(T) (vei rlain 3.17 i318) asociat nei mien do nso a baz Ino dre parle cu axa x se dezvolth urmtionele fe istoare de baa made si momentl de torsiune Fig acSall) Sala in co entra fieare mod propris de vibraie pe diel gradelor de liberate namie ty iy pa fieare nivel, in central maseor, se dezvolh urmatoarele frie seismioe de ‘nivel stati momentee de trsine (Figura C3) © 26 [MONTORUL OFCIAL AL ROMANE, PARTEAI, Nr. S58 3i912019, ri rivet are, Fare ea nts ele Peatre 0 mieare de tral tena tn decay, sepreentat pin spect de proectare Sy(P)=7;,S,(7), force titre module i baz sur cx) In asa sina, fl sesice mode nivel static echialent se obin carla (C9) oma st x “ By % fncazul uni mig seismioe deserve cao tani teenth ini-a diecie vind ovientarea a fat de axa x (gure C4), a boza stu n Hecate mod & de ‘rai fore taietore de Bact seobjn cu relaile precedente (C8) 5 (C9) in cae: [MONTORU OFCIAL AL ROVANE, PARTEA IN 558.86.5.2013 SAlT)= 7,8 0080 SYP) 7, S(T sine cu Forte seismice de nivel static echivalente gi resale acestra I bua strut, pent fiecare mod de vrai se abin prin sumareaalgerict forelor ‘eat pen cole dout companeste Sq Sy Ale specu’ deproiectae S,(7) (@) Petry stuetusile care su numa mae discret i grade de liberate dinate de tnnslaje independente (Bird legit indeformabil), se apicd relaile de ealel de ron us In cae Joy 90 $1 Sy =O. C3. Cateullefortritor 5 deplsirtor din actunea slsmick (1) fn cazul strvctarior spatial, eforturile si deplsinile se obfin parcurgind vumitoeele cape (Bupa consi + schematizares structuri reale si alegerea modeluai dinamie prin definiea adelor de ibeate dnamict sa maslorasociteacestora cu eaile (B11) gt (2. “+ caleull valoilor, vectorilor prope sal mirimilor mode ssoiste ~ ase ‘modsle generalizate conform relsiet (C3), factri de participare modala ‘conform relaii (C4), masele modae efective din rail (C5) $coeicengi ‘de echivalenjs modal din rele (C.6) pene un noma sufesent de modi ‘rope de vibrate, stl Ind suma coefcientilardeechivalena models din relia (C.) 3 indeplinesse8 conde cn) e209 rsGLD in cae "Fira! de medi props de vibrajie considerate neal GLD tumara gael deliberate de transi de rosie considerate tn rmodelul dium (vez i paragrafil 45.33. aliniatele 8, 105i 11) (i) Bupa a Us se referk a dsterminarea rispunsului structri penta feere ‘etl principals de aqme seismics considera, peur cre se parcurgurmatoarle ae: ~ calcul frelorsesmice static echivalens de nivel pen ficate mod propre de vibra consideat, J << r, conform paragrailu: C23, relaile (C8) si (C9) sulle (C10) espectiv, [MOMTORUL OFICML AL ROMANE, PARTEA Nr. S568 2019. calcula static al eforurilor si deplastior penta flere din cele r set de fore sae ecivalenteobjinste a paul anterior, alcate In centele maselor ae nivel, = supeapunerearispunsurior mode, Rispunsrile mode maxims se combina probabilistic prin une din cele doul regul cunoscute, SRSS (radical in suma Plratelorrispunsunior modale) sau CQC (combinare pais complet). {a Snumie situa, ln perioadele pepe de vibe sceesive (Thus < Te) 56 Ia velafa Thy < 29 7, aspundurile modele se combink pra adunarea ‘aorlrabsolte (ABSSUM). Regula de combinare SRSS se va splice la stuetnl eu pevioade naturale Aitinte cu contiba semaieative a rspuns conform rela: ey Regula de combinae ABSSUM, care presupune obinerea Sspunsuclo tral maxiot scl tnt 3 trap ae wr pia acta perce taal oa aro Ti = 09 Ty confor eli 2-3 (cx Regula de combinre CQCs pik ev jure Fen Y SoubssBes J” 19) In care Fe reprint eforuie sau deplasrte tote, iar Fey si Eeyrepredinth cforile seu deplasrle ia module de vibeae F gi py reprints coefcientl de corsa fie modurile fis are valor piive (0 p, <1 penta =!) ‘Semnele foro, deplsrilr gi forelorseismice static echivaleate de nivel jobjimate prin supropunere modela se vor considers idence cu cele obinate entra modal fandamatal de vibra, (68) apa a a const in inocwoeres unui caz suplimentar de inolrcare statics, ‘uma ca momente de torsune la Gocae nivel. Aveste moments defrsune reprezind prosusnl dine free seimice de nivel si mirimen exceentnitilor accident {efit cu eaia (43) dia setunen 452.1 Tn aceasta ep ae parcurg wrnaio’ pa = combinaea foncar scimice modale sttic echivalenie de nivel conform selailor (C.13){C.15. = calelul momeateor de torsiune suplimentare petra ficare crete principat cme esis y= (EHF by (C19 an cats Fs Fs fel sic st chive de nivel jinn pa = calell eforuritor si deplastrilrasocate momentaor de torsiune obfinute ca ‘eli (C.16) aplicate in centr maslor la fecare nivel, [MONTTORUL OFICIAL AL ROWAN, PARTE, Ne S5BBi80.5.2013 = suprapunerearispunsrilor efor, deplasi i reactun obinae in eagle It Si Ill de mai sue. Pent stabiitea celei mai defavorsbile suai $0 Vor onside toate Combinahile cae raul prin scimbsrea sensu celor dows acu Fe tB ey Bem (cay incars, eq Tisponsul obinut conform etapei a Tha din suprapuncrearispansuilor dale cay rspunsolobjnat in etapa I-a din moments supimertare de torsiune. ((v)__ fn Bupa a 1V-a se efectucezd combinarea rspunsurlr struct I efianea Sselumich pentru cole dous dire principale de miseae a bazci de rezemare [Raspunsunleaferente celerdout direct de atine se combina conform reguilor din paragraful 4536 folodind rlaile 416 si 417 (2p, "030 Egy ah 030 yy"*” yy) sarge de conbiareSRSS (E = {Big * By). 288 0 [MONTORULOFICIAL AL ROMANE, PARTEA | M S58 392019, ANEXA D, PROCEDRU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) ALSTRUCTURILOR DAL Concepta procedeutat Procedeul de calcul static neliniar al sructrlor considera deplasirile structurale dept ‘premeul seni al rgpunsuliseiomie al truco (rocedeu bizat pe depasate) Provede implica construire digrame fore ctoare de bax ~ deplasarea lateral ‘arctrsticl pentru stuctra analiza. In vesiunea din prezenta anes, deplsarea la ‘sul constuciei este considera depasare earactersich, desi procedel se poate ‘modifies pent orc al loealizare a deplasini carctrstice pe iniimea ela. ‘Cura fry deplasare se obine prin calcul state nln (biograic) l structs Po acetsit curbi se murcheasA puncele reprecentind cernfle de deplasare ‘orespunzitare atl imi asociate unor cuemare cu difeite peroade de revenir(Figua .1). ‘Aces carne se determina dia specele de deplasure ale rispunsul svsmie inelastic, daca sunt disponibile, sau din spec constlte cu acest sop, pe baza unui sede sccelerogame artfciale compatible cu spectral de proiecare de accelerate. In ctawile curente cernile seismice se pot determina cu procedeu! aproximativ [rezenist in continuarela DS. CConditia general de siguranh: cern < capactate se comtoleazh verificénd dock eplasirile (le exemplo, depasirile relative de nivel), defomatile (de exerpli, route tn atcusfile piastice) tn eazulelementelor ductile, recistenjele fn cazal lementclor fragile, asociatecerinor, sunt mai mci deeat valonileadmise penta sine timid considerate. Aplicaeaprocedeului implied urmitoaele operat principale: ()—sabives carsetisticilor de comportare (oatilor ine momante incovoietare si deforma) pentru clementele scr (i) constireacabei fort latrali— deplasre la vislconsttl (Gi) twansfornareacurbei forth lateral — deplasare In vir pentru constucia reals ‘ou mai multe grade de liberate (MDOP) in eurba corespunzitoare sistemului ‘chivalent evn grad deliberate (SDOF); (Gv) sale cern de deplasare lateral pentru stile limit considerate; (©) determiners valorlordeplsiior relative sau a deformailor In lementele Sica, corespunatoure aestor eerie (w) wansformates ceinjelor de deplasare ale sistemuul SDOF tn extinsle de ‘eplesre ale structurale MDOF (vi) vesificareaincadricevinteor in imitele adie fn cazil consincilor now prolate, procedeul se utlizeacd penta verificarea comport (performaajelor) seismice ale une consrcfiiproieetate prin metode de Dproiecare cuene. Procedel fumizeszi 0 imagine s mecanismlul de eedaze care se Poste dezvolia, precum si valores raporal ova) ey ajutonal cara se eximeaza ‘aloacea fetouli de comportaeg MONTORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEAL, Nr. S888i3..2013 oes TFs ‘Cu fart epnsate oboe prin cb state elisa a sect ale Procedeele de evaluae ale caracteristclor de deformati ale clementlorstrvturale sunt prosizat InP 10-3, fate de materi suc ulizat (Beton ama sa ot. Pentru evaluaea capaci de rezstn side defomnare a clementclor se flosese valorle medi ale rezstentlormatevialelor, beta gi oe Ideal, capaciten de deformate se poste determina experimestal sau estima prin analog cu reautatele experimental disponibile in lteratura de specialize In P 100 3 sunt date expres empiric pentradetenninaces proprietor de deforma, stile ‘rin preluerara datlor experimental. Altemativ, apace de rezistens gi deformatie se pot determina anal, pein uilizrea uoor relat constiutive adzovate peat beion si ote Procedeul ese rezentat a acolag document norma. D3. Construicescurbelforfi laterals — deplasares la virfal constructiel ‘Curbs se obine pia calcul static atin, de tip biograi,stlizind programe de caleul spcilizate care au fn considerate modietile propritailor stmctale ‘ecare pas de increae nctcarile gravitonale corespunzsloare graph enim fine seams de incon peivind dstibui pe versal foroorInterale se considertdoos distribu infgurtoare dfrt gi anume: +o distribu n care free lateral sunt propononal cu masele de nivel fa 8 depinde de pociin pe inilimea struct (eccelerajia este consta pe inane) 0 distribute reals din analiza modals pont modal predominant de vibra: se poate ecepta 0 distibusie simpliicats wiunghiulas (rianghial a baza la vet constrict mice de ealeul se mentin Cele dout distribu se mentin pe rnd constant, mlsind Ia flecare pas de craze, smumai valoarea fort letrale we MONTORUL OFICIAL AL ROMANE PARTE, Nr S58 s82013, CCaleulut permite deterinarea ordinii probable de apie 2 aricalailor plastic, respect deteminarea mecanismull de cdar, Ruperea stucturi corespunde deplasirii Ja care strctur nu mai poste susine Inciresile vericale,respectiv repent unui element vital peau stabiiatea stucturi (sap, pere) Se recomandi ca diagrams st fi constr pln Tao deplasare eu con 50% mai mare oeitcerinya de depasare corespunztoare siti limit ultime, pent evidentia evolujaprocesuhi de degradare pind in apropierea peabusini si implicit a ‘ulnerabiii lad de prabusie. Avind in vedere fap valrle eforioecapbile ale elementelorsucturale sunt ‘evaluate pe baa valor medi ale rezistenjelor ofl gi betomu, pent a putea ‘compara capscitates de reisens Ie apaiiamecansmuli de plasifcae cu valoarea fe proigcare afore seismic (pen separa consbua supraerstent! structurale) valazea fore maxime iregstat In curba fr lateral ~ deplasare lated tebuie reds prin pti aun fet ex vloare medi estimate 1,5 DA. Eehivalarea tructari MDOF ew un sistem SDOP Cuba stbiis ponrastractra rela se convetegte intro rele frit ~ dplasre ‘enim sistemul ecbivalent cu un gred deliberate peat es paramettitacesica si oat fi psi in relaie direct cu specuele rispunsului seismic, constte pent Ssteme cb un grad de borate Se folosese urmitoarele noi 6 vectra forme deplsiilor normalizate (valoaret 1 Ia vif). Procedura se poate modifica foarte wgor petra eazul in care se selecteazi alt nivel penta Seplasareacarscteritica, comsiderind valoaea 114 nivel deplsirit temului MDOF (sua maselor de nivel. m) wn Fe tletare de bar sistemulul MDOF ‘n° masa genealizat sistema echivaleat SDOF 3 Relaile de echivalate fe marine rigpuneului SDOF, deplaste "gi fore F, i mdse asociaterispunului MDOF,d iF rez ast MONITORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEA Ne S588 0. 1.2019 oy F os seismic inelastic, curba Fy" a” wear si fe idealists sub forma vac digrame taint (Figur .). ‘In acest scop se cousiers ce sigiitates inital a sister idealza,K, esc egala cu pani in ongin (igiitates clasica) «cube! frtadeplasare stucturi cu mat multe grade de berate. Porta la curgere a sstemulu deat se determing aie init “apace deabsoryie de enerpes8 nu se modifi prin sehematiareacubei (eile ‘color dow cube a fc eps), Jn cazul idealzii sub forma une disgrame biliniare fs consoldare fa domeni postelastc, ort lk curgere Fret: rota feE) os = ty deplasareacorespuntoare forms meconismulu cinematic plastic. a energia de deformatie (via sitatt sub cuba) corespunzttoare fermi mecanismuleinemate plastic fn cazul in cae cevinga de deplasore determinats conform paragmfu D.S este mu iter de vaiarea da, edoptarea une procedus iterative ete resemandabils DS. Evaluarca cerintelor de deplasare Cringe de deplasre penirs stare limits de servciy (SES) ee detent direct din calcull static elastic al struct MDOF sub incdedile seismice de calcul recuse corespunitorcoefcientilar eae in seama de inervall de recuren{S mai scart simi sesmice asceiat cu starea limit de servcin (vei nena, paragraflE.1) Cerin de doplaste ale sistemulii SDOF echivalet,ponru sere limits lis (WLS), se objin din speckle de deplesare ale rispunsulti seismic inelastic. Se pot oles aed exist, speeue aproxinative specific amplasamentli. In cazconicar, spectre se pot call folosnd programe de clea specie, lili sccelrograme Irepstate sau simulate compasale cu spectul de proiccare po tumplesament, Se recomand® usiizarea de modsle hisertice adecvate comport ‘matrall structural (beton armat sa ofl) MONTTORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEAL, Ne S86 /3 12013, Paremer car caracteizaz8valorilespctale, respctvceriele de deplasare, sn: = perioada 7s sistemlai SDOF echivalent, determinate formal: F re ae 7 feta somalia de cugsre oy” x) ng omg unde ere valores cae rena din eatin (D5). Penta clade no, cu stuctura de beton arma, dimensonate conform prevedeilor tapitolelor 3-6, special inelastic de depasae, S(T) se ponte aproxitaa ex autor relate! (D9), Nu se adie wtilizaren ceil (D.9) in exauleonsracilor existent, Modal de casi al bona 4g = Momental de nef al seein brat (nefisurte) de Beton ‘TabelulF.2 Valor admisibile ale deplassi relative de nivel Tipal de Componente] Componente [Componente ‘componente restucturle din | nestctuule din | nesructurale care, nestcturle | materiale fag, | materiale cu prin ara stajatestnetiri | eapacitste mare de_|prinderior, a eformare atasate|itractioneaza cu srt stevia sa 8 ‘componente esrutuale ceeicetea'| 00054 0.0075 op eps de nivel tae devel 12. _Verificarea deformatilrlaterale la starea limit ulti (1) Verifiateadeformatilrltrale I tzes init ums are dept sep evitares Pietdeior de vei omeneyti ls stacul unui cutemr major prin prevenreapribuyir ‘lementelor nestncurale, Aceastaverficare este novetaa fm carl conser de beton, cu excepfia celor eu sistem stuctral tip pret san sistem structural dual eu are preponderen In eazul constactilor deel sau al constructor campozt. @)Verificarea a deplasare se fice pe bazaexpresie: oR cad gedit «2 4 deplasre relative nivel sub acjunea sismicaasociatt ULS -MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA M858. 02019 a 4 fctorl de comportare specifi tipuli de srvcturs (vez esptalee 5.9) hy dentin cade paragrafuli 1. fn lpsa datlor eae si permit o evaluare ‘mai preci rigdiata la Sncovoiere a elementelor stucturale de beton art, utiliza pena calcul] valor dy se eonsided egal cujumitat din valearea corespunzitoareseciunilor nefsuat,adic80,SEul eu excepta elemenelor strutarilor cx peel, penta care rigidaile de prtectare se or Iba contort (Ck 2-1-1, par66. Poni stor realzate din alte materiale, provede refertoare ls valovile de proietare ale rigiditii elemento strctiral ent dat in capitlele relevant ale Codul, 85 velour admisibila deplasii relative de nivel. fn ipsa uncr valor: speciice ‘componentelor nestctuale si madulci de prindere pe stucturt ila eierminate experimental, s¢ recomanda utiizarea valor de 0025h (unde f ‘ste itimea de nivel) © factor de amplfcere a depisiitor @) Factor de amplificare a deplasirilor,c, se determins in fiefe de tpul struct, aste: (@)_Pentr stuctur de boton ama i sewer compote de bet emma satu gids teon3-23.0 SEA «3 ou T) este periods propre fundamental de wibraie a lait Ty este percada de conwol a spetruli de rispuns 4 este factor de comportar al stucturit iliat fe dterminars fore seismice deproiecare (&) Pent stroctai de oe: [Xe vq Sey Z s3,cacar

You might also like