Care este identitatea Europei? Ce este Europa-un spatiu geografic,un dispozitiv economic,sau o viziune politica?

Conform lui Edgar Morin,Europa(pe care el o numeacomunitatea destinului nostru),cu siguranta nu reiese dintr-un trecut care il precede.Reiese (apare)cu timiditate din prezentul nostru pentru ca viitorul este cel ce il cere. Din aceeasi perspectiva lric! "ec# afirma ca ceea ce este Europa,sau ce ar tre$ui sa fie,nu poate fi invocat din trecut%tre$uie sa fie dezvoltat ca un raspuns politic la intre$arile din viitor,in orice domeniu,cum ar fi piata de munca,ecologia si statul social,migratiile internationale,li$ertatatile politice si drepturile principale(de $aza) si sugereaza ca,primul si cel mai important fapt este ca fara Europa nu poate fi vor$a de glo$alizare. &ogica constructiei europene este integrata intr-un proces mai mare de glo$alizare ,construit pe doua nivele'la (tatele Mem$re si la un nivel European e)tins.*sadar provocarea pentru state este sa manuiasca parado)urile dintre competitia intre state pentru cel mai $unloc in ierar!ia internationala si cresterea sentimentelor nationaliste in timp ce fac parte dintr-o mare constructie politica care se numeste niunea Europeana( E),cat si legatura dintre national si transnational care um$reste granitele. De fapt,procesul de europenizare,asemenea procesului de glo$alizare,necesita-in ciuda integrarii in economia glo$ala-o aliniere politica,sociala si culturala ,intre natiuni,si este o sursa de neliniste a identitatii.Europa,ca un proiect politic someaza fara indoiala statul national- o structura politica +inventata in Europa secolului al ,-...-lea,$azata pe asemanari teritoriale,culturale,lingvistice,in unele cazuri c!iar si pe unitatea religioasa./rovoaca relevanta acesteia din cauza cresterii interdependentei dintre state si institutiile supranationale,cat si retelele transnationale din miezul procesului de Europenizare,si, la o scara mai larga ,glo$alizarea..nstitutiile supranationale impun statelor nationale norme,valori,dizertatii.0rganizatiile transnationale creeaza un spatiu pentru participarea politica care merge dincolo de teritoriile nationale..mpreuna, acestea reorganizeaza territorial o +comunitate politica,Europa.(-au iscat multe intre$ari cu privire la calitatea de mem$ru,c!iar din aceste transformari.Ce reiese din relatia dintre' cetatenie,nationalitate si identitate%teritoriu si statul national%drepturi si identitati%cultura

si politica%state si natiuni?2oate acestea sunt concepte interconectate in statul national si separate in conte)tul constructiei E,similar proceselor de glo$alizare. Europa,ca unitate politica provoaca istoria statelor nationale,traditiile lor politice,si practicile lor guvernamentale si starneste discutii referitoare la constituirea unei noi entitati.(tatele mem$re anga3ate in acest proiect depun multe eforturi pentru a demonstra +vointa lor de a trai impreuna.(imilar,istoricii cauta un trecut comun,asa cum a fost validat de istoria civilizatiilor cat si de procesele de modernizare politica si dezvoltare economica.*vand in vedere programa educationala din Europa,de e)emplu,cerceteaza maniera in care pot transmite generatiilor tinere o identitate europeana,luand in considerare rolul istoriei si cum este instruit in definirea natiunilor si viitorului lor,si,in cazul Europei,viitorul unei noi identitati ce urmeaza a fi definite. .ncertitudinea transforma trecutul intr-un refugiu,in identitati construite si ela$orate in timpul procesului de formare a statelor nationale.De aici,nenumaratele dez$ateri si intre$ari in 3urul implicatiilor unui nou spatiu politic pentru identitati care sunt nationale,regionale,lingvistice,religioase-si unei identitati europene ce ar putea incon3ura intregul.Dar care este pretul?Cum poate fi com$inata o ideologie universalista a statului national,cu particularitatile culturale si istorice,care caracterizeaza pe fiecare dintre aceste natiuni?Cum se poate alege intre interesele economice si vointa politica comuna pe de o parte,si suveranitatea statelor si traditiilor politice, pe de alta parte?Cum poate fi unificat simtul pluralist si comple) de avut de catre indivizi,grupuri,si oameni,pentru a construi o identitate politica ,sau mai degra$a pentru a starni identificarea cu Europa,ca un nou spatiu politic de actiuni si cereri?Cercetand opinia lui Ra4ls asupra distinctiei dintre identitatea pu$lica individuala si cea institutionala in opozitie cu identitatea morala,sau noninstitutionala,cum poate fi formata o identitate pu$lica europeana insotita de identificarea cu +o cultura politica europeana,in cadrul careia alte identitati-etnice,religioase,regionale,c!iar si nationale- ar fi considerate identitati particulare? .n mod cert,inca de la inceput,o Europa unita apare intr-adevar dintr-un pluralism de drept 'diversitatea lingvistica si diversitatea culturala(nationala si regionala,ma3oritara si minoritara),cat si diversitatea institutionala in care fiecare aduce o cultura puternica si traditii politice./roiectul politic European nu poate ignora aceasta

pluralitate intrinseca pe care culturile nationale o e)prima cu necesitate..ntre$and despre un nou spatiu politic si de constituirea unui nou model de societate-un model de societate pluralista,desigur,fondat pe principiile redefinite de a$sor$tia de la diferite nationalitati sau6si culturi minoritare care pretind nationalitate pentru a forma o cultura Europeana comuna.*cest lucru ne conduce la intre$ari despre modalitatilor de participare si reprezentare a indivizilor si grupurilor si despre modalitatilor de e)primare ale tuturor identitatilor colective,oricat de comple)e sau eterogene ar putea fi.Mai mult decat atat,ce poate fi facut in priviinta strainilor +non-europeni ,rezidenti in Europa?Desi politele de imigrare si integrarare apartin domeniilor nationale,populatiile care rezulta din imigratii care proclama alte tipuri de $unuri in afara de statul national al resedintei lor, gasesc spri3in in noul spatiu politic construit,desi identitatea acestuia este incerta,promovand identitati colective adesea etic!etate etnic,ori religios,sau national.(la$irea 7daca nu disparitia-unor identitati nationale,com$inate cu implementarea unor proiecte politice comune,atrage dupa sine mo$ilizarea reprezentarii identitatilorminoritare, in spatiul European cautand noi puncte de referinta. Cum sa transformi aceasta diversitate culturala si nationala intr-un drept $azat pe egalitate si in acelasi timp sa pastrezi diferitele identitati teritoriale si culturale ca marci politice?De fapt,tinand cont de multitudinea de culturi teritoriale ( natiuni si regiuni) si ne-teritorialiale(minoritati si imigranti sta$iliti in diferite tari organizate , in spatiul European),care este potentialul cadru al analizei identitatii europene aflate in constructie? *cest capitol va incerca sa raspunda la aceste intre$ari prin' 1.cercetarea naturii proiectului European insusi in termenii nasterii comunitatii politice.Care sunt rolurile institutiilor supranationale in formarea unei astfel de comunitati? 5.urmarind nasterea spatiului pu$lic European prin anga3amentul unor actori sau organizatii politice care sunt transnationale.Care sunt implicatiile unei astfel de evolutii in definirea sau intelegerea cetateniei europene? 8.punand un model politic pentru E.

Proiectul politic European E,ca si spatiu politic implica un model nou de societate,o noua intelegere a unei societati politice in care diversitatea este recunoscuta in mod reciproc..ntre$area este cautarea unei culturi politice comuna tuturor natiunilor cuprinse in aceasta noua entitate si a tuturor statelor mem$re ,fiecare cu propria sa istorie,traditii,si valori-pe scurt,despre definirea unei identitati pu$lice, pentru a folosi e)presia lui Ra4ls,despre unitatea /opoarelor Europene.De aici,principala sarcina a Europei poate fi definita ca administrarea unei diversitati de culturi politice cuprinse in cadrul democratiei universale,o democratie care ,asa cum spera 9a:ues &eno$le, ar putea su$scrie atat scopul universalistic cat si radacinile identitatii noastre. Diferite a$ordari-atat functionaliste cat si li$erale-au incercat sa defineasca o viziune politica miscandu-se in aceasta directie.2otusi, consideratiile teoretice au provocat discursuri normative despre un model de societate pe masura ce constructia europeana avanseaza ,si o$iectivele sale devin concrete.Comunitatea a ; tari intr-o niune care include 1< (tate Mem$re,au pus pro$lema nationala de la inceput.*cea sc!im$are de terminologie contine un mesa3 despre sensul proiectului European ,unde conceptul de comunitate este relationat cu valorile comune,si un parteneriat comun ,si niunea ,care conform lui Marc *$eles aduce conotatii voluntare si politice.Este clar ca ,de la inceput,noile state mem$re care au intrat in E in mai 5==>,au im$ratisat intelegerea politica si voluntara a Europei. Renan s-a $azat pe idea de voluntarism pentru a defini natiunea ca pe o unitate politica.(entimentul de apartenenta atasat la intruc!iparea unei cetatenii care trece dincolo de diversitatea antropologica a unor societati nationale ,unitatea sa politica fiind garantata de stat si de institutiile sale./oate constructia politica a Europei sa reproduca modelul formarii statului-national?"ineinteles realitatea despre Europa nu corespunde cu cea a statului national.*ceasta structura politica emanata din modernitate in secolul 1? se $izuie pe o coincidenta necesara intre teritoriu,lim$a si cultura, aflata su$ controlul unei administratii centrale,avand in vedere ca este imposi$il sa vor$esti despre unitate nationala in constructia Europeana..n mod evident,Europa nu poate ignora multitudinea

>

de lim$i,diversitatea traditiilor,si pluralitatea culturilor care impreuna pun la incercare integrarea politica a Europei si a identitatii sale. Dar,ca si stat national, E este prezentata ,cel putin cazul (tatelor Mem$re,ca e)presie avointei de a trai impreuna,folosind formularea lui Renan,sau, mai degra$a vointa din partea statelor pentru a face impreuna o Europa .Mai presus de toate ,raspunde la vointa de a renunta la violenta pentru a rezolva conflicte.Europa este integrate din infiintarea unei 3urisdictii comune garantata de Curtea Europeana de 9ustitie si de o comunitate larga , 3urisprudenta,independenta de orice lege internationala.De la inceputuri,institutiile supranationale au actionat asupra statelor ca institutii nationale datorita natiunii.Mai presus de toate, ca situatie de socializare,aceste institutii sunt sursa formarii politice a +practicienilor Europei,in cuvintele lui Marc *$eles,oamenii care se regasesc in ciuda diferitelor nationalitati unite de un interes European acum redefinit ca un interes general. .ntegrarea europeana pare a se concretiza prin intermediul constructiei sale 3uridice. E-conform *ctului (ingular European din anul 1@?;-reprodus in proiectul Constitutiei Europene,este definit ca spatiu European,un spatiu fara frontiere interne in care este garantata li$era circulatie a marfurilor ,$unurilor si capitalului.*ctul introduce proceduri legislative de fapt care influenteaza luarea deciziilor ce rezulta din cooperarea dintre state.Retelele tratatelor $ilaterale si multilaterale ,si de asemenea si conventiile colaterale ,conduc la ela$orarea unei intelegeri-cadru prin care toate statele se o$liga sa respecte sau sa e)emplifice principiile care asigura protectia minoritatilor nationale.(imilar,convergenta legislatiei asupra imigratiei si dreptul de azil politic,si asupra intre$arilor despre securitate si servicii de politie ,toate contri$uie la constructia unui spatiu 3uridic comun. .nstitutiile supranationale,g!idate de principiile traditiilor statelor si de armonizarea politica si 3uridica,sunt impuse statelor in numele +interesului general prote3at de catre Curtea Europeana de 9ustitie.De fapt,cel mai tarziu s-a aratat,su$ presiunea curtilor nationale,ar!itectura legislativa a protectiei legale a drepturilor omului si de asemenea a e)ercitat ceea ce 9osep! Aeiler numesteefect direct a clauzelor fondatoare si tratatelor in asa fel cat sa garanteze respectul drepturilor fundamentale la nivelul Comunitatii .Este acest lucru suficient pentru noi pentru a prevedea un sistem

<

European legal care ar putea evolua asa cum au facut-o granitele Curtii (upreme a (,astfel apropiindu-se de modelul unei institutii federale care unifica o natiune? Dar Europa nu este nici o natiune,nici o supernatiune.Europa nu este nici stat,desi Constitutia Europeana poate conduce la intelegerea E ca stat..n o$iectivele sale ,Europa nu pretinde sa concureze cu state si natiuni,si,potrivit lui 9ean Marc BerrC c!iar si constituirea sa nu tre$uie sa fie legata de forma clasica a statului de drept ./ana acum,constituirea Europeana introduce +un supranationalism normativ care depaseste cadrul natiunii-stat ,in timp ce reproduce la nivel European aceleasi principii ca natiunile stat,dar care se aplica in cele din urma statelor insele..n timp ce pro$leme ale drepturilor omului,imigratiei,si drepturile minoritatilor raman in domeniul e)clusiv al statelor,ele se vad constranse sa accepte noi reguli legale insituite de institutiile europene.Conventia Eurpeana a Drepturilor 0mului,de e)emplu,autorizeaza cetateanul European(in acest caz,unul care are o nationalitate a unui stat care a acceptat integrarea individuala)sa apeleze direct la Consiliul Europei,in timp ce un strain(care nu are nationalitatea unui stat din E) tre$uie sa apeleze la Curtea Europeana * Drepturilor 0mului./e scurt,constructia 3uridical a unei Europe nite duce la o reinterpretare a conceptului de universalitate atat pentru drepturile omului cat si pentru cetatenie. UN SPATIU PUBLIC EUROPEAN .ntre$area care insoteste legatura dintre Comunitatea Europeana si E ,ca o constructie politica se refera la cetatenie si spatiu pu$lic.Este constructia institutionala a Europei suficienta sa creeze un spatiupu$lic unit,un spatiu de productie a puterii politice si cetateniei europene,si un spatiu pu$lic European?Evident cooperarea guvernamentala este evidentiata de efortul de a se armoniza diferentele culturale,politice si legale dintre istitutiile europene, si asta de fapt rezulta intr-o convergenta intre state,cel putin in unele domenii .(upranationalismul,in el insusi prefera notiunea de formarea unui spatiu pDolitic unit sau oarecum standardizat.Dar in ce masura pot institutiile supranationale sa activeze vointa populara,sa garanteze participarea +poporului,sa strarneasca o identificare comuna ,sa asigure loialitatea,pe spurt sa produca o cetatenie care ar transforna constructia europeana intr-un proiect democratic?

Clifford Eeertz ar raspunde la aceasta serie de intre$ari prin a-si reaminti ca +procesele politice sunt foarte profunde si vaste incat institutiile formale garanteaza regularea lorFcele mai critice decizii cu privire la organizarea legii pu$lice nu sunt luate in parlamente% ele sunt luate intr-un domeniu facut uniform de constiinta colectiva.n cadrul unei E,ridicarea ancorelor afective dincolo de lin#-urile instrumentale intr-un spatiu economic,la definirea unor noi solidaritati intre natiuni si intre cetateni,la imaginarea unei cetatenii care ar putea fi motorul unei identitati europene. *ceasta serveste la definirea spatiului European unde +interesul general este definit dincolo de scopurile particulare- acestea sunt fie nationale,fie etnice./e de alta parte,constructia europeana nu a produs o constiinta nationala dincolo de $unurile nationale.Din aceasta cauza unii savanti resping idea unui spatiu European ca un spatiu a unei productii politice ,datorata lipsei mizei politice si e)perientei dez$aterilor politice intre statele mem$re%in consecinta,toate retelele tind sa formeze un +spatiu sim$olic.Cat pentru un spatiu pu$lic care reprezinta interese collective,se limiteaza doar la proiecte institutionale si la lumea administrative.Deci ,Europa este construita ca o lume a elitelor,nu ca o e)presie a vointei populare,si datorita suportului dat de populatiile europene ca un intreg,dar asta riduca totusi intre$area daca spatial pu$lic European poate fi spatial participarii politice si al reprezentarii,cat si un spatiu al cetateniei(care ramane nationala in acest moment dat).Este insasi aceasta a$senta a +cetateniei,nascuta dintr-o cultura politica comuna,care da continut si pertinenta acestui concept +deficitdemocratic in constructia europeana. /e de alta parte un spatiu pu$lic European de alta natura este vizi$il%se numeste transnational.&ogica asupra nationalitatii produce o societate civila europeana in care retelele transnationale intra intr-o competitie si in cele din urma tranforma spatiul European intr-un +spatiu al comunicarii,ca sa folosim fraza lui Ga$ernas.Retelele de informatie si de sc!im$,retelele institutiilor si retelele de solidaritate si interese- fie prezentate ca economice,politice,culturale,fie ca identitati orientate 7 constituie totusi materilalul pentru spatial politic European. De fapt,un numar important de retele-unele formale,unele informale,unele $azate pe identitate,altele pe interese,altele $azate pe amandoua-cele ca retelele corporatiilor profesionale,traverseaza $arierele nationale si formeaza o panza de paian3en

care acopera spatiul European .0 data cu proiectele constructiei unei europe politice aceast spatiu devine unul unde organizatiile transnationale ca asociatiile de orice fel (culturale,politice,etnice,religioase) com$ina activitatea lor de-al lungul granitelor nationale si emit o cerere pentru reprezentarea la un nivel European inainte de Comisia Europeana de la "ru)elles,sau a /arlamentului European de la (tras$ourg. +.migrantii cu statutul de rezidenti permanenti sau cetateni legali ai unui stat mem$ru !ranesc solidaritatea retelelor de-a lungul granitelor nationale pe $aza uneia sau a mai multor identitati facand legatura intre tara-mama si statul de rezidenta si cu un spatiu European e)tins..n ciuda faptului ca politica imigratiei si integrarii vine odata cu puterea in stat,acest timp de organizatii transnationale au ca scop sa ceara recunoasterea unei identitati colective de catre institutiile supranationale europene.Evolutia su$liniaza multiplele interactiuni dintre societatile nationale(incluzand tarile- mama)si spatiul larg European,intre institutiile nationale si supranationale si intre statele mem$re ale E creaind o implicare sociala culturala economica si politica comuna. .ncura3ati de institutiile supranationale,actorii implicati in punerea $azelor unei astfel de retele incearca sa actioneze direct prin comisia de la "ru)elles,in consecinta dincolo de statele-natiune.*stfel apare un nou mod de participare politica prile3uita de un spatiu desc!is la cererile atat intereselor si identitatilor cetatenilor cat si rezidentilor .*sta le permite lor sa-si afirme autonomia in relatia cu sistemele statale definite teritorial. rmarind acelasi tipar activitatea transnationala intareste cererea populatiei rezultata din imigratie acum rezidenta in tarile europene pentru egalitatea drepturilor si egalitatea tratamentului la nivel European cat si pentru lupta impotriva rasismului%devine o modalitate de a circumscrie efectele omogenizarii statului-natiune.0 retea rezulta pe $aza construirii pe interesul comun care este definit la nivel European si formulat in termeni de egalitate a drepturilor facute sa +eli$ereze imigrantii de politica tarilor gazda(cat si tarii mama)si sa e)prime cererile dincolo de am$lele natiuni-stat.Cat pentru liderii lor,ei dezvolta un discurs pe egalitate si pe universalitatea drepturilor omului ,vazand efortul transnational ca un mediu de a lupta impotriva rasismului si )enofo$iei glo$ale.

Care sunt implicatiile transnationalitatii in cadrul identitatii europene si cetateniei? 2ransnationalitatea, datorita interactiunilor crescande printre actori din traditii diferite- nationale, regionale sau etnice- ar putea c!iar sa devina un mi3loc de socializare si instruire intr-o noua cultura politica pe care cineva ar putea-o cu adevarat numi europeana, pasul anterior fiind o socializare politica la nivel national. De fapt, I aculturatia politica J a lor la un nivel national a devenit un passage oblige pentru un anga3ament politic la nivel european. *stfel de participare poate fi considerata drept al doilea stadiu al unei socializari politice pentru actorii europeni si spatiul european, un spatiu politic unde ei e)ercita cetatenia dincolo de teritoriile politice ale statului. .n aceasta perspectiva, conducatorii asociatiilor de imigrare de e)emplu, cetateni legali ai unui (tat Mem$ru sau nu, actioneaza impreuna in acest spatiu nou, facandu-l un spatiu o$isnuit al interactiunii politice si al folosirii puterii. Retelele transnationale confera actorilor care participa in ela$orarea lor un I drept J de a participa in formarea Europei si initiaza activisti intr-o I cetatenie europeana J. .n aceasta perspectiva, cetatenia deriva in principal din participarea politica la viata pu$lica. Este e)primata prin anga3amentul indivizilor in politici si participarea lor directa sau indirecta la $inele pu$lic. *semenea identificare politica duce la confuzie in definirea unui status legal cu privire la dualitatea cetatenie6nationalitate. /entru imigrantii cu cunostinte non-europene, cetatenia europeana scoate in relief comple)itatea realitatii si aduce un parado) in analiza. (timuland implicarea lor in I $inele pu$lic J pe care il reprezinta E pentru ei, institutiile supranationale e)trag imigrantii din I legaturile lor primordiale J tinandu-i la distanta de orice actiune politica direct spre casa lor si tarile gazda si ii aduc intr-o identificare comuna definita de un interes comun care este european. Dar destul de parado)al, cetatenia europeana ca un concept glo$al de apartenenta decat statele-natiuni introduce supunerea imigrantilor fata de tara lor natala in procesul negocierii in acelasi fel in care isi e)prima supunerea fata de statul lor de rezidenta si fata de comunitatea transnationala in care ei sunt implicati. Cetatenia este conceputa apoi dupa cum sugereaza Ga$ermas ' I pe modelul apartenentei la o organizatie care garanteaza o pozitie legala si localizeaza individul in afara statului J.

2ransnationalitatea astfel introduce o practica a I co-cetateniei europene J, conform lui Etienne 2assin. Dar un spatiu pu$lic transnational, contrar cu statul-natiune, nu tre$uie e)prime o identitate presupusa si o vointa comuna J. Ca efect, sta$ilirea acestor retele este in mare parte produs al institutiilor europene si nu rezultatul unei vointe generale europene. Dar nimeni nu poate ignora anga3amentul actorilor in consolidarea solidaritatii de-a lungul frontierelor. *cest anga3ament da marturie unei vointe e) post facto de a participa la formarea unei identitati europene care transcende identitatile nationale. *nga3amentul de asemenea lanseaza c!estiuni de apartenenta, supunere, si in consecinta, cetatenie. Kumeroase dez$ateri despre cetatenie, nationalitate, si identitate europeana au acompaniat transformarea graduala a pietei comune intr-un spatiu politic, solicitand multiplicitatea referintelor identitatii in formarea unei Europe politice. 9eanMarc BerrC propune un model I postnational J pentru a descrie depasirea I principiului nationalist J implicat in constructia unei Europe politice. Ga$ermas, pentru opinia sa, dezvolta conceptul de I patriotism constitutional Jpentru a su$linia separarea dintre sentimentul apartenentei implicat de cetatenia nationala si practica sa legala in sfere dincolo de statul-natiune. /entru el, cetatenia este perceputa pe modelul afilierii la o organizatie care asigura o pozitie legala si care situeaza individualul in afara statului. BerrC merge mai departe decat o face versiunea clasica a patriotismului institutional atunci cand el propune ideea de politica drept cultura, dincolo de un consens $azat pe principiile fundamentale ale democratiei si domnia legii datorita unui standard, unui simt comun operativ politic- in contrast cu un consens, c!iar autentic- despre diversele principii fundamentale ale valorilor universaliste. Cu alte cuvinte, referitor la populatiile non-europene aparute dupa imigrarea din 1@;=, Lasemin (oCsal defineste ca I postnationala J adoptarea normelor internationale cu referire la persoana sau resedinta si nu la cetatenia legala. *ceste conceptii postnationale ale apartenentei alimenteaza discursurile normative despre definirea necesara a unui nou model de cetatenie . Dar legislatia europeana nu se indreapta intotdeauna in directia acestor discursuri. Din punct de vedere legal, 2ratatul Maastric!t mentine legatura dintre cetatenia nationala (adica nationalitate) si I cetatenia in niune J(*rt. ?). Cetateanul E are dreptul sa circule si sa se sta$ileasca

1=

oriunde pe teritoriul statelor mem$re, si c!iar dreptul sa voteze in alegerile municipale si europene intr-un stat mem$ru, din care nu-si trage originile, doar ca rezident legal. De fapt, aceasta practica introduce o notiune de e)trateritorialitate cetateniei si provoaca adapta$ilitatea cetateniei nationale in cadrul legal european. De asemenea, registrii de apartenenta si anga3are politica arata ca practicarea cetateniei da nastere la o multiplicitate de interese la fel ca si a numeroase feluri de apartenenta si supunere in cadrul european, desprins dintr-o entitate care este e)clusiv nationala. Constructia europeana, $azandu-se pe supranational, este de aceea opusa ideii de postnational. .n timp ce ultimul ar implica recunoasterea diversitatii culturale si acceptarea pluralismului ca fundament al apartenentei europene, supranationalul se prezinta ca o proiectie a statului-natiune care este inca apasator asupra statelor. Mai mult, in timp ce sla$este statul-natiune, intareste rolul statelor in constructia unei Europe politice. *cesta este unul din parado)urile supranationalitatii si consecvent ale constructiei europene. .n efect, institutiile europene sunt o provocare pentru statelenatiuni datorita autonomiei lor in relatie cu institutiile nationale si catre activitatea transnationala pe care o e)ercita. Dar in acelasi timp, reproducand modelul national in definitia legala a cetateniei, ele intaresc puterea statului. /e de o parte, consolidarea solidaritatilor transnationale in general urmareste sa influenteze statele din e)terior. C!iar daca retelele transnationale contri$uie, in anumite privinte, la formarea +comunitatilor transnationale fie de interes fie de identitate, ultimul apare ca structuri indispensa$ile pentru negocierea cu puterile pu$lice pentru recunoasterea in conte)te care raman nationale. Este mult mai flagrant mai ales in cazul populatiilor imigrante ' structura retelelor asociative are scopul pe termen lung sa-si intareasca reprezentarea la nivel european, dar scopul sau practic este de a do$andi o egalitate a drepturilor si de a elimina orice discriminare la nivel national. Ku conteaza deloc ca militantii, c!iar si cei mai activi la nivel european, reprezinta statele ca singurii I adversari J cu care tre$uie sa ai$a de-a face in ultima instanta. /redominanta statului este simtita in dificultatea pe care asociatiile o au in coordonarea activitatilor lor si cerintelor lor cand ultimul provine din propria lor initiativa. /rin urmare o europenizare a activitatii nu conduce in mod necesar la o europenizare a cerintelor- ele raman nationale.

11

Ce identitate pentru Europa? n spatiu pu$lic european pare percepti$il in afara statelor-natiuni, cum a fost demonstrat de catre structurarea retelelor si de anga3amentul politic al actorilor, desi pentru interesele care sunt a priori particulare. Retelele sunt un semn al europenizarii unei actiuni politice, dar nu europenizarea indatoririlor. Cererile pentru recunoastere si egalitate raman atasate statului ca un cadru practic pentru mo$ilizare si negociere si un cadru legal la fel ca si unul institutional pentru recunoastere, si natiunea ca sursa de identitate si emotii pentru mo$ilizare. /entru insuficienta unui spatiu politic comun, este in special in intrepatrunderea dintre state si cu E, acea putere politica si influenta reciproca sunt scoase din discutie, si in interiorul natiunilor, interesul general este e)primat. *ceasta a condus ca statele sa fie considerate forta structurala a constructiei europene si natiunile ca spatiu politic unde, in ultima instanta, I vointa J si cetatenia sunt manifeste. .n acest sens, dupa cum /aul 2!i$aud considera I Europa ramane un proiect politic indeterminat care n-a reusit sa se legitimizeze pe sine independent de state J. Conform lui, in cadrul E I natiunile ar tre$ui sa ai$a garantat e)ercitiul anumitor functii esentiale pentru identitatea lor, in particular solidaritatea sociala si teritoriala si apararea culturilor lor. *ceasta apare atat in producerea normelor culturale, cat si in producerea normelor legale europene. Cultura europeana nu poate ignora diversitatea culturilor nationale, lim$ilor si identitatilor teritoriale si non-teritoriale % si un spatiu european nu poate fi construit doar daca aceste identitati sunt pastrate ca elemente constitutive ale a.)pu$licului european, $.) comunicarii, c.) reprezentarii, si d.)e)ercitarii puterii politice. .dentitatea europeana nu poate prin urmare sa fie suma acestor culturi variate dar un spatiu in care ele se afla in relatie, iar aceasta aduce forumului principiul identificarii multiple provenind din logica unei Europe politice. /roducerea unor norme legale europene, in ciuda luptei pentru universalitate, in special cu privire la respectarea drepturilor umane, arata ca statele raman, in e)presia lui 9osep! Aeiler I limitele fundamentale J in crearea unei 3urisprudente europene. *ceste limite se aplica la I principiul prin care anumite puteri sau autoritati desemnate e)plicit ar garanta asta, in cateva domenii, comunitatile umane ar fi li$ere sa faca

15

propriile alegeri sociale fara interventii din afara. C!iard aca CED0 defineste un sam$ure tare universal transcendand diversitatea culturala, I drepturile omului raman rezultatul unui compromis intre fortele sociale care intra in 3oc intr-un regim politic dar si o $alanta data intre interesele competitive % ele sunt in consecinta definite in cadrul I limitelor fundamentale J si valorilor lor esentiale J. (imilar cu privire la dreptul la protectie a minoritatilor nationale in Europa, de e)emplu, o am$iguitate e)ista in definitia minoritatii nationale si nesigurantele in sta$ilirea formelor legale pentru recunoasterea ei. .n efect, este una desemnand minoritatile culturale, lingvistice, si teritoriale care sunt oficial recunoscute ca atare (precum catalanii si $ascii in (pania) sau mai degra$a cu referire la minoritatile imigrante care sunt in mode egal oficial recunoscute (ca si in 0landa) ? Definitia oferita de CED0 este foarte larga ' I termenul MminoritateN refera la un grup care este inferior numeric fata de restul populatiei si ai carui mem$ri sunt animati de dorinta de a-si pastra cultura, traditiile, religia sau lim$a3ul J. Dar este conceptul de minoritate dezvoltat in relatie cu realitatile sociale, culturale si politice ale tarilor din Europa Centrala si de Est- unde pro$lema democratiei a aparut inca din 1@?@ in termenii de recunoastere a comunitatilorcare sta la originea aplicarii drepturilor minoritatilor de catre institutiile europene altor tari ale Europei de -est. .n Branta, termenul I minoritate J este respins, fie cu privire la identitatile regionale sau religioase sau cu privire la entitatile colective e)primate prin populatii imigrante. De e)emplu, Consiliul Europei in noiem$rie 1@@> a ela$orat i conventie care sa garanteze li$ertatile individuale ale minoritatilor fara a leza unitatea si coeziunea statului. Dar Branta nu a semnat-o deoarece Ministrul *facerilor Europene a considerat ca te)tul I nu era compati$il cu Constitutia Brantei J. *stfel, diferite declaratii, carte, si conventii au oscilat intre protectia drepturilor individuale si dreptul colectiv, protectia identitatii, in particular a individului, si de acolo la promovarea drepturilor colective, si luand sfarsit luand in calcul conte)te nationale si situatii specifice. /rin politicile azilului sau imigrarii si integrarii forta statului este cel mai puternic simtita, ducand la tensiune intre supranationalitate si interguvernamental, tensiune intre o tendinta de a unifica spatiul european si suveranitatea de stat. 0rice norma supranationala legala privind drepturile imigrantilor este intemeiata in 3urisprudenta nationala, si faptul ca (tatele Mem$re au refuzat intotdeauna sa isi transfere

18

puterea la "russels, preferand sa se indrepte in directia cooperarii interguvernamentale asa cum a fost ea institutionalizata de la Maastric!t. .n semnatura de la intelegerea (c!engen despre intrarea si circulatia li$era a strainilor in cadrul E nu semnifica decat sta$ilirea unei retele administrative in afara "russels, lipsindu-i puterea centrala a unei federatii pentru supraveg!ere democratica atenta. Cat despre sta$ilirea unui spatiu pentru siguranta europeana , statele prefera, spune el, I sa ramana in cadrul unei carcase multi$ilaterale care nu implica, in mintea lor, a$andonarea definitiva a suveranitatii J. 0 linie de gandire despre Europa unita duce direct la depasirea I modelelor de state J, intelese ca particulare, si la modurile de legare a diferitelor spatii 3uridice, culturale si politice care o includ. *ceasta presupune o productie a normelor culturale si 3uridice in care interesele statelor ar fi e)primate, principiile si suveranitatea lor prote3ate, si identitatea lor reprezentata- pe scurt, un model de societate pluralista cu o Constitutie intemeiata pe principii restructurate de catre recunoasterea diferitelor culturi cu scopul de a forma o cultura politica europeana comuna. *ceasta ar necesita moduri de com$inare a pluralitatii culturilor nationale cu unitatea politica necesara pentru a defini o identitate europeana.Koi forme de democratie ar tre$ui imaginate. C!antal Mouffe a propus o I democratie pluralista J care ar lua in calcul aceasta viziune multiculturala a realitatilor politice, incercand sa gaseasca o noua forma a articularii intre universal si particular. Dinamica formarii o cultura politica impartasita de catre E poate opera doar prin confruntare intre diversele traditii nationale. De3a in termeni nationali, relatiile augmentate intre populatiile imigrante care cresc structurate in comunitati purtand identitati specifice, ofera marturia unei I aculturatii politice J (in e)presia lui Ga$ermas) in formele lor de participare si aderenta la cultura civica incon3uratoare % astfel conducand statele la negocieri asupra identitatii care prezinta o provocare pentru traditiile politice de toate partile in speranta do$andirii unui nou compromis istoric. .ntre timp, in conte)tul european, e)ista o nevoie pentru o aculturatie politica reciproca printre state astfel incat sa creeze o cultura politica comuna , toate deoarece spatiul european este spatiul in cadrul caruia toate identitatile sunt in ultima instanta negociate. Bie nationale, regionale, lingvistice, religioase, ma3oritare, sau minoritare, identitatile sunt redefinite de catre 3ocul comple) al interactiunii si identificarii inauntrul spatiului european. Este e)act intregul set al acestor relatii printre E, (tatele Mem$re, si

1>

imigranti (I straini J de identitatea europeana)care conduce la o redefinire a conceptelor de universalitate, particularitate, nationalitate, si cetatenie, concepte care stau la originea formarii unei identitati europene. &ipsa unei identitati civice europene risca sa conduca la o definire a europeanului I noi J intemeiat pe o ordine sociala ca un $un comun, dar ca un spatiu al prosperitatii si sigurantei intemeiat mai mult pe e)cludere ( $azata pe criterii etnice si religioase) decat pe includere. Dez$ateri anterioare Dezvoltarii si procesul nu sc!im$a continutul dez$aterii despre imigratie care a condus la reputatia de I fortareata J, su$ordonand aceasta imagine a spatiului unificat. *ceasta este cu atat mai mult in referinta cu o I ciocnire a civilizatiilor J in cadrul careia .slamul este considerat a fi o amenintare e)terna si devine o modalitate de a e)clude populatiile musulmane sta$ilite in Europa, redefinind atat o granita interna cat si una e)terna care sunt presupuse I de netrecut din motive culturale J. *ceasta poate fi tradusa in respingerea populatiilor imigrante care sunt constituite in diaspore simtind mai multa solidaritate cu e)ternul, in special tarile de origine cum ar fi *frica de Kord sau 2urcia. n astfel de mecanism in definirea identitatii europene este o provocare pentru am$ele notiuni de universalitate si multiculturalism in viziunile politice europene. .ncontesta$il, constructia europeana se spri3ina pe com$inatia individualului si multiplului. E)perienta 3uridica, special in domeniul drepturilor omului face vizi$ila in Europa atat ideea de uniformitate, precum si cea de diversitate ' Conceptul de drepturi ale omului ca un I drept fundamental J este un concept universal inca si o sursa de diferentiere printre state. .n practica, institutiile europene sunt singurul spatiu politic in cadrul caruia aceasta ecuatie luand nastere dintr-un pluralism de facto apare atat de evident. /oate I multiculturalismul J oferi compromisul cautat % un multiculturalism care ar I reconcilia universalitatea cadrului sau legal cu singularitatea identitatilor culturale astfel incat sa constituie o cultura politica comuna ? J *r putea multiculturalismul ca intemeiere a unitatii politice si care ia in calcul diversitatea culturala, politica, si legala care caracterizeaza Europa sa depaseasca tensiunile si antagonismele printre (tatele Mem$re si dintre (tatele Mem$re si "russels ( ca gandind despre o Europa Confederationista s-a sugerat) si sa rezulte intr-o unitate politica ce

1<

respecta multiplicitatea constitutionala ca si diversitatea de identitati in de-a lungul Europei ? Contrar cu un federalism care se spri3ina pe unitate teritoriala si politica si pe vointa oamenilor nativi de a do$andi o Constitutie comuna, multiculturalismul ia ruta opusa, incepand de la multiplu si a3ungand la unitate politica, in timp ce cauta sa sta$ileasca un nou ec!ili$ru printre cultura, politica, si teritoriu, starnind eventual o identificare de catre actori in cadrul acestei noi entitati politice. Europa ca un spatiu al cetateniei, anga3arii si participarii, si apartinandu-i ceea ce este atat regional cat si national, c!iar etnic si religios, va adauga un nou element la alegerea identitatii individului ' gandirii unuia ca european. Multiculturalismul ca $aza pentru negocierea multiplelor identitati ar putea rezolva pro$lemele de supunere permitand oamenilor sa priveasca E nu ca pe un construct ca si statul-natiune ci drept coe)istenta printre identitatile care o compun. .n aceasta ipoteza, multiculturalismul ar putea fi sursa unei identitati europene. Desigur, ca orice model politic, multiculturalismul se confrunta cu propriile sale limite si c!iar cu propriile sale parado)uri. .n efect, multiculturalismul risca, asemeni nationalismului, sa conduca la o fracturare a societatii europene in multiple identitati care o caracterizeaza, divizand E (ca si natiunile ce o cuprind) in unitati politice si prin urmare intr-un fel de tri$alism. (au intarirea rolului statelor in constructia europeana ar putea duce la un nationalism care lasa putin loc pentru alte identitati in societatile nationaliste. /roiectele europene nu pot ignora faptul ca statele sunt prinse si trase intre I pasiune nationalista si speranta unitariana J. *stfel o a$ordare multiculturalista a Europei ar putea intr-o $una zi transforma E intr-un spatiu politic in cadrul caruia parado)urile democratiei sunt negociate.

1;