Alimentatie Inteligenta

Alimentatia alcalina

Alimentatia alcalina
Alimentatia alcalina? Alimentatia alcalina inseamna a consuma zi de zi alimente alcaline, cu un nivel al PH-ului mai mare de 7. Pentru aceasta insa, trebuie sa stim care alimente sunt acide si care sunt alcaline. Exista numeroase studii si teste care ne spun ce alimente sa consumam si ce alimente sa evitam. Mai jos aveti o lista cu aceste alimente: ALIMENTE ACIDE: -carnea de porc, vita, pui, oaie, curcan, crustacee; -lapte, iaurt, branza, risca, in!"etata, oua; - ructe: toate cu exceptia celor alcaline; -bauturile carbo!azoase, ca ea, ceai #cu exceptia ceaiului din plante medicinale$, alcool, indulcitori sintetici, za"ar, prajiturile si tot ce contine za"ar #za"arul este puternic acid$, sucurile asa-zis naturale din ma!azine; -otet, uleiul ra inat, orezul alb, painea, biscuitii, alunele, sosurile de soia, maioneza, pastele, mancarea preparata la microunde, mancarea tip ast ood, ciocolata, supele instant, mar!arina de orice el, untul, isticul, porumbul #contine multi un!i$, cerealele inte!rale, mamali!a, muraturile #extrem de acide$, aina procesata # aina alba, olositi pe cat posibil aina inte!rala$. ALIMENTE ALCALINE: -castraveti, salata verde, ceapa, usturoi, conopida, broccoli, spanac, asole verde, mazare verde, telina, varza, praz, morcovi, dovlecei, napi, ridic"i, patrunjel, marar, ardei, rosii, si tot ce este verde #bo!at in cloro ila$; -lamai, lime, avocado, !rape ruit, rubarba, pepene verde, nuca de cocos #atentie, nuca de cocos intrea!a, nu macinata$, soia, asolea, "risca, %uinoa, &amut, mei; -apa pura, apa cu lamaie, ceai de plante medicinale, sucuri proaspete stoarse din le!ume, lapte de soia sau mi!dale, supa de le!ume; -ulei de masline presat la rece, uleiul de rapita, in !eneral orice ulei care este presat la rece, ulei de catina, ulei de seminte de stru!uri. Acum va dati seama ca mancarea traditionala romaneasca si mancarea moderna !en ast ood este extrem de acida si nociva pentru or!anismul nostru. 'in aceasta cauza spitalele sunt pline si la armacii sunt cozi la medicamente. Mai jos aveti niste exemple cu nivelul de PH la diverse bauturi pe care oamenii le consuma recvent: -suc de portocale din ma!azine: PH().*+; -Pepsi ,ola: PH(-..); -,oca ,ola: PH(-../; -ca ea nea!ra: PH(0.0/; -suc de mere din ma!azine: PH().+1;

-bere: PH(+.0; -2ipton 3ce 4ea: PH(-.*; -5ed 6ull: PH().). 5ealizam aptul ca pentru unele persoane poate i destul de !reu sa tina o dieta stricta doar cu alimente alcaline. 'aca ne con runtam cu probleme !rave de sanatate, atunci este necesar sa acem e ortul de a ne alimenta numai cu alimente alcaline, cel putin pana starea de sanatate revine la normal. 'aca starea noastra de sanatate este buna, atunci odata pe saptamana putem manca carne de peste, sau ructe care nu sunt in lista celor alcaline. 4rebuie sa spunem ca rosiile si lamaile, desi au un PH acid, ajunse in or!anism au un e ect puternic alcalinizant, de aceea recomandam cu caldura sa va bucurati cat mai mult de !ustul delicios al acestora. Doctorul Robert Young a dezvoltat o serie de produse alcalinizante, care ne ajuta sa ne recapatam mai repede si sa ne mentinem starea naturala de sanatate a or!ansimului, respectiv un nivel al PH-ului de 7,).0. 7u trebuie sa va speriati cand vedeti listele de mai sus, putem prepara mancare delicioasa din le!ume. 'imineata putem bea un suc proaspat de le!ume, la amiaza putem consuma o supa de le!ume si cateva ructe alcaline, iar dupa-amiaza, seara, putem manca o salata delicioasa. Pentru cei care nu pot ara paine, recomandat este sa incerce sa reduca treptat consumul, si sa inlocuiasca painea alba cu painea inte!rala, de pre erat acuta acasa, exista in ma!azine aparate de acut paine, sunt extrem de usor de utilizat si nu sunt scumpe, in acest el ne asi!uram macar ca painea nu contine tot elul de E-uri #amelioratori, stabilizatori, etc$ pe care le contine painea din ma!azine. Ideea de baza in alimentatia alcalina este sa incercam si sa ne straduim pe cat posibil sa mancam cat mai putine alimente acide. Mereu trebuie sa tindem sa consumam alimente alcaline. 8n ajutor de nepretuit in bucatarie pentru prepararea sucurilor din runze verzi, le!ume si ructe, este storcatorul cu doua axe canelate. Acest tip de storcator preseaza practic le!umele, lucreaza la viteze mici, si pulpa ramane uscata, aproape tot sucul este extras.

A23ME74A43E 9A7A4:A9A
Articole:

1. Program pentru o alimentatie sntoas 2. Tabel de utilizare a condimentelor 3. Dieta grupelor sanguine sub lupa specialistilor 4. Hiperaciditatea corpului si tratamentul ei prin

alimentatie

1. Program pentru o alimentatie sntoas

1. Program pentru o alimentatie sntoas
Actualizat iulie 2010 CENTRUL MEDICAL AYURVEDA SIBIU Dr. Ovidiu Chis Asigur corpului tu lichidele necesare Incearc s bei 2 litri de ap pe zi (inclusiv ceaiuri, limonad sau sucuri naturale). Incepe-ti ziua cu un pahar mare de ap plat sau ap alcalin. Dimineata corpul are cea mai mare nevoie de hidratare #limin buturile rcoritoare sintetice. Inlocuieste-le cu sucuri naturale $r adaos de zahr, conservanti sau arome sintetice. *u beti buturi reci de la $ri+ider sau cu +heat. !onsum doar grsimi sntoase .leiurile ve+etale obtinute prin presare la rece sunt esentiale pentru o alimentatie echilibrat, $iind considerate medicamente pentru corp n medicina a/urveda. #le hrnesc sistemul nervos, asi+ur +rsimile necesare constructiei corpului si contin substante valoroase, (acizii +rasi ome+a ( si ome+a 6), care prote0eaz corpul de mbolnvire si mbtr-nire prematur. #limin complet din alimetatie uleiurile ra$inate si mar+arina. 2cestea au structura chimic a uleiurilor distrus si pot $i comparate mai mult cu o mas plastic dec-t cu un aliment3. De ce Corpul uman are ntre 6 si ! " ap. #ste important ca lichidele bute s $ie cu un p% neutru sau usor alcalin.

&uturile rcoritoare sintetice sunt $oarte acide (p% 2,'-() si au un e$ect to)ic n special asupra $icatului si pancreasului. ,ichidele reci nt-rzie di+estia si sporesc con+estia si acumularea de mucus n cile respiratorii si di+estive. De ce 1rsimile animale si pr0elile suprasolicit vezica biliar si $icatul, si duc n timp la instalarea unor a$ectiuni or+anice sau metabolice.

.leiurile ra$inate si mar+arina contin to)ine provenite din de+radarea uleiului. 1rsimile si modi$ic molecula (din cis n trans), si nu pot $i $olosite corect n celule, ast$el apar modi$icri

patolo+ice ale membranelor celulare. .ntul si sm-nt-na sunt alimente #vit alimentele care contin sntoase, cu rol de protectie a +rsimi ascunse si de calitate sistemului nervos si cardioproast4 mezelurile, br-nza topit, vascular. #le nu mresc chipsurile si unele dulciuri. colesterolul dec-t dac sunt si alte tulburri metabolice. "edu cantitatea de lapte si De ce consum lapte #egetal ,aptele trebuie s $ie proaspt si ,aptele omo+enizat este obtinut din productii biolo+ice. 5rebuie prin trecerea lichidului prin canale consumat cald, cu miere si e)trem de $ine la presiuni $oarte condimentat cu adaosuri de mari. *u mai seamn cu laptele mirodenii (+himbir, cardamom, ori+inal, are moleculele mari de turmeric, cuisoare, scortisoar +rsimi si proteine dezinte+rate si sau cimbru)6 alt$el este +reu e doar un balast pentru di+estie. di+erabil. #vitati laptele ,aptele omo+enizat este omo+enizat pe care productorii canceri+en, produce e)ces de l-au inventat pentru c nu se mucus, aler+ii, obezitate, colite sau stric, nu se coa+uleaz si poate ulcer +astro-duodenal3. n+loba 7 " ap. ,aptele de vac si produsele din ,aptele este destinat puilor de lapte bo+ate n proteine mami$er. ,a om proteinele din (cazein), pot constitui un $actor lapte consumate $recvent, pot aler+en. 8olositi lapte de soia, de produce diabet zaharat 0uvenil, orez sau de mi+dale. diverse aler+ii sau adenom de prostat. "edu cantitatea de carne si De ce de#ino #egetarian 9ezelurile nu sunt sntoase si :rin produsii rezultati din datorit continutului ridicat n metabolism, carnea produce aditivi cum sunt nitritii, aciditate si diverse boli de conservantii si ntritorii de +ust. metabolism3. Inlocuieste carnea animalelor Carnea animalelor crescute cu crescute $ortat, cu cea care mi)turi $ura0ere si n+rsate cu provine din animale crescute hormoni de crestere, este mult mai biolo+ic sau cu peste pescuit din nesntoas dec-t cea a mediul natural. Cel mai sntos animalelor hrnite cu ierburi si este re+imul ve+etarian cu cereale. :estele de cresctorie proteine ve+etale din le+ume, este si el hrnit cu $ura0e cereale, preparate din soia sau procesate. ciuperci de cultur. !onsum mai multe alimente De ce naturale #limin dulciurile concentrate. 2limentatia chimizat este una din ;nlocuieste dulciurile cu $ructe si cauzele mbolnvirii la omul zahrul cu mierea de albine sau modern. Consum-nd curent zahr brun. Dac nevoia de a aceste alimente, omul poate m-nca dulciuri devine introduce n or+anism apro)imativ coplesitoare, mn-nc din c-nd 7-' <+. de aditivi alimentari sintetici n c-nd un ptrtel de ciocolat pe an. nea+r sau c-teva $ructe uscate.

*u consumati alimente modi$icate +enetic.

2ceste alimente au e$ect canceri+en, produc mutatii n 2D*, cu e$ecte devastatoare n doar c-teva +eneratii3. =enunt la stic<suri, chipsuri, 2ceste +ustri bo+ate n zahr, napolitane, biscuiti, bomboane. $in si aditivi sintetici sunt cele ;nlocuieste aceste +ustri cu care dezechilibreaz aportul de $ructe. calorii. =enunt la n+hetat. ;n+hetata produce blocarea di+estiei si $ormeaz mult mucus, ce se elimin prin a$ectiuni in$lamatorii ale aparatului respirator. Contine mari cantitti de aditivi printre care si substante anticon+elare (asemntoare cu anti+elul) care into)ic $icatul. :repar alimentele cu mirodenii4 #vit amestecurile de condimente cimbru, chimion, piper, busuioc, care contin +lutamat de sodiu ore+ano, enibahar, boabe de (ve+eta) sau ndulcitori (aspartam, mustar, +himbir, usturoi etc. zaharin, sucramat). 1lutamatul este unul din cei mai nocivi aditivi. =enunt la <etchup si sosuri =osiile preparate termic devin preparate industrial. $oarte acide. =edu cantitatea de sare si >area este bun, dar n e)ces alimentele srate. deshidrateaz celulele si produce retentie de lichide n tesuturi. $n%nc alimente compatibile De ce *u m-nca ntre mese. >tomacul 8ructele sau dulciurile dup mas trebuie s se +oleasc complet vor $ermenta, produc-nd aciditate si apoi poti servi un $ruct sau o si +aze. +ustare dulce. *u m-nca proteine cu +lucide :roteinele se di+er la un p% acid, (carne cu carto$i ori $asole cu iar +ucidele la un p% alcalin. dulciuri) si nici proteine ve+etale Consumate mpreun $ermenteaz mpreun cu proteine animale si nt-rzie di+estia. 2limentatia ($asole cu carne sau linte cu incompatibil este cea mai br-nz). 8oloseste +arnituri pe $recvent modalitate de a produce baz de le+ume, salate. to)ine de tip in$lamator. Asigur&ti un regim alimentar De ce echilibrat ? zi pe sptm-n este bine s Consum-nd multe cereale, le+ume mn-nci numai $ructe si sucuri si $ructe si mai putine alimente naturale de $ructe si le+ume. concentrate ca oule, carnea, #ste o metod de deto)i$iere si br-nzeturile, +rsimile si dulciurile, asi+ur vitaminizarea ti compui un re+im echilibrat si ti or+anismului. 2limentele care asi+uri necesarul de +lucide, lipide, contin mult ap sunt mai usor proteine si aminoacizi esentiali, de di+erat dec-t cele enzime si vitamine, oli+oelemente concentrate. si minerale. * Unele informatii din aceast pagin pot fi contradictorii cu ceea ce este prezentat n reclamele industriei alimentare sau cu ceea ce stim din obisnuint. Acest articol este pentru cei interesati de a se

alimenta cu adevrat sntos.

Tabel de utilizare a condimentelor

$irodeniile nu numai c dau gust m%ncrii' dar (mbunttesc mult calittile alimentelor si le con)er chiar proprietti terapeutice.a Denumire $ancarea Actiuni si indicatii asezonat terapeutice A*+,-.!A dulciuri, salate puri$icator, di+esiv, antistres A*A/0* supe, m-ncruri tonic, stimuleaz di+estia, usoare, dulciuri $avorizeaz respiratia, actiune vermi$u+ A"D,. .1T, br-nzeturi, stimulator si tonic +eneral6 le+ume n rceli (mpreun cu cimbrisor si coa0 de lm-ie) 21/1.0! le+ume, salate, surmena0 intelectual, sosuri, supe, antidepresiv, stimuleaza ciorbe circulatia cerebrala, bronsic dulciuri, buturi, teniaz, sinuzit, !A"DA$0* lapte reumatism, anemie !H.$,* supe, branzeturi, stimuleaza di+estia, patiserie carminativ, e)pectorant, antispastic vascular !.$2"./0" salate de le+ume di+estie, sistem imunitar si $ructe !.$2"1 supe, sosuri, di+estiv, reduce to)icitatea +hiveci alimentelor, colit !0".A*D"1 dulciuri, indi+estie, balonri, colici m-ncruri +tite abdominale, antidepresiv (orez, carto$i) !1./0A", dulciuri, lapte antiseptic puternic DA3.* le+ume, $asole, astm bronsic, pinteni ososi, soia, dulciuri, memorie slab lapte .,*.2AHA" dulciuri, lapte antito)ic, colit, hipertensiune, colici 3,*.!1dulciuri, lapte antibiotic, la)ativ, e)pectorant, diuretic +H.$2." salate, lapte, di+estiv, circulator, +rip, orez, le+ume +uta, rau de miscare H",A* le+ume, salate antiseptic, imunostimulant

.,*1PA"

diabet, acnee, +ut, diuretic -,1/T,A* antireumatic, tonic nervos, antito)ic $4+H."A* tonic cardiac, nevroz, menopauz $4"A" stimuleaz activitatea endocrin, di+estia $,*T4 diaree, balonri, in$ectii di+estive $1/TA" e)pectorant, la)ativ, 5seminte6 stimulator *1!/0A"4 diaree cronic, in$ectii intestinale, insomnie, balonri, litiaz biliar 0",+A*0 le+ume, sosuri, stimuleaz di+estia, 5so#ar)6 supe, pizza, soia carminativ, bronhodilatator P.P," le+ume, supe, astenie, obezitate, salate insu$icient circulatorie peri$eric6 nu se ia n nervozitate si ulcer "07$A".* salate, le+ume, tonic nervos, puri$icator $asole /!0"T./0A"4 dulciuri, lapte stimuleaz circulatia s-n+elui, di+estiv, vermi$u+ TA"H0* sosuri, supe tratamentul di+estiei lente, al colitei T,-.*4 le+ume, $asole, mreste imunitatea, tonica, supe, salate vermi$u+a 1/T1"0. le+ume, antiseptic, imunostimulant, br-nzeturi boli cardio-vasculare O noua moda in alimentatie

le+ume (varza), soia, dulciuri le+ume, $asole, supe, salate le+ume, supe, sosuri, soia. salate, le+ume, ou, branz salate, carto$i, dulciuri, lapte soia, +hiveci de le+ume, orez dulciuri, le+ume, ou, supe

2. Dieta grupelor sanguine sub lupa specialistilor

Expertii medicali sunt in unanimitate de acord cu faptul ca aceasta teorie nu este fondata si spun ca nu exista absolut nici o legatura intre grupa noastra sanguina si dieta pe care ar trebui sa o urmam. Prin urmare nu vom gasi medici dieteticieni sau nutritionisti documentati care sa recomande aceasta dieta. Exista si anumite neajunsuri si anume faptul ca indicatiile adresate grupelor sanguine O si A reduc considerabil si chiar elimina din dieta anumite grupe importante de alimente. Pe termen lung, aceasta poate duce la o carenta de nutrienti care sunt necesari

pentru o sanatate deplina. Eliminand lactatele, de pilda, va scadea aportul de calciu, fapt care poate determina un risc pentru osteoporoza (boala oaselor fragile). Eliminand cerealele se pot produce deficiente de vitamine si minerale, cat si carente in aportul de glucide. Aceasta este cu atat mai ingrijorator, cu cat majoritatea populatiei este cuprinsa in grupele O si A. Dar cum poate totusi aceasta dieta sa va ajute sa slabiti ? Aproape sigur, aceasta se petrece deoarece fiecare din cele patru diete adresate grupelor sanguine, elimina anumite grupe de alimente ca painea si cerealele, produsele lactate, carnea si pestele. r. !Adamo (inventatorul acestei diete), nu da nici o indicatie despre cat veti pierde in greutate, aceasta depinde de cat de mult va restrictionati aportul de hrana. Este cineva pro ? "e pare ca nu sunt multe lucruri pozitive de spus despre aceasta dieta, care este in mod clar bazata pe fictiune si nu pe dovezi stiintifice. #otusi, ca oricare alta dieta te face sa te gandesti la ceea ce obisnuiesti sa mananci, ceea ce are ca rezultat sa incepi sa faci schimbari in ceea ce priveste alimentatia. $n plus, dieta grupelor sanguine recomanda alimente proaspete, naturale si sanatoase, ceea ce va debaraseaza de obiceiurile privind alimentele excesiv procesate, fast%food, hrana la pachet cumparata de la coltul strazii, bauturile alcoolice si racoritoare, ciocolata si acele prea multe cesti de cafea& de fapt tot ceea ce le lipsea stramosilor nostrii ' Si este cineva contra ? Avem argumente din belsug. (a un aspect practic, ai nevoie de un test de sange pentru a sti care este grupa ta sanguina, daca nu cumva o cunosti deja, si aceasta inseamna o vizita la centrul medical de care apartii. Pregatirea mesei va fi imposibila intr%o familie in care toti vor sa urmeze aceasta dieta si au grupe sanguine diferite ' ar poate cel mai important lucru este acela ca este mod nesanatos de a elimina caloriile prin restrictia unor grupe alimentare necesare organismului % cel mai ingrijorator lucru este ca desi probabil veti pierde in greutate, aceasta va fi cu pretul afectarii sanatatii pe termen lung. (u toate acestea daca totusi doriti sa urmati aceasta dieta este bine sa o urmati doar o perioada scurta de timp (o saptamana sau mai putin) si sa o includeti ca etapa de start intr%un plan alimentar pe termen lung pentru scaderea in greutate. Verdictul specialistilor. )u suntem niste fani ai acestei diete. O etichetam ca o pseudo% stiinta avand potentialul de a speria oamenii facandu%i sa evite multe alimente nutritive in efortul lor de a slabi. e asemenea este speculat un anumit comportament mental al oamenilor care cred orice li se da, daca este livrat intr%un ambalaj sofisticat. (u toate ca dieta lasa impresia ca este bazata pe cercetari stiintifice, sunt doar

speculatii departe de adevar. $n concluzie teoria este un nonsens. )iciodata sa nu va bazati pe aceasta teorie. aca teoria ar fi adevarata, daca grupele sanguine ar evolua in functie de alimentatie asa cum sustine r. !Adamo, care afirma ca acun *+ +++ de ani au fi aparut ca o selectie evolutiva oamenii cu grupa de sange +, care consumau preponderent proteine animale, (moment care coincide cu aparitia triburilor de vanatori), apoi acum ,* +++ de ani grupa A, ca urmare a trecerii la alimentatia vegetariana (moment care coincide cu aparitia triburilor de agricultori), grupa de sange - acum ,+ +++ de ani ca urmare a consumului marit de lactate (moment care coincide cu aparitia triburilor de pastori nomazi) si acum ,+++ de ani grupa de sange A-, % tranzitia oamenilor la o alimentatie complexa& atunci ar trebui sa asistam si astazi datorita schimbarilor majore din alimentatie la apariti aunei noi grupe de sange. Suntem deci in asteptarea evolutiei catre grupa de sange F ! Oamenii cu grupa . vor avea nevoie de multe produse fast%food, pizza, dulciuri, hrana instant, racoritoare si ciocolata pentru a ramane conectati la mediul lor. upa acestea daca teoria este corecta sigur ne putem astepta ca o parte oamenii secolului /, sa isi schimbe grupa sanguina si metabolismul, fiind obligati pentru a% si mentine sanatatea sa consume produsele civilizatiei sintetice. Alimentatia in Ayurveda. O abordare mult mai practica asupra alimentatiei este data de dieta pe tipurile constitutionale. Oamenii au necesitati diferite pentru ca au metabolisme diferite. (ineva este predispus constitutional la ingrasare, altcineva va slabi foarte usor& 0nii sunt predispusi la inflamatii, acidoza, infectii (tipul constitutional Pitta), altii la insomnie, constipatie, emaciere sau uscare a corpului (tipul constitutional 1ata), iar altii au tendinta nativa de a acumula apa, grasime si mucus in corp (tipul constitutional 2apha). A3urveda, medicina traditionala indiana, previne si trateaza afectiunile prin metode care s%au dovedit eficiente de%a lungul mileniilor si care folosesc sistemul acestor 4 osha (1ata, Pitta si 2apha). -ucataria a3urveda, pe langa indicatiile alimentare specifice fiecarui tip constitutional, foloseste si arta asezonarii mancarurilor cu condimente, asigurand tuturor constitutiilor o mentinere a starii de sanatate, cat si un tratament adecvat. Pentru mai multe informatii cititi lucrarea 56hid de alimentatie sanatoasa7 de r. Ovidiu (his. !,*T"1- $,D.!A- A81"9,DA /.2.1 !onsultatii si terapii A:ur#eda' masa;' <ellness' cosmetica' suplimente si medicamente naturale. /ibiu' str. 7aharia 2oiu' nr.1= Tel > 3a? @2AB 23444A

Dr. 0#idiu !his

!"E#A$!D!%A%EA
S! "#EVE&!#EA E! "#!& A'!(E&%A%!E
%abel cu p )ul alimentelor
Slab Alimente Alcaline piersici, nuca de cocos smochine mere struguri, stafide, caise curmale banane, masline Fructe pepene alune pere capsuni mango verde papa3a citrice, pepene rosu ananas sfecla broccoli varza rosie varza de ceapa cartofi gulii, -ruxelles 'egume verde, castraveti, spanac, morcovi telina salata usturoi soia boabe mezeluri 'eguminoase din soia Foarte (ult (ijlociu Alcaline Alcaline Alcaline Slab Acide (ijlociu Acide (ult Acide coacaze prune merisor banane verzi 6emuri dulceturi Foarte Acide

rosii spanac gatit lapte de soia malai, orz

bulion de rosii

samburi dovleac

alune

fasole branza de alba, soia linte orez grau incoltit ovaz $ereale grau, orez brun ulei ulei presat la rafinat ulei de rece de Oleaginoase de peste ulei nuci floarea Seminte floarea de primula soarelui soarelui, masline masline unt, lapte de lapte de iaurt 'actate vaca nefiert mama orez cu smantana lapte oua de oua de oua de Oua prepelita rata gaina carne de $arne peste miel plante "lante $ondimente vanilie

paine, patiserie

arahide prajite

branzeturi branza cazeina, topita lapte fiert inghetata

praf de copt sare marina apa minerala

condi% mente piper

carne de carne de porc vita, stridii puding muscat jeleuri

otet de mere ceaiuri melasa ceai verde

sulfit

$onservante *auturi Dulciuri miere

(oada soricelului (retusca

8emn dulce

As9aganda "pirulina (edicamente "hatavari

sare rafinata otet drojdie, alcool cafea bere zahar, zaharina cacao ciocolata anti% sedative antibiotice inflamatoare tranchili% aspirina anti% zante benzoat aspartam

F#+$%E A'$A'!&E mere si cidru caise, piersici avocado struguri banane coapte capsuni cirese stafide curmale smochine grape%fruit mango pepeni nectarine masline papa3a pere ananas prune lamai

histaminic F#+$%E A$!DE

toate conservele, gemuri, dulceturi fructe zaharisite, glazurate fructe uscate, conservate cu sulfura fructe proaspete cu zahar banane verzi merisor masline verzi murate

'E,+(E A'$A'!&E 'E,+(E A$!DE supe vegetale ciuperci asparagus copt leguminoase (in afara de broccoli, conopida alune si linte) varza rosie si alba patrunjel, pastarnac morcovi, rosii, cartofi ardei fasole alba anghinare dovleac, asparagus varza de -russel castraveti ridichi linte marar soia boabe rubarbar vinete, andive extract de soia usturoi, praz, ceapa bostan salata verde, spanac nap, sfecla 'A$%A%E A'$A'!&E 'A$%A%E A$!DE lapte smantanit, :efir, zer unt, smantana, branzeturi lapte proaspat (vaca, capra) inghetata iaurt cu acidophilus lapte fiert, lapte praf "#OD+SE D!& $A#&E A'$A'!&E "#OD+SE D!& $A#&E A$!DE toate tipurile de carne de mamifere, pasari, peste, nu sunt gelatina, grasime, icre, oua de gaina albe $E#EA'E A'$A'!&E $E#EA'E A$!DE cereale proaspete, produse de patiserie paste fainoase paine, toate tipurile galusti grau incoltit, prajituri, biscuiti faina de ovaz, orez, orz, amidon, aluaturi secara, fulgi de cereale orz verde D!VE#SE ) A'$A'!&E D!VE#SE ) A$!DE ceaiuri de plante, neindulcite produse din lucerna ghimbir drojdie de bere (calup) ; sare de mare O'EA,!&OASE A'$A'!&E migdale castane, nuca de cocos O*!$E!+#! A'$A'!&E somnul, relaxarea, toate bauturile alcoolice dulciuri, sosuri cacao, ciocolata coca%cola, cafea racoritoare sintetice, sare rafinata, curr3, sifon aditivi alimentari sintetici < arome, coloranti conservanti ca< benzoat, otet, saramura, fum condimente cu glutamat

O'EA,!&OASE A$!DE toate celelalte fructe oleaginoase si semintele coapte sau prajite O*!$E!+#! A$!DE fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice somn insuficient

sauna, exercitiul fizic buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul

suprasolicitarea, medicamentele supararea, mania, revolta

Citeste mai mult despre H.P,"A!.D.TAT, si vezi cum se poate trata.

Carne si lactate?

,arne si lactate; ,arnea si lactatele se numara printre alimentele principale ale omului modern. 'e apt, majoritatea oamenilor consuma la masa carne si<sau lactate. Mai mult, in ceea ce priveste lactatele, c"iar si medicii recomanda consumul de lactate. =om vedea mai jos cum stau de apt lucrurile, si veti decide sin!uri daca avem sau nu dreptate. Mai intai trebuie sa acem niste precizari de ordin biolo!ic, anatomic. Mai exact, trebuie sa intele!em cum este ormat tractul nostru !astrointestinal, si ast el vom sti cu ce alimente trebuie sa ne "ranim, in con ormitate cu modul cum a ost creat or!anismul nostru. ,a sa intele!eti mai bine, voi ace o comparatie intre or!anismul uman si o masina. 3ntr-o masina, in unctie de ce motor are, trebuie sa punem combustibil ie motorina, ie benzina, sau !az. 'aca intr-o masina care are motor pe benzina noi punem motorina, motorul se va !ripa si nu va mai unctiona, pentru ca acel motor asa a ost creat, sa unctioneze optim cu benzina. Ei bine, la el este si cu or!anismul uman, trebuie sa stim oarte clar ce >motor> avem, ca sa stim ce alimente sa consumam ca nu nu !ripam >motorul>. Asadar, din punct de vedere anatomic, biolo!ic, or!anismul uman are lun!imea tractului !astrointestinal de -? de ori mai lun! decat lun!imea coloanei vertebrale. Animalele carnivore au lun!imea tractului !astrointestinal de doar ) ori mai mare decat lun!imea coloanei vertebrale, iar animalele ierbivore de )? de ori mai mare. 'e aici rezulta limpede si clar ca >motorul> nostru nu este acut sa mear!a, sa unctioneze optim cu carne. Avand in vedere con i!uratia anatomica a tractului !astrointestinal la oameni, alimentele pe care omul ar trebui sa le consume ca sa unctioneze optim ar trebui sa ie: ructele! legumele! ierburile! semintele si nucile. Acum ca stim ce el de >motor> avem si ce el de >combustibil> trebuie sa punem in motorul nostru ca sa unctioneze optim, va mai mirati ca spitalele sunt pline, ca obezitatea, diabetul sunt in crestere, ca apar atatea boli si ca atatia oameni mor prematur; 8itati-va in jurul dvs. si vedeti cu ce alimente isi alimenteaza oamenii or!anismul, si veti intele!e de ce oamenii sunt bolnavi. Incetati sa mai puneti in organism alt combustibil decat cel optim pentru specia umana! si starea "oastra de sanatate se "a sc#imba uimitor$. 'in pacate majoritatea oamenilor consuma alimente care nu sunt destinate consumului uman pentru ca or!anismul

sa unctioneze optim, si atunci e si normal ca or!anismul, iindca a primit un combustibil care nu e bun pentru el, sa se !ripeze si la un moment dat sa inceteze sa mai unctioneze, cu toate vizitele la >mecanic> #doctor$. Laptele si produsele lactate @oarte multa lume consuma extrem de mult lapte si produse lactate. Medicii recomanda laptele pentru aportul de calciu. 'ar nu e ciudat ca incidenta osteoporozei este mai ridicata tocmai in tarile cele mai mari consumatoare de lapte; 'aca laptele ar aduce atata calciu, atunci su erinzii de osteoporoza ar trebui sa ie mai putin in tarile unde se consuma mult lapte, dar statisticile o erite c"iar de :r!anizatia Mondiala a 9anatatii releva aptul ca tocmai in aceste tari sunt cei mai multi bolnavi de osteoporoza. 'e apt, laptele consuma mai mult calciu decat aduce in or!anism, pentru ca produce oarte mult mucus care la randul lui produce acidoza in or!anism, iar or!anismul lupta impotriva acidozei tocmai secatuind or!anismul de calciu. 'ar sa vedem ce spune dr. 5obert Morse despre lapte si lactate: 2aptele de vacA este pentru vaci. 7u este nimic rAu Bn a bea lapte de la naCtere, de cDnd desc"idem pentru prima oarA oc"ii Ci pDnA la vDrsta de doi ani. ,u sin!ura condiEie ca laptele sA ie lapte matern, adicA proaspAt, neprelucrat Ci natural. Fn situaEia idealA, viitoarea mamA ar trebui sA adopte o dietA compusA din alimente crude, bo!ate Bn substanEe nutritive Ci cu valoare ener!eticA ridicatA, Bnaintea perioadei de sarcinA Ci pe toatA durata acesteia. ,u toate acestea, Bn civilizaEia modernA se mani estA tendinEa de a nu mai alApta su!arii. MulEi dintre copii sunt trecuEi pe lapte de vacA sau pe ormule arti iciale, care sunt de aproape douAzeci de ori mai concentrate decDt laptele de vacA. 2aptele de vacA este bo!at Bn proteine, minerale Ci !rAsimi, o condiEie necesarA pentru ca viEeii sA creascA Bn !reutate Bntr-un an Bntre /). Ci --. de &ilo!rame. Este inutil sA spunem cA bebeluCii nu cresc Bn acelaCi ritm. 2aptele de vacA are un conEinut de proteine de cel puEin patru ori mai mare Ci o concentraEie de minerale de peste Case ori mai mare decDt laptele uman. 8n lapte atDt de concentrat este oarte !reu de di!erat de nou-nAscuEi. ,antitatea de enzime produse de or!anismul uman pentru di!erarea produselor lactate este mult mai micA decDt cea produsA de or!anismul vacii. Fn lipsa enzimelor necesare Ci a cantitAEii corespunzAtoare, nou-nAscuEii umani vor avea probleme di!estive Ci secreEii excesive de mucus la nivelul cavitAEilor sinusurilor, plAmDnilor, creierului Ci urec"ilor. 7umeroase orme de aler!ie sunt rezultatul con!estionArii excesive care BCi are ori!inea Bn consumul de lapte de vacA. AdulEii nu pot di!era deloc laptele, ast el BncDt vor dezvolta probleme in lamatorii pe mAsurA ce vor Bnainta Bn vDrstA. 2aptele de vacA este oarte sArac Bn acizi !raCi esenEiali, care sunt vitali pentru or!anismul uman Bn procesul de producere a colesterolului, steroizilor, Eesuturilor nervos Ci cerebral Ci altele. 2aptele crud de vacA este mai adecvat pentru creCterea Ci dezvoltarea sc"eletului osos < musculaturii, Bn timp ce laptele uman stimuleazA dezvoltarea sistemelor cerebral Ci nervos. Aceasta este una dintre deosebirile principale dintre ru!ivore Ci erbivore. ,am Bntre trei Ci patru ani, majoritatea copiilor pierd enzimele care di!erA laptele, Bn special lactaza, care descompune lactoza G za"Arul principal prezent Bn lapte. ExplicaEia este aceea cA, din punct de vedere biolo!ic, copilul trebuie sA nu mai bea lapte dupA aceastA

vDrstA. 'eoarece or!anismul uman nu dispune de enzimele necesare descompunerii laptelui, se intensi icA producerea de mucus. 'in acest moment, laptele devine un produs extrem de iritant pentru mucoasa tractului !astrointestinal, ceea ce va provoca ormarea unei cantitAEi Ci mai mari de mucus. Fn amestec cu amidonul, acest mucus poate !enera ormarea unor plAci mucoide consistente, care se va ixa pe pereEii intestinali. Fl mai EineEi minte pe Ho"n IaJne; Fn raportul de deces, medicii au menEionat cA actorul a murit avDnd o cantitate de aproape -- &! de materii ecale Bn intestine. Asemenea a!lomerAri provoacA in lamaEii !rave, ormarea de pun!i #diverticuli$ Ci de!radarea peretelui intestinal. AceastA situaEie conduce la reEinerea materiilor ecale, la ulceraEii, leziuni Ci orme de cancer. ,u cDEiva ani Bn urmA, ostul Ce al 'epartamentului pentru 9AnAtate PublicA al 9tatelor 8nite, c"irur!ul ,. Everett Koop, lansa urmAtoarea a irmaEie: LProdusele lactate nu sunt bune pentru oameni.M DE LA ALCALII LA ACI%I Ei bine, acum mai Ci preparAm #pasteurizAm$ laptele de vacA. 9ub acEiunea cAldurii, structura c"imicA a laptelui se modi icA, iar dintr-un produs care !enereazA alcalinitate, laptele ajun!e sA provoace aciditate. Fn c"imie, dacA vrem sA modi icAm un compus c"imic, Bl tratAm termic. 3ntervenEia cAldurii sau !Atitul "ranei distru!e toate vitaminele solubile Bn apA, cu precAdere vitamina , Ci complexul 6. 9atureazA !rAsimile Ci stabileCte le!Aturi Bntre anumite proteine Ci minerale, Ci lea!A minerale de alte minerale. ,e se BntDmplA cu un viEel dacA va i "rAnit cu lapte pasteurizat Bn loc de lapte matern crud Ci proaspAt; Moare. C&N'E(TIILE )AC (* (CAD* A(IMILAREA 5Acelile, !ripa, oreionul, ca Ci orice in lamaEie lim aticA sau respiratorie, pot i atribuite con!estionArilor provocate de consumul de produse lactate. Produsele lactate stimuleazA producerea excesivA de mucozitAEi Ci duc la constipaEie. 'acA aveEi o rAcealA sau o a ecEiune respiratorie, de unde credeEi cA provin mucozitAEile incolore, sau de culoare !albenA, verde, maronie sau nea!rA; ,are credeEi cA este ori!inea tumorilor; 9au um larea !an!lionilor lim atici, Bn special a ami!dalelor; Nlandele tiroidA Ci paratiroidA sunt localizate Bn !Dt. Oi ele se in lameazA din cauza mucozitAEilor ormate de produsele lactate, creDnd "iper- sau, mai ales, "ipoactivitatea acestor Eesuturi. Nlanda tiroidA < paratiroidA este responsabilA de utilizarea corectA a calciului de cAtre or!anism. ,Dnd aceste !lande uncEioneazA de icitar din cauza a!lomerArii de mucus, toxine Ci a in lamaEiilor pe care le produc produsele lactate, descreCte Ci capacitatea de utilizare a calciului G care este rezultatul contrar motivului pentru care consumaEi produse lactate. ,Dnd apare o carenEA de calciu la nivel celular, se poate instala o serie de tulburAri printre care se numArA depresii, epuizare osoasA Ci tisularA, slAbire a sistemelor nervos Ci muscular Ci a Eesutului conjunctiv. 4oate aceste tulburAri sunt e ecte secundare ale acumulArii excesive de mucus Bn Eesuturi din cauza consumului de produse lactate. ,alciul este o substanEA mineralA care se !AseCte din abundenEA Bn naturA. ,ea mai mare concentraEie de calciu utilizabil se !AseCte Bn seminEele de susan Ci Bn plante marine, cum este varecul. 8tilizarea corectA a calciului se produce Bn prezenEa ma!neziului. ,alciul Ci ma!neziul din ructe, dar mai ales din le!ume, sunt compatibile. 2e!umele cu runze de culoare verde Bnc"is abundA Bn calciu, ma!neziu Ci lavonoide, combinaEie absolut necesarA

pentru utilizarea corectA a iecAruia dintre elemente. 2aptele de vacA are mai mult calciu decDt ma!neziu. Acest aspect se adau!A la lipsa utilizArii calciului din lapte. 9e estimeazA cA or!anismul asimileazA sub -?P din calciul prezent Bn lapte. AsimilAm mai mult calciu preluat din sucurile de ructe, decDt din lapte. Prin pasteurizarea laptelui, mineralele sunt ionizate, modi icDndu-Ci e ectul din alcalin Bn acid. Acest apt avorizeazA apariEia calculozei, epuizare muscularA, in lamaEia tractului !astrointestinal Ci alte a ecEiuni. AdevArul acestei a irmaEii este susEinut de aptul cA persoanele care beau lapte Bn cantitAEi mari Ci consumA doze suplimentare de calciu provenind din alte surse ajun! totuCi sA su ere de osteoporozA. 4rebuie sA ne concentrAm asupra utiliz+rii calciului de cAtre or!anism ,i nu a supliment+rii calciului- 9oluEia nu este suplimentarea dozelor de calciu, ci asimilarea corectA a calciului. Nlandele tiroidA < paratiroidA Ci suprarenale sunt direct responsabile de utilizarea calciului de cAtre or!anism. Am constatat cA dacA aceste !lande sunt sAnAtoase, or!anismul este mai rezistent aEA de a ecEiunile le!ate de asimilarea de calciu. 'acA veEi curAEa Ci re!enera aceste !lande, va creCte semni icativ Ci capacitatea de utilizare a calciului. 5ecur!eEi la analiza temperaturii bazale #de la ,apitolul /?$ pentru a analiza Ci veri ica elul Bn care uncEioneazA tiroida. =eri icaEi-vA tensiunea arterialA pentru a determina starea de sAnAtate sau slAbiciunea !landelor suprarenale. 7u uitaEi, dacA sistolele sunt sub //*, BnseamnA cA aveEi o problemA de uncEionare a !landelor suprarenale. .ARA%I/I ParaziEii sunt un alt e ect le!at de consumului de lapte. ,on orm estimArilor peste .?P din vacile crescute Bn America prezintA unul sau mai mulEi din urmAtorii paraziEi: virusul leucemiei, salmonella Ci bacilul tuberculozei. 'acA dintre toate alimentele pe care le consumAm, laptele Ci produsele lactate sunt cele care stimuleazA cel mai mult ormarea de mucozitAEi, pe locul urmAtor se Bnscrie za"Arul ra inat; aceste douA tipuri de alimente vor !enera ormarea de in lamaEii excesive la nivelul tuturor Eesuturilor. 'rojdia, micozele Ci viermii sunt avorizate, iindcA se "rAnesc Ci se dezvoltA Bn aceste medii con!estive. AceastA situaEie provoacA apariEia ciupercii Candida Albicans Ci a altor stAri in ecEioase. 'upA ce am Einut sub observaEie mii de pacienEi su erind de cancer, sunt convins cA laptele Ci produsele lactate #c"iar Ci colostrul$ produc Ci stimuleazA apariEia ormaEiunilor tumorale Ci a in lamaEiilor lim atice. 'upA pArerea mea, numeroase orme de cancer #tumori$ con!estiv sunt iniEiate de consumul acestor tipuri de alimente. )&RME DE DIA0ET 7umeroase studii au asociat consumul de lapte pasteurizat cu ormele de diabet. Anticorpii produCi cu scopul de a combate aceste proteine lactate modi icate, nocive, atacA, Bn acelaCi timp, celulele beta din pancreas. ,elulele beta se a lA Bn insulele 2an!er"ans din pancreas, iar sarcina lor este de a secreta insulinA. 1&RM&N2L 0&3IN DE CRE4TERE : altA problemA majorA le!atA de consumul de lapte o constituie e ectele "ormonului bovin de creCtere recombinat #r6NH$. ,orporaEia Monsanto a dezvoltat acest "ormon bovin de creCtere din bacteriile E. coli. Hormonul de creCtere a ost dezvoltat iniEial cu scopul de a

mAri producEia de lapte. 8nele studii demonstreazA cA acest "ormon de creCtere #r6NH$ este canceri!en. 7umeroase studii demonstreazA cA acest "ormon proli ereazA #intensi icA$ dezvoltarea cancerului. 9entimentul meu este cA el stimuleazA uncEionarea sistemului endocrin, Bn special tiroida Ci suprarenalele. Acest lucru in luenEeazA creCterea, alEi actori de dezvoltare Ci ec"ilibrul "ormonal. 9ocietatea contemporanA se con runtA cu masive dezec"ilibre "ormonale care ne distru! sAnAtatea Ci economia. 'escoperiEi adevArul despre alimentele pe care le consumaEi. 7u vA lAsaEi amA!iEi de mediile de in ormare sau de alte surse ale societAEii noastre capitaliste, Bn care banul a devenit mai important decDt sAnAtatea Ci bunAstarea omului. Este esenEial sA detoxi icaEi or!anismul de con!estiile acumulate de-a lun!ul atDtor ani de consum alimentar de produse care ormeazA mucozitAEi. )L&RA INTE(TINAL* Fn prezent, sunt tot mai mulEi oameni preocupaEi de propria sAnAtate, care iau acidophilus sau lactobacillus Ci altele de acest !en. ,are este motivul; 'acA nu consumi produse lactate, ce rost are sA suplimentezi alimentaEia cu aceste produse; Acestea sunt bacterii implicate Bn descompunerea proteinelor din lapte Ci a za"arurilor din lapte. Ele se mai re!Asesc Bn or!anisme Bn care se ormeazA toxemia #acumularea de toxine$ datoratA consumului de produse lactate, de pildA Bn salivA, sistemul lim atic, va!in Ci altele. Pentru sAnAtatea dumneavoastrA, este mai important sA curAEaEi complet or!anismul de aceste toxine Ci de bacteriile care se "rAnesc de pe urma lor. Este Bndoielnic cA aceste suplimente cu bacterii pot supravieEui acizilor !astrici. 7u este !reu de stabilizat lora intestinalA. Oi nu puteEi Eine bacteriile departe de or!anism. @iindcA aCa uncEioneazA natura. 6acteriile sunt devoratoare, curAEA Ci se "rAnesc cu deCeurile or!anice, adicA cu produCii secundari rezultaEi din di!estie Ci metabolism. 7u uitaEiQ @lora intestinalA se modi icA odatA cu sc"imbarea dieteiQ CARNEA (I .R&D2(ELE DIN CARNE Am vazut la inceputul acestui articol ca tractul !astrointestinal al carnivorelor este de ) ori mai lun! decat lun!imea coloanei vertebrale, iar al omului este de -? de ori mai lun! decat lun!imea coloanei vertebrale. 7u trebuie sa ii savant sau sa termini o acultate ca sa intele!i ca or!anismul nostru este de asa natura conceput incat nu poate unctiona optim cu carne. Este ca si cum am pune intr-o masina diesel, benzina. Motorul va mer!e catva timp, dar in cele din urma va incepe sa dea rateuri, si in cele din urma se va de ecta iremediabil. 7u vedeti ca exact acelasi lucru se intampla si cu oamenii; 9e "ranesc preponderent cu carne si lapte, si incep sa dea rateuri, iar in cele din urma s arsesc prematur sau stau prin spitale o viata intrea!a. 'ar iata si parerea specialistilor despre consumul de carne si proteina animala: 9e spune despre carne cA BncarcA or!anismul cu ener!ie. ,um aceastA ener!ie este urnizatA Bn special de adrenalina prezentA Bn Eesuturile or!anice, este vorba doar de o ener!ie simulatA, nu de o ener!ie dinamicA. 'acA aEi mer!e vreodatA la un abator, aEi vedea Ci aEi simEi !roaza prin care trec aceste biete iinEe Bnainte de a i sacri icate. 'in punct de vedere iziolo!ic, rica exercitA presiune asupra zonei medulare a !landelor suprarenale, declanCDnd

producerea de epine rinA, sau ceea ce este cunoscut sub denumirea popularA de LadrenalinAM. Epine rina este un neuro-transmiEAtor care stimuleazA trecerea ener!iei prin sistemul nervos cAtre Eesuturile din or!anism. Aceasta este cea care le creeazA consumatorilor de carne senzaEia de surplus de ener!ie. 4otuCi, dupA ce ani de zile aEi consumat carne BncArcatA de adrenalinA, !landele suprarenale se vor uza, devenind leneCe Bn producerea de neurotransmiEAtori proprii. Primul e ect este scAderea tensiunii arteriale #tensiunea sistolicA sub //* este o tensiune scAzutA$. Pe mAsurA ce vom transmite ereditar aceastA epuizare a !landelor suprarenale, !eneraEiile care vor urma pot su eri de sclerozA multiplA, boala Par&inson, boala Addison Ci alte a ecEiuni neurolo!ice care se instaleazA Bn or!anism ca urmare a unei lipse cronice de neuro-transmiEAtori. Hipertensiunea poate i e ectul unei epuizAri uncEionale a suprarenalelor. 'acA !landele suprarenale sunt slAbite, or!anismul nu mai reuCeCte sA producA steroizi #antiin lamatoarele de care avem nevoie$, deoarece carnea !enereazA o mare aciditate #ceea ce va ampli ica Ci mai mult procesele in lamatorii$. :r!anismul va Bncepe sA utilizeze colesterolul Bn locul steroizilor acolo unde este prezentA in lamaEia. Aceasta devine o problemA extrem de !ravA, deoarece Bn condiEii de acidozA, lipidele se lipesc Ci ormeazA plAci LBnM Ci LpeM Eesuturi. Ener!ia provenind din consumul de carne se poate datora Ci "ormonilor de creCtere cu care sunt "rAnite vitele #sau alte animale$, cu scopul de a stimula creCterea rapidA. Ener!ia trebuie Bntotdeauna sA ie dinamicA sau celularA, nu indusA de stimulente. : sursA de ener!ie dinamicA o reprezintA alimentele Bn stare crudA, care se caracterizeazA prin alcalinitate, conEinut adecvat de electroliEi, electricitate, aminoacizi, compuCi siner!ici adecvaEi Ci complexe #vitamine, minerale, lavone Ci altele$. C1EMARE LA AC/I2NE Este momentul ca oamenii sA renunEe la consumul toxic de produse de provenienEA animalA, care, Bn prezent, au concentraEii atDt de mari de "ormoni toxici, antibiotice, compuCi c"imici industriali Ci altele, BncDt au devenit adevArate bombe cu ceas pe punctul sA explodeze Bn interiorul or!anismului. Suntem capabili sA depACim de!radarea Ci toxicitatea Ci sA ne ridicAm cu bucurie spre vitalitatea Ci curAEenia interioarA pe care numai o alimentaEie bazatA pe ructe Ci le!ume crude ni le poate o eri. : ast el de dietA va rupe lanEurile uriei Ci deprimArii, eliberDndu-ne Ci permiEDndu-ne sA trAim liberi Bn lumina sAnAtAEii vibrante. FncercaEi timp de Case sAptAmDni un re!im ArA carne Ci produse din carne Ci veEi constata di erenEa pe propria piele. 8na este sA citeCti despre un subiect Ci sA BEi ormezi o opinie pornind de la o anumitA condiEionare Bn !Dndire, Ci alta este sA treci tu BnsuEi prin experienEa respectivA. :rice ormA de viaEA transmutA compuCi Ci elemente Bn alEi compuCi Ci Bn alte elemente. Acest proces nu este BncA pe deplin BnEeles de oamenii de CtiinEA contemporani. :r!anismul poate sA creeze Ci creeazA, Bntr-adevAr, aminoacizi din carbo"idraEi Ci !rAsimi. :r!anismul utilizeazA elementele constitutive ale alimentelor, Bn special cele adecvate pentru utilizare biolo!icA, Bn scopul de a BCi menEine starea de sAnAtate Ci a se re!enera. 7atura are nenumArate eni!me care aCteaptA sA ie descoperite. Mentalul care suprareacEioneazA Bn permanenEA, are capacitatea de a menEine treazA atenEia Ci desc"iderea

su letului pentru aceastA lume, pe termen nelimitat. Mintea este asemenea omului care Bl cautA pe 'umnezeu, nAdAjduind sA descopere Bntre! adevArul, deCi acesta se a lA c"iar sub nasul lui. Mintea #intelectualismul$ are tendinEa de a demonta lucrurile, BncercDnd sA BnEelea!A cum sunt alcAtuite. 9u letul Ctie deja cum sunt Acute lucrurile. EliberaEi-vA de pretenEiile intelectualiste Ci bucuraEi-vA de simplitatea naturii Ci a lui 'umnezeu. Oi ast el nu veEi mai risipi ener!ie. 4rans ormaEi-vA Bntr-un consumator de "ranA crudA, "ranA vie, Ci vA veEi bucura de vitalitate Ci de o sAnAtate robustA. 'in acest motiv veEi i mult mai ericiEi. DIETELE 0&'ATE 5N .R&TEINE .&T .R&3&CA M&ARTEA ,ercetArile Bntreprinse de cDteva dintre cele mai presti!ioase instituEii de BnvAEAmDnt #printre care aC aminti 9immons ,olle!e Ci Harvard 8niversitJ, con orm rapoartelor publicate Bn New England Journal of Medicine Ci The Archives of Internal Medicine$ au demonstrat, de atDtea ori, cA proteina provenind din carne este toxicA pentru or!anismul uman dacA se absoarbe prin pereEii intestinali. Acest aspect va provoca acidozA, va a ecta rAspunsul imunitar Ci va avoriza dezvoltarea paraziEilor. 8rmAtoarea listA rezumA ideile abordate Bn secEiunea anterioarA, re eritoare la motivele principale pentru care trebuie sA evitAm consumul de carne Ci dietele bo!ate Bn proteine. R 9tructura proteinicA nu poate i utilizatA ca atare de or!anism, ea trebuind sA ie mai BntDi descompusA Bn elementele constitutive simple, care se numesc aminoacizi, pentru ca or!anismul sA o poatA utiliza. Acest proces consum ener!ie, Bn loc sA o !enereze. R Prin di!estia Ci metabolismul proteinelor se ormeazA numeroCi acizi, inclusiv acidul uric #care provoacA !uta$, acidul os oric Ci acidul sul uric. AceCti acizi au o acEiune iritantA Ci in lamatoare asupra Eesuturilor. Ei stimuleazA Ci rAspunsul nervos, ceea ce conduce la "iperactivitatea Eesuturilor. R Proteina este un compus de azot, cu conEinut bo!at Bn os or, care, consumatA Bn cantitAEi mari, va priva or!anismul de calciu Ci de alEi electroliEi. R Proteinele !enereazA o mare aciditate, scAzDnd ec"ilibrul pH-ului din or!anism. Aceasta provoacA in lamaEii ale Eesuturilor Ci de!radarea lor, conducDnd la moartea acestora. R Proteinele nu sunt utilizate de or!anism drept combustibil; ele sunt blocuri de construcEie Ci a!enEi de transport. ,Dnd proteinele sunt descompuse pDnA la aminoacizi prin di!estie, uncEia principalA pe care o Bndeplinesc este creCterea Ci re!enerarea Eesuturilor. Fn a ara oxi!enului, za"arurile simple reprezintA principalul combustibil de care are nevoie or!anismul. ,Dnd BncercAm sA slAbim arzDnd proteine pe post de combustibili, aceastA activitate va !enera descompunerea !rAsimilor. 'in pAcate, ea mai provoacA Ci de!radarea Eesuturilor. Fn acest el, vA puteEi distru!e Eesuturile "epatic, pancreatic Ci renal, prin aptul cA veEi arde blocurile de construcEie, Bn loc ca or!anismul sA utilizeze combustibilul adecvat. R 2a persoanele su erind de o slAbiciune a !landelor suprarenale, o alimentaEie bo!atA Bn proteine va obli!a icatul sA producA mari cantitAEi de colesterol, care va Bncepe sA ormeze plAci Bn Bntre!ul or!anism, dar mai ales la nivelul sistemului vascular, al icatului Ci rinic"ilor. 'e asemenea, va i iniEiat procesul de ormare a calculozei la nivelul icatului Ci al colecistului.

R Proteinele animale putrezesc Bn interiorul or!anismului, imprimDnd corpului un miros speci ic. AceCti produCi de putre acEie ormeazA o adevAratA "azna BncArcatA de toxine, care se acumuleazA Bn intestine Ci Eesuturile or!anismului, atDt Bn interstiEii, cDt Ci Bn celule. Aceasta nu numai cA ormeazA un mediu de culturA propice pentru paraziEi, BnsA aciditatea va produce in lamaEie care bloc"eazA respiraEia celularA, conducDnd, Bn inal, la moartea celulei. R ,onsumul mare de proteine nu este adecvat speciei umane Ci nici sAnAtos din punct de vedere iziolo!ic. R ,reCterea animalelor, ca resursA alimentarA, a Acut rava!ii din punct de vedere economic, ai mediului Ci spiritual. 7oi distru!em practic pAdurile Ci zonele verzi pentru a crea noi locuri de pACunat, ceea ce distru!e planeta Bn multe privinEe. ,reCterea animalelor a ecteazA producerea oxi!enului necesar vieEii, diminueazA protecEia aEA de enomenul de BncAlzire !lobalA, distru!e rumuseEea planetei, limiteazA protecEia Bmpotriva erodArii solului, diminueazA recoltele de ructe Ci le!ume, creCte cantitatea de produCi secundari toxici de provenienEA animalA, reduce supra eEele cultivabile Ci nivelurile de oxi!en pentru cultura cerealelor Ci distru!e "abitatul animalelor sAlbatice. 9ecAtuim mii de "ectare de teren pentru a cultiva tone de cereale cu care sunt "rAnite bovinele Ci alte animale de consum. R 'ietele pe bazA de proteine conEin cantitAEi excesive de epine rinA #adrenalinA$, care provoacA a!resivitate, urie Ci eCec uncEional la nivelul suprarenalelor celor care le consumA. R 9-a demonstrat cA provoacA apariEia cancerului de colon. 9unt suspectate Ci de producerea cancerului "epatic Ci pancreatic. Acumularea de materii intrate Bn putre acEie din sistemul lim atic este cauza posibilA care declanCeazA ormarea lim oamelor. R 9-a constatat cA Bn comunitAEile unde se consumA multA carne, durata de viaEA este mult mai redusA. 8n exemplu Bn acest sens Bl constituie populaEia 3ntuit din Alas&a de 7ord Ci ,anada, Bn rDndul cAreia media de viaEA este de aproximativ cincizeci de ani. R ,arnea nu este altceva decDt o concentrare de celule moarte sau a!onizante, trAind Bntr-o "azna de sDn!e stricat, intrat Bn putre acEie. 3ar oamenii numesc aceastA "azna alimentaEie bene icA. R ,arnea stimuleazA, iritA Ci in lameazA or!anele sexuale, Bn special !landa prostatei, ducDnd ast el la apariEia prostatitei. R Fn prezent, carnea animalelor de consum este BncArcatA cu "ormoni de creCtere, antibiotice, pesticide, erbicide, deCeuri nucleare, nivel crescut de adrenalinA Ci alte substanEe toxice preluate din poluarea atmos ericA Ci a solului. 4oate aceste elemente sunt considerate canceri!ene. 2a vaci, porci Ci !Aini, incidenEa ormelor de cancer este mai mare ca niciodatA. 3ar oamenii se "rAnesc cu acestea. 8nii producAtori de carne # ermieri sau crescAtori de animale$ Ci-au pierdut orice urmA de inte!ritate moralA Ci de decenEA Ci dau la tocat vacile, porcii Ci !Ainile bolnave Ci a!onizante, amestecDnd aceastA carne LmoartAM, adeseori LbolnavAM, Bn "rana obiCnuitA a animalelor. 4oate aceste practici duc la apariEia unui maladii ca Lboala vacii nebuneM sau boala Lcopita Ci botulM. ,onstatAm cu toEii acest lucru, mai ales Bn Europa, unde crescAtorii de animale BCi "rAnesc vitele cu carne provenind de la oi moarte. =acile sunt animale ve!etariene. 7ici porcii nu sunt, prin de iniEie, carnivori. Aceste practici

creeazA acidozA Ci BmbolnAvesc animalele, aCa cum Bi BmbolnAvesc Ci pe oameni. R 'ietele cu conEinut proteinic ridicat scad nivelul de man!an din or!anism, ceea ce poate provoca spasme, convulsii, probleme de transmitere a impulsurilor neuronale #miastenie, 9.:.6., aritmie cardiacA, inclusiv ibrilaEii, Ci altele$, probleme neuromusculare, boala Par&inson Ci boala 2ou Ne"ri!. R ,arnea abundA Bn celule roCii moarte #"emo!lobinA$, cu conEinut mare de ier. 'eCi ierul este un mineral, dacA este consumat Bn cantitAEi excesive, va deveni nociv pentru or!anism, mai ales ierul ionizat #nu ierul de provenienEA ve!etalA$. 4oxicitatea ierului va produce o multitudine de reacEii or!anice, printre care se numArA: G scAderea nivelului de crom #necesar Bn a ecEiunile le!ate de trans erul de insulinA$; G scAderea nivelului de zinc #necesar Bn producerea insulinei Ci a ener!iei$; G lezarea Eesuturilor "epatice, pancreatice Ci renale; G scAderea nivelului de calciu Ci a absorbEiei Ci utilizArii calciului; G creCterea nivelului de sodiu #ceea ce va produce edeme$; G creCterea nivelului de azot Ci de os or #ceea ce va spori acidoza$; G ameEeli, tulburAri de ec"ilibru Ci stAri spastice datorate scAderii nivelului de man!an; G consumul de carne duce la creCterea tensiunii arteriale, prin retenEie de apA Ci coa!ularea lipidelor; G consumul de carne asociat cu aportul suplimentar de vitamina , intensi icA asimilarea ierului, conducDnd ast el la creCterea toxicitAEii ierului; G consumul de carne roCie este asociat cu creCterea compuCilor de tip 77itroso din culturile de bacterii intestinale, care pot produce cancer de colon; G consumul de carne este recunoscut a i cauza principalA care conduce Bn mod direct la de!radarea danturii. Acestea sunt doar cDteva exemple ale cauzelor care duc la distru!erea rasei umane ca urmare a consumului ridicat de proteine animale. 4rezeCte-te Ci bucurA-te de viaEA ArA produse animale. ,orpul BEi va i recunoscAtor pentru ceea aci pentru el, iindcA va scApa de mirosul neplAcut Ci va vibra de sAnAtate. 3ubiEi-vA planeta Ci animalele alAturi de care convieEuim. .R&TEIN* C&M.LET* (A2 LE'END* C&M.LET*? 3deea cA or!anismul uman ar avea nevoie de "ranA bo!atA Bn aminoacizi LcompleEiM

sau Lproteine completeM este o mare poveste. 'e mulEi ani ne luptAm cu aceste in ormaEii eronate. Fn principal, acestea BncearcA sA vA convin!A cA dacA nu consumaEi la iecare masA alimente care conEin toEi aminoacizii esenEiali, nu veEi dispune de elementele necesare creArii unei Lproteine completeM Ci, prin urmare, or!anismul va su eri de carenEA de proteine. Acesta este principalul ar!ument Bn sprijinul consumului de carne Ci de produse lactate sau al consumului de produse din soia, asole Ci AinA albA. NDndiEi-vA totuCi la urmAtoarele aspecte: R Fn ce constA alimentaEia unui cal, a unui ele ant sau a unei vaci; 9unt animale erbivore, iar orEa lor este binecunoscutA. 5e!imul lor alimentar constA Bn exclusivitate din iarbA Ci masA ve!etalA. 'acA ar avea nevoie de atDt de promovata LproteinA completAM, probabil cA Ci-o procurA din plante. R 3arba ormeazA 7?-*?P din alimentaEia urCilor !rizzlJ. 8rCii nu mAnDncA multA carne. 'acA totuCi o ac, Bn !eneral ei cautA structuri lipidice #Ci nu proteinice$. 8rCii sunt omnivori. R :amenii sunt specia superioarA de pe scara evoluEiei, BncadraEi Bn clasa ru!ivorelor, ceea ce BnseamnA cA or!anismul uman nu a ost conceput pentru a consuma carne. R AdepEii consumului de alimente crude, care au o dietA ec"ilibratA constDnd din ructe, le!ume Ci nuci, nu su erA niciodatA de carenEe de aminoacizi necesari pentru menEinerea sAnAtAEii. 'impotrivA, aminoacizii de provenienEA ve!etalA sunt BncArcaEi cu mai multA ener!ie Ci mai uCor de descompus Ci de utilizat de or!anismul uman. 'i!erarea cArnii, Bn vederea extra!erii aminoacizilor din componenEa sa, presupune declanCarea unor procese mai radicale, care vor priva or!anismul de ener!ie. ,elAlalt aspect important este cA proteinele provenind din carne produc reacEii acide Bn or!anism, mArind Ci mai mult acidoza, Bn timp ce produsele ve!etale produc reacEii alcaline, reducDnd ast el acidoza. :r!anismul uman are nevoie de "ranA vie pentru a i viu. 'acA elementele nu provin din ructe, nuci Ci le!ume or!anice, proaspete, atunci nu aveEi nevoie de eleQ Fn plus, obiceiul de a mDnca Eesuturi alterate, putrede Ci moarte G inclusiv celulele moarte ale sDn!elui intrat Bn descompunere G nu este un obicei sAnAtos. !rin "ns #i constitu$ia sa% organismul uman nu a reu#it s se adapte&e la noile condi$ii de via$ % "n noul mediu artificial care a "nlocuit mediul natural. 'e&ultatul este permanenta lupt dintre om #i mediul "n care tr ie#te. Iar efectul acestui de&acord este degradarea general a corpului uman% ale c rei simptome au primit numele de boal . Pro esor Hilton Hotema, Man(s )igher Consciousness #Con#tiin$a Superioar *mului$ 9per acum va v-ati convins si ati invatat ca omul trebuie sa se "raneascu cu legume! ructe! ierburi! seminte si nuci, si nu cu carne si lapte. Parerile specialistilor expuse mai sus sunt re!asite in cartea dr. 5obert Soun!, precum si in cartea >9a traim sanatos ara toxine> scrisa de dr. 5obert Morse. Acesta din urma carte o avem disponibila in ormat electronic, o putem o eri celor interesati prin e-mail, va ro! sa ne contactati daca doriti cartea. a

&bezitatea si alcalinizarea

:bezitatea si alcalinizarea Probabil cea mai cunoscuta descoperire a 'r. 5obert Soun! este le!ata de adevarata cauza a !reutatii excesive, a obezitatii. A observat ca !rasimea este de apt cauzata de acidi iere. ,e inseamna asta; :r!anismul produce celule adipoase pentru a transporta acizii de la or!anele cele mai importante, vitale, pentru ca acesti acizi sa nu distru!a or!anele. Nrasimea salveaza viata dvsQ Aceasta !rasime este de apt un raspuns, o reactie a or!anismului la excesul de acizi. 9olutia; 8na simpla si la indemana tuturor: alcalinizarea or!anismului. :bezitatea constituie o mare problema printre oameni, mai ales printre emei. 'in ne ericire, majoritatea cauta remediul intr-o capsula minune. 78 s-a inventat inca nici un medicament minune care sa ne scape de &ilo!ramele in plus. Toata lumea trebuie sa intelea!a ca slabirea este un proces, este sc"imbarea modului de viata acid cu unul alcalin, nu se poate slabi pur si simplu in!"itind o pastila si continuand sa mananci carne si dulciuri cat cuprinde, si stand in otoliu la televizor toata ziua. A(A N2 (E (LA0E(TE$ Mereu sunt sunat de diverse persoane care imi cer sa le recomand ceva pentru slabit. Atunci le explic ca slabirea este un proces, este o sc"imbare radicala a modului de viata, un proces care presupune sc"imbarea alimentatiei, sc"imbarea modului de a !andi, si un pro!ram zilnic de miscare, exercitii izice. Majoritatea sunt dezama!iti cand aud ce le spun, ei au crezut ca !ata, in!"it o pastila si dau jos -? de &!. 'a, pot sa in!"ita o pastila si sa dea jos -? de &ilo!rame, dar cu pretul privarii or!anismului de elementele nutritive importante, si mai ales cu pretul ca peste o luna sau doua vor pune la loc -0 de &ilo!rame. 7u mai vorbesc ca or!anismul va i mai acid ca inainte. Asadar, obezitatea este de apt supra-acidi ierea or!anismului. (labirea se va produce automat si natural in momentul in care veti adopta o alimentatie alcalina si veti ace miscare, lucrand si pe armonia biostructurala. & dieta alcalina "a produce minuni la cei care su era de obezitate. =reti sa slabiti; Mancati alcalin, aceti miscare, si eventual, adjuvant, olositi produse naturiste alcalinizante.

Ec#ilibrul biostructural sau armonia biostructurala

Ec"ilibrul biostructural sau armonia biostructurala :mul privit in ansamblu, nu este doar izic, multe terapii, si din pacate si cea alopata, privesc omul din punct de vedere izic. :mul, din punct de vedere "olistic, cuprinde ) mari laturi,

componente: 6- &mul izic 7- &mul psi#ologic! emotional 8- &mul spiritual&mul izic reprezinta partea izica a noastra, tot ce tine de corpul izic, de materia din care suntem creati. &mul psi#ologic! emotional reprezinta partea noastra care tine de modul nostru de a !andi, de sentimentele pe care le nutrim, de emotiile pe care le traim. &mul spiritual reprezinta partea aceea a iintei noastre care priveste relatia noastra cu divinitatea, oricare ar i aceasta. Pentru a exempli ica, iata si o sc"ema simpli icata a biostrucuturii omului, reprezentata prin ) cercuri concentrice care se intrepatrund: 'e cele mai multe ori, bolile isi au cauza in modul nostru de icitar de a !andi, de a relationa cu cei din jur, si dintr-o lipsa acuta a relatiei cu divinitatea. 9tarea de sanatate per ecta este atunci cand intre cele ) componente ale biostructurii noastre exista o armonie. Atentie mare, aceste componente ale iintei noastre 78 se compenseaza una pe cealalta. Adica nu putem spune >lasa ca pot sa mananc ce vreau si cat vreau% nu e obligatoriu sa am gri+a la partea fi&ica% pentru ca voi avea mai multa gri+a la modul de a gandi% si astfel voi compensa cu partea fi&ica de care nu am gri+a>. Armonia biostructurala se instaleaza atunci cand toate cele trei componente sunt e!ale. 3n oricare alta situatie ne !asim in dezec"ilibru. In ceea ce pri"este partea izica, trebuie sa avem !rija la alimentatie, sa asi!uram corpului o dieta ec"ilibrata care sa contina toate elementele de care are el nevoie. Mesele trebuie sa ie re!ulate pe cat posibil, si sa nu mancam dupa ora /* sau /1. Extrem de important, zilnic trebuie sa acem miscare, exercitii izice. 7oi recomandam TiNon!-ul, vezi aceasta rubrica in meniul din stan!a. 4otodata, zilnic trebuie sa exersam respiratia constienta, macar de cateva ori pe zi. A se evita pe cat posibil curentii de aer si aerul conditionat, care pot produce blocaje ener!etice severe. In ceea ce pri"este partea psi#ologica! emotionala, aici trebuie sa ne cultivam un anume mod de !andire si de relationare cu cei din jur. : alimentatie adecvata si miscarea zilnica ajuta extrem de mult in cultivarea unui mod de a !andi pozitiv. @rica, !andurile ne!ative, ura, invidia, or!oliul, si alte emotii de acest el sunt uci!atoare pentru or!anism. Nandirea pozitiva se obtine automat printr-o relatie buna cu divinitatea, printr-o relatie buna cu semenii, prin munca in satis actie, printr-o alimentatie ec"ilibrata, prin miscare. 'aca persista sentimentele ne!ative, inseamna ca ceva este !resit, ceva s-a ne!lijat dintre cele enumerate anterior. In ceea ce pri"este relatia cu di"initatea, trebuie spus de la inceput ca nu este importanta reli!ia de care apartinem. 7u conteaza daca numesti divinitatea '-zeu, Alla", 6ud""a, @orta 7aturii, etc. Importante sunt sentimentele noastre ata de di"initate. @iecare se va raporta

la divinitate in unctie de reli!ia sau credinta pe care a ales-o, pe care a simtit-o mai aproape de su letul sau. 'in pacate aici multi oameni se raporteaza !resit, si cred ca daca aprind o lumanare la biserica sau spun o ru!aciune, sunt cei mai buni credinciosi. 9au mer! la biserica, se roa!a, ac semnul crucii din obli!atie sau din obisnuinta. A avea o relatie buna cu divinitatea, inseamna a trai in inima, in su letul tau aceasta relatie. ,onteaza ceea ce este in su letul tau, nu ceea ce aci doar ca sa te vada altii sau ceea ce aci din instinct #de exemplu multi ac semnul crucii cand trec pe lan!a o biserica, insa e un !est mecanic, !andul lor este la cu totul altceva$. 5elatia cu divinitatea se traieste in inima si su letul tau. 3ma!inati-va starea dvs. de sanatate ca un drum as altat prin viata. 3ma!inati-va boala ca o !roapa in as alt. ,e acem cand vedem ca suntem bolnavi; @u!im repede la medic sa ne dea medicamente sau produse naturiste. ,u alte cuvinte, luam o lopata de as alt si astupam !roapa. 4oate bune si rumoase, am re acut drumul nostru as altat prin viata. Insa cat "a tine acesta ara gropi? 3ma!inati-va ca prin modul nostru dezastruos de alimentare, prin lipsa de exercitii izice, si mai ales prin sentimente ne!ative #!en ura, manie, urie, e!oism, mandrie, or!oliu prea ridicat, rautate, judecata altor oameni, bar a, rica, !elozia, tristetea, etc$ si prin lipsa unei bune relatii cu divinitatea, noi aruncam mereu pe propriul nostru drum as altat al vietii !renade sau bombe care produc !auri in as alt, adica boli. ,e acem atunci; 3ar u!im la medic si iar plombam as altul; 'in pacate, cei mai multi oameni asta ac, toata viata mer! la medic si toata viata iau o tona de medicamente, si tot nu scapa de boala. 'e ce; Pentru ca ei nu vad cauza bolii. Asta inseamna armonia biostructurala, starea cand ne autoanalizam viata, modul de alimentatie, modul de !andire, sentimentele si relatia cu divinitatea, si incepem sa nu mai aruncam bombe si !renade. ,and veti reusi sa nu va mai bombardati sin!uri drumul vietii, atunci veti i in armonie biostructurala si intr-o stare de sanatate asa cum ati dorit. Ati inteles acum cum unctioneaza armonia biostructurala; 7oi sin!uri ne provocam bolile, si tot noi sin!uri le putem vindeca. Medicul ne ajuta prin meseria lui sa plombam drumul, sa il re acem, insa daca noi continuam sa il bombardam, el nu prea are ce ace. 'e noi depinde sa ne pastram mai departe starea de sanatate, sa ne pastram drumul ara !ropi. ,ine intele!e aceste lucruri, va trai viata in sanatate si armonie, cine nu, va trai viata cu pun!a de medicamente dupa el si prin cabinete medicale. D9zeu sa "a dea intelepciunea necesara sa obtineti armonia in "iata d"s-$ 3ata si un tratament care este !ratuit si care ajuta oarte mult la restabilirea armoniei biostructurale: Iertarea. Esti in relatii proaste cu cineva; Ai cui sa ceri iertare; 5ezolva-ti imediat aceste probleme, cere iertare celor carora le-ai !resit si iarta-i si pe cei care ti-au !resit tie. 'aca nu te impaci cu tine insuti, atunci a bine si iarta-te. ,ere-i lui '-zeu sa te ierte. 9i uite asa ai acut un pas mare spre armonia biostructurala. Iubirea. 4rebuie sa ne iubim intre noi neconditionat. 'aruieste iubire celor din jur, si vei primi iubire la randul tau. 3ubeste si accepta toti oamenii. 9i a acest lucru din toata inima ta. 7umai asa vei ajun!e la armonia biostructurala si la sanatatea dorita. Daruirea neconditionata. ,and cineva iti cere ajutorul si poti sa-l ajuti, ajuta-l. 'aruirea neconditionata inseamna a darui celui de lan!a tine ara a astepta ceva in sc"imb. :ricum vei i rasplatit pentru apta ta. :bisnuieste-te sa te daruiesti neconditionat, si vei i mai aproape

de ec"ilibrul biostructural. .e langa iertare! iubire si daruire neconditionata, se mai pot administra si alte >medicamente> adjuvante, cum ar i: lipsa de orgoliu! lipsa mandrie! lipsa :udecatii sau bar a. 4rans orma-le pe acestea in smerenie! ingaduita si rabdare. A i in armonie biostructurala inseamna a avea un ec"ilibru intre izic, emotional, si spiritual. Atunci cand in una din aceste parti se instaleaza un dezec"ilibru, acest dezec"ilibru se va mani esta mai intai in planul ener!etic, iar daca nu este rezolvat, inevitabil se va mani esta in planul izic, instalandu-se boala. Totul in "iata unctioneaza dupa principiul ceea ce semeni! aceea culegi$. 'aca sunteti in su erinta, analizati ce ati semanat. Analizati unde in biostructura sunteti de icitari, si rezolvati imediat dezec"ilibrele. Pastrati-va ec"ilibrul biostructural, multumiti in iecare zi lui '-zeu, iubiti si daruiti celor din jur, iertati, traiti in smerenie, rabdare si in!aduinta, si viata voastra va lua o noua intorsaturaQ 'umnezeu sa va ajuteQ

Cum se manca acum 6;; de ani si de ce erau oamenii mai sanatosi

De ce"a timp! pe ecranele tele"izoarelor noastre apare! dupa interminabilele calupuri publicitare! un anunt care spune cam asa: <E=cesul de sare! za#ar si grasimi dauneaza sanatatii<Este un demers laudabil al Ministerului 9anatatii, un avertisment de mare importanta, dar care nu rezolva aproape nimic. Mai bine ar i ost ca statul sa aiba !rija cu adevarat de sanatatea noastra, cu masuri concrete luate pe termen lun!. ,um ar i, de pilda, sa-i incurajeze pe bietii nostri tarani sa urnizeze produse ecolo!ice !arantate, in loc sa-i alun!e din piete, sau sa impuna restrictii drastice industriei alimentare, in olosirea pe scara lar!a a aimoaselor E-uri.

9au sa abro!e ur!ent aberatia sarii iodate. 'ar cum statul roman are el insusi nevoie de sprijin pentru a se intrema, sa nu cerem de la el ce nu poate si sa ne luam sanatatea in !rija noastra, inainte de a i prea tarziu. 'e pilda: sa aruncam o privire in trecut, ca sa vedem ce puneau pe masa bunicii nostri, de erau mai sanatosi decat noi; ,e veri!a s-a rupt, in stiinta alimentatiei, ast el incat "rana ne-a devenit din prieten, dusman; )aina neagra Era pana de curand in!redientul principal al painii noastre cea de toate zilele. ,onstituia, alaturi de malai, baza alimentatiei taranilor nostri. @aina nea!ra se obtine prin macinarea bobului de !rau cu tot cu coaja, rezultand o pulbere imbo!atita cu multe ibre alimentare, vitamine si minerale. 'in pacate, aina nea!ra este di icil de conservat pe termen lun! #intra in ermentatie$, aluatul preparat din ea creste mai !reu, are un !ust ceva mai aspru decat cel din aina alba, motiv pentru care aceasta din urma a ost promovata la ran! de printesa, aina nea!ra iind trans ormata in ,enusareasa si pusa la colt. 3n consecinta, de cateva decenii suntem in principal consumatori de aina alba, un apt plin de rele urmari.

E ectele ainii albe asupra organismului @aina alba este un aliment oarte mult simpli icat, din bo!atia de substante a bobului de !rau iind selectata una sin!ura: amidonul. Acelasi amidon il !asim in mari proportii si in orezul alb #adica decorticat$ sau in carto i. Putem spune, asadar, ca "rana noastra se bazeaza de cateva zeci de ani in mare masura pe amidon in stare pura. 'ar or!anismul nostru - spun oamenii de stiinta - nu a ost pro!ramat de natura sa metabolizeze amidon in stare pura, care este >mort>, in lipsa complexului natural de substante din !rau. Mai mult, corpul nostru are nevoie de anumite componente din aina nea!ra, cum ar i ibrele alimentare, de exemplu, care curata tubul di!estiv de toxine, con era o stare de satietate, c"iar si atunci cand se consuma cantitati mai reduse de "rana, ajuta la metabolizarea corecta a !rasimilor. :r!anismul are, de asemenea, nevoie de vitaminele din complexul 6 #importante pentru imunitate, sistemul nervos si cel endocrin$, de mineralele si de enzimele pe care le contine aina nea!ra, absenta lor ducand la o multime de boli: obezitate, constipatie, cancer al tubului di!estiv, diabet. 'e asemenea, consumul de aina alba si de amidon in stare pura poate produce dezordini di!estive, avorizeaza aparitia !astritei "iper-acide si a colitei de ermentatie. Mierea de albine Acest produs al stupului a ost, pana la s arsitul secolului Uix, cand s-a descoperit modul de obtinere la scara industriala a za"arului, sin!urul indulcitor cunoscut, disponibil in cantitati su iciente pentru utilizarea curenta in alimentatie. Mierea este un amestec de za"aruri naturale, obtinute de albine din nectarul lorilor, za"aruri combinate cu ceara, polen, enzime. 7enumarate studii arata e ectele ei bene ice asupra sanatatii, cu rezerva ca este destul de scumpa si !reu de obtinut in cantitati mari. 'e aceea, producerea pe scara industriala a za"arului, ie tin si disponibil in cantitati nelimitate, a produs o revolutie in alimentatie. : revolutie dublata de... involutie. E ectele za#arului asupra organismului

2a el ca si aina alba, za"arul contine o sin!ura substanta: za"aroza. Aceasta, in timp ce mierea este o combinatie de za"aruri # ructoza si za"aroza in special$ cu aminoacizi, enzime, acizi or!anici etc. ,onsumand za"ar, obli!am or!anismul sa metabolizeze o substanta practic pura, in locul combinatiilor naturale #din miere sau din ructe$ cu care el s-a obisnuit in decursul milioanelor de ani de evolutie. Mai mult, aparitia za"arului a mai determinat un enomen: marirea exponentiala a proportiei dulciurilor in alimentatia zilnica. 9tudiile nutritionistilor arata ca aparitia za"arului si a noilor indulcitori arti iciali a condus la cresterea consumului de dulciuri cu .?? pana la /???P in ultimele opt decenii. ,e inseamna aceasta; @aptul ca pancreasul omului modern este supus la e orturi imense, de sase pana la opt ori mai mari decat a ost el in mod natural proiectat, pentru a pastra ec"ilibrul !licemiei. Mai mult, numeroase lanturi metabolice #inclusiv cele ale !rasimilor$ sunt perturbate de consumul de za"ar in di erite orme, ceea ce conduce, inevitabil, mai devreme sau mai tarziu, la boala. Primul pe lista nea!ra a bolilor produse de >moartea alba>, cum mai este numit za"arul, este diabetul. Apoi, pe lista urmeaza de icientele imunitare, in ertilitatea, !astrita si ulcerul, lipsa de calciu si de ma!neziu, caria dentara si, nu in ultimul rand, obezitatea. )ructele si legumele Au constituit, alaturi de cereale, baza alimentatiei. ,onsumate in stare naturala sau preparate termic, ele au asi!urat or!anismului nu doar necesarul de calorii, ci si de vitamine, minerale constitutive, oli!oelemente, enzime etc. 'e obicei, erau olosite le!umele oarte proaspete, culese din !radina proprie si consumate la scurt timp dupa recoltare. 3n prezent insa, acest lucru nu mai este posibil in a!lomeratiile urbane, unde sunt olosite le!umele obtinute prin procedee care tin mai de!raba de industrie decat de a!ricultura. Plantele sunt "ranite arti icial, cu in!rasaminte c"imice, sunt erite de daunatori cu ajutorul pesticidelor, apoi sunt coapte in lazile in care sunt transportate, asa incat sa nu se strice pana la destinatie. Mai mult, pentru a i marita productivitatea, s-a trecut la modi icari !enetice ale plantelor, asa incat sa creasca mai mari, mai rezistente la actorii externi. Aceste >minunate> calitati ale plantelor modi icate !enetic apar cu pretul saracirii substantelor nutritive, a modi icarii !ustului si aromei ori!inare. ,u alte cuvinte, desi au aceeasi denumire ca si acum o suta de ani, le!umele si ructele pe care le consumam nu mai sunt deloc aceleasi, lucru care nu ramane ara e ecte asupra sanatatii. E ectele "egetalelor obtinute pe cale industriala asupra organismului 3n masura in care nu contin pesticide si alte substante c"imice arti iciale, le!umele si ructele au e ecte bene ice asupra corpului. 3n sc"imb, ve!etalele crescute peste mari si tari, >ajustate> pentru a i transportate pe distante de mii de &ilometri, lipsesc or!anismul de vitaminele, mineralele, enzimele si celelalte substante nutritive necesare mentinerii starii de sanatate. :mniprezente in supermar&eturi si in piete, prin ele ajun! in ar uriile noastre alimente alse, imbunatatite cu aromatizanti si amelioratori de !ust sintetici. @ara a i neaparat nocive, le!umele si ructele pe care le consumam nu-si mai ac >datoria> ca in trecut, iind tot mai sarace in substante nutritive. Carnea 9e produce relativ ie tin, in erme de tip industrial, este usor de preparat si oarte "ranitoare, avand multe calitati care o ac sa corespunda spiritului vremurilor in care traim. Am scris

adesea in pa!inile revistei noastre despre e ectele nocive ale carnii, asa incat nu vom dezvolta oarte mult acest subiect acum. 7e vom axa, in sc"imb, pe >cantitate> si >calitate>. Aceasta, pentru ca in lumea europeana #si nu numai$ consumul intensiv de carne - nu este o traditie, asa cum se spune, ci o moda. 'aca este sa luam ca exemplu, lumea satului romanesc, consumul de carne era acolo o exceptie si nu o re!ula. ,arnea era consumata mai de!raba duminica si strict la sarbatori si oarte putin in rest. Mai mult, traditia crestina, ce impune peste an patru posturi, era respectata, asa ca luni la rand, carnea disparea de pe masa romanului, in vreme ce azi, cei ce respecta posturile sunt o raritate. ,a sa nu mai vorbim despre calitatea carnii obtinuta in crescatorii industriale. E ectele carnii asupra organismului 8n studiu britanic laborios, acut pe nu mai putin de 0??.??? de oameni, arata ca cei care consuma recvent carne au mult mai des probleme de eliminare #constipatie in special$, o imunitate redusa si o sensibilitate "epatica marita. 'e asemenea, >carnivorii> au o tendinta mult mai mare de a acumula tesut adipos si de a creste in !reutate. 'ar ce inseamna >persoane care consuma recvent carne>; 3n opinia cercetatorilor britanici, o persoana care consuma de )-+ ori pe saptamana cate un sandVic" cu preparate din carne la micul dejun si o bucata de riptura la pranz este un consumator recvent. : clasi icare oarecum surprinzatoare, in conditiile in care cei mai multi dintre noi considera ca o masa ara carne este prea putin indestulatoare. ,e se intampla cand "ranim cu carne in exces un or!anism inapt sa proceseze mari cantitati de proteina animala; 5aspunsul e simplu: apare boala. 4ot mai multi nutritionisti accepta aptul ca dintre alimentele de baza, carnea este cel mai toxic. Ea este printre principalele cauze ale aparitiei cancerului de colon, a celui de rect, "epatic, ovarian, precum si a multor alte orme de cancer. Pe lista a ectiunilor produse de consumul de carne mai putem adau!a si litiaza renala cu oxalati, insu icienta cardiaca, arterita obliteranta, aler!ia #produsa mai ales de nitritii din carne$, celulita #produsa de "ormonii prezenti in carne$, colita de putre actie, constipatia, acnea, diverse tulburari "ormonale. 2leiurile presate la rece si oleaginoasele Pana la s arsitul secolului Uix, uleiul ra inat era aproape necunoscut in !ospodariile taranesti, unde untdelemnul se obtinea in mod traditional prin presare, adica din semintele de dovleac sau de loarea-soarelui, din nuci, din alune neprajite. Ast el, dieta oamenilor de acum o suta de ani era in mare masura bazata pe asa-numitele >!rasimi nesaturate>, care se numara printre prietenii or!anismului, ai sistemului cardiovascular in special. 3n sc"imb, uleiul ra inat sau dublu ra inat, mar!arina, !rasimile ve!etale emulsionate si introduse in dulciuri, creme sau sosuri au e ecte cat se poate de nocive asupra or!anismului. E ectele grasimii asupra organismului Nrasimile nesaturate, majoritare in alimentatia de acum o suta de ani, curatau vasele de san!e, ajutau la mentinerea tineretii si a elasticitatii acestora. 3n sc"imb, !rasimile saturate, adica cele din uleiul ra inat sau dublu ra inat, din mar!arina, sau din unt au e ecte opuse, adica distructive, asupra or!anismului. Ele orteaza icatul, care este obli!at sa le metabolizeze, cresc proportia de colesterol in san!e, accelereaza procesul de imbatranire al vaselor de san!e, conducand la aparitia unei multitudini de probleme de sanatate. ,ele mai recvente boli produse de excesul de !rasimi saturate, caci la ele ne re erim, sunt cele cardiovasculare:

isc"emia cardiaca, arterita obliteranta, ateroscleroza, "ipertensiunea, accidentele vasculare. Apoi urmeaza pe lista supra-!reutatea si obezitatea, celulita si ver!eturile, diversele boli de piele, bolile icatului, litiaza si dis&inezia biliara.

Cu specialistul american Robert Young! despre alimentele care ne tin tineri si sanatosi

<Intr9o ar urie ar trebui sa a"em cam 7;> #rana acida! cum ar i carnea sau cerealele! si ?;> #rana alcalina! cum ar i legumele "erzi< * Nutritionistul si naturopatul american Robert Young, cunoscut in intreaga lume pentru teoriile sale legate de importanta fundamentala a unei alimentatii alcaline, spune ca reteta sanatatii, tineretii si vitalitatii, dar si cauza tuturor bolilor, se afla in alimentatie * Pentru ca or!anismul nostru sa unctioneze per ect e nevoie ca in interiorul celulelor sa existe un ec"ilibru intre acizi si baze. #El este masurat cu ajutorul pH-ului. 9cala valorilor pH se intinde de la pH/ - puternic acid - pana la pH7 - neutru si pana la pH/+, puternic bazic.$ 'in ne ericire, alimentatia lumii moderne a alunecat periculos in directia "ranei acide, care modi ica dramatic metabolismul, ducand la boli !rave, otraviri sau prabusiri ale sistemului circulator. Practic, excesul de pH acid sta la baza majoritatii bolilor !rave ale secolului in care traim. Printre marii cercetatori ai problemei se a la nutritionistul american 5:6E54 S:87N, creatorul celebrei ormule >PH M35A,2E>, care promoveaza alimentatia bazica #bazata pe le!ume, ructe si uleiuri sanatoase$ ca undament al sanatatii, vitalitatii si tineretii. Publicul lar! il stie pe 5obert Soun! mai ales datorita unora dintre pacientii sai cu notorietate mondiala, printre care Hulie AndreVs sau HillarJ ,linton, iar in 5omania, i-au ost traduse deja trei dintre carti. 9aptamana trecuta a ajuns si la 6ucuresti pentru o simpla prospectie, dorind sa-si extinda si aici lantul international de clinici sau sa construiasca un complex de detoxi iere in a ara orasului, intr-o livada, ca la resedinta sa din =alleJ ,enter. 3n viziunea sa, dezec"ilibrul pH-ului alcalin, prin excesul pH-ului acid din corp, este cauza tuturor relelor, responsabil de imbatranirea prematura, de caderile de par, de obezitate, de aproape *?P dintre

boli, printre care si trei din seria celor uci!ase: bolile de inima, cancerul si diabetul. ,ei -? de ani de cercetari ai lui 5obert Soun! s-ar putea rezuma destul de simplu: intr-o ar urie ar trebui sa avem cam -?P "rana acida, cum ar i carnea sau cerealele, si *?P "rana alcalina, cum ar i le!umele verzi. Mecanismele si principiile care trans orma aceasta reteta simpla in >sanatate curata> ne sunt dezvaluite c"iar de 'r. 5obert Soun!, intr-un interviu acordat revistei >@ormula A9>. Marele miracol al sanatatii: pastrarea ec#ilibrului p1 in corp , -upa o lunga perioada in care comunitatea stiintifica din domeniul medicinei parea sa aiba toate raspunsurile% cochetand chiar si cu ideea ca au ramas putine de descoperit% in pre&ent% siguranta ei incepe sa se relativi&e&e% iar medicina alternativa capata din ce in ce mai multa popularitate. -e unde aceasta schimbare. - Probabil, cel mai mare esec al comunitatii stiinti ice a ost incapacitatea de a o eri un raspuns intrebarilor le!ate de cancer. Presedintele 7ixon a declarat razboi cancerului in /17?, s-au c"eltuit miliarde de dolari in cercetare, de atunci au trecut +? de ani, nu suntem aproape de rezolvare si, mai !rav, nu exista nici macar perspectiva aparitiei acestor solutii, intr-un orizont de timp, oricare ar i acela. 'e apt, cam toate lucrurile pe care le stiam candva cu si!uranta tind sa devina relative. =om asista, in curand, la sc"imbari importante in stiinta, in izica, in matematici, in medicina. 3n acest din urma caz, cred ca ultimii ani au sc"imbat destul de serios atat viziunea, cat si abordarea medicala. 9unt prea multe boli de proportii epidemice, mediul nu este tocmai prietenos, exista poluare a aerului, poluare a apei, poluare a mancarii, manipulare !enetica a mancarii, ast el incat produsele sa poata rezista mai mult pe ra turile supermar&eturilor sau in ri!ider. 4oate acestea au sens pentru industrie, dar distru! sanatatea umana. 3n acest context, este de asteptat ca si comunitatea medicala sa intre intr-un impas, asa cum se intampla acum cu sistemul inanciar.

'r. 5obert Soun!, in vizita la presedintele american 6arac& :bama , Sa ne asteptam la o revolutie. - 5evolutia la care vom asista va i in sensul unei orme de independenta: oamenii isi vor asuma din ce in ce mai mult responsabilitatea pentru sanatatea lor. 3n acest moment, cam .?P dintre cei care mer! la medic, potrivit unor studii realizate in 9tatele 8nite, incearca si medicina alternativa sau doar medicina alternativa. Medicii prescriu pastile pentru niste boli pe care, de apt, nu le cunosc su icient de bine. 3ndustria armaceutica nu vindeca boli, ci trateaza simptome. 9e ac o !ramada de bani din ceea ce se numeste >industria bolii>. Mastodontii armaceutici nu propun variante pentru sanatate, ci dezvolta o oarte e icienta industrie a bolilor. 3n acest context destul de complicat, raspunsul meu este unul oarte simplu: pH-ul este c"eia or!anismului uman, pe care il putem intele!e cu o re!ula la el de simpla. ,orpul este alcalin in structura si acid in unctie. Marele miracol, care nu este tocmai

un miracol, ci o teorie demonstrata stiinti ic, este pastrarea ec"ilibrului pH in corp.

Educatie! nu medicatie , Care este principiul medicinei alternative. - Principiul de baza al viziunilor moderne asupra sanatatii este >educatie, nu medicatie>. Este important sa intele!em bine principiul enuntat anterior: corpul este alcalin ca orma si acid ca unctie. 3nteriorul or!anismului trebuie sa pastreze pH-ul usor alcalin, in timp ce actiunea produce reziduuri acide. 9a stran!i de!etele de la o mana - produce acid, bataile de inima produc acid, am un !and - se produce acid. Este exact ca !azul de esapament, produs de unctionarea unui automobil, pur si simplu un reziduu toxic al miscarii. Automobilul oloseste combustibil, in timp ce corpul oloseste ener!ie, electroni si trans orma aceasta ener!ie in reziduuri. 'aca aceste reziduuri nu sunt eliminate, se creeaza premisele pentru oboseala, imbatranire, boala sau obezitate. 8itati, deci, de masurarea colesterolului, uitati de calorii si de !ramajul !rasimilor, uitati de tensiune, de !licemie, de niveluri "ormonale sau de alti indici cu care sunteti obisnuiti din cabinetul mediculuiQ 8na dintre cele mai importante masuratori pentru sanatate este pH-ul san!elui si al tesuturilor. 7ivelul pH al luidelor interne a ecteaza iecare celula, intre!ul proces metabolic depinde de mediul alcalin. : "iperaciditate cronica va coroda tesutul si, daca este scapata de sub control, va intrerupe toate activitatile si actiunile acestuia, de la bataile inimii pana la combustia neurala a creierului.

'r. Soun! si Hulie AndreVs, una dintre clientele sale celebre ,u alte cuvinte, aciditatea inter ereaza cu viata insasi si se a la la radacina tuturor bolilor. 9i tot "iperaciditatea ne mentine !rasi si ne imbatraneste. Pe lan!a !rija de a nu produce cu buna stiinta un exces de acid - ca urmare a obiceiului de a manca porc sau za"ar, bunaoara -, este important sa pastram desc"ise si canalele de eliminare a acidului, care se ormeaza cand unctiile sunt exercitate. Pentru a elimina reziduurile, trebuie tinute intotdeauna desc"ise si unctionale >tevile de esapament>, anume rinic"ii, pielea sau plamanii. 'ar rinic"ii sunt stresati de la consumul de alcool, plamanii su era de la umat... , In aceasta logica% gandirea insasi produce acid si poate ucide. - 'a, nu e nici o !luma. 3n momentul in care se ormeaza un !and, se consuma ener!ie, care produce un reziduu, respectiv un acid. Este posibil ca prin !andire sa iti imbolnavesti corpul. Nandirea ne!ativa, ceea ce numim >stin&in! t"in&in!> #!andire putreda$, este nociva cu atat mai mult cu cat, de re!ula, cei care ruleaza un asemenea pro!ram intra intr-o bucla in care !andurile lor se repeta la in init, producand la in init mici cantitati de acid. : sa sune ciudat, dar oamenii pozitivi nu prea se !andesc, nu prea repeta !anduri in minte. 'in aceasta perspectiva, meditatia este o bine acere. 5elaxati-va, incetati sa repetati !anduri, evadati din

cand in cand spre o zona in care nu exista nici un !and le!at de munca, de !rijile amiliei... 5epet, insa, orice !and, bun sau rau, produce acid. 3n momentul in care vom realiza asta, vom putea compensa oarte simplu e ectele, incercand, pentru inceput, macar sa ne "idratam cum trebuie. Apa alcalina, apa ionizata, apa pura, este esentiala pentru detoxi ierea or!anismului, in masura in care suntem 7?P apa, iar san!ele este inca si mai mult, 1+P. 9anatatea si ec"ilibrul in !eneral tin de decizie. Este decizia ta daca vrei sau nu sa aci sport, este decizia ta daca vrei sau nu sa te "idratezi corect, toate sunt decizii la indemana... <(a incepem sa mancam "erdeturile lasate de Dumnezeu< , Afirmati ca suntem ceea ce mancam% ca sanatatea noastra depinde de ce punem in farfurie. Cum trebuie sa ne alimentam ca sa fim sanatosi. - 9istemul di!estiv uman este si el o simpla iluzie a stiintei moderne. 4rebuie sa ie redenumit, toate cartile ar trebui revizuite, in sensul balantei alcaline. 7u exista dis unctie iziolo!ica mai des intalnita ca indi!estia, in nenumaratele ei orme - realitate care impulsioneaza industria medicamentelor antiacide, probabil cele mai vandute pilule in toata lumea. Mascand aceste simptome cu substante armaceutice, nu acem decat sa i!noram semnalele ur!ente pe care ni le transmite corpul nostru. 9tomacul nu di!era mancarea. 'e alt el, corpul uman are la dispozitie un sin!ur instrument care sa marunteasca mancarea, si anume dintii. 'aca nu macerezi mancarea prin masticatie, in stomac nu se intampla nici o di!estie. 3n stomac nu exista pur si simplu o pun!a cu acid in care sa plonjeze si sa se descompuna ceea ce in!"itim, ci, in unctie de cantitatea si calitatea alimentelor pe care le mancam, este secretata o cantitate corespondenta de acid. 2ucrurile nu raman asa. 3ntra in !rija altor celule sa secrete substante care sa neutralize acest acid. Mancarea trebuie sa ajun!a in stare lic"ida si pur alcalina in duoden. 7u poti ace asta cu proteina animala. Proteina animala nu se di!era si cam acesta ar i principalul motiv pentru care trebuie evitata. Ea s arseste prin a putrezi.

,and a murit celebrul actor american Ho"n IaJne, de pilda, avea in or!anism o cantitate impresionanta, cred ca aproape -? de &ilo!rame de proteina animala nedi!erata. 6arbatii care ac burti remarcabile ar trebui sa se intrebe daca nu cumva poarta acolo in jur de 1-/- mese nedi!erate, care raman sa putrezeasca. Putre actia este, de alt el, responsabila si cu !azele. ,ei care au !aze ar trebui sa le ia ca pe un semnal ca au in interior substante in putre actie si sa sc"imbe dieta. :amenii, insa, se !"ideaza mai ales dupa !ust, sunt c"iar sclavi ai acestei placeri. 7u vreau sa ji!nesc pe nimeni, dar aceasta este realitatea. 9tudiile publicate in ultimii ani dezvolta o noua abordare stiinti ica, la care contribuie specialisti de top ai lumii. 7oi ii invitam pe oameni sa se sc"imbe. 'aca vrei sa ai ener!ie, daca vrei sa traiesti mai mult, daca vrei sa ai o calitate mai buna a vietii, daca vrei sa ii zvelt, aceasta este calea. 4rebuie sa ne intoarcem in !radina. Am ost dati a ara de acolo, trebuie sa ne intoarcem. 9a incepem sa mancam verdeturile lasate de 'umnezeu, nu mancare ermentata, nu mancare cu za"ar, ci broccoli, uleiuri bune, sare, apa sanatoasa, apa curata, apa alcalina. 5estul e o simpla iluzie. 7u tot ceea ce te "raneste are aport nutritiv. ,iocolata; Are culoarea !resita. E maro. 3ncercati

verdeQ <&amenii care traiesc mult sunt cei care traiesc simplu< , In ca&ul cand echilibrul dintre p),ul acid si cel ba&ic ar fi pastrat% care credeti ca ar fi durata de viata pentru care este proiectat% de fapt% corpul uman. - 8n om poate trai o mie de ani, ca 7oeQ ,a AdamQ 2un!irea sperantei de viata este, de apt, c"iar o provocare intr-o lume atat de poluata. Eu evit, de re!ula, orasele. 9i!ur, calatoresc, am con erinte, dar pre er erma mea din =alleJ ,enter. Poluarea electroma!netica este cea mai toxica metoda de poluare creata de om in ultima perioada, c"iar mai rea decat umatul, iar consecinta despre care nu prea vrea nimeni sa vorbeasca este cancerul. :amenii care traiesc mult sunt cei care traiesc, de re!ula, simplu. Poate ca spun prea multe... 7u este su icient sa incetezi sa mananci carne. =e!etarienii ac si ei o multime de !reseli, dar incearca macar sa-si imbunatateasca vietile. 'i erentele dintre dieta >PH Miracle> si cea ve!etariana sau ve!ana este destul de mare, ca cea dintre noapte si zi. 9i ei ac aceleasi !reseli, dieta lor e prea bo!ata in za"aruri, in "rana ermentata, pre era ructele dulci, nu mananca su icienta "rana verde. 5e!ula e simpla: mai mult avocado, mai mult broccoli, mai mult spanac. =erde, aceasta e culoarea, in masura in care cloro ila, care oricum are o structura asemanatoare cu cea a san!elui, este cea care ne construieste san!ele. 9an!ele construieste apoi toate celelalte tesuturi. Nanditi-va la salate, salate uriase, de toate elurile. Nanditi-va la sparan!"el, s ecla, broccoli, varza, morcov, telina, castravete, vinete, dovlecel si dovleac !alben de toamna, usturoi, asole verde sau verdeturi de toate tipurile #de la spanac si varza creata, la nasturel sau tulpini de s ecla$, bame, ceapa, patrunjel, pastarnac, mazare... , Sanatatea depinde doar de /% de la verde si vegetale. - Avem nevoie si de sare si uleiuri sanatoase. 'a, sare, probabil va mirati, pana acum se stia ca sarea este daunatoare, dar studii recente, publicate in mediile stiinti ice, au demonstrat ca inlaturarea ei din dieta are o le!atura directa cu in arctul miocardic. 3n cazuri ideale, dieta celui care cauta detoxi ierea ar presupune ca aproximativ *?P din alimente sa ie alcalinizate, cum ar i le!umele verzi. Pentru mentinerea unui pH ec"ilibrat in san!e si tesuturi, dieta trebuie sa cuprinda .?-7?P alimente bazice #care ar trebui sa ie, cam 7?P, in stare cruda$ si nu mai mult de -?-)?P alimente acidi icate. 3n ar urii vor ramane, deci, portii mult mai mici de "rana acida, cum ar i carnea sau cerealele. E ectele sunt imediate. Ener!ia creste, odata cu puterea de concentrare, se simt imediat modi icari in puterea si rezistenta or!anismului, !rasimea incepe sa se topeasca. 9uplimentele de inalta calitate, cum ar i pulberile verzi #orz, cloro ila etc.$, va vor ajuta sa mentineti si sa imbunatatiti rezultatele. 7u conteaza cum ati reusit sa intoxicati corpul. 'ieta bazata pe le!ume alcalinizate, nuci sau alune de padure, uleiuri esentiale si ructe cu continut redus de za"ar va va reda corpul zvelt si suplu pe care l-ati dorit intotdeauna.

5obert Soun! si cartile sale

- Si ne apara si de bolile 0negre0. - Am vazut o multime de copii care ac atac de cord. ,um s-ar putea explica asta; 9a aiba vreo le!atura cu restaurantele > ast- ood>; Eu cred ca da. Experimente au demonstrat ca poti ace o boala de icat in doar doua saptamani, daca exa!erezi cu asa-numita >jun&ood>, pe care eu n-as numi-o deloc mancare. 5aspunsul medicului la care se duc sa ceara pastile pentru a masca simptomele ar trebui sa ie >inceteaza cu mancarea aia>Q ,am asta spun si eu. 3ncetati sa aceti cancer, incetati sa aceti boli de inima, incetati sa aceti diabetQ ,u alte cuvinte, incetati cu carnea de porc, incetati cu !rasimile animale, incetatiQ 3ar daca nu incetati, va pot spune cu exactitate ce boala urmeaza sa aceti, ba c"iar mai mult, va pot spune cu exactitate cand o veti ace. 4rebuie doar sa vad o picatura de san!e la microscop. 9i nici nu-mi trebuie microscop, pot sa ma uit doar cu lupa. Este cel mai putin invaziv test din lume. 'oar o picatura de san!e trebuie, n-am nevoie de scanner, nam nevoie de raze de nici un el. : picatura de san!e luata din de!et si pot sa-ti povestesc trecutul, pot sa-ti spun ce aci in prezent si pot sa-ti prezic si viitorulQ 9i, te ro! sa ma crezi, nu descriu aici nici o ma!ie.

LECTIA (EMA)&R2L2I

5:98 #interzis$: ,iuperci, otet, za"ar, miere, cereale, drojdia de bere, ructele dulci, produsele ermentate, alune, produse lactate, carne, oua, aina alba, al!e, acid citric #lamaile proaspete sunt buneQ$, ructe uscate, roscove, cacao, ceai #verde sau ne!ru$, ca ea, indulcitori, paine #daca este acuta ara drojdie si nedospita$, ovaz, secara, carto i care au stat in depozit, alcool, alimente preparate la cuptorul cu microunde sau indelun! preparate termic.

P:54:,A238 #acceptabil$: Peste, to u, alimente calde sau c"iar preparate precum %uinoa, "risca, le!ume si cereale !erminate, uleiuri extravir!ine, canepa, nuca de cocos, loareasoarelui, !rape ruit, usturoi, ceapa, sare marina, alte tipuri bune de sare, !"imbir, mazare, dovleac, cele mai multe dintre nuci si seminte, lapte de nuci si seminte, lapte de nuca de cocos, radacini de le!ume.

=E5'E #recomandat$: majoritatea le!umelor, mai ales cele verzi si cu runze, castravete, varza, varza creata, broccoli, laptuci, spanac, telina, nasturel, ierburi, s ecla, praz, "rean, dovlecei, rosii, piper, avocado, conopida, lamai si lamai verzi.

Robert Young - Carte de "izita

7utritionist, microbiolo! si naturopat, 5obert Soun! traieste in orasul Alpine, din statul american 8ta", dar pre era erma 5anc"o del 9ol - o resedinta a lata intr-o livada de avocado si !rape ruit din =alleJ ,enter, ,ali ornia. A obtinut licenta in biolo!ie in /17?, la 8niversitatea din 8ta", in /11) a inalizat masteratul in nutritie la ,ole!iul American din 6irmin!"am, unde a sustinut si doctoratul in c"imie si biolo!ie, in /110. 3n /111, a obtinut, la ,laJton ,olle!e, doctoratul in naturopatie - un sistem medical complet si coerent, ce pune accent pe stimularea mecanismelor naturale de vindecare a corpului. 'ar se distanteaza de toate aceste scoli ormale, inclusiv de naturopatie, considerand ca sunt toate ama!ite de iluzia de a trata simptome si nu cauzele pro unde ale bolilor. Alaturi de sotia lui, 9"ellJ, conduce >4"e PH Miracle ,enter>, o clinica amenajata intr-o livada cu le!ume si ructe, in care primeste pacienti interesati de terapii de dezintoxicare si vindecare sau or!anizeaza seminarii re eritoare la >7oua 6iolo!ie>. ,u un nume predestinat, Soun! #tDnAr$, celebrul medic american Ci-a dedicat peste -? de ani din viaEA descoperirii reEetei care sA EinA boala Ci bAtrDneEea la distanEA. L'r. cum se Ci spune, a BnvAEa introdus noEiunea deBn alimentaEie alcalinA Ci a sale demonstrat cu ar!umente ost Soun!>, ascinat solide sA a cA lei cA ec"ilibrarea Bn olclorul pH-ului poporului or!anismului existA poate un ace basm minuni despre pentru LtinereEea sAnAtate. A bAtrDneEe Ci viaEa ArA de moarte>, cercetare. idee care Mi-a l-aromDn urmArit promis pe cA parcursul Bntre!ii cariere ArA Bn va sA spunA asta romDnA.

Weekend Adevrul" !un venit "n Rom#nia$ Ne%a&i mai vizitat 'i "n urm cu doi ani( )e data aceasta, cu ce ocazie* Dr- Robert &- Young: 'a, aCa este. M-am Bntors de data aceasta pentru a BmpArtACi mai multe dintre concluziile cercetArilor mele Ci pentru cA de curDnd am inau!urat la 6udapesta o abricA, un depozit Ci un lanE de distribuEie pentru cDteva dintre produsele nutraceutice #n.r. suplimente alimentare$ create de mine. 9per sA existe o cerere Bn acest sens Ci Bn 5omDnia. +rei dintre cr&ile dvs(, ,iracolul p-%ului pentru slbire", )ieta Young % ,iracolul ppentru o sntate perfect" 'i )ieta Young pentru bolnavii de diabet", se gsesc "n librriile din Rom#nia( .oate un cititor obi'nuit, doar aplic#nd ceea ce scrie&i "n aceste cr&i s%'i "mbunt&easc starea de sntate* 'a, acesta este Ci motivul pentru care aceste cArEi au ost scrise, am Bncercat sA simpli icAm CtiinEa, ast el BncDt toatA lumea sA poatA BnEele!e cum uncEioneazA. Fn aceste cArEi le aduc ar!umente oamenilor de ce este important sA mAnDnce Bntr-un anume el Ci sA trAiascA Bntr-un anume el. 0 Intestinul este regiunea din corp unde are loc cu adev rat crea$ia% aici se pot produce celule stem embrionare. 0 /are sunt principiile de baz e0plicate de dvs( "n aceste cr&i* Principiile de bazA se re erA la douA descoperiri majore: prima dintre ele este aceea cA or!anismul uman a ost creat sA aibA o compoziEie alcalinA la bazA, iar pentru a i sAnAtoCi, trebuie sA ne pAstrAm aceastA alcalinitate. A doua premisA este aceea cA toate uncEiile iziolo!ice, respiraEia, miCcarea, inclusiv !Dndirea, au e ect de acidi iere. 3ar dacA noi nu eliminAm e icient aceCti acizi prin procesele de excreEie - transpiraEie, urinare, de ecare -, acumularea acestor acizi Bn spaEiile interstiEiale Ci Bn or!ane duce la Bn!rACare, la boli Ci la BmbAtrDnire prematurA. 'e alt el, meta ora, analo!ia simplA cu care Bncepe cartea LMiracolul pH-ului> te pune Bn aEa urmAtoarei probleme: dacA ai un acvariu cu un peCte, iar peCtele se BmbolnAveCte, ce aci, tratezi peCtele sau sc"imbi apa; 4u ce ai ace; 1u a' "ncepe cu sc2imbarea apei( 3reporterul4 'aaQ A doua problemA pe care o ridic se re erA la modalitatea de tratament aplicatA de CtiinEa medicalA astAzi: ce ac ei, sc"imbA apa sau trateazA peCtele; Pe scurt, dacA mA Bntrebi care sunt di erenEele, metodele medicale obiCnuite trateazA simptomele, eu tratez cauzele. .are c de&ine&i secretele la care r#vne'te omenirea dintotdeauna via& sntoas 'i tinere&e prelungit( 'a, denumesc acest stil de viaEA Ci de alimentaEie miracolul pH-ului pentru a le explica oamenilor care le sunt posibilitAEile. Otiu cA existA mulEi actori care duc la BmbolnAvire Ci este !reu sA-i controlAm pe toEi, dar, pDnA la urmA, sAnAtatea Ci viaEa pot i o ale!ere, aCa cum boala Ci moartea pot i o ale!ere. 5orbi&i%ne, v rog, despre unul dintre aceste secrete, apa alcalinizat 'i ionizat(

3ndi erent cA este vorba despre o persoanA sAnAtoasA, care vrea sA-Ci pAstreze sAnAtatea, sau despre o persoanA care este Bn aEa unei provocAri, precum diabetul insulinodependent sau c"iar un cancer Bn azA incipientA, apa alcalinA reprezintA un Bnceput al procesului de re acere, de remisie. :ricDt de sAnAtos te-ai considera, apa alcalinA BEi poate BmbunAtAEi starea. Fi poate ajuta pe bolnavii de cancer sA-Ci Bnvin!A boala, Bi poate ajuta pe bolnavii de diabet sA nu mai depindA de tratamentul cu insulinA, dar Ci o persoanA care ace sport sA-Ci BmbunAtAEeascA per ormanEele. Primul pas ar i sA se asi!ure cA or!anele excretoare uncEioneazA la parametrii normali, cA pot asi!ura eliminarea toxinelor. Fn acelaCi timp, ar trebui sA se creascA nivelul de "idratare al or!anismului cu apA ionizatA. 3onizarea se poate ace Bn sens acid sau Bn sens bazic. Atunci cDnd ionizezi ceva, Bi creCti capacitatea electricA Ci reactivitatea la electricitate. Fn cazul apei alcalinizate Ci ionizate, noi Bi mArim capacitatea electricA ast el BncDt sA se ajun!A la un pH de 1,0, pe o scalA de la /-/+, 7,- iind pH-ul neutru. 'ar Bntotdeauna cDnd bei apA alcalinizatA Ci ionizatA pentru a stimula capacitatea de eliminare a toxinelor, ar trebui sA ai, Bn paralel, o dietA bazatA pe ructe Ci le!ume verzi. Oi recomand ca aceste ve!etale sA ie consumate sub ormA de suc sau de piure. 'e alt el, Bn cadrul pro!ramelor noastre de detoxi iere, pacienEii consumA Bntr-o primA etapA numai "ranA lic"idA, mai uCor de asimilat. 0 Alimentele acide distrug neuronii din intestine. 1i trebuie s #ti$i c avem mai mul$i neuroni "n intestine dec2t avem "n creier. 0 +otu'i, nu se pierd astfel o parte din fibrele pe care aceste vegetale le%ar aduce organismului consumate ca atare* Fntr-adevAr, consumate ca atare, ructele Ci le!umele ajutA la curAEarea intestinului de reziduuri. Asta pe de o parte. Pe de altA parte BnsA, pentru persoanele care sunt constipate, mai multe ibre ajunse Bn intestin ar putea Bn!reuna situaEia, pentru cA ar i mai multA materie de eliminat. 'e alt el, Bn cadrul pro!ramelor de detoxi iere, le recomand pacienEilor mei un aport scAzut de ibre. /um rm#ne atunci cu recomandarea nutri&ioni'tilor de a consuma c#t mai multe fructe 'i legume* 7u poEi spune, pur Ci simplu, mAnDncA mai multe ructe Ci le!ume, pentru cA existA ructe Ci le!ume acide Ci ructe Ci le!ume alcaline. 'e exemplu, ananasul, perele sau portocalele sunt ructe acide. 'e ce; Pentru cA au conEinut mare de za"aruri. 9A nu uitAm cA majoritatea oamenilor sunt dependenEi de za"Ar, iar mai mult za"Ar BnseamnA mai mult acid. :r, mai mult acid BnseamnA mai multe daune provocate intestinelor. Pe de altA parte, lAmDia, lime-ul Ci !rep rutul sunt ructe alcaline, deCi multA vreme au ost considerate acide din cauza acidului citric din compoziEie. FnsA ele au un conEinut redus de za"aruri Ci multe sAruri de potasiu Bn compoziEie, ceea ce le ace alcaline. )espre obiceiul de a bea suc de portocale la micul de6un ce prere ave&i* Portocalele sunt ructe acide ce conEin acid citric Ci ructozA. 3ar ructoza este o neurotoxinA, care se poate ra!menta Ci produce multe daune Bn or!anism. Pe scurt, nu existA su iciente componente minerale Bn portocale ca sA compenseze acEiunea acidului citric. Fn urma

cercetArilor, am ajuns la concluzia cA un sin!ur pa"ar cu suc de portocalA sau de mere anesteziazA acEiunea sistemului imunitar timp de cinci ore. )eci, este mai bine s consumm fructele ca atare sau sub form de sucuri* @ructele Bntre!i sunt orme de ener!ie vie, intactA. ,u cDt le prelucrAm mai mult, ele BCi pierd aceastA proprietate. 'e alt el, asta se BntDmplA cu toate alimentele prelucrate industrial. 5ezumDndu-mA la ructe, ar trebui sA le pre erAm pe cele Bntre!i Ci alcaline. FnsA, Bntr-o primA etapA, pentru a le putea asimila mai uCor, ar trebui sA le consumAm sub ormA de sucuri sau de piureuri. 'e aceea, sucurile alcaline vor i cu atDt mai uCor de asimilat la nivelul intestinului subEire prin intermediul cililor cu care sunt cAptuCiEi pereEii lui. Fn elul acesta, c"imul alimentar #ceea ce rezultA din prelucrarea di!estivA$ se trans ormA Bn celule stem embrionare, crescDnd capacitatea de re acere a or!anismului. Aceasta este zona din corp unde are loc cu adevArat creaEia. 7u putem produce celule embrionare din "ranA solidA, pentru asta avem nevoie de "ranA lic"idA Ci alcalinA. .e scurt, a'a se produce vindecarea((( 'a, vindecarea trebuie sA se BntDmple din interior spre exterior. 6olile, indi erent cA sunt o talmolo!ice, pulmonare sau neurolo!ice, se produc din cauza problemelor care au loc la interior. Evident, mai puEin bolile respiratorii, care apar pe ondul umatului sau poluArii. Fn a ara acestor boli, celelalte vin din interiorul nostru, cu precAdere din tubul di!estiv. Aceste alimente sunt atDt de acide BncDt distru! neuronii din intestine. Oi trebuie sA CtiEi cA avem mai mulEi neuroni Bn intestine decDt avem Bn creier. Asta ar putea fi o e0plica&ie pentru ac&iunile unora dintre noi((( 'aaQQ 'e aceea sunt atDtea probleme la Ias"in!ton '.,. #rDde$. 8nii dintre politicienii noCtri sunt constipaEi. 0 -ac nu ai timp s faci mi#care% atunci vei fi nevoit s ,$i g se#ti timp s mori. 0 0 Avem at2tea probleme la 3ashington -.C. pentru c unii dintre politicienii no#tri sunt constipa$i. 0 @Dieta Young nu este o diet+! ci un mod de a i< 7n ce const, pe scurt, dieta Young* @rumuseEea acestei diete vine din aptul cA nu este o dietA, ci un mod de a i. Prin adoptarea acestui mod de alimentaEie, poEi mDnca oricDnd Ci oricDt vrei, pentru cA nu se bazeazA pe calcularea numArului de calorii, ci pe ideea de a mDnca doar anumite alimente. Acestea trebuie sA ie Bn stare brutA, cDt mai puEin preparate la oc Ci, de pre erat, or!anice, cDt mai puEin tratate c"imic. Otiu cA este !reu Bn 5omDnia, dar trebuie sA aci tot posibilul pentru sAnAtatea ta. 'e asemenea, trebuie sA predomine le!umele verzi, pentru cA acestea sunt cele mai bo!ate Bn cloro ilA. 3ar cloro ila ajutA la producerea sDn!elui de care au nevoie toate Eesuturile din or!anism. )a&i%ne, v rog, ni'te trucuri s ne pstrm alcalinitatea organismului 'i, implicit, sntatea fr a investi nici prea mul&i bani, nici prea mult timp(

8n truc ar i ca atunci cDnd te simEi lipsit de ener!ie, cDnd simEi nevoia sA mAnDnci ceva dulce, sA-Ei presari puEinA sare de mare #!runjoasA$ Bn cAuCul palmei, sA o mAnDnci Ci sA bei apA. FEi va creCte nivelul de ener!ie Ci nu vei mai simEi nevoia sA mAnDnci dulciuri. Alt truc ar i sA mAnDnci zilnic salate peste care sA pui ulei de mAsline extravir!in, iar secretul este sA pui multA sare peste aceste salate. 9area este c"eia pentru ener!ie. 9area BEi ridicA nivelul de ener!ie, za"Arul te lasA ArA ener!ie. 'ar sarea trebuie sA ie naturalA, indi erent cA este din mare sau din salinA. Asta este o surpriz$ /redeam c e0cesul de sare este nociv((( 'a, sarea este periculoasA dacA ai acidozA #aciditate mare Bn or!anism$ sau dacA eCti constipat. 4otuCi sarea este elementul de bazA pentru alcalinizare. /e rol are sportul "n procesul de alcalinizare* 'acA nu ai timp sA aci miCcare, atunci vei i nevoit sA-Ei !AseCti timp sA mori. ,orpul nostru a ost proiectat sA se miCte. MuCc"ii !ambei sunt inima sistemului nostru lim atic. ,Dnd ei se contractA, Bmpin! lim a de jos Bn sus, iar aceasta adunA toxinele din toate Eesuturile Ci, BntorcDndu-se, le aduce cAtre aparatul excretor. 'e aceea, miCcarea este oarte importantA. )ar c#t sport, prea mult sport nu produce cre'terea nivelului de aciditate* 5ecomand minimum o orA de miCcare pe zi. 3mportant atunci cDnd aci exerciEii este sA transpiri, dacA nu transpiri, nu aci exerciEii. ,el de-al treilea rinic"i pe care Bl avem este pielea noastrA Ci trebuie sA-l ajutAm sA uncEioneze. C3 - Pionier Bn nutriEia alcalinA - 7umele: 5obert :. Soun! - 'ata naCterii: . martie /10- 9tarea civilA: cAsAtorit, are trei copii - 9tudiile Ci cariera: - Fn /17? a obEinut diploma Bn biolo!ie Ci Bn business la 8niversitatea din 8ta". - Fn /11) a inalizat masteratul Bn nutriEie la ,ole!iul American din 6irmin!"am, Alabama. - Fn /110 BCi Bncepe doctoratul Bn c"imie Ci Bn biolo!ie la ,ole!iul ,laJton. - Fn /111 BCi ia doctoratul Bn naturopatie G un sistem medical complet Ci coerent ce pune accent pe stimularea mecanismelor naturale de vindecare a corpului. - Este membru al 9ocietAEii Americane de Microbiolo!ie, al AsociaEiei Americane de 7aturopatie Ci membru de onoare al AsociaEiei de 9AnAtate HolisticA din ,onnecticut. - Este autor al mai multor cArEi de nutriEie Ci de medicinA alternativA, traduse Bn /7 limbi Ci vDndute Bn peste un million de exemplare. - 2ocuieCte Bn: Alpine, 8ta", 98A

DIETA ALCALINA
'ieta alcalina este o notiune relativ recenta, desi la baza ei stau lucruri stiute de mii de ani care au capatat o orma concreta in anii W-?. Este vital sa cunoastem aceste in ormatii despre alimentatia alcalina si opusul ei, alimentatia acida pentru ca, in general! starea de boala este asociata cu acizii! iar starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. 3n concluzie, daca vrei sa ii sanatos, sa traiesti mult, sa te imbolnavesti rar, sa nu te mai simti obosit, irascibil, ara vla!a si sa ai antioxidanti in corp, deci sa intarzii imbatranirea si moartea celulelor corpului tau, a la tot despre dieta alcalina si lista pretioasa a alimentelor alcaline #indicate$ versus alimentele acide #de care trebuie sa ne erim cat mai mult$.

Istoricul dietei alcaline

'e mii de ani, oamenii au stiut ca unele substante au !ust acid, in timp ce altele sunt alcaline. 3nsa pana la inventarea scalei pH in /1?1, nu exista un sistem de valori pentru a le putea masura aciditatea. ,uvantul acid deriva din verbul latin XacereM G a i acru. 2a inceputul secolului al U=33-lea cuvantul XacidM a inceput sa descrie substantele care aveau !ustul acru. ,u timpul, oamenii de stiinta au dezvoltat tot elul de teorii plecand de la aciditate si alcalinitate, descoperind ca cele doua concepte sunt determinate de concentratia de ioni de "idro!en #molecule de "idro!en incarcate pozitiv$. : substanta acida este saturata de ioni de "idro!en, in timp ce substantele alcaline #bazice$ sunt capabile sa absoarba ionii de "idro!en. 3n /1?1, c"imistul danez 9oren Peder 2auritz 9orensen a creat scala pH #potentialul de "idro!en$, pentru a masura numarul de ioni de "idro!en a lati intr-un volum standard de lic"id. 9cala pH pleaca de la ? #extrem de acid$ si ajun!e la /+ #extrem de alcalin$. 'aca un aliment sau orice alta substanta se opreste ix la 7, inseamna ca sunt neutre. 'aca se

depaseste, c"iar si cu putin nivelul 7, atunci substantele sunt alcaline iar daca scade sub pH 7, alimentul e in cate!oria acida. Abia din anul -??), dieta alcalina a captat atentia la nivel !lobal, dupa aparitia cartii X4"e pH MiracleM #Miracolul pH$, scrisa de 5obert : Soun! si 9"elleJ 5ed ord Soun!.

1iperaciditatea si e ectele ei noci"e asupra sanatatii

: stare prelun!ita de oboseala, uneori pDna la epuizare, poate i semnul unor de iciente sau maladii de natura oarte di erita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de ier sau alte minerale, sc"imbarile de vreme sau lipsa luminii datatoare de ener!ie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. 'ar oboseala mai poate avea o cauza cDt se poate de neasteptata. XPloaia acida a acut vDlva in urma cu cDtiva ani, omul acid va ace in viitorM. A irmatia ii apartine publicistului 7orbert 4reutVein, autorul cartii XHiperaciditate G bolnav ara motivM, sustinator al teoriei dupa care, datorita unei "iperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vla!a si morocanos, dar isi distru!e cu totul sanatatea. Autorul crede ca mi!renele si reumatismul, cancerul, in arctul miocardic si diabetul, psi"ozele si nevrozele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta. 8#ngele nostru are valori p- de 9,:; p#na la 9,<;, este asadar usor bazic( 5alorile din urina pot oscila intre < la oamenii foarte bolnavi si = la sugari( )at fiind ca rinic2ii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai in v#rsta, la care functia renala incepe sa fie ingradita, 2iperaciditatea este o problema serioasa( >mbatr#nirea ? se mai spune ? nu este nimic altceva dec#t into0icarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze(

Care sunt alimentele dietei alcaline?

Ec"ilibrul intre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. 9tresul, lipsa de miscare, o alimentatie !resita, umatul, consumul de alcool si de ca ea, cresc aciditatea din or!anism. ,onsecintele caracteristice ale unei "iperaciditati de durata sunt tulburari di!estive, slabirea sistemului imunitar, a ectari ale coloanei vertebrale, !uta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. ,u "iperaciditatea sunt puse in le!atura si perturbarile ve!etative, cum ar i mi!renele sau aritmiile unctionale. Pentru a nu se ajun!e la pra!ul de la care "iperaciditatea devine un actor extrem de nociv pentru or!anism, pot i luate o serie de masuri preventive. 9e intele!e ca rolul esential in asi!urarea ec"ilibrului revine unei alimentatii sanatoase. Pentru iecare aliment luat in parte exista o proportie di erita de componente cu e ect acid si cu e ect bazic. 9unt cunoscute insa !rupele de alimente care actioneaza intr-un sens sau altul. 9a tii o dieta alcalina inseamna sa consumi cu prioritate peste zi #peste 70P$ acele alimente care iti ac or!anismul mai alcalin. 'aca consumi din alimentele acide, cantitatea nu trebuie sa depaseasca -0P din tot ce mananci peste zi si sa te asi!uri ca la aceeasi masa mananci mai mult alcalin decat acid. 9i!ur, in cazul persoanelor oarte bolnave, alimentatia si obiceiurile de viata vor i alcaline /??P pana la recapatarea starii de sanatate.

Alimentele alcaline "ersus alimente acide )ructe alcaline: sta ide, curmale, smoc"ine, ananas, mere si cidru caise, piersici, cirese, avocado, stru!uri, banane coapte, capsuni, !rape- ruit, man!o, pepene !alben<rosu, nectarine, masline ne!re, papaJa, pere )ructe acide: toate conservele, !emuri, dulceturi, ructe za"arisite, !lazurate, ructe uscate conservate cu sul ura Legume alcaline: ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, s ecla, morcovi, carto i, spanac, an!"inare, castraveti, andive, patrunjel, pastDrnac, ardei, dovleac, ridic"i, soia boabe, in, bostan, nap, vinete, le!uminoase incoltite Legume acide: ardei iute, aspara!us, rubarba, toate tipurile de asole si linte cu exceptia celor !erminate Cereale alcaline: cereale proaspete, orz verde, alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva4 pDine prajita, pDine mai vec"e de - zile 5contin mai putin gluten care generea&a e6ces de mucus in corp7. Cereale acide: produse de patiserie, pDine alba, pDine int /1-/1c-0t e!rala sau !ra"am, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste ainoase, !ris, orez #alb, brun, basmati$, aina de ovaz, orez, orz, secara, ul!i de cereale Lactate alcaline: lapte smDntDnit, &e ir, zer, unt, risca, lapte proaspat deci nepasteurizat #vaca, capra$, iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins Lactate acide: parmezan, brDnzeturi ermentate, cascaval, telemea, in!"etata, iaurt indulcit sau iaurt cu ructe, lapte iert, lapte pra , smDntDna ermentata Alimente gatite alcaline: le!ume ierte, coapte, mDncaruri sau !"iveci de le!ume, dar ara rosii sau bulion, supe de zarzavat si de radacinoase ara carne Alimente gatite acide: mDncaruri ce contin rosii ierte, bulion sau pasta de rosii, supele in care a iert carnea, supele cu adaos de ve!eta, spanac !atit, conserve Dulciuri alcaline: suc de trestie de za"ar, za"ar din trestie uscat, sirop de orez brun, miere naturala in cantitate oarte mica Dulciuri acide: dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, indulcitori sintetici #za"arina, aspartam, sorbitol$, miere arti iciala sau prelucrata cu za"ar, ructoza, lactoza .roduse animale alcaline: oua de prepelita, oua de rata .roduse animale acide: mezeluri, toate tipurile de carne de mami ere, pasare, peste, !elatina, !rasime, icre, oua de !aina 0auturi alcaline: sucuri de le!ume radacinoase, ceaiuri de plante neindulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre daca au un pH usor trecut de 7 #scrie pe sticla$

0auturi acide: toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, ca ea, cacao, si on Di"erse alcaline: aproape toate condimentele, produse din lucerna, al!e, !"imbir, amala&i, sare de mare, drojdie de bere #calup$ Di"erse acide: muraturi acute cu otet, maioneze, sare ra inata, sosuri, &etc"up, pasta de rosii, mustar #pasta$, currJ, aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, !lutamat, conservanti ca: benzoat, otet, saramura, um Alimente uleioase alcaline: ulei presat la rece de loarea soarelui sau de masline, ulei de peste, ulei de primula, mi!dale, sDmburi de dovleac, alune, susan, castane, nuca de cocos proaspata Alimente uleioase acide: ulei ra inat de loarea soarelui sau de masline, ructe olea!inoase si seminte coapte sau prajite, nuci, istic &0ICEI2RI CARE ALCALINI%EA%A C&R.2L: somnul, relaxarea, sauna, exercitiul izic, meditatia, exercitiile de respiratie, buna dispozitie, bucuria, ericirea, calmul &0ICEI2RI CARE .R&D2C ACID&%A: umatul, aromatizanti si par umuri sintetice, somn insu icient, medicamentele de sinteza, suprasolicitarea, supararea, mania, stresul, ura, revolta Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate: za"ar, dulciuri, majoritatea produselor de co etarie si patiserie preparate cu aina alba si za"ar, alimente bo!ate in !lucide cum ar i orezul Alimentele acide care genereaza alcalinitate: lamaie, !rape- ruit, otet de mere diluat in apa, muraturi usor ermentate cum sunt castravetii de vara in saramura sau varza murata in primele ) luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care ii contin, avorizeaza di!estia si scad "ipersecretia de acid din stomac. Majoritatea ructelor au o reactie c"imica acida in laborator, dar nu acelasi lucru se petrece in corpul uman, pentru ca in realitate ele devin alcaline prin metabolizare. 3n sc"imb mierea si za"arul sunt alcaline, dar din cauza continutului mare de !lucide ormeaza acizi. +rebuie retinut faptul ca in copilarie organismul reuseste mai usor sa se ec2ilibreze dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le man#nce, dar odata cu inaintarea in v#rsta, consumul lor trebuie tot mai mult redus( !enefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, de e0emplu in sauna( 8unt de asemeni recomandate inotul si mersul pe bicicleta. Mineralele naturale extrase din coc"ilii, coaja de ou, al!e si saruri marine, in special calciu, vitamina ', zinc, cupru si ma!neziu sunt recomandate in curele pentru alcalinizarea corpului.

.#9ul sangelui iti determina starea de sanatate?

@ie ca suntem consumatori de carne, ve!etarieni, ve!ani sau raV oodisti, toti trebuie sa realizam un sin!ur lucru, pH-ul corpului nostru tine de unctionarea normala a acestei masinarii complexe numita corp. 3n mod normal, pH-ul san!elui ar trebui sa oscileze undeva intre 7.)0 G 7. +0. 4rebuie sa realizam un lucru, ce este peste sau sub aceste ci re inseamna su erinta or!anelor si un mediu ambient prielnic pentru o varietate mare de boli. : alimentatie alcalina, bo!ata intr-o proportie de 11-/??P "rana vie plus o !andire pozitiva si plina de credinta ca totul va i bine, poate sa ne vindece orice el de boala si in special de cancer. Puteti citi mai multe despre asta aici. Mai jos dr. Hames HoVenstine, M' scria in articolul sau Y9ursaZ: X4erapii care vindeca cancerul s-au perindat recvent din /1?? si pana in prezent. 4erapia alcalina pentru cancer a ost dezvoltata si promovata in acea perioada. A unctionat oarte bine pentru bolnavii de cancer dar a ost uitata imediat ce doar o parte din medici au a lat de ea si au incercat s-o promoveze in ciuda opozitie companiilor medicale care s-au opus direct impotriva celor care incercau sa oloseasca alte metode decat medicina traditionala. Atunci s-a dovedit ca o alimentatie oarte alcalina poate vindeca pentru totdeauna multi pacienti. Mineralele cele mai alcaline precum cesium, rubidiu si potasiu sunt in stare sa intre in celulele canceroase. Alcalinitatea lor puternica , in special a cesiumului, determina pH-ul din celulele canceroase sa se ridice la valoarea de * sau mai sus, pentru ca pot a ecta aciditatea din celulele canceroase prezent sub orma de acid lactic si o pot neutraliza. 3n acest stadiu alcalin celulele canceroase pot supravietui pentru doar cateva zile sau mai putin, depinzand oarte mult de concentratia de alcalinitate din celula.M 9a analizam putin de ce avem nevoie de o dieta plina de elemente alcaline si de ce or!anele umane sunt atat de sensibile la mediul acid. 9ursa de inspiratie pentru pasajul de mai jos, aici. XpH-ul neutru este in dreptul ci rei 7.?, sub 7.? este un pH acid, iar ce se ridica deasupra inseamna un mediu alcalin. 8n pH acid deriva din urmatoarele, o dieta in mare parte ormata din in!rediente acide #mancare !atita, lactate si produsele animale$, stress emotional, toxicitate mare in corp sau orice alt proces care impiedica oxi!enarea cat si alimentarea cu nutrienti necesari celulelor. ,orpul va incerca sa compenseze mediul acid olosin! minerale alcaline. 'aca dieta noastra nu contine destule minerale pentru compensare, acizii nu vor ace decat sa creeze blocuri acide in celule. Mediul acesta acid va duce la urmatoarele cauze: va scadea abilitatea corpului de absorbire a mineralelor si a altor nutrientil, ener!ia produsa in celule va scadea abilitatea de a repara celule distruse se va miscora, celulele predispuse la tumori se vor dezvolta, vulnerabilitatea la boli va creste. 9an!ele cu pH-ul doar de ..1, care este doar putin acid, poate duce la coma si moarte. Motivele acestui pH acid in societatea umana in !eneral #adau!ata de la mine iindca se re erea doar la americani$, se datoreaza dietei ormata din produse acide precum, carne, oua si lactate si oarte slaba in produse alcaline precum, ve!etale crude si apa alcalina. Pe deasupra noi consumam produse procesate precum aina alba, za"ar, sucuri acidulate si ca ea. @olosim prea multe medicamente care predispun ormarea mediului acid; olosim indulcitori c"imici arti iciali, ca 7utra9Veet, E%ual, Aspartame, care sunt otravitoare si oarte acide in corp.

8nul din cel mai potrivit lucru care-l putem ace pentru corectare, este sa ne curatam dieta si stilul de viata. Pentru mentinerea sanatatii, dieta trebuie sa contina .?P mancaruri alcaline si +?P mancaruri acide. Pentru restaurea sanatatii pierdute, procentul trebuie sa ie *?P produse alcaline si doar -?P acide. Produsele al&aline sunt, ve!etalele verzi intrand aici si runzele comestibile, mazarea, asolea si lintea, plantele aromate, nuci si seminte, si marea parte din ructe care vor i enumerate mai jos. Produsele acide cum am mai spus, sunt carnea, pestele, lactate si oua, bauturile racoritoare, ca eaua, tutunul, ciocolata, !emurile de orice el, cerealele ra inate, parte din le!ume, etc. 7-am sa insir tot tabelul, ci doar produsele alcaline care se pot !asi in 5omania. =a voi ru!a pe d-voastra sa mer!eti si sa con runtati lista imensa a lata aici.

Sursa imaginii 8egume alcaline

iarba de !rau toti vlastarii verzi #amanunte aici$

broccoli conopida varza s ecla rosie morcovii telina castravetii papadia lorile comestibile usturoiul ceapa asolea verde mazarea verde mazarea boabe salata de orice el si orice el de runze verzi &ale-ul ciupercile pastarnacul ardei rosii ridic"ile al!ele marine #nu ructele de mare$ bostanul spanacul carto ii dulci #cei portocalii cu !ust de dovleac$ plantele verzi salbatice dar comestibile nori # oile de sus"i din al!e marine$

9ructe alcaline

merele caisele avocado-ul bananele ructele de padure pepenele !alben nuca de cocos cruda curmale uscate smoc"inele uscate stru!urii #nu cei stropiti$ !rape ruit-ul lamaile nectarinele piersicile perele ananasul capsunile rubarbarul pepenele verde

!roteine alcaline

mi!dalele meiul castanele

Mirodenii alcaline

ardeiul iute scortisoara currJ !"imbirul toate plantele aromatice mustarul sarea de mare 4amari, sosul de soia

Pe lan!a toate acestea este recomandat si consumul zilnic al apei alcaline si veti ramane uimiti de rezultate. Puteti sa va procurati un iltru care se poate instala la orice robinet al bucatariei. ,ititi acest articol interesant

Articol scris de Ligia .op

2i!ia Pop promoveaza un stil de viata mai sanatos, ara a orta pe nimeni sa renunte la mancarea !atita. Alimentatia raV ve!ana, prin de initie inseamna adau!area unui procent mare de "rana vie de provenienta ve!etala, intre .?-1?P in unctie de ale!erea iecaruia si restul pana la /??P poate sa ie mancare !atita ve!etariana.
Ligia

.op este promotoarea alimentatiei raV ood in 5omania, autor, raV c"e , !azda s"oV-ului X2i!iaWs Kitc"en[M, ondatoarea si or!anizatoarea tar!urilor raV ood nationale X5aV Neneration[M si a miscarii X5omania Noes 5aVM. 2icentiata in muzica de catre 8niversitatea de Arte XNeor!e EnescuM din 3asi si pro esoara de pian pentru elevi de toate varstele. ,a o noutate, in noiembrie -?//, ea a casti!at pro!ramul Sou4ube 7ext ,"e , or!anizat de Noo!le, a landu-se printre cei /. casti!atori din intrea!a lume. (#oA9uri T3 online: - >2i!ia\s Kitc"en>, retete raV #ve!etale$ - >Tuillin!: Arta de a 5ula Hartia>

Carti publicate: - >'eserturi Pentru Parinti si ,opii 9anatosi>, septembrie -?//. : carte care prezinta 0? de retete de deserturi exceptionale raV, - >5etete =e!ane @ara @oc>, au!ust -?/?. : carte care prezinta 0+ retete de eluri principale dar si deserturi raV, - >Nermeni si =lastari - 9urse de 9anatate si Ener!ie>, martie -?//. : carte care prezinta s aturi practice despre cultivarea !ermenilor si vlastarilor din seminte si nuci, - >Pasi in 2umea Muzicii>, mai -??7. Prima metoda >prietenoasa> de pian din 5omania Mai multe despre 2i!ia Pop, dar si despre actvitatea ei !asiti pe pa!ina ei personala ligiapop-com.

Ligia .op! emeia care a re"olutionat bucataria romaneasca cu mancarea raA

2a )/ de ani, 2i!ia Pop a reusit sa aca ceea ce nimeni nu a acut in 5omania - sa-i aca pe oameni sa renunte macar partial la mancarurile !rase si nasanatoase, la prajeli si la combinatiile calorice atat de iubite de romani. 2i!ia promoveaza un alt stil de mancare G raV ood sau alimentatia ve!ana ara oc. 'aca n-ai auzit inca de ea, 2i!ia Pop este autoarea cartilor de bucate BRetete 3egane )ara )ocC si B'ermeni si 3lastari 9 (urse de (anatate si EnergieC, este raV ve!an c"e #bucatar specializat in bucataria ve!ana ara oc$, sustine demonstratii culinare si or!anizeaza anual tar!uri raV ve!ane. Are c"iar si un s"oV online, >2i!ia\s Kitc"enM, unde te invata retete ve!ane ara oc, acute intr-un timp record de )-/? minute. Ce este raA "egan ood? 'enumirea XraV ve!anM inseamna alimentatia ve!ana ara oc # ara in!rediente de ori!ine animala, ci doar ve!etala$, in care alimentele de baza sunt le!umele, intr-o varietate cat mai lar!a, !ermenii si vlastarii, semintele si nucile, ructele si super alimentele - !en al!ele marine, care reprezinta sursa cea mai complexa de minerale din lume. 0ene iciile mancarii raA "egane constau in superioritatea ei nutritionala ata de mancarea !atita, datorata continutului ridicat de nutrienti re!asit in cruditati, ca si vitamine, minerale, proteine si enzime #sunt tot proteine, dar au roluri speci ice in corp si se distru! prin !atire$. 3n bucataria raV ve!ana, alimentele nu sunt pre!atite peste +? de !rade ,elsius. Asta inseamna ca enzimele din ele sunt intacte si !ata sa ne ajute in orice reactie c"imica din corp, in scopul protejarii acestuia si in lupta impotriva bolilor, asa cum le este menirea. 9i iindca restul moleculelor din mancarea ve!etala sunt intacte, sunt de o suta de ori mai usor de asimilat, si nu suprasolicita icatul, ierea si pancreasul, asa cum se intampla cu cele animale. (i9a trans ormat pasiunea intr9o ocupatie permanenta : Ceea ce fac eu nu este o afacere% ci mai mult efort voluntar in a+utorarea oamenilor si raspandirea informatiilor despre alimentatia vegana fara foc. !etrec &eci de ore saptamanal

raspun&and la mesa+e trimise prin email sau prin diferitele site,uri unde am activitate.: , ne-a marturisit 2i!ia. Cum au reactionat romanii la o sc#imbare atat de radicala? ;In 'omania oamenii au fost intotdeauna interesati de o alimentatie sanatoasa si orice noutate ii atrage. Interesul lor a fost neasteptat de mare% inca de la primele postari pe site,ul meu. Am fost uimita sa constat ca multi oameni au trecut de la mezeluri si semi%preparate la mancare pura% naturala% dupa ce au aflat de informatiile de pe website,ul meu. Toti au fost atrasi de gusturile e6ceptionale ale preparatelor raw food% care de fiecare data i,a impresionat prin paleta de arome si culori. 0 0*amenii interesati au putut de asemenea vedea pe viu prepararea mancarii raw vegane prin demonstratiile culinare pe care le,am sustinut in orasele principale ale tarii% cat si la cele doua targuri 'aw /egane 5de primavara si toamna7 pe care le organi&e& anual la <ucuresti si la care avem mereu o pre&enta de mii si mii de oameni.:

A a"ut parte si de reactii dure :'eactii dure mereu vor fi% insa eu una am avut parte de doar cateva. Mai dureroase au fost reactiile oamenilor care erau aproape pe moarte si nici nu se gandeau sa renunte la carne% spunand ca doar aceasta ii sustine. -egeaba incercam eu sa le e6plic ca e6cesul de proteine si &aharul hraneste cancerul% a+utand celulele canceroase sa se de&volte fara limita. Cred ca doar in acele momente m,au durut reactiile acestea care m,au facut sa ma simt neputincioasa% lasandu,mi un gust amar pentru cateva &ile. ;% ne-a marturisit 2i!ia. (ecretul tineretii? Ligia a scapat de celulita! oboseala! dureri si s9a trans ormat complet :A fost uimitor sa urmaresc schimbarile din corpul meu , atat constipatia cat si schimbari in

ce priveste te6tura pielii% claritatea ochilor% de celulita , chiar de curand am citit ca singura cale prin care poti scapa de celulita este prin consumul mare de cruditati. -e asemenea% parul si ung2iile devin mai sanatoase si stralucitoare( Eu una am scapat de durerile de ficat si fiere care veneau ca bonus odata cu consumul preparatelor din carne% cat si de starea aceea de greutate si lipsa de energie% care au fost inlocuite cu o stare de bine si liniste sufleteasca. !arca ai o alta vi&iune mai clara a vietii si mai ales cand vine vorba de re&olvarea unor dileme si probleme% esti in stare sa iei deci&ii mai bune si mai rapide% ai o claritate si o acuratete a mintii pe care n,o poti e6perimenta prin alimentatia clasica% gatita.:, ne-a explicat ea. 3rei sa arati ca la D; de ani! la "arsta de E;! F;? :=ar>n Calabrese% un model celebru in ?SA% a fost invitata in @AAA la show,ul lui *prah pentru a povesti lumii despre secretul tineretii ei. 8a fel ca toate celebritatile ingri+orate de aspectul si sanatatea lor% =ar>n a fost vegana BA ani si in ultimii @A de ani% adepta unei alimentatii CAAD vegetale. 8a varsta de apro6imativ EA de ani% ea arata ca si de FA% cu pielea neteda% corpul suplu si parul matasos. ; (#oA9ul LigiaGs Hitc#en! urmarit si in strainatate 0!lanul meu este sa ma concentre& in continuare pe sustinerea campaniei mele 0Mananca Sanatos o Gi pe Saptamana0% sa finali&e& cartile de retete pe care le,am inceput% sa continui show,ul online 08igiaHs =itchen% care cuprinde pana in pre&ent CI episoade cu retete vegane fara foc facute in timp record B,CA minute si sa continui cu cele doua targuri anuale raw vegan de la <ucuresti. 'omania are nevoie de o emisiune cu retete raw vegane si de aceea am si inceput show,ul 08igiaHs =itchen0 care este o televi&iune online unde din decembrie si pana in pre&ent am avut peste CCA.AAA vi&uali&ari. -upa cum vedeti interesul romanilor si nu numai al lor% este foarte mare 5pentru ca si strainii sunt interesati de show,ul meu% care il subtitram in engle&a7 si mi,as dori ca episoadele acestui show sa fie va&ute de cati mai multi oameni care ar putea sa,si imbunatateasca alimentatia prin sfaturi si retete raw vegane.0 .o ticiosii sa nu9si aca probleme ,"iar daca ideea de a renunta la mancarea !atita poate parea in ricosatoare, poti sa stai linistita, deoarece preparatele 2i!iei sunt cat se poate de delicioase. 3n plus, po ta nu este neaparat izica: ;!oftele au un substrat psihologic. Se spune ca asociem gusturile si mirosurile anumitor mancaruri cu amintirile si sentimentele din copilarie la care mereu am vrea sa ne intoarcem. -e multe ori mancam o mancare doar pentru ca ne aminteste de vremurile bune% trecute% cand eram la bunici sau impreuna cu toata familia.:

Cate"a retete pentru tine: .ra:itura de mere (pag#etti din do"lecei (alata de cruditati cu maioneza Tort de ciocolata si menta

.uterea ascunsa a "egetalelor crude

'e-a lun!ul timpului, oamenii au cautat remedii cu e ecte exceptionale, remineralizante, tonice, "ranitoare si vitalizante, care vindeca si numeroase tulburari or!anice. 8n ast el de remediu mult dorit nu a ost !asit insa nici in laboratoarele c"imistilor, nici printre ultimele descoperiri ale industriei armaceutice sau ale industriei alimentare. El nu poate i !asit in alta parte decat in vastul LlaboratorM al 7aturii; este ie tin, usor de obtinut, usor de utilizat si totodata accesibil in cantitati mari; este plin de ener!ia =ietii si prin urmare poate sa sustina in mod ideal procesele vitale. Este vorba despre mladitele verzi ale unor plante, si in special cele de !rau si de orz. Ele reprezinta unul dintre remediile cele mai vec"i si mai valoroase in acelasi timp, utilizate pentru puri icarea, vindecarea si toni ierea intre!ului or!anism.

Majoritatea oamenilor au auzit deja de e ectele terapeutice deosebite ale alimentatiei bazate pe cruditati. Exista numeroase marturii ale celor care s-au vindecat de boli !rave cu ajutorul re!imurilor de cruditati, prin curele cu sucuri de le!ume sau, cu alte cuvinte, prin alimentatia ara oc. 5edam in continuare, drept exemplu, cateva ra!mente dintr-o scrisoare impresionanta primita la redactie, din partea unei doamne in varsta de .* de ani, prin care ea dorea sa ne impartaseasca una dintre experientele undamentale ale vietii sale. X#]$ 3n jurul varstei de 0? de ani, ma simteam deja oarte imbatranita, parul imi albise in mare masura, su eream de o colita puternica ce ma acea sa nu mai suport aproape nici un aliment ara sa am !rave tulburari di!estive si intrea!a mea viata parea o su erinta ara de s arsit. 3n plus, in po ida starii de slabiciune care aparea in corp, eram mai a!itata ca niciodata; ajunsesem sa iu incapabila sa ma concentrez asupra unui subiect mai mult de /?/0 minute, iar sa citesc o carte nici nu mai putea i vorba. 3n aceasta stare de disperare, iind pe punctul de a ma retra!e din orice activitate, solutia a venit prin s atul unui prieten: el mi-a spus sa nu mai mananc nici un aliment trecut prin oc, ci doar cruditati, alimente vii, !ermeni si mai ales sucurile naturale din ovaz si !rau. 'in clipa in care am inceput noul re!im, viata mi s-a sc"imbat radical. 'upa doar ) saptamani, di!estia mea a inceput sa isi revina la normal. 'upa alte cateva saptamani, mi-am recapatat puterea de munca si entuziasmul, oboseala cronica cu care ma con runtam a disparut ca prin armec, iar dupa inca . luni parul a inceput #in mod socant pentru mine$ sa isi modi ice culoarea, redevenind ne!ru] Acum, la aproape 7? de ani, ma simt inca plina de putere, sunt mereu activa si pot sa sustin numeroase intalniri si discutii in iecare zi. Pot spune ara sa ezit ca acest re!im viu m-a acut alt om si merita ca el sa ie cunoscut de catre toti cei ce su era.M 3ntr-adevar, alimentele vii, si in special mladitele verzi de !rau, poseda o abilitate aproape miraculoasa in ceea ce priveste puterea de re!enerare si c"iar de reintinerire a or!anismului uman. ,ele mai nutritive si mai vitalizante alimente pe care le putem !asi nu sunt, asa cum unii ar putea crede in mod eronat, ouale, carnea sau branzeturile. Ele sunt tocmai acele

alimente care au capacitatea de a inma!azina cel mai mult din ener!ia solara pentru a o trans era apoi trupului. Aceste alimente vii, oarte bo!ate in vitamine, minerale, enzime si ener!ie a vietii, creeaza toate conditiile pentru mentinerea unei sanatatii per ecte a or!anismului. 3n ce consta insa puterea ascunsa a ve!etalelor crude si in special a !ermenilor si mladitelor unor plante; 3ata in continuare cateva rezultate ale studiilor realizate de-a lun!ul timpului de oameni de stiinta de pe di erite meridiane asupra mladitelor verzi de !rau.

Do"ezi ale stiintei in a"oarea olosirii mladitelor "erzi de grau

/. ,ele mai importante substante continute de mladitele verzi sunt numeroasele enzime #de ordinul sutelorQ$ care au rolul de a ampli ica activitatea si orta enzimelor produse de or!anismul uman. ,ele mai importante enzime care au ost izolate din mladitele verzi de !rau sunt: citocrom oxidaza #un antioxidant necesar respiratiei celulare$, lipaza #o enzima care ajuta la metabolismul !rasimilor$, proteaza #care contribuie la asimilarea proteinelor$, amilaza #care aciliteaza di!estia amidonului$, catalaza #care catalizeaza descompunerea peroxidului de oxi!en in apa si oxi!en, la nivelul san!elui si al tesuturilor corpului$, peroxidaza #care are un e ect similar catalazei, la nivel celular$, trans"idro!enaza #care ajuta la mentinerea tonusului musc"ilor cardiaci$ si superoxid dismulaza. 3n mod obisnuit, in or!anismul uman aceste enzime isi diminueaza orta si activitatea odata cu inaintarea in varsta, micsorand ast el capacitatea or!anismului de a asimila !rasimile, proteinele si caloriile in exces. Acest apt determina aparitia recventelor cazuri de obezitate si imbatranire prematura #care a ecteaza atat de multi oameni in ziua de azi$. Prin consumul constant al mladitelor verzi, primim in or!anismul nostru enzimele vii care impiedica aparitia acestor probleme de sanatate. -. 9ucul proaspat din mladite de !rau contine la el de multa vitamina , ca si sucul de portocale, contine mai multa provitamina A decat majoritatea le!umelor #varza, salata, rosiile$, si reprezinta o sursa importanta de vitamina 6 si vitamina E. =itamina , este importanta pentru mentinerea sanatatii pielii, dintilor, oc"ilor, musc"ilor si li!amentelor,

pentru procesele de crestere, actionand totodata ca antioxidant. =itamina A este esentiala pentru cresterea si dezvoltarea normala a or!anismului, pentru mentinerea unei vederi bune si pentru reproducere. =itamina 6 aciliteaza olosirea carbo"idratilor pentru producerea de ener!ie necesara or!anismului, si contribuie la buna unctionare a sistemului nervos si a celui di!estiv. Ea este de asemenea esentiala pentru dezvoltarea normala a creierului si a corpului, si intretine activitatea armonioasa a !landelor suprarenale. =itamina E este o substanta antioxidanta, necesara pentru ertilitate, care protejeaza inima, iar cea care se !aseste in mladitele verzi este de zece ori mai usor asimilata de or!anism decat vitamina E sintetica. ). Mladitele verzi reprezinta, de asemenea, o sursa oarte bo!ata in calciu: ele contin aproape la el de mult calciu ca si laptele. Aproape 11P din calciul pe care il in!eram se depoziteaza in oase si dinti, dar cu toate acestea el nu poate i asimilat in absenta altor minerale esentiale pentru or!anismul nostru. : asemenea combinatie usor asimilabila de calciu cu minerale se !aseste insa in !raul verde. Mladitele proaspete contine si cantitati impresionante de sodiu, potasiu, ma!neziu, ier si microminerale: seleniu, zinc etc. +. /7 aminoacizi, inclusiv cei * esentiali, au ost identi icati in compozitia c"imica a mladitelor proaspete. ,ei opt aminoacizi esentiali sunt: lizina # actor antiimbatranire, contribuie la cresterea or!anismului si la circulatia san!elui, mentine activitatea sistemului imunitar$, leucina #o era o mare cantitate de ener!ie$, tripto anul #esential pentru mentinerea unei bune di!estii si pentru unctionarea adecvata a sistemului nervos$, enilalanina #sustine activitatea tiroidei$, treonina #controleaza metabolismul$, valina #activeaza activitatea cerebrala, contribuie la coordonarea musculara, calmeaza nervii$, metionina #contrinuie la puri icarea si re!enerarea celulelor rinic"ilor si ale icatului$. Mladitele verzi mai contin alanina, ar!inina, acid aspartic, acid !lutamic, !licina, "istidina, prolina, serina si tirozina. 0. Mladitele proaspete de !rau contin oxi!en intr-o orma lic"ida. Acesta este un in!redient vital pentru multe dintre procesele iziolo!ice: el stimuleaza di!estia, ajuta la dezvoltarea unei minti lucide, ajuta la o oarte buna circulatie a san!elui, acilitand prin urmare "ranirea celulara. 2aureatul Premiului 7obel, dr. :tto Iarbur!, bioc"imist de ori!ine !ermana, a observat ca celulele mali!ne, canceroase, nu se pot dezvolta in prezenta oxi!enului. Prin urmare, consumul constant de mladite verzi impiedica aparitia cancerului. .. 3n urma a numeroase experimente, cloro ila #care se !aseste in cantitati mari in mladitele verzi$ s-a dovedit extrem de e icienta in tratarea anemiei. Pentru a preveni de!radarea starii de sanatate si instalarea anemiei este necesar un aport prin intermediul alimentatiei de vitamina 6/-, acid olic, minerale # ier, cupru, potasiu$, si de asemenea, de proteine. Este !reu de crezut ca acestea ar putea i obtinute in conditiile unui consum excesiv si aproape exclusiv de alimente prelucrate: aina si paine alba, carto i, ve!etale ierte indelun!, carne conservata, etc. Pe lan!a aptul ca acestea contin un minimum din elementele nutritive de baza, c"iar si acestea devin oarte !reu de asimilat sau c"iar neasimilabile, ca urmare a ierberii, prajirii si altor prelucrari. 3n plus, con orm studiilor realizate de dr. Hu!"s si dr. 2atner, cloro ila naturala in stare proaspata are capacitatea sa creasca intr-un mod surprinzator cantitatea de "emo!lobina din san!e intr-o scurta perioada de timp. ,loro ila are un e ect deosebit de puternic si asupra icatului, prin stimularea si re!enerarea acestuia. Prin e ectul sau pro und puri icator, sucul din mladite elimina e ectele nocive ale poluarii alimentare si din mediu #inclusiv a celei cu luor, clor, metale !rele sau ca urmare a

radiatiilor electroma!netice$. 8n alt e ect de exceptie al cloro ilei este cel dezodorizant, care poate i constatat in urma consumului de minimum /?? m!. : asemenea doza olosita intern #prin intermediul ve!etalelor crude si in special al mladitelor proaspete$ este cel putin la el de e icienta ca orice alt preparat deodorant. Este redus rapid mirosul ecalelor, al transpiratiei, precum mirosul neplacut al !urii. 'r. Sasuo Hotta, biolo! la 8niversitatea din 9an 'ie!o, a reusit sa izoleze un compus de exceptie, care se poate !asi #dupa actualele constatari$, doar in mladitele tinere ale unor plante verzi. 'enumit provizoriu P+'/, aceasta substanta s-a dovedit un stimulent al producerii si LreparariiM naturale a celulelor spermatice si a A'7 G ului. 5ezultatele experimentale obtinute de acest medic au relevat aptul ca substantele continute in mladitele verzi ampli ica oarte mult capacitatea de re acere a A'7-ului celular care a ost anterior a ectat ca urmare a expunerii la di erite tipuri de radiatii sau ca urmare a contactului cu substante c"imice. Ast el, este evidenta capacitatea exceptionala a mladitelor verzi de a creste potenta si capacitatea de reproducere.

Modul de obtinere in casa a mladitelor de grau

,a modalitate practica, vom descrie in continuare procedeul de obtinere si de olosire a preparatelor din mladitele verzi de !rau. - Materialele necesare pentru crearea propriei X!radini verziM, indi erent de anotimp si in cele mai ie tine conditii, sunt: - tavi mari din plastic sau metal #din cele olosite pentru prajituri$, / borcan de *?? ml, 0??!-/&! de pamant ne!ru de calitate cat mai buna #se !aseste la lorarii$, -?? de !rame de seminte de !rau, capabile sa !ermineze. Este necesar ca pamantul olosit pentru cresterea mladitelor de !rau sa nu contina in!rasaminte c"imice sau alte impuritati. - 3ntr-o prima aza, se spala oarte bine boabele de !rau si se arunca pleava si boabele care se ridica la supra ata. - 9e pun boabele de !rau in borcanul de *?? de ml si umplem apoi borcanul cu apa. 2e!am !ura borcanului cu o panza curata, cat mai etans. 2asam ast el boabele la inmuiat pentru un interval de timp de /- ore. - 'upa /- ore, scur!em apa din borcan si lasam boabele umede in acelasi recipient pentru un interval de alte /- ore. 3n acest timp, se va declansa procesul de !erminatie. - 8rmeaza insamantarea propriu-zisa a boabelor !erminate. Aceasta presupune ca mai intai sa pre!atim pamantul, punandu-l intr-una dintre tavi intr-un strat !ros de --) de!ete. =om avea !rija sa lasam pe mar!inile tavii un mic sant care va prelua surplusul de apa atunci cand este cazul. - 'ispunem boabele intr-un mod uni orm pe pamantul proaspat pre!atit. 2a modul ideal, ele trebuie sa ie cat mai apropiate unele de celelalte, c"iar sa se atin!a, ara insa sa se suprapuna. - 2e udam apoi cu apa. Este important ca pamantul sa nu XmusteascaM, dar nici sa nu ie prea uscat, ceea ce ar putea in!reuna sau c"iar stopa !erminarea.

- Acoperim tava cu !ermeni cu cealalta tava, pentru a crea ast el un microclimat avorabil cresterii mladitelor. 4ava se lasa intr-un loc cu temperatura moderata #nu trebuie sa ie prea caldQ$ pentru un interval de --) zile. - 'upa trecerea celor --) zile, descoperim tava, udam mladitele si le lasam intr-un loc luminos #dar nu expuse la lumina directa a soarelui$. Mladitele au in aceasta etapa o inaltime de --) cm si o culoare albicioasa-!albuie. Pentru a se dezvolta in mod adecvat, mladitele trebuie sa primeasca cat mai multa lumina, dar in mod indirect; razele directe ale soarelui le pot usca si distru!e. - :data puse la lumina, mladitele trebuie sa ie udate zilnic sau odata la doua zile, in unctie de conditiile mediului in care se a la. 3n aceste conditii, dupa 0-/? zile mladitele #avand acum o inaltime de /0--? cm$ sunt !ata de a i recoltate.

Modul de preparare a mladitelor proaspete

Mladitele de !rau obtinute in modul descris mai sus nu sunt di!erabile in starea lor naturala, datorita continutului ridicat de ibre. 4ocmai de aceea, modul de olosire este sub orma de suc proaspat. Exista mai multe metode de extractie a sucului proaspat din mladite: a. ,u un storcator special pentru plante #!ermeni si mladite$ extractia se va realiza cel mai rapid si usor. 8n ast el de storcator, ceva mai !reu de procurat, este di erit de cele utilizate in mod uzual pentru extra!erea sucului din le!ume sau ructe. b. ,u ajutorul unei masini obisnuite de tocat. 3n urma maruntirii si zdrobirii mladitelor, sucul se va extra!e prin stoarcerea acestora punandu-le intr-un ti on des si rezistent si presandu-le cu putere. Procentul de extractie este mai redus si in acelasi timp va i necesar un anumit e ort pentru obtinerea sucului necesar pentru o zi. c. ,u ajutorul unui blender electric. Este una dintre metodele cele mai rapide si accesibile. Mladitele trebuie sa ie taiate marunt si apoi puse in aparat impreuna cu o cantitate adecvata de apa de izvor sau apa plata. 9e mixeaza pana cand se obtine o pasta lic"ida de culoare verde intens. 'ezavantajul acestei metode este aptul ca sucul rezultat va i mai diluat decat cel extras prin presare, ceea ce presupune sa consumam o cantitate mai mare de extract. 'upa mixare, se strecoara prin panza sau ti on, iar pasta rezultata se va stoarce de asemenea oarte bine.

Cantitatea necesara pentru o zi

Pentru a obtine toate e ectele acestei cure cu e ecte miraculoase, este necesar sa olosim pentru o sin!ura zi intrea!a XrecoltaM de mladite dintr-o tava #dimensiunea obisnuita a unei asemenea tavi este de aproximativ +? cm x -0cm$, de indata ce acestea au atins inaltimea necesara #/0--? de cm$. Prin presare sau stoarcere, din aceasta cantitate de mladite se obtin aproximativ /0?--?? ml de suc concentrat sau / litru de suc diluat in cazul olosirii unui blender. 3n aceste conditii, cea mai buna metoda de a realiza o cura pe termen lun! #de minimum )? de zile$ este de a olosi simultan .-7 tavi, in care se vor cultiva mladitele succesiv. 3n acest el, cu o investitie relativ mica, avem posibilitatea sa realizam un lux continuu de producere a remediilor vii.

2tilizare

Este ideal ca sucul din mladite proaspete de !rau sa ie consumat imediat dupa extra!ere. 'upa un interval de )? de minute, el incepe sa-si diminueze calitatile, iar dupa cateva ore acestea se injumatatesc. 3n cazul in care realizam pentru prima oara o asemenea cura, ara sa i aplicat in prealabil alte metode speciale de puri icare a or!anismului, nu vom consuma deodata o cantitate mare de suc concentrat. =om incepe prin a consuma cateva in!"itituri #/-lin!uri$ si apoi vom ace o pauza de /-- ore, dupa care putem continua in!erarea sucului cu in!"itituri mici. 3n cazul unei doze prea mari care se administreaza brusc, e ectele puri icatoare pot i oarte intense si ele apar sub orma unor stari neplacute de ameteala, tulburarea di!estiei, diaree si c"iar usoara senzatie de voma. 4oate aceste enomene asociate unei puternice eliminari de toxine pot i oarte mult diminuate in cazul cresterii !radate a dozei de suc olosita pentru o zi, sau prin diluarea acestuia cu apa.

E ectele principale ale sucului din mladite de grau

9ucul din mladite de !rau puri ica san!ele de acumularile toxice, acelasi e ect acandu-se simtit la nivelul or!anelor interne si tractului intestinal. El stimuleaza metabolismul si sistemul enzimatic al corpului, normalizeaza compozitia san!elui si reduce "ipertensiunea. Acest suc natural exercita un e ect aparte de stimulare si re!lare asupra !landei tiroide ceea ce determina e ecte de normalizare asupra !reutatii corporale si a intre!ului metabolism. ,a aliment si, in acelasi timp, medicament natural, sucul proaspat din mladite de !rau este una dintre cele mai bo!ate surse naturale de vitamine, minerale, enzime, aminoacizi si oxi!en, iind ast el un supliment alimentar complet. 8lcerele, colitele, constipatia, diareea si alte tulburari !astrice, con!estiile di eritelor or!ane, starile de aciditate crescuta in intre!ul sistem corporal, tensiunea nervoasa, oboseala patolo!ica, aler!iile, intoxicatiile alimentare si o serie intrea!a de alte tulburari pot i eliminate complet prin olosirea zilnica a acestui medicament ve!etal. 3n plus, asa cum am prezentat inca de la inceputul acestui articol, acest remediu s-a dovedit de-a lun!ul timpului un sustinator al sistemului imunitar si al ener!iei intre!ului or!anism, in cazurile bolilor oarte !rave, cum sunt cancerul, scleroza in placi, 93'A, Alz"eimer etc. @olosind mladitele de ve!etale, !ermenii proaspeti, le!umele si ructele proaspete, nu avem decat de casti!at in ceea ce priveste vitalitatea, sanatatea si increderea in puterea vindecatoare ine!alabila a 7aturii. 9ursa: "ttp:<<suntsanatos.ro<