Muchii, (Subregnul Bryophita) sau briofitele, cum sunt denumii n literatura tiinific, cuprind aproximativ 12.000 de specii de plante.

[1] Ei sunt rsp ndii pe tot !lobul, ncep nd cu "onele calde i ploiose tot timpul anului, cum este "ona ecuatorial i sf rind cu "onele caracteri"ate prin temperaturi extrem de sc"ute, cum sunt "onele polare. #n toate "onele climatice ei prefer biotopurile umede.

Caracterele generale ale Subregnului Bryophita[modificare | modificare surs]

$uc%ii au corpul ve!etativ lipsit de vase conductoare adevrate, numit tal cormoid . &r!anele de reproducere sexuat, anteridia i ar%e!onul, sunt pluricelulare, iar ciclul vital este %aplodiplofa"ic.

$uc%ii au corp alctuit din dou !eneraii subordonate' !ametofitul dominant (muc%iul propriu "is) i sporofitul mrunt.

Muchii inferiori[modificare | modificare surs]

Muchii inferiori mai pastrea" multe caractere specifice al!elor. (orpul ve!etativ, este un tal lamelar care se fixea" n sol cu a)utorul ri"oi"ilor monocelulari. *uperioritatea fa de al!e o dovedete pre"ena epidermei la suprafaa talului, a esuturilor parenc%imatice, cu rol asimilator i de depo"itare. +in muc%ii inferiori face parte ,ierea

pm ntului (Marchantia polymorpha) care traiete n locurile permanent umede, l n! i"voare i f nt ni.

Muchii superiori[modificare | modificare surs]

Muchii superiori au corpul ve!etativ - un tal cormoid, format din tulpini, frun"ulie i ri"oi"i pluricelulari, care sunt analoa!e cu or!anele ve!etative ale plantelor vasculare. Exemplu este $uc%iul de pm nt (Politrichum commune). #nmulirea muc%ilor se face asexuat prin spori i sexuat prin celula ou sau "i!ot.

Importana muchilor[modificare | modificare surs]

$uc%ii sporesc ptura de %umus de pe st nci. /rote)ea" solul mpotriva ero"iunii. 0urba, care se formea" n locurile mltinoase din resturile parial descompuse ale muc%iului de turb (*p%a!num), este utili"at ca n!rm nt or!anic, combustibil, material i"olant.