Sinuciderea la tineri

http://www.la-psiholog.ro/info/sinuciderea-la-tineri
Autor: Dr. Simona Stiuriuc

Cand un tinar se sinucide toti sunt afectati. Membrii familiei, prietenii, colegii, vecinii si uneori chiar si cei care nu au cunoscut tinarul bine experimenteaza sentimente de durere, vina, confuzie, gindinduse ca sinuciderea ar fi putut fi prevenita daca ar fi facut ceva diferit. Astfel este important ca adultii sa inteleaga fortele care conduc tinerii la sinucidere si sa stie cum sa ajute. Motivele care stau in spatele sinuciderii sau incercarii de a-si lua viata pot fi complexe. Desi sinuciderea este relativ rara printre copii, rata acesteia si incercarile de sinucidere cresc mult in timpul adolescentei.Sinuciderea este cea de-a treia cauza de moarte pentru persoanele intre 14 si 24 de ani, depasita fiind doar de accidente si omucidere. Riscul de sinucidere creste dramatic atunci cind copiii si adolescentii au acces la arme de foc acasa. ata de ce orice arma de acasa trebuie descarcata si tinuta la loc sigur, la fel si pentru cutite, medicamente, lame de ras si alte obiecte cu risc. Rata de sinucidere difera intre baieti si fete. Fetele se gindesc si incearca sa se sinucida de doua ori mai frecvent decit baietii. Acestea incearca sa se sinucida prin supradozarea medicamentelor sau prin taierea venelor. !otusi baietii mor prin sinucidere de patru ori mai frecvent decit fetele, probabil deoarece tind sa foloseasca metode mai mortale cum sunt armele de foc, spinzuratul sau saritul de la inaltimi.

Ideatia suicidala:Aceasta descrie ginduri, fantezii, ideei sau imagini legate de comiterea

sinuciderii . Acest termen se refera si la gindirea suicidala. deatie inseamna formarea si dezvoltarea de idei."entru tineri gindurile de sinucidere pot varia de la ginduri trecatoare pina la alcatuirea unui plan pentru a pune capat vietii lor. Din acest motiv specialistii discuta despre ideatia suicidala ca fiind pasiva sau activa. deatia pasiva despre sinucidere include experimentarea unor ideei vagi despre sinucidere. #inuciderea este vazuta ca o cale posibila de a sfirsi durerea, dar de obicei nu se ia nicio actiune. deatia activa apare atunci cind un tinar experimenteaza ginduri persistente de sinucidere si continua sa se simta fara speranta. Cand ideatia este activa, tinarul incepe sa actioneze spre indeplinirea sinuciderii.

Cand sunt copiii la risc de sinucidere:"entru adultii de azi poate fi greu sa isi aminteasca cum
era cind erau tineri, prinsi in zona gri intre copilarie si maturitate. Aceasta este o perioada a multor posibilitati dar si a confuziei si anxietatii. inerii sunt presati sa-si gaseasca locul in societate, sa aiba succese academice si sa fie responsabili. !cum apare trezirea instinctelor se"uale, a cunoasterii de sine si nevoia de autonomie care frecvent intra in conflict cu regulile si asteptarile adultilor. $n tinar cu o sustinere adecvata a familiei, prietenilor, afiliere religioasa, grup social sau activitati e"tracurriculare pot avea o scapare in fata frustrarilor de zi cu zi. nsa multi tineri nu considera ca au aceasta capacitate si se simt deconectati si izolati de familie si prieteni. Acesti tineri au risc crescut de sinucidere. Factorii care cresc riscul de sinucidere printre tineri cuprind: - o tulburare psi#ologica, in mod special depresia, tulburarea bipolara, consumul de alcool si droguri %de fapt aproape &'( dintre persoanele care mor prin sinucidere au o tulburare psihologica la momentul decesului) - sentimentul de stress, iritabilitate sau agitatie - sentimentul de esec, lipsa de speranta si neimportanta care frecvent acompaniaza depresia %de exemplu, un tinar care nu reuseste sa aiba rezultate bune la scoala, este coplesit de violenta acasa sau care este izolat de colegi este predispus sa experimenteze astfel de sentimente) - o incercare anterioara de sinucidere - istoric familial de depresie sau sinucidere %boli depresive cu o componenta genetica sau unii tineri predispusi sa sufere de depresie majora) - abuz fizic sau sexual - absenta sustinerii parentale si a colegilor, sentimente de izolare sociala - homosexualitatea intr-o familie sau comunitate ostila.

Semne de alarma:
#inuciderea printre tineri apare frecvent dupa un eveniment stresant in viata cum este un esec perceput la scoala, despartirea de un iubit*a, decesul unei persoane apropiate, un divort sau un conflict familial major. Ce amenintari ar trebui luate in serios$ %"emplele situatiilor posibil periculoase sau de urgenta cu un copil cuprind:

- amenintarea ca va rani sau va ucide pe cineva - amenintarea ca se va rani sau se va sinucide - ameninta ca fuge de acasa - ameninta ca distruge proprietati. "sihiatrii sunt de acord ca este foarte dificil sa prezicem cu precizie comportamentul viitor al unui copil. Comportamentul anterior al unei persoane, totusi este unul dintre cei mai buni factori de predictie pentru comportamentul viitor. De exemplu un copil care a fost violent este mai predispus sasi duca la sfirsit amenintarile. Cand se asociaza un risc ridicat asociat amenintarilor facute de adolescenti$ - comportamente violente sau agresive in trecutul copilului - accesul la arme de foc sau albe, aducerea unei arme la scoala - incercari de sinucidere sau amenintari in trecut, istoric de violenta in familie - nu doreste sa-si accepte responsabilitatea sau da vina pe altii pentru propriile actiuni - a experimentat recent umilire, rusine, pierdere sau respingere - multiple amenintari, cruzimea fata de animale, piromanie - implicarea in gasti sau culte - modificari ale modelului de somn, neglijarea igienei proprii si a aspectului fizic - acuze fizice precum, mialgii, migrene, oboseala - note slabe la scoala, pierderea interesului pentru scoala - se plinge frecvent de plictiseala. &n tinar care se gindeste la sinucidere poate: - vorbi despre sinucidere sau moarte in general - vorbi despre +a pleca departe+ - vorbi despre sentimente de abandon, vina, lipsa sperantei - se izoleaza de familie si prieteni - isi pierde dorinta de a lua parte la activitatile favorite - are probleme in a se concentra si a gindi clar - suferi modificari ale alimentatiei si a modelelor de somn - avea comportament auto-distructiv %bea alcool, consuma droguri sau conduce cu viteza) - se poate plinge ca este o persoana rea sic a se simte putred pe dinauntru - da indicii verbale precum, +-u am sa mai fiu o problema pentru tine mult timp, nimic nu mai conteaza, nu am sa te mai vad oricum.+ - isi pune problemele in ordine, isi daruieste obiectele favorite, face curat in camera, arunca obiecte importante - devine brusc vesel dupa o perioada de depresie - are semne de psihoza - halucinatii sau ginduri bizare.

Cateva mituri gresite despre persoanele care se sinucid: - tinerii care ameninta ca se vor
sinucide nu vorbesc serios, doar cauta mai multa atentie - intrebind un tanar daca se gindeste la sinucidere il va face chiar sa se gindeasca - cei care nu reusesc sa se sinucida de la prima incercare nu s-au gindit serios la asta de la inceput - cei care se sinucid sunt intotdeauna tristi si depresivi inainte sa o faca - tinerii care vor sa se sinucida se gindesc la asta inainte sa faca pasii - sinuciderea nu este atit de frecventa la tineri - un tanar cu un plan specific de sinucidere probabil nu-l va urma mai mult decit unul care doar se gindeste.

Ce sa spuneti unui adolescent suicidal$- incura'ati-l sa descrie ce simte, de exemplu, +-u

aveam idee ca lucrurile merg atit de rau pentru tine, spune-mi ce se intimpla.+ - intrebati tinarul daca un incident specific a condus la aceasta decizie, de exemplu, +Ce s-a intimplat. /reau sa stiu mai multe, poate fi de ajutor sa-mi vorbesti.+ - fiti atenti sa nu oferiti sfaturi care pot fi percepute drept vorbe goale , cum ar fi, +Ar trebui sa apreciezi tot de ai in viata+ sau +Cred ca reactionezi exagerat+ - desi poate fi dificil, in acest punct acceptati orice va poate spune tinarul, fara a judeca verbalizind sau dezaprobind sentimentele sale - intrebati-l daca are un anume plan de sinucidere, cu cit este mai specific planul cu atit creste riscul - cu compasiune spuneti tinarului: +-u vreau sa te ranesti singur si voi face totul posibil sa te opresc sa te sinucizi+ - punctati faptul ca sinuciderea nu este unica solutie, de exemplu, +#tiu ca exista si alte optiuni care

pot ajuta, as vrea cel putin sa le incerci+ - promiteti adolescentului ca sunteti linga el si ca veti trece peste asta impreuna, de exemplu, +-u esti singur, sunt aici sa tea jut sa intelegi ca imi dau seama cit de rele sunt lucrurile pentru tine+.

Ce pot face parintii$Cei mai multi tineri care se sinucid au dat unele indicii si amenintari familiei
anterior. Astfel este important pentru parinti sa cunoasca semnele de alarma iar copiii care pot incerca suicidul sa fie ajutati. (bservati si ascultati: 0iti atenti la un tinar care pare depresiv si melancolic, are note proaste si lipseste de la scoala. 1ste important sa mentineti comunicarea deschisa si sa va exprimati grija, sustinerea si dragostea pentru copil. Daca acesta are incredere in dumneavoastra, aratati-i ca ii luati in serios grijile. 2 cearta cu un prieten poate sa nu insemne ceva important pentru dumneavoastra dar pentru un tinar poate fi intensa si imensa. 1ste important sa nu minimalizati sau sa luati in deridere evenimentele prin care trece tinarul, crescind astfel sentimentul lui de neimportanta. Daca adolescentul nu se simte confortabil discutind cu dumneavoastra sugerati-i o persoana mai neutra, cum ar fi o alta ruda, un membru al bisericii, un antrenor, un consilier scolar sau medicul copilului. )uneti intrebari: $nii parinti se gindesc de doua ori cind vine vorba de a intreba tinerii daca s-au gindit la sinucidere sau la a-si face rau. $nii se tem ca intrebind vor planta idea de sinucidere in creierul tinarului. %ste intotdeauna o idee buna sa intrebati. $neori va ajuta sa va explicati de ce intrebati. De exemplu, puteti spune, +Am observant ca vorbesti mereu ca ai vrea sa mori, te-ai gindit vreodata sa incerci sa te sinucizi.+ Cautati a'utor: Daca va dati seama ca copilul dumneavoastra se gindeste la sinucidere, cautati a'utor imediat. Medicul dumneavoastra va poate prezenta unui psiholog sau psihiatru. Daca v-ati fixat o intilnire cu un psiholog fiti siguri ca va veti prezenta cu copilul, chiar daca credeti ca acesta se simte mai bine. 3indurile suicidale tind sa vina si sa plece, totusi este important ca adolescentul sa primeasca ajutor dezvoltindu-si aptitudinile necesare pentru a diminua aparitia acestei gindiri. *aca copilul refuza sa mearga la psi#olog, discutati cu psihologul. Acesta va va putea indica strategii care sa va ajute pe dumneavoastra si pe copil. Amintiti-va ca orice conflicte intre parinte si copil pot agrava gindirea negativa mai ales daca se simte izolat, neinteles, neimportant sau suicidal. Rezolvati aceste probleme intr-un mod constructiv. De asemenea spuneti psihologului daca in familie e"ista istoric de depresie, abuz de substante, violenta sau criticism continu. +u presupuneti ca cineva care a incercat sa se sinucida si acum face tratament este automat mai bine: ndivizii care au incercat suicidul si va spun ca se simt bine acum ca fac tratament nu trebuie intotdeauna crezuti. $n motiv pentru care nu mai incearca acum sa se sinucida este pentru ca nu au indea'uns de multa energie sa se sinucida cind sunt foarte depresivi . $n alt motiv pentru sinuciderile in timpul tratamentului si a unei ameliorari este dorinta de eliberare din starea de anxietate prin moarte. Desi nu este bine sa urmariti fiecare pas al unei persoane care se recupereaza este important sa fiti siguri ca liniile de comunicare dintre dumneavoastra ramin libere. !cceptati importanta amenintarilor cu sinuciderea: -u faceti greseala sa credeti ca cei care se gindesc la sinucidere nu doresc sa caute ajutor sau sa se sinucida. #tudiile pe victimele suicidului arata ca peste 'umatate au cautat a'utor medical in ultimele , luni de viata. -u lasati copilul sa gaseasca singur ajutor profesional-de obicei nu este capabil. -u presupuneti niciodata ca un copil care este determinat sa-si puna capat vietii nu poate fi oprit. Chiar si cele mai sever depresive persoane au sentimente mixte despre moarte, pendulind pina in ultimul moment intre dorinta de a trai si de a muri. Acestia nu vor sa moara, vor ca durerea sa se opreasca. mpulsul de a termina tot, indiferent cit de coplesitor este nu se mentine o vesnicie. *iscutati cu copilul: Cum oamenii care se gindesc la sinucidere se simt singuri si fara a'utor, cel mai important lucru pe care il puteti face este sa comunicati cu acesta desc#is. !ratati ca va pasa, stresati dorinta de a asculta. Deasemeni fiti siguri ca acesta vorbeste serios despre sinucidere. -u presupuneti ca oamenii care vorbesc despre sinucidere nu o vor face. 4'( dintre persoanele care se sinucid dau indicii asupra intentiilor lor sau isi marturisesc sentimentele unui prieten sau membru al familiei. -u ignorati ceea ce par a fi doar amenintari ocazionale sau remarci. /orbe precum, +2 sa-ti para rau cind am sa mor+ sau +-u vad nici o cale de rezolvare+ indiferent de vocea vesele cu care au fost spuse pot indica ginduri serioase de sinucidere. 2 prejudecata des intilnita este cea fata de discutia despre sinucidere. Daca aduceti subiectul in discutie nu veti inrautati lucrurile. +u e"ista riscul -de a da cuiva idea-. Mai corect este invers. "unand intrebarea despre sinucidere si discutarea subiectului fara a arata soc si dezaprobare este unul

dintre cele mai folositoare lucruri pe care le puteti face. Aceasta sinceritate arata individului ca il luati in serios.

Cum sa a'utati tinerii sa faca fata pierderii unui prieten prin sinucidere$
Ce trebuie sa faceti daca o persoana cunoscuta a copilului dumneavoastra, un coleg sau prieten a incercat sau s-a sinucis. Mai intii constientizati multiplele emotii ale copilului. $nii tineri spun ca se simt vinovati - mai ales cei care ar fi putut interpreta actiunile si cuvintele prietenului mai bine. !ltii se simt furiosi fata de persoana care s-a sinucis pentru egoismul sau sau spun ca nu simnt nici o emotie puternica. !oate aceste reactii sunt adecvate5 spuneti copilului ca nu exista bine sau rau in aceste sentimente. Cind o persoana incearca sa se sinucida si supravietuieste, oamenilor le poate fi frica sau se pot simti inconfortabil sa discute despre acest subiect cu individul. !rebuie sa reziste acestei tendinte, acesta este un moment cind persoana are nevoie sa se simta conectata cu altii.

Ce este si la ce a'uta evaluarea psi#ologica$ 1valuarea psihologica este un proces de detectare

si caracterizare a unor tulburari mentale.Aceasta metoda folosita pentru evaluare va depinde de nevoile adolescentului. "oate consta dintr-oserie de teste psi#ologice sau neuropsi#ologice structurate precum si interviuri clinice pentru a identifica si a descrie problemele emotionale, comportamentale sau de invatare care pot contribui la problemele tinarului. "rocesul tine citeva ore si este completat in timpul citorva sedinte diferite. 1valuarea psihologica trebuie considerata in cazurile in care nu se cunosc motivele tulburarilor de comportament, invatare sau afective ale tinarului. Rolul psihologului este de a cauta indicii si de a rezolva un mister pentru a decide care optiuni sunt potrivite pentru a ajuta pacientul. Informatiile pe care le poate aduce o evaluare psi#ologica: - severitatea simptomelor de depresie sau anxietate - prezenta unei dizabilitati de invatare - slabiciunile si aptitudinile academic - cauzele de baza ale problemelor emotionale - stilurile de copiere pozitive sau negative - motivele comportamentului agresiv - informatii despre modul in care vede tinarul lumea - conflicte cu care se lupta pacientul - stilul de personalitate al tinarului.

*****************************************************************************************

Ideea de sinucidere se ia asemenea gripei , media este de vin pentru supralicitare, nu sunt programe guvernamentale 10 septembrie este Ziua Mondial a Prevenirii Suicidului, iar analitii acuz nepsarea. Oamenii se sinucid de stres, singurtate i lips de stim personal. Psihologul oris !"rulni# s$a certat cu presa, %n &ran'a. (doratul revistei Psychologies a decis, oarecum pe urmele scriitorului american Malcolm )lad*ell +, The Tipping Point") , c o mare parte din e-ectul de avalan al sinuciderilor, mai ales la copii . dup o sinucidere urmeaz o alta i chiar mai multe, prin e-ect de copiere i stimulare personal . este cauzat de pres. Media. (cele tiri care dau pulsul senza'ionalului %n mass$media mondial %n general i %n unele 'ri %n special, umpl/nd primele pagini cu detalii amnun'ite ale cazurilor de sinucidere. 0it/nd c de -apt, aa cum crede, pe bun dreptate, )eorge Pruteanu, %n culegerea 1Stil i limbaj n mass-media din Romnia2 +Polirom, 3004, realizat de 5lie 6ad7, acest tip de tiri nu %nseamn pres. 1 Punnd accentul pe faptul di e!s, umplnd acest spa"iu att de p!e"ios cu id, cu nimic sau ap!oape nimic, mass-media nu face altce a dect s# elimine info!ma"iile pe!tinente$ , scria i Pierre ourdieu. )lad*ell sus'ine c 1ideea de sinucide!e se ia asemenea g!ipei%$

Sinuciderile au un specific naional

S -ie oare aceasta singura e8plica'ie a at/tor -enomene de acest gen, -iecare cu speci-icul lor na'ional, e8acerbat acum i de criza economic european i mondial9 :a ora la care Organiza'ia Mondial a Snt'ii se pregtete pentru Ziua Mondial a Prevenirii %n materie de Sinucidere, pe 10 septembrie, s lum doar dou e8emple, s zicem, la %ndem/n; &ran'a i 6om/nia, cu un corolar intermediar, 0ngaria. Statistic, 0ngaria i &inlanda sunt 'rile europene cu cele mai multe decese la suta de mii de locuitori, %n condi'iile %n care media european este de <,=>. :a aceste 'ri, aplecarea spre sinucidere s$ar prea c este genetic, dac ar -i s credem unele articole de specialitate din&!itish 'ou!nal of Psyhiat!y . ?e vin ar -i cele 10> gene uralice din s/ngele lor. @ot aceste gene sunt de vin, se pare, i pentru marea rat a sinuciderilor %nregistrate %n 6om/nia, %n Aude'ele cu popula'ie preponderent maghiar; !ovasna, Barghita i Satu Mare.

Frana, campioan a bunstrii i a sinuciderilor

?ar e8plic ele oare -aptul c maAoritatea sinucigailor sunt brba'i9 Cu numai %n aceste 'ri, ci i %n restul Duropei. Ei mai ales %n &ran'a, 'ar care practic se situeaz, %ntr$un clasament al -ericirii i al bunstrii, la polul opus 6om/niei. Ei totui, %n Be8agon se numr urmtorii cei mai numeroi sinucigai din Duropa, dup &inlanda i 0ngaria, 1F,4> la 100.000 de locuitori, procent global %n 300=. !a i cum calitatea vie'ii sau evolu'ia unei 'ri, capacitatea sa de consiliere i de adaptare a condi'iilor de munc ar -i propor'ionale cu procentul de sinucideri. !u c/t mai dezvoltate sunt aceste condi'ii, cu at/t ne sinucidem mai mult. (spect curios, bizar i aproape parado8al pentru o &ran' %n care aproape -iecare %ntreprindere are %n componen'a sa un !omitet de 5gien i de Organizare a Muncii. Gnsrcinat, %ntre altele, cu prevenirea acestor cazuri la locul de munc. Cu e o glum, este chiar banal. !ine nu a auzit de -aimoasele cazuri de sinucidere de la 6enault sau &rance @elecom9 Ei totui, %n anul 3013 &ran'a nu are %nc o strategie guvernamental de prevenire a sinuciderilor, iar numrul celor care %i iau via'a din cauza stresului la serviciu este %n cretere. !a i cel al brba'ilor care sunt proaspt divor'a'i sau au devenit de cur/nd vduvi. Pe o hart a regiunilor, industrializarea i prezen'a marilor societ'i sunt i ele sinonime cu un procent mare al sinuciderilor. Gn ocuren', %n &ran'a este vorba de centru i de vest.

Harghita, o!asna, Satu "are: de ce at#tea sinucideri$

Gn 6om/nia, regiunile cele mai atinse nu sunt cele mai mult industrializate, ci acelea cu popula'ie maAoritar maghiar. Peste tot %ns, dar mai ales %n Aude'ele de unde o mare parte a popula'iei a plecat la munc %n strintate, rata sinuciderilor printre copii este alarmant. 6om/nia este departe de cei =$13 copii care se sinucid lunar %n &ran'a +date din -ebruarie

30137, ca i de motivele lor +hr'uirea i glumele proaste -cute de colegi la coal7, dar oare este necesar s numrm certi-icatele de deces la medicul legist pentru a realiza c sinuciderea nu mai este un mo-t +nici nu a -ost cu adevrat vreodatH7, ci un -enomen care deriv, enorm, din criza economic, a muncii, a pie'elor9 (m vzut$o %n )recia, am vzut$o i %n 5talia, Portugalia, Spania, vor urma probabil i alte 'ri.

%oris &rulni': teama de o epidemie de sinucideri

!riza economic pe care o trim din 300= %ncoace, cu to'ii, a pus %n valoare deAa un -enomen nou . cabinetele psihologilor devin ne%ncptoare, iar clien'ii lor nu sunt neaprat nevoiai, ci chiar patroni i directori de mari societ'i, politicieni. 5ar aAutorul nu este, din ne-ericire, chiar at/t de simplu. !um s depistezi rapid cine este sinuciga i cine nu9 1Pacientul suicida! este o p!o oca!e sup!em# pent!u un e(pe!t psihote!apeut, crede !ristina @ohneanu, psiholog clinician, psihoterapeut. )u e(ist# o a doua ans# dup# sinucide!ea unui pacient* + g!eeal# n t!atamentul unui pacient suicida! poate fi mo!tal# pent!u acesta, p!ecum i de astatoa!e pent!u cei d!agi lui i pent!u te!apeut* ,ceste luc!u!i dete!min# un anumit ni el de f!ic# i nelinite n majo!itatea psihote!apeu"ilo!, ca!e, la !ndul lo!, deseo!i sf!esc p!in a-i gestiona g!eit pacien"ii suicida!i, ca u!ma!e a p!op!iei lo! neliniti$. Pare e8agerat s ne g/ndim la aa ceva, poate c nu ar -i inutil s re-lectm la avertismentul lui !"rulni#; 1Riscul unei sup!amediati-#!i a sinucide!ilo! este o epidemie 2.

Ziua Mondiala de Prevenire a Sinuciderii 9 septembrie

.ata de /0 septemb!ie ma!chea-a Ziua Mondiala de Prevenire a Sinuciderii, o campanie ce p!omo ea-a la ni el global lua!ea unui angajament acti in ajuto!a!ea pe!soanelo! dep!imate si ca!e au gandu!i de suicid* 1onfo!m statisticilo! +!gani-atiei 2ondiale a Sanatatii 3+2S), -ilnic se sinucid 4*000 de oameni in int!eaga lume, ia! din fieca!e 50 de pe!soane ca!e incea!ca sa-si ia iata, una !euseste* Suicidul constituie a doua cauz a mortalit'ii tinerilor cu v/rstele cuprinse %ntre 1I i 1< ani, avertizeaz Ministerul Snt'ii al 6. Moldova. Specialitii spun, %n conte8tul suicidului %n r/ndul tinerilor, c motivele care pot duce la sinucidere sunt; factori familiali; rela'iile con-lictuale %n -amilie, -amilii dezbinate i dezorganizate, abuzuri %n -amilie +abuz emo'ional, -izic, negliAare, abuz se8ual7, divor'ul, moartea unei persoane apropiate. 0nele studii sus'in arat, c modelul parental poate -i una dintre cauzele suicidului prin %nv'area de ctre copil a acestei modalit'i de rezolvare a problemelor . suicidul. (lte studii %ns sus'in -aptul c este vorba de %nv'area unui model general, de-ectuos de rezolvare a situa'iilor de criz. performanele colare; notele au devenit unul din principalele motive pentru care copiii i adolescen'ii recurg la suicid. Presiunea -amiliei i a colii prin standarde ira'ionale impuse %l determin pe copil s rezolve Jeecul2 prin suicid. stresorii sociali; lipsa abilit'ilor de comunicare, de e8primare emo'ional, de rela'ionare sunt -actori importan'i %n creterea riscului suicidar. Studiile relev -aptul c un procent important de copii recurg la suicid ca o modalitate de J-ug2 -a' de atitudinea negativ a colegilor +umilire -izic i verbal7. factori individuali; emo'ionali . sentimentul de singurtate, depresia, neaAutorarea, lipsa de speran', distres emo'ionalK cognitivi . lipsa abilit'ilor de rezolvare de probleme i a strategiilor de coping adaptativK comportamentali . consum de substan'eK de sntate . boli terminale, psihopatologie grav. factorii biologici -actorii genetici au un e-ect asupra riscului de sinucidere %ntr$un procent care variaz de la L0> la I0>. O mare parte dintre aceste ac'iuni ale eredit'ii in-luen'eaz direct boala psihic. ?e asemenea e8ist dovezi care sugereaz c, dac un printe s$a sinucis, acesta este un -actor puternic de predic'ie %n r/ndul urmailor.

factorii socio!economici cum ar -i omaAul, srcia, lipsa locuin'ei i dicriminarea pot s determine g/nduri suicidale. Srcia nu poate -i o cauz direct dar poate crete riscul sinuciderii, aa cum srcia este un -actor de risc i pentru depresia maAor "e spun evidentele #MS M (nual, numarul sinuciderilor se ridica la aproape un milion. M 6atele globale de sinucidere sunt de 1N la 100.000 in -iecare an. M 0ndeva in lume, la -iecare F0 de secunde cineva isi ia viata. M ?in 1<NI, ratele de sinucidere au crescut cu N0> la nivel global. M 5n mod traditional, cei care se sinucid sunt preponderent barbati a-lati la varsta a treia. !u toate acestea, in ultimii ani, sinuciderile in randul tinerilor s$au inmultit in o treime din toate tarile industrializate sau a-late in curs de dezvoltare. M 5n Duropa si (merica de Cord, principalii -actori de risc ai sinuciderilor sunt depresia si abuzul de alcool. M 5n tarile asiatice, sinuciderile sunt adesea rodul impulsivitatii. M Sinuciderea este un -enomen comple8, care implica o serie de -actori psihologici, sociali, biologici, culturali si de mediu. 1u oca-ia Zilei Mondiale de Prevenire a Sinuciderii,pe data de 6 septemb!ie 50/5, se ao!gani-a 1ampania de sensibili-a!e a societ#ii fa# de necesit#ile adolescenilo! Tu nu eti singur!.Peste /70 pe!soane, inte!esate de desf#u!a!ea campanieis-au consolidat n 8!upul de 9niiati # pent!u P!e eni!ea Suicidului la 1opii, ca!e a in ita sa fiti si oi olunta!i* : enimentul se a desf#u!a n Scua!ul Teat!ului de +pe!# i &alet$2* &ieu$ de la /;*00-5/*00* <n p!og!am o! fi= Sho> spo!tu!i clasice i e(t!eme, ,!mata )aional#, dans-flashmob, jocu!i de mas# pent!u nt!eaga familie, sesiune foto, inte!p!ei naionali, a!tisti, picto!i, .', atmosfe!# de neuitat, oameni buni la suflet i mult# oie bun#, i multe alte su!p!i-e? # t$n%r% a recurs la un gest e&trem 'n pre(ena iubitului ei) *a a luat un ac, l!a f%rimiat i a 'ng+iit f%r%miturile cu alcool) ,eocamdat%, nu se cunosc motivele care au determinat!o pe t$n%r% s%! i pun% cap%t (ilelelor, 'ns% medicii b%nuiesc c% unul din motive ar fi gelo(ia)

Potrivit datelor Spitalului de 0rgen, t/nra are 30 de ani i este orginar din !ahul. Da se a-la %n ospeie la prietenul su. 5ncidentul s$a produs duminic, 3F iunie, %n Aurul orei 13.00. ?up acordarea primului aAutor medical, pacienta a -ost transportat la Spitalul !linic 6epublican, sec'ia de chirurgie, pentru tratament specializat. Gn prezent, t/nr se a-l %n secia de reanimare. Medicii sunt rezervaii %n ceea ce privete ansele ei de supravieuire. :uni, 3I 5unie 3013 1L;0= OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

-u vorbit de suicid, de responsabilit%i i informare

. octombrie, ./0.

http://www.e(presul.com/)*+)/+*/*)/
Dlevii :iceului JMihai Dminescu2 din 0ngheni au cutat, sptm%na trecut, rspunsuri i solu'ii la numeroase %ntrebri i probleme speci-ice perioadei de adolescen'. Orele de clas, de-urate %n toate clasele gimnaziale i liceale, au -ost dedicate Zilei Mondiale de prevenire a suicidului. JSchimbarea individului i responsabilitatea acestuia pentru ceea ce devine2, sub acest generic a avut loc o or de dirigen'ie %n clasa a 5P$a J(2. ?iriginta, Olesea :upu, le$a amintit elevilor despre responsabilit'ile pe care le au, despre greut'ile din care se alctuiete via'a i cum pot -i ele depite. !oncluzia la care s$a aAuns a -ost urmtoarea; J!el nein-ormat nu$i poate asuma responsabilit'i. !el care este in-ormat nu se poate ab'ine s nu$i asume responsabilit'i2. 5nvitatul acestei ore a -ost 5ulian :isnic, inspector superior al )rupului minori i moravuri al !omisariatului Poli'iei @ransport 0ngheni. ?%nsul a venit cu in-orma'ii despre suicidul %n r%ndul minorilor, men'ion%nd c acesta este un -enomen tragic i constituie a doua cauz a mortalit'ii tinerilor cu v%rste cuprinse, %n cele mai multe cazuri, %ntre 1I i 1= ani.

Pentru a depi perioada 1de criz2, elevii au %n'eles c au nevoie de s-atul prin'ilor, al pro-esorului, dar i de credin'. (tunci c%nd tii c ai un @at %n !eruri, care le vede i le tie pe toate, po'i %nvinge orice obstacol, po'i deveni o persoan cu adevrat responsabil.

Un brbat din Chiinu s-a sinucis, srind de la etajul 15 7.10.2012

?ragostea l$a omor/t. 0n t/nr de 3N de ani a decis s$i %ncheie socotelile cu via'a i s$a aruncat %n gol de la etaAul 1I. Potrivit poli'iei, acesta era %n prag de divor'. Gnainte de tragedie s$a certat cu so'ia sa i a plecat de acas, iar azi diminea'a a -ost gsit mort l/ng un bloc din cartierul @elecentru. Poli'itii au gsit o sticl de votc, pe Aumtate goal, l/ng geamul de la care, cel mai probabil, s$a aruncat t/nrul. Oamenii legii au deschis o anchet i e8amineaz versiunea unui suicid. OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

O student de 18 ani, gsit moart la Botanica 6.10. 01

O student de doar 18 ani a fost gsit fr suflare n aceast diminea lng un bloc de locuit de pe bule ardul !acia" din sectorul #otanica$ %orpul nensufleit al fetei a fost descoperit n &urul orei 6$ 'nra era student n anul nti la un colegiu din capital$ %ei care au descoperit cada rul au fost locatarii blocului$ (otri it unor surse din cadrul )inisterului de *nterne" nainte de tragedie fata a orbit la telefon cu iubitul ei$ +ceasta ar fi lsat ,i un bilet de adio" adresat prietenului" dar ,i mamei sale" care se afl peste -otare$ %ercetrile preliminare ale medicului legist arat c ictima are multiple fracturi ale oaselor ba.inului ,i a membrelor inferioare" care sunt caracteristice cderii de la nlime$ +nc-etatorii merg pe ersiunea unui suicid$ +lte le.iuni corporale care ar caracteri.a anumite acte de iolen nu au fost depistate$ (oliia a desc-is o anc-et ,i in estig-ea. ca.ul$

ABORDARE PSIHOSOCIAL A SINUCIDERII CA FORM PARTICULAR A VIOLENEI +nali. documentar 2//5 ,-./.01-.2 S31 143531 5$1$ 'ratamentul bolilor mentale ,i farmacoterapia 0e ,tie c un numr relati important de sinucideri este cau.at de tulburrilor mentale$ (rin urmare este important ,i necesar ca ele s fie detectate ct mai rapid cu putin ,i s li se administre.e tratamentul adec at pentru a pre eni sinuciderea" mai ales n tulburrile de stare emoional" dependena de alcool ,i droguri" sc-i.ofrenie ,i unele tipuri de tulburri de personalitate$ !ac medicii de familie or fi n ai s diagnostic-e.e aceste tulburri ,i s le trate.e la ni elul medicinii primare" ratele sinuciderilor ar putea scdea la persoanele cu acest risc$ !e asemenea" trebuie a ut n edere c astfel de pacieni suport mai bine ,i cu mai bune re.ultate tratamentul cu medicamente de generaie nou recomandate pentru tulburri de stri emoionale ,i cele legate de sc-i.ofrenie$ +ceste medicamente au mai puine efecte secundare ,i un profil terapeutic mai precis" ceea ce permite obinerea unor re.ultate superioare ,i reducerea probabilitii de comportament suicidar la ace,ti pacieni$ 12ist preocupri n farmacologie pentru a se studia n ce msur farmacoterapia influenea. procesele neurobiologice" care includ ,i unele stri de natur psi-iatric$ $ 0e propune paro2etina" presupus a atenua comportamentul suicidar$ +ceast alegere este &ustificat prin faptul c se asocia. comportamentul sinuciga, unei diminuri a ni elului de serotonin n organism$ (aro2etina este un in-ibitor selecti de recaptare a serotoninei care permite cre,terea concentrrii cerebrale n serotonin disponibil pentru neurotransmiterea de semnale$ 3n studiu pe un an de .ile n dublu orb a comparat efectele paro2etinei ,i ale unui placebo la un lot de pacieni care pre.entaser tentati e de sinucidere" mai ales n perioada premergtoare studiului$ +ce,ti pacieni nu sufereau de depresii ma&ore" dar cei mai muli dintre ei sufereau de tulburri de personalitate de limit" fiind antisociali" narsici,ti ,i -istrionici$ 04a constatat c pacienilor care au luat paro2etina li s4a atenuat comportamentul suicidar$ 5$2$ +bordri comportamentale 5n reme ce multe tratamente se concentrea. prioritar pe tulburrile mentale" prin ameliorarea lor ncercndu4se reducerea comportamentului suicidar" alte abordri i.ea. direct comportamentul$ 3n studiu reali.at la O2ford 6177/8 a a ut n edere pacieni cu un risc crescut de a comite tentati e de sinucidere" ntre 16 ,i 65 de ani$ +ce,tia au fost admi,i de urgen la grupul de terapie comportamental dup ce ingeraser suprado.e de antidepresoare$ (acienii au primit fie un tratament standard pentru tentati e de sinucidere" fie un tratament standard nsoit ,i de o scurt inter enie 9de re.ol are a problemelor:" o form de psi-oterapie scurt care pune accentul pe problema identificat ca fiind cea mai obsesi " preocupant pentru pacient$ 0tudiul a a&uns la conclu.ia c s4au fcut progrese remarcabile n grupul e2perimental 6tratament plus terapie8 la ,ase luni dup abordarea terapeutic" n sensul scderii ratelor tentati elor de sinucidere repetate$ 5ns" din nefericire" diferena ntre acest grup ,i cel care a primit numai tratamentul standard a sc.ut simitor" apropiindu4se de .ero cnd subiecii au fost ree aluai la un an ,i 7

&umtate dup aceea %ercettorii americani au a ut ,i ei n edere terapia comportamental dialectic la pacienii cu tulburri de personalitate la limit" disfuncionaliti comportamentale multiple" tulburri mentale ma&ore ,i cu numeroase tentati e de sinucidere$ +cest tip de tratament este conceput pentru pacienii suicidari cronici ,i are la ba. anali.a comportamentului" precum ,i o strategie de re.ol are de probleme$ 04a a&uns la conclu.ia c" dup primul an de tratament" pacienii supu,i unei astfel de terapii au pre.entat mai puine tentati e de sinucidere n comparaie cu cei care au fost supu,i numai unui tratament standard$ $ 3n program interesant ,i" se pare" util mai mult pentru pacienii care sunt la prima tentati de sinucidere s4a numit 9%artea erde:$ (acientul prime,te un card care i d dreptul la di erse soluii imediate" respecti la un psi-iatru de ser iciu" la care pot apela la orice or din .i sau din noapte" sau o spitali.are$ 0er iciul de tele4a&utor ,i tele4control pentru persoanele n rst" program de. oltat n *talia" repre.int o alt form de inter enie ba.at pe principiul relaionrii" al facilitrii accesului la o form de a&utor$ 1ste orba despre un sistem de alarm pe care clientul l poate acti a pentru a cere a&utor$ 0er iciul de telecontrol contactea. clienii de dou ori pe sptmn pentru a erifica dac ace,tia au ne oie de reun a&utor ,i pentru a le aduce un spri&in afecti $ 12$135 de persoane n rst de peste 65 de ani au beneficiat de dou tipuri de ser icii pe o perioad de patru ani$ 5n tot acest timp" nu a e2istat dect o sinucidere n grupul respecti " fa de ,apte la cte s4ar fi putut a,tepta din punct de edere statistic$ 6.7. 2bordri de tip relaional 0e ,tie c riscul de sinucidere este legat de numrul relaiilor interpersonale pe care o persoan le are$ %u ct aceste relaii sunt mai numeroase" cu att riscul de sinucidere este mai mic$ +bordarea general const n studierea atent a problemelor din di erse segmente ale ieii sociale a pacientului" ncercnduse" n scopul unei terapii eficiente" gsirea unor soluii adec ate$ !e,i este orba" mai ales" despre pre enirea re enirii la un comportament suicidar" ameliorarea relaiilor sociale este considerat important prin ea4ns,i$ O metod de inter enie specific a fost propus de 5itman i 8old 9meninerea relaiilor continue:$ 1ste de fapt meninerea de ctre un consilier psi-osocial a unei relaii" constnd n dese contacte personale" cu persoana suicidar$ 'imp de 18 luni" 4// de oameni cu risc crescut de sinucidere au urmat acest program$ 0ubiecii au fost mprii ntr4un grup e2perimental 6)$;$%$8 ,i un grup martor" care beneficia de consiliere psi-osocial continu" subiecii a nd iniiati a contactrii consilierului$ *nter enia nu a dus la diminuarea n intensitate a ideaiei suicidare sau la reducerea tentati elor de sinucidere" a sinuciderilor reali.ate$ 'otu,i" programul ,i4a do edit eficiena prin atingerea mai multor obiecti e intermediare" e ideniindu4se progresul sensibil n grupul e2perimental 6)$;$%$8 prin raportare la grupul martor$ (articipanii la program s4au simit mai puin singuri" reau,eau s aib relaii intime satisfctoare" erau mai puin depresi i ,i mai pregtii s contacte.e ser iciile comunitare$ <ibbons et al$ a comparat eficiena unui 9spri&in psi-osocial indi iduali.at ba.at pe sarcini: = metoda re.ol rii de probleme sau punerea accentului pe colaborarea dintre pacieni ,i asistentul social pentru problemele legate de iaa cotidian = cu un tratament standard pentru pacienii cu tentati e de sinucidere anterioare$ 04a constatat c nu au e2istat diferene ntre cele dou grupuri n ceea ce pri e,te rata tentati elor de sinucidere repetate" ns subiecii din grupul care a beneficiat de un spri&in psi-osocial indi iduali.at ba.at pe sarcini a 1/

progresat" fiind capabil s4,i re.ol e mai bine problemele sociale dect grupul martor$ 6.9. 1nter!enii comunitare (aralel cu inter eniile la ni el indi idual" n multe ri e2ist ser icii de sntate mental comunitare pentru persoanele care manifest comportamente suicidare$ +ceste centre sunt concepute ca centre de cri. unde se ofer un spri&in imediat" de obicei prin telefon" e2istnd ns ,i consiliere psi-osocial direct" precum ,i aciuni sociale$ 3nele cercetri au artat c" la ni el global" aceste centre de pre enire a sinuciderii nu ,i4au probat eficacitatea n ceea ce pri e,te rata sinuciderii" constatndu4se c-iar c proporia sinuciderilor la clienii acestor centre este superioar celei de la ni elul populaiei generale$ +cest fapt ar putea s duc la conclu.ia c aceste centre de pre enire atrag n mare msur populaia cu risc ridicat de sinucidere$ 12ist programe de formare a personalului din ,coli" a membrilor comunitii ,i a personalului medical n ederea pregtirii lor pentru a putea repera persoanele cu risc suicidar ,i a le ndruma spre ser iciile de sntate mental competente$ >a ba.a acestor programe st legtura solid cu ser iciile de sntate mental locale$ 5ns" este necesar s se in seama c" indiferent ct de bine sunt pregtii ,i informai profesorii" prinii" ali participani la programele din ,coli" ace,tia nu trebuie s nlocuiasc personalul speciali.at n sntate mental$ ?i totu,i aceste instituii speciali.ate nu pot face fa singure ne oilor tinerilor ,i ca atare ,colile sunt cele care trebuie" pot s contribuie la pre enirea sinuciderilor$ 5$5$ +bordri la ni elul societii +cest tip de abordare se refer la politici care restrng accesul la mi&loacele de sinucidere@ barbiturice" arme de foc etc$ 5n unele ri" precum +ustralia" %anada" 0tatele 3nite ale +mericii" s4a constatat o scdere a utili.rii armelor de foc n sinucidere o dat cu restrngerea dreptului de a deine o astfel de arm 0e cunoa,te influena media asupra ratelor sinuciderii$ 3nii speciali,ti se tem c ulgari.area e2trem n semnalarea ca.urilor de sinucidere poate crea o cultur a sinuciderii" n care acest comportament este considerat normal ,i acceptabil pentru prsirea unei lumi dificile$ 0e cere din ce n ce mai mult responsabilitate din partea media n maniera n care relatea. ca.urile de sinucidere" orice msur n aceast direcie ar fi bine enit$ !i erse organi.aii" precum ,i gu erne" au propus linii directoare n ceea ce pri e,te relatarea comportamentelor suicidare@ #efriender *nternational n +nglia" %entrele pentru controlul ,i pre enirea bolii n 0$3$+$" O$)$0$" gu ernele australian ,i neo.eelande.$ $ 5n 1777" O$)$0$ a lansat o iniiati mondial pentru pre enirea sinuciderii" a nd urmtoarele obiecti e@ a&ungerea la o reducere durabil a frec enei comportamentelor suicidare" punndu4se accentul pe politicile din rile n curs de de. oltare sau n tran.iie economic ,i socialA reperarea" e aluarea ,i eliminarea ntr4un stadiu precoce" att ct este posibil" a factorilor care pot incita tineretul la sinucidereA sensibili.area publicului ,i asigurarea unui spri&in psi-osocial persoanelor care sufer de ideaie suicidar sau au a ut tentati e de sinucidere" prinilor ,i prietenilor persoanelor care s4au sinucis$ (rincipala strategie de punere n aciune a acestei iniiati e comport dou componente care urmresc strategia O$)$0$ n materie de sntate primar@ organi.area de acti iti multisectoriale naionale" regionale ,i mondiale n ederea informrii suplimentare pri ind comportamentele suicidare ,i pre enirea lor eficientA ntrirea capacitilor unei ri de a defini ,i e alua politici ,i planuri 11

naionale pentru pre enirea sinuciderilor" n care s fie cuprinse tratamentul ,i spri&inirea populaiei cu risc crescut 6depresi ii" persoanele rstnice" tinerii8" limitarea accesului la mi&loacerle folosite n sinucidere 6de e2$" substanele to2ice8" spri&inirea ,i ntrirea reelelor de persoane care au supra ieuit unei tentati e de sinucidere" formarea speciali,tilor din sectorul de sntate primar ,i alte sectoare nrudite$

12