You are on page 1of 104
‘The People's Republic of China since 1948 acces la istorie a 42 CCaprgh © 1998 Mishel Lynch Fis palin English by Ho epaitn Popular Chine dup 19 CCopyrigh © 2004 IC ALL ‘hare: Simona Coats Tae rps zat sti BIC ALL. ‘Ne pated acer! olan nu pate epi fd pein sik @ dinoBIC ALL. Drie nein sine spuginsn exc tan BC AL ‘Allis sere The dsb of his bok ote Romani, wit REPUBLICA POPULARA serine se BH AL ly pe CHINEZA DUPA 1949 earn Cla bi Naas Rom BSGont Michael Lynch opus Four Cee Gop 14% Mil ck 7 | dita BIC ALL, 2 | Dilys 21 eo (Accel) | | ‘Traducere de Simona Ceausu isbiow: Isto srt 2 [cena Simrad) ne BICALL be Tmo ctr Bucy coa06i3i B ste0) Fre ata 9610 Departament cintwie P0226 a Fre a03 36 9 vt: iptv ale Ratio ConstacinVad All ‘Av apr in aces coli: 11. ELISABETA I RELIGIA SI POLITICA EXTERNA — ohn Ws 12. TALIA: LIBFRALISM SU FASCISM, 9701945 or Raton 1M. SPANIA: MARIRE $1 DECADERE, 1744648 — 1 ist 15. EUROPA SI DESPOTU LUAMNAT- Water Oppnten 16. CAROL. QUIVTUL: SUVERAN, DINAST St APARATOR A CREDINTEE, 001588 teva cd [.RANTA St CARDINAL, 116161 Recar Wines 19: LUDOVIC AL XIVe, FRANPA SH EUROPA, 611715 Nisha Wc 1M. FRANTA: RENASTERE, RELIGHE 1 REFACERE, ents) ay 21 FRANTA IN REVOLUTIE- Dato Townson 22 ELISAMETA 151 GUVERNAREA ANGLIEI~ Ket Rand 22, HENRIC AL VILLEA SI GUVERNAREA ANGLIFI~Keth fans 2. REACTIUNE St REVOLUTIE:RUSHA, 186-1824 Mita! Lyn 26 REFORMA CATOLICK $f CONTRAREFORMA Kai andl 27, RAZHOILL CELOK DOUA OZE St RUG CASEI DE YORK 28 DELA REVOLTA LA INDEPENDENTX. YARILE DE JOS, Ash sarn ay 2, SUEDIA $2084 MALTICK -Ascr Sis [SLL MENRIC AL VILLLEA SUREFORMA IN ANGLIA Koos Rell $BLRUSA, POLONIA SU ISPERIUL, OTOMAN 28800» Ards els 38.DE LA BISMARCK LA HITLER: GERDIANIA, 18991833 “MRAZBOMELE CIVIL 1640169 Angel Aden 346 PARI, RUSIA, POLONIA St UCRAINA = Mays Rady 9. PRIMUL RKZROI MONDIAL -Vjyen Bein "B-RKZROIUL CIVIL AMERICAN - Alin Fare “A. RENASTEREA IN ITALIA Robe oie {4LCHINA:DE LA IMPERIU TA RFPUBLICK 1901949 sete yeah Cuprins Prem vi Capital) Inrocere Ch CONDI nnn Tecan oc 1 2 Coniguain itil Cine ps 1988, . 3 8 caina'g te i 4. Principat docile ire Cine! dap 1949 18 indent pena saa = 2 (Ceptla 2 China in pac al Mao: ol i eeoomie, 19.1966 nnn DS 1. Contin peri comunise 1985-1953 ey 2 emo ~ rin pan cincin, 19521956 31 5. Campania celaro ude Mo, 1987 cy 4 rete a it, 1958-1953 36 5. Lape pert ptr, 1961-1966 rata Indra pen staio o ‘Obietel a Nao ia Resolute 30 2 Desig Reoluel ull pina fad 55 4. Teones Ghlr Ro nn aaa se “4 Inseces i Mao dea emodel utr chine 2 5 Revolua cll ~ faz eal. rs 6 Moses Revel! cluele i Mao. 70 Fada pet ste —s (Capt 4 China dap Mao: epee Deng wenn 7B Lapa pont pater dnd mre Mao 2. Ata Plena, 1978, Moment ect oo ry 5. Revol at Don. 19791089. 86 44 Mseaes prodemocrae, 9791989 94 5, Draml sre evesimetle din Ps Tanai nen 99 6 Matar din Pia Tisoasnen, te 1989 ios Thani penta ste 106 (Capitola 5 China in conte nerf nenenneD Carer poli extern a REC m2 2 China anton Cotes, 19301985. 1 SRPCASUA nonce un Cains 4. Tainan. Cali Repbliel Ne erent S-RPC Ho Kong. — as {RPC i anvoloniisnal 4 7 Ralel Chin pe pla intend up 1909 ma Terai 9008S 8 Caplio 6 China restapa mond nen A 2 Origine walt ciaosovaiee ones 3.Mao Sti ane Chines dslinres ey 5. Mao B60" soe eigeeeae et 6 Concept here dope vlan 156 TREC BUY wee rer ae chi ove nchin ale 9: Sf naa einoowee nnn mosnenene Indra pests sce SetenaRRENEER | 7 (Coplehl 7 Concha annem 1 Csi ph evens in Pi Taso 3 2 Repebles Popa Chinen os 5, Peet oxen degre RPC —— Indra pest sce ee Fabel cromlogte Ss Glos secs igo Lect sipimenire nn hes Ibe wen : “ier ‘Not rfertoare ta transerieres numelar chinezet Jn lume exist dou’ tipuriimportame de tanseriewe a numelor ‘chinezest, sistemil mat vechi Wade-Giles $1 sistema mai resent Pinyin. In aceasta canes folosit eu preeSdere sistem Pinyin, Pant 1 evita confuile, dup prima apaite «unui nume saw aang fo paranteza forma Wade-Giles sau un din formele alternative. La ‘Hsu citi exist un glsar care vi fer o lists eu embae forme ale mumelorpreente in care Prefata Inia, seria Acces la ftorie a fost concept ca 0 colecti de solume care #4 acopere reamente eronolopice popular dia ists tritaniea precum stdin itor altor tr ca Fania, Germania, Rusia S/SUA. Er un mod complementar do a pezena storia in comparatc 4 maniera tradiionala de predare din sol. colegi si univers ‘Tosi, i ulti ani, au devenitcbignite shake modaitai dea Ipari wecuul in segment itrice.S-a pus tt mai mult aceentl estudiorea fn deta a uno priadeistorice seu i pe comparace tor fenomeneistorice simile din mat multe tri. Acest evo fa generat 0 cetece tot mai mare de materiale didactce si au apara. ‘rin urmare, dows no seri, pe Inga seri inld ~ Deal i Teme Noite volume sont retizate dupa aceleas}evtert care au facut popular sein Acces la istre Gi ire cititorul nespecializat Cnt in sera Aces ta intore a ost special create pony elev sistent afin fata uno examene de inti, da ele se adresear {hn egald masurh i pobliull especaizat. Autor sunt de pee ck ‘bund care de istorie nu ese doar corect,realizat In fonctie de ikimele deseopere din domeniu 51 rigurousd din punct de vedere stim, gine seria, fun sil clr si avactiv. Cea mai mare fae a teulu (cu excepia Iori pentru stu) ar ebul s eprezime o elatare usor de cit si oteresnth a fied sublet. In ls, feere ator a Ineerest mi numa sofer o explicate ct ma ‘lar posi perruceea ce 5- ptrecut in ecu et sr timaleze fe citer sisi determine si-t formeze prop opi cu privie 1h evenimentle wecute 9 la seouifiatia Tor. Aste, desi sunt shepiate cunostnge de ftorie proalbile din pateaeiiorlu, se prosupune fnoueauna cs acest este o persoan inaligents, isnt SH gindeascd peat sine insusi. Autorultinde mat degrabi si Iimpliaseasc etiorlat props sole idl ish explore impreund sel noi posbiilti decit sisi yliveae™ acestuinapa-numitele ‘adeviraiistrice",plasinduse pe sin ini-o porte peivilesia it Protx Citre elevi si studenti Seria Acces lx storie este destinati oslo ce stadia istora Ia un nivel mat inal. Volumele sale sunt dessinae 4 f texte interactive, ‘esl de clae sila prima lectus, dar care cstgd ml a a doua Jeet sau in uma unui stu sprofundat, Ponta a fun bur elev sau stadeat, webuie sv organiza timp licen. Ate, webu sv gndi bine et de important exe petra ‘dumnesvoustl mess din-0 anumith cate. Dacd vet nevoie oar de cunostings generale refertoute la un aumit subiee, lunnicoarea borane fi, probabil cea mah efiienth 1. Cit cu aeriie Capito 1,care v8 poate cet ode ganar dese Inkeaga carte. gdrd-valacordutu 6. 2. Gis rapid Capo 2, aordna mal mata ater Son inate precus iorter si subturir Deda apt dacd aval nave 8, ‘ iregul cap. 8. Deed o face ce capitol opinduvdla tagtuliocsre suecun ‘textuipenrua lua rot. 4. Repeaj stadia Hea (i stall tea unde est cazu) penis cola capil, ‘act, totus), cus dumneavossrs~ st abordarea dumaeavouset ci~ impun o cunoastere dtaliatl a continual chi, va ‘webu aca, consecings sl fnedt sk aprofendai informatie lee. Nu exists mets pesfoct de stud seri $8 ncersa sitere stir de Iucro tn prvinianotlor pe cae i lst pene & wedea care stl vi se potrivegte cal mai bine. Cu toate aeestea, mitra plan d= ler mei nceea: 1. Cit apidcapto de proterat Fr nervper Eva eran are oat oars mar ~de ua nota ace! Sad 2, Stuaat schema yozurat de laretul eapRoldt, sigurdreit ‘nttoge fours generals acoea co a et. ‘3, Recs capo es rar, dna note de data aceasta, Val rtmana Limit ct clare simplu pare mater ia a dua ecu rotele dummeavoast va vor In conse, mut alu unc (ind ve tebulsa sve un eu says va progaly pry examana, Peon ung, ct un canto de dou ov past char va ates sconoml tp. Asiguava cl nota dumneavoasta sunt 3 Prolaa ie cordonat ial desl loc pent 6, eventual, ma tic 68 pute ‘asaugarointomal 4. Ci tture oer cu prvi I inrebarle-eou 9 incorcat 6 va indi a exemple do tur. (Aminihvé ci, pentv a cicont, Invsjrea trebue 8 fe aeind. Pana acu, hu a Oust ner 3 (gbseages un bun inoeutor pont stor autarse. Sgn obvi ‘eeidt cu pie a problomele-chss retartoro areca’ subioc,) ‘5, Iowa ot abort proclmel retrtoare a voar.ncrursrio oni aoeet tip do xref cloracel pun cata pe parcursul ch, ‘mont ite 3 bre ant, ‘pi cea cerminatcaptolele principale, cts seciaea Lect suplimentare™ No ulated care mu poate face mai mu edt si ‘4 prosince un aublect la modul general gi se asteaptt de la ‘dunneavoastes ea aun ind timp va va permite ~ 8 cit al nul refeito a tema respectv’ Dac acest el in seria Acces fa {store jt descoperip cat de divers fseinant poate f recta ‘omen, seria gt tins scopul lr dumpeavoust vet tai acel wu respetivulsubiec, care, alsturi de o inviare vie trsitura distinc a clor mai bun evi sat studend Robert Pearce Introducere China comunista La | octombrie 1949 Mao Zedong (Mao Tse-ung),peeseinte sl ‘Pardo Comunist Chiner, a spat in balconul fst pat im: perial din Beijing (Peking) pent a proclama instaurarea oficial Republic Populare Chineze (RPC). Declaratia sa a marca vctoa field corunisio chine asupra duymanior lor dp deus deci de abot civil. Tema acest cir o repent dezvotaen intern "Republic Populre Chineze in pol jum de secl care 2 wrmat, si ampcol pe care aceasta 2 avitasipa plies monde. Tot entra pla istoria Chinei comuniste im contest international te cesar sh prezentio pinipulele etape ale IstreCh ‘videajem evenimentele eae au condus la Vitoria lui Mdeptioe sa {1 Conditi istoriee Prin trate China era 0 natune extrem de conservatoare Princ: pala jafluera femaioare Tost confacianisml,o safe care ev ‘npn nevoia de anmonie i cau ear mane care ainpus popovului chinez st Is accepe fed st protesteze local fa cade lune ordnt socal neschimbate, Acesst asumare a fost la origines ‘ues strstr ierarice in cdr clrea prima indatore a cetgeanulu era dea se sopune autor legal, rsteilizats informa sa plied ea mai ina prin guverarea impala al cri drept de a domi ‘epreaenta un andt al ceruli™:Aceast formula ere era fn mare ‘misord echivalentul conceptului european al dreptlul divin al regilot dat lgitistate deat puter sia jastioat mise de soprimae s oriekei oporiti ‘Comervatorsmal Chine a evident sin audines sa fh de lumea exteroud. Pind in seclul al XIX-lea China a fst eset @| focietate Inchisd Timp de proape doul mit de ani ena evita pe cit Posibilin mod deiber rie contact cu alte map, zat In mare imisuri de inluenele srdne. China a dezvoltat un profund senti> rent at propel supeioeitasupra ture celrate eur, Tos, ‘cast multe do sine a fost ruse profund fect in ani 1840, 2 tnvooucare: China comunist ind anite nin indusrializate occidentale, in special Marea Brine si rama at poi de syperiontaes Yor sia ide chino Jit for ma vans pers se Imspne in Chia. Chinen au fost, sii i dese pore penta comer exterior ss se implce ino sear de tate neha” care au ebligsto si coeze tei ‘ost suvetno 9 acceptetenmeni sabi de occidental, In 1500 peste einczel de ,portur deschie” er posesinn’ srtne. Dao Scosor fot ma fecevente 1 mal numerose umf, chinezi eran fot mai nenultumiti de guverol imperial, Fneapactaten

You might also like