ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA MANAGEMENT - ADMINISTRATIE PUBLICA

PROIECT EVOLUTIA RATEI SOMAJULUI

COORDONATOR STINTIFIC: Prof.univ.dr.CORALIA ANGELESCU A i !.univ. ROBERTA STANEF

Bu"ur# !i - $%%& -

CUPRINS
CAP. I. SOMAJUL ' NOTIUNI GENERALE ).). D#finir#* o+*,u-ui ).$. C*r*"!#ri !i"i-# o+*,u-ui ).(. For+# *-# o+*,u-ui )... C*u/# i "on #"in!# *-# o+*,u-ui 1.4.1. Cauzele 1.4.2. Consecintele ).0. Po-i!i"i d# "o+2*!#r# * o+*,u-ui 1.5.1. Politicile active 1.5.2. Politicile pasive CAP. II. SOMAJUL IN ROMANIA SI IN UE $.). Di+#n iuni-# i #vo-u!i* o+*,u-ui in 5#rio*d* )&&)-$%%0 $.$. P*r!i"u-*ri!*!i !ru"!ur*-# *-# o+*,u-ui in 5#rio*d* )&&)-$%%0 $.(. In"id#n!* o+*,u-ui d# -un6* dur*!* $... Si!u*!i* !*!i !i"* o5#r*!iv* * o+*,u-ui in *nu- $%%1 $.0. Si!u*!i* !*!i !i"* o5#r*!iv* * o+*,u-ui in *nu- $%%3 $.1. Si!u*!i* !*!i !i"* o5#r*!iv* * o+*,u-ui in *nu- $%%4 $.3. 7*r!* o+*,u-ui 5# !i+5 d# "ri/* in Ro+*ni* $.4. R*!* o+*,u-ui in !*ri-# din UE CAP. III. PREVI8IUNI SI CONCLU8II (.). Pr#vi/iuni 5rivind r*!* o+*,u-ui (.$. Con"-u/ii BIBLIOGRAFIE ( ( ( . 0 0 1 3 3 3 4 4 )) )$ ). )0 )3 $) $. $1 $1 (% ($

EVOLUTIA RATEI SOMAJULUI

CAP. I. SOMAJUL ' NOTIUNI GENERALE ).). D#finir#* o+*,u-ui Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiil tuturor tarilor. Notiunrea de somaj provine de la cuvantul chomage din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca cauma care insemna caldura mare din cauza careia se intrerupea orice activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. i reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al !"###$lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri. %el mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. Somajul apare ca rezultat e&clusiv al ofertei de munca sau de forta de munca, cererea nefiind luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca e&ista sau nu somaj. ' crestere a ofertei concomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca. Somajul, daca nu a e&istat pana la acest moment, apare, iar daca e&ista, creste. (impotriva, cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr$o diminuare a somajului. )iata muncii nu functioneaza, ca o piata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative *patronat, sindicate+ si a raportului de forte dintre acestia. )iata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru, adica de subocupare sau supraocupare. )rin politicile sociale promovate de guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocpare *deplina+ a populatiei active cat mai apropiat de ocuparea deplina. )otrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini, realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape imposibila, declarand ca este satisfacator un grad de ocupare ,-$,./, respectiv de neocupare de 2$3/. %onform 0iroului #nternational al 1uncii este somer orice persoana care are mai mult de 23 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii4 $ este apt de munca5 $ nu are loc de munca5 $ esta disponibil pentru o munca salariata5 $ cauta un loc de munca. #n 6omania, Legea nr 272,,2 republicta cu modificari in Legea .872,,2, precizeaza ca sunt considerati someri persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor, desi nu se fac precizari in lege reiese ca varsta este de peste 28 ani. ).$. C*r*"!#ri !i"i-# o+*,u-ui ' persoana care, fara sa se tina seama de efectele structurale, cumuleaza aceste caracteristici este denumita in genere somer$tip. 9

Somajul se caracterizeaza prin4 2. Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate e&prima4 a+ absolut, ca numar al somerilor5 b+ relativ, ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor si populatia ocupata, iar alteori ca raport inre numarul somerilor sipopulatia activa sau disponibila. 2. #ntensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii *somaj total+ sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului *somaj partial+. 3. (urata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana la reluarea normala a muncii. 9. Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, se&, rasa etc. %riterii de caracterizare4 a+ (upa nivel4 $ absolut : numar $ relativ $ rata b+ (upa durata c+ Structura 4 $rasa $ se& $ varsta d+ %alificare4 $ domeniu de activitate $ grad de pregatire )entru caracterizarea numarului fortei de munca se utilizeaza urmatorii indicatori4 $ populatia activa $ populatia ocupata $ numarul salariatilor $ fondul de timp de munca efectiv lucrat 6ata somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea somajului, calculandu$se sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia de referinta *de obicei populatia activa+. #n practica mondiala, pentru colectarea informatiilor privind somajul, sunt utilizate trei surse de date4 2. 6ecensamantul populatiei, ca inregistrare totala, la care criteriul prin care o persoana este considerata in stare de somaj este acela ca, in perioada de referinta *de obicei un an+, numarul saptamanilor in care persoana respectiva a fost neocupata sa fie predominant in raport cu numarul saptamanilor in care aceasi persoana a avut o slujba. )e baza acestei surse de date de obtine numarul somerilor ca medie a anului de referinta. 2. ;ncheta asupra ocuparii fortei de munca efctuata in gospodariile populatiei este considerata cea mai adecvata sursa de date si metoda de investigare pentru masurarea, sub diferite aspecte si cu ajutorul a diversi indicatori, a somajului. 3. Sursele administrative de colectare a informatiilor, desi sunt cel mai accesibile, au limite in caracterizarea comple&a a somajului, oferind numai informatii partiale privind proportiile acestui fenomen. ).(. For+# *-# o+*,u-ui So+*,u- invo-un!*r se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il genereaza. 3

So+*,u- "i"-i" este generat de evolutia ciclului economic. #n faza de criza, somajul sporeste ca urmare a contractiei, scaderii productiei, a activitatilor economice si cresterii numarului de falimente, cu deosebire a intreprinderilor mici si mijlocii. #n ultimele decenii , somajul, in multe tari dezvoltate s$a mentinut la cote ridicate chiar si in perioade de boom *peste 2</+. (eci, s$a redus capacitatea de absortie a pietei muncii chiar si in faze ale ciclului ce se particularizau prin sincronizarea cresterii economice si reducerii numarului de someri. So+*,u- "on,un"!ur*- este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri, sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni, si internationali. )rimul si al doilea soc petrolier *din prima jumatate a anilor -<+ si embargourile practicate fata de anumite state s$au rasfrant si se rasfrang negativ asupra economiei statelor aflate sub embargou, dar si asupra partenerilor cu care acestea aveau relatii comerciale. So+*,u- !ru"!ur*- deriva din reconversiunea unor activitati economice, din restructurarile de ramura si subramura impuse de progresul tehnic. Somajul structural apare si ca efect al unei structuri inguste de ramuri si subramuri, caracteristica pentru tarile in curs de dezvoltare. (iversificarea ramurilor ar oferi sanse mai mari de absortie a fortei de munca. So+*,u- !#9no-o6i" este efectul introducerii noilor tehnologii , care impun un nou mod de organizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca. So+*,u- #/oni#r este legat de restrangerea actvitatii economice in anumite anotimpuri ale anului, datorita conditiilor naturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si turism etc.5 el are caracter ciclic. So+*,u- !o!*- presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii. So+*,u- 5*r!i*- consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzatoare a salariului * saptamana incompleta sau ziua de munca la o durata mai mica+. So+*,u- d#69i/*! cuprinde persoanele declarate si inregistrate la 'ficiul fortei de munca in categoria someri, dar care, in realitate, sunt pe piata gri a muncii. le lucreaza fara contract de munca, dar beneficiaza de toate drepturile prevazute in legi privind somerii. )ersoanele care traiesc in mediu rural si care au un grad de ocupare redus, cu un venit de subzistenta, si care se apropie de conditia economico $ sociala a somerului nu sunt inregistrate la 'ficiile fortei de munca dar, in realitate, se afla intr$un somaj latent. So+*,u- d#69i/*! este de mare amploare in tarile in curs de dezvoltare, unde milioane de persoane au o ocupare precara, cu o productivitate foarte scazuta, ceea ce le situeaza in starea de nonocupare. )... C*u/# i "on #"in!# *-# o+*,u-ui 1.4.1. Cauzele ;paritia si accentuarea somajului au o multime de cauze obiective, dar si subiective. 6itmul de crestere economica, in conditiile unei productivitati a muncii ridicate, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina. )e piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca este in defavoarea ultimei. (ezechilibre de amploare se manifesta pe segmentul de piata al fortei de munca tinere, care au drept cauza lipsa nu numai de locuri de munca, ci si a unei pregatiri profesionale, in discordanta cu structura cererii pietei muncii. &ista si cauze de ordin subiectiv, ce tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri fie din cauza lipsei lor de e&perienta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. #n randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa. )rogresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj, intr$o proportie mai mare sau mai mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice. #n

perioada postbelica, revolutia stiintifica si tehnica in domeniul productiei si serviciilor a accentuat tendinta de suprimare a unui important numar de locuri de munca. )e termen lung, procesul tehnic genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din acrtivitati noi generatoare de locuri de munca. &emplul tarilor dezvoltate confirma teza ca introducerea progresului tehnic nu numai suprima, dar si creaza locuri de munca chiar daca rata somajului a crescut si ea. %riza economica, caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de someri, iar integrarea lor, in perioada de boom, poate fi la un nivel scazut. ;bsorbirea unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula agentii economici in cresterea investitiilor de capital, de capacitatea de utilizare eficienta a parghiilor economice in conditii de criza. #n 6omania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare. 1odificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice, sub impactul diversificarii cererii de bunuri, al crizei economice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea cererilor de munca. #n 6omania, somajul are la originea sa, partial, si transformarile de structura a economiei nationale, dupa criteriul de eficienta, in vederea adaptarii la mediul concurential. #migrarea $ emigrarea influenteaza asupra starii pietei muncii. #migrarea unei parti a populatei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta munca in cadrul acestora. migrarea are un efect invers, de scadere a fortei de munca in zona de origine. %onjunctura economica si politica internationala nefavorabila, datorita oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictelor armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ asupra relatiilor economice vizand importul $ e&portul, deteriorand activitatile economice in tarile din zona si contribuind la somaj. mbargoul impus 6omaniei fata de #rac si #ugoslavia a avut efecte negative asupra e&portului, ceea ce a condus la retragerea activitatilor multor unitati economice. )ierderile se cifreaza la zeci de miliarde de dolari. 1.4.2. Consecintele )e plan economic, se disting consecintele negative ale somajului la nivel national si la nivel de individ $ familie. )e plan national, e&cluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii )#0, in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din parte individului si societatii, care nu vor fi recuperate in situatia somajuli de lunga durata5 aceasta forta de munca, iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea 0#)5 societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici, salariatilor5 e&istanta unui somaj de lunga durata mai ales in randul tinerilor, poate genera acte de violenta, infractiuni, poate accentua criminalitatea, cu impact asupra intregii societati. La nivel de individ $ familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului. #ndemnizatia de somaj este mai mica decat salariul. )relungirea duratei somajului erodeaza si economiile, daca e&ista. Se deterioreaza calitatea fortei de munca si este mai greu de gasit un loc de munca. =n rol aparte revine starii morale si psihice, care afecteaza individul devenit somer mai mult decat latura economica. ;par comple&e de neutilitate pentru societate si familie. Starea de somaj poate afecta coeziunea si armonia unei familii. >otodata, somajul cronic si de lunga durata, care genereaza saracia unui grup important din populatia activa, poate antrena conflicte sociale profunde. ste de inteles ca bulversarea vietii sociale si a celei de familie poate provoca o adevarata criza de identitate. 1ultitudinea de efecte negative ale somajului pentru societate si individ justifica pe deplin ingrijorarea guvernelor statelor lumii in fata acestui flagel si preocuparea pentru a gasi solutii de ocupare a fortei de munca la un grad cat mai inalt.

&istenta in 6omania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro si macroeconomic. ).0. Po-i!i"i d# "o+2*!#r# * o+*,u-ui 1.5.1. Politicile active consta in masuri care sa contribuie la *re+integararea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati. )rincipalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active sunt4 $ organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca5 $ stimularea agentilor economici, prin parghii economico$financiare, in e&tinderea activitatii economice. $ incurajarea investitiilor, prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a crearii de noi locuri de munca5 $ acordarea de facilitati intreprinderilor care angajeaza someri de lunga durata, precum si tineri5 $ incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica, pe plan local si national5 $ dezvoltarea serviciilor publice in limite rationale, a serviciilor industriale etc.5 $ e&tinderea ocuparii atipice4 ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare. #n vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri, actiuni, ca4 acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta, de la un sector de activitate la altul5 incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu5 dezvoltarea cercetarii stiintifice, a sectoarelor de conceptie5 racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea muncii interne si internationale, formarea si specializarea tineretului in domenii de perspectiva indelungata, care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata5 dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de4 producerea de instalatii, utilaje de depoluare, reciclarea materialelor si materialelor utile, protectia resurselor, gestionarea padurilor, a deseurilor, depoluarea raurilor5 introducerea de restrictii privind imigrarea si trimiterea fortata a imigrantilor in tara de orgine5 unele guverne acorda acestor persoane facilitati banesti pentru a le stimula sa plece fara interventie brutala din partea organelor administrative. 1.5.2. Politicile pasive se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. "enitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre, ajutor de somaj. l se acorda pe o perioada determinata de timp5 nivelul indemnizatiei reprezinta un procent din salariul primit in ultima perioada de munca, de regula in ultimele sase luni de activitate. #n 6omania costul somajului pentru patronat reprezinta 3/, raportat la fondul de salarii, iar pentru salariati, 2/, raportat la salariul brut. #n unele tari, costul somajului este suportat si de bugetul de stat in scopul sigurarii celor aflati in somaj, a unui venit suficient pentru un trai decent. #n 6omania, perioada de acordare a ajutorului de somaj este de , luni, iar a alocatiei de sprijin, 2. luni. #n 6omania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze piata bunurilor si serviciilor. Sfera serviciilor, care detine inca o pondere redusa in )#0, in conditiile tarii noastre, spre deosebire de tarile dezvoltate, poate constitui o supapa importanta de absortie a unui numar important de someri. (ar pentru aceasta, sunt necesare cateva conditii , si anume4 sporirea investitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale agentilor economici, ale populatei.

CAP. II. SOMAJUL IN ROMANIA SI IN UE $.). Di+#n iuni-# i #vo-u!i* o+*,u-ui in 5#rio*d* )&&)-$%%0 ?enomenul somajului, avandu$si premisele in disfunctionalitatile economiei socialiste, in particular in domeniul ocuparii fortei de munca, a fost un insotitor permanent al perioadei de tranzitie la economia de piata, pentru ca, ulterior, acesta sa se cronicizeze si sa se manifeste si in perioadele recente de crestere economica. 'data cu prima reglementare juridica in materie, respectiv Legea nr. 272,,2 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala, somajul a inceput sa fie evidentiat pe baza inscrierii la oficiile de somaj, pentru ca, incepand cu anul 2,,9, sa fie evaluat si prin anchete in cadrul gospodariilor, reflectand somajul in sensul criteriilor 0iroului #nternational al 1uncii. (aca realizam o analiza mai profunda a valorilor lunare din intervalul dat, observam ca rata somajului a avut o evolutie oscilanta4 a crescut continuu, cu mici variatii lunare, in perioada februarie 2,,2$martie 2,,3, urmand scaderi, iarasi cresteri *din ianuarie 2,,- pana in aprilie 2<<<+, pentru ca apoi sa scada continuu, ajungand pana la 3,,/ in anul 2<<3. Somajul ma&im a fost atins in 2,,9, cand aproape 2,3 milioane de persoane nu aveau loc de munca. Tabelul 1 - Evolutia somajului in perioada 1991-2005 Anu)&&) )&&$ )&&( )&&. )&&0 )&&1 )&&3 )&&4 )&&& $%%% $%%) $%%$ $%%( $%%. $%%0 Nu+*r o+#ri Nu+*r d# o+#ri R*!* o+*,u-ui R*!* o+*,u-ui inr#6i !r*!i: -* BIM ;in +ii inr#6i !r*! BIN ;in =< f*r i!u- *nu-ui 5#r o*n#< 33-,9 3,< $ $ ,2,,< .,9 $ $ 2289,2<,2 2323,, 2<,, ,-2 .,2 ,,.,9 .,, ,8. .,< 832,< 8,2 -,2 8,.28,3 ,,3 -<8 8 2<23,< 2<,9 -32 8,3 223<,3 22,. -,< 8,. 2<<-,2 2<,3 .22 -,2 .28,, .,. -3< 8,8 -8<,8 .,9 .93 .,9 83.,, -,9 8,2 -,< 33-,, 8,3 8.< 8,. 323 3,, 83< 8,3

Sur *: Anuarul Statistic al Romaniei 1992-2004; Buletinul de statistica 1997-200 ! Anc"etele asupra fortei de munca in #ospodarii $A%&'() 1994-200* )e de alta parte, din analiza dinamicii lunare a somajului in perioada februarie 2,,2 : decembrie 2<<3 *calculata in procente fata de luna anterioara+ se desprind o serie de concluzii4 - rata lunara a intrarilor in somaj a fost deosebit de ridicata in anul 2,,2, cu deosebire in prima jumatate a sa, datorita declansarii mecanismului de urmarire a numarului somerilor si de acordare a unor sume banesti compensatorii5 - perioada cuprinsa intre februarie 2,,2 si februarie 2,,3 s$a caracterizat printr$o crestere continua *cu e&ceptia lunii aprilie a anului 2,,2+ a numarului persoanelor intrate in somaj5 - noile intrari s$au temperat relativ in perioada februarie 2,,3 : februarie 2,,3, cand evolutia somajului a fost fluctuanta, cu tendinta de crestere usoara5 ,

- incepand cu februarie 2,,3, cu e&ceptia lunilor de iarna *decembrie 2,,3 : ianuarie 2,,8 : februarie 2,,8+, somajul a inceput sa scada, cel mai mic numar de someri inregistrandu$se la sfarsitul perioadei *decembrie 2,,3+5 - perioada cuprinsa intre ianuarie 2,,- : aprilie 2,,. a inregistrat o crestere a somajului, urmata de o scadere in perioada mai 2,,. : august 2,,., iar apoi o noua crestere a numarului de someri pana in februarie 2<<<5 - in lunile de iarna *ianuarie, februarie+ ale anilor 2<<<, 2<<2, 2<<2 s$a inregistrat o crestere a numarului de someri, datorita lipsei de locuri de munca5 - in anul 2<<2 s$a inregistrat cea mai ridicata rata lunara a intrarilor in somaj *299/+5 - dupa 2,,,, somajul inregistrat a inceput sa scada, dar somajul in sens 0#1 este in scadere abia dupa 2<<25 - comparativ cu anii anteriori, in anul 2<<9 numarul persoanelor intrate in somaj ca urmare a disponibilizarilor a fost mult mai mic, numai fata de anul 2<<3 numarul acestora scazand cu 2.992 persoane. (in numarul total de 2-..<.< de persoane intrate pe parcursul acestui an in somaj si provenite din disponibilizarile care au avut loc ca urmare a aplicarii programelor de restructurare si privatizare a diferitelor sectoare de activitate, doar 8-.<92 persoane provin din disponibilizari colective, restul de 222.<3. persoane provenind din disponibilizarile curente de personal. #nformatiile statistice privind evolutia somajului nu spun insa nimic despre subocuparea unei parti a populatiei ocupate si despre dimensiunile somajului potential. )ornind de la proportiile scaderii produsului intern brut, se poate estima volumul somajului potential si raportul sau fata de somajul efectiv inregistrat. )entru aceasta am calculat nivelul populatiei ocupate in functie de indicele )#0 in anii 2,,< : 2<<3 fata de 2,.,, rezultand de aici o evaluare a populatiei ocupate eficient. (iferenta dintre populatia ocupata si cea ocupata eficient reprezinta populatia ocupata ineficient, care, adaugata la numarul populatiei aflate in somaj, conduce la dimensiunile somajului potential. #ntrucat incepand cu anul 2<<2 populatia ocupata eficient devine mai mare decat populatia efectiv ocupata si deci somajul potential inceteaza sa fie e&cedentar fata de somajul efectiv, voi prezenta informatiile obtinute din calcule numai pentru perioada 2,,2$2<<< *tabelul 2+. Tabelul 2 - Evaluarea populatiei ocupate e icient si a somajului potential in !omania intre anii 1991-2000
Indi"*!ori 2. )opulatia ocupata )o *mii pers.+ 2. #ndicele )#0 fata de anul 2,., */+ 3. )opulatia ocupata eficient )oe *mii pers.+@ 9. )opulatia ocupata ineficient )oiA)o$)oe *mii pers.+ 3. Somajul efectiv Se *mii pers.+ 8. Somajul potential SpASeB)oi *mii pers.+ -. )onderea somajului efectiv in somajul potential .. 6aportul somaj potential 7 efectiv )&&) )&&$ )&&( )&&. )&&0

2<-.8
.2,2

2<93.
-3,<

2<<82
-8,2

2<<22
-,,2

,9,3
.9,-

)&&1 ,3-, ..,2

)&&3 ,<23 .2,.

)&&4 ..23 -.,3

)&&& .92< -3,.

$%%% .82, --,9

.,,. 2-.. 332223

23,, 8,3

.22< 229. ,2, 32-2,,2 3,9

.33< 2-32 2283 2.,9<,2 2,3

.83. 2333 2229 23-9-,3 2,2

,2-2 222 ,,. 222<

.2,. 2,2

,893 $289 83. 3,9

28-,< <,8

,<83 $9< ..2 .92

,3,9 <,,

.3-2 292 2<23 228223,8 2,2

.2,223 223< 2233

22<,. 2,2

.9-2 232<<2289
223,3 2,2

2<

+,opulatia ocupata eficient a fost determinata ca produs intre populatia efectiv ocupata la sfarsitul anului 19-9 si indicele anual unitar al ,&B fata de 19-9. ,opulatia ocupata la sfarsitul anului19-9 era de 10.94 mii persoane. Sur */ calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei! 1991! 199 ! 2000 si 200* (aca s$ar fi mentinut an de an nivelul productivitatii muncii *calculat ca raport intre )#0 si populatia ocupata+ inregistrat in anul 2,., *care era deja mai mic decat in anii precedenti+, dimensiunile reducerii )#0 ar fi determinat o scadere si mai puternica a populatiei ocupate si o crestere a somajului. Somajul potential, care cuprinde somajul efectiv si populatia ocupata ineficient *sau somajul mascat+, care ar fi putut fi disponibilizata, a crescut continuu in perioadele 2,,< : 2,,2 si 2,,8 : 2,,,. 6ata somajului potential se situa dupa 2,,2 constant la peste 2</ din populatia activa. #n perioada 2,,< : 2<<< creste si ponderea somajului efectiv in somajul potential, de la 2<,9/ la 223/. ;ceasta este e&presia functionarii tot mai pregnante a mecanismelor economice in domeniul pietei muncii. (e remarcat este faptul ca anul 2<<2 este primul in care se manifesta faptul ca populatia ocupata efectiv este mai mica decat populatia ocupata eficient sau, altfel spus, somajul efectiv depaseste somajul potential, ceea ce inseamna ca natura somajului este deja alta. Nu mai vorbim de iesirea la suprafata a somajului ascuns, a ocuparii ineficiente, ci deja somajul reprezinta o pierdere si din punctul de vedere al eficientei. ;ceasta tendinta s$a accentuat in urmatorii ani, reflectand un fenomen real, structural, si nu unul conjunctural. (esigur, rezultatele analizei prezentate nu trebuie absolutizate. #n primul rand, in toate tarile aflate in perioada de tranzitie la economia de piata a e&istat un somaj mascat, deci somajul potential nu a fost egal cu somajul efectiv. #n al doilea rand, productivitatea muncii nu depinde numai de factorul munca, ci si de alte considerente ce tin de inzestrarea cu capital, organizarea si managementul la nivel microeconomic, ca si de aspecte macroeconomice. #n al treilea rand, chiar daca transformarea somajului potential in somaj efectiv este un rezultat al aplicarii tot mai clare in economie a mecanismului de piata, remarcam faptul ca, dupa incheierea tranzitiei si reluarea procesului de crestere economica, reducerea somajului s$a manifestat de la un an la altul. Sensul analizei efectuate este de a da o imagine, chiar estimativa, nu doar asupra dimensiunilor ocuparii si somajului, ci si a calitatii si eficientei ocuparii5 discutandu$se tot mai mult despre somaj, se pierde adesea din vedere ca el este doar partea care Cse vede dintr$o Cmalformatie mult mai comple&a a situatiei ocuparii fortei de munca in 6omania perioadei de tranzitie. ;sa cum am aratat, estimarea numarului somerilor care indeplinesc conditiile stipulate de 0iroul #nternational al 1uncii *pe care ii vom denumi in continuare someri 0#1+ poate fi realizata cu ajutorul anchetelor asupra fortei de munca. )rima ancheta asupra fortei de munca in gospodarii, derulata in perioada 22 martie : 2< aprilie 2,,9, indica ,-2 mii someri 0#1 *fata de 22,2,3 mii someri inregistrati+. 6ata somajului inregistrat era de 22,8/, iar rata somajului in sens 0#1 de .,2/ *;1#D', 2,,9+. stimarea obtinuta asupra numarului de someri in sens 0#1 apare mult inferioara fata de somajul inregistrat, restrictiile impuse de standardele 0#1 nepermitand identificarea si includerea in numarul somerilor a persoanelor subocupate si a persoanelor descurajate. #n randul populatiei ocupate se poate degaja un alt segment de someri potentiali, cel al persoanelor prezente la locul de munca in regim de timp complet, dar care nu au de lucru. #dentificarea acestei forme si masurarea ei sunt insa dificile. )ersoanele descurajate, adica cele care nu lucreaza, nu cauta de lucru deoarece considera ca nu vor gasi un loc de munca, fiind prea batrani sau insuficient pregatiti, dar care sunt disponibile sa lucreze imediat, fac parte si ele din somajul invizibil. Numarul persoanelor descurajate era estimat in martie 2,,9 la 9.2 mii persoane *Revista Romana de Statistica nr. 972,,3, p. 29+. ' foarte scurta comparatie intre nivelul somajului inregistrat la oficiile judetene pentru ocuparea fortei de munca si nivelul somajului in sens 0#1 arata, pe de o parte, valori mai mici ale somajului 0#1, pe de alta parte insa se constata ca, spre deosebire de somajul inregistrat, care a scazut continuu dupa 2,,,, somajul in sens 0#1 a avut evolutii fluctuante, si chiar cu cresteri semnificative la nivelul anului 2<<2. 22

$.$. P*r!i"u-*ri!*!i !ru"!ur*-# *-# o+*,u-ui in 5#rio*d* )&&)-$%%0 Se stie ca somajul nu afecteaza in mod egal diferitele categorii de oameni5 tinerii au fost intotdeauna categoria de varsta cea mai vulnerabila fata de somaj. )onderea somerilor in varsta de sub 23 ani in totalul somerilor a avut o evolutie fluctuanta, dar cu o tendinta evidenta de reducere de$a lungul perioadei analizate. #ata cateva repere4 daca, in anul 2,,3, 99/ dintre somerii inregistrati, beneficiari de drepturi banesti, aveau sub 23 ani, in anul 2<<3 *an incepand cu care somajul incepe sa se stabilizeze+ ponderea ajunsese la 22,-/. )entru grupele de varsta peste 9< ani situatia s$a inrautatit, semn al preferintei tot mai mari pentru angajarea tinerilor4 23/ dintre someri aveau peste 9< ani in 2,,3, pentru ca in 2<<3 ponderea acestora sa atinga 99,9/. (aca in cursul primilor ani ai tranzitiei persoanele cu e&perienta isi gaseau mai repede de lucru in comparatie cu tinerii, ulterior a crescut in intensitate fenomenul pierderii locului de munca de catre persoane care avusesera pana atunci perioade lungi de activitate. >otusi, daca ne referim la somajul 0#1, in anul 2<<3, somajul in randul tinerilor *23:29 de ani+ inregistra ponderea cea mai ridicata, respectiv 32,9/ din totalul somerilor 0#1 *3.,2/ barbati si 83,8/ femei+. 6ata mai ridicata a somajului in randul tinerilor, precum si faptul ca perioada necesara gasirii unui loc de munca este cu atat mai redusa cu cat nivelul de instruire este mai ridicat, confera o mai mare importanta diplomei la inceputul carierei decat pe parcursul acesteia. (etinerea unei diplome de absolvire a unei forme de invatamant, chiar si superioara, nu garanteaza ocuparea unui loc de munca, ci doar mareste sansele de ocupare a unuia. 6educerea locurilor de munca cresterea concurentei pentru cele ramase au determinat, pe langa aparitia somajului, aparitia fenomenului Cdeclasarii sau al Csubocuparii invizibile, e&istand preferinta de a ocupa un loc de munca sub nivelul de instruire avut decat de a se afla in somaj, in special in randul tinerilor4 22,3/ dintre persoanele care desfasoara o activitate inferioara nivelului lor de instruire au varsta intre 23:29 ani, fata de 8,9/ dintre persoanele ocupate de 3<:89 de ani *#NS, 2<<3+. #n cazul tinerilor insa, este posibila o crestere a numarului de locuri de munca adecvate nivelului lor educational si a sanselor de mobilitate profesionala, fie in interiorul institutiei7firmei in care isi desfasoara activitatea *mobilitate interna+, fie in afara acesteia *mobilitate e&terna+ *Neagu, 2<<9, p. 22+. #n ce priveste repartitia pe se&e a somajului, de$a lungul perioadei analizate se remarca o prima faza, derulata pana in anul 2,,., manifestata prin preponderenta femeilor in randul somerilor4 peste 3</ din someri erau femei *cu un ma&im de 82/ pentru anul 2,,2+, rata somajului fiind intre 2,,2 si 2,,3 cu circa 2 puncte procentuale mai mare in randul femeilor decat media. ;cesta este rezultatul faptului ca femeile au fost primele afectate de disponibilizarile de la inceputul perioadei de tranzitie. =lterior, diferentele se reduc, pentru ca dupa 2,,. barbatii sa detina ponderi mai mari in randul somerilor, consecinta a procesului de restructurare economica, in care industria, ramura in care forta de munca masculina este dominanta, a eliberat tot mai multa forta de munca, absorbita ulterior de sectorul tertiar, in care femeile si$au gasit mai usor locuri de munca. 6ata somajului inregistrat in randul femeilor era la sfarsitul anului 2<<3 de 8,./, fata de o rata a somajului inregistrat de -,9/ pe total. (e remarcat este imbunatatirea conditiei femeii tinere aflate in somaj, ca rezultat al aplicarii politicilor de stimulare a egalitatii de sanse, si deteriorarea relativa a situatiei femeilor de varsta a doua4 daca la nivelul anului 2,,3 peste 9-/ din femeile somere aveau sub 23 de ani, iar peste 83/ din ele aveau sub 3< de ani, la sfarsitul anului 2<<3 abia 22/ dintre femeile aflate in somaj aveau sub 23 de ani si 32/ dintre ele sub 3< de ani. La grupa de varsta peste 3< de ani, barbatii sunt mai afectati *peste 2./ din barbatii someri au peste 3< de ani, fata de numai 22/ dintre femeile aflate in somaj+, in special datorita sistemului pensionarilor anticipate operate dupa aceasta varsta, dar si descurajarii persoanelor respective. )otrivit anchetelor asupra fortei de munca *Revista Romana de Statistica nr. 972,,3, pp. 3$ .+, anchete ce ofera informatii privind somajul in sens 0#1, persoanele in varsta de 29$29 de ani sunt cele mai afectate de somaj, cu o rata a somajului de 22,-/ in 2<<25 un somer 0#1 din doi are mai putin de 29 de ani. ' parte importanta a tinerilor someri *82,2/+ nu au lucrat niciodata si cauta un loc de munca inca de la terminarea studiilor. La polul opus, persoanele mai in varsta sunt mai putin afectate de somaj5 rata somajului in sens 0#1 in randul persoanelor de peste 93 de ani este de 22

numai 2,-/. %hiar daca aceste persoane au o pregatire inferioara fata de copiii lor, au insa o legatura solida cu intreprinderea, ceea ce inca reprezinta un avantaj *tot mai mic insa+ in pastrarea locului de munca. S$ar putea trage concluzia ca a fi tanar este un handicap mai important pe piata muncii decat a avea o pregatire inferioara. 6ata somajului in randul tinerilor sub 29 de ani este de 2< ori mai mare in cazul somerilor cu studii liceale sau subliceale si de circa . ori mai mare in cazul somerilor cu studii postliceale sau superioare. 6ata somajului in sens 0#1 era in martie 2,,9 *la prima ancheta ;1#D'+ de .,-/ in randul femeilor, fata de -,-/ in randul barbatilor. (intre femeile aflate in somaj, -2,9/ au fost concediate *fata de 8-,9/ in cazul barbatilor+, iar 8,,/ dintre ele si$au parasit locul de munca din ratiuni familiale *Revista Romana de Statistica nr. 972,,3, pp. 22$22+. (upa 2,,., rata somajului 0#1 in randul barbatilor o depaseste constant pe cea a femeilor4 la nivelul anului 2<<3 rata somajului in sens 0#1 era de -,3/ pentru barbati si 8,9/ pentru femei *;1#D', 2<<9+. Somajul se caracterizeaza si prin anumite particularitati ocupationale, legate de domeniile si ramurile care alimenteaza stocul de somaj, ca si prin caracteristici relativ la nivelul de instruire a somerilor. )rincipala ramura care a disponibilizat forta de munca in perioada ulterioara anului 2,,< a fost industria. %a urmare, ponderea populatiei ocupate in industrie a scazut aproape continuu, de la 38,,/ in 2,,< la 29,./ in 2<<3. %oncomitent, intre anii 2,,< : 2<<< a crescut numarul persoanelor ocupate in agricultura, de la 2.,2/ in 2,,< la 92,9/ in 2<<<, inregistrand o scadere apoi pana la 39,-/ in 2<<3. )onderea populatiei ocupate in sectorul tertiar a avut o evolutie oscilanta, cu o usoara tendinta de crestere pe ansamblul perioadei analizate4 de la 2.,9/ in anul 2,,< la 33,-/ in 2<<3 *Anuarul Statistic al Romaniei 2,,8, 2<<9+. #ndustria fiind principala ramura care alimenteaza somajul, este firesc ca ponderea cea mai ridicata a somerilor sa o detina muncitorii. )onderea acestora s$a redus insa de$a lungul perioadei analizate, de la .9/ in 2,,2 la 82/ in 2<<3. ; crescut insa ponderea persoanelor cu studii liceale si postliceale *2,/ din totalul somerilor beneficiari de drepturi banesti in 2<<3+ si a persoanelor cu studii superioare. (aca acestea din urma reprezentau sub 2/ pana in anul 2,,8, in prezent aproape -/ din totalul somerilor au studii superioare. (esigur, acest fapt este si rezultatul cresterii foarte pregnante a numarului absolventilor de invatamant superior, dar este si dovada ca o diploma universitara nu mai este garantia detinerii unui loc de munca, dar, totusi, un nivel de educatie cat mai ridicat actioneaza ca un factor de protectie impotriva somajului *Neagu, 2<<9, p. 8+. %oreland nivelul studiilor si varsta, constatam ca aproape 2./ dintre muncitorii someri au intre 9<$3< de ani, iar mai mult de jumatate dintre muncitorii aflati in somaj au intre 3<$3< de ani. #n cazul persoanelor cu studii superioare aflate in somaj, peste 3</ dintre ele au varsta sub 3< de ani. )ersoanele cu studii medii aflate in somaj cu varsta sub 23 de ani reprezinta aproape 3</. $.(. In"id#n!* o+*,u-ui d# -un6* dur*!* #n privinta duratei somajului, unele estimari asupra acesteia in perioada 2,,3$2,,, *)avelescu, 2<<3, pp. 228$22-+ conduc la identificarea unei relatii de inversa proportionalitate intre respectivul indicator si rata somajului. (urata medie a somajului era de 29,3- luni in decembrie 2,,3, de 23,<< luni in decembrie 2,,8, de 23,-3 luni in decembrie 2,,-, de 23,.2 luni in decembrie 2,,. si de 23,28 luni in decembrie 2,,,. Scaderea duratei medii a somajului in perioada 2,,8$2,,, poate fi apreciata doar partial ca un aspect pozitiv, de cele mai multe ori, in conte&tul unor procese de reajustari structurale, cresterea ratei somajului determinand, datorita valurilor de disponibilizari, doar o reducere pe termen scurt a duratei medii de inactivitate pentru persoanele care isi manifesta deschis dorinta de a munci, si nu imbunatatirea situatiei somajului de lunga durata. 'ricum, o durata medie a somajului de peste 22 luni arata si o importanta componenta structurala a somajului, reprezentata de someri ce pot fi reintegrati in activitate doar cu dificultate si prin politici active de ocupare. Somajul de lunga durata, ca factor socioeconomic al e&cluziunii ocupationale, creste si mai mult riscul indivizilor de a fi Crefuzati pe piata muncii *Stan, 2<<9, p. 22+. 23

Somajul pe termen lung *peste 22 luni+ cuprinde, potrivit ;nchetelor asupra fortei de munca in gospodarii, o pondere de 3-,8./ din totalul somerilor 0#1 si se manifesta mai pregnant in randul barbatilor *3.,23/ din totalul somerilor 0#1 se aflau in somaj de peste 22 luni+, al persoanelor din mediul urban *82,8</ fata de 9,,23/ in mediul rural+ si al persoanelor din categoria de varsta 33$9, de ani *2<,92/+. 1ai trebuie adaugat faptul ca peste o treime din somerii 0#1 *33,2./+ se afla in somaj de peste 29 de luni *;1#D', 2<<3+. %resterea duratei somajului poate duce la cronicizarea fenomenului si la cresterea potentiala a numarului persoanelor descurajate, persoane care, desi disponibile pentru munca, nu intreprind nimic pentru a cauta un loc de munca, fiind convinse ca nu se pot incadra pe piata muncii. le constituie o categorie defavorizata a pietei fortei de munca, la care se adauga persoanele subocupate *Stan, 2<<9, p. 22+.
Pond#r#*: in !o!*- o+#ri BIM $ peste 22 luni, in / $ peste 29 luni, in / To!*3-,8. 33,2. M* "u-in 3.,23 39,<, F#+inin 38,,3-,28 )0-$. *ni 23,22 -,38 $0-(. *ni 2-,23 ,,,9 (0-.& *ni 2<,92 29,23 0% *ni i 5# !# 9,, 3,83

Sursa4;N'?1,2<<9 )otrivit datelor ;N'?1 *;N'?1, 2<<9, p. 9+, la sfarsitul anului 2<<9, somajul de lunga durata *peste 22 luni+, calculat ca pondere a somerilor de lunga durata in numarul somerilor din categoria respectiva de varsta, era de 28,./, atat pentru tineri, cat si pentru adulti. (in numarul total de intrari in evidentele somajului, circa 89/ sunt inscrieri noi in somaj, adica persoane care apeleaza pentru prima data la serviciul public de ocupare pentru a obtine sprijin in gasirea unui loc de munca. ;ceste persoane provin, in majoritatea cazurilor, atat din disponibilizari colective sau curente de personal, cat si din proaspetii absolventi ai diverselor niveluri de invatamant, promotia curenta. )iata muncii in 6omania in perioada analizata s$a caracterizat si prin mari disparitati regionale, dar si prin reduceri spectaculoase ale ratei somajului in unele judete, ceea ce a dus la schimbarea sensibila a unor Cclasamente regionale ale somajului. ;stfel, in perioadele de somaj masiv, judetele fruntase se remarcau prin rate ale somajului in jurul a 9$3/4 la 32 decembrie 2,,3, de e&emplu, cele mai mici rate ale somajului se inregistrau in 0anat *>imis 9/, ;rad 3,2/+, dar si in Dorj *3,,/+ si 0ucuresti *3,2/+. %ele mai mari rate se inregistrau, la nivelul aceluiasi an, in special in 1oldova *care concentra in ansamblul sau mai mult de o treime din numarul total al somerilor si doar 2./ din numarul total al salariatilor+4 Neamt *2-,3/+, 0otosani *2-,2/+, dar si in 0istrita$Nasaud *23,3/+ si "alcea *23,2/+. %onsecinta a modului de succedare in timp a valurilor de disponibilizari aferente restructurarii economiei, flu&urile de intrare masiva in somaj au fost compensate diferit, potentialul economiei locale de diversificare si creare de noi locuri de munca avand un rol determinant. %a urmare, judete precum 0otosani, Neamt, 0istrita$Nasaud, "alcea si$au imbunatatit simtitor situatia ocuparii, in timp ce noi poli de somaj ridicat au aparut in judete precum 0rasov, #alomita si 1ehedinti, iar judete precum Eunedoara sau "aslui se mentin in Ctopul somajului masiv. 1ai e&act, in functie de rata medie anuala a somajului inregistrata in anul 2<<9, la nivel teritorial s$a evidentiat un pol de ma&im, cu rate de peste 2</, cuprinzand 9 judete4 Eunedoara *2<,,/+, "aslui *2<,3/+, 0rasov *2<,8/+ si #alomita *2<,2/+, si un pol de minim, reprezentat de4 Satu 1are *2/+, 0ihor *2,2/+, 1unicipiul 0ucuresti *2,-/+ si >imis *2,8/+ *;N'?1, 2<<94 p. 8+. (intre factorii variatiei ratei somajului in cazul unor judete putem mentiona4 ritmul diferit de dezvoltare a economiei locale, inchiderea sau restrangerea activitatii de pe unele platforme industriale *Dalati, 'lt, 0rasov+, gradul diferit de urbanizare, dezvoltarea diferita a sectorului privat etc. %a o concluzie, putem remarca imbunatatirea situatiei somajului in 6omania de$a lungul celor 23 ani analizati. )e de alta parte, natura somajului in 6omania s$a schimbat, componenta 29

Dur*!* o+*,u-ui

structurala devenind preponderenta, iar resorbtia acesteia este mult mai dificila si necesita programe si masuri active din partea puterii publice, pentru a asigura atat racordarea economiei romanesti la cea europeana, cat si transformarile sociale necesare crearii unui mediu de afaceri sanatos si modern. $... Si!u*!i* !*!i !i"* o5#r*!iv* * o+*,u-ui in *nu- $%%1 La finalul anului 2<<8, in 6omania erau inregistrati 98<.3<< de someri, iar rata somajului, calculata in raport cu populatia activa, era de 3,2/, in scadere fata de luna decembrie 2<<3, arata datele #nstitutului National de Statistica *#NS+. )opulatia activa ocupata civila reprezenta 29,-2/ din totalul populatiei active a tarii. fectivul salariatilor la sfarsitul lunii decembrie 2<<8 a fost cu 2.,9 mii persoane mai mic decat in luna noiembrie 2<<8, in cursul anului nefiind oscilatii semnificative de la o luna la alta. )otrivit datelor furnizate de ;gentia Nationala pentru 'cuparea ?ortei de 1unca, numarul somerilor inregistrati la sfarsitul lunii decembrie 2<<8 a fost mai mic cu 82,3 mii persoane, comparativ cu luna decembrie din anul 2<<35 din numarul total al somerilor inregistrati, femeile au reprezentat 92,8 /. 6ata somajului inregistrat in luna decembrie 2<<8 a fost de 3,2/ in raport cu populatia activa civila totala, in scadere fata de luna decembrie 2<<3 *3,,/+. 6ata somajului pentru femei a fost cu 2,2 puncte procentuale mai mica decat cea inregistrata pentru barbati *9,8/ fata de 3,-/+. !ata somajului comparativ pe re"iuni in perioada 199#-200$ %total si pe emei&

6ate ridicate ale somajului s$au inregistrat in judetele4 "aslui *22,2/+, 1ehedinti *,,2/+, Dorj *.,-/+, #alomita *.,-/+, >eleorman *.,2/+. %ele mai scazute rate ale somajului au fost in judetele4 #lfov *2,</+, >imis *2,2/+, 0ihor *2,-/+, precum si in 1unicipiul 0ucuresti *2,9/+. !ata somajului la nivel re"ional

Sur *4 &1S - Anuarul Statistic al Rom2niei 23

'umar de someri pe re"iuni de dezvoltare

Sur *4 &1S - Anuarul Statistic al Rom2niei #ndicele castigului salariului real pentru luna decembrie 2<<8, calculat ca raport intre indicele castigului salarial mediu nominal net si indicele preturilor de consum, a fost de 22<,2/ fata de luna precedenta, de 223,8/ fata de luna corespunzatoare a anului 2<<3, respectiv de 228,8/ comparativ cu luna octombrie 2,,<. $.0. Si!u*!i* !*!i !i"* o5#r*!iv* * o+*,u-ui in *nu- $%%3 La sfarsitul lunii noiembrie 2<<-, rata somajului inregistrat la nivel national a fost de 9,2/, mai mica fata de cea din luna noiembrie a anului 2<<8 cu <,, puncte procentuale si mai mare cu <,2/ decat cea din luna octombrie a anului curent. Numarul total de someri corespunzator lunii noiembrie, de 3-2.,8, persoane, a crescut cu 9.3,9 persoane fata de cel din luna anterioara. (in totalul somerilor inregistrati, 223.9-- au fost someri indemnizati si 238.9,2 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 3.9., persoane, iar numarul somerilor neindemnizati a crescut cu 2.<,. persoane fata de luna precedenta. )onderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor ramane in continuare ridicata *8.,,3/+, dar mai scazuta fata de luna precedenta *8,,32/+. 6eferitor la somajul inregistrat pe se&e, in luna noiembrie 2<<-, comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin cat si rata somajului feminin au crescut cu <,2 puncte procentuale. 6ata somajului masculin a atins nivelul de 9,3/, iar cea a somajului feminin de 9,2/.

28

#n graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in primele 22 luni ale anilor 2<<8 si 2<<-. Evo-u!i* r*!#i o+*,u-ui in 5ri+#-# )) -uni *-# *ni-or $%%1 i $%%3
7 6 5 2006 (%) 2007 (%) 4 3 2 1 0 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. noi.

2006 2007

6,1 5,4

6,2 5,2

6,1 4,!

5, 4,5

5,4 4,1

5,2 4

5 3, 3,

4,! 3,!

5,1 4,1

5,1 4,2

Se constata ca fata de aceeasi perioada a anului 2<<8, in anul 2<<- rata somajului inregistrat are valori mult diminuate, in lunile septembrie si octombrie inregistrandu$se un ecart de 2 pp in timp ce in luna noiembrie acesta este de <,, pp. La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 2< de judete, cele maiimportante cresteri inregistrandu$se in judetele #alomita *2<,2 persoane+, %onstanta *2..< persoane+, 0ihor *238persoane+, 1ures *2238 persoane+ si >eleorman *.<- persoane+, iar in celelalte judete s$au inregistrat scaderi ale numarului somerilor inregistrati. %ele mai importante scaderi se semnaleaza in municipiul 0ucuresti, cu 2<23 persoane si in judetele4 Eunedoara cu 22,. persoane, Diurgiu cu 89- persoane, "alcea cu 322 persoane ;rges, cu 98. persoane, 1ehedinti cu 939 persoane si Dorj cu 3.< persoane. 6ata somajului a crescut in judetele #alomita cu 2,, pp, %ovasna cu <,,pp, %onstanta cu <,8 pp, 1ures cu <,3 pp, 0ihor, (ambovita si >eleorman cu <,9 pp, si 0rasov cu <,2 pp. #n aceste judete cresterea ratei somajului se datoreaza numarului de persoane intrate in categoria somerilor neindemnizati pentru solicitarea adeverintei, conform Legii nr.92872<<2 privind venitul minim garantat cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a persoanelor inregistrate ca urmare a disponibilizarilor din activitati sezoniere. Scaderi ale ratei somajului s$au inregistrat in 29 judete si municipiul 0ucuresti, cele mai importante constatandu$se in judetele4 Diurgiu * <,-pp+, Eunedoara *<,8pp+, 1ehedinti *<,9pp+, "alcea *<,3 pp+, Dorj *<,3pp+, 0uzau si "aslui *<,2 pp+, iar in municipiul 0ucuresti cu <,2 pp. %el mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul "aslui *,,3/+, urmat de judetele4 1ehedinti *.,2/+, >eleorman *-,9/+, %aras$Severin *-,2/+, %ovasna *-,</+, #alomita *8,./+, Dalati si Dorj *3,-/+. Nivelul minim al ratei somajului de 2,3/ se inregistreaza in judetul #lfov. ;mplitudinea, de .,< puncte procentuale, este mai mica fata de luna octombrie 2<<- cu <,2 puncte procentuale, iar nivelul de ma&im al ratei somajului, este detinut tot de judetul "aslui. 2-

(esi luna noiembrie este o luna de crestere a ratei somajului, nivelul atins este foarte mic, ceea ce demonstreaza ca efectul sezonalitatii este foarte putin resimtit in ultimii ani, fenomenul somaj fiind caracterizat de nivel redus si constanta pe tot parcursul anului. $.1. Si!u*!i* !*!i !i"* o5#r*!iv* * o+*,u-ui in *nu- $%%4 6ata somajului inregistrat la sfarsitul lunii noiembrie 2<<., la nivel national a fost de 9,2/, mai mica cu <,2/ decat cea din luna noiembrie a anului 2<<- si mai mare decat cea din luna octombrie a anului 2<<. cu <,2/. Numarul total de someri corespunzator lunii noiembrie, de 3-8.,-2 persoane, a crescut cu 22.-.. persoane fata de cel din luna anterioara. (in totalul somerilor inregistrati, 22..-23 au fost someri indemnizati si 23..23. neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 2<.38- persoane, iar numarul somerilor neindemnizati cu 2.922 persoane fata de luna precedenta. ;ceasta crestere a numarului de someri este un fenomen normal in perioada de reducere a activitatilor in sectoarele economice cu caracter sezonier. )onderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor ramane in continuare ridicata *8.,32/+ si scade fata de luna precedenta cu 2,- pp. (in totalul somerilor neindemnizati 89,32/ beneficiaza de venit minim garantat conform Legii 92872<<2 si de venituri de completare sau plati compensatorii. 6eferitor la somajul inregistrat pe se&e, in luna noiembrie 2<<., comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin *9,2/+ a crescut cu <,2 pp, iar rata somajului feminin *9,2/+ a crescut cu <,2/. #n graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in primele unsprezece luni ale anilor 2<<- si 2<<..

2.

Rata somajului in primele 11 luni ale anilor 2007 si 2008

6

0 2007 2008

ian. 5,3 4,2

feb. 5,1 4,2

martie 4,8 4,1

aprilie 4,5 3,9

mai 4,1 3,7

iunie 4,0 3,7

iulie 3,8 3,7

august 3,9 3,8

sept. 3,9 3,9

oct. 4,1 4,0

nov. 4,2 4,1

Se constata ca fata de aceeasi perioada a anului 2<<-, in anul 2<<. rata somajului inregistrat are valori diminuate, pastrand trendul usor ascendent specific acestei perioade. La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 32 de judete si in municipiul 0ucuresti, cresterile cele mai importante inregistrandu$se in judetele %onstanta *2-39 persoane+, (olj *28-. persoane+, "aslui *2<<, persoane+, )rahova *,8, persoane+ si Dalati *.-- persoane+. %ele mai importante scaderi ale numarului de someri se semnaleaza in judetele4 1aramures cu 338 persoane, Suceava cu 3,3 persoane, %alarasi cu 289 persoane si "alcea cu 2<, persoane. Fudetele cu cea mai mare pondere a somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor sunt4 Dalati *.9,89/+, 1ehedinti *.9,2</+, %alarasi *.9,<,+, >eleorman *.3,82/+, municipiul 0ucuresti *.3,2-/+ si 0raila *.2,9</+. #n graficul urmator este prezentata evolutia numarului mediu de someri in perioada 2<<3 : 22 luni 2<<..

2,

Evolutia numarului mediu de someri in perioada 2003-11 luni 2008

700.000 689.531 607.192 600.000 513.721 500.000 494.698

persoane

400.000

384.989 353.324 304.542 318.276 310.708 253.868 195.445 183.990

367.838

358.700

300.000

246.328

253.243

200.000

121.510 100.000

105.458

2003 "umar me#iu someri

2004

2005

2006

2007

11 luni 200

"umar me#iu someri in#emni$a%i

"umar me#iu someri nein#emni$ati

6ata somajului a crescut in judetele4 "aslui, (olj si %onstanta cu <,8 pp Dorj cu <,3 pp, Dalati cu <,9 pp si 0raila, )rahova, Salaj, ;lba, Satu 1are si %ovasna cu <,3 pp. Scaderi ale ratei somajului s$au inregistrat in 3 judete, cele mai importante constatandu$se in judetele4 1aramures cu <,3 pp, Suceava si %alarasi cu <,2 pp si "alcea si %aras$Severin cu <,2 pp, iar in - judete si in municipiul 0ucuresti rata a fost constanta, comparativ cu luna anterioara. %el mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul 1ehedinti *.,-/+ urmat de judetele4 "aslui *.,9/+, >eleorman *-,./+, (olj *-,8/+, Dorj *-,2/+, %ovasna *8,9/+ si Dalati si ;lba *8,2/+. Nivelul minim al ratei somajului in luna noiembrie, de 2,9/, se inregistreaza in judetele >imis si #lfov. ;mplitudinea, de -,3 puncte procentuale, scade fata de luna octombrie a anului curent cu <,2 pp. ?enomenul de crestere a ratei somajului este firesc in aceasta perioada a anului, cand se fac resimtite disponibilizarile din activitatile cu specific preponderent sezonier, nivelul atins este foarte mic. #n evidentele agentiilor teritoriale pentru ocuparea fortei de munca sunt inscrise persoanele care nu beneficiaza de drepturi banesti si care isi gasesc cu greu un loc de munca. 6egiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale somajului inregistrat au fost Sud$"est *8,3/+, Sud *3,</+, si Nord$ st *9,,/+ regiuni in care activitatile rurale sunt preponderente. Se constata e&istenta unor disparitati si in interiorul regiunilor, unde judete predominant agricole coe&ista cu cele mai dezvoltate. (e e&emplu, in regiunea Sud, s$au inregistrat discrepante intre judete, in ceea ce priveste rata somajului inregistrat, astfel4 nivelul ma&im a fost atins in judetul >eleorman *-,./+ si cel minim in judetul )rahova *3,./+, ecartul fiind de 9,3/ pp. ;cest fenomen se datoreaza impactului restructurarii economice, indeosebi in zonele monoindustriale a caror populatie a fost afectata de somaj. 6egiunile 0ucuresti si Nord$"est, ca si in luna trecuta, au atins cele mai scazute niveluri ale ratei somajului inregistrat, respectiv de 2,-/, si de 3,2/, unde e&ista o dependenta mai scazuta fata de sectorul primar si nivelul investitiilor straine este mai ridicat. 2<

#n graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in luna noiembrie a anilor 2<<2$ 2<<., pentru regiunile cu cele mai mici rate ale somajului si, respectiv, pentru regiunile cu cele mai mari rate ale somajului4

Evo-u!i* r*!#i o+*,u-ui inr#6i !r*! in -un* noi#+2ri# * *ni-or $%%)- $%%4: in r#6iuni-# "u "#-# +*i ridi"*!# i "#-# +*i "*/u!# r*!# *-# o+*,u-ui

r*!* o+*,u-ui inr#6i !r*!(%)

12 10 6 4 2 0 no&.01 no&.02 no&.03 no&.04 no&.05 no&.06 no&. 07 no& 0 anii 'ucuresti "or# (est )u# (est )u# "or# *st )u# *st +entru

(in analiza graficului se constata ca regiunile 0ucuresti si Nord$"est au inregistrat in ultimii . ani, in luna noiembrie, nivelurile minime ale ratei somajului. ;ceste regiuni sunt caracterizate de dependenta redusa fata de sectorul primar *regiunea 0ucuresti+, de pro&imitatea fata de pietele vestice *regiunea Nord$"est+, dar si de capacitatea ridicata pe care o au in atragerea de investitii straine directe. (in punct de vedere al somajului pe medii, in luna noiembrie 2<<., ponderea somerilor in populatia stabila in varsta de 2.$82 ani, la nivel national, reprezinta 2,-2/, respectiv 2,.3/ in mediul urban si 9,<2/ in mediul rural. )onderea totala a crescut cu <,, puncte procentuale fata de luna anterioara5 ponderea inregistrata in mediul urban a crescut cu <,<8 puncte procentuale, iar cea din mediul rural a crescut cu <,23 puncte procentuale. %resterea numarului de someri din mediul rural este determinata de disponibilizarile din activitatile sezoniere, fenomen firesc pentru aceasta perioada a anului. #n cursul lunii noiembrie 2<<., numarul total de someri intrati in evidente a fost de -,.3<3 persoane, repartizat astfel4 $ 32.292 persoane $ prin inscrieri noi, din care4 2,.<<- persoane care si$au pierdut locul de munca si beneficiaza de indemnizatia de somaj5 32.233 persoane inregistrate ca someri neindemnizati5 $ 2..<82 persoane $ prin reactualizari de cereri de loc de munca si reactivari de drepturi banesti. ;nalizand intrarile totale de someri din luna noiembrie cu cele inregistrate in luna anterioara, observam ca numarul aferent lunii noiembrie a scazut cu 3.899 persoane, de la .9.,9persoane in luna octombrie, la -,.3<3 persoane in luna noiembrie. Scaderea se datoreaza micsorarii numarului de someri neindemnizati, cu 2<.2<< persoane *de la 92.933 persoane inregistrate in luna octombrie, la 32.233 persoane in luna noiembrie+. )entru aceasta perioada a anului este normala o crestere a numarului persoanelor neindemnizate, atat pe seama absolventilor de invatamant care se 22

inscriu mai intai ca someri neindemnizati, cat si pe seama celor care solicita adeverinta in vederea obtinerii venitului minim garantat. #n cursul lunii noiembrie au fost scosi din evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca, respectiv a municipiului 0ucuresti, un numar total de 88.323 someri, prin4 $ iesiri prin incadrare in munca $ 2,.<<8 persoane5 $ iesiri din categoria somerilor indemnizati ca urmare a suspendarilor, incetarilor de drepturi banesti $ diferite situatii *pensionari, plecari in strainatate, decese+ $ -.223 persoane5 $ iesiri din categoria somerilor neindemnizati, daca nu solicita mentinerea cererii de loc de munca $ 3<.3.9 persoane. I# iri-# 5rin in"*dr*r# in +un"* din r*ndu- o+#ri-or au scazut cu 3.922 persoane fata de cele din luna anterioara *de la 39.92- persoane la 2,.<<8 persoane+ si reprezinta 93,8/ din totalul iesirilor din somaj. I# iri-# din "*!#6ori* o+#ri-or ind#+ni/*!i ! au crescut cu 323 persoane, de la 8.8<< persoane in luna octombrie la -.223 persoane in luna noiembrie. I# iri-# din "*!#6ori* o+#ri-or n#ind#+ni/*!i "*r# nu o-i"i!* +#n!in#r#* "#r#rii d# -o" d# +un"* au scazut in luna noiembrie cu 2.283 persoane fata de luna octombrie a aceluiasi an *de la 32.89, persoane la 3<.3.9 persoane+. >otalul de .9..3<3 persoane intrate in somaj in primele 22 luni ale anului 2<<. a avut urmatoarea structura4 $ 23,..22 persoane au provenit din disponibilizari colective si curente de personal, din care 2<.223 persoane in luna noiembrie5 $ 283.-<2 persoane provenite din reinnoiri de cereri de loc de munca ale somerilor neindemnizati, din care in luna noiembrie 23.38. persoane5 $ 29<.3,8 persoane provenite din categoria somerilor neindemnizati pentru solicitarea adeverintei conform Legii 92872<<2 privind venitul minim garantat, din care 22.29persoane in luna noiembrie si $ 3<2.3.9 persoane provenite din alte situatii. >otalul de .3,.3-< persoane iesite din somaj a fost structurat astfel4 $ 2.3.,83 persoane s$au incadrat in munca pe perioada determinata si nedeterminata, din care in luna noiembrie 2,..2< persoane5 $ 3,.,.2 persoane care nu si$au reinnoit cererea pentru loc de munca la e&pirarea perioadei de indemnizare, din care in luna noiembrie 9.922 persoane5 $ 2.3-, persoane plecate in strainatate, din care in luna noiembrie 292 persoane5 $ 38...<. persoane care nu si$au reinnoit cererea de loc de munca someri neindemnizati, din care in luna noiembrie 3<.3.9 persoane. )entru luna noiembrie a anului 2<<., desi angajatorii au preconizat ca vor disponibiliza un numar de 2<.228 persoane, in realitate, disponibilizarile efective de personal au fost de -.22, persoane. (in raportarile agentiilor judetene de ocupare reiese ca un numar de 3.39, persoane disponibilizate au fost inregistrate ca someri. (e aici rezulta, ca nu toate persoanele disponibilizate vin sa se inscrie in baza de date a agentiilor judetene de ocupare pentru a fi luate in evidenta, fie ca isi gasesc imediat un loc de munca sau isi dezvolta o afacere pe cont propriu, fie ca indeplinesc conditiile legale de pensionare. 6eferitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adreseaza agentiilor judetene de ocupare a fortei de munca in vederea gasirii si ocuparii unui loc de munca *--,2/+. Somerii cu nivel de instruire liceal si post$liceal reprezinta 2-,9/, iar cei cu studii universitare doar 3,9/.

22

#n ceea ce priveste somajul de lunga durata, in aceasta luna, se afla inregistrati in evidentele agentiei 22.,3, tineri sub 23 de ani aflati in somaj de peste 8 luni *ceea ce reprezinta 2.,-/ din totalul somerilor sub 23 de ani+5 adultii aflati in somaj de peste 22 luni *8..,9- persoane+ reprezinta 22,9/ din totalul somerilor adulti, ponderea somerilor de lunga durata in numarul total de someri fiind de 22,-2/. )entru cresterea sanselor de integrare pe piata muncii a tinerilor, angajatorii sunt stimulati, prin acordarea de subventii in vederea ocuparii acestor persoane. #n luna octombrie agentii economici au beneficiat de indemnizatii pentru un numar de 22.3<3 absolventi angajati *dintre care 22.399 in sectorul privat si 2.23, in sectorul de stat+. (in punct de vedere al nivelului de instruire, absolventii angajati se prezinta in urmatoarea structura4 $ 3..32 absolventi de invatamant superior *98,<8/+5 $ 9.922 absolventi de liceu *33,3-/+5 $ -., absolventi de invatamant postliceal *8,32/+5 $ 2.298 absolventi de invatamant profesional *,,28/+5 $ 323 absolventi de invatamant complementar si de ucenici, precum si de scoli speciale *2,32/+. (eoarece este previzibila cresterea numarului total de someri inregistrati la nivelul tarii, in perioada urmatoare, se impune atenta monitorizare a categoriilor vulnerabile pe piata muncii, acestea fiind sprijinite activ in demersul lor de a$si gasi rapid un loc de munca, pentru a preveni transformarea lor in someri de lunga durata. forturile ;gentiei pentru integrarea sau reintegrarea socio$profesionala a somerilor, precum si mentinerea fortei de munca in 6omania trebuie privite prin prisma politicii de dezvoltare economica, durabila si continuua, agentia poate creste gradul de implementare a politicilor si strategiilor de ocupare a fortei de munca. $.3. 7*r!* o+*,u-ui 5# !i+5 d# "ri/* in Ro+*ni* La sfarsitul lunii ianuarie 2<<,, rata somajului inregistrat la nivel national a fost de 9,,/, mai mare cu <,- pp decat cea din luna ianuarie a anului 2<<. si cu <,3 pp decat cea din luna decembrie a anului 2<<.. Numarul total de someri corespunzator lunii ianuarie, de 999.,<- persoane, a crescut cu 92.988 persoane fata de cel din luna anterioara. (in totalul somerilor inregistrati, 2-9..32 au fost someri indemnizati si 2-<.<39 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 32.3<9 persoane, iar numarul somerilor neindemnizati cu 2<.282 persoane fata de luna precedenta. )onderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor ramane in continuare ridicata *8<,-</+ si scade fata de luna precedenta cu 3,-2 pp. 6eferitor la somajul inregistrat pe se&e, in luna ianuarie 2<<,, comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin *3,2/+ a crescut cu <,8 pp, iar rata somajului feminin *9,-/+ a crescut cu <,3pp. %u toate ca luna ianuarie este o luna de crestere a somajului, efect datorat caracterului sezonier al unor activitati economice, in ianuarie 2<<, cresterea este semnificativa, mai ales datorita numarului mare de persoane inregistrate ca someri indemnizati, persoane provenite din activitati economice. La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in toate judetele si in municipiul 0ucuresti, cresterile cele mai importante inregistrandu$se in judetele 0acau *23<< persoane+, "alcea *2983 persoane+, )rahova *22.< persoane+, Dalati *2,.3 persoane+, %onstanta *2,82 persoane+, ;lba *283- persoane+, Neamt *2322 persoane+, Eunedoara *2982 persoane+ si %luj *23<2 persoane+. Fudetele cu cea mai mare pondere a somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor sunt4 1ehedinti *-,,.2/+, (ambovita *-.,-,/+, >eleorman *-.,22/+, #asi *-8,-9/+, Dalati *-3,<-/+ si municipiul 0ucuresti *--,33/+. 23

6ata somajului a crescut in judetele "alcea cu 2,9 pp, 0acau cu 2,2 pp, #alomita cu 2,< pp, Dalati si ;lba si (olj cu <,, pp, 0istrita, Earghita, Satu$1are si %ovasna cu <,. pp. Numarul cel mai mare de someri *indemnizati si neindemnizati+ provin din constructii, agricultura si industria lemnului. #n municipiul 0ucuresti, judetul #lfov si Diurgiu rata a fost constanta, comparativ cu luna anterioara. %el mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul "aslui *2<,3/+, urmat de judetele4 1ehedinti *,,./+, >eleorman *.,8/+, (olj *.,3/+, Dorj *.,</+, %ovasna *-,,/+ si ;lba *-,,/+. Nivelul minim al ratei somajului in luna ianuarie, de 2,9/, se inregistreaza in judetul #lfov. ;mplitudinea, de .,, puncte procentuale, creste fata de luna decembrie a anului 2<<. cu <,2 pp, crestere datorata in mare parte nivelului de ma&im detinut de judetul "aslui. (in analiza datelor prezentate se poate concluziona ca somajul se incadreaza in trendul ascendent specific acestei perioade de recesiune economica. =n rol important in ocuparea persoanelor inregistrate in evidentele agentiei si in armonizarea actiunilor la nivel micro si macro economic il au masurile si initiativele locale, ale agentilor economici si ale organelor administrativ$ teritoriale. >otodata vor fi intensificate actiunile de mediatizare a masurilor pe care serviciul public de ocupare le implementeaza in vederea asigurarii unui echilibru intre oferta si cererea pe piata muncii. C-u, Statisticile din teritoriu sunt cu mult mai ingrijoratoare decat cifrele centralizate la nivelul ;N'?1. conomia %lujului, oras clasat anul trecut printre primele cinci cu boom economic pe plan mondial, se prabuseste vizibil, iar numarul somerilor se dubleaza de la o luna la alta. %ifrele ;F'?1 %luj arata ca e&ista 22.3<< de persoane care nu au loc de munca, iar dintre acestea, doar 3.-<< primesc ajutor de somaj. )reviziunile conducerii institutiei arata ca, pana la 2 aprilie 2<<,, vor fi disponibilizati peste 2<.<<< de clujeni. Ti+i #n >imis, judet in care, numai cu cateva luni in urma, angajatorii se plangeau de lipsa fortei de munca, numarul somerilor inregistrati a ajuns la 8.28-, dintre care 3.882 beneficiaza de indemnizatii. %omparativ cu finele lunii octombrie, cand se inregistrau 9.8<2 someri, din care 2.2<9 in plata, numarul disponibilizatilor a crescut cu circa 23 de procente. Se estimeaza ca pana in aprilie$mai rata somajului va fi peste 2,3/ asta insemnand peste ..3<< de oameni fara loc de munca.

Si2iu #n municipiul Sibiu situatia este la fel de ingrijoratoare. (e la inceputul anului, numarul somerilor a ajuns la aproape 2<.3<<. #n fiecare zi, intre 2<< si 23< de sibieni isi pierd locul de munca. (e la inceputul anului 2<<,, 2<.2,- de sibieni au ramas someri. %ifra ar putea urca la 3<.<<< de someri, respectiv echivalentul populatiei municipiului 1edias. )entru a putea gestiona aceasta situatie, #>1 Sibiu si 0locul National Sindical intentioneaza sa infiinteze un centru de criza pentru consilierea somerilor. Br* ov 6ata somajului in judetul 0rasov a crescut, in prima luna din 2<<,, cu <,93 puncte procentuale, ajungand astfel la 9,-8/. %oncret, in ianuarie au intrat in evidenta ;F'?1 0rasov 2.2,, persoane si au iesit din scripte ,32. Numarul total al persoanelor inregistrate la ;F'?1

29

0rasov a ajuns la 22.,<3, dintre care 3.8-- femei, fata de 2<.833, cate erau in ultima luna a anului trecut. -9,<9/ dintre someri nu au studii medii. (in totalul persoanelor aflate in evidenta agentiei, 9.32, persoane beneficiaza de indemnizatie de somaj, 2.88- sunt beneficiare de venit de completare *disponibilizati+, iar 9.3-2 persoane sunt beneficiare de venit minim garantat. 6estul de 2.333 de persoane nu au niciun venit. )entru aceasta luna, la ;F'?1 0rasov au fost transmise notificari privind disponibilizarea a 2.-92 persoane, de la 29 agenti economici. #ar in martie vor fi concediate -.. de persoane. I* i )otrivit datelor statistice inregistrate la nivel de judet, pana in luna martie, un numar de 8,< de angajati au fost disponibilizati. purtator de cuvant la ;F'?1 #asi a precizat caC#n urma concedierilor facute, rata somajului a crescut de la 3,92 la suta in luna decembrie a anului trecut, la 3,-9 la suta in prima luna a anului 2<<,. )e fondul crizei, combinatele de utilaj greu din #asi au decis sa faca reduceri de personal, respectiv 23< din cei 2.3,< de angajati de la S% ?ortus S;, in timp ce pe lista plecarilor voluntare de la combinatului siderurgic ;rcelor 1ittal #asi s$au inscris deja 22< din cei 83< de angajati. Pr*9ov* =ltima statistica a ;F'?1 )rahova indica aproape 23.<<< de someri aflati in plata in judet, lor urmand sa li se adauge alte 3.3<< de persoane pana la finele lunii aprilie. C%ifrele sunt alarmante, in conditiile in care, tot anul trecut, 2, firme au disponibilizat 2.<88 salariati. ;cum, in mai putin de o luna, 22 societati au anuntat trimiterea in somaj a 2.9<8 angajati, o pondere importanta avand$o sectorul petrolier 7un#do*r* 6ata somajului in judetul Eunedoara a crescut cu peste 2 / in doar doua luni, iar pana in luna aprilie aproape ca se va dubla. Sunt anuntate concedieri in domeniul comertului si serviciilor. La finele lunii aprilie, vom avea o rata a somajului de .,3$, la suta.%onform intentiilor anuntate in scris la ;F'?1 de catre angajatorii hunedoreni, pana in luna aprilie, 2.3<< de muncitori din judet vor ramane fara loc de munca.#nsa in estimarea ;F'?1 nu este inclusa reducerea de personal planuita in administratie la care se adauga si plecarile voluntare de la combinatul din Eunedoara masura care nu intra in statisticile de concedieri. M*r*+ur# %onform directorului e&ecutiv adjunct al ;F'?1 1aramures, in primele trei luni ale anului, peste 8<< de maramureseni si$au pierdut sau isi vor pierde locurile de munca. 6ata somajului in ianuarie va fi de circa 3,./ si va creste pana la 3,,/ in februarie, respectiv 9/ in luna martie. )entru luna martie sunt anuntate alte 93< de concedieri, in special din cadrul fostilor mari colosi industriali, %uprom si 6emin. Mur# #n judetul 1ures, numarul total de someri este de 22.<,9, respectiv o rata a somajului de 9,.3/. )otrivit ;F'?1 1ures, -., de persoane vor fi disponibilizate in judet in perioada februarie$martie. ;gentii economici au anuntat ca fac concedieri, din domenii precum fabricarea mobilei, articole de imbracaminte, industrie chimica, prelucrarea lemnului, e&tractia petrolului, comert si piata imobiliara. Ar*d

23

)e 23 februarie, au fost notificate catre ;F'?1 ;rad un numar de 2.-32 de disponibilizari care sunt prognozate pentru perioada februarie$mai. %ele mai multe disponibilizari, 8--, sunt din industria auto, respectiv fabricile care produc subansamble pentru masini. Ar6# %onducerea ;F'1? ;6D S a anuntat ca, in perioada februarie$aprilie 2<<,, numarul de persoane disponibilizate va fi de 2.22<. #nsa principalul angajator din ;rges, =zina (acia, cu sprijinul guvernului, a reusit sa relanseze productia de masini si, in acest an, nu va concedia nicio persoana, cu e&ceptia celor cu contracte pe perioada determinata. (aca (acia va produce, in urmatoarele luni isi vor reveni si furnizorii ei. )robleme vor fi pe piata constructiilor, deoarece comenzile firmelor de profil nu mai sunt atat de mari ca anul trecut. $.4. R*!* o+*,u-ui in !*ri-# din UE 6ata ocuparii s$a redus in ultimul trimestru al anului trecut cu <,3/ atat in =niunea uropeana *= +, cat si in zona euro, fata de cele trei luni anterioare, dupa ce si in trimestrul anterior fusesera raportate diminuari ale ocuparii fata de perioada precedenta. ;stfel, in trimestrul al patrulea al anului trecut numarul persoanelor din =niunea uropeana *= + care aveau un loc de munca a scazut cu 8-2.<<< fata de intervalul iulie$septembrie 2<<.. #n zona euro, numarul persoanelor ocupate s$a redus cu 933.<<< in aceeasi perioada, potrivit urostat. #n schimb, in octombrie$decembrie 2<<. rata ocuparii a stagnat comparativ cu ultimul trimestru din 2<<-. )e ansamblul anului trecut, ocuparea a crescut cu <,./ *2,-8 milioane persoane+ in = , cu un procent similar sporind si in zona euro, unde numarul persoanelor ocupate a crescut cu 2,23milioane, potrivit NeGsin. #n ultimul trimestru din 2<<., cele mai mari rate de crestere a ocuparii au fost inregistrate in )olonia, de 3/, Slovenia, de 2,2/, Slovacia si 0ulgaria, de 2,2/, in timp ce rata ocuparii a scazut cel mai mult in Letonia, cu 3,9/, si Spania, cu 3/, fata de perioada echivalenta din 2<<-. 6ata somajului din zona euro a urcat in februarie la .,3/, arata datele oficiale publicate miercuri, ceea ce subliniaza viteza de deteriorare a conditiilor economice, inaintea intrunirii consiliului de politica monetara al 0ancii %entrale uropene *0% +, de joi. (atele revizuite din ianuarie, privind rata somajului din zona euro, arata un nivel de .,3/ al somajului, potrivit urostat, biroul de statistica al =niunii uropene *= +. conomistii chestionati de 6euters estimasera o rata a somajului de .,3/ in februarie. Numarul persoanelor ramase fara loc de munca a urcat in februarie cu 32,.<<<, la 23,9.8 milioane someri in zona euro, in timp ce numarul acestora a crescut cu 9-..<<<, la 2,,238 milioane someri, in cele 2- de statele ale = . #n cadrul zonei euro, #rlanda si Spania se confrunta cu cea mai mare crestere a numarului somerilor in februarie, ambele avand o crestere cu <,-/, la 2</ si respectiv 23,3/. 6ata somajului a urcat in toate statele din zona euro pentru care datele au fost disponibile, in afara de 'landa, unde s$a mentinut la 2,-/, pentru a saptea luna consecutiv. 6ata somajului creste in Spania cu cea mai mare viteza inregistrata in intreaga =niune uropeana. Numarul ridicat al celor fara loc de munca indeparteaza tot mai mult tara de media europeana, noteaza l )eriodico, amintind ca, in luna decembrie a anului trecut, rata somajului era cea mai ridicata din = , cu 29,9/, si dubla fata de media europeana. )otrivit datelor urostat, rata somajului spaniol este aproape dublul mediei zonei euro, care a inregistrat ./ in ultima luna a lui 2<<.. Spania este tara din zona euro care a suferit cea mai mare crestere a ratei somajului, 3,puncte procentuale, in vreme ce media acestei cresteri a fost de <,./ in 2<<..Somajul in randul

28

tinerilor *sub 23 de ani+ a crescut de cinci ori mai mult in Spania, comparativ cu media = $ 2,,3/ in luna decembrie a anului trecut, cu 2< puncte procentuale mai mult fata de anul anterior. 'landa este tara din = care are cea mai scazuta rata a somajului *2,-/+, in vreme ce tarile cu cel mai ridicat nivel de someri sunt, dupa Spania, Letonia *2<,9/+, Slovacia *,,9/+ si stonia *,,2/ 6ata somajului din =ngaria a crescut pana la nivelul record de ,,2/ din populatia activa, in intervalul decembrie$februarie, pentru prima oara in ultimii 22 ani. (atele privind rata record a somajului vin in conte&tul in care guvernul =ngariei se asteapta ca economia sa se comprime cu 3/ anul acesta, dupa ce anuntase anterior o scadere a produsului intern brut *)#0+ intre 3 si 3,3/, relateaza NeGsin. )otrivit datelor biroului ungar de statistica rata somajului pentru perioada noiembrie$ ianuarie fusese de .,9/. 6ata medie a somajului in =niunea uropeana a fost de -.8 / in ianuarie, conform datelor urostat. =ngaria este printre tarile europene cele mai afectate de criza. 1oneda ungara, forintul, a atins niveluri record de depreciere fata de euro in ultima perioada, iar analistii avertizeaza ca incertitudinea politica actuala va afecta si mai mult pietele si increderea investitorilor. Numarul de someri din cele 2- de state ale =niunii uropene a crescut cu peste 2,2, milioane intr$un an, ajungand la 2.,922 milioane in ianuarie 2<<,, in timp ce rata somajului din zona euro a atins .,2/. 6ata somajului in randul barbatilor din = a urcat la -,3/ in ianuarie 2<<,, de la 8,3/ in aceeasi luna din anul precedent, si la -,./, de la -,9/, in cazul femeilor, potrivit NeGsin. #n zona euro, 23,<38 milioane de persoane erau in somaj in prima luna din 2<<,, cu peste 2,892 milioane mai mult fata de ianuarie 2<<., pe fondul agravarii crizei economice mondiale. 6ata somajului a urcat la -,,/ pentru barbatii din zona euro de la 8,3/ in ianuarie 2<<., iar rata somajului feminin a ajuns la .,8/ de la .,2/ in acelasi interval. ?ata de luna precedenta, rata somajului din = a crescut in ianuarie cu <,2 puncte procentuale *3.8.<<< persoane+, pana la -,8/, in timp ce, in cele 28 state care fac parte din zona euro, numarul somerilor a crescut in ianuarie cu 238.<<< fata de decembrie, rata somajului ajungand la .,2/. %ele mai mici rate ale somajului au fost inregistrate in 'landa *2,./+ si ;ustria *9/+, in timp ce Spania a inregistrat cea mai mare rata a somajului, de 29,./. Letonia se situa pe locul al doilea, cu o rata a somajului de 22,3/. #n S=;, rata somajului a urcat in ianuarie cu <,9 puncte procentuale fata de luna anterioara, la -,8/. )entru 6omania, ultimele date publicate de urostat sunt pentru al treilea trimestru din 2<<., cand rata somajului era de 3,./.

CAP. III. PREVI8IUNI SI CONCLU8II (.). Pr#vi/iuni 5rivind r*!* o+*,u-ui Se stie ca actuala criza financiara a lovit mai multe tari. %a atare, nici 6omania nu a fost ocolita. %onform evaluarilor deja e&istente, criza a afectat mai multe sectoare de activitate, precum4 constructiile, imobiliarele, sectorul alimentar, te&til, industria auto sau metalurgica. ;stfel ca angajatorii sunt rezervati in ceea ce priveste activitatea de angajare in primele luni ale anului 2<<,. %el putin asa reiese din studiul C ,erspectivele an#a3arii de forta de munca in 6omania, realizat de 1anpoGer.

2-

)otrivit studiului, 3./ dintre angajatori nu anticipeaza nici o schimbare in perspectivele de angajare, 2./ dintre acestia se asteapta sa creasca numarul de angajati in trimestrul urmator, iar 22/ dintre ei anticipeaza o scadere a activitatii de angajare. 6estul de 2/ nu stiu la ce sa se astepte in acest an. )entru primul trimestru al anului 2<<, se arata o previziune neta de angajare de 28/. *previziunea neta de angajare A diferenta dintre procentul de angajatori care anticipeaza o crestere a volumului total de angajari si procentul de angajatori care prevad o scadere a angajarilor in compania lor, in trimestrul urmator+. 6udolf ?edorovici, %onsultant E6 in cadrul ;("#% Euman 6esources, este de parere ca aceste previziuni sunt strans legate de planurile de dezvoltare ale companiilor. 'ricum, lucrurile sunt neclare, pentru ca in acest moment nu e&ista decat speculatii despre modul in care se va dezvolta piata. ?edorovici interpreteaza rezultatele de mai sus dintr$o alta perspectiva4 C *-4 anticipeaza sta#narea dezvoltarii sau nu au nici cea mai va#a idee despre ce va urma! 2-4 asteapta o continuare a dezvoltarii sau nu sunt constienti inca de ce ii asteapta! iar 124 au fost de3a afectati si nu prea mai au sperante. (in domeniul bancar, 1onica 0unea, Eead of 6ecruitment (epartment in cadrul 0anH of %Iprus, spune ca planurile de recrutare din interiorul companiei au suportat modificari, deoarece se prevede o stagnare a procesului de recrutare sau chiar o scadere a acestuia. a subliniaza ca acest fenomen este inregistrat in intregul sector bancar. (e asemenea, in planurile bancii in cauza figureaza sa$si acopere nevoile cu resurse interne, pe cat posibil, si sa apeleze la recrutarea e&terna, doar ca masura finala. Si la compania SIngenta 6omania activitatea este precauta. )lanurile tin cont atat de costurile proceselor de recrutare, cat si de valoarea adaugata pe care o va aduce noul angajat in companie. %oncret, planurile de recrutare ale firmei sunt concentrate, in 2<<,, pe domeniul tehnic si pe vanzari. )otrivit studiului 1anpoGer, in noua dintre cele zece sectoare de activitate analizate, angajatorii prognozeaza valori pozitive in perioada ianuarie$martie 2<<,. "alori negative de 23/ se inregistreaza doar in sectoarele nergie electrica, gaze si apa, astfel ca se anunta o perioada dificila pentru cei care isi doresc un loc de munca in aceste domenii. #n celelalte sectoare de activitate e&ista un trend pozitiv de angajare, cele mai mari valori, de 38/, inregistandu$se in sectoarele finante, asigurari, servicii imobiliare si servicii de afaceri. )reviziunea a crescut cu 29 procente fata de trimestrul 9 al anului trecut. #n sectoare de activitate, precum4 transportul, depozitarea, comunicatiile si comertul cu ridicata si cu amanuntul, )reviziunea neta de angajare este de 23/, respectiv 29/. (esi perspectiva de angajare prezinta o crestere de 3/ fata de trimestrul anterior, in sectorul transport, depozitare si comunicatii s$a inregistrat o scadere fata de trimestrul 2 al anului 2<<., de 22/. Si in sectorul comertului se observa o usoara scadere de trei puncte procentuale fata de trimestrul 9 al anului 2<<.. =n grad moderat de optimism se inregistreaza in randul angajatorilor din sectorul hoteluri si restaurante care anticipeaza o crestere de 2./ a recrutarilor pentru primul trimestru al acestui an. %omparativ cu trimestrul anterior, se observa o scadere de sapte procente. #n sectorul agricultura, vanatoare, silvicultura si pescuit, angajatorii sunt rezervati privind evolutia activitatii de angajare pentru trimestrul 2 al anului 2<<,, cresterea fiind de numai 9/. ;stfel, ei anticipeaza o scadere majora a angajarilor fata de trimestrul anterior, rezultand o diferenta de 22/ a perspectivei de angajare. %omparativ cu trimestrul anterior, intentiile de angajare devin mai precaute si in industria prelucratoare, unde angajatorii din acest sector vorbesc despre o previziune neta de angajare de 29/ in perioada ianuarie$martie 2<<,. )otrivit angajatorilor din sectorul constructiilor, previziunea de angajare din primele trei luni ale anului 2<<, se situeaza la 8/, ceea ce indica un grad ridicat de prudenta, inregistrandu$se o diminuare de sapte puncte procentuale fata de trimestrul trecut si o scadere substantiala de 99/ comparativ cu trimestrul 3 al anului trecut.

2.

%onsultantul in E6, 6udolf ?edorovici, nu este de acord cu previziunea pozitiva din studiu legata de sectoarele financiar si imobiliar, mai ales ca in aceste domenii se inregistreaza o rata de angajare negativa. C)reviziunile noastre sunt pesimiste daca ne referim la industriile din sistemul financiar si la cele legate organic de pietele e&terne, care au fost afectate de criza. ;cele companii care depind direct de credite sau de finantari, fie ele finantari interne sau e&terne, sunt active in domenii care nu isi pot derula activitatea fara sa simta influenta crizei financiare. le vor resimti cel mai grav efectele acesteia. )entru a$si mentine businessul si pentru a realiza profit, majoritatea sectoarelor de activitate trebuie sa faca fata actualei situatii si sa adopte politici sanatoase, e de parere 1onica 0unea, de la 0anH of %Iprus. #n opinia sa, despre firmele care vor reusi sa depaseasca aceasta situatie pana la jumatatea anului 2<<, se va putea spune ca au trecut cu succes criza. (in perspectiva specialistilor in resurse umane, anul 2<<, va fi unul cu multe provocari. )reviziunile referitoare la activitatea de angajare sunt Cretinute in majoritatea industriilor si companiilor, nu doar de pe piata locala, ci si pe cea internationala. #n ciuda previziunilor usor optimiste care reies din studiu, unele domenii sunt deja grav afectate4 domeniul imobiliar si cel al constructiilor, sectorul financiar$bancar, producatorii din zona constructiilor de masini, cei din ariile industriale preponderent e&portatoare sau producatorii din industria usoara. =rmeaza ariile si industriile a caror dezvoltare depind de cele deja enumerate4 productia si distributia materialelor de constructii, proiectare, finisaje, mobila si accesorii, serviciile financiare, produsele si serviciile de folosinta indelungata, industriile producatoare de piese si subansambluri industriale. %u toate acestea, nici unul dintre domeniile enumerate mai sus nu e in totalitate Cinghetat. C&nca este activitate! iar acest lucru inseamna an#a3ari in Romania pentru 2009. %ai mult! toate celelalte domenii sunt doar usor afectate sau c"iar deloc , semnaleaza consultantul in resurse umane, 6udolf ?edorovici. (e e&emplu, domeniul serviciilor medicale private, zona productiei de bunuri de larg consum, agricultura, retailul modern si firmele care asigura logistica, serviciile din categoria 0)', sunt doar cateva dintre sectoarele de activitate care isi vor continua dezvoltarea. ' alta previziune vine din partea 1onicai 0unea, Eead of 6ecruitment (epartment in cadrul 0anH of %Iprus, care spune ca angajarea va fi in mod cert limitata la nivel national. C Romania va trece printr-o perioada deficila in privinta recrutarii dupa care ar trebui sa ne asteptam la un recul! dar nu mai devreme de 2010. (e aceeasi parere este si %ristina )intilie, E6 1anager in cadrul SIngenta 6omania, care sustine ca activitatile de angajare vor cunoaste o scadere drastica, fapt care va duce la o saturatie artificiala a pietei fortei de munca. Se pare ca piata romaneasca de capital uman va suporta modificari importante. %ompaniile vor dori sa isi mareasca profiturile sau sa le mentina la aceleasi niveluri, iar anul 2<<, va sta sub semnul eficientizarii costurilor. #n conditiile in care planurile de angajare vor fi mentinute la nivelul anului trecut sau vor fi diminuate, este posibil ca 6omania sa se confrunte cu un e&ces de forta de munca pe o piata cu mai putine cereri. C5e aceea $ spune %ristina )intilie $ mi#ratia! in special catre 6uropa de 7est! nu mai este o solutie. An#a3atii restructurati sau candidatii care vor #asi foarte #reu un loc de munca se vor orienta catre sectoare mai putin influentate de criza mondiala! vor investi in afaceri personale sau vor mi#ra catre (rientul %i3lociu! de e8emplu! unde inca e8ista o cerere insemnata de forta de munca. =n ton mai pesimist a fost adoptat de 1inisterul 1uncii, care la jumatatea lunii decembrie 2<<. a estimat ca numarul angajatilor care vor fi disponibilizati pana in aprilie 2<<, va ajunge la 93.<<<, cu ,.<<< mai mult decat cifrele anuntate la inceputul lunii decembrie 2<<.. Nici reprezentantii patronatelor nu sunt prea optimisti. ;cestia apreciaza ca peste 3<<.<<< de angajati din industria te&tila, agricultura, sectorul alimentar si constructii vor ramane fara locuri de munca pana la sfarsitul anului 2<<,, ridicand numarul somerilor la peste 8.<.<<<.

2,

)otrivit %omisiei Nationale de )rognoza din cadrul %omisiei uropene, in 6omania, anul acesta, rata somajului va creste la 8,9/ comparativ cu 8,2/, cat s$a inregistrat anul trecut. >otusi, % apreciaza o scadere a somajului in 2<2<, la 8,2/. )entru primele trei luni ale acestui an, in sase din cele opt regiuni analizate, angajatorii au anticipat o activitate de recrutare pozitiva. %ele mai ridicate valori s$au inregistrat in regiunile Nord$"est si in 0ucuresti J #lfov, unde erau previzionate perspective de angajare de 2-/ si respectiv 23/. La un nivel ridicat se vor mentine si previziunile de angajare din regiunea de %entru si Sud, unde se inregistreaza )reviziuni nete de angajare de 2-/. ;celasi ton optimist *23/+ este adoptat si de angajatorii din regiunea de Sud$ st. (e cealalta parte, companiile din regiunea de Nord$ st sunt nesiguri privind evolutia pietei fortei de munca pentru trimestrul urmator, raportand o )reviziune neta de angajare de $2/. %omparativ cu trimestrul 9 al anului 2<<. se inregistreaza o scadere a intentiilor de angajare, care se reflecta printr$o scadere a previziunii in sapte din cele opt regiuni. ;ngajatorii din regiunea de "est inregistreaza o descrestere a intentiilor de angajare de 2,/, iar cei din regiunea de Nord$ st, de ,/. 6aportul arata ca angajatorii din 23 de tari din cele 33 analizate de 1anpoGer, se asteapta sa creasca activitatea de angajare in trimestrul 2 al anului 2<<,, in timp ce opt tari raporteaza previziuni negative de angajare. ste de mentionat faptul ca in 22 din tarile unde sunt disponibile date comparative de la an la an, optimismul a scazut comparativ cu perioada similara a anului trecut. )reviziunile de angajare cu cel mai ridicat grad de optimism pentru perioada ianuarie$martie 2<<, sunt inregistrate in )eru, #ndia, %osta 6ica, 6omania, %anada, %olumbia, ;frica de Sud, ;ustralia, )olonia, S=; si %hina. %ele mai slabe previziuni de angajare sunt raportate in Singapore, #rlanda, Spania si #talia. Studiul 1anpoGer a fost realizat prin intervievarea unui esantion reprezentativ de -3< de angajatori din 6omania si a implicat intervievarea unui numar de peste -2.<<< de directori de resurse umane si directori de recrutare din organizatiile publice si private din mai multe tari4 3,/ dintre respondenti provin din opt tari din ;merica5 22/ din 2- tari aflate in cadrul regiunii 1 ; * uropa, 'rientul 1ijlociu si ;frica+, iar 2</ din opt tari si teritorii din regiunea ;sia )acific. %riza economica isi face tot mai simtita prezenta in 6omania. ;utoritatile estimeaza doar 93.<<< de someri pana in octombrie insa conform datelor ;gentiei Nationale pentru 'cuparea ?ortei de 1unca *;N'?1+, in perioada 2 octombrie 2<<.$32 ianuarie 2<<,, ,2.<<< de romani au ramas someri, iar anunturile primite de agentie in ceea ce priveste perioada urmatoare arata un viitor sumbru. Sectoarele cele mai afectate, sunt constructiile, auto, te&tile, agricultura si chimia$ petrochimia. 6eprezentantii in domeniu au afirmat ca sute de mii de oameni vor ramane fara locuri de munca pana la sfarsitul anului, daca activitatea din constructii nu se va intensifica si ca initiativa statului de a concentra mai multe fonduri pentru infrastructura rutiera nu va rezolva problema daca nu vor e&ista si bani pentru reconversie profesionala. ;drian #zvoranu, directorul ;liantei %onfederatiei )atronale din 6omania afirma ca C ( treime dintre cei 00.000 de an#a3ati din domeniu ar putea fi disponibilizati daca nu se vor lua masuri rapide si concrete pentru a iesi din impas. )otrivit acestuia, cele mai afectate vor fi marile centre urbane, cum sunt 0ucurestiul, %onstanta sau >imisoara. Si agentiile imobiliare sunt pe marginea prapastiei $ aproape 2<.<<< de persoane vor ramane fara un venit, in cazul in care cumparatorii de case vor fi la fel de putini. 1inisterul de ?inante sustine ca in 2<<, randul somerilor se va ingrosa cu circa 2<<.<<< de persoane, iar rata somajului va ajunge la 3,3/. %el mai afectat domeniu va fi cel al constructiilor. "or mai avea de suferit si agricultura, industria sau e&porturile. Numarul somerilor va incepe sa scada in anul 2<2<, potrivit unui studiu al Duvernului. "estea proasta este insa ca pana la sfarsitul anului 2<<,, numarul romanilor care nu vor mai avea de 3<

lucru va ajunge la peste 3<< de mii. %onform previziunilor &ecutivului, rata somajului va scadea in 2<2< la 3/ fata de 3,3/ preconizata pentru anul acesta. )ana in 2<22, numarul somerilor se va diminua treptat, ajungand la 923.<<< de persoane, adica o rata a somajului de 9,3/. )e de alta parte, castigul salarial mediu brut se va majora, ajungand la 2.39< de lei in 2<22, in crestere cu aproape 3</ fata de 2<<,. ;gentia Nationala pentru 'cuparea ?ortei de 1unca *;N'?1+ confirma situatia observata de agentiile private de recrutare a fortei de munca. ;stfel, potrivit cifrelor oficiale, la sfarsitul lunii ianuarie 2<<,, in 6omania erau inregistrati 999.,<- someri, cu 92.<<< mai mult decat la finele lui decembrie. stimarea de la inceputul anului a ministrului ?inantelor, Dheorghe )ogea, era ca numarul somerilor va creste cu peste 2<<.<<<. #n total, pana la sfarsitul anului 2<<,, vor fi apro&imativ 3<3.<<< de romani fara loc de munca. Indu !ri* *u!o i * !#>!i-#-or: in 5#ri"o1ihai )asculescu, prim$vicepresedintele patronatului ? );#=S a declarat ca circa -<.<<<$ .<.<<< de angajati in domeniul te&tilelor isi vor pierde locurile de munca pana in vara, iar pana la sfarsitul anului numarul acestora va depasi 22<.<<<. l spune ca firmele autohtone producatoare de te&tile sunt lovite de criza frontal, deoarece .</ dintre ele isi vindeau marfa in %omunitatea uropeana. %ei mai multi someri din acest domeniu vor fi in zona 1oldovei si in sudul tarii. #ar daca nici piata auto locala nu se redreseaza, alte 2<<.<<< de locuri de munca, adica aproape jumatate din numarul total din industrie , sunt in pericol de a fi desfiintate, conform reprezentantilor sectorului auto. #n 6omania se produc 33<.<<< de masini pe an. 'amenii din domeniu spun insa ca anul acesta piata locala va trece cu greu de pragul de 23<.<<< de unitati. A6ri"u-!ur* i 5#!ro"9i+i* )rintre cele mai afectate industrii din economia autohtona par a fi, la ora actuala, cea de chimie si petrochimie si cea agroalimetara. C)ana in vara, din industria de chimie si petrochimie ar putea fi disponibilizati apro&imativ 3<.<<<$9<.<<< de angajati daca nu se vor lua masuri imediate de redresare a acestui sector. >otodata, reprezentantii producatorilor din industria agroalimentara spun ca o cifra asemanatoare de disponibilizari se intrevede si la ei. 6eprezentantii europeni au aratat ca situatia de pe piata muncii a inceput sa se inrautateasca in majoritatea statelor membre in 2<<., rata ocuparii fortei de munca in = scazand cu 3 milioane de locuri de munca. %a urmare, rata somajului ar creste pana la ./ in = *si ,/ in zona euro+ in 2<<,, urmand apoi sa creasca si in 2<2<. fectele negative se vor reflecta si in finantele publice, care vor avea, de asemenea, de suferit de pe urma inversarii tendintei la nivelul veniturilor suplimentare fata de anii precedenti, precum si a unei structuri a cresterii bazate in general mai putin pe impozite. )rin urmare, deficitul global ar urma sa creasca in acest an in = cu mai mult decat dublul sau, ajungand la 9/ in 2<<, *raportul fiind de apro&imativ 2/ fata de 9/ in zona euro+. In"#r!i!udini +*,or# in "on,un"!ur* *"!u*-* %omisia uropeana a aratat ca previziunile actuale sunt inconjurate in continuare de mari incertitudini, economia mondiala confruntandu$se cu cea mai grava criza de la al doilea razboi mondial iar riscurile care ameninta perspectivele de crestere sunt echilibrate. )e de o parte, impactul crizei financiare *inclusiv asupra sectorului imobiliar+ si amploarea buclei de reactie negativa intre sectorul financiar si sectorul real al economiei intra in categoria problema, iar pe de alta parte, cresterea ar putea fi mai puternica decat se preconizeaza, daca, de e&emplu, pachetele fiscale vor restabili increderea investitorilor si consumatorilor mai rapid decat s$a prevazut %riza economica mondiala ar putea trimite in somaj pana la 32 de milioane de persoane, daca situaKia continua sa se deterioreze, au avertizat reprezentanKii 0iroului #nternaKional al 1uncii *0#1+, in raportul despre piaKa muncii in 2<<,. 32

;nul trecut populaKia globului era de apro&imativ 8,- miliarde de persoane. 6eprezentanKii 0iroului #nternaKional al 1uncii afirma ca, comparativ cu 2<<-, numarul somerilor ar putea creste pe plan mondial cu 2.$3< de milioane si chiar cu 32 de milioane, daca situaKia continua sa se deterioreze. #n conformitate cu acest ultim scenariu, cel mai nefavorabil, numarul somerilor de pe plan mondial ar putea avansa la 23< de milioane, comparativ cu 2,< de milioane in 2<<. si 2-, de milioane in 2<<-, estimeaza 0#1. 6aportul arata si ca mai mult de 2<< de milioane de oameni, cei mai mulKi din economiile in dezvoltare, ar putea ingrosa randurile muncitorilor e&trem de saraci, daca se va concretiza scenariul cel mai pesimist. (.$. Con"-u/ii Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiil tuturor tarilor. Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate a secolului al !"###$lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri %el mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta globala de munca. )iata muncii nu functioneaza, ca o piata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative *patronat, sindicate+ si a raportului de forte dintre acestia. )iata contemporana a muncii se poate afla fie in situatia de echilibru, adica de subocupare sau supraocupare. )rin politicile sociale promovate de guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocpare *deplina+ a populatiei active cat mai apropiat de ocuparea deplina. )otrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini, realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape imposibila, declarand ca este satisfacator un grad de ocupare ,-$,./, respectiv de neocupare de 2$3/. 6itmul de crestere economica, in conditiile unei productivitati a muncii ridicate, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina. )e piata muncii, decalajul intre cererea de munca si oferta de munca este in defavoarea ultimei. (ezechilibre de amploare se manifesta pe segmentul de piata al fortei de munca tinere, care au drept cauza lipsa nu numai de locuri de munca, ci si a unei pregatiri profesionale, in discordanta cu structura cererii pietei muncii. &ista si cauze de ordin subiectiv, ce tin de comportamentul retinut al agentilor economici de a angaja tineri fie din cauza lipsei lor de e&perienta, fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. )e plan economic, se disting consecintele negative ale somajului la nivel national si la nivel de individ $ familie. 1ultitudinea de efecte negative ale somajului pentru societate si individ justifica pe deplin ingrijorarea guvernelor statelor lumii in fata acestui flagel si preocuparea pentru a gasi solutii de ocupare a fortei de munca la un grad cat mai inalt &istenta in 6omania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro si macroeconomic. )rincipalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active sunt4 organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca5 stimularea agentilor economici, prin parghii economico$financiare, in e&tinderea activitatii economice5 incurajarea investitiilor, prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a crearii de noi locuri de munca5 acordarea de facilitati intreprinderilor care angajeaza someri de lunga durata, precum si tineri5 incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica, pe plan local si national5 dezvoltarea serviciilor publice in limite rationale, a serviciilor industriale etc.5 e&tinderea ocuparii 32

atipice4 ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare. Natura somajului in 6omania s$a schimbat, componenta structurala devenind preponderenta, iar resorbtia acesteia este mult mai dificila si necesita programe si masuri active din partea puterii publice, pentru a asigura atat racordarea economiei romanesti la cea europeana, cat si transformarile sociale necesare crearii unui mediu de afaceri sanatos si modern. (e$a lungul perioadei 2,,2$2<<. putem remarca imbunatatirea situatiei somajului in 6omania. #nsa, in anul 2<<,, datorita crizei financiare la nivel teritorial, numarul de someri a crescut in toate judetele si in municipiul 0ucuresti, cresterile cele mai importante inregistrandu$se in judetele 0acau, "alcea, )rahova, Dalati, %onstanta, ;lba, Neamt, Eunedoara si %luj.

33

BIBLIOGRAFIE
2. ;ngelescu, %., %iucur, (., (inu, 1., Davrila, #., Dhita, ). >., )opescu, %., C 6conomie, ditia a saptea, d. conomica, 2<<. 2. %onnel, 1c., 0rue, S., 96conomics : principles! problems and policies, d. 1c DraG : Eill, NeG LorH, 2,,8 3. (ornbusch, 6., ?ischer, S., Startz, 6., C %acroeconomie, d. conomica, 0ucuresti, 2<<9. LipseI, 6., %hrIstal, ;., C,rincipiile economiei, d. conomica, 0ucuresti, 2<<2 3. Neagu, D., C6ducatie! insertie si mobilitate profesionala, in ;alitatea vietii, !", nr. 2$272<<9 8. )avelescu, ?. 1., C;omportamentul ofertei de forta de munca in conte8tul transformarii economiei, in (economica nr. 272<<3 -. Stan, 1.$(., C68cluziunea pe piata muncii, in ;alitatea vietii, !", nr. 3$972<<9 .. Stiglitz, F., Malsh, %., C6conomie, d. conomica, 0ucuresti, 2<<3 @ ,. ;lbu, %., (an, (., CAnc"eta asupra fortei de munca in #ospodarii $A%&'() : martie 1994, in Revista Romana de Statistica, nr. 2<$227*2,,9+ 2<. Anc"eta asupra fortei de munca in #ospodarii $A%&'() 2,,9, 2<<3, 2<<9, 2<<3 22. Anuarul Statistic al Romaniei 2,,2, 2,,8, 2<<3, 2<<9 22. ;onditiile de viata ale populatiei din Romania, #nstitutul National de Statistica, 0ucuresti, 2<<3 23. venimentul Nilei, C<arta soma3ului pe trimp de criza, 1arti, 29 ?ebruarie 2<<, 29. ,roiectia principalilor indicatori macroeconomice in perioada 200 -2010, %omisia Nationala de )rognoza, 2<<8 23. Raport anual 2004, ;gentia Nationala pentru 'cuparea ?ortei de 1unca, 2<<3 28. Raport anual 200*, ;gentia Nationala pentru 'cuparea ?ortei de 1unca, 2<<8 2-. Raport anual 200 , ;gentia Nationala pentru 'cuparea ?ortei de 1unca, 2<<2.. Raport anual 2007, ;gentia Nationala pentru 'cuparea ?ortei de 1unca, 2<<. 2,. CSoma3ul in sens B&% din Romania, in Revista Romana de Statistica, nr. 972,,3 @@ 2<. http477ec.europa.eu 22. http477info$criza.ro 22. http477GGG.anofm.ro 23. http477GGG.bnr.ro 29. http477GGG.eurostat.com 23. http477GGG.insse.ro 28. http477GGG.hotneGs.ro

39