Cuprins:

Introducere..3 Capitolul I. Descrierea Metagalaxiei...5 Capitolul II.Structura Metagalaxiei.6 2.1 Galaxiile......6 a.Istoric..6 b.Tipuri de galaxii.....9 c. Structuri de proportii mari.1 2.2.Stele11 2.3. !lanete "xtrasolare #"xoplanetele$.12 2.%.Constelatii...1% 2.5.&ebuloase........15 2.6.'ltele16 Capitolul III. Curio(itati..1) Conclu(ii....19 *ibliogra+ie....22

Introducere
Problema originii Universului si a Sistemului Solar a preocupat pe oameni de mult vreme. S-au emis diverse ipoteze care au ncercat s rspund la aceastpreocupare. n ultima vreme se rspndeste tot mai mult asa-numita ipotez a marii explozii big-bang,n limba englez!. "ceast ipotez se bazeaz pe unele date obtinute prin observatii astro#izice si pe cunostintele de #izic atomic si nuclear.$ constatare imprtant este acea a expansiunii Universului n urma acestei explozii. $bservatiile astro#izice au dus la concluzia c galaxiile se deplaseaz n spatiu% ndeprtndu-se ntre ele. &otodat% s-a constatat existenta% n Univers% a unor radiatii care ar data din timpul marii explozii. 'on#orm cu aceast teorie% initial toat materia existent astzi n Univers era concentrat ntr-un corp mic% extrem de #ierbinte% o (minge de #oc(. Materia era reprezentat prin particule elementare si antiparticule. S-a produs o expansiune #oarte rapid a acestei materii #ierbinti% ca o imens explozie. 'a urmare a expansiunii% materia se rcea nct la dublarea volumului se n)umttea valoarea temperaturii. S-a calculat c la o secund dup marea explozie temperatura materiei sczuse la cca *+ miliarde de grade% adic de aproape o mie de ori mai mare dect este tempertura n interiorul Soarelui.Materia era alctuit atunci din electroni si protoni% cu antiparticulele lor% dar si din neutroni. ,xpansiunea si rcirea au continuat si electronii s-au unit cu antielectronii% #ormnd #otoni. n #elul acesta% Universul a devenit o s#er de lumin. Dup aproximativ o sut de secunde de la marea explozie% protonii s-au unit cu neutronii% #ormnd nuclee de -idrogen greu deuteriu !. Din acestea s-au #ormat nucleele de -eliu si alte elemente mai grele. .eutronii rmasi au dus la #omarea nucleelor de -idrogen. "cest proces a durat cteva ore. ,xpansiunea Universului a continuat nc aproximativ un milion de ani% #r sc-imbri deosebite% ci doar o rcire continu. n acest timp% temperatura a cobort la doar cteva mii de grade% nct a nceput #ormarea de atomi% prin unirea nucleelor cu electronii.Se consider ns c n unele prti ale Universului expansiunea s-a ncetinit si acolo s-a concentrat materia% #ormnd galaxii. "tractia gravitational a dus la comprimarea norilor de -idrogen si -eliu% cu cresterea local a temperaturii pn la declansarea #uziunii nucleare. "ceasta a dus la
3

cresterea din nou a temperaturii si la #ormarea stelelor. ,le au atras n )urul lor materia rcit #ormnd planete% asteroizi% meteoriti si comete. n #elul acesta s-a #ormat si Sistemul Solar n cadrul /alaxiei noastre. $ aglomerare mare de materie a dus la #ormarea Soarelui% care este o stea. n )urul lui% s-au produs alte aglomerri de materie% mai mici% care au #ormat planetele cu satelitii lor. Si n prezent continu concentrarea materiei n corpuri mai mari. "st#el% unii asteroizi si meteoriti sunt atrasi si cad pe supra#ata planetelor si satelitilor lor. Pmntul primeste o cantitate de aproximativ *++ +++ de meteoriti n 01 de ore.

Capitolul I.
,escrierea -etagalaxiei.
-etagalaxia -sistem ipotetic n care ar #i grupate galaxiile% aa cum stelele sunt grupate n galaxii.

'-iar daca Universul cel mai probabil este in#init si pe langa acest aspect% el nu are nici margini% iar partea pe care oamenii de stiinta o cunosc si au reusit sa o studieze cat de cat este destul de #inita si de limitata% si ea poarta numele de .ni/ers 0bser/abil. "cesta mai exact reprezinta regiunea s#erica ce se intinde in )urul Pamantului de la care lumina a putut si a avut timp sa a)unga la noi% din momentul in care s-a #ormat Universul. /ranita care sta la restul Universului poarta denumirea de orizont cosmic. 2umina care este emisa de unul dintre obiectele cosmice ce se a#la #oarte aproape de acest orizont% poate sa a)unga la Pamantul nostru dupa o calatorie a carei durata este cel mai probabil egala cu varsta pe care Universul o are% si anume *3%4 miliarde de ani. "ceasta lumina a parcurs oarecum% si spunem oarecum% deoarece totul este probabil si nu sigur% o distanta de *3%4 miliarde de ani lumina pentru a putea a)unge la Pamant. $ asemenea distanta poate sa #ie numita ca #iind distanta aparenta sau distanta de calatorie a luminii ce are loc intre Pamant si obiectul indepartat. &otusi se spune ca distanta reala este mult mai imensa% dat #iind ca din momentul in care lumina a #ost emisa de un obiect% lumina acestuia 5devine tot mai lunga6% avand in vedere ca intre timp obiectul cu pricina sa indepartat prin insasi expansiunea universala.

Capitolul II.
Structura -etagalaxiei 2.1 Galaxiile. a. Istoric.
"ceast7 contabilizare a istoriei a explor7rii galaxiei noastre i a altor galaxii este luat7 n mare parte din . n *8*+% /alileo /alilei a #olosit un telescop pentru a studia banda str7lucitoare de pe cerul nopii% cunoscut7 i sub numele de 'alea 2actee% i a descoperit c7 este alc7tuit7 dintr-un num7r imens de stele mici. ntr-un tratat din *499% :mmanuel ;ant% inspirndu-se din munca lui &-omas <rig-t% a speculat corect! c7 galaxia ar #i un corp rotativ alc7tuit dintr-un num7r imens de stele% grupate de #ore gravitaionale% asemenea sistemului solar% dar la o scar7 mult mai mare. Discul de stele rezultat va #i v7zut ca o band7 din perspectiva noastr7 din interiorul discului. ;ant a presupus de asemenea c7 unele din nebuloasele vizibile pe cerul nopii ar #i galaxii separate. Spre s#ritul secolului al =>:::-lea% '-arles Messier a ntocmit un catalog coninnd cele mai str7lucitoare *+? nebuloase% urmat mai apoi de un catalog de 9+++ de nebuloase% creat de <illiam @ersc-el. n *A19% 2ord Bosse a construit un telescop nou i a #ost capabil s7 disting7 ntre nebuloasele eliptice i cele n spiral7. 'u toate acestea% nebuloasele nu au #ost acceptate ca #iind galaxii separate% pn7 cnd problema a #ost rezolvat7 de ,dCin @ubble la nceputul anilor *?0+ #olsind un nou telescop. ,l a reuit s7 determine p7rile exterioare a unor nebuloase n spiral7 ca #iind colecii de stele individuale i a identi#icat cteva variabile 'e#eide% ast#el permind estimarea distanelor pn7 la nebuloaseD erau prea departe ca s7 #ac7 parte din 'alea 2actee. n *?38% @ubble a produs un sistem de clasi#icare a galaxiilorcare se #olosete i ast7zi% numit (secvena Hubble(.
6

Prima ncercare de a descrie #orma '7ii 2actee i poziia soarelui n interiorul ei a #ost realizat7 de <illiam @ersc-el n *4A9 prin num7rarea atent7 a stelelor n di#erite regiuni ale cerului. Eolosind o abordare mbun7t7 it7% n *?0+% ;apteFn a a)uns la imaginea unei galaxii elipsoidale mici cu diametrul de aproximativ *9 Giloparseci!% avnd Soarele aproape de centru. $ metod7 di#erit7% #olosit7 de @arloC S-apleF% bazat7 pe catalogarea clusterelor globulare a condus la o imagine total di#erit7D un disc plat cu diametrul de aproximativ 4+ Giloparseci i Soarele departe de centru. "mndou7 analizele nu au luat n calcul absorb ia luminii de pra#ul interstelar prezent n planul galactic. $dat7 ce Bobert Hulius &rumpler a cuanti#icat acest e#ect n *?3+% studiind clusterele desc-ise% imaginea actual7 a galaxiei prezentat7 mai sus s-a stabilit. n *?11 @endriG van de @ulst a prezis radiaia microundelor ca avnd o lungime de und7 de 0* centimeti% rezultat7 din -idrogenul atomic interstelar. "ceast7 radia ie a #ost observat7 n *?9* i a permis un studiu mult mbun7t7 it al /alaxiei% deoarece nu este absorbit7 de pra#% iar deplasarea sa Doppler poate #i #olosit7 pentru a urm7ri micarea gazului n /alaxie. "ceste observaii au condus la postularea unei structuri sub #orm7 de bar7 rotativ7 n centrul /alaxiei. 'u a)utorul telescoapelor radio mbun7t7ite% -idrogenul putea #i urm7rit i n alte galaxii. n anii *?4+ s-a realizat c7 masa total7 a galaxiilor vizibile nu se potrive te cu viteza gazului rotativ% ast#el s-a a)uns la postularea materiei ntunecate. /alaxia "bell *A39 :B*?*8 se vede ca un punct mic n aceast7 #otogra#ie a galaxiilor dep7rtate. :magine pus7 la dispoziie de ,S$ ,uropean Sout-ern $bservatorF!. ncepnd cu anii *??+% telescopul @ubble a produs observaii mbun7t7ite. Printre altele% s-a stabilit c7 materia ntunecat7 nu poate consta doar din stele slabe i mici. &elescopul a #otogra#iat 'mpul "dnc @ubble% aducnd dovezi pentru miliarde de galaxii care exist7 n universul vizibil. n 0++1% galaxia "bell *A39 :B*?*8 a devenit cea mai dep7rtat7 galaxie v7zut7 vreodat7 de oameni.
7

$ galaxie este o aglomeratie de stele% gaze% pra# cosmic si materie intunecata tinute impreuna de gravitatie. 'ele mai mici galaxii au cateva sute de ani lumina si contin *++.+++ de stele. 'ele mai mari pot avea si 3 milioane de ani lumina si contin mii de miliarde de stele. Eormele acestora au #ost clasi#icate pe baza unui sistem introdus de ,dCin @ubble. 'u toate c7 asa numinta materie intunecata si energie intunecata reprezinta peste ?+I din masa ma)oritatii galaxiilor% natura acestor componente invizibile nu este inteleasa bine. ,xista ceva dovezi con#orm carora in centrul unor galaxii probabil a tuturora! exist7 gauri negre imense. /alaxiile sunt de patru #eluriD eliptice% in spirala% in spirala barata si neregulate. $ descriere putin mai detaliata a tipurilor de galaxii este data de secventa @ubble. 'u toate ca secventa @ubble cuprinde toate galaxiile% ea se bazeaza numai pe tipul mor#ologic vizibil. Deci ea poate omite importanta anumitor caracteristici ale galaxiilor cum ar #i rata de #ormare a stelelor. /alaxia noastra% 'alea 2actee% este o galaxie in spirala ce contine in )ur de 9++ miliarde stele. S-a #ormat dintr-un urias nor de gaz si pra# acum *+ miliarde de ani. :n centru exista un nucleu dens si s#eric de stele care poate contine o gaura neagra. .ucleul este incon)urat de un disc ce contine brate sub #orma de spirale ce sunt #ormate din stele tinere% iar nucleul si marginea discului% din stele mai batrane.

b.Tipuri de galaxii.
,dCin @ubble a clasi#icat galaxiile n trei grupeD eliptice% spiralate i lenticulareJ n a#ar7 de aceste grupe generale mai exist7 i tipuri particulare de galaxii% cum ar #i cele neregulate. 'u toate c7 secvena @ubble cuprinde toate galaxiile% ea se bazeaz7 numai pe aspectul mor#ologic vizibil% deci poate omite importan a anumitor caracteristici ale galaxiilor cum ar #i rata de #ormare a stelelor. /alaxia noastr7% 'alea 2actee% uneori numit7 pur i simplu Galaxia prima liter7 cu ma)uscul7!% este o galaxie n spiral7 cu bare de #orma unui disc% avnd un diametru de aproximativ 3+ Giloparseci sau *++.+++ ani-lumin7 i o grosime de aproximativ 3.+++ ani-lumin7. ,a conine aproximativ 3K*+** stele i are o mas7 de aproximativ 8K*+** ori masa Soarelui. 2a galaxiile spiralate% braele spiralei au #orma asem7n7toare cu spiralele logaritmice% o structur7 care poate rezulta n mod teoretic n urma unei disloc7ri ntr-o mas7 uni#orm7 de stele rotative. "semenea stelelor% braele spiralei se rotesc i ele n )urul centrului% aceasta ntmplndu-se cu o vitez7 ung-iular7 constant7. "sta nseamn7 c7 stelele se deplaseaz7 n interiorul i n a#ara braelor spiralei. Se crede c7 braele spiralei sunt supra#ee cu densitate mare. Pe m7sur7 ce stelele se mi c7 n interiorul unui bra% ele ncetinesc% crend ast#el o densitate mai mare. Lraele sunt vizibile deoarece densitatea mai mare #aciliteaz7 #ormarea de stele noi% deci ad7postesc multe stele str7lucitoare i stele tinere. Un nou tip de galaxii% clasi#icate drept /alaxii Pitice Ultra 'ompacte% au #ost descoperite n 0++3 de Mic-ael DrinGCater de la Universitatea din Mueensland% "ustralia.

c. Structuri de proportii mari.

Puine galaxii exist7 n mod separat. Ma)oritatea galaxiilor sunt legate gravita ional de alte galaxii. Structurile coninnd pn7 la 9+ de galaxii sunt numite grupuri de galaxii% iar structurile mai mari% coninnd multe mii de galaxii ng-esuite ntr-o arie de c iva megaparseci n diametru sunt numite clustere. 'lusterele de galaxii sunt adesea dominate de o galaxie eliptic7 gigantic7% care% cu timpul% distruge galaxiile satelit din )urul ei i le ncorporeaz7. Superclusterele sunt colecii gigantice coninnd zeci de mii de galaxii% g7site n clustere% grupuri i cteodat7 individuale. /alaxia noastr7 este membr7 a /rupului 2ocal% pe care-l domin7 mpreun7 cu galaxia "ndromedaJ per total% /rupul 2ocal conine cam 3+ de galaxii ntr-un spaiu de aproximativ un megaparsec diametru. /rupul 2ocal este la rndul lui parte component7 a Superclusterului >irgo% care este dominat de 'lusterul >irgo din care /alaxia noastr7 nu #ace parte!.

10

2.2

Stele

$ stea este in general un anumit tip de corp ceresc% deseori cu #orma de s#era% masiv si stralucitor% #ormat din plasma. Multe stele se pot vedea ca puncte stralucitoare pe cerul noptii% ce tremura sau clipesc% datorita insa% e#ectului atmos#erei terestre. Soarele este o exceptie notabila% #iind singura stea su#icient de aproape
11

de &errapentru a #i vizibila ca un disc nu ca un punct!. Unele stele pot #i orbitate de planete% acestea #iind numiteexoplanete. 'u oc-iul liber se pot observa aproape 9.+++ de stele% dar #olosind un telescop optic se pot observa sute de mii de stele din galaxia noastraJ cu un radiotelescop se pot cerceta c-iar milioane de galaxii din Univers numarul acestora #iind extrem de mare% circa 4+.+++.+++.+++.+++.+++.+++.+++ sau 4 la puterea 00!. :n galaxia noastra% care poarta numele de 'alea 2actee% exista aproximativ 3++ de miliarde de stele. 'aracteristicile unei stele% cum ar #i temperatura% volumul si luminozitatea sunt determinate de masa sa. 'aracteristicile #iecarei stele in parte variaza din cauza sc-imbarilor din timpul vietii lor. 'uloarea unei stele are legatura cu temperatura sa. Daca stii valoarea uneia din proprietati se poate stabili cealalta. Stelele albastre sunt cele mai #ierbinti. 'ele rosii sunt cele mai reci% iar cele galbene% intermediare. 'ele albastre pot avea la supra#ata 9+.+++ grade 'elsius iar cele rosii% 0.+++.

2.3

!lanete "xtrasolare #"xoplanetele$

$ planeta extrasolara sau o exoplaneta este o planeta ce se gaseste in a#ara sistemului nostru solar. Pana in septembrie 0+**% numarul acestora a)unsese la 99A de candidate% ma)oritatea dintre acestea #iind descoperite prin alte metode decat observarea directa. 'ele mai multe dintre ele sunt planete gigantice asemanatoare lui Hupiter.
12

'on#orm de#initiei data de Uniunea "stronomica :nternationala% o planeta trebuie sa orbiteze o stea. "u existat insa rapoarte ale unor asa zise planete uneori numite planete interstelare! ce ar pluti libere in spatiu. Planetele extrasolare au devenit un subiect investigat stiinti#ic la )umatatea secolului al *?-lea. "stronomii au presupus ca acestea ar exista insa nu stiau cat de comune ar #i sau daca exista si unele asemanatoare Pamantului. Primele con#irmari ale existentei acestora au avut loc in anii *??+J incepand cu anul 0+++ mai bine de *9 planete au #ost descoperite in #iecare an. Se estimeaza ca mai bine de *+I din stelele asemanatoare Soarelui au propriile planete insa se poate ca procentul sa #ie mai mare. Descoperirea acestor planete ridica si mai multe semne de intrebare privind posibilitatea existentei vietii extraterestre pe unele ast#el de planete. Pana acum (/liese 9A* d(% a treia planeta a stelei (/liese 9A*( la aproape 0+ ani lumina departare de soare! pare a #i cel mai bun exemplu de posibila exoplaneta terestra ce -abiteaza imediat in zona acestei stele. "dica aceasta planeta pare a #i pozitionata la o distanta optima #ata de stea% dar posibilul e#ect de sera de pe aceasta exoplaneta ar putea cauza o crestere substantiala a temperaturii supra#etei acesteia. -etode +olosite pentru detectarea exoplanetelor1 1. "strometria - "ceasta metoda consta in masurarea precisa a pozitiei stelei pe cer si observarea modului in care aceasta isi sc-imba pozitia in timp. Daca steaua are o planeta% atunci in#luenta gravitationala a acesteia va provoca miscarea stelei pe o mica orbita eliptica. 2. Metoda Doppler - >ariatiile in viteza de miscare a stelei #ata de Pamant pot #i deduse utilizand e#ectul Doppler. "ceasta a #ost si este cea mai productiva metoda #olosita. 3. Sincronizarea Pulsarului - Un pulsar miezul ce ramane in urma exploziei unei stele ca o supernova! emite unde radio #oarte regulate% in concordanta cu rotatiile lui. Micile anomalii in aceste sincronizari pot #i cauzate de prezenta unei planete.

13

%. Metoda &ranzitului - Daca o planeta tranziteaza steaua pe care o orbiteaza% stralucirea acesteiea scade #oarte putin. >olumul de stralucire ce scade in urma trecerii planetei prin #ata acesteia depinde de marimea planetei. 5. Discul 'ircumstelar - Un disc de pra# cosmic incon)oara multe stele% si acest pra# poate #i detectat deoarece absoarbe lumina venita de la stea si o re-emite ca radiatie in#rarosie. Diverse trasaturi ale acestui disc de pra# cosmic pot sugera prezenta unei planete. 6. ,clipsarea Linara - :ntr-o eclipsa al unui dublu sistem stelar% planeta poate #i detectata prin gasirea unei variabilitati minime pe parcursul miscarii acesteia de dute vino. 2. Eaza $rbitala - 'a si 2una sau >enus% si exoplantele au #aze. Eazele orbitale depind de inclinatia orbitei. Prin studierea #azelor orbitale% oamenii de stiinta pot calcula dimensiunile particulelor din atmos#era planetelor. ). Polarimetria - 2umina stelelor devine polarizata atunci cand interactioneaza cu moleculele atmos#erice. Un instrument numit Polarimetru este #olosit in cautarea exoplanetelor% dar pana acum nu a gasit nici una. Eara cateva exceptii% toate celelalte planete extrasolare au #ost descoperite utilizand telescoapele terestre. $ricum% exista o multitudine de metode prin care aceste planete pot #i descoperite daca este #olosit un telescop localizat in a#ara atmos#erei terestre. :n prezent% exista mai multe misiuni active destinate descoperirii de planete extrasolare% dintre care amintimD ;epler% &elescopul Spatial Spitzer% 'oBo&% &elescopul @ubble% M$S& etc. Deasemenea% mai multe misiuni sunt plani#icate pentru urmatorii ani% cum ar #iD /aia% Space :nter#erometrF Mission% &errestrial Planet Einder si P,/"S,.

2.% Constelatii
14

Din timpurile stravec-i% oamenii au observat #orme imaginare #ormate din grupuri de stele% pe cerul noptii. Eolosind linii% ei au unit stelele in aceste grupuri% spre a #orma #iguri numite constelatii. Eiecare constelatie reprezinta o creatura sau un obiect si o parte din ele au nume luate de la #iguri mitologice. De pe &erra stelele ce #ormeaza o constelatie par apropiate una de cealalta% dar de #apt se a#la la di#erite distante de noi. &otul depinde de diametrul si luminozitate stelei. Printre primele civilizatii care au construit constelatii amintim Labilonienii% :ndienii% /recii% Bomani% '-inezii si "merindienii. "ceste civilizatii locuiau in emis#era nordica si de aceea ei au construit numai constelatiile vizibile din aceasta parte a plantetei noastre. "stronomul greco-egiptean ce a trait in al doilea secol% Ptolemeu% a catalogat mai mult de *+++ de stele si a notat 1A de constelatii in lucrarea sa "lmagesta. "ceste 1A de constelatii sunt numite constelatiile antice si se #olosesc si acum. 2a inceputul secolului =>: navigatorii europeni au inceput sa exploreze emis#era sudica% si au observat pe cer stele necunoscute. "sa au aparut constelatiile emis#erei sudice ce au nume mai te-nice. 2a inceputul secolului =>::% astronomul Ho-ann LaFer a numit *0 constelatii sudiceJ compatriotul sau HaGob Lartsc- a numit alte trei constelatii. Ho-annes @evelius a numit in sapte constelatii in *8A4. :n urma unei calatorii in "#rica de Sud% .icolas-2ouis de 2acaille a numit inca *1 constelatii si a catalogat *+%+++ de stele. "ceste noi constelatii sunt cunoscute sub numele de constelatii moderne. :nainte de anul *?00 orice astronom putea sa denumeasca o parte dintre constelatii sau c-iar constelatii intregi. Din cauza aceasta s-au creat multe con#uzii. Pentru a elimina orice problema% Uniunea "stronomica :nternationala% #ormata din astronomi din toata lumea% a decis sa stabileasca un numar #ix de constelatii cu granite precis delimitate. "st#el s-au stabilit AA de constelatii. "ceste AA de constelatii au numele in latina% o limba universala.
15

2.5 &ebuloase
$ nebuloasa denumire provenita din latina% unde inseamna ceata! este un urias nor de gaz interstelar ?AI -idrogen% 0I alte elemente in stare gazoasa $% '% S! si silicati in #orma de pra# interstelar - nisip interstelar! si pra# cosmic situat n spatiul care se intinde intre stele. Parti mai dense din nebuloase se pot contracta atat de tare incat pot da nastere la stele. &oate stelele din univers s-au nascut in nebuloase. 'ea mai cunoscuta nebuloasa este aceea din constelatia $rion% un nor imens de gaz si pra# a#lat pe cer in directia constelatiei cu acelasi nume. 'u oc-iul liber% .ebuloasa $rion se vede ca o pata mica mai mica decat apare 2una pe cer! stralucind slab sub stelele care #ormeaza NcenturaN lui $rion. "stronomii au gasit sute de stele pe cale de #ormare in inima .ebuloasei $rion. .ebuloasele pot #i clasi#icate% in #unctie de modul in care sunt iluminate% in 1 categorii% ast#elD &ebuloase di+u(e - acestea sunt de doua tipuriD nebuloase de emisie ce contin gaz ionizat ce #ace ca nebuloasa sa emita luminaJ nebuloase de re#lexie ce sunt iluminate de alte steleJ exemplu este nebuloasa ce incon)oara roiul Pleiade. &ebuloase planetare - sunt regiuni de gaz ce incon)oara o stea moarta. :n anumite conditii% cand o stea si-a #olosit tot combustibilul% aceasta isi imprastie o mare parte din masa% sub #orma unui inel de gaze care o incon)oara% acesta devenind vizibil datorita excitatiei provenite de la steaua centrala. ,le se dilueaz7 in spatiu in cateva zeci de mii de ani. "ceste nebuloase sunt numite (planetare( deoarece atunci cand sunt privite printr-un telescop modest au un aspect circular% asemanator cu o planeta. &ebuloase obscure - sunt nebuloase ce nu sunt iluminate si pot #i detectate doar in momentul in care se suprapun peste o nebuloasa di#uza. Privind prin telescop sau prin binoclu anumite zone ale cerului se observa ca in anumite zone bogate in stele apar mici arii intunecate in care nu straluceste nici o stea. "cestea sunt nebuloase obscure% care acopera stelele a#late in spatele lor si le absorb lumina.

16

3amasitele superno/elor - sunt produse de explozia unor stele masive. Materia lor se imprastie cu mare viteza% #iind precedata de o und7 de soc ce comprima si inc7lzeste spatiul interstelar. Un bun exemplu il reprezinta nebuloasa 'rab% din constelaOia &aurul.

2.6 'ltele
4uasarii Muasarii sunt stiuti ca #iind miezuri active de galaxii. Sunt cele mai stralucitoare% rapide si departate obiecte cosmice cunoscute din univers. 'a si o stea% un Puasar apare ca un punct stralucitor. Muasarul are in dimensiuni cam cat Sistemul Solar. Unii Puasari radiaza energie cat *++ de galaxii gigant. !ulsarii Pulsarii sunt stele neutronice care se rotesc si emit unde radio ce pot #i detectate de pe pamant ca un impuls. Bata de pulsatie arata rata de rotire. 'ele mai incete se rotesc o data la 1 secunde% iar cele mai rapide de 3+ de ori pe secunda. Stelele neutronice Daca miezul unei stele explodate are intre *%1 si 3 mase solare% gravitatia il comprima pana cand protonii si electronii se unesc #ormand neutroni. "cest tip de stea este numita neutronica. Gaurile &egre 'and o stea explodeaza ramane in urma un miez. Daca are de peste 3 ori masa Soarelui% miezul se contracta intr-un punct de volum + dar densitate in#inita. 'ampul gravitational al acestuia este atat de puternic incat creeaza in )ur o regiune numita gaura neagraJ odata intrat in gaura% nimic% nici macar lumina nu mai poate iesi. Superno/ele $ stea gigant cu o masa de peste *+ ori masa Soarelui isi inc-eie viata cu o explozie numita supernova. ,xplozia este atat de energica incat poate #i observata de oriunde
17

din galaxie. Daca explozia lasa in urma un miez de 0% 3 ori masa Soarelui% atunci miezul va #orma o stea neutronica. Daca este de peste 3 ori masa Soarelui% va #orma o gaura neagra.

Capitolul III. Curio(itati

/alaxia noastra se numeste 'alea 2actee bombata la mi)loc!. Sistemul nostru solar se gaseste catre marginea /alaxiei. /alaxia noastra #ace parte din roiul galactic care se numeste grupul local D Q 9 mil. ani lumina!. "cesta contine 3+ galaxii. 'alea 2actee este una din cele 0 mai mari. * an - o rotatie completa in )urul Soarelui. $ zi - o rotatie completa in )urul axei proprii. "n-lumina Q lumina are cea mai mare viteza din univers% de 3++.+++ GmRsec. Un anlumina este distanta pe care o parcurge lumina intr-un anD ?.18 mil. de mil. Gm. /alaxia noastra are D Q *++.+++ ani-lumina. Pamantul se a#la la 3+.+++ ani-lumina de centrul galactic. /alaxiile se rotesc lent. /alaxia noastra e#ectueaza o rotatie completa in 03+ mil. ani. De la aparitia ei% a e#ectuat 90 de rotatii. Pamantul este un corp aproape s#eric% cu raza de 8.34+ GmJ primeste energie de la SoareJ se roteste in nutul axei sale in aproximativ 01 ore. Soarele este centrul sistemului nostru planetarJ are raza egala cu *+? raze terestre. Planetele sunt corpuri reci% #ara lumina proprie% #iind vazute datorita luminii solare pe care o re#lecta. 2una este satelitul natural al Pamantului si are raza Q +.04 raze terestre. Sistemul solar are 9? de sateliti naturali. Stelele sunt imense s#ere gazoase incandescente. Spatiul dintre ele este ocupat cu materie interstelara% #ormata din gaze si pra#. /alaxia cuprinde toate stelele vizibile impreuna cu materia interstelara.
18

.umarul stelelor din /alaxie se evalueaza la *9+ miliarde. :n a#ara de /alaxia noastra mai sunt cca. *+* miliarde /alaxii. /alaxiile se grupeaza in grupuri si roiuri de galaxii. :ntre ele exista materie #oarte rare#iata% numita materie intergalactica% sub #orma de stele si pulberi. Unele stele au diametrul de 3++% 9++ ori mai mare decat al Soarelui. Distanta medie intre stele este de 1-9 ani-lumina aprox. 19 miliarde Gm!. Metagalaxia - imensa materie accesibila observatiei. Distanta medie intre galaxii este de * milion ani-lumina. :n Metagalaxie exista cam o suta de milioane de galaxii% care au in medie o suta de miliarde de stele QS nr. total al stelelor din MetagalaxieD *+00 stele. Metagalaxia este o mica parte din Universul in#init in timp si spatiuT

19

Conlcu(ii.
Dup7 cum se Utie% ast7zi omul este #oarte preocupat de originea sa Ui a lumii n care se a#l7. DeUi sunt mai multe teorii despre modul cum a ap7rut Universul% acestea nu se dovedesc a #i credibile pentru toat7 lumea% motiv pentru care se continu7 investigarea originii Universului. 'u privire la apariOia 'osmosului% teoria Lig Lang-ului este printre cele mai populare Ui credibile ast7zi% c-iar Ui n lumea creUtin7% Ui acest lucru nu trebuie s7 ne mire% ntruct la originea acestei teorii se a#l7 un preot catolic% Georges 5ema6tre *A?1 V *?88! care era% n acelasi timp% Ui pro#esor de #izic7 Ui astronomie. &rebuie s7 evidenOiem c7 omul de UtiinO7% Ui nu numai% priveUte ipoteza biblic7% con#orm c7reia WDumnezeu la nceput a creatX6 ca #iind naiv7 Ui lipsit7 de credibilitate% ntruct ea este v7zut7 ca o simpl7 legend7 cosmologic7. Dac7 pn7 n prezent s-a ncercat s7 se emit7 diverse ipoteze privitoare la originea Universului unde Dumnezeu este implicat n mod indirect sau aproape deloc% ast7zi% investigaOiile UtiinOi#ice Ui arog7 dreptul de a spune n mod explicit c7 Dumnezeu nu a contribuit cu nimic ca crearea Universului. Step-en @aCGing% unul dintre cei mai reputaOi #izicieni din lume la ora actual7% a emis unele ipoteze originale Ui inovatoare n lumea #izicii care au strnit protestul multor lideri religioUi% dar Ui a unor oameni de UtiinO7. n cartea saD W&-e /rand Design6 el Ui permite s7 declare c7 W#izica moderna ca stiinta nu trebuie sa lase niciun loc lui Dumnezeu in ecuatia aparitiei Universului% iar stiinta poate explica singura originea tuturor lucrurilor6. Lazat7 pe teoria mecanicii cuantice si pe teoria relativitatii V cele doua explicand practic cum Universul a #ost creat din nimic% el spuneD 7Pentru ca exista legi asemenea celei a gravitatiei, Universul se poate autocrea din nimic. Creatia spontana este motivul pentru care mai degraba exista ceva decat nimic,
20

motivul pentru care Universul si oamenii exista. Nu este nevoie sa-l invocam pe Dumnezeu pentru a pune Universul in miscare Beplica altor oameni de UtiinO7 asupra acestei ipoteze nu a ntrziat s7 apar7 pentru a combate% nu doar atitudinea anti-religioas7% ci Ui lipsa de argumente a ipotezei emise. ,logiul Ui atotsu#icienOa adus7 UtiinOei de c7tre #izicianul Step-en @aCGing ne ndreapt7 atenOia spre trecut spre a observa cel puOin dou7 lucruri. Mai nti% avnd n vedere ct de mult Ui-a #7cut de cap UtiinOa odat7 cu emanciparea de sub )ugul Lisericii Ui a religiei% ne ntreb7m ct de vinovat7 era Liserica atunci cnd acOiona att de drastic mpotriva Wereticilor6. Pur Ui simplu cump7nimD 'um era mai bineY Stpniera Lisericii peste orice domeniu al vieOii cel social% al minOii etc.!% sau detaUarea religiei Ui a bisericii de stat% UtiinO7% etc.Y Pentru c7% vedem clar% odat7 cu elaborarea drepturilor omului la a gndi Ui la a #ace aproape toate lucrurile% omenirea p7UeUte ntrun nou stadiu% unde sub pretextul libert7Oii% omul poate s7-Ui exprime cele mai aiurite WinvenOii6% Ui pentru c7 sunt Winteresante6% prin mass-media devin mod de viaO7 pentru societate. 'eea ce spun ast7zi oamenii de UtiinO7 trebuie s7 ne preocupe pe noi% cei care suntem cu Liblia n mn7% ntruct tendinOa general7 a omului ast7zi e orientat7 mult mai mult spre UtiinO7 dect spre religie% vocea UtiinOei Ui a t-nologiei avansate direcOionnd n mare parte omul de ast7zi. "poi% revenind la ceea ce a a#irmat #izicianul Step-en @aCGing% Ui anume c7 Universul s-a autocreat singur #7r7 vreo intervenOie din partea lui Dumnezeu% a#irm7m r7spicat c7 aceasta este mpotriva creUtinismului Ui a revelaOiei l7sate de Dumnezeu n Scriptur7. Dac7 nu vedem nici o intervenOie divin7 n creaOie% atunci putem #ace un pas mai departe spunnd c7 nici n coordonarea ordinii cosmosului sau a vieOii umane% Dumnezeu nu intervine cu nimic Ui a)ungem la un ateism notoriu. Dac7 Dumnezeu nu s-a implicat deloc n crearea Universului este logic ca nu are nici un drept s7 se implice n menOinerea ordinii acestuia% ntruct nu este proprietatea 2ui. M7 uimeUte #aptul c7 #iloso#i p7gni% care n-au avut parte de revelaOia S#intelor Scripturi% precum "ristotel% Platon% etc.% au avut un simO al divinit7Oii mult mai dezvoltat dect generaOia aUa-zis7 creUtin7 a epocii noastre care% ntr-un stil s#id7tor% l alung7 pe Dumnezeu% nu doar din gndirea lor% ci Ui din societate. "ristotel% de
21

exemplu% era conUtient c7 la originea existenOei Universului se a#la o cauz7 prim7 sau un motor prim care st7 la baza nceputului Universului. .u are rost s7 venim cu secOiuni din Liblie care ani-ileaz7 teorii UtiinOi#ice emise doar de dragul popularit7Oii% pentru c7 viaOa omului este premisa care arat7 spre existenOa unei puteri meta#izice ce o susOine. $rdinea cosmosului% ca rezultat al intervenOiei divine% observat7 prin bunul simO% este atestat7 Ui de Scriptur7D W l este mai !nainte de toate lucrurile, "i toate se men#in prin l - 'oloseni *D*4Z. Dac7 mintea uman7 se crede n stare s7 n#runte%prin niUte teorii dup7 anumite raOionamente limitate% cunoUtinOa plin7 de sOiinO7 a lui Dumnezeu% revelate prin -ar% atunci nseamn7 c7 omul nu-Ui mai recunoaUte locul existenOial pe care-l are.

22

*I*5I0G3'8I" -ttpDRRCCC.astronomia.go.roRPagesRaltele.-tml -ttpDRRCCC.astronomia.go.roRPagesRgalaxiile.-tml -ttpDRRCCC.astronomia.go.roRPagesRstelele.-tml -ttpDRRCCC.astronomia.go.roRPagesRplanetele[extrasolare.-tml -ttpDRRCCC.astronomia.go.roRPagesRconstelatiile.-tml -ttpDRRCCC.astronomia.go.roRPagesRnebuloasele.-tml -ttpDRRdli.roRuniversul-observabil.-tml -ttpDRRro.CiGipedia.orgRCiGiR/alaxie

23

24