Medicul stomatolog Lucretia PANA ne invata cum sa prevenim cariile dentare Anotimpul rece ne creeaza o serie de probleme, printre

care cele mai frecvente sint gripa si durerile de dinti. Ca sa le putem prentmpina, trebuie sa consumam ct mai multe fructe si legume proaspete. n plus, trebuie sa avem grija de igiena zilnica si sa mergem la doctor cel putin o data la sase luni. Despre principalele afectiuni ale dintilor am discutat cu doamna doctor stomatolog Lucretia Pana. Rep. Ce afectiuni ale aparatului dentar apar n aceasta perioada? L.P. Cele mai frecvente sint abcesele dentare, cu respectivele complicatii. Apar dureri, oamenii nu mai pot sa deschida gura, nu mai pot sa mannce, nu mai pot sa traiasca si atunci vin la stomatolog. Aceste afectiuni se produc si din cauza frigului, a schimbarilor de temperatura si a sensibilitatii dintilor. Din nefericire, n general, oamenii vin la stomatolog sau la doctor atunci cnd durerea este insuportabila. Rep. Ce trebuie sa facem ca sa nu ajungem la acest stadiu? L.P. E nevoie de un control periodic la cel putin sase luni, dar mai ales trebuie facuta o educatie pornind de la spalatul pe dinti. La televizor, vedem reclame frumoase dar nici una nu ti arata cum trebuie sa te speli pe dinti. Rep. Cum trebuie sa ne spalam pe dinti? L.P. !palatul dintilor trebuie sa dureze ntre trei si cinci minute. "n plus, periutele trebuie schimbate o data la sase luni, sau chiar mai repede, daca acestea se tocesc. Apoi, si pasta de dinti trebuie nlocuita, daca cei care o folosesc nu sint multumiti de ea. #eria$ul dintilor este foarte important. El trebuie facut de cel putin doua ori pe zi, dupa trezire si nainte de culcare. Din nefericire, sint pacienti care se spala o data pe saptamna, folosind toata familia aceeasi periuta. Acest lucru este complet gresit, de aceea trebuie tras un semnal de alarma. %acteriile din gura unuia se vor transmite la celalalt. Cavitatea bucala e plina de bacterii de toate felurile. Rep. Daca nu putem folosi pasta de dinti n timpul zilei, putem sa o nlocuim cu guma de mestecat? L.P. Da, dar trebuie folosita cu cap. Dupa masa, daca n ai cum sa te speli pe dinti, poti mesteca guma, dar nu mai mult de zece minute. Daca e folosita mai mult timp, se produce prea multa salivatie, care nu e buna pentru stomac. Cine are ulcer, de e&emplu, stie ca guma de mestecat i produce dureri de stomac. Rep. Cu ce putem nlocui guma de mestecat? L.P. Cu fructele si cu legumele tari. Cele mai bune sint morcovii si merele pentru ca, fiind tari, elimina resturile alimentare si curata dintii. "n plus, este si sanatos pentru organism. Rep. Ce mai afecteaza dintii? L.P. #iinea proaspata. Cu cit e mai alba si mai proaspata, cu atit avem mai mult de suferit de pe urma ei. Afecteaza n primul rind dintii, dar nici pentru stomac nu este buna. 'omnul are obiceiul sa manince foarte multa piine si foarte multa piine calda, ceea ce este gresit. Ca sa a$utam un pic gingia, ea are nevoie de ceva un pic mai tare, de o piine mai tare sau de o crocheta, ceva. (ult mai buna este pinea neagra sau pra$ita. Rep. Cum putem preveni cariile n afara de spalatul pe dinti?

L.P. E un proces ce ncepe nainte de nasterea noastra. )emeile nsarcinate ar trebui sa consume z*mafluor, binenteles cu acordul ginecologului care le urmareste evolutia sarcinii. !int niste pastile de fluor care a$uta mugurii dentari n formare ai copilului si i prote$eaza de carii. Aceste pastile trebuie administrate si copiilor pina la virsta de +, ani. %inenteles ca acest lucru necesita o gri$a deosebita din partea mamei, care sa nu uite timp de +, ani sa i dea copilului n fiecare zi aceasta pastila. Dar efectele se vad si sint de durata- nu mai apar carii. Copilul nu va mai avea probleme cu dintii pina la maturitate. Rep. Exista efecte secundare ale acestui medicament? L.P. !int si pareri contra folosirii tratamentului cu z*mafluor. E&ista un studiu facut n Elvetia prin care s a demonstrat ca cei care au luat z*mafluor o perioada mai mare de timp au avut probleme psihice. .reau sa combat aceasta opinie pentru ca la noi n tara nu se pune problema, nee&istnd fluorizare generala. La ei e&ista fluorizarea piinii, a laptelui, a apei, deci e&ista prea mult fluor. ! a ncercat si la noi o fluorizare a apei, dar nu s a putut realiza acest lucru, deoarece se pune ori prea mult fluor, ori prea putin.