PSIHOLOGIA TRANSPORTURILOR (master psih.

muncii)
Prof. Univ. r. !ihai Anitei

Scurt istoric a" psiho"o#iei $n transporturi ca ramur% a psiho"o#iei ap"icate

$n &'&() Asocia*ia american% pentru "e#is"a*ia muncii a *inut un con#res +e+icat c%ut%rii mi,"oace"or -i meto+e"or +e protec*ie contra acci+ente"or +e tramvai -i a ape"at "a Hu#o !.nster/er# +e "a Universitatea +in Havar+ pentru a #%si mi,"oace +e se"ec*ie a con+uc%tori"or +e tramvaie.

!.nster/er# a,un#e "a conc"u0ia c% sarcina principa"% a con+uc%tori"or +e tramvaie este aprecierea vite0ei vehicu"e"or) care trec $n +reapta -i st1n#a "ui 2Aten*ia comp"e3% specific%45 o a"t% cerin*% a acestei profesii -i a creat -i un aparat specia" $n scopu" +etermin%rii acestei forme +e aten*ie (/an+% ru"ant% cu o fant% prin care pre0enta cifre -i "itere). In+icatorii performan*ei5 rapi+itatea -i num%ru" +e erori.

e0vo"tarea puternic% a e3amin%ri"or con+uc%tori"or +e tramvaie s6a rea"i0at $n Germania (&'&7) +e c%tre profesoru" 8.Stern "a Ham/ur# -i in#ineru" 9.Tramm "a :er"in.

!eto+a +e e3aminare Stern ; Sachs Inte"i#en*a<aten*ia -i capacitatea +e reac*ie "a stimu"i o/i-nui*i -i "a stimu"i nea-tepta*i a creat un aparat menit s% simu"e0e comen0i"e +in ca/ina tramvaiu"ui (/an+%) fante) semafor) comen0i "a m1n% -i picior) !eto+a +e e3aminare 9. Tramm A i+entificat urm%toare"e activit%*i ce tre/uie e3aminate5 $n*e"e#erea sarcini"or +e "ucru aprecierea +istan*e"or -i mi-c%rii erori $n aprecierea +istan*e"or -i mi-c%rii aprecierea vite0ei +e pornire -i +e fr1nare recunoa-terea -i e"iminarea +ificu"t%*i"or +e e3p"oatare +eprin+erea (o/i-nuin*a) cu perico"e"e re#u"i -i semna"e cunoa-terea +istan*e"or

Tramm a realizat ntre primii un studiu de fidelitate i validitate a examenului psihotehnic comparnd dou loturi de subieci (cu accident, fr accidente) i a calculat un aa numit !indice de certitudine" sau si#uran$ %ptitudine #eneral&&&&&&&&&&&&&&&&'' (edere&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&)' %uz&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&*'+ ,or&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&).andamentul manual&&&&&&&&&&&&&&&**/) (ederea de ansamblu&&&&&&&&&&&&&&&**'0 .ezistena la fric&&&&&&&&&&&&&&&&&'+ 1ivelul #lobal de certitudine al unui examen complet era de 2) 3+4*

!eto+a "ui =.!.LAH>

?3amenu" consta +in5 e3aminare timp +e reac*ie e3aminarea su#esti/i"it%*ii motrice (e3aminatoru" +ec"an-ea0% mi-c%ri prin care su#erea0u une"e efecte) urmarin+ +ac% su/iectu" "e sesi0ea0% corect). e3aminarea aten*ei +ifu0e 6ecran cu "%mpi co"orate $ntr6o camer% o/scur%) comen0i manua"e -i cu picioru") +eci un fe" +e R.@. aprecierea vite0e"or -i +istan*e"or (+ispo0itiv ori0onta" ; ri#"% ; cu A -ine pe care evo"uea0% repere ce tre/uie a+use "a ace"a-i nive") m%surarea re0isten*ei "a o/osea"% motorie (for*a muscu"ar% cu +Bnamo#rafu") vite0a +e aprehensiune a ima#ini"or "a tahistoscop irita/i"itatea ("a pro/a +e aten*ie se a+au#% o serie +e semna"e sonore foarte intense -i se compar% re0u"tate"e +in prima parte a pro/ei cu a C6a)

!eto+a "ui RUPP $n Diena

Structura e3amenu"ui5 &. Pro/a +e con+ucere consta $n repro+ucerea pe o /an+% +e E(cm "un#ime -i C( cm "%*ime a unei ima#ini) a unui itinerar c1t mai comp"e3) vivant) e3presiv) ramificat. Ima#inea este $nf%-urat% pe un tam/ur ce poate fi rotit manua" sau automat. Su/iectu" are "a +ispo0i*ie un vo"an pe care este $nf%-urat% o curea prin interme+iu" c%reia se +iri,ea0% un trasor ce tre/uie s% urm%reasc% traseu" $nscris pe tam/uru" care se rote-te (pro/a +u/"u "a/irint a0i). C. Urm%rirea unei cur/e5 variant% simp"ificat% (+ar mai +ifici"%) a pro/ei +e mai sus. Pe un tam/ur su/iectu" tre/uie s% urm%reasc% traseu" cu a,utoru" unui creion co"orat) $nainte sau $napoi. A. Pro/a +e +escoperire a -ine"or (c%utare) "a fe") +ar cu intersec*ii. E. Pro/a /ra*u"ui mo/i" asem%n%toare cu ce"e +e mai sus. F. Pro/a +e semna"e5 "a pro/e"e anterioare se a+au#% C semna"i0%ri "uminoase5 st1n#a) +reapta in+ic1n+u6i +irec*ia +e mers.

?3aminarea -oferi"or
* !eto+a !oe+e -i PiorGoHsGi sunt primii care au $ncercat e3aminarea -oferi"or $ncep1n+ cu &'&' $n Germania. Schema +e e3amiare5 Aptitu+ini sen0oria"e acuitatea ve+erii) ve+erea co"orat%) ve+erea $n $ntuneric) c1mpu" vi0ua" acuitatea au+itiv% a/so"ut% -i +iferen*ia"% sen0a*ii"e articu"are Aten*ia ("a tahistoscop) spontan% vi#i"en*a ran+amentu" aten*iei (raportu" cu +urata) concentrarea -i +istri/utivitatea (optic% -i acustic%) Doin*a aptitu+inea +e a reac*iona $n +iverse con+i*ii aptitu+inea +e a a"e#e -i a +eci+e $n situa*ii simp"e -i comp"e3e (a"e#eri mu"tip"e) Aptitu+ini imp"icate $n munc% irita/i"itate -i ten+in*a "a fric% mi-c%ri"e mem/re"or "a e3citan*i optici -i acustici aptitu+inea pentru e3ersare) cantitativ% -i ca"itativ% re0isten*a "a o/osea"% inte"ectua"% -i fi0ic% @omportamentu" +e ansam/"u eva"uat "a simu"ator (scaun +e -ofer cu comen0i"e corespun0%toare).

?3aminarea -oferi"or +e ta3i +in @hica#o -i a"te ora-e americane

?3amen me+ica" ?3aminarea inte"i#en*ei (memorie) aten*ie) o/serva*ie) repre0entare) acomo+area "a situa*ii o/i-nuite) ra*ionament) $nv%*are) vite0a +e reac*ie -i tenacitatea). Sta/i"itatea emo*iona"%. La un aparat specia" construit $n acest scop) su/iectu" tre/uie s% aprin+% c1t poate +e repe+e o serie +e "%mpi e"ectrice. @a"mu" (s1n#e"e rece) cu p"aca tremometru O/osea"a muscu"ar% Ior*a muscu"ar% T.R. simp"u -i "a a"e#ere Perceperea spa*iu"ui -i a mi-c%rii Pe o p"ac% sunt +ispuse automo/i"e (,uc%rie) care se +ep"asea0% $n +irec*ii -i cu vite0e +iferite. Su/iectu" tre/uie s% in+ice "a un semna" c1n+ unu" +intre vehicu"e este +ep%-it sau va +ep%-i un a"tu". Se notea0% vite0a -i e3actitatea r%spunsu"ui.

 Jn Rom1nia) $n &'CK $n ca+ru" serviciu"ui me+ica" a" societ%*ii

+e tramvaie :ucure-ti (ST:) a "uat fiin*% La/oratoru" psihotehnic pentru testarea con+uc%tori"or +e tramvaie.

Jn +omeniu" transportu"ui auto e3amenu" psiho"o#ic +e/utea0% $n &'KA c1n+ se $ntemeia0% La/oratoru" +e e3amin%ri psiho"o#ice auto $n ca+ru" irec*iei me+ica"e a !TT@. Jn &'KK @entra"a Transporturi Auto $nfiin*ea0% a"te F "a/oratoare $n @"u,) Timi-oara) Ia-i) @raiova) :ra-ov. U"terior s6au $nfiin*at a"te "a/oratoare $n mari"e centre ur/ane ($n pre0ent func*ionea0% peste A( astfe" +e "a/oratoare).

in &'KL e3aminarea -oferi"or profesioni-ti +evine o/"i#atorie. Jn &'77 se intro+uce e3aminarea psiho"o#ic% -i "a -oferii amatori -i sunt $nfiin*ate "a/oratoare psiho"o#ice pe "1n#% @onsi"ii"e popu"are ,u+e*ene -i municipa"e.

?3aminarea aviatori"or 5n ,rana, n 6360 se nfiineaz !7entrul de examinri aeronautice" condus de neurolo#ul 8uillain i fiziolo#ul %mbard, iar n 636) medicii 7amus i 1epper elaboreaz o metodolo#ie propriuzis de examinare psiholo#ic ce avea n vedere$ msurarea T*.* la excitani optici, acustici i tactili studiul aciunii excitanilor asupra sistemului nervos prin care se urmreau modificrile produse de un semnal neateptat asupra activitii cardiace, respiraiei, vasomotricitii i tremorului* 9e obineau astfel unele indicaii asupra nivelului emotivitii*

 Jn Ita"ia) A#ostino Geme"i ; me+ic) psiho"o# -i pi"ot ; o fi#ur% proieminent% a psiho"o#iei aeronautice mon+ia"e +in perioa+a inter/e"ic%. ?" $-i $ncepe cercet%ri"e $n &'&E "a !.nchen) "e reia $n Ita"ia) "a !i"ano) un+e $nfiin*ea0% un "a/orator $n care efectuea0% $nc% $n timpu" r%0/oiu"ui e3amene psiho"o#ice asupra aviatori"or mi"itari. Schema "ui +e e3amen vi0a urm%toare"e ca"it%*i necesare pi"otu"ui pe avioane +e "upt%5 sesi0area rapi+% a situa*ii"or -i r%spunsu" prompt "a e3cita*ii prin mi-c%ri concentrarea -i comutarea aten*iei capacitatea +e o/servare rapi+% -i precis% un nive" sc%0ut a" emotivit%*ii astfe" $nc1t s% nu se provoace varia*ii mari a"e respira*iei -i circu"a*iei. O re0isten*% /un% "a mo+ific%ri"e +e a"titu+ine

 Jn Germania primele preocupri de psiholo#ie aeronautic sunt le#ate

de examinarea observatorilor aerieni (9tern, 636/)* %poi :enar;, n 6362 se va preocupa att de observatorii aerieni, ct i de piloi, investi#nd atenia, spiritul de observaie (foto#rafii aeriene)*

9romfe"+) $n timpu" primu"ui r%0/oi mon+ia") uti"i01n+ o sin#ur% pro/%) conceput% comp"e3) avea $n ve+ere urm%toare"e so"icit%ri psihice5 o/serva*ia precis% $n*e"e#erea rapi+% -i precis% capacitatea +e a fi $ntot+eauna #ata +e a reac*iona pre0en*% +e spirit si#uran*% $n ac*iune ca"m rapi+itate -i preci0ie $n mi-c%ri capacitatea +e a men*ine activitatea principa"% re0ist1n+ inf"uen*e"or pertur/atoare a"e factori"or e3terni capacitatea +e $nv%*are motorie re0isten*a "a o/osea"% schim/area rapi+% a o/iectu"ui aten*iei capacitatea +e a urm%ri concomitent mai mu"te sarcini prepon+eren*a semna"i0%rii pe ca"e optic% fa*% +e cea pe ca"e acustic% emotivitate re+us% comportament activ) vo"untar -i nu receptiv

Jn SUA
&. A@T (Aviation @"assification Tests) care vi0a aptitu+ini"e inte"ectua"e -i capacitatea +e $nv%*are ver/a"6"o#ic%. C. !@T (!echanica" @"assification Tests) care vi0a nive"u" cuno-tin*e"or -i capacitatea +e $n*e"e#ere a principii"or fi0icii ap"icate A. :.I. (:io#raphica" InventorB) ; set +e $ntre/%ri care vi0au /io#rafia) sfera +e motive -i interese -i a"te aspecte a"e persona"it%*ii can+i+atu"ui. up% re0u"tate"e o/*inute su/iec*ii erau +istri/ui*i $n cinci #rupe va"orice +escresc%toare A6?. @onfruntarea cu re0u"tate"e "a 0/or a ar%tat c% "a cei +in #rupa A nereu-ita "a 0/or era +e &(M) iar "a cei +in #rupa ? nereu-ita "a 0/or era +e FFM. S6au re+us e"imin%ri"e +e "a F( "a A(M.

Jn Rom1nia

$n &'C( ia fiin*% @entru" me+ica" aeronautic +in :ucure-ti) unu" +intre prime"e +in "ume. D.Anastasiu) primu" con+uc%tor a" centru"ui) s6a apropiat mu"t +e pro/"eme"e +e or+in psiho"o#ic) a scris o serie +e artico"e +e+icate psiho"o#iei aviatoru"ui. Jn perioa+a inter/e"ic% s6au $ntreprins cercet%ri e3perimenta"e vi01n+ +eterminarea timpu"ui +e reac*ie "a stimu"i acustici -i optici) teste) pro/e psihofi0io"o#ice.

6 $n &'F' se $nfiin*ea0% La/oratoru" +e psihofi0io"o#ie aeronautic% $n ca+ru" !TTc) con+us +e D.@eau-u 6 +in &'K& "a/oratoru" intr% $n structura @!A cu sarcini +e se"ec*ie -i e3perti0% a persona"u"ui aeronavi#ant +in avia*ia mi"itar% -i civi"% 6 $n &'K& se "e#iferea0% e3amenu" psiho"o#ic $n avia*ie.

TRANSPORTURI !ARITI!?

PSIHOLOGIA TRANSPORTURILOR

TRANSPORTURI A?RI?N?

TRANSPORTURI RUTI?R? TRANSPORTURI T?R?STR? TRANSPORTURI I?RODIAR?

CAPITOLUL II PSIHOLOGIA N TRANSPORTURI AUTO

@onstituirea informa*ii"or -i nive"u" primar +e procesare a" semna"e"or Surse #eneratoare +e semna"e re"evante
&. Autovehico"u" emite semna"e $n permanen*% -i e"e se refer% "a5 starea -i mo+u" +e func*ionare $n ansam/"u vite0a +e +ep"asare +istan*a parcurs% C. Ruta este principa"a surs% +e semna"e -i cuprin+e5 sistemu" semna"e"or) semnne"or -i in+icatoare"or rutiere ("uminoase) #rafice cu fi#uri acromatice -i cromatice) #rafice a"fanumerice cei"a"*i participan*i "a trafic5 ce"e"a"te vehicu"e -i autovehicu"e -i pietonii -oseaua propriu60ise ca surs% +e semna"e prin caract.confi#ura*iei suprafe*ei (+enive"%ri) $nc"ina*ii) pante) -i "iniarit%*ii (cur/e"e). @on+uc%toru" +e vehicu" tre/uie s%6-i +e0vo"te o rutin% specia"% +e inspectare $ntr6un ritm optim rutei.

A. Am/ian*a #enera"% (+e fon+) este o surs% hetero#en% -i foarte activ% +e semna"e) a c%rei $ntin+ere coinci+e cu c1mpu" percep*iei vi0ua"e -i au+itive5 fenomene"e meteo ("umina soare"ui) $nnour%ri"e) cea*a) precipita*ii"e) succesiunea peisa,e"or. Tehnic vor/in+ acestea sunt privite ca surse pertur/atoare. Psiho"o#ic vor/in+ $ns%) aceste semna"e +e fon+ au efecte po0itive contri/uin+ "a antrenerea stresu"ui. S6a +emonstrat c% o/osea"a neuropsihic% este favori0at% mai cur1n+ +e am/ian*a monoton%) s%rac% $n stimu"i.

E. Servicii"e +e suprave#here -i contro" a" circu"a*iei sunt surse cu ac*iune intermitent% menite s% $n/un%t%*easc% f"uen*a traficu"ui) s% corecte0e +irec*ia +e +ep"asare) s% averti0e0e asupra unor situa*ii +eose/ite. Important pentru con+uc%toru" auto este c% informa*ia furni0at% +e a#entu" +e circu"a*ie are un ro" prioritar) su/or+on1n+ sau anu"1n+ a"te informa*ii.

F. Persoane"e +in autovehicu" constituie surse pasive sau active +e emitere a semna"e"or5 mi-c%ri #esturi conversa*ii Imp"ica*ii po0itive Imp"ica*ii ne#ative K. @on+uc%toru" auto ca surs% +e semna"e. S6a constatat c% un num%r foarte mic +e -oferi (chiar profesioni-ti) con-tienti0ea0% persoana "or ca surs% +e semna"e. Se pot i+entifica5 6 semna"e"e proprioceptive) provenite +e "a po0i*ia postura"% -i +e "a semna"e"e corpu"uiN e"e asi#ur% sentimentu" propriei i+entit%*i corpora"e. 6 semna"e"e tacti"e +eterminate +e contactu" cu +ispo0itive"e +e coman+% a"e ma-inii (vo"an) pe+a"e) manete) /utoane). 6 semna"e Gineste0ice ce iau na-tere $n cursu" efectu%rii mi-c%ri"or +e coman+%N e"e constituie surse +e fee+6/acG sen0oria" -i informea0% +espre +irec*ia) intensitatea) preci0ia) forma) ritmu") tempou" ac*iuni"or. 6 semna"e interne #enerate +e mo+ific%ri"e +in me+iu" intern a" or#anismu"ui (foame) sete) +urere) 6 semna"e #enerate +e insta"area st%rii +e o/osea"% 6 semna"e #enerate +e starea +e s%n%tate 6 semna"e #enerate +e starea psihic% ; team%) fric%) an3ietate) fo/ii manifest%ri somatice.

Ana"i0atorii imp"icati in procesarea semna"e"or

Jntr6o or+ine a so"icit%rii pe primu" "oc ana"i0atoru" vi0ua") tacti") proprioceptiv) Gineste0ic) au+itiv) o"factiv) viscera". urata so"icit%rii 6 permanent5 v%0) tact) proprioceptiv) Gineste0ic 6 intermitent5 au+itiv) o"factiv) viscera" Nive"u" +e activare6informare informare activ%) operativ%5 v%0) tact) Gineste0ie informare +e fon+5 proprioceptive) o"fac*ia) sen0a*ii"e interne !ecanisme"e perceptive imp"icate $n con+ucerea auto etec*ia $n activitatea +e con+ucere auto se +esf%-oar% $n +ou% situa*ii5 a. situa*ia $n care se a-teapt% sau se anticipea0% aparti*ia semna"u"ui5 situa*ii contro"ate /. situa*ia $n care nu se a-teapt% apari*ia semna"u"ui) sunt situa*ii"e +e ha0ar+

Iactori pertur/atori in procesarea semna"e"or

Tehnica +e varf intre /enefic si fata"

 ?rori tipice +e +etec*ie

omisiuni"e se tra+uc printr6o reac*ie +e #enu" 2nu e3ist% semna"4) atunci c1n+ semna"u" o/iectiv ac*ionea0%. @au0e5 nive" re+us a" sensi/i"it%*ii -i activi*ii sen0oria"e) +istra#erii aten*iei "a momentu" +at) orient%rii nea+ecvate a traiectoriei +e inspec*ie a c1mpu"ui perceptiv sau o/ose"ii. fa"se"e a"arme se tra+uc printr6o reac*ie +e #enu" 2e3ist% semna"4 atunci c1n+ $n rea"itate acesta nu ac*ionea0%. @au0e5 supra$ncor+area ana"i0atori"or) hiperactivit%*ii) e3cesu"ui +e pru+en*%) team%) fric%) $ncor+are neuro6psihic%.

Su/ aspectu" #ravit%*ii pe primu" "oc "a omisiuni"e. !%suri specia"e pentru cre-terea eficien*ei +etec*iei re0u"tate +in cercet%ri"e e3perimenta"e +e psiho"o#ie -i er#onomie5 accentuarea contrastu"ui semna" ; fon+ +istri/uirea optim% a semna"e"or $n "imite"e perimetru"ui vi0ua" operativN semna"e"e +e circu"a*ie tre/uie amp"asate $n 0ona vi0i/i"it%*ii optime.

e0astre aeriene

 ,actori perturbatori ai identificrii factori obiectivi$ ceaa, ntunericul, proasta amplasare a semnalelor i indicatoarelor rutiere, densitatea traficului, z#omotele puternice, precipitaiile, starea drumului$ #ropi, denivelri, curbe* factori subiectivi$ instabilitatea ateniei, investi#area perimetrului vizual (deficiene ale valorii periferice), ineria reactualizrii din memorie, dinamica redus a operaiilor de comparare a ima#inii prezente cu ima#inea standard, oboseala, stri subiective, afective excesive (suprare, euforie, furie)*

 !o+a"it%*i +e eficienti0are a i+entific%rii -i +e prevenire a factori"or pertur/atori 6 reactua"i0area sau re$nv%*area perio+ic% a semna"e"or) semne"or -i in+icatoare"or rutiere) a re#u"i"or +e circ. 6 e"a/orarea unor strate#ii +e e3p"orare ; inspec*ie a+ecvate 6 autocontro"u" st%ri"or +e o/osea"% prin cunoa-terea semne"or ei specifice +e insta"are ($mp%ien,enirea ochi"or) f"uctua*ia ima#inii) estomparea contururi"or) -i prevenirea o/ose"ii prin masarea perio+ic% a #"o/i"or ocu"ari -i a re#iunii fronta"e) pau0e perio+ice (+e &(O "a &((9m).

Iactori care con+i*ionea0% i+entificarea Cmpul vi0ua" < zona care poate fi cuprins cu privirea fr micarea #lobilor oculari i fr ntoarcerea capului* (aloarea optim se obine doar ntr un con de un#hi cu o deschidere de 6+* =ificultatea identificrii crete pe msur ce se mrete distana obiectelor pe axul optic* 5n cazul citirii unui text nu putem percepe clar, fr a mica ochii, dect cteva litere* >rin micrile saltiforme ale ochilor reuim s cuprindem n fiecare secven aproximativ 6? litere* 7ercetri experimentale au stabilit urmtoarele zone ale c1mpu"ui vi0ua"5 zona maximei clariti cu un#hiul de deschidere de 6+ zona claritii medii @ un#hi de 0++ zona periferic @ de slab claritate cuprins ntre 0++ @ '++ 5n activitatea de conducere auto avem de a face cu o percepie vizual focalizat (privirea fiind aproape tot timpul fixat pe axul lon#itudinal al deplasrii)* =e aici rezult c o bun identificare a semnalelor rutiere presupune amplasarea lor n interiorul unui un#hi de maxim ?++*

 Acomo+area vi0ua"% P capacitatea ana"i0atoru"ui vi0ua" +e a6-i re#"a 2+istan*a foca"%4 pentru o/iecte"e af"ate "a +istan*e +iferite +e "a infinit p1n% "a un punct foarte apropiat. Re#"area are +rept o/iectiv perceperea optim% a unui o/iect af"at $n 0ona vi0i/i"it%*ii. Acomo+area se rea"i0ea0% prin mo+ificarea cur/urii crista"inu"ui cu a,utoru" contrac*iei -i re"a3%rii mu-chi"or ci"iari. Ii3area 2infinitu"ui4 este o po0i*ie +e repaos pentru ochi. A"/astru -i ver+e"e) cu"ori care +au impresia +e +ep%rtare sunt o+ihnitoare pentru ochi. La vo"an e3ist% 2capcana infinitu"ui4 creat% +e ceru" a"/astru -i cu"oarea ver+e a peisa,u"ui s"%/e-te aten*ia foca"i0at% -i eficien*a i+entific%rii. Perceperea "a mic% +istan*% este mai o/ositoare pentru ochi.

@onc"u0ia psihoer#onomic%5 +imensiuni"e -i contraste"e semna"e"or rutiere tre/uie astfe" +eterminate $nc1t s% poat% fi sesi0ate -i i+entificate +e "a o +istan*% mai mare (minim &((m). @apacitatea +e acomo+are sca+e $n raport cu $naintarea $n v1rst% ca urmare a cre-terii ri#i+it%*ii crista"inu"ui. A+aptarea vi0ua"% 6 +efinire 6 sens ascen+ent 6 +escen+ent Jn cursu" unei 0i"e) +atorit% procese"or +e a+aptare) sensi/i"itatea vi0ua"% se poate mo+ifica +e cca. & mi"ion +e ori. A+aptarea vi0ua"% "a "umin% +ecur#e $n C fa0e5 6 o fa0% scurt% ; a"fa ; +e ()(Fs $n timpu" c%reia nive"u" sensi/i"it%*ii retinei sca+e /rusc p1n% "a o cincime +in va"oarea sa ini*ia"%. o fa0% "ent% ; /eta ; +e sc%+ere a sensi/i"it%*ii $n rate +in ce $n ce mai mici. A+aptarea comp"e3% "a "umin% se rea"i0ea0% +up% EF6K(O

 A+aptarea "a $ntuneric este mai "ent% 6 etapa mo+ific%rii /ru-te F6&(6&FO cu o sc%+ere masiv% a sensi/i"it%*ii 6 etapa mo+ific%rii "ent A(6E(O) o cre-tere "ent% a sensi/i"it%*ii 6 etapa sta/i"i0%rii re"ative) +up% K(67(O Jn con+ucerea auto a+aptarea vi0ua"% este mu"t so"icitat%. Jn timpu" 0i"ei sensi/i"itatea este mai sc%0ut%) iar noaptea poate cre-te p1n% +e F(( mii ori. So"icitarea cea mai mare a a+apt%rii vi0ua"e este $n circu"a*ia +e noate c1n+ se confrunt% aproape simu"tan ce"e C forme +e a+aptare vi0ua"% "a "umin% -i $ntuneric. ?ste vor/a +e "umini"e faruri"or ce vin +in sens opus. Se poate a,un#e "a supraso"icit%ri nervoase) iritare -i chiar manifest%ri somatice (ame*e"i) #re*uri). S6a constatat c% sufer% maI mu"t con+uc%torii auto cu o re"ativ% iner*ie a procese"or nervoase -i cei cu s"a/% acuitate a va"orii nocturne

Acuitatea vi0ua"% P capacitatea ochiu"ui +e a +istin#e -i i+entifica o/iecte sau suprafe*e foarte mici. Se poate vor/i aici +espre5 capacitatea se"ectiv% +e a percepe separat +ou% puncte situate "a +istan*% foarte mic% unu" +e ce"%"a"t sensi/i"itatea fa*% +e forme

Acuitatea vi0ua"% corespun01n+ capacit%*ii +e re#"are a unui sistem optic pre0int% urm%toare"e caracteristici +inamice5 6 cre-te $n raport cu intensificarea "uminan*ei c1mpu"ui vi0ua") atin#1n+ ma3imu" "a o "uminan*% +e F(((as/ (aposti"/i)N 6 cre-te o+at% cu +iferen*a +e "uminan*% +intre semna"e -i fon+u" pe care sunt amp"asate 6 este mai mare pentru semne sau o/iecte +e cu"oare $nchis% pe fon+ +eschis +ec1t invers.

@ontraste"e ce"e mai a+ecvate pentri i+entificarea semna"e"or rutiere5

ne#ru pe a"/ a"/astru pe a"/ ne#ru pe #a"/en ro-u pe a"/ ver+e pe a"/ @u"oarea cea mai vi0i/i"% "a +istan*% este #a"/enu") ce" mai pu*in vi0i/i"e5 a"/astru) #ri) ne#ru.

CAPITOLUL 3 PERCEPIA VITEZEI

62*6+*?++'