FUNDATIA COPIII NOSTRI

Cercetare de referinta (baseline) Rezumatul raportului

Studiu relizat cu sprijinul Reprezentanţei UNICEF în România, cu fonduri oferite de PETROM / Membru OMV Grup

Bucureşti 2005

CENTRUL DE EDUCAŢIE ŞI DEZVOLTARE STEP BY STEP

1

Autorii rezumatului: Carmen Anghelescu Ecaterina Stativa

Consultant stiintific: Ecaterina Stativa Esantionare si prelucrare statistica:Anca Vitcu Coordonator:Carmen Anghelescu

Cercetare de referinta (baseline) Rezumatul raportului

Studiu relizat cu sprijinul Reprezentanţei UNICEF în România, cu fonduri oferite de PETROM / Membru OMV Grup Bucureşti 2005

2

INTRODUCERE

Este pentru prima oara in Romania cand se efectueaza un studiu pe un esantion reprezentativ pe mediu de resedinta a familiilor,privind competentele parentale ce includ cunostinte,practici si atitudini (KAP study) Acest studiu si-a propus sa identifice aceste competente la parintii care au copii pana in 7 ani. Subliniem importanta primei copilarii pentru evolutia individului si in special a primilor 3 ani in care se realizeaza structurile de baza ale dezvoltarii psihologice. Pentru a evolua ca primii educatori ai copiilor lor parintii au nevoie de informatii pertinente.Informatiile necesare parintilor sunt in domeniile sanatatii,nutritiei,crestere si dezvoltare intelectuala si emotionala a copilului si socializarea copilului. Datele obtinute in urma acestui studiu vor fi folosite in programele destinate cursurilor pentru parinti dar mai ales in elaborarea strategiilor privind educatia timpurie;programe ce vor fi intocmite de foruri guvernamentale si neguvernamentale in vederea reorganizarii serviciilor de educatie. Studiul va contribui la valorizarea copilului si copilariei timpurii in societatea romaneasca in care mai persista prejudecati cum este”copii mici griji mici,copii mari griji mari”. Stiinta insa a dovedit ca neglijarea nevoilor afective si cognitive din prima copilarie duc la destructurari grave, care cu toata plasticitatea extraordinara a creierului uman lasa sechele pe viata(Megan Gunnar 1998). In decursul istoriei, cand nasterile erau necontrolate si cand multe femei mureau la nastere, a fi parinte precum si obligatiile parentale nu erau asimilate cu experientele pozitive. Mortalitatea infantila era foarte ridicata si obisnuita. Mai putin de jumatate din copii nascuti supravietuiau pana la varsta de 5 ani si un sfert din cealalta jumatate mureau pana la varsta de 10 ani. Speranta de viata era 30 de ani si copiii erau fortati sa intre intr-o viata prematura de adult in jurul varstei de 7 – 9 ani. In contrast cu aceasta realitate a evului mediu, la inceputurile sec XVI si apoi XVII ,Erasmus (1466-1536), Comenius (1592 – 1670), John Locke (1632 – 1704) au scris tratate importante ramase in istoria filozofiei si a pedagogiei prin care condamnau violenta si teroare exercitata asupra copiilor in procesul educational si promovau metode adaptate care sa respecte copilul. Dar schimbarea esentiala pentru recunoasterea drepturilor copilului in plan international a facuto Jean-Jacques Rouseau prin romanul, controversat in acea vreme ,„Emil”. In aceasta scriere Rouseau infatiseaza copilaria ca o existenta pura, ce merita sa fie pretuita si a carui potential de fericire si de joaca sa fie sustinut si valorificat. J.J.Rouseau a mers mai departe si a fost printre primii care a introdus diferite reforme in abordarea copilului si a educatiei ca pe un drept a acestuia. In timpul sec.XIX programe sociale au inceput sa remedieze situatia copilului, dar o schimbare totala nu s-a petrecut decat in sec XX dominat de preocupari sociale, in jurul Primului Razboi Mondial.In jurul anului 1920, interesul pentru psihologie aduce o revizuire a atitudinii fata de copiii si dezvoltarea lor. Cultul copilului si copilariei devine dominant in societate si educatia copilului este tendinta secolului ,deprinderile parentale incep sa fie deosebit de importante si apreciate. In Romania,copilul si copilaria a parcurs, istoriceste, aceleasi tendinte ca cele mentionate mai sus, cu o defazare a ritmul de pacurgere a traiectoriei si caracterizat de renuntarea mai lenta a unor traditii in familie si societate. In Romania zilelor noastre este pregnanta nevoia parintilor de a avea cunostinte adecvate despre ingrijirea copilului si despre copilarie si de a identifica canalele optime de informare. Pe langa progrese incontestabile in gandirea despre copil si copilarie marcate in principal de semnarea si sutinerea aplicarii Conventiei ONU pentru Drepturile Copilului, mai sunt inca aspecte ce ingrijoreaza, remarcate de studiile ultimilor ani (Cauzele mortalitatii copiilor sub 5

ani; Cauzele abandonarii copiilor in maternitati si spitale de pediatrie; Sanatatea reproducerii in Romania; Studiul integrat de nutritie materno-infantila si a copilului de 7 ani; Educatia timpurie in crese, Situatia actuala a invatamantului prescolar din Romania, Centrele de resurse pentru parinti, Educatia timpurie in Romania). Nevoia parintilor de informatie si de educatie in favorea copiilor lor este necesara pentru ca toti copiii sa se bucure de ingijiri corecte pentru sanatate si supravietuire, pentru o nutritie adecvata nivelului de dezvoltare fiziologica si psihologica, pentru evolutia proceselor intelectuale si afectiv emotinale care sa conduca la formarea unei persoane autonume. Toti copii au nevoia si dreptul de a fi ingrijiti si crescuti de parintii lor intr-o maniera competenta. Competentele parentale sunt vizibile in cunostintele si practicile alaptarii,nutritiei si alimentatiei, sanatatii si igienei, ingrijirii psihosociale care sa sustina atentia fata de copil,afectiunea si implicarea parintilor pentru prevenirea abuzului si neglijarii copilului si a discriminarii de gen. Datele obtinute in acest studiu vor contribui la schimbarea vechilor mentalitati si la dezvoltarea unor bune practici de ingrijire si educare a copilului, adecvate nevoilor lui de dezvoltare. De asemenea studiul ofera informatii clare despre specificul competentelor parentale a parintiolor din Romania. Studiul este focalizat pe patru categorii de varsta: nastere – 1 an; 1 – 3 ani;3 – 6 ani; 6/7 ani. Scopul Scopul acestui proiect vizeaza imbunatatirea competentelor/abilitatilor parentale si prevenirea abandonului copiilor, a abuzului si neglijarii acestora ; imbunatatirea vietii copiilor in propriile lor familii prin dezvoltarea abilitatilor parentale catre o mai buna si mai autentica comunicare cu copiii; elaborarea de politici si strategii educationale destinate parintilor in favoarea dezvoltarii potentialului copiilor din grupurile tinta. Obiectivul general Obtinerea unor date cu referire la competentele si practicile parentale la familiile care au copii sub 8 ani in Romania ;intelegerea practicilor, modelelor, credintelor si valorilor care definesc(sau prin care se definesc) coordonatele copilariei in perioadele de varsta : 0-1 an, 1-3 ani, 3-6 ani , 6-7 ani. ;evaluarea unor aspecte de gender care orienteaza practicile parentale de educatie/socializare. . Obiective specifice Identificarea unor caracteristici demografice si socio-economice ale familiilor care au copii din grupul de tinta. Evaluarea unor practici de nutritie si de igiena generala la copiii de varsta mica; Identificarea asumarii diferitelor sarcini de catre mame si tati cu referire la ingrijirea si educarea cotidiana a copilului; Identificarea participarii tatilor la cresterea si educarea copiilor la diferite varste; Evaluarea cunostintelor atitudinilor si practicilor parintilor cu referire la importanta jocului in dezvoltarea copilului la toate varstele; Evaluarea unor comportamente de ecologie sociala la familiile copiilor sub 7 ani; Identificarea caracteristicilor mediului in care creste copilul sub aspectul dotarilor, igienei si sigurantei;

2

el este reprezentativ la nivel de tara.. avand varsta cuprinsa intre 0-1 ani si 1-3 ani.De aceea.Chestionarul utilizat in ancheta cu parintii a avut ca punct de pornire un instrument similar aplicat in Turkmenistan in 2003. ocupatia. Instrumentele Pentru consemnarea datelor furnizate de persoanele mentionate mai sus au utilizate chestionare si respectiv ghiduri de focus grup. in mod exceptional si cu alte persoane care aveau grija de copil zi de zi si cunosteau istoria ingrijirilor de care a beneficiat copilul. rural. Identificarea unor modele comportamentale de gestionare a crizelor in relatia dintre parinti si copii la diferite varste. selectia finala a unitatilor fiind clusterul de copii avand varsta intre 0-1 si 1-3 ani. estimat la 494 de copii 0-1 an. Intrebarile din chestionar au acoperit urmatoarele arii tematice: 1. alese de asemenea aleatoriu. Sanatate si igiena 3 . Esantionul pe baza caruia sunt prezentate rezultatele si analizele in acest raport a fost obtinut in activitatea de teren. Sursa datelor 1. si de 549 de copii 1-3 ani. in cazul nostru strazi. varsta. Selectia unitatilor pentru esantion: Selectia a fost conceputa astfel incat sa se obtina un esantion reprezentativ de copii pentru Romania. Intr-o prima faza s-a identificat populatia tinta. stadial-4-. Din fiecare regiune s-a ales aleatoriu un judet.La calculul mărimii eşantioanelor s-a utilizat metodologia OMS (Adequacy of sample size in health studies) .Toate familiile aflate pe strazile extrase au fost vizitate pentru identificarea acelor familii care au in componenta lor copii din grupurile noastre tinta. 2.Date demografice – numarul membriilor de familie. probabilistic. Din fiecare familie a fost luat in studiu doar un singur copil apartinand aceluiasi segment de varsta din studiu. Nutritia . educatia.inspectori scolari si responsabili de la nivelul comunitatilor locale( primari. medici. Evaluarea cunostintelor si atitudinilor parintilor care influenteaza procesul de socializare( diferentiata) a fetelor si al baietilor de la varsta mica. Acest esantion este probabilistic pana la nivelul clusterului.profesionisti de la crese si gradinite. pe baza datelor din Anuarul statistic din 2003.Anchetele s-au realizat la domiciliul copiilor. din fiecare localitate s-au extras 2 clustere.S-au realizat focus-grupuri cu parinti . In mediul urban. Tipul esantionului : stratificat.El a fost adaptat la realitatile si problemele tarii noastre. pentru realizarea aceluiasi studiu privind competente parentale. Intervievarea parintilor s-a facut la domiciliul acestora.92. Metodologia Volumul eşantionului: Studiul s-a realizat pe un eşantion reprezentativ pe tara . cadre didactice).alaptarea si practici privind nutritia copiilor 4. stratificata pe cele doua medii urban rural.Au fost realizate anchete/interviuri cu mamele si tatii copiilor intrati in esantion. I. Copiii din fiecare mediu au fost distribuiti in cele 8 regiuni de dezvoltare a Romaniei. Din fiecare judet selectat s-au extras doua localitati urbane (dintre care una reprezinta orasul capitala de judet iar cealalta a fost extrasa aleatoriu) si 3 localitati rurale. sursa veniturilor etc.23 si respectiv +/-5. Sanatatea si practicile privind sanatatea copiilor 3. 2. fara a se face ponderarea valorilor. Criteriul de stratificare: cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei si mediul rezidential urban. Reprezentativitatea: Eşantionul este reprezentativ pentru populatia de 0-1 si 1-3 ani a Romaniei pentru un nivel de incredere de 95% şi o eroare de esantionare de +/-6.

carti jucarii siguranta.deci. daca in mediul urban.2%) in timp ce la grupul 1-3 ani. ponderea familiilor cu peste 4 persoane este cu 25% pana la 50% mai mare in mediul rural fata de mediul urban.2 rezulta ca cel putin 94 % dintre copiii din ambele grupuri provin din familii in care sunt prezenti ambii parinti.Ecologie sociala – responsabilitati familiale.Evaluarea mediului inconjurator – utilitati si facilitate domestice. 8. Din informatiile culese s-a constatat ca intr-o pondere de cel putin 90% dimensiunea familiei este data de existenta copiilor si mai putin de prezenta unor membrii ai familiei largite precum bunici sau alte rude( datele nu sunt prezentate). Chestionarul utilizat a avut o parte comuna pentru toate segmentele de varsta( cu mici diferente intre 0-3 ani si 4-7 ani) si cate o parte specifica. 7. Din tabelul nr. interactiunea.Aspecte cognitive de educatie timpurie – dezvoltarea sociala si psihologica a copiilor. Prelucrarea si prezentarea datelor Datele au fost prelucrate cu programul SPSS. cele mai multe familii din grupul 0-1 an se compun din trei persoane(43. urmate strans de cele cu trei persoane(37. vaduv. sociolog etc)si experienţa relevantă.5%).3%). Instruirea a urmărit intelegerea filosofiei proiectului. acesta fiind celibatar. jocul. Culegerea datelor cantitative si calitative s-a realizat în perioada iunie. deprinderea tehnicii interviului cu mamele copiilor din grupul ţintă.De asemenea. Ghidurile de focus grup au fost axate cu deosebire pe aspecte de gen in ingrijiri. pana la versiunea finala. Au fost considerate familii monoparentale acele familii care contineau doar un singur parinte. Activitatea de culegere a datelor a fost supervizată de membrii grupului tehnic. II. Rezultate CAPITOLUL 1 : Copiii din grupul 0-1 si grupul 1-3 ani Caracteristici ale parintilor/ familiilor/gospodariilor din care provin copiii din grupa de varsta 0 .5. echipele au fost instruite specific timp de două zile. fiind plecati la munca in tara sau strainatate sau se aflau in sanatorii/detentie. divortat sau separat de celalalt parinte. Din datele studiului a reiesit ca procentul familiilor 4 . Selecţia personalului pentru culegerea datelor s-a realizat după profesie (medic pediatru. atat la 0-1 an. in mediul rural predomina familia cu 4 persoane(34%). In general. Inainte de realizarea activităţii de culegere a datelor. Toate instrumentele de colectarea datelor au fost pretestate in mai multe randuri. in Romania. stimularea.3ani Pe ansamblu. educatie si socializarea copiilor. Astfel. Exista diferente semnificative intre mediul urban si rural la acest indicator. cat si 1-3 ani predomina familia cu 3 persoane (55.Au fost considerati « prezenti » si acei parinti care temporar lipseau din familie. indiferent daca acestia erau sau nu casatoriti in momentul anchetei. Traditii privind cresterea si socializarea copiilor 6. pricepere şi interes faţă de tema proiectului.2%). asistent social. psiholog.. cele mai multe familii se compun din din patru persoane (39.3 si 45. predomina familia nucleara si este mai putin prezenta familia multigenerationala.septembrie 2005. Culegerea datelor Culegerea datelor a fost realizată de echipe formate din două persoane. conflicte din perspectiva de gen.

7%) provine de la grupa 0-1 an din mediul urban.In acest context. Din datele studiului a reiesit ca nu avem mame care au plecat din familie. Datele mentionate cu privire la tipul de familie corespund cu cele existente in statisticile oficiale ale Romaniei.Prevelenta cea mai crescuta s-a inregistrat in mediul rural la grupul 1-3 ani (1. ponderea parintilor casatoriti inregistraza o usoara scadere in timp. varsta mai mica a copilului nu este un factor care sa « franeze » plecarea mamelor la lucru in strainatate.La celelalte grupe de varsta distributiile sunt destul de aleatorii. intre urban si rural. Varsta parintilor Analizand distributiile de frecventa din tabelul 5 se constata ca ponderea mamelor tinere din segmentul < = 24 cat este mai mare in mediul rural decat in urban la ambele grupuri. doar 2% dintre parintii intervievati au fost celibatari la momentul studiului. atat in mediul urban cat si in rural.Pe de alta parte. Astfel. sunt caracteristice populatiilor urbane.7%). Diferentele se constata la distributiile dupa mediul de rezidenta. Se remarca de asemenea faptul ca intre varsta mediana a mamelor si tatilor se mentine un decalaj de pana la 5 ani in in favoarea tatilor. s-a considerat necesara introducerea in studiu si a acestui aspect. familia monoparentala in Romania se « dezvolta » de regula prin destructurarea familiei biparentale( formata initial din ambii parinti). In cazul tatilor ponderea celor care lucreaza in strainatate este mult mai mare.1% la 1-3 ani. Nivelul de instruire Datele arata existenta unei similitudi accentuate mare intre mame si tati la acest indicator. la ambele grupe de varsta. se constata variatii mai mult sau mai putin importante la ambele grupuri. familiile monoparentale contin de regula mama. din vestul sau nordul Europei. In raport cu mediul de rezidenta. Ponderea familiilor monoparentale este egala sau mai mare in mediul rural decat in mediul urban. In mediul rural. Ponderea foarte mica a celibatului (intre 2 si 1. Prezenta parintilor in familie Indiferent de tipul familiei sau starea civila a parintilor asistam. uniunile consensuale sunt mai frecvente la ambele grupuri iar divorturile sunt mai frevcvente la grupul 1-3 ani. s-a constatat ca prevalenta celor care lucreaza in strainatate este de 0.monoparentale este mai mare la copiii din grupul de 0-1 an ani decat la cei de 1-3 ani.Deci ( cel putin la prima vedere). nu dispunem de date cu referire la amploarea acestui fenomen in familiile din Romania si la implicatiile multiple ale acestui fenomen asupra valorilor familiei si educatiei copiilor.Cele mai multe mame sunt in grupa de varsta 25-29 de ani la ambele grupuri ( 35. incepand cu liceul. exista diferente de stare civila atat intre cele doua grupuri cat si intre mediul urban si rural. cel putin liceala este semnificativ mai mare in mediul urban decat in rural. in vremea din urma si in familia romaneasca. Pe ansamblu. dinspre trecut catre prezent. La toate treptele scolare ponderile sunt foarte apropiate. Nivelul de scolarizare cel mai frecvent este liceul( cel putin 29%). nivelele mai inalte de scolarizare. ceea ce sugereaza o usoara crestere in timp a prevalentei acestui tip de familie. Acesta diferenta este o caracteristica constanta a modelului nuptial din Romania. Aceaste caracteristici ale structurii de varsta se mentin si in cazul tatilor. 3. Starea civila a parintilor Asa cum se constata.3%) nu permite aprecieri cu referire la structura dupa mediu sau evolutia in timp a acestuia. Astfel. In cazul mamelor.Ponderea cea mai marea a tatilor care pleaca la lucru in strainatate ( 5. Spre deosebire de tari.8% si respectiv 4 %. iar 5 . la fenomenul migratiei (parintilor) pentru munca atat in interiorul tarii cat si in afara ei. in timp ce ponderea tatilor care au « transformat » familia biparentala in monoparentala depaseste 8% la grupul 0-1 an si 6% la grupul 1-3 ani.95). doarece tatal este cel care pleaca sau paraseste familia. Uniunile consensuale si divorturile inregistreaza cresteri pe acelasi sens ( trecut spre prezent) in ambele medii de rezidenta.Pana in prezent.2% la grupul de 0-1 an si de 1. Ponderea populatiei cu educatie.

statutul de salariat predomina la distanta orice alt statut ocupational aducator de venituri. de etnie maghiara si intre 7.pornind de la posesia unor bunuri precum: aragaz. exista diferente importante intre urban si rural la acest indicator.3 % dintre familii. frigider.9% din grupul copiilor 0-1 an si 84. radio. Aceste date reflecta o usoara imbunatatire a indicatorului de alaptare in timp.Pe ansamblu.9 % dintre familii. Mentionam faptul ca ponderea familiilor care nu poseda nici un bun se cifreaza intre 0. mediu.5 si 32. locuinta proprietate personala si locuinta secundara. Peste 97 % dintre repondenţii din ambele grupuri. Capitolul 2 – Nutriţia copilului Grupul 0-1 an Aspecte generale privind alaptarea Pentru evaluarea cunostintelor atitudinilor si practicilor in materie de nutritie au fost adresate parintilor un set de intrebari cu referire la alaptare. nivelul socio-economic mediu (posesia a cel putin 4 si cel mult 6 bunuri).5 si 49. in special la mame. ceea ce corespunde partial.familiile care nu poseda nici un bun provin din mediul rural si ating prevalenta de cel putin 5 %. Nivelul socio-economic scăzut (posesia a cel mult 3 bunuri) caracterizează intre 18. Diferentele dintre mediul urban si rural sunt neinsemnate la acest indicator. remarcabila atat la fiecare etnie in parte cat si in urban si rural Ocupatia parintilor In privinta ocupatiei se remarca faptul ca ponderea femeilor active economic se situeaza in jurul a 45% . dar numai la grupul 1-3 ani. telefon fix/telefon mobil. Alimentatia exclusiva la san in primele 6 luni de viata OMS si Unicef recomanda alaptarea ca unica modalitate de hranire a copilului in primele 6 luni de viata.ponderea populatiei cu studii universitare este de trei ori mai mare in mediul urban decat rural.3 % din grupul 1-3 ani au fost alaptati perioade variabile de timp.Mai putin de 2% dintre familii detin toate bunurile enumerate in studiu. cu datele din statisticile oficiale. iar a tatilor depaseste 80%. distribuit pe 3 niveluri – scazut. doar 90.5%.Ponderea copiilor alaptati este mai mare in mediul urban fata de rural la grupul 0-1 an si. masina de spalat. la toate categoriile studiate. Indicatorul alimentatiei exclusive cu lapte matern ia in calcul numai copiii care in 6 . in urban si rural. autoturism.2 si 19. De asemenea. Etnia Etnia a fost consemnata pe baza declaratiilor respondentilor.6 si si 9. Nivelul scazut si mediu este dominant in mediul rural iar nivelul ridicat in mediul urban. Astfel. consideră că alăptarea este un lucru esenţial pentru copil. intre 47.etnicii maghiari si romi sunt supra-reprezentati. televizor. nivelul socio-economic ridicat (posesia a cel putin 7 si cel mult 9 bunuri) intre 32. Cu toate acestea.8% dintre copii nu au fost alaptati niciodata. ponderea femeilor active economic in urban este de aproximativ 60% la fiecare grup de varsta in timp ce in rural aceasta pondere se situeaza sub valoarea de 30%.3 si 81 % dintre parinti s-au declarat de etnie romana. a fost creat un indicator socio-economic. ridicat. intre 71. intre 8 si 16.1% si respectiv 12. Intre etnia mamei si al tatalui exista o puternica homogamie.65 de etnie roma.4 si 6.6% din familii . mai mica la grupul 1-3 ani 8. Nivelul socio-economic al parintilor Pentru aprecierea stării socio-economice a familiilor.5%. Atat la mame cat si la tati.

anterior mentionate (41%).educarea copiilor in vederea prevenirii imbolnavirilor prin formarea deprinderilor de igiena. in ultimile 15 ani. Ponderea copiilor alaptati la cerere este mai mare in mediul urban decat in mediul rural la grupa 0-1 an si mai mica la grupul 1-3 ani.5% dintre copii erau alimentati exclusiv la san. procentual ei reprezinta 38. atititudinile si practicile parintilor privind sanatatea copilului Acestea au fost apreciate printr-o serie de intrebari care privesc : aprecierea starii de sanatate a copilului.practici de igiena alimentara. total copii alimentati exclusiv la san in momentul efectuarii studiului 116). IOMC si UNICEF au investit mult. Pentru alte semne sau simptome de boala apelarea la medic este mai putin frecventa si nu exista diferente intre urban si rural pentru acest indicator. intre urban si rural se inregistreaza diferente importante (de 4 saptamani). 5. Dintre cei 149 de copii din aceasta grupa de varsta doar 57 de copii erau alaptati si in continuare. Alaptarea la cerere Pentru stimularea si mentinerea lactatiei se recomanda alaptarea la cerere.( total copii sub 6 luni =234 . adica ori de cate ori cere copilul. in populatia studiata. Se remarca faptul ca. mediana fiind la 20 de saptamani in urban si de 24 in rural. Peste 84 % dintre copii 0-1 an si 81% dintre cei din grupul 1-3 ani au fost alaptati la cerere.Aceasta pondere este mai mica decat in alte studii. sursele informatiilor despre sanatate.1% dintre parinti au apreciat ca au un copil sanatos. 59. s-au hranit cu lapte formula pentru sugari dar peste 33 % au primit si lapte praf integral sau lapte de vaca.5% dintre copiii sub 1 an erau alaptati in momentul studiului. Durata alaptarii copiilor din intervalul 0-1 an Pe ansamblu. iar mediana de 8 saptamani. prin plans. comportamentele in situatii de boala a copilului. Conform acestei metodologii. 4% dintre parinti au afirmat ca copilul lor sufera de o boala cronica sau handicap. 93.Altfel spus cel putin jumatate dintre copii au fost alaptati 4 luni. Comparativ cu alte studii. 7 .5 saptamani.2%. Doar 0. in primele 6 luni de viata. Peste 86% si respectiv 76% dintre copii niciodata alaptati. Deci.momentul studiului erau alimentati exclusiv la san si aveau varsta pana la 6 luni. pe esantioane nu neaparat reprezentative. pentru promovarea acestui model si situatia contiua sa se imbunatateasca .4% dintre parinti nu a stiut sa aprecieze starea de sanatate a copilului. Durata medie a alaptarii a fost de 23 de saptamani iar mediana de 20 saptamani. Durata medie a alimentatiei copiilor exclusiv cu lapte matern a fost de 9. Alaptarea intre 6 si 9 luni Si dupa primele 6 luni. in special la mediana. aceasta pondere este mare. medicatia si tratamente aplicate fara recomandare medicala. Tipul de lapte folosit in cazul copiilor care nu au fost alaptati niciodata Pentru cazurile in care copiii nu au fost alaptati niciodata parintilor le-a fost pusa intrebarea „ ce lapte ati folosit”. doar 49.7% in caz de tuse . Indicatorul international se bazeaza numai pe copii cu varsta cuprinsa intre 6-9 luni. copiii ar trebui sa primeasca lapte matern ( pe langa alte alimente lichide si solide) . CAPITOLUL 3 – Sanatatea copilului Cunostintele.5% destul de sanatos iar 1 % au afirmat ca nu este sanatos copilul lor. Peste 85% dintre parinti apeleaza un medic in caz de febra si 68.

3%urban si 51. Mediatorul sanitar este mentionat ca sursa de informatie intr-o masura deosebit de redusa. cresterea numarului de ore de somn si renuntarea la fumat 13% Mamele au obtinut informatiile despre sarcina. prevenire. Ponderea raspunsurilor incorecte a fost mai mare in mediul rural decat in mediul 8 .(B.Ponderea parintilor care au nu cunosteau scopul lor este sensibil mai mare in mediul rural decat in mediul urban. Este de remarcat ca nu sunt diferente semnificative intre urban si rural in domeniul planificarii sarcinei 49.1% in rural.7%) vitamine (3.Stern 1994).6% ) supozitoare de temperatura ( 47.Spalatul pe maini dupa utilizarea WC este deprinderea cea mai putin formata atat in urban cat si in rural.Aproape un sfert dintre parinti afirma ca administreaza tratamente copilului si fara sa consulte un medic.Acestea se refera la : Siropuri medicinale (33.1% in rural.6%). Merita consemnat faptul ca bunicii sunt citati de parinti intr-o pondere foarte mare in ambele medii. in mare parte. Pentru celelalte surse procentele ating cel mult 34% in urban si 29 % in rural. intre sursele de informare pentru sanatatea copilului. alt medic.Brazelton 1985. 21.6%) tratamente injectabile (1. atata in mediul urban cat si in rural. O sarcina planificata semnifica faptul asumarii rolului de parinte in cunostinta de cauza si a unei pregatiri a cuplului pentru a face fata acestui rol in totalitatea dimensiunii acestui rol. Alaptarea este nu numai cea mai buna hrana pentru bebelus. dar este si cea mai adecvata situatie de interactiune intre mama si copil. Intre sursele de informatii pentru sanatatea copilului.1% ) antibiotice ( 0.7% rural. Obiceiuri si practici in timpul sarcinei Cunostinte. vitamine sau diferite tratamente specifice. imunizari). Cele mai utilizate deprinderi sunt cele de autoservire „mancatul singur si spalatul” . Celelalte persoane confunda vaccinul cu administrarea de fier. copilul are distanta optima de perceptie si investigare vizuala a figurii mamei. asistenta medicala. Capitolul 4 – Igiena copilului CUNOSTINTE PRIVIND IGIENA INTIMA A COPILULUI Doar 54% dintre parintii care au fetite cunosc modalitatea corecta de spalare a partilor intime al copilului. Peste 50% dintre parinti au afirmat ca sunt preocupati pentru formarea unor deprinderi de igiena la copii. de la cadre medicale (medic de familie.9 %).(0. Reamintim ca atunci cand este la san.2% dintre repondenti au indicat corect scopul lor impotriva unor boli. bebelusul este atins si mangaiat de mama si stimularea tactila ca si caldura trupului mamei au o importanta deosebita in dezvoltarea cognitiv .4% ) calmante (21. Este vorba de parinti care au copiii ce se apropie de varsta de 1 an. medicii sunt cel mai bine reprezentati atat in urban cat si in rural ( 93 si 87.4% in urban si 29. Aceste schimbari au fost in special in alimentatie.– D. In timpul alaptarii in cele mai multe cazuri.4%) ceaiuri (12. Procentul mamelor care au un comportament interactiv consistent cu copilul in timpul alaptarii este de 90%.2% in urban si in 32.).emotionala a copilului. Se remarca urmatoarele aspecte: Conditia particulara determinata de sarcina a condus la schimbari in stilul de viata a viitoarelor mame la 50.Poderea lor nu difera in cele doua medii de rezidenta.9%) In privinta vaccinurilor doar 83.practici si atitudini legate de starea de sanatate din timpul sarcinii si a copilului in primul an de viata s-au cules printr-un set de intrebari incluse in chestionarul specific pentru repondentii ce aveau copii de pana la 1 an.

Cat despre frecventa cu care este schimbata lenjeria de corp al copilului se constata ca doar 23. in timp ce in mediul rural acestea sunt mult mai frecvente. 93.7% dintre parinti practica acest lucru zilnic. aproape toti parintii spala corect aceste produse( 83. In mediul rural. Cresterea si dezvoltarea sunt procese complementare astfel.9% dintre cazuri ca apa este sigura fiind din sistemul public de alimentare (34.este vesel 94. Vom prezenta rezultatele pe cele doua esantioane 0-1 an si 1-3ani. Astfel. si datorita existentei acestei utilitati in locuinta.4%). doar 37. Spalarea lor corecta presupune apa curgatoare in locuinta. In ceea ce priveste dezvoltarea psihica corespunzatoare a copilului pana intr-un an.9 % in urban si 81. Cu certitudine se poate afirma in 57. Siguranta apei consumata de copil Parintii au fost intrebati despre sursa apei pe care i-o ofera copilului. Precizam ca fantana a fost trecuta la surse nesigure pentru ca majoritatea lor este neacoperita sau apa este scoasa in conditii neigienice Din acest motiv aproape jumatate dintre parinti au afirmat ca fierb apa inainte de a o da copilului.4%) sau imbuteliata ( 23. sursele nesigure sunt rare. In cuprinsul chestionarului specific pentru cele doua intervale (0-1 an si 1. cresterea se refera la schimbarile fizice si denumeste in special schimbarile in marime/cantitative (greutate si inaltime). Calitatea dezvoltarii este corelata cu maturizarea fiziologica si cu maturizarea scheletului muschilor si a sistemului nervos. fara ca sa existe diferente intre mediul urban si rural . 9 .8%).3 %si 86. Aprecierea dezvoltarii copilului este facuta de repondenti dupa criteriul :greutatii si comportamentului copilului. indicatorii respectivi sunt luati in seama si de personalul medical cand complenteaza anamneza. comportamente si abilitati.urban.32 ani) sunt incluse niste afirmatii prin care se apreciaza cunostintele si atitudinile parintilor raportat la crestere si dezvoltare.4% dintre parinti practica spalarea sub jet de apa cel mai probabil din cauza lipsei de racordare a locuintei la o sursa de apa curenta Capitolul 5 – Starea psihică şi fizică a copilului Cunostinte privind aprecierea starii psihice şi fizice a copilului Starea fizica si psihica a copilului vizeaza cresterea si dezvoltarea lui.5%).mai mult de 90% dintre parinti au apreciat acest lucru.In mediul urban. Dezvoltarea este un proces specific calitativ. Criteriile acestor parinti pentru dezvoltarea fizica au fost inaltimea si greutatea copilului. In cazul igienei intime al baietilor raspunsurile incorecte dar si confuziile au fost mult mai frecvente.In mediul urban. Doar 0.4% rural si respectiv 94. Intervalul 0-1 an 95. de la reactia globala la cea specializata prin achizitii de cunostinte.5 % in rural si respectiv a comportamentului acestuia(este vioi. Afirmatiile sunt elaborate in asa fel incat numai persoanele care detin informatii sunt capabile sa dea raspunsurile corecte unele dintre aceste afirmatii au o formulare tehnica si controleaza foarte sensibil competentele parentale in domeniul cresterii si dezvoltarii.9 % au raspuns ca nu stiu sa aprecieze acest lucru.In lipsa ei solutiile sunt mai mult sau mai putin adecvate._Pe medii de rezidenta ponderea parintilor care nu au putut aprecia starea psihica a copilului este mai mare in mediul rural decat in mediul urban .3% si 86. Practici de igiena alimentara Spalatul legumelor si al fructelor face parte din practicile elementare de igiena alimentara. Dezvoltarea defineste schimbarea prin trecerea de la simplu la complex.4% dintre parinti au putut aprecia daca copilul lor este sau nu bine dezvoltat din punct de vedere fizic.

nu sunt de acord+nu stiu+nu inteleg+nu sunt sigur) si 36% din urban se declara necunoscatori ai acestei fatete a parentingului. Activitatile de sortare efectuate de copiii au fost recunoscute de parinti ca foarte importante in dezvoltarea gandirii acestuia in proportie de 73% de catre parintii din urban si 65. Exista o serie de activitati pe care le realizeaza copiii si care au reala valoare in dezvoltare operatiilor gandirii. Exista o disparitate importanta intre cunostintele parintilor din mediul urban si rural marcata de o diferenta de 10%. Esecul duce la erodarea stimei de sine. Raspunsurile la afirmatia prin care se stabileste nivelul de constientizare pe care il au parintii in rolul lor de primi educatori ai propriilor copii: Parintele desfasoara jocul in parteneriat cu copilul. Cunostintele despre achizitionarea limbajului de catre copil a fost marcata adecvat de 84% din cei din urban si 78% rural .1% din raspunsuri.3%. Exista fluctuatii in secretia lactata iar pentru cresterea secretiei.nu inteleg+nu raspunde/nu stie) marcheaza insa nevoia de sustinere pentru difuzarea de informatii pentru cunoasterea criteriilor de dezvoltarea precoce a copilului.3% din raspunsuri. specialisti recomanda punerea la san a copilului mai des si nicidecum o rarire a alaptarii. in ambele medii. Exersarea in activitatile cotidiene a copiilor pentru a face sortari il pune in situatia de a analiza. Diferenta de 25% (s-au sumat raspunsurile de dezacord + nu sunt sigur. Repondentii afirma ca sunt de acord cu ritmul rapid al dezvoltarii in primul an de viata si a influentarii acesteia de atmosfera de siguranata oferita copilului:76.nu inteleg + nu raspunde/nu stie) marcheaza insa nevoia de sustinere pentru difuzarea de informatii pentru o cunoastere consistenta a dezvoltarii precoce a copilului.Exista o disparitate importanta intre cunostintele parintilor din mediul urban si rural marcata de o diferenta de 10%. Repondentii afirma ca sunt de acord cu ritmul rapid al dezvoltarii in primul an de viata si a influentarii acestuia de atmosfera de siguranata oferita copilului:76. 40% dintre parintii din mediul rural (s-au sumat rasp.Argumentele cele mai frecvente pentru normalitatea psihica a copilului sunt cele de bun simt si mai putin cele medicale.70% dintre repondenti cunosc aceasta practica. sa nu intre in situatie de esec. Diferenta de 25% (s-au sumat raspunsurile de dezacord+nu sunt sigur. Intervalul 1-3 ani Pentru intervalul de varsta 1 – 3 ani sunt in chestionarul specific un numar de itemi care evidentiaza cunostintele si practicile educationale ale parintilor si cunostintele despre dezvoltarea copilului carecteristice acestui interval. Incurajarea parintilor si curiozitatea de cunoastere il face pe copil sa intreprinda explorari si experiente. Stima de sine da copilului curajul de a risca in explorare si experimentare care este nucleul cunoasterii la varstele mici. 10 . Dar in multe cazuri mamele renunta la alaptare cand considera ca laptele lor este insuficient pentru copil.9% din totalul parintilor afirma ca sunt de acord cu”Dezvoltarea creierului este completa la varsta de 2 ani „ in functie de mediul de resedinta : urban 38% dintre respondenti si 44% in rural.4% din cei din mediul rural.pentru a capata sensul lucrurilor si de asemenea pentru ca el. Copilul necesita o interventie de sprijin din partea adultului. Acestea stau la baza invatarii in copilaria mica si de aici se evidentiaza importanta raspunsurilor si aprecierea acestei componente a competentei parentale. Majoritatea repondentelor detin informatii corecte legate de importanta punerii precoce la san a nou nascutului 90.copilul. Se remarca in functie de raspunsuri: numai 41. dar mai mult de un sfert din repondentii din rural nu sunt de acord cu acesta practica.compara si a lua decizii: acestea sunt operatii fundamentale in procesul gandirii si stau la baza formarii rationamentului logic abstract.

ca ar afecta intr-un fel negativ dezvoltarea copilului. iar dintre acestia 48% aplica pedepse fizice. Referitor la certurile in familie. Ecologia sociala a familiei in studiul nostru vizeaza climatul familial. Au predominat familiile care afirma ca nu se cearta aproape niciodata (48. Utilizarea pedepsei copilului : Pedeapsa intervine in dorinta de disciplinare a copilului si aceasta .1%). In timp.3 ani . Familiile cu certuri mai frecvente ( cel putin o data pe saptamana ) au avut o pondere de 15. Dupa varsta de un an.Diferenta intre cele doua medii este data de certurile mai frecvente ( de cateva ori pe saptamana)unde ponderea familiilor din rural este dubla fata de cea din urban. Nu se remarca o diferentiere a regulilor in functie de gen. relatiile si interactiunile intre membrii familiei care sa favorizeze confort psihologic ( sanatatea mintala ). cu mici diferente intre urban cat si in rural Dintre acestea. Mama este cel mai frecvent cea care are autoritatea aplicarii pedepsei 85% din totalul repondentilor in ambele medii de resedinta. Infasatul isi avea rolul sau in societati in care nu se putea oferi grija si confort suficient copilului pentru a nu fi in vreun risc. Din aceasta inntegrare rezulta modelele de cresterea si educatia copilului. iar altele marcheaza evenimente. altminteri marcate cvasi general in toate culturile europene si nu numai. educatia parintilor si conditia socio-economica a familiei in contact cu comunitatea din care face parte. Actiunile pozitive ale copilului sunt laudate de cele mai multe ori verbal si fizic atat in urban cat si in rural.Capitol 6– Elemente de ecologie socială a familiei Teoria abordarii ecologice a fost facuta de Super si Harkness(1997) dupa Modelul ecologic al lui Bronfenbrenner. practicat indeosebi in primele luni de viata al copilului. sa nu-l arati in primele 40 de zile).Sistemul ecologic a fost initial abordat in medicina/pediatrie si extins in educatia si ingrijirea copilului. Capitolul 7 – Tradiţii Probabil ca Romania este o societate traditionala daca peste 70% dintre familii afirma ca urmeaza traditiile in cresterea copilului.4 %. servicii si institutii. solidaritatea membrilor care sa garanteze evolutia fireasca a tuturor membrilor familiei dar in special al copilului in dezvoltarea sa normala. Ponderea acestora este similara in mediul urban si rural. Sunt parinti care ofera si cadouri pentru a recompensa/ sustine actiunile pozitive ale copilului. Esenta acestei teorii consta in includerea microsistemului (copilul in interiorul familiei in care isi petrece viata cotidiana) in mezosistem :mediul de contact familie comunitate si acestea in macrosistem reprezentat de comunitate si social. Un obicei la limita traditiei in ingrijirea copilului mic este infasatul . peste 42. La intervalul 1. 88% considera ca nu trebuie sa fie reguli diferite pentru baieti si in acest caz ponderea repondentilor din mediul rural este apropiata de cea din urban. cunostintele despre dezvoltarea fizica si psihica a copilului au evoluat si s-a demonstrat ca nu este necesara aceasta practica de ingrijire in viata copilului 11 . Pe ansamblu. parintii .Despre nici una din aceste traditii nu se poate afirma in mod absolut. ceilaleti au afirmat ca apar certuri cu frecvente variabile de la o familie la alta . fiind stras legata de mediul . unele ar fi la limita superstitiilor ( protejarea de deochi.o stabilesc dupa varsta de 1 an.care consta in obiceiuri si traditii. dupa cum se contureaza si in acest studiu. parintii incep sa impuna reguli si incalcarea acestora este sanctionata prin pedepse. Mentionam ca frecventa cu care au fost mentionate aceste traditii difera de la o regiune la alta a tarii.6%) sau cel mult o data pe luna (27. in jur de 6% dintre parinti nu au vrut sa raspunda la intrebarile investigatorilor.6% dintre parinti recunosc ca se cearta in prezenta copilului ponderi foarte apropiate intre mediul urban si rural.1/4 dintre parintii isi pedepsesc copii cu o pondere aproximativ egale in urban si rural. In rest. Ecologia familiara este sub determinari culturale.

Lectura. pastrandu-se o egalitate si intre urban si rural.. Jocul este marcat ca foarte important si importanta de 97% din respondenti. Infasatul este o practica mult mai frecventa in mediul rural unde ajunge la o pondere de peste 70 %.5% din rural si acesta pentru ca in gospodarie nu exista un aparat TV.copilul cunoaste sensul si semnificatia obiectului ca si caracteristicile materilelor si a formelor. 27. Jocul copilului mic este ghidat de adult si o competenta o data obtinuta. planificarea sarcinei.poate utilizata inca nesemnificativ pentru informare in domeniul educatiei timpurii a parintilor si a socitatii romanesti in general.(vezi practica infasatului.20. copilul o repeta singur pana cand si-o perfectioneaza.0) Intervalul 1-3 ani Jocul la copilul peste 1 an se diversifica o data cu achizitionarea uneie din cele mai importante activitati autonome – capacitatea de a se deplasa si in acelasi timp a castigarii unei coordonari mana ochi mult mai sensibila si mai precisa decat in primul an de viata. contribuid la o consolidare si diversificarea interactiunii emotionale adult-bebelus si sprijina si dezvoltarea limbajului Se remarca ca pentru 65. Din datele studiului rezulta ca aproape 60 % dintre parinti si-au infasat copilul.de catre copil a obiectelor de gospodarie care prezinta siguranta este un adevarat proces de invatare.Curiozitatea de a afla cat mai multe despre ce este in jur conduce copilul la a fi intr-o investigare permanenta si de aceea are o dificultate in a-si fixa atentia pe un singur aspect.Acest fapt este vizibil prin mentinerea unor practici si atitudini fata de mica copilarie.8 %.Copilul imita si aceasta este cea mai raspandita forma de invatare. Capitolul 8 – Jocul copilului/educaţia timpurie Cei mai multi copii se joaca cu jucarii 69%( 71% in urban si 69% in rural)..Aparitia scutecelor absorbante a oferit o si mai mare oprtunitate pentru parinti de a lasa in libertate copilul si de a renunta la legarea picioarelor si a manutelor lui. dimpotriva.Neimportant si ignorand importanta jocului ca esentiala pentru copil sunt in mediul rural(5.3). Aceste achizitii il fac pe copil apt in a isi imbogati cunoasterea invatand prin explorarile spatiului si a obiectelor si de a face experiente diferite cu aceste obiecte si a actiona asupra mediului. Specialistii considera ca lectura si cartea pot fi prezente in activitatile cu copiii din primele zile de viata.Jocul in acest fel de desfasurare este o activitate de invatare deosebit de importanta si cu un rol educativ esential in procesul de dezvoltare a copilului.Televizorul este foarte prezent in viata contemporana a familiilor si este incontestabil o sursa de informare importanta.oricat de mic ar fi acesta.Cumpararea cartilor este de asemenea pe un loc prioritar intre obiectele propuse de a fi cumparate copiilor indiferent de gen. si in urban (5. Adultul. ca partener de joc are si rolul de a-l ajuta pe copil sa invete sa-si controleze atentia. 12 .Un alt rol al adultului este cel de arbitru care face aprecieri asupra performantelor copilului si a-i da acestuia un feed-back.6 cu obiecte din casa (19%urban si 21% rural).iar cartea este prezenta numai la 16.8%dintre copiii din urban si 37% din rural nu se joaca cu obiecte din gospodarie. Atat in urban cat si in rural jucariile sunt cel mai mult folosite in jocul copiilor 97%urban si 92%rural.8 important.Imitand activitatile cu ustensilele din gospodarie.Pentru copiii de peste 1 an cartea apre insa foarte frecvent 77% dintre parintii afirma cum copiii lor se uita la carti in proportie de 87% in urban si numai 69% in rural. Nu mai 20% dintre copiii din urban intre 1 si 3 ani nu privesc la TV si 17. etc). Manipularea .(16%urban si 17%rural).4 % dintre respondenti jocul copilului este foarte important si pentru 30. prioadioade variabile de timp.

7%. La varstele mici. Aceasta a fost demonstrata prin studii de neuromorfologie si de fiziologie. Identitatea de gen este un process prin care se dezvolta rolurile pe gen. Identitatea de gen incepe inca din primul an de viata printr-un process care combina presiunea sociala si aspectele de invatare cognitiva. copii raspund la cererea celor din jur imitand stereotipii de gen si comportamentele de gen.Capitolul 9 : Structurarea identitatii de gen si discriminarea de gen Chestionarul general cuprinde o serie de intrebari cu referire la gen.(Anna Oakley 1970) Exista o evolutie istorica a discriminarii de gen care se evidentiaza pana in zilele noastre si care sunt combatute de conventii internationale ce promoveaza drepturile omului aprobate si sustinute de toate statele democrate. care au fost adresate parintilor.pentru a incuraja dezvoltarea a cat mai multe competente fara a tine cont de gen. atitudinile de diferentiere pe gen sunt marcate de alegerea vestimentatiei in functie de culoare.Exista diferente anatomice a emisferelor cerebrale pe sexe si o specificitate hormonala. ceea ce este acceptat de respondentii din rural in raport de 64.Diferentele sunt la nivel statistic ceea ce este confirmat de performantele obtinute prin invatare pe fiecare abilitate in parte indiferent de gen.In schimb sunt sustinute rolurile femeii instrumental-intrafamiliale. . Roluri si gen Raportat la copiii. Aceasta remarca demonstrata stiintific avanseaza ideia sustinerii prin educatie ca si fetele sa se joace cu camioane si si baietii sa se bucure de jocul cu papusa de exemplu. inclusiv cea de gen. Exista si o diferenta a activitatii bioelectrice. Discriminarea de gen face referinta la diferentele sustinute si intarite social prin care rolurile si statutele in familie si in societate sunt pre-alocate in functie de genul individului.de asociere.copilul incepe sa selectioneze schemele comportamentale adecvate dupa modele pe gen si-si contureaza propria perceptie de gen. (specialistii o estimeaza in jurul varstei de 2ani constiinta de sex si 3 ani constiinta de gen care coincide cu constiinta de sine) Diferenta de gen are o parte sociala dupa cum s-a afirmat mai sus si o parte genetica si alta neurofiziologica.de exemplu: dupa principiul albastru pentru baieti si roz pentru fete. Latura neurofiziologica si anatomica face si o diferenta pe tipurile de performante: motorii.Astfel exista limitari educationale si de scolarizare. de exprimare verbala si perceptie spatiala etc. procesul continua si ghideaza comportamentele in functie de propria constiinta de gen. de participare la viata sociala. Este de remarcat insa diferenta certa pe care parintii repondenti o fac pentru rolurile din familie a barbatului si a femeii in care transpare traditia cunoscuta:tata este sursa de venit pentru cresterea copilului si si mama este responsabila pe educatia si ingrijirea copilului. Discriminarea se exercita prin limitarea rolurilor atribuite femeii. Raspondentii studiului de fata pe ambele esantioane nu prezinta atitudini care sa evidentieze discriminarile de gen.4% si in urban numai de 48. in stransa legatura cu acele comportamente care sunt valorizate de societate. Odata realizata identificarea de sex.remarcabil apare si faptul ca nu sunt notabile nici in mediul rural. Astfel isi construiesc si isi organizeaza prin experiente propria lui schema de gen. In acelasi spirit sunt si afirmatiile legate de artributele traditional acceptate: forta si putere si barbatie+ independenta pentru baieti si sensibilitate si fragilitate +ocrotire pentru fete. CDC se inscrie printre documentele internationale care are ca pricipiu fundamental ne discriminarea. 13 . la care se adauga in chestionarul specific pe varste un numar de afirmatii.

process valabil atat pentru mame cat si pentru tati.iar mamele copiilor de varsta 1-3ani: au beneficiat de concediu pana la varsta de 2 ani a copiilor in proportie de 51%in urban si 28%in rural. iar in rural 33.Au inceput lucrul pana la varsta de 2 ani a copiilor 11.acesta numai in urban ( 47% dintre repodentii esantionului de 0 -1 an).8% la 0-1an zilnic . educatie timpurie si dezvoltarea copilului. Tati care au responsabilitatea zilnica de ingrijire a copilului ca persoane de referinta au fost numai prin exceptie intr-un numar de 2 la 0-1 an si 1 la 1-3 ani.3%. Asistam la o reducere a timpilor pe care parintii il petrec cu copiii lor si in contextul deja expus al tendintei emigrarii parintilor pentru munca in alte tari. care a carecterizat epoca respective. a aparut o situatie particulara in care bunicii isi iau concediul pentru cresterea nepotilor.4% dintre tati lucreaza si 70% stau la lucru mai mult de 8 ore. cand fluxul transferului populational era in special din mediul rural in urban. in urma schimbarilor socio . 14 . practicilor si atitudinilor parentale din perspectiva mediului de rezidenta urban si rural in toate domeniile investigate nutritie si alimentatie.igiena si sanatate. si in rural din cei 59% care lucreaza 31% sunt peste 8 ore de asemenea la munca.3% dintre repodente.2% . Traditiile nu sunt remarcabil mai prezente in rural . ca si a patrunderii a multor membrii din rural care s-au mutat in urban.cum s-ar preconiza la o prima estimare. Acest transfer a ultimilor 15 ani este diferit de cel petrecut in perioada comunista. Competentele parentale se dezvolta in interactiunile cotidiene a parintilor cu propriii copii . Atat a membrilor comunitatilor urbane cat si rurale.dintre acestea lucreaza mai mult de 8 ore/zi. Numim prin traditii nu numai obiceiurile ci si atitudinele fata de copil si fata de rolurile celor doi parinti ca parteneri de cuplu. In urban. Pe ansamblu aceasta miscare a populatiei explica relativa omogenitate din present. Pe ansamblu datele din acest studiu remarca o omogenitate a cunostintelor. Din aceasta perspectiva datele studiului releva ca mamele copiilor de pana intr-un an sunt in concediu pentru cresterea copilului intr-o proportie de 93.In rural mentinerea traditiei este mai accentuata in ambele esantioane si subliniat pe rolul mamei (70.2% din tatii cuprinsi in esantionul 1.% atat in urban cat si in rural.3 ani.o data cu industrializarea fortata. si 30%in urban . ecologia familiei si gen si discriminare de gen. De notat ca exista insa diferente specifice intre parintii din mediul urban si cel rural in special in ceea ce priveste dezvoltarea si educatia timpurie evidentiate de cunostinte si practicile de ingrijire.peste 76. Implicarea celor mai multi tati consta in jocul in aer liber 25. Astfel. si 34. mai ales TV.precum si joc copilul.ului.o-1an si 81% 1-3 ani) de a indeplini sarcinile familiei trditionale. Ne explicam acest fapt prin fenomenul de tranzitie in care membrii din populatia urbana a intrat in comunitatile rurale.Desigur ca mai sunt si multi alti factori dintre care merita reamintit accesul la informatiile media.economice din Romania. Tatii participa impreuna cu mamele la ingrjirea cotidiena a copilului: 37%urban si 38% rural (0 -1 an) si 32% si 38% in rural la 1-3 ani.

FUNDAŢIA COPIII NOŞTRI Coordonator Martha Iliescu Consultant ştiinţific: Ecaterina Stativă. Cercetare de referinta (baseline) Rezumatul raportului Studiu relizat cu sprijinul Reprezentanţei UNICEF în România. Eşantionare şi prelucrare statistică: Anca Vitcu. cu fonduri oferite de PETROM / Membru OMV Grup Bucureşti 2005 15 .

mustrat)”. limbajul fiind nu numai un “vehicul” al informatiei care circula intre parinti si copii ci si un purtator al valorilor si atitudinilor. geniul) ca si al inferioritatii si insuficientei (copilul permanent certat. prin varianta ligvistica utilizata in cursul socializarii primare. Dar trebuie sa subliniem faptul ca “dreptul celui mai tare” este un drept primitiv. stiintific. in invatarea limbajului si consecintele acestui proces asupra evolutiei intelectuale a copilului asupra capacitatii sale de comunicare. familia orienteaza copiii catre tipuri diferite de raporturi sociale. In sine. O excesiva supraveghere din partea mamei va face copilul sa uite sa se ocupe de el insusi: fantezia copilului mic nu are nevoie de nici un sprijin din partea realitatii.Prezentarea cunostintelor. Copilul este astfel lipsit de spatiul de joc. constrangerea nu este morala. autonomia si stapanirea de sine. Ianosi (Varstele Omului. asupra construirii imaginii de sine. Arta educatiei consta in educarea copilului prin dragoste si cu dragoste fara ca dragostea insasi sa impuna constrangeri. imaginatia si creativitatea. daca iti minti copilul te va minti si el. Editura Trei. in special a relatiei mama – copil. Parintele se poate considera justificat in comportamentul sau in care cere copilul sa fie total supus adultului. discursul parental prezentand copilului un numar oarecare de alternative cu motivatiile si consecintele lor posibile. artistic etc. cultural. respect al varstei si al regulii exterioare. Este tot mai evident ca reusita scolara. Omul are copilaria cea mai lunga. Aceasta prelungire a copilariei este de fapt legata de treapta de evolutie. a competentei interactionale care determina raportul general al individului cu lumea. Copilul va sti sa isi ocupe singur timpul. Judecata in aceasta lumina. controlul social se bazeaza in principal pe optiuni personale. Astfel. ci a lasa copilul sa creada ca el consimte la cerintele culturii. Arta educatiei copilului consta in a nu impune. 1 . De cand incepe sa isi dea seama de situatia lui de subordonare el nu mai vrea sa o accepte. ca si cum ar fi de buna voie. Se pare ca. tehnic. sunt valorizate. un instrument de construire a structurilor de profunzime ale personalitatii. O alta atitudine nociva fata de copil este minciuna. ea este etapa vietii in care la mostenirea biologica. exercitiul optiunii libere. Ceea ce invata mai tarziu este o suprastructura a carei baza consta in primele impresii si experiente. Destinul omului insa se hotaraste in primii ani de viata. curatenie. in timp ce in clasele populare accentul este pus pe ordine. In familiile orientate spre persoane. deci la mediul total. capacitatea de a evita problemele. atitudinilor si practicilor parentale pentru parintii cu copii prescolari : copilul 3-5 ani si 6-7 ani Introducere Cercetarile psihologice pun in evidenta importanta familiei. Limbajul este utilizat ca instrument al controlului social in grade diferite: In unele familii el are o pondere redusa. puternic dependenta de performanta lingvistica. in clasele mijlocii si superioare. 1998) afirma ca “doua atitudini sunt periculoase in viata: sentimentul superioritatii si al arogantei (copilul minune. obedienta. el nefiind “o jucarie pentru adulti”. Bucuresti. trebuie corelata cu particularitatile mediului. Copilul lupta pe ascuns impotriva constrangerilor educatiei. alegere. in plan evolutiv inca incipient. Educatia este activitatea de facilitare a adaptarii la toate conditiile de mediu. respectabilitate. fiind preferat controlul concretizat in forme lingvistice imperativ-categorice.

Parintii trebuie sa aiba in vedere ca viata lor este invatamant intuitiv pentru copii (nu vorbele conteaza ci faptele). Astfel.99. Metodologia si etapele de lucru au fost identice ca si cele pentru copilul de varsta 0-3 ani. urmand apoi analiza unor elemente specifice fiecarei subgrupe de varsta. In consecinta. Masura in dragoste si reciprocitatea daruirii consolideaza atat bucuria de viata cat si puterea de iubire si intelegere a semenilor. igiena. in timp ce a fi copil nu mai inseamna numai a recepta aceste mesaje. Copiilor li se acorda treptat “dreptul la replica” si are loc o redefinire a notiunilor comune de “parinte” si “copil”. Esantionul de parinti a fost ales dupa aceleasi metode si a cuprins exact aceeasi arie geografica (judete. Eşantionul este reprezentativ pentru populatia de 3-5 si 6-7 ani a Romaniei pentru un nivel de incredere de 95% şi o eroare de esantionare de +/-4. Atata timp cat educatia este interactiune si raporturile de putere nu urmeaza clasica disjunctie autoritate parentala – obedienta infantila. dezvoltarea copilului si joc va fi analizata impreuna pentru ambele subgrupe de varsta prescolara (3-5 si 6-7). a actiona in calitate de intermediar intre societate si copil. Familia functioneaza ca un complex educativ unitar pentru fiecare dintre membrii sai. desi ambele grupe se refara la perioada prescolaritatii. in care s-au avut in vedere prioritatile varstei respective. esantion si analiza Pentru aceasta grupa de varsta analiza s-a realizat diferentiat pentru copilul de varsta 3-5 ani si pentru cel de 6-7 pornind dela ideea ca. la copilul de 6-7 s-a pus accentul indeosebi pe pregatirea pentru scoala. partea generala a problematicii referitoare la nutritie. care nu are sentimentul reciprocitatii ei si crede ca toate i se cuvin fara a datora nimic. Ea depinde in fond de intreaga atmosfera a familiei. Dragostea nu este desigur numai in vorbe ci si in fapte. sanatate. corespunzatoare chestionarelor specifice. localitati urbane si rurale). Ea nu este numai un proces interindividual ci si unul social. 2 . In total esantionul pentru grupa de prescolari a fost de 1588 cazuri. Dragostea peste masura.transmisa prin gene se adauga mostenirea culturala transmisa prin societate cu ajutorul limbajului. Treptat se va ajunge practic la o definire flexibila a parentalitatii si copilariei. A fi parinte inseamna nu numai a transmite un sistem de competente si abilitati. ele prezinta aspecte specifice determinate de dezvoltarea diferentiata a copilului la aceste varste. Aspecte referitoare la metodologie. pe toate capitolele. acordata copilului strica. istoria comuna ii obliga pe parinti la reconsiderarea propriilor pozitii. Chestionarul general folosit pentru copilul 0-3 ani a fost aproape identic si pentru cele doua subgrupe de varsta prescolara ( 3-5 si 6-7). ci se construiesc continuu in schimburile simbolice parinti copii.85 si respectiv +/-4. face din copil un egoist. ecologia familiei. cu deosebirea ca pentru copilul 3-5 ani marimea esantionului a fost de 817 familii cu copii intre 3-5 ani. integrarea sociala si relatia cu mediul inconjurator. iar pentru subgupa 6-7 ani esantionul a cuprins 771 de familii cu copii de aceasta varsta. in timp ce pentru copilul 3-5 ani s-a pus un accest mai important pe dezvoltarea personalitatii si formarea unor deprinderi specifice varstei.

2 % in urban). in special tati. 5. Se remarca de asemenea faptul ca intre varsta mediana a mamelor si tatilor se mentine un decalaj de pana la 5 ani in in favoarea tatilor.3% fata de numai 2. in mediul rural predomina familia cu 4 persoane. mamele de peste 40 de ani sunt mai frecvente in mediul urban decat in mediul rural. daca in mediul urban predomina familia cu 3 persoane.1% divortati. pleaca in strainatate pentru lucru (6. In raport cu mediul de rezidenta.5 %). De asemenea. indiferent daca acestia erau sau nu casatoriti in momentul anchetei. acesta fiind celibatar. mai mare in cazul celor care provin din mediul rural. In schimb. cele mai multe familii (circa 40%) se compun din patru persoane. ponderea familiilor cu peste 4 persoane este cu 25% pana la 50% mai mare in mediul rural fata de mediul urban.5% dintre parinti erau casatoriti . Din informatiile culese s-a constatat ca intr-o pondere de cel putin 90% dimensiunea familiei este data de existenta copiilor si mai putin de prezenta unor membrii ai familiei largite precum bunici sau alte rude. 3 . mai ales din mediul rural. Ponderea persoanelor care traiesc in uniuni consensuale si a parintilor singuri (in speciali divortati si celibatari) este mai mare in mediul rural decat in urban. urmate indeaproape de cele cu trei persoane (in medie 35%). Prezenta parintilor in familie Aproximativ 95% din copiii prescolari locuiesc impreuna cu mama. Din datele studiului a reiesit ca procentul familiilor monoparentale este mai mare la copiii din grupul de 3-5 ani decat la cei de 6-7 ani. vaduv. Exista diferente semnificative intre mediul urban si rural la acest indicator. Acesta diferenta este o caracteristica constanta a modelului nuptial din Romania. se constata variatii mai mult sau mai putin importante la ambele grupuri. 1.4 % celibatari. Starea civila Structura esantionului de familii pe criteriul starii civile a fost urmatoarea : 86. Varsta parintilor Analizand distributiile de frecventa din tabelele 5 si 6 se constata ca ponderea mamelor tinere atat din segmentul < = 24 cat si 25 – 29 este mai mare in mediul rural decat in urban la ambele grupuri. Aceaste caracteristici ale structurii de varsta se mentin si in cazul tatilor.1 Marimea familiilor pentru esantionul analizat: familii cu copii prescolari Pe ansamblu. fiind plecati la munca in tara sau strainatate sau se aflau in detentie. si 0.4. Ponderea mamelor plecate in strainatate la lucru este. Studiul confirma faptul ca multi parinti. Astfel. divortat sau separat de celalalt parinte. de asemenea. Ponderea familiilor monoparentale este putin mai mare in mediul rural decat in mediul urban 1. Au fost considerati « prezenti » si acei parinti care temporar lipseau din familie. respectiv ( 4. Cel putin 93 % dintre copii din ambele grupuri provin din familii in care sunt prezenti ambii parinti.3. dar numai 86 % locuiesc cu tatal. 1% vaduvi. Au fost considerate familii monoparentale acele familii care contineau doar un singur parinte.CAPITOLUL 1 Caracteristici ale parintilor/ familiilor/gospodariilor din care provin copiii din grupa de varsta 3-7 ani 1. la ambele grupuri. 7% erau in uniune consensuala . ceea ce sugereaza o usoara crestere in timp a prevalentei acestui tip de familie.2. 1.

5. Nivelul socio-economic scăzut (posesia a cel mult 3 bunuri) caracterizează intre 1.7 % din familiile intervievate din mediul urban si mai mult (13%) in mediul rural. nivelul socio-economic ridicat (posesia a cel putin 7si cel mult 9 bunuri) intre 50. 1.6 si 8. 1. Nivelul scazut si mediu este dominant in mediul rural iar nivelul ridicat in mediul urban. intre 19. si pe de alta parte. “ nu stiu tiganeste” sau sunt botezati in diferite culte neo-protestante si deci nu se considera a fi romi. masina de spalat.9. (declaratiile unora dintre parinti) 1. exista diferente importante intre urban si rural la acest indicator. 9.8%).1. in special la mame.1% de alta etnie. Atrage atentia faptul ca etnicii romi sunt sub-reprezentati. 1. Atat la mame cat si la tati. Dupa observatiile investigatorilor cea mai mare parte a romilor heteroidentificati s-au declarat fie romani fie maghiari.7% din familii. ponderea femeilor active economic in urban depaseste 75% la fiecare grup de varsta in timp ce in rural aceasta pondere se situeaza in jurul valorii de 35%.8. Nivelul de instruire al parintilor Exista o similitudine foarte mare intre mame si tati la acest indicator. Poderea populatiei cu educatie cel putin liceala este aproape de doua ori mai mare in mediul urban decat in rural.7 si 41. a fost creat un indicator socio-economic. nivelele mai inalte de scolarizare. Explicatia consta in faptul ca pe de o parte esantionul a cuprins judetul Harghita unde ponderea populatiei vorbitoare de limba maghiara este mai ridicata decat in restul tarii. telefon fix/telefon mobil. iar al tatilor depaseste 90%. La toate treptele scolare ponderile sunt foarte apropiate. nivelul socio-economic mediu (posesia a cel putin 4 si cel mult 6 bunuri). Din declaratiile respondentilor a reiesit ca multi confunda etnia cu nationalitatea. Diferentele se constata la distributiile dupa mediul de rezidenta.1 si 78. In unele zone chiar ei si-au explicat declaratiile spunand ca sunt “rudari” nu romi . mediu.economic al parintilor Pentru aprecierea stării socio-economice a familiilor.5%. ridicat . De asemenea. religia. autoturism. Nivelul de scolarizare cel mai frecvent este liceul ( cel putin 33%).5% turca .3 % dintre familii.6% s-au declarat de etnie romana. Nivelul socio. cetatenia etc. in urban si rural. sunt caracteristice populatiilor urbane. Astfel. frigider. 1. televizor. Astfel. statutul de salariat predomina la distanta orice alt statut ocupational aducator de venituri.6. Pe ansamblu 87. Ocupatia parintilor In privinta ocupatiei se remarca faptul ca. iar in rural ponderea acestora este mai mare : 92% A doua in ordinea ierarhica a esantionului a fost limba maghiara pe care o vorbesc 8.pornind de la posesia unor bunuri precum: aragaz. distribuit pe 3 niveluri – scazut. de etnie maghiara.2% roma 1. 4 . radio. iar etnicii maghiari suprareprezentati in raport cu datele statisticilor oficiale. la toate categoriile studiate. “ pocaiti” . Etnia Etnia a fost consemnata pe baza declaratiilor respondentilor.locuinta proprietate personala si locuinta secundara. in mediul urban in unele familii de etnie maghiara se vorbeste limba romana in vederea pregatirii unei bune integrari sociale si scolare a copilului. 1. incepand cu liceul.6 % dintre familii. ponderea femeilor active economic se situaza in jurul a 60 %.7. Limba vorbita in familie In majoritatea familiilor care au compus esantionul pentru grupa de varsta 3-7 ani se vorbeste limba romana (87.

4 %) pentru copiii de 6-7 ani. Cel mai frecvent copiii prescolari mananca de 4 ori pe zi. Considerand intreg esantionul de copiii prescolari subiecti se constata ca aproximativ 7 % din acestia nu au fost alaptati deloc. Alimentatia exclusiva la san in primele 6 luni de viata.3 Frecventa si regularitatea meselor Aproximativ 70% dintre parinti cu copii prescolari afirma ca nu le organizeaza un ritm de hranire ci le dau sa manance dupa cum cere copilul. dar 70% dintre acestia nu au un program orar pentru mese ci sunt hraniti atunci cand cer de mancare. .1 Alaptarea Majoritatea covarsitoare a parintilor cu copii prescolari intervievati. Desi mai mult de ¼ din mamele intervievate au stiut ca alimentatia copilului exclusiv la san este necesara pana la 6 luni cel mai frecvent copiii au fost alaptati exclusiv la san doar pana la 3 luni (10 % la copiii 3-5 ani si 12 % la copiii 6-7 ani).8 % in rural. atat in mediul urban cat si in mediul rural (peste 97%) consideră că alăptarea este un lucru esenţial pentru copil .Doar 93 % dintre copiii prescolari subiecti au fost alaptati vreodata .Cel mai frecvent copiii prescolari mananca de 4 ori pe zi.9% in urban si doar de 25. analizand indeosebi practicile si cunostintele parintilor (celui intervievat) referitoare la perioada cand copilul a fost alaptat. Acest model poate afecta “normalitatea vietii copilului” din mai multe perspective: sanatate. Este ingrijorator faptul ca peste 17% dintre mame copiilor prescolari intervievate au declarat ca nu au nici un raspuns la aceasta problema. 2. In urban se pare ca exista un program de mese mai bine conturat. pondere usor mai ridicata (93. 5 . Doar 30% dintre respondenti stiu acest lucru. dar aproape 2/3 din copii au fost alaptati pana la 8-9 luni.2. cca 1% in mediu urban si cca 2% in rural au declarat ca nu stiu.7 % din acestia nu au fost alaptati deloc. De aceea in cazul copilului prescolar vom prezenta mai putine elemente referitoare la nutritie. Totusi aproape 2/3 din copii au fost alaptati pana la 8-9 luni. in timp ce in cazul mamelor cu copii de 6-7 ani nu exista diferente intre cele doua medii de resedinta. in cazul copilului prescolar aspectele referitoare la nutritie sunt mai putin complexe si cu implicatii mai putin grave decat la copilul mic.Peste 98 % din parinti considera ca alaptarea este esentiala pentru dezvoltarea ulterioara a copilului. Concluzii la capitolul nutritie : .Mai mult de ¼ din mamele intervievate au stiut ca alimentatia copilului exclusiv la san este necesara pana la 6 luni .CAPITOLUL 2 Cunostinte. 2. Cu toate acestea doar 92. 2. La aceasta afirmatie nu exista diferente intre parerile parintilor din urban si rural .2% dintre copiii care la momentul interviului aveau 3-5 ani au fost alaptati vreodata. relatii intrafamiliale. Ponderea mamelor cu copii de varsta 3-5 ani care au cunostinta despre acest model este de 32. In mediul rural ponderea copiilor prescolari care mananca fara program este mai mare (76 % la copiii 3-5 si 80 % la copiii 6-7 ani). disciplina.Cel mai frecvent copiii au fost alaptati exclusiv la san pana la 3 luni. . atitudini si practici parentale privind NUTRITIA Desi raman importante pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a copilului la orice varsta.

Cele mai frecvente deficiente mentionate de parinti au fost : dificultati de vorbire 18. dar pe de alta parte ca nu stiu sau nu acorda suficienta atentie riscului in caz de accidente ci prefera sa nu duca copilul la medic in 40 % din cazurile de accidente. Este interesant de remarcat ca in cazul copilului de 3-5 ani intre atitudinea (si practica) parintilor din urban si a celor din rural cu privire la aceste aspecte exista o diferenta. mai ales la grupa de varsta 3-5 ani.1. acesta suferind de o boala cronica sau de o disabilitate. Exista usoare diferente care justifica afirmatia ca in rural copii se imbolnavesc ceva mai frecvent. fara ca aceasta sa constituie un fenomen determinant.3 Situatiile in care parintii apeleaza la doctor pentru copilul bolnav. Cel mai frecvent a fost citate alergiile. Din esantionul de 1588 familii cu copii prescolari 68 de parinti intervievati reprezentand 4. odata cu cresterea in varsta a copilului parintii il considera mai « calit » si nu ii mai acorda aceeasi grija ca la varstele fragede ? 3. inclusiv accidente. atat pentru copiii de 3-5 ani cat si pentru cei de 6-7 ani sunt febra. 3. Aceste cifre reflecta pe de o parte ca parintii se preocupa suficient de sanatatea copilului. mai frecvente la copilul prescolar mai mare (cca 6%.4.1 % la grupa de varsta 3-5ani si 4.9 % la copilul de 6-7 ani. Peste 93% dintre parinti apeleaza la un medic in caz de febra. Parerea parintilor asupra starii de sanatate a copilului. Cu alte cuvinte parintii copiilor mai mari din mediul urban ii trateaza mai mult dupa cunostintele 6 . Ponderea parintilor din mediul rural care folosesc tratamente empirice este mai mare cu 4-5 % pentru copilul 3-5 ani dar usor mai scazuta in cazul copilului 6-7 ani. In circa 85 % din cazurile de copii declarati bolnavi parintii au mentionat un diagnostic. ea reflecta faptul ca parintii din rural merg mai mult la doctor cu copilul bolnav decat cei din urban. in toate cazurile de boli.2 % din cazuri la copilul prescolar mic si 2.CAPITOLUL 3 Cunostinte. Sub 1% au declarat ca nu stiu. 3.5 % la grupa de varsta 6-7 ani au declarat ca nu au un copil sanatos. peste ¾ din respondenti duc copilul la doctor in caz de tuse. Cele mai frecvente situatii in care parintii merg la medic. Putem oare afirma ca in mediul rural. tuseste dar si in caz de accidente.2. fata de 2% la cei de varsta 3-5 ani) Analiza pe medii denota ca frecventa cazurilor de boala declarate de parinti este mai mare in mediul rural decat in cel urban. adresandu-se unui profesionist. Pentru alte semne sau simptome de boala apelarea la medic este mai putin frecventa. cca 9% destul de sanatos. Frecventa imbolnavirilor copilului Din declaratiile parintilor a reiesit ca majoritatea copiilor s-au imbolnavit o data la 6 luni sau o data in tot anul. atitudini si practici parentale privind SANATATEA copilului 3. tusea si accidentele. In cazul copilului de 6-7 ani situatia este oarecum inversa . Constatam ca factor de influenta varsta copilului. se constata ca parintii din mediul urban apeleaza mai des la doctor decat cei din rural. dar in caz de accidente doar aproximativ 60 % dintre acestia. Aproape 90 % dintre parinti au fost capabili sa aprecieze starea de sanatate a copilului lor. Analiza practicilor parentale referitoare la utilizarea tratamentelor empirice Aproape jumatate dintre parinti afirma ca administreaza tratamente copilului prescolar si fara sa consulte un medic. confirmate de faptul ca in cazul copiilor de 3-5 ani incidenta imbolnavirilor o data pe luna sau o data la 2 luni este ceva mai ridicata. Pentru ambele subgrupe de varsta prescolara cca 89 % dintre parinti au apreciat ca au un copil sanatos. atunci cand copilul are febra. desi destul de mica.

frectii cu alcool.8 % in cazul parintilor cu copii de 6-7 ani). fara ca aceasta sa constituie un fenomen determinant. Medicii reprezinta sursa de informatie prioritara in domeniul sanatatii copilului. Desi aceste cote atrag atentia asupra faptului ca mass media joaca inca un rol secundar in informarea parintilor este totusi laudabil ca un sfert dintre parinti cauta surse de informare in afara familiei. Ponderea parintilor care obtin informatii din mass media este de cca 30 % in urban si doar 20 % in rural. Numai 19 parinti (13 parinti cu copii 3-5 ani si 6 parinti cu copii 6-7 ani) din esantionul de 1588 familii au declarat ca iau informatii despre sanatatea copilului din carti. Motivele principale fiind febra. aproximativ 97 % din parinti avand ca sursa de informatie despre sanatatea copilului medicul sau asistenta medicala. Nu exista diferente remarcabile intre starea de sanatate si preocuparea parintilor pentru starea de sanatate a copilului de varsta 3-5 fata de copilul de 6-7 ani. 3% din copiii din mediul rural au fost vaccinaţ Aproximativ 83 % dintre parintii copiilor la ambele grupe de varsta au declarat ca stiu scopul vaccinurilor. Mass media nu detine decat o pondere de cca 25 % ca sursa de informare cu privire la sanatatea copilului. Vaccinarea Un indicator important al cunostintelor si practicilor paretale privind sanatatea copilului se refera la vaccinuri.6. ceea ce inseamna ca indeobste parintii consulta un medic inainte de a da copilului un tratament. Concluzii la capitolul sanatate In general parintii sunt capabili sa aprecieze starea de sanatate a copilului.5. Studiul releva urmatoarele : • 98. cunostintele parintilor despre scopul vaccinurilor sunt mai limitate. tuse. paracetamol). comprese (cataplasme). mai ales la grupa de varsta 3-5 ani. diaree si accidente. Sursele de informatii utilizate de parinti referitor la sanatatea copilului Intre sursele de informatii pentru sanatatea copilului medicii sunt cel mai bine reprezentati atat in urban cat si in rural (peste 96. cu o usoara superioritate numerica a celor din mediul urban. iar bunicii detin cca 10 %. 3. Totusi este de remarcat ca marea majoritate a parintilor (45 % in medie) au raspuns negativ. boli cronice sau disabilitati diagnosticate. vitamine sau diferite tratamente specifice 3. Totusi.5 % in cazul parintilor cu copii 3-5 ani si 97. odata cu varsta copilului frecventa scade astfel incat pentru copilul de 6-7 ani parintii din rural se duc mai putin la medic. confirmat de faptul ca la grupa de varsta 3-5 ani frecventa cea mai mare a fost „o data la 2 luni” in timp ce la 6-7 ani incidenta imbolnavirilor a fost „la 6 luni sau 1 an” Exista usoare diferente care justifica afirmatia ca in rural copii se imbolnavesc ceva mai frecvent.6% din totalul copiiilor au fost vaccinaţi • 99% din copiii din mediul urban au fost vaccinaţi • 98. doar 70 % dintre respondenti indicand corect scopul lor. anemii si alergii. Celelalte persoane confunda vaccinul cu administrarea de fier. rudelor si se indreapta catre informatii care poarta girul unor specialisti in domeniu. Cele mai frecvente boli mentionate de parinti sunt deficiente de vorbire.lor proprii. Frecventa imbolnavirilor este in raport invers proportional cu varsta copilului. medicamente simple (aspirina. atat in mediul urban cat si in rural In 93% din cazurile in care copilul este bolnav parintii se adreseaza medicului. 7 . Tratamentele empirice cel mai frecvent utilizate sunt ceaiuri. Pentru copilul 3-5 ani parintii din rural se duc ceva mai mult la medic. vecinilor.

4.1. mergand chiar pana la 100% in mediul urban. Formarea deprinderilor de igiena Din analiza datelor culese de la parintii avand copii prescolari a reiesit ca majoritatea covarsitoare a parintilor formeaza copilului lor deprinderi de igiena. aceasta fiind si o conditie pentru viitorul scolar.2. Spalatul pe maini dupa utilizarea WC este deprinderea cea mai putin formata atat in urban cat si in rural. In cazul igienei intime a baietilor raspunsurile incorecte dar si confuziile au fost mult mult mai frecvente 8 . atat in mediul urban cat si in rural. In grupa de varsta 6-7 ani parintii insista mai mult pentru crearea deprinderilor igienice la copil. frectii.8% din respondenţii din urban formează copilului deprinderi de igienă • 97. La prescolarul mai mare incep sa apara. Ponderea raspunsurilor incorecte a fost mai mare in mediul rural decat in mediul urban. De asemenea numarul copiilor care merg la gradinita la aceasta varsta este mai mare decat al celor de 3-5 ani. si preferinte cu privire la imbracaminte. pe langa placerea de a fi curat. 92 % din parinti au declarat ca stiu semnificatia vaccinului dar numai 70% din acestia au raspuns corect. acestea contribuind la dezvoltarea increderii in sine. iar gradinita este un loc in care aceste aspecte ale educatiei prescolare se consolideaza.3% din respondenţii din urban formează copilului deprinderi de igienă Din afirmatiile parintilor s-a constatat ca diferitele deprinderi de igiena elementare sunt utilizate in proportii diferite atat in functie de varsta copilului cat si in functie de mediul de resedinta. La acesata varsta se initiaza si se formeaza deprinderi cu care copilul va creste.5% din respondenţi formează copilului deprinderi de igienă • 99. dintre care cel mai frecvent au fost mentionate ceaiuri. a gustului estetic si a personalitatii copilului. comprese. care. CAPITOLUL 4 Cunostinte. Cunostinte privind igiena intima a copilului Doar ceva mai mult de doua treimi dintre parintii (69% la copiii 3-5 ni si 67.4% din respondenţi formează copilului deprinderi de igienă 100% din respondenţii din urban formează copilului deprinderi de igienă 98.9% la copiii 6-7 ani) care au fetite cunosc modalitatea corecta de spalare a partilor intime ale copilului. Ele constituie baza unei educatii sanatoase din punct de vedere fizic si reprezinta o componenta esentiala a unei bune integrari sociale. aspirine/paracetamol 98 – 99 % din copiii prescolari sunt vaccinat.- Cca 50 % din parinti folosesc pentru copii si tratamente empirice. Ca urmare se constata ca ponderea parintilor care declara ca au creat copilului deprinderi igienice este mai crescuta. De asemenea copilul incepe sa constientizeze competitia cu alti copii din mediul social in care traieste. Cele mai utilizate practici sunt spalatul pe maini si fata si spalatul pe maini inainte de masa atat in urban cat si in rural.7% din respondenţii din rural formează copilului deprinderi de igienă 4. Aceasta preocupare creste odata cu varsta copilului: In cazul copilului de 3-5 ani a reiesit ca un numar ceva mai redus de parinti sunt preocupati de formarea deprinderilor igienice la copilul de aceasta varsta: • 98. • • • 99. pana la o anumita masura trebuie incurajate. atitudini si practici ale parintilor privind IGIENA copilului Formarea deprinderilor de igiena ale copilului prescolar reprezinta un capitol desebit de important in educatia acestuia. incepe sa-i placa sa „arate bine”.

3. obiceiuri.1. Calitatea apei consumate Parintii din esantionul analizat au fost intrebati despre sursa apei pe care o ofera copilului. La acest indicator se constata diferente remarcabile intre practicile din urban si rural in functie de varsta copilului.2% din parintii copiilor de 3-5 ani schimba lenjeria zilnic si 24.In rural. ca medie intre cele doua grupe de varsta. . Din declaratiile parintilor reiese ca la copilul mai mic lenjeria se schimba mai frecvent ( 65. in urban . la fel ca si al celor carora li se schimba lenjeria doar o data pe saptamana. dar aproape un sfert declara ca fac acest lucru de cate ori este necesar.3%.2% dintre cazuri apa este sigura fiind obtinuta din sistemul public de alimentare (44.3 %). cu accent mai mare la copilul de 6-7 ani. Schimbarea lenjeriei de corp Referitor la frecventa cu care este schimbata lenjeria de corp a copilului prescolar se constata ca aproximativ 65 % dintre parinti practica acest lucru zilnic. In mediul urban sursele nesigure sunt rare (fantana sau apa statatoare insumeaza sub 5 %) Precizam ca atat in urban cat si in rural fantana este considerata o sursa nesigura pentru ca majoritatea fantanilor sunt neacoperite sau apa este scoasa in conditii neigienice. Ponderea parintilor care schimba lenjeria copilului doar o data pe saptaptamana este de cca 1%. Se poate afirma ca in 76. . In cazul copilului de 6-7 ani asistam la o tendinta de egalizare a practicilor intre sat si oras. mai cu seama in urban unde acest procent depaseste 75 % In rural lenjeria de corp a copilului este schimbata deobicei de 2-3 ori pe saptamana. cu privire la acest aspect. 9 . in favoarea celor care schimba lenjeria copilului de 2-3 ori pe saptamana sau o data pe saptamana). fiind determinat mai degraba de nivelul socio-economic si cultural al familiei.Cele mai frecvente deprinderi de igiena sunt spalatul mainilor si fetei si spalatul pe maini inainte de masa. in timp ce pentru copilul de 6-7 ani aceste cote sunt mai mici.Marea majoritate a parintilor formeaza deprinderi de igiena copilului prescolar. de faptul ca integrarea copilului in gradinita si scoala ii determina pe parinti sa fie mai atenti cu igiena copilului fata de atunci cand copilul sta numai acasa.4.Frecventa schimbarii lenjeriei de corp este mai mare la copilul de 6-7 ani atat in urban cat si in rural CAPITOLUL 5 Cunostinte. iar cele mai putin frecvente sunt spalarea mainilor dupa folosirea WC ului.9%) sau imbuteliata (31. gusturi. determinate. atitudini si practici privind IGIENA ALIMENTARA 5. La aceeasi grupa de varsta numarul copiilor care sunt schimbati de 2-3 ori pe saptamana este dublu in rural fata de urban. in rural ponderea acestora este de doar 57. 8% schimba de cate ori este nevoie. In timp ce pentru copilul de 3-5 ani in urban peste 70 % din copii primesc zilnic lenjerie curata.Aproximativ doua treimi dintre parinti schimba lenjeria de corp a copilului zilnic.Doar 60 % dintre parinti cunosc modul corect in care se spala partile intime ale fetitelor si mult mai putini in cazul baietilor . indeosebi pentru copilul 3-5 ani aceasta procupare este mai slaba . probabil. Concluzii referitoare la capitolul igiena copilului . In cazul copilului de 6-7 ani ponderile sunt apropiate ceea ce denota ca acest indicator nu este influentat de varsta copilului decat in mica masura.

deci intr-un mod mai putin adecvat. Doar 1 % nu au putut sa isi spuna parerea declarand ca nu stiu. memoreaza prin observare etc. considerata necorespunzatoare calitativ. Concluzii la capitolul igiena alimentatiei .5 % pentru cei de 6-7 ani) 6. CAPITOLUL 6 Cunostinte.2.1. implicand multe riscuri de imbolnavire. deci o apa necorespunzatoare calitativ. Multi parinti considerat copilul normal deoarece „este la fel cu ceilalti”. Circa 4 % din totalul parintilor copii prescolari au raspuns ca nu stiu. Aceasta apreciere este insa relativa. implicand multe riscuri de imbolnavire.In mediul urban marea majoritate (96. Aprecierea dezvoltarii fizice a copilului Aproximativ 99 % dintre parinti au fost capabili sa aprecieze dezvoltarea din punct de vedere fizic a copilului lor prescolar. . iar circa 5 % declara ca dezvoltarea fizica a copilului nu este buna.In medie peste trei sferturi din copii beau apa corespunzatoare din punct de vedere a calitatii (din sistemul public si imbuteliata) . atitudini si practici privind DEZVOLTAREA PSIHICĂ ŞI FIZICĂ A COPILULUI 6. 94 % dintre parinti considera ca au un copil bine dezvoltat din punct de vedere fizic. dar peste 10 % din parintii de copii 3-6 si peste 12 % din cei cu copii de 6-7 ani nu au stiut sau nu au raspuns. Aprecierea dezvoltarii psihice a copilului In ceea ce priveste dezvoltarea psihica circa 88 % dintre parintii copiilor prescolari au apreciat ca au un copil „bine dezvoltat”. . In mediul rural ponderea copiilor pe care parintii ii considera dezvoltati necorespunzator este mai mare (6 % pentru copiii de 3-5 ani dar 4. In mediul rural. . .Respectarea regulilor de igiena alimentara este mult influentata de conditiile economicosociale. Doar 5% dintre parinti au facut aceasta declaratie baze obiective. deoarece argumentele cele mai frecvente pentru normalitatea psihica a copilului sunt subiective si mai putin medicale.Intre 75 – 80 % din parinti au declarat ca folosesc la gatit aceeasi apa pe care o bea copilul.In mediul rural aproape 62 % dintre copiii de 3-5 ani si peste 75 % dintre cei de 6-7 ani beau apa din fantana. Igiena prepararii alimentelor In mediul urban. in timp ce in mediul rural numai jumatate fac acest lucru. cealalta jumatate spalandu-le in lighen cu apa rece. circa jumatate din parinti spala fructele si legumele in lighean cu apa rece. o parte infima sub 1% au declarat ca nu.6 %) dintre parinti spala corect legumele si fructele (la apa curgatoare). se au de pe 10 . aproape toti parintii spala corect aceste produse ( 96.Diferente semnificative apar intre cele doua medii de resedinta.2. probabil si datorita existentei acestei utilitati in locuinta. de mediu si de nivelul cultural al familiei. iar mai putin de 50% dintre parinti practica spalarea sub jet de apa cel mai frecvent din cauza lipsei de racordare a locuintei la o sursa de apa curenta. 5. Parintii considera „un copil bine dezvoltat” din punct de vedere psihic atunci cand acesta comporta normal.6%).In mediul rural aproape 62 % dintre copiii de 3-5 ani si peste 75 % dintre cei de 6-7 ani beau apa din fantana. intelege ce i se spune.Doar 6% dintre parinti fierb apa inainte de a o da copilului sa o bea. plecand de la un control medical sau teste medicale.

Aproximativ 99 % dintre parinti au fost capabili sa aprecieze dezvoltarea din punct de vedere fizic a copilului lor prescolar .Ponderea parintilor care nu au putut aprecia starea psihica a copilului este de doua ori mai mare in mediul urban decat in mediul rural. . fiind. Totusi nu se poate afirma ca exista o corelatie clara intre varsta copilului si frecventa certurilor.Motivul cel mai frecvent pentru care parintii considera copilul subdezvoltat fizic este greutatea mica (75-76 % din parinti au luat in considerare acest criteriu) . Concluzii la capitolul dezvoltarea fizica si psihica a copilului . in descrestere odata cu varsta copilului. Atragem atentia asupra faptului ca datele prezentate in acest capitol pot sa nu reflecte realitatea obiectiva. CAPITOLUL 7 Elemente de ecologie socială a familiei In cadrul acestui studiu. la ambele subgrupe de varsta prescolara ponderea parintilor care au declarat ca nu se cearta aproape niciodata este foarte apropiata. Ponderea familiilor in care parintii se cearta cel putin o data pe luna este intre 22 – 30 %. iar ponderea celor care isi exprima parerea in mod obiectiv (prin control medical) este usor mai ridicata in orase.Inaltimea mica a fost mentionata indeosebi de parintii copiilor de 6-7 ani. relatiile si interactiunile intre membri familiei. . . solidaritatea membrilor si evolutia fireasca a acestora. fiind stras legata de mediul. Ecologia familiala se afla sub determinari culturale. iar circa 5 % declara ca dezvoltarea fizica a copilului nu este buna. respectiv ca in urban ponderea parintilor care declara copilul lor sanatos este ceva mai mare decat in mediul rural.In urban ponderea parintilor care declara copilul lor sanatos este ceva mai mare decat in mediul rural. 7. ele fiind consemnate ca atare in procesul de culegere a datelor. plecand de la un control medical sau teste medicale.Doar 5% dintre parintii intervievati au facut aceasta declaratie pe baze obiective.In marea majoritate a cazurilor parintii considera „un copil bine dezvoltat” din punct de vedere psihic bazandu-se pe aprecieri subiective. conform declaratiilor parintilor. Ponderea parintilor care nu au putut aprecia starea psihica a copilului este de doua ori mai mare in mediul urban decat in mediul rural.In mediul rural ponderea copiilor pe care parintii ii considera dezvoltati necorespunzator este mai mare .Din analiza pe medii de resedinta se evidentiaza unele diferente intre declaratiile parintilor. educatia parintilor si conditia socio-economica a familiei. empirice („se comporta normal”. „intelege ce i se spune” etc .52%) 11 . iar ponderea celor care isi exprima parerea in mod obiectiv (prin control medical) este usor mai ridicata in orase. dar peste 10 % din parinti nu au stiut sau nu au raspuns. (peste 51 % . . inclusiv dezvoltarea normala a copilului in mediul familial.1. Peste 60% dintre ei au afirmat ca nu se cearta niciodata sau aproape niciodata. se pare. Certurile intre parnti Referitor la certurile in familie foarte putini parinti au afirmat ca se cearta. ecologia sociala a familiei vizeaza climatul familial. . influenteaza confortul psihologic ( sanatatea mintala).94 % dintre parinti considera ca au un copil bine dezvoltat din punct de vedere fizic.In ceea ce priveste dezvoltarea psihica circa 88 % dintre parintii copiilor prescolari au apreciat ca au un copil „bine dezvoltat”.

de fapt este educatie prin teama. neglijarea familiei. Pedepsirea copilului Exista teorii care spun ca pedeapsa „otraveste si intimideaza”. Acceptiunea de pedeapsa este. 7. Trebuie sa acceptam ca si copilul poate avea. De aici suferinta. Ce este important este sa acceptam aceasta idee si sa ajutam copilul sa creasca in spiritul valorilor pozitive fara a dori sa facem din el un model de etica. mai mult de 72 % dintre parintii acestor copii au afirmat ca s-a intamplat sa-l pedepsesca pe copil. Copiii de 6-7 ani sunt pedepsiti mai putin. dar si o multime de reactii negative. Din analiza datelor rezulta ca motivele care declanseza certurile sunt in principal banii (in 45 % din familiile cu copii prescolari). Copilul suporta raul in necunostinta raului. Din analiza datelor culese reiese ca in cazul copiilor de 3-5 ani pedeapsa este mai des folosita. Pornind de la aceasta viziune. deoarece copilul nu intelege vina si deci el se considera nevinovat. a) Frecventa pedepselor Pedeapsa este una dintre masurile educationale cel mai frecvent folosite de parinti. Se constata ca mediul de resedinta nu este un factor de influenta pentru frecventa cu care parintii aplica pedepse. Cel care pedepseste – parinte sau alta pesoana – ar trebui sa stie ca nu are ce pedepsi. destul de multi parinti au declarat ca nu-l pedepsesc deloc pe copil. din cauza rudelor.5 -10 % cu o pondere ceva mai ridicata in familia cu copii de 6-7 ani). foarte larga. 12 . consum de alcool. Se pare ca varsta copilului intervine ca factor de influenta in cazul acestui indicator.. iar disputele din cauza copilului sunt mai frecvente in mediul urban. doar 44 % dintre parinti afirmand ca aplica pedepse copilului lor. ca pedepse. ca si adultii. De fapt el este pedepsit pentru neascultare si nu pentru gresala pe care a facut-o. rudele si consumul de alcool constituie motive mai fecvente de certuri in mediul rural fata de mediul urban. rudele (8. metode mai putin traumatizante cum ar fi interdictia sau confiscarea temporara a unei jucarii (obiect) etc.3 % la familiile cu copii de 3-5 ani si 9. insa. consumul de alcool (cca 6-7 %). desi poate ca in practica zilnica folosesc. frustrarea pe care copilul o resimte si care va avea o puternica influenta negativa asupra personalitatii lui.Studiul a enumerat cateva motive posibile de cearta intre parinti: banii. comportamente incarcate de valori pozitive. De multe ori parintii incearca sa ii explice dar il considera „adult”. Nu toate familiile sunt orientate de aceleasi valori si atitudini in cresterea si educarea copilului. Diversitatea rezulta in parte din: • Structura sociala: • Apartenenta socio-profesionala • Nivelul de instruire • Mediul de rezidenta • Traiectoria familiei • Ideologia familiei • Tipul de interactiune familiala. Un element important analizat in cadrul prezentului studiu cu privire la practicile parintilor si la grija acestora pentru asigurarea unui climat familial adecvat dezvoltarii normale a copilului il constituie contextul in care apar certurile intre parinti. Din interviurile si discutiile purtate cu parintii a reiesit ca unii parinti inteleg prin pedeapsa masuri punitive drastice cum ar fi „pus la colt in genunchi”. De multeori el nu poate intelege explicatiile savante sau repetate mecanic ale parintilor. gelozie.3 % la familiile cu copii de 6-7 ani). Dar copilul nu intelege acestasta vina decat daca i se explica. In acceptiunea multor parinti copilul trebuie pedepsit pentru lipsa de obedienta. Copilul este batut pentru ca sa il doara si astfel sa inteleaga ce a gresit. copilul ( 36% -38%). mai frecvent in mediul rural. Banii. din cauza copilului.2. La intrebarea daca se cearta in prezenta copilului aproape 30% dintre parinti au raspuns afirmativ. gelozia si neglijarea familiei (8. intrucat se observa ca intre declaratiile parintiilor din mediul urban si rural nu exista diferente la acest indicator.

Pe de alta parte a reiesit pregnant ca parintii nu cunosc (nici nu au auzit) de Drepturile Copilului si sunt inca foarte departe de a le insusi.8%) fata de cei cu copii 3-5 unde detin 68. putem face afirmatia ca utilizarea diferitelor tipuri de pedepse este influentata de urmatorii factori: .b) Tipuri de pedepse practicate de parinti pentru copilul prescolar Copilul 3-5 ani Din cei 590 de parinti cu copii 3-5 ani respondenti majoritatea declara ca aplica copiilor lor pedepse verbale dintre care cele mai frecvente sunt ridicatul vocii .varsta copilului In general. fapt ce denota ca inca sunt putenic inradacinate modelele de educatie vechi.3%. tras de par. totusi. 13 . Majoritatea parintilor au afirmat ca „trag o palma” copilului fara sa-si dea seama sau ca nu considera ca aceasta constituie un abuz fizic asupra copilului. De cele mai multe ori parintii nu cunosc alternative la astfel de pedepse pe care le considera necesare atunci cand copilul „face ceva rau”. Realizand o analiza incrucisata bazata pe coroborarea datelor referitoare la utilizarea de catre parinti a pedepselor cu nivelul socio-cultural al familiei. Exista diferente destul de importante intre atitudinile si practicile parintilor din mediul urban si din mediul rural in ceea ce priveste pedepsirea copilului prescolar. mediul. care impreuna acopera aproximativ 90 % din tipurile de pedepse aplicate copiilor de 3-5 ani. ca ridicarea tonului este pedeapsa cea mai frecventa. sa sugereze solutii si sa-i invete pe parinti sa abordeze problemele de disciplinare a copiilor dintr-o perspectiva pozitiva sunt disponibile in foarte mica masura in Romania si acest lucru se reflecta clar in informatiile culese cu ocazia prezentului studiu.1 % aplica interdictia la baieti fata de doar 53 % la fetite. dimensiunea acesteia (numar de copii. Copilul 6-7 ani In cazul copilulului de 6-7 ani se constata. bazate pe impunerea disciplinei prin metode dure. pedepsele fizice (batai. pedepsele fizice(zgaltait. tras o palma. pe langa interdictie si alte metode de disciplinare. dar considerand datele statistice este clar ca acesti parinti utilizeaza.2 % comparativ cu 56 %. In acelas timp.obiceiurile si modelele familiale . ca metoda de disciplinare bazata pe reguli si comunicare cu copilul este utilizata de mai mult de jumatate din parintii copiilor de 3-5 ani. si la aceasta grupa de varsta lipsa unor abilitati parentale adecvate. tras de urechi. Referitor la interdictie. bataia. acestea aparand cu o pondere de aproape 12 % (fata de numai 8 % in cazul copiilor de 3-5 ani) Insumate. un fapt pozitiv ca interdictia. tras o palma. Educatia parentala care sa ofere parintilor alternative. tras de urechi) detin o pondere ceva mai mica in esantionul parintilor copiilor de 6-7 ani (65. insulte injurii. de asemenea. baietilor li se aplica mai degraba pedepse fizice cum ar fi bataia.gradul de cultura si educatie a parintilor . palmuire.numarul de copiii in familie . etc) precum si cu sexul copilului subiect. dar numai 81% ridica tonul la fetite si 59. tras de par. ponderile respective fiind de 61. tras de urechi. insa.mediul . dar celelalte pedepse verbale (neadecvate) sarcasme si insulte/injurii sunt mai mult utilizate de parintii acestor copii. 84 % din parintii baietilor ridica tonul la ei. comparativ cu cei de 3-5 ani. zgaltaire) reprezinta peste 2/3 din pedepsele aplicate de parinti copiilor de 3-5 ani. Este. se pare ca este mai mult folosita ca metoda de disciplinare in cazul copiilor de 6-7 ani. sarcasme. Totusi diferentele nu sunt semnificative si denota.sexul copilului . unde incidenta este ceva mai ridicata decat la fetite.

. Majoritatea studiilor din domeniu sustin importanta mamei ca factor educational in familie. 1998) este ca „asteptam de la copii sa ne faca fericiti. Editura Trei. Concluzii la capitolul ECOLOGIA FAMILIEI Peste 60% dintre parintii intervievati au afirmat ca nu se cearta niciodata sau aproape niciodata Certurile intre parinti sunt mai frecvente in mediul rural 14 . in ordinea frecventei. in timp ce datoria noastra este de a-i face pe ei fericiti. Din analiza datelor culese in prezentul studiu se constata ca in cazul copilului prescolar (la ambele subgrupe de varsta) mamele sunt cele care aplica cel mai frecvent pedepsele (in aproape 80 % din cazuri) atat in mediul urban cat si rural. 7. 1439 au declarat ca apreciaza cel mai frecvent in mod verbal realizarile copilului.4 Lauda si incurajarea copilului Pentru evaluarea abiliatilor parentale s-a pus parintilor intrebarea „cum laudati actiunile pozitive ale copilului”.. Deci nu asteptati prea mult de la copii!. Din raspunsurile parintilor a reiesit ca actiunile pozitive ale copilului sunt laudate de cele mai multe ori verbal (peste 90 % din cazuri )si fizic (peste 75 % din cazuri). asa cum reiese din analiza datelor cu privire la implicarea tatilor in cresterea copilului. In anii 1950 – 1960 modelul de familie in care mama este acasa si se ocupa de copii iar tatal este cel care asigura existenta familiei a fost mult propagat. Relatia copilului cu parintii: cine aplica pedepsele. iar filozofia moderna asupra familiei insista din ce in ce mai mult pe necesitatea echilibrarii acestor roluri.. Se remarca. cunoasterea familiei prietenilor. Oferirea de cadouri este mai putin frecventa. Criteriile indicate pentru alegere au fost. Un rol secundar revine bunicilor (cca 5-7 % din cazuri). de asemenea. fapt explicat prin aceea ca.5 Implicarea parintilor in alegerea prietenilor copiilor lor Un procent relativ mic de parinti (16. afirma Stekel. in urban tatal se implica mai mult decat in rural si nu numai in ceea ce priveste pedeapsa dar si in alte activitati de crestere si educatie a copilului. O analiza mai detaliata a acestor aspecte este redata in capitolul „Implicarea tatalui in cresterea si educatia copilului prescolar” Desi mama pedepseste cel mai frecvent. Acest lucru se intampla in aproape egala masura atat in urban cat si in rural. dar numai in urban. Bucuresti. de cine asculta copilul Una din greselile parintilor. Relatia mama-copil a fost transformata in „cheie” a intelegerii procesului de umanizare si socializare a copilului (Pourtois si Desmet). iar de mama doar in 32 % din cazuri. Parintii din mediul urban se implica mai mult in alegerea prietenilor copiilor lor decat parintii din mediul rural.. faptul ca ponderea tatilor care aplica pedepse copiilor este de doua ori mai mare in urban fata de rural. La copilul de 6-7 ani mai apare ca factor de disciplinare bona. In rural interesul pentru alegerea prietenilor copilului scade odata cu cresterea in varsta a acestuia. cu toate acestea copilul asculta mai ales de tata intr-o proportie care depaseste 40%. 8% pentru grupa 3-5 ani si 14 % pentru copiii 6-7 ani)) au afirmat ca au intentia de a alege prietenii copilului lor. Din esantionul de 1588 de parinti cu copii prescolari. In cazul copilului de 3-5 mama intervine mai des in pedepsirea copilului decat la copilul de 6-7 ani. De aceea atitudinea de supra protectie. Ambii parinti detin impreuna peste 90 % din cazurile de pedepsire a copilului. strans in brate sau un mic gest amical) in mod frecvent.3.. iar 1164 au declarat ca apreciaza fizic copilul (mangaieri. pupici. vecinatatea si comportamentul prietenului copilului.Copilul va fi om cu toate calitatile si slabiciunile unui om”. 7.7. la ambele subgrupe de varsta a copiilor prescolari. Catre finele mileniului trecut rolul tatalui ca element de participare egala in educatie a fost din ce in ce mai mult subliniat. supracontrol si de subordonare neconditionata pe care multi parinti o practica pot conduce la distorsiuni grave in dezvolatrea normala a personalitatii copilului. (Recomandari psihanalitice pentru mame.

mai frecvent in mediul rural Peste 44 % dintre copiii prescolari sunt pedepsiti de parintii lor. Influenta traditiilor si obiceiurilor asupra practicilor parentale 90% din parintii intervievati au raspuns ca respecta traditiile si obiceiuri referitoare la cresterea copilului. Practici parentale trditionale a) Infasatul Din datele studiului rezulta ca aproximativ 60 % dintre parintii copiilor prescolari si-au infasat copilul. iar cele mai frecvente criterii sunt cunoasterea familiei prietenilor si vecinatatea. Dinre traditiile mentionate cel mai frecvent de parinti sunt serbarea zilei de nastere a copilului (97 % din parintii copiilor de 3-5 ani si 92 % dintre parintii copiilor de 6-7 ani au declarat ca respecta aceasta traditie) si pastrarea sarbatorilor traditionale care indeobste sunt legate de sarbatori religioase (Craciun. palmuire. peste 90 % din cazuri. dar si fizic in peste 75 % din cazuri. 72 % dintre parintii copiilor de 3-5 ani si 44 % dintre parintii copiilor de 6-7 ani au declarat ca aplica pedepse copilului lor. cu exceptia protejatului de deochi care in rural este mai frecvent. De cele mai multe ori parintii nu cunosc alternative la tipurile”traditionale” de pedepse Interdictia ca metoda de disciplinare este folosita de mai mult de jumătate din parintii copiilor prescolari. tras de par. abilitati si practici parentale determinate de TRADIŢII SI OBICEIURI 8. Actiunile pozitive ale copilului sunt laudate de catre parinti cel mai frecvent in mod verbal. Gama de traditii. Mos Nicolae etc) dar si Ziua mamei. consumul de alcool. tras de urechi. Ziua copilului etc Tot cu frecventa destul de mare au fost mentionate diverse obiceiuri (gauri in urechi la fetite si luarea motului). Aproape 30% dintre parinti se cearta in prezenta copilului. mai ales in mediul rural unde ponderea pedepselor fizice este mult mai mare decat in mediul urban. sarcasme) totalizeaza peste 80 % din tipurile de pedepse aplicate copiilor prescolari Pedepsele fizice (batai. Nu se remarca diferente semnificative intre respectarea acestor traditii la oras si la sat. oferirea de cadouri este mai putin frecventa. In mediul urban 16% din parinti au declarat ca vor sa se implice in alegerea prietenilor copilului. obiceiuri mentionate de parinti este destul de larga. insulte injurii. zgaltaire) reprezinta peste 2/3 din pedepsele aplicate copiilor prescolari Sunt putenic inradacinate modelele de educatie vechi. rudele. mai ales in mediul rural Peste 4/5 din parintii copiilor prescolari au declarat ca nu au intentia de a alege ei prietenii copiilor.2. 8. gelozia si neglijarea familiei. bazate pe impunerea disciplinei prin metode dure. CAPITOLUL 8 Cunosinte. Anul nou. copilul. Majoritatea parintilor au afirmat ca „trag o palma” copilului fara sa-si dea seama sau ca nu considera ca aceasta constituie un abuz fizic asupra copilului. Infasatul este o practica mult mai frecventa in mediul rural 15 .1. Pedepsele verbale (ridicatul vocii . indeosebi pentru copiii de varsta 6-7 ani In marea majoritate a cazurilor mama este cea care pedepseste copilul prescolar. perioade variabile de timp.- Motivele care declanseza certurile sunt in principal banii. dar peste 44 % din copii asculta de tata.

săşi formeze atitudini şi comportamente. Din numarul total al parintilor care au infasat copilul mai mult de 50 % au infasat copilul pe tot corpul. . precum şi pe cel generat de ambient. evoluate.Respectarea traditiilor si a practicilor traditionale de ingrijirea copilului sunt puternic inradacinata in conceptiile parintilor . • Jocul înlătură disconfortul generat de efortul de adaptare la un nou regim. « aşa m-a sfătuit familia » si « copilul este mai linistit «. Astfel. in urban doar 50 % din parinti au aceasta parere. • Jocul ajută copilul să asimileze noi informaţii prin acţiune nemijlocită.Aproximativ 60 % dintre parintii copiilor prescolari si-au infasat copilul. De asemenea.Peste 90% dintre familiile copiilor prescolari intervievate. respectata de cca 95 % dintre parinti si pastrarea sarbatorilor traditionale. acţiunea. Jumatate dintre familiile din mediul urban si aproape 70% din rural au tinut in permanenta copilului caciulita pe cap. . atat in urban cat si in rural. mult mai frecvent in mediul rural . specifice copilului mic. mobilizează forţele psihice de cunoaştere şi de creaţie ale copilului. desi s-a dovedit ca acesta nu are nici o legatura cu sanatatea copilului. perioade variabile de timp.Ponderea parintilor care cunosc ca practici traditionale precum infasatul sau purtatul caciulitei sunt daunatoare sanatati copilului este foarte redusa: doar 10 % in urban si numai 5 % in rural CAPITOLUL 9 IMPORTANŢA JOCULUI ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI Jocul. la sarcini şi provocări noi.Cele mai frecvente traditii sunt serbarea zilei de nastere a copilului.Jumatate dintre familiile din mediul urban si aproape 70% din rural au tinut in permanenta copilului caciulita pe cap ( tabel…). fiind orientat spre viitor.Cele mai frecvente justificari pentru infasat au fost: „pentru a avea picioarele drepte”. să-şi dezvolte capacităţi volitive. e bine să reţinem faptul că. aceasta practica fiind mai frecventa in mediul rural. jocul sprijină copilul în efortul său de a 16 . atât în formele lui incipiente. De asemenea. dar poate fi rezultatul unui exerciţiu repetat. este văzut ca una dintre căile principale ale devenirii. inter. ca activitate integrată în grădiniţă sau ca activitate de tip pluri-. De asemenea. o atmosferă plăcută şi stimulativă. cât şi în formele lui organizate.Cele mai frecvent justificari pentru infasat sunt „pentru a avea picioarele drepte”. de incongruenţa psihică. aşteptarea.Tot cu frecventa destul de mare au fost mentionate diverse obiceiuri: gauri in urechi la fetite si luarea motului . reuşita stimulării copilului depinde de dispoziţia de joc a adultului. surpriza. « aşa m-a sfătuit familia » si « copilul este mai linistit” . Concluzii la capitolul respectarea traditiilor si a practicilor traditionale . nu trebuie să uităm faptul că. . ineditul situaţiilor şi al conexiunilor create. Ceea ce jocul poate oferi copilului la timpul potrivit rămâne o achiziţie preţioasă toată viaţa acestuia pentru că: • Jocul creează un climat de încredere. asigurându-i acestuia pregătirea psihologică pentru învăţare. afirma ca urmeaza cel putin o parte din traditiile in cresterea copilului . de starea de oboseală.Aproape 80 % din parinti in mediul rural considera ca infasatul este „bun pentru copil” .unde ajunge la o pondere de peste 70 %. cognitive şi afective. apoape de jumatate au unfasat copilului doar picioarele (60 % in urban si 40 % in rural) b) Purtatul caciulitei sau al caciulitelor in casa este de asemenea un obicei bazat pe practica „traditionala” care considera ca astfel copilul este ferit de a se imbolnavi. • Jocul angajează intens. momentele de disjuncţie dintre aşteptările copiilor şi deznodământul jocului sensibilizează şi stimulează participarea. care nu poate fi supusă unor reguli sau norme.sau transdisciplinar în şcoală. . să asimileze modele de relaţii interpersonale.

să prezentăm exact coordonatele-cheie ale eşantionului nostru.2 procente din start). Ordinea se menţine chiar şi atunci când se analizează răspunsurile provenite din cele două medii de referinţă: urban şi rural.2. în contextul în care. care locuiau împreună cu copilul şi aveau responsabilitatea zilnică a îngrijirii acestuia. că e important ca ei să parcurgă şi studiile universitare. Faptul că marea majoritate a părinţilor intevievaţi consideră jocul ca fiind foarte important pentru dezvoltarea copilului este confirmat şi de datele privitoare la importanţa pe care o acordă aceştia studiilor copiilor lor. Tot în contextul în care părinţii declară că jocul este foarte important pentru dezvoltarea copilului. prin tradiţie.5 procente. iar pentru grupa copiilor de 6-7 ani. constatăm că marea majoritate. Dacă vorbim despre joc în cadrul acestui studiu şi de modul în care este el perceput în familie. jocurile în aer liber (95. Procentul favorabil se menţine şi atunci când se face distincţia între declaraţiile persoanelor din mediul urban (76.8% din 21. De asemenea. în 98. implicându-le intrinsec şi pe ele.7% pentru grupa de vârstă 3-5 ani şi 97. pentru grupa copiilor de 3-5 ani.întâlni realitatea şi rămâne cheia oricărui demers didactic. pentru grupa copiilor de 6-7 ani. din care.4% pentru grupa de vârstă 6-7 ani).1%) sau scade considerabil la grupa de vârstă 6-7 ani (14. respectiv 71%. De asemenea. îndeosebi din partea părinţilor cu studii 9. aşadar. Cum se joacă copiii şi cu cine O analiză a răspunsurilor primite din partea persoanelor intervievate (atât din categoria celor cu copiii cu vârste între 3-5 ani.5%) şi a celor din mediul rural (65%). în contextul în care diferenţa procentuală dintre cazurile de mame intervievate este de 6-6. trebuie. Astfel. Se constată. Procentul crescut de persoane care declară că jocul este foarte important pentru dezvoltarea copilului se justifică prin nivelul de educaţie al persoanelor intervievate (majoritatea au cel puţin liceul) şi.1% pentru grupa de vârstă 6-7 ani). pe măsură ce copilul se dezvoltă. un procent de 76.9% pentru grupa de vârstă 6-7 ani). Procentul se înjumătăţeşte la grupa de vârstă 35 ani (11. Importanţa jocului în dezvoltarea copilului Dacă analizăm răspunsurile primite din partea persoanelor cu copii în vârstă de 3-5 ani intervievate.9-11. este de apreciat faptul că nu există diferenţe semnificative între declaraţiile celor din urban şi a celor din rural (între 8. cât şi din partea părinţilor (7.1% pentru grupa de vârstă 35 ani şi 27. putem analiza şi declaraţiile celor cu copii din grupa de vârstă 3-5 ani care consideră că personalitatea copilului poate fi influenţată în bine.6% sunt declaraţii ale persoanelor intervievate din mediul urban şi 61. iar modalitatea aleasă pentru acest lucru este recompensarea cu jucării în 65.1% dintre cazuri. Totodată. în procent de 61. declară faptul că jocul este foarte important pentru dezvoltarea copilului şi numai 0. 9. considerând totodată.9% o frecventează regulat. părinţii intervievaţi consideră. un interes crescut pentru educaţia copilului şi o preocupare constantă pentru intrarea copiilor cât mai de timpuriu în sistemul de educaţia şi pentru parcurgerea studiilor până la cel mai înalt nivel.7% sunt declaraţii ale persoanelor intervievate din mediul rural). că este important să urmeze şcoala. rolul său este acela de a-l ajuta să evadeze din realitate. indiferent de vârsta copilului şi de mediul de provenienţă.9% dintre intervievaţi declară că propriii copii merg la şcoală. Acelaşi lucru se constată şi din declaraţiile persoanelor cu copii în vârstă de 6-7 ani intervievate (66% declară că jocul este foarte important.4%.6% din 42. Îngrijorător este locul ultim ocupat de jocurile/sporturile în cadru organizat care.7% cazuri declară că aceştia merg la grădiniţă şi în procent de 86. un penultim loc este ocupat de jocurile pe calculator (23.5% pentru grupa de vârstă 6-7 ani).9% pentru grupa de vârstă 6-7 ani) şi de activităţile de desenat/colorat (88. cât şi dintre cele cu copii cu vârste între 6-7 ani) cu privire la acest aspect. mai întâi. un procent de 88. mama se ocupă de educaţia copilului.5% pentru grupa de vârstă 3-5 ani şi 93. înregistrază un procent scăzut de interes atât din partea copilului. Aşadar. 70. chiar dacă. majoritatea persoanelor intervievate au fost mame căsătorite. cele mai multe dintre ele cu studii medii şi salariate.1.7% pentru grupa de vârstă 3-5 ani şi 8.2% declară că este neimportant. ne arată faptul că primele trei locuri sunt deţinute de jucării (96. prin faptul că procentul cel mai semnificativ al persoanelor intevievate a fost cel al mamelor.2%) 17 .5% pentru grupa de vârstă 3-5 ani şi 91.3% dintre cazuri.

respectiv în joaca cu acesta. mama se ocupă de educaţia copilului. prin tradiţie. stimulativă creată în mediul apropiat al acestuia. acest lucru este explicabil. în topul tipurilor de joc abordat. Cu toate acestea.4% pentru grupa de vârstă 6-7 ani). Aspectul este îmbucurător în contextul în care se constată faptul că. tata şi fraţii în interacţiunea cu copilul. dar şi o flexibilitate a părinţilor faţă de nevoile şi solicitările exprimate de copil în acest sens. în interiorul căminului.7% pentru grupa de vârstă 6-7 ani) şi jocurile în aer liber (36.4% pentru grupa de vârstă 6-7 ani). procentele sunt relativ apropiate la grupa de vârstă 6-7 ani (38. într-un procent considerabil de cazuri. dezvoltarea încrederii în forţele proprii etc. ar putea fi aceea legată de nivelul de educaţie al persoanelor intervievate (majoritatea au cel puţin liceul) şi. mama şi tata (37.3. în timp ce mama.7% pentru grupa de vârstă 6-7 ani. preferă o activitate mai liniştită. figurează. Un aspect pozitiv. de regulă. Interpretând aceste date. în contextul în care. familia din România înţelege şi apreciază importanţa jocului în dezvoltarea copilului şi îi acordă. Surprinzător şi plăcut este şi faptul că. în diferenţierile pe medii de rezidenţă. pe de altă parte prin faptul că diferenţa urban-rural este cel mai adesea justificată de diferenţa veniturilor familiei. în mediul urban. joaca cu jucăriile deţine primul loc la grupa de vârstă 3-5 ani. atât mama cât şi tatăl acordă o atenţie deosebită jocului cu copilul. totuşi. jocuri în aer liber – 57. Interesant şi. 9. totodată. în funcţie de vârsta acestuia.6% în urban şi 26.1% şi 31%) se joacă cu copilul. 18 . majoritatea erau mame (ieri – 31% cazuri pentru grupa de vârstă 3-5 ani şi 32. În rural nu sunt diferenţe pe grupe de vârstă.9% cazuri pentru grupa de vârstă 6-7 ani. îndeosebi mişcarea în aer liber. joaca cu jucăriile (42. în majoritatea cazurilor. Acest lucru este benefic pentru dezvoltarea copilului. pentru ziua anterioară (ieri). este de remarcat faptul că. aşa cum am prezentat în debutul analizei. Există o justificare suplimentară a acestei asocieri prin faptul că.5% cazuri pentru grupa de vârstă 3-5 ani şi 55. adesea. pentru socializarea şi disciplina copilului.24% cazuri pentru grupa de vârstă 3-5 ani şi 20. aşa precum jocurile în aer liber deţin primul loc la grupa de vârstă 6-7 ani. Când s-a jucat părintele ultima dată cu copilul şi ce anume Majoritatea răspunsurilor primite la acest item au fost. ca persoană care se joacă cu copilul. o atenţie deosebită. pe de o parte prin faptul că această unealtă a tehnologiei moderne are un impact crescut în mediul urban şi. cu jucării . Din nefericire. atât pentru grupa de vârstă 3-5 ani cât şi pentru grupa de vârstă 6-7 ani.2% pentru grupa de vârstă 3-5 ani şi 20. De asemenea. care favorizează apariţia comportamentelor pozitive. dintre care.4% în urban şi 26. putem spune că. fără diferenţe semnificative pe medii de rezidenţă. O justificare a procentului crescut de răspunsuri care atestă interesul tandemului mamă şi tată sau al formulei mama. procentele sunt relativ asemănătoare cu cele declarate de totalitatea persoanelor intervievate. îndeosebi pentru grupa de vârstă 3-5 ani.7% în rural pentru tandemul mama şi tata) şi mai pregnante la grupa de vârstă 3-5 ani (48. prin faptul că procentul cel mai semnificativ al persoanelor intevievate a fost cel al mamelor. Interpretarea datelor de mai sus ne oferă şi o perspectivă a gradului de implicare a părintelui în jocul copilului. fără diferenţe prea mari pe cele două medii de rezidenţă şi pe cele două grupe de vârstă.atunci când este vorba de cele două medii de rezidenţă şi. justificat este aici faptul că taţii preferă/încurajează jocurile în aer liber ale copiilor şi acest lucru pare să fie agreat deopotrivă şi de copii. părintele de sex masculin se simte în largul lui într-o activitate care implică mişcarea.6% şi 32. ţinând cont de ambianţa pozitivă familială şi. fapt care confirmă şi o oarecare cunoaştere a nivelului de dezvoltare al copilului în raport cu vârsta. asociind părintele de sex masculin cu joaca în aer liber. în ceea ce-l priveşte pe tată.3% în rural pentru acelaşi tandem menţionat anterior).5% pentru grupa de vârstă 3-5 ani şi 55. Un alt aspect pozitiv este şi acela că. ca şi în cazul declaraţiilor privind felurile de joc preferate de copil (itemul: cum se joacă copilul). cunoscând importanţa acestora pentru dezvoltarea fizică armonioasă.4%) sau mama. tata şi fraţii (25. nu acelaşi lucru putem afirma despre jocurile/sporturile în cadru organizat către care ar trebui orientaţi copiii. cum era de aşteptat. este faptul că jucăriile şi jocurile în aer liber primează în viaţa copilului preşcolar. scos în evidenţă de acest studiu. Astfel. încă de la vârstele mici.

3% pentru fete din grupa de vârstă 3-5 ani şi 95.3% . situaţia prezintă procente îngrijorătoare îndeosebi la copiii de sex masculin şi din mediul rural (58. 98.5% pentru băieţi din grupa de vârstă 6-7 ani).încurajări pentru activităţi artistice şi 96. procentul pentru încurajarea activităţilor casnice. La grupa de vârstă 6-7 ani. Aceste date ne confirmă preocuparea mai mare a părinţilor de băieţi din mediul rural şi a părinţilor de fete din mediul urban pentru acest tip de activităţi. Mai mult. datele culese nu confirmă acest lucru. 9.8% .6% pentru fete şi băieţi din grupa de vârstă 3-5 ani) şi CD-urile cu muzică sau poveşti (95. Acelaşi lucru îl remarcăm şi la jucăriile-maşini pentru cazul în care copiii sunt de sex masculin (98. În privinţa jocurilor războinice care. în calitate de persoane care răspund de educaţia copilului. înregistrează diferenţe sensibile (2-3 procente) pe cele două medii de rezidenţă (99. în funcţie de genul şi de vârsta acestora. în general. indiferent de sexul copilului.4% în rural pentru băieţi). faptul că procentele cele mai mari se înregistrează la băieţii din mediul rural ne îndreptăţeşte să credem că la sate încă se mai păstrează mentalităţi care ţin de tradiţii şi de o istorie zbuciumată a ţăranului român şi că acesta ar putea fi un punct de interes şi o provocare.8% pentru grupa de vârstă 3-5 ani şi 57.9.5% pentru grupa de vârstă 3-5 ani şi 97. interesului lor pentru educaţia copiilor. chiar dacă ele nu sunt o preocupare de top pentru părinţii de băieţi. a deprinderii de a duce la bun sfârşit lucrul început etc. în intervalul 600-1000 RON. pe ultimul loc sunt activităţile sportive.8% în cazul băieţilor din grupa de vârstă 3-5 ani. În acest context.5% în urban şi 96. fără diferenţe remarcabile pe cele două medii de rezidenţă.6% în cazul fetelor şi 98.7% pentru grupa copiilor de 6-7 ani). preferinţe în legătură cu tipurile de jucării cumpărate copiilor lor. constatăm procente aproape identice pentru aceste două tipuri de activităţi în urban.5% . respectiv: la fete. dezvoltarea răbdării. Astfel.încurajări pentru activităţi casnice la băieţi din aceeaşi grupă de vârstă).5% în cazul băieţilor din grupa de vârstă 6-7 ani).2% pentru grupa de vârstă 6-7 ani). pe ultimul loc sunt activităţile casnice.1% în cazul fetelor şi 98. se remarcă o tendinţă dominantă a părinţilor de a-şi încuraja copiii să-şi petreacă timpul liber în compania altor copii (98. Acest lucru se datorează. Un aspect pozitiv este faptul că. dar ordinea preferinţelor rămâne foarte strâns legată de sexul copilului. Activităţile de timp liber încurajate de părinţi În ceea ce priveşte timpul liber. fie în funcţie de sexul copilului. dar şi veniturilor familiale situate. totodată. pentru grupa de vârstă 3-5 ani şi 97. părinţii sunt primii vizaţi. jocuri care antrenează musculatura fină a mâinilor. fie pe cele două medii de rezidenţă. în mare parte.2% în rural pentru fete şi 92. în funcţie de vârsta sau sexul copilului. O situaţie asemănătoare o întâlnim şi în cazul jocurilor de construcţie sau al jocurilor tip puzzle. gândirea copiilor şi care stimulează dezvoltarea relaţiilor sociale. Acest lucru poate constitui punctul de plecare pentru ipoteza conform căreia comportamentul violent/agresiv al copilului/tânărului are rădăcini şi în educaţia primită.3% pentru fete din grupa de vârstă 3-5 ani şi 98.4.4% pentru băieţi din grupa de vârstă 3-5 ani). indiferent de mediu sau de grupa de vârstă.încurajări pentru activităţi casnice la fete. atât pentru fete cât şi pentru băieţi (95. deşi poate că ne aşteptam să găsim diferenţe majore între încurajarea activităţilor artistice şi a celor casnice. indiferent de sexul copilului. Ce tipuri de jucării preferă părinţii să cumpere Datele culese arată că părinţii au. De asemenea.5. cărţile de colorat (98. în procente relativ apropiate. cărţile de citit (97. nivelului de educaţie al părinţilor intervievaţi.încurajări pentru activităţi artistice şi 97% .4% pentru grupa copiilor de 3-5 ani şi 95. deşi ocupă ultimele trei locuri din listă. iar la băieţi. atât pentru băieţi cât şi pentru fete părinţii preferă.7% în urban şi 94. în multe dintre cazurile intervievate.9% pentru grupa de vârstă 6-7 ani). de regulă. Cu toate acestea. 19 . jucăriile-păpuşi sunt în top pentru cazul în care au copii de sex feminin (99. pentru cei care proiectează curriculumul şcolar. Interesant este şi faptul că nu există diferenţieri majore pe cele două medii de rezidenţă.

mama este cea care isi asuma atat raspunderea cat si derularea efectiva a activitatilor de crestere si educatie a copilului. In esantionul de familii cu copii de 6-7 ani intervievate doar in 7 cazuri tatal are responsabilitatea totala a ingrijirii copilului din care in 5 cazuri o imparte cu mama. fiind mai ridicat in mediul urban decat in rural. reprezentand 1.2 % tatal are responsabilitatea ingrijirii copilului. Din datele prezentului studiu se poate afirma ca implicarea tatalui. Traditional. respectiv 6 . implicarea tatalui in cresterea si educatia copilului este de data mai recenta in Romania. Concediul de crestere a copilului Un indicator care poate reflecta intr-o anumita masura interesul tatalui pentru cresterea copilului este “concediul pentru cresterea copilului”. Evident. Desi determinata de cele mai multe ori de ratiuni economice (de pilda in cazuri in care tatal este mai putin calificat decat mama care are un serviciu stabil pe care nu vrea sa-l piarda sau alte cause similare) participarea tatalui la 20 . in cresterea si educarea copilului sporeste odata cu varsta acestuia. spalat. cu bunicul intr-un singur caz. La ambele grupe de varsta prescolara se observa ca participarea tatalui in ingrijirea si educatia copilului creste odata cu gradul de pregatire si educatie al parintilor: cu cat acesta este mai inalt cu atat si participarea tatalui este mai importanta. alaturi de alti membri de familie. Din totalul esantionului de parinti cu copii 3-6 ani (n=817) doar in 10 cazuri. pe intreaga perioada de prescolaritate a copilului. un factor important care determina participarea mai accentuata a tatalui care. De pilda cand mama are responsabilitatea cresterii copilului tatal intervine in mai mult de jumatate din cazuri (in proportie de cca 55 %) in cresterea copilului prescolar. Prezentul studiu arata ca in cazul copilului in varsta de 3-5 ani in aproape jumatate din cazurile intervievate (49.Capitolul 10 Participarea tatalui la ingrijirea si educatia copilului prescolar In general. In familia romaneasca patriarhala mama creste copiii. desi se manifesta inca in mod timid si sporadic. cu mentiunea ca in timp ce la prescolarul mic « hranitul copilului » este predominant. atributiile parintilor in cresterea si ingrijirea copilului tinzand catre un echilibru intre cei doi parinti. iar practica dovedeste ca participare tatalui in cresterea si educarea copilului a crescut in ultimii ani. discutii cu copilul privind activitatile acestuia sau probleme ale copilului etc) De asemenea analiza are in vedere si frecventa cu care se face simtita participarea tatalui in diverse activitati. evolutia socioculturala a determinat modificari in aceasta atitudine. cu bunica in 4 cazuri. iar tatal munceste pentru a aduce mijloacele materiale necesare. din care 7 cazuri in urban si 3 in rural. in acesata situatie preia atributiile mamei intr-un program de complementaritate cu aceasta. de asemenea. Totusi din interviurile realizate a reiesit ca putini tati isi asuma singuri responsabilitatea copilului. vizite medicale etc) cat si la aspecte legate de educatie (joc. ponderea tatilor care sau ocupat de copil cel putin o data pe luna crescand la aproximativ 85 %. Lucrul in ture al unuia sau al ambilor parinti este. Activitatile cele mai frecvente la care participa tatal in educatia si ingrijirea copilului sunt hrana si jocul. 2 %) tatal a participat cel putin odata pe luna la ingrijirea sau educarea copilului. Din aceste 10 cazuri tatal imparte responsabilitaea ingrijirii copilului cu mama in 60 % din cazuri. Mediul influenteaza si el gradul de participare a tatalui la ingrijirea copilului. In cazul copilului de 6-7 implicarea tatalui este mult mai mare. la copilul de 6-7 ani tatal devine partener de joc pentru copil atat in afara casei cat si in casa. Implicarea tatalui in activitatile de ingrijire si educare a copilului : Activitatile la care participa tatal in cresterea copiilor de varsta prescolara au fost grupate pe mai multe categorii si subcategorii care se refera atat la nevoile fizice ale copilului (hrana. In cele mai multe cazuri tatal participa alaturi de alt membru de familie (cel mai frecvent mama sau bunica) la cresterea copilului. la ambele subgrupe de varsta. La toate activitatile implicarea tatilor in ingrijirea copilului este mai frecventa in mediul urban fata de cel rural. oferind o imagine mai clara asupra aspectului de consecventa sau de participare intamplatoare.

1%). la randul lui a fost crescut si alte consideratii antropologice.cresterea copilului in cadrul concediului legal de 2 ani este un factor favorizant pentru consolidarea legaturilor afective intre tata si copil precum si pentru cresterea abilitatilor parentale ale tatalui.5 % din respondenti). daca tatal este liber profesionist sau somer etc o varsta copilului In general tatii se implica in egala masura si in activitati de ingrijire cat si in activitati de educatie (joc. Din 590 de familii cu copii 3-6 ani care au raspuns la intrebarea « cine il pedepseste. daca mama are sau nu serviciu. numarul de copii. daca unul dintre parinti lucreza in alta localitate sau in alta tara. conversatii/dialog cu copilul etc) Activitatile cele mai frecvente in care se implica tatii in cresterea copilului sunt hranirea. pe copil » doar in 80 de cazuri acesta a fost tatal (13.In cazurile in care tatal participa la cresterea copilului el face acest lucru in colaborare cu mama (si in mai putine cazuri impreuna cu bunica) . Pedeapsa in sine poate fi perceputa diferit de catre fiecare parinte in functie de abilitatile parentale ale acestuia.Foarte putini tati isi asuma intreaga responsabilitate a ingrijirii copilului si aceste cazuri sunt determinate de situatii speciale . 21 . felul in care tatal. in general. In cazul copilului de 6-7 ani numarul si ponderea tatilor care pedepsesc copilul este mai mic (57 de cazuri reprezentand 9. modelele familiei. cu urmari benefice pentru etapele ulterioare de dezvoltare a copilului.3 % din totalul familiilor care au declarat ca pedepsesc copilul (n=613) Concluzii : Din analiza implicarii tatalui in ingrijirea si educatia copilului se pot sintetiza urmatoarele concluzii : . Totusi incidenta acestui indicator este mica. Participarea tatalui la pedepsirea copilului Un alt indicator care poate reflecta implicarea tatalui in educatia copilului este masura in care tatal participa la pedepsirea copilului. Nu credem ca in cazul copilului prescolar exista o relevanta a influentei varstei acestuia la momentul interviului. desi aceasta depinde in foarte mare masura si de o serie de alti factori cum ar fi educatia si nivelul de studii al parintilor. Un deficit de cunostinte referitoare la dezvoltarea copilului poate conduce la aplicarea unor pedepse neadecvate varstei si nivelului de intelegere a copilului.8 %) fata de rural (9. imbracarea si jocul Activitatile in care se implica cel mai putin sunt cela legate de ingrijirea sanatatii (mers la doctor) unde mama detine locul prioritar. iar implicarea lui este mai mare in mediul urban (17. daca subiectul este cel mai mare sau cel mai mic dintre frati. Din analiza datelor disponibile s-a observat ca tatal pedepseste mai frecvent baietii. .Implicarea tatalui in ingriirea copilului este relativ restransa in Romania.Marea majoritate a tatilor locuiesc cu familia .Masura in care tatal participa la educatia copilului este influentata de o serie de factori precum : o mediul de resedinta al familiei o nivelul socio-cultural al familiei o activitatile parintilor : daca lucreaza in ture.

Intrebati ce tipuri de jucarii ar prefera sa cumpere pentru copiii lor. educa si sensibiliza parintii referitor la egalitatea de gen constituie o prioritate.Capitolul 11 Influenta diferentelor de gen asupra cunostintelor. carti de colorat. dar au considerat ca hainutele pot fi diferentiate ceva mai mult pe cele doua categorii. unde incidenta este ceva mai ridicata decat la fetite. Cunostinte si atitudini ale parintilor referitoare la nevoile copilului La intrebarea « Considerati ca fetita dumneavoastra are nevoi diferite fata de cele ale unui baiat ? » 62. jocuri razboinice etc). parintii au fost de parere in marea lor majoritate ca ar cumpara papusi pentru fetite si masinute pentru baieti. iar cca 15 % nu au stiut sau nu au raspuns.mingii sau alte jocuri sportive. totusi exista unele tipare care par a fi inca bine inradacinate in atitudinile si practicile parintilor. ca de pilda cele referitoare la jucarii. . Analiza pe medii de resedinta arata ca nu exista deosebiri importante intre parerile parintilor din urban si din rural.3 % din parintii de fetite respondenti au declarat ca NU dar mai mult de o cincime (22. dar si aici exista o prevalenta pentru baieti : 84 % din parintii baietilor ridica tonul la ei dar numai 81% ridica tonul la fetite si 59. majoritatea pedepselor raman ridicatul tonului sau interdictia atat la fetite cat si la baieti. jocuri de construit . desi aproape 29 % din parinti au declarat ca ar cumpara masinute si pentru fetite si peste 15 % au declarat ca ar cumpara papusi si pentru baieti. fata de doar 42 % pentru baieti). In general.4 %) au declarat ca ii pedepsesc pe copii. 22 . haine sau activitati preferentiale. Atitudini si practici ale parintilor in legatura cu pedepsele diferentiate in functie de gen Exigentele parintilor cu privire la disciplina copilului sunt ceva mai mari in cazul baietilor. masini. Necesitatea de a informa. baietilor li se aplica mai degraba pedepse fizice cum ar fi bataia. Atitudini si practici ale parintilor referitoare la joc si jucarii determinate de diferentele de gen Atitudinea si practicile parintilor raman inca destul de mult cantonate in sfera diferentelor de gen atunci cand e vorba de jucarii. Aproximativ 90 % din parintii respectivi au considerat ca fetitele nu au nevoi diferite fata de baieti cu privire la educatie. Unul din aspectele importante pe care le abordeaza cursurile de educatie parentala este tocmai acesta. Desi din analiza datelor disponibile in prezentul studiu nu am putea declara ca familiile intervievate au conceptii discriminatorii cu privire la gen. carti de citit. optand pentru cumpararea unor astfel de jocuri atat pentru fetite cat si pentru baieti.9 %) au raspuns DA . atitudinilor si practicilor parentale ale parintilor cu copii prescolari 3. tras o palma. tras de urechi.6 ani Egalitatea de gen este un deziderat relativ nou in conceptiile sociale din Romania iar influenta lui in cresterea si educatia copilului este inca foarte putin constientizata de parinti. toate declaratiile acestora situandu-se pe aceleasi coordonate ca si tendintele generale.1 % aplica interdictia la baieti fata de doar 53 % la fetite. Din totalul de 401 parinti de baieti prescolari mici intervievati un numar de 182 (45. Totusi. CD uri etc parintii au fost de acord in cvasitotalitate ca nu exista diferente. Referitor la eventualitatea de a cumpara truse de machiaj pentru copiii lor parerile parintilor au fost mult mai categorice : aceste jucarii sunt adecvate fetitelor (79% ) si in foarte mica masura baietilor (10%) In cazul jocurilor de tip puzzle. Deosebirile de optiuni au fost mai importante in cazul jucariilor care reprezinta obiecte din casa sau din bucatarie unde parintii au considerat ca ele sunt potrivite indeosebi pentru fetite (91%. pondere ceva mai mica in cazul parintilor de fetite (respectiv 39%). mai ales cele traditionale (papusi.

In mediul rural ponderea parintilor care isi bazeaza explicatiile pe abilitati diferite este de peste 75 %. marcand. astfel. 23 .8 %) fata de fetite (92. considera ca atat baietii cat si fetele trebuie incurajati sa se joace in grupuri mixte. Parerile parintilor referitor la comportamentul in societate al copiilor in functie de gen Intrebati daca considera ca « nu este masculin ca baietii sa planga in public » cca 2/3 din parinti au declarat ca nu sunt de acord cu acesata afirmatie : totusi aproape un sfert au declarat ca sunt de acord. Intrebati ce argumente utilizeaza pentru a explica copilului diferentele dintre fetite si baieti doua treimi dintre parintii intervievati au declarat ca fac appel la aspectele biologice specifice celor doua sexe. Majoritatea covarsitoare a parintilor (aproximativ 98 %). aproape 40 % explica prin roluri si responsabilitati diferite si 25 % prin abilitati diferite. Desi diferentele de opinie sunt nesemnificative in functie de genul copilului totusi se remarca inclinatia parintilor pentru a canaliza mai mult baietii catre activitati sportive (97. in rural ponderea celor care au declarat ca nu au discutat aceste subiecte cu copiii este mai mare (6.In ceea ce priveste activitatile de timp liber parintii sunt. Evident ca aceste aspecte sunt influentate si de nivelul sociocultural al familiilor respective. de asemenea. desi aproape 60 % sunt de parere ca nu se poate face aceasta discriminare Referitor la comportamentul fetelor mai mult de jumatate din parinti considera ca ele sunt mai sensibile decat baietii si aproape 40 % din parinti opteaza pentru ca fetele sa fie educate mai ales pentru a deveni mame si sotii bune. explicatiile bazate pe aspectele biologice diferite fiind mai redusa decat in urban (55%). procent care in cazul baietilor scade la 92 %. de acord ca acestea pot fi asemanatoare atat pentru fetite cat si pentru baieti.8%) Deducem deci ca modelele traditionale de educatie continand unele subiecte “tabu” sunt inca prezente in practicile parintilor. 55 % din parinti au spus ca se refera la comportamente diferite. De asemenea mai mult de un sfert din parintii intervievati considera ca baietii sunt mai obraznici decat fetele. De asemenea ceva mai multi parinti din mediul rural considera ca fetele trebuie sa aiba preocupari casnice (97. De asemenea. desi peste 50 % din parinti nu sunt de acord cu acesata afirmatie. atat in mediul rural cat si in urban.5 %). o atitudine diferentiata in functie de gen.8 %).

Autorii isi rezerva dreptul de a opera eventuale revizuiri la redactarea raportului final al cercetarii. 1 .