SCOALA NATIONALA DE STIINTE POLITICE SI

ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA

BAZELE STIINTEI POLITICE

DOCTRINE POLITICE

MORARI PETRU
AN I GR. 8

BUCURESTI 2008
CUPRINS

I. DEFINITII ;
II. GENERALITATI DOCTRINE POLITICE ;
III. TIPURI DE DOCTRINE POLITICE.

III.A.1 DOCTRINA LIBERALA ;

III.A.2 DOCTRINA CONSERVATOARE ;
III.A.3 DOCTRINA DEMOCRAT CRESTINA ;
III.A.4 DOCTRINA SOCIALISTA.

III.B.1 DOCTRINA COMUNISTA ;

III.B.2 DOCTRINA FASCISTA ;
III.B.3 RASISMUL.

IV. CONCLUZIA.

I.

Definitii

Conform diferitor dictionare, cum ar fi : dictionar de neologisme, enciclopedic, politic,

precum si cele de editura franceza, conceptul de doctrina are in esenta aceiasi definitie.
Astfel, contopind intelesul mai multor definitii date de diferite dictionare conceptul de
doctrinaI se defineste ca fiind un ansamblu de principii, idei, teze, conceptii, cuprinse de un
anumit sistem filozofic, stiintific, politic, religios prin care se determina un anumit
comportament, o anumita mentalitate, o anumita orientare fata de diferitele aspecte ale vietii
oamenilor.
De la conceptul de doctrina deriva sensuri specifice doar unui anumit domeniu social,
cum ar fi conceptul de doctrina in sfera politica, care se defineste ca fiind tot un ansamblu de
principii, teze, conceptii, insa referitoare la organizarea si functionarea la nivel politic a
societatii.
Odata cu evolutia istorica au evoluat si dezvoltat si diferite forme de doctrine, acestea au
promovat si s-au manifestat in baza unor seturi proprii de principii si conceptii, iar studiul
evolutiei, promovarii si manifestarii a acestei diversitati de doctrine, precum si articulatiile
lor de conexiuni, apropieri si confluente este cunoscut drept definitia de doctrinologie.

II.

Generalitati Doctrine politice

La general vorbind despre doctrinele politice, acestea au drept caracter comun evolutia
lor istorica. Fiecare doctrina politica este atribuita unei anumite perioade istorice in care s-au
manifestat si s-au pastrat acele valori sociale si morale conforme cu ideologia promovata de
doctrina in cauza.
Intre ideologiile tuturor doctrinelor politice exista anumite aspecte care le fac mai mult
sau mai putin distincte, insa nu se exclud cazuri in care doua sau mai multe doctrine politice
contin aspecte tangibile, care uneori duc la variante ale uneia si aceleasi doctrine.
Realitatea sociala a fost si este in continua schimbare, acest fapt a determinat mereu
nevoia de adaprtare continua a doctrinelor la realitatea sociala, avand loc diferite modificari
sau transferuri de teze si principii de la o doctrina la alta, de aceea doctrinele politice au
aspecte de inetrferenta si nu se poate spune ca o doctrina politica este pura .
Indiferent de doctrina politica si de ideologia pe care o propaga, aceasta nu poate fi
general acceptabila, nu are caracter de universalitate pentru ca nu toti sunt adepti a unei si
aceiasi doctrine.
In functie de puterea de influenta a registului tematic al doctrinei politice asupra
aspectelor vietii sociale a oamenilor se reflecta performantele si contra performantele la nivel
de grup, clasa, comunitate in raport cu aspiratiile si orientarile fata de modul de organizare si
functionare a activitatii politice specifice perioadei istorice in care a activat doctrina politica.

III.
I

Tipuri de doctrine politice

Marcu Florin, Maneca Constant, Dicionar de neologisme, Bucureti, Editura tiinific, 1966, pp. 219,
369; Nouveau petit Larousse, Paris, Librairie Larousse, 1968, p. 328, 524; Mic dicionar enciclopedic,
Bucureti, Editura Enciclopedic Romn, 1972, pp. 302, 456; Dicionar politic, Bucureti, Editura
Politic, 1975, pp. 211, 280; Le Dictionaire de notre temps, Paris, Hachette, 1988, p. 446, 747.

Dupa clasificarea profesorului iesean Anton Carpinschi tipurile de doctrine politce

sunt : liberalismul, conservatorismul, socialismul marxist, socialismul reformist antimarxist,
comunismul, fascismul, centrismul convergentist, noua stng, noua dreapt .
Insa, raportanduse la modul de organizare si conducere a societatii unii politologi clasifica
doctrinele politice pe 2 ramuri :
A. Democratice :
1)
2)
3)
4)

Politice liberale si neoliberale ;

Politice conservatoare si neoconservatoare ;
Democrat crestine ;
Politice socialiste.

B. Dictatoriale :
1)
2)
3)
4)

Comuniste de tip marxist-leniniste ;

Politice fasciste ;
Politice rasiste, social-darwiniste, elitiste ;
Militariste.

In viziunea unor autori mai exista si o a treia categorie de doctrine politice si anume cele
tehnocratice. O astfel de viziune o are si Calin Vaslan : puterea trebuie, in mod necesar, sa
apeleze la specialisti tehnocrati care trebuie promovati inclusiv in pozitii de varf
decizionale II.
III.A.1. DOCTRINA LIBERALA
Liberalismul a aparut odata cu nasterea burgheziei. Asupra liberalismului s-au oprit cu
reflexii in lucrarile lor mai multi filozofi, oameni politici, cum ar fi: John Locke, Montesque,
Adam Smith, Robert Malthus, Benjamin Constant, Francois Guizot, Alexis de Tocqueville
s.a.
Doctrina politca liberala isi regaseste principiile ideologice atat in lucrarile litarare ale
autorilor politologi, cat si in textele diferitor acte solemne :petitii, declaratii care satu la baza
vietii sociale si politice din sec. XVII-XVIII.
Asa cum s-a vorbit mai sus orice doctrina politica are mai multe variante intre care exista
o anumita legatura in ceea ce priveste tematica promovata, nu face exceptie de la acest aspect
nici liberalismul, care contine si el urmatoarele ramificatii :liberalismul clasic sustinut in mare
masura de Declaratia drepturilor omului si ale cetatenului(1789), utilitarismul, liberalismul
neoclasic, neoliberalismul( conservator, social, anarhic etc.).
III.A.2.DOCTRINA CONSERVATOARE
Doctrina conservatoare este in stransa legatura cu feudalismul aristocratic si cu ideile sale
politce de la sfarsitul sec. XVIII si inceputul sec. XIX, care in felul lor de a se manifesta sunt in
II

Clin Vlsan, Politologie, Bucureti, Editura Economic, 1994.

contradictie cu conceptiile liberale si cu ideile revolutiei burgheze, referinduse in special la

revolutia franceza.III
Unii din initiatorii doctrinei conservatoare sunt : Joseph de Maistre, Louis de Bonald,
Friederich von Gentz, Karl Ludwing von Holler s.a., ale caror teze duc spre trasaturile
specifice acestui tip de doctrina : ordinea naturala , pune pe prim plan traditia si continuitatea,
iar forta si dominatia autoritara se bazeaza pe putere ; organismul social , se refera la faptul ca
individul trebuie sa se supuna puterilor ierarhic superioare, proprietatea privata este cea care
ofera libertate individuala si apara ordinea sociala, nu trebuie neaparat sa se recurga la revolutii,
ci la reforme pentru a se infaptui schimbari, nu se poate spune ca valoarea libertatii individuale
este absoluta, ea se supune altor valori.
Conservatorismul este o alta doctrina care se manifesta sub mai multe variante, fiecare
avand propriile conceptii despre sfera politica : conservatorismul traditional, individualist,
neoconservatorismul, dreapta religioasa.
III.A.3. DOCTRINA DEMOCRAT-CRESTINA
Doctrina democrat-crestina combina valorile si principiile pe care se bazeaza dreptatea
sociala cu valorile si principiile filozofiei si moralei crestine.
Mojoritatea surselor democratiei-crestine se regasesc in gandirea crestina, ai carei
sustinatori de valoare sunt Jaques Maritain si Emmanuel Maurier. Regimul tematic al acestei
doctrine coincide in cea mai mare parte cu principiile democratiei de astazi, cu punere mai mare
de accent pe apararea autoritatii spirituale.
iii.a.4. doctrina socialista
Doctrina socialista apare odata cu destramarea feudalismului si debutul capitalismului,
avand directii asemanatoare cu doctrinele liberala si conservatoare.
Termenul de socialism are origini latine provenite de la termenul socialis =social,
sociabil, care fusese mai intai folosit de englezul Robert Owen, apoi de francezul Pierre Leroux,
mai apare si in lucrarile francezilor Sainte-Simone Le Globe precum si in Phalanstere de
Charles Fourier. Insa o definitie mai coagulata este data pentru prima data de P. Leroux : O
doctrina care nu sacrifica nici unul din termenii formulei : LIBERTATE, EGALITATE,
FRATERNITATE si care ii impaca pe toti intr-o adevarata sinteza. .IV
Variantele doctrinei socialiste sunt specifice prin gradul ridicat de contradictie intre ele,
acestea sunt : socialismul utopic, revolutionar( comunist), reformist, bolsevismul.
III.B.1. DOCTRINA COMUNISTA
Doctrina comunista pleaca in principiu de la teoria si de la metoda de punere in aplicare a
socialismului revolutionar marxist, dar pe parcurs isi ia alte orientari in activitatea politica. O
coeziune intre ideile lui Marx si ideile lui Lenin a dus la formarea comunismului in Rusia, care
punea accent pe politic si pe stiinta si arta politica , aceasta detinand premisele economice si
sociale cele mai importante.

III

Edmund Burke, Reflecii asupra revoluiei din Frana.

Maurice Duverger, Le livre et la tournee Europeene, Paris, Edition Albin Michel, 1990, p.82

IV

iii.b.2 doctrina fascista

Sfarsitul primului razboi mondial cu toate dezastrele sale economice si umane care au
urmat, dar mai ales orgoliul lezat al statelor invinse, dornice de revansa a dus la apritia primelor
concepte ale doctrinei fasciste.
Doctrina fascista cu toate formele sale : mussoliniana, hitlerista, franchista, gardista etc.
promoveaza acelasi concept cu privire la imputernicirea sentimentului national si ignorarea
grupurilor etnice minoritare, decurganduse chiar si acte de violenta fata de aceste
grupuri( nazismul, hothysmul etc). Aceasta doctrina sustinea elitismul, care prevedea concetrarea
puterii pentru un grup restrans, sustinea si irationalismul, care se refera la faptul ca omul trebuie
sa se intoarca la instinctele sale primare, ca exista o rasa umana superioara celorlalte( rasa
ariana), aceasta este cea care formeaza civilizatia si cultura, iar dusmanii acestei rase sunt
iluministii, liberalii, marxistii, care trebuie eliminati complet si rasele inferioare care ar trebui
tratate ca niste animale, ele nu merita sa posede aceleasi valori morale ca si rasa superioara.
iii.b.3. rasismul
Rasismul poate sa devina doctrina politica doar in anumite conditii social-politice. Pana a
deveni doctrina politica rasismul parcurge anumite etape de ascensiune. Rasismul este atitudinea
negativa si de intoleranta a indivizilor fata de alte rase de oameni. Aceasta atitudine se poate
defini prin violenta, marginalizare, discriminare a unor grupuri etnice. Atunci cand aceasta
atitudine ia amploare in randul indivizilor unei societati, iar actiunile lor sunt indreptate
intentionat spre intolerarea acestor grupuri etnice si starea sociala respectiva evolueaza pan la
faza cand unii actioneaza si incurajeaza o astfel de atitudine pentru a manipula in obtinerea unei
functii de putere in societate, rasismul ajunge sa fie calificat drept doctrina politica.
Considerata fiind doctrina politica, rasismul isi gaseste si el sprijin in tezele formulate si
promovate de anumiti oameni de stiinta, cum ar fi : A. de Gobineau, Vacher de Lapouge,
Houston Stewart Chamberlain.
La cele enumerate si descrise pan acum ar mai fi de importanta inca trei
doctrine :NATIONALISMUL, CORPORATISMUL si ECOLOGISMUL, fiecare avand o
evolutie proprie, sistemul propriu de teze si conceptii, care au fost elaborate si si sustinute de
diferiti filozofi, sociologi, oameni politici si la care au aderat grupuri mai mari sau mai mici de
adepti.

IV. CONCLUZIE
Luand in considerare referintele de mai sus, am putea ca termenul de doctrina nu a fost
omis si nici n-a fost ignorat din literaturile atat romane, cat si universale, chiar mai mult, a fost
acceptat, folosit, definit in multe lucrari ale multor autori autohtoni si straini. Nu putem evita sa
nu folosim termenul de doctrina atunci cand de diferitele texte politice din diferite perioade si nu
numai, acest termen il intalnim si in texte din alte sfere decat cea politica, astfel termenul de
doctrina il gasim definit in mai multe dictionare romanesti si straine cum ar fi : Dictionar de
neologisme, Nouveau petit Larousse, Dictionar politic, Le Dictionnaire de notre temps, Mic
dictionar enciclopedic.
Deci, ceea ce stim despre doctrina politica este ca reprezinta un curent de gandire, care
include, sustine, promoveaza un set de teze, principii cu privire la organizarea si functionarea din
punc de vedere politic al unei societati. Odata ce aceste teze, principii sunt puse in practica de
anumiti oameni politici, treptat ele se ataseaza se de alte domenii ale societatii : economic,
militar, cultural, prin diferite metode, uneori recurganduse si la revolutii, lovituri de stat si alte
mijloace tiranice.
Orice doctrina politica isi are o anumita evolutie in timp si fiecare este caracteristica unei
anumite perioade istorice. Multe doctrine politice isi au debutul in diferitele lucrari literare in
care sunt expuse idei ale unor oameni de stiinta, oameni politice despre modul de organizare,
functionare, comportament al oamenilor in societatea in care traiesc, dar nu numai, astfel de idei
apar si odata cu intocmirea diferitor tratate, pacte, legi la baza carora stau principiile
fundamentale ale convetuirii oamenilor in societate.
Oricat de revolutionare ar fi o doctrina politica ea nu poate fi considerate ca un ansamblu
separat, ci cu multe tangente si plecari de la alte doctrine politice promovate anterior, dar care
lanseaza cateva tematici noi sau aceleasi, dar mult mai actuale in ce priveste realitatea sociala la
care se raporteaza.
Daca ne intrebam ce tipuri de doctrine politice exista si au existat si ce regimuri tematice
au promovat, atunci putem gasi raspuns analizand modul, mijloacele folosite pentru a pune in
practica aceste doctrine si pentru a le mentine in viata sociala, astfel tipurile de doctrine politice
se despart in doua mari categorii : DEMOCRATICE si DICTATORIALE, de la aceste denumiri
se rezuma si modul, mijloacele de punere in practica, mentinere a doctrinelor politice, precum si
tipurile de regimuri tematice pe care le promoveaza.
Prerea mea este ca toate doctrinele politice intalnite pan acum nu sunt si nu vor fi
singurele existente vreodata in viata oamenilor din diferite popoare. Cu siguranta vor mai fi
altele, pentru ca societatea permanent se schimba, progreseaza, se dezvolta si odata cu aceasta se
formeaza noi mentalitati, care vor sesiza noi nevoi ale societatii de organizare, functionare,
convetuire, bazate pe noi principii, iar aceste noi principii vor fi cuprinse in doctrinele politice
lansate de aceste noi mentalitati.

Bibliografie

www.scribd.com;

Florian Tanasescu, Doctrine si Institutii Politice, Editia IV.