ASCETICA SI MISTICA IN TEOLOGIA PARINTELUI STANILOAE Teologia contemporana romaneasca si chiar cea ortodoxa in general a !

ost in mod simtitor im"ogatita in #ltim#l timp prin acti$itatea de exceptie des!as#rata de parintele %#mitr# Staniloae rec#nosc#t ca !iind cel mai mare pro!esor al Ortodoxiei secol#l#i nstr#& 'in o"ser$ator al s#"tilitatilor patristicii rasaritene si ap#sene c#noscator de seama al gandirii protestante si catolice din perioada medie$ala si din cea a #ltimelor secole om al condei#l#i s#rprin(ator al !armec#l#i dar si al capcanelor pre(ente in l#crarile de c#lt#ra ori !ilosos!ie ale epocii sale sa# anterioare acesteia parintele Staniloae este persoana c# care a "inec#$antat %#mne(e# pe romani si Ortodoxia& Ca dogmatist l#ptator in camp#l atat de spinos si al#necos al !orm#larilor in$atat#rilor de credinta doritor sa descopere sens#ri asc#nse din mari l#crari d#ho$nicesti si sa !aca mai limpede prin conci(i#ne si sistemati(are c#noasterea gre#tatilor #rc#s#l#i spirit#al dar si maretia intalnirii #ltime c# %#mne(e# n# era posi"il ca din preoc#parile sale si sa lipseasca st#di#l asceticii si misticii adica cercetarea dr#m#l#i pe care tre"#ie sa)l #rme(e om#l pana la #nirea c# *ristos si $ederea l#minii d#mne(eiesti& Orice !apt mistic !ascinea(a si incanta prin al#ra e(oterica tainica de nec#nosc#t pe care noti#nea si)o impropria(a datorita #nei alat#rari p#r terminologice& %ar dincolo de incantare si !ascinatie se simte !#ndament#l d#ho$nicesc al #nei trairi care trimite la ne"an#ite i($oare de a#tenticitate la descoperirea res#rselor personale la #rc#s si ne$ointa l#pta a#todepasire si inc#n#nare c# dar#ri s#pranat#rale& Ind#mne(eirea om#l#i+ Iata c#n#na iata i("anda iata $aloarea datorita mai intai pe *ristos iar apoi de ascetica si mistica via media intre teologia dogmatica si cea morala care impr#m#ta si din #na si cealalta spre a impre#na si o!eri intr)o l#mina no#a as#marea ind#mne(eirii
1

om#l#i castigata de Mant#itor#l prin cr#ce si in$iere& Urc#s#rile s#nt grele dar c# atat mai m#lt cel d#ho$nicesc taram #nde l#pta n# se da ,,impotri$a tr#p#l#i si a sangel#i ci impotri$a incepatoriilor impotri$a stapaniilor impotri$a stapanitorilor int#neric#l#i acest#i $eac impotri$a d#h#rilor ra#tatii care s#nt in $a(d#h#ri-- .E!es& / 012& %e aici si $arietatea metodelor si modalitatilor de im"ogatire spirit#ala spre "ine de cresterea c# *ristos si in *ristos in $ederea #nirii reale c# %#mne(e#& Proces#l de mant#ire pres#p#ne rec#noasterea realitatii pacat#l#i stramosesc sa$arsit de protoparintii Adam si E$a si a starii pacatoase in care a a3#ns !irea omeneasca prin repetarea greselii !ata de %#mne(e# si de semeni& Intr#parea 'i#l#i petrec#ta din i#"irea di$ina pentr# om si pentr# intreaga creatie ad#ce resta#rarea si ridicarea !irii noastre pana la acel ni$el de ind#mne(eire peste care daca ar trece ar inceta sa mai !ie !ire #mana& Iar in dorinta aprinsa d#pa ind#mne(eire se simte dor#l pro!#nd de depasire si inscriere a persoanei pe !ront#l l#ptei spirit#ale care poate d#ce la asemanare c# %#mne(e# prin experienta c#noastere si progres& Pentr# parintele Staniloae ascetica si mistica sa# antropologia desa$arsirii crestine semni!ica #n #rc#s si #n pisc echi$alente experierii sp#remei apropieri a di$initatii de persoana #mana c# a3#tor#l !ortelor nat#rale ale acesteia spri3inite de p#terea di$ina ce se a!la de la 4ote( in !iecare s#!let& Operele S!intilor Parinti s#nt indispensa"ile ind#ho$nicirii si ind#mne(eirii noastre prin #rmare ne!olosirea lor in examinarea reg#lilor care d#c pe om de la prima treapta a #rc#s#l#i spre desa$arsire pana la contemplatie este de neinchip#it& Caci ei ne arata ca acesta este pisc#l la care se a3#nge prin e!ort s#stin#t5 contemplarea si #nirea c# %#mne(e#& A$em asadar #n indel#ngat e!ort de p#ri!icare .asce(a2 si inc#n#narea acest#ia prin atingerea asemanarii c# %#mne(e# .mistica25 ,,%aca mistica indica p#nct#l c#lminant al $ietii religioase asce(a c#prinde #rc#s#l care d#ce spre acest pisc-- 0& %esi este aproape #nanim rec#nosc#t ca delimitarea dintre ascetica si mistica este data de
2

nat#ra speci!ica a !iecareia .in asce(a l#pta impotri$a pacat#l#i si rodirea de !apte "#ne pana la atingerea $irt#tilor in !apt#l mistic $ederea l#minii d#mne(eiesti2 n# se poate imp#ne o limita precisa ca si granita care sa n# poata !i depasita de p#terile spirit#ale castigate in primele etape ale #rc#s#l#i ori de energiile di$ine care ne asteapta la capat#l l#i& Pentr# ca pe de o parte l#mina care se impartaseste in starea de contemplatie insoteste persoana si pe parc#r#sl etapelor ce tre"#iesc parc#rse prin asce(a iar pe de alta parte la $ederea l#minii om#l e a3#tat de "inele progresi$ pe care l)a castigat prin #rcarea s#ccesi$a a treptelor spirit#ale care se imp#n a !i depasite& %ar atat in asce(a cat si in mistica #manitatea este "inec#$antata c# #n har special al l#i %#mne(e# o!erit ca a3#tor si spri3in pentr# atingerea desa$arsirii !ara ca !iinta #mana sa !ie coplesita in asa mas#ra de aceste dar#ri incat sa n# mai pastre(e constiinta de sine ca p#terile sale s#nt limitate si ca n# prin sine ci prin %#mne(e# g#sta din "#natatile de la masa imparatiei& Posi"ilitatea ind#mne(eirii se o!era in prim#l rand printr)#n dar5 acela al i#"irii l#i %#mne(e# si al intr#parii si 3ert!ei l#i Iis#s *ristos ca 'i# al Tatal#i pentr# om& %#mne(eiasca dragoste im"raca toata creatia& 'iecare existenta asa 6(isa de sine se s#stine de !apt prin s#praexistenta l#i %#mne(e# Care pe toate le im"raca in i#"ire& %e)a"ia d#pa ce ne)a i#"it El pe noi am incercat si noi experierea i#"irii personale pentr# El ca rasp#ns la dragostea L#i& %oar ca rasp#ns#l nostr# oricat de "ine intentionat ar !i si oricata $ointa ar contine n# poate !i decat i#"ire din i#"irea pe care am primit)o ca dar de la Creator#l si Proniator#l nostr#& %ragostea noastra este de !apt dragostea Tatal#i insa El o primeste ca si c#m ar !i intr# tot#l strad#inta #mana in $ederea impropierii 3ert!ei pe care *ristos a primit)o in acelasi moti$ al dragostei pentr# mant#irea neam#l#i omenesc& Rastignirea ca 3ert!a cere sa !ie as#mata de catre !iecare persoana prin 3ert!elnicie proprie si smerenie care repre(inta trepte ale #rc#s#l#i spirit#al& Parintele %& Staniloae arata5 ,,7ert!a l#i *ristos pentr# noi s)a d#s pentr# a ne atrage in starea de 3ert!a ade$arata pentr# a ne ridica din $iata de egoism& %e aceea ea tre"#ie sa)si !aca
3

e!ect#l pana la capat tre"#ie sa)si $ada implinita #rmarea d#pa care se cere--1& Si c#m poate !i #rmata 3ert!a daca n# prin alte 3ert!e in scop#l atingerii asemanarii c# di$initatea si ridicarii e#l#i personal pana la trairea $ietii in *ristos& In al doilea rand ascetica si mistica prop#n cea mai stransa relatie interpersonala& Ca chip al Chip#l#i 'i#l#i l#i %#mne(e# om#l a !ost creat persoana pentr# ca sa se poata raporta in mod $i# dinamic la Persoana s#prema& Relationarea sa n# este moarta p#stie lipsita de $i$acitate ca si c#m ar incerca p#nerea in circ#latie a #nei pl#ralitati de $alori spirit#ale intre sine si o nat#ra statica& %impotri$a partener#l de dialog este Persoana a"sol#ta necreata Care)l im"raca in cele proprii Ei !ara sa poata lepada !iinta creata& Relatia este posi"ila n#mai daca persoanele a# o intalnire a lor in ce$a propri# !iecareia in caracteristica sa# ideal& Aspiratia s#!let#l#i omenesc d#pa l#mina c#noastere transcendent do$edeste dorirea spre cele spirit#ale si nep#tinta s#"3#garii totale de catre materialitatea creatiei& Aceasta aspiratie insa a3#nge sa !ie implinita prin intrarea in com#ni#ne c# %#mne(e# n#mai intr#cat %#mne(e#)personal se deschide spre om in re$elatie de #nde om#l a3#nge sa)l c#noasca& %eschiderii #mane generata de i#"ire si 3ert!a %#mne(e# rasp#nde prin deschiderea Sa catre om de #nde i($oraste c#noasterea intai ca atentie si c#rio(itate mai apoi ,,!ata catre !ata--5 ,,%aca persoanele #mane s#nt manate la#ntric spre deschiderea prin l#mina inseamna ca ele a# ca !#ndament care le)a creat si le s#stinea c# aceasta tendinta com#ni#nea treimica de Persoane ca $esnica si s#prema deschidere reciproca in l#mina i#"irii- 8& 'iindca e persoana om#l n#)si d#ce sing#r gre#tatea cr#cii a l#ptei impotri$a pacat#l#i si a s#!erintelor pentr# sa$arsirea l#i ci simte contin## pre(enta personala a l#i *ristos Care)i este a3#tor si model spri3in si tinta& 9iata l#i *ristos ca Om o!era in permanenta modele de traire si i($oare de c#noastere co"orate din preaplin#l personal al S!intei Treimi& Inalt#rarea de catre om a pacat#l#i si atintirea pri$irii spre %#mne(e#
4

intalneste "ratele intinse ale Tatal#i care)Si asteapta !i#l risipitor& Si)l intampina pentr# ca stie ca este al Sa# si este persoana& Celor do#a moti$atii anterior exp#nse in scop#l do$edirii posi"ilitatii de ind#mne(eire a !irii omenesti li se ada#ga d#pa parintele Staniloae o a treia5 a3#tor#l e!ecti$ pe care)l primeste om#l in incercarea de a)si stapani pornirile pacatoase de a se intrece pe sine in sa$arsirea "inel#i si a se !ace plac#t l#i %#mne(e#& Toate cele intreprinse de %#mne(e# de la creatie pana la Cinci(ecime iar in sens mai larg pana in #ltima clipa a existentei noastre5 ad#cerea intr# !iinta re$elatia pronia intr#parea 'i#l#i moartea in$ierea inaltarea la cer pogorarea S!ant#l#i %#h s#nt e$enimente ma3ore care intra in plan#l de mant#ire a l#mii& Inca de la 4ote( *ristos loc#ieste in camara asc#nsa a s#!let#l#i nostr# asteptand prima intentie hotarata si cel dintai pas spre El care se !ace adeseori tot la im"old#l Sa# de Care ne impartasim si prin celelalte S!inte& Taine iar in mod#l cel mai apropiat si personal in S!anta E#haristie $ine sa intregeasca spri3in#l spirit#al si acesta n# doar in sens#l mortii !ata de pacat si daramarii om#l#i $echi din noi ci si ca l#crare po(iti$a de castigare a $irt#tilor& Chiar acord#l nostr# de a accepta sa l#cram impre#na c# *ristos Cel din noi la de$enirea cea no#a n# ne apartine ci este tot #n har al L#i& C# toate acestea %#mne(e# n# poate l#cra impotri$a $ointei n# poate sili respectand li"ertatea acordata prin creatie iar pre(enta Sa in adanc#rile !iintei n# contra$ine si nici n# contra(ice li"er#l ar"itr#& In momentele de !ericire in cele de s#!erinta si neca( de la nastere la mormant pre(enta di$ina este #n ,,alter ego-completand si intregind e!ort#rile spre mant#ire caci ,,n# e $or"a n#mai de moartea om#l#i $echi al pacat#l#i ci de moartea noastra ca s#"iect general pentr# ca sa $iet#iasca *ristos in noi ca s#"iect .Gal& 1 1:2& %ar e# ins#mi s#nt in *ristos& El S)a !ac#t s#"iect#l dinla#ntr# al s#"iect#l#i me# !ara sa incete(e de a !i in El ca s#"iect dar $a(and#)ma implinit in El si plin de "#c#rie pentr# aceasta implinire-- ;& Asadar sinele propri# se s#"stit#ie pre(entei reale si i#"itoare a l#i *ristos Care traieste in propria)mi persoana iar !aptele care le sa$arsesc repre(inta in
5

!apt o sim"io(a de "#na intentionalitate si implinire& %aca cea dintai imi apartine ca re(#ltanta a inclinarii $ointei spre sa$arsirea "inel#i desa$arsirea !aptei inc#n#narea intentiei s#nt ale l#i *ristos& Loc#irea L#i intr# mine si inc#n#narea intentiei s#nt ale l#i *ristos& Loc#irea L#i intr# mine si incercarea mea de a !i asemenea L#i 6 ceea ce ma sit#ea(a intr# El 6 repre(inta relatia cea mai apropiata dintre %#mne(e# si om#l care se strad#ieste sa atinga #nirea sa deplina c# persoana di$ina& Tre"#ie sa remarcam insa si !apt#l ca *ristos n# ne este doar spri3in si a3#tor !iind alat#ri de noi in #rc#s#l spirit#al El este si tinta scop in!rangerea patimilor si castigarea $irt#tilor implinind#)se c# pri$irea indreptata spre Cel ce ne asteapa ast!el incat n# arareri a$em impresia ca !aptele "#ne s#nt opere care ne apartin in intregime& Realitatea este ca %#mne(e# ne cala#(este pasii caci !ara El n# p#tem !ace nimic& Urmand celor mai m#lti S!inti Parinti si in special l#i E$agrie si S!ant#l#i Maxim Mart#risitor#l parintele %#mitr# Satniloae imparte teologia ascetica si mistica sa# cercetarea as#pra $ietii spirit#ale in trei etape5 !a(a acti$a a contemplatiei nat#rale si a contemplatiei mistice a l#i %#mne(e#< ast!el cele trei se mai pot n#mi5 a p#ri!icarii a il#minarii si a $ederii l#i %#mne(e#& Prima apartine in mod categoric asce(ei iar #ltima misticii& Treapta il#minarii in !#nctie de prisma prin care este pri$ita poate sa apartina si asceticii si misticii desi !oarte adesea este aratata ca !acand parte din #rc#s#l propri#)(is adica din ascetica& Moti$#l este ca ea pleaca de la contemplarea creatiei si c# a3#tor#l apo!atism#l#i il d#ce pe om pana la #nirea tainica !iind #mplerea de har#l di$in prin apropiere neincetata dar niciodata deplina de l#mina d#mne(eiasca& P#ri!icarea prima treapta a $ietii spirit#ale este #na de l#pta s#stin#ta si necontenita a s#!let#l#i care tan3este deplin d#pa implinirea per!ecti#nii o!erite de posi"ilitatea impartasirii de im"#c#ratoarele dar#ri i($orate din !iinta l#i %#mne(e#& ,,Ra("oi#l ne$a(#t-- se d#ce impotri$a pacat#l#i si patimii realitati care marchea(a ,,cel mai co"orat ni$el la care poate cadea !iinta omeneasca--=&
6

S#"stanta lor tre"#ie ca#tata intr)o an#mita sete a !irii d#pa in!init ca d#pa element#l care sa)i con!ere implinirea doar ca aceasta sete n# se mai gaseste indreptata spre a#tentic#l in!init om#l p#tand el ins#si sa de$ina #n centr# .!als2 al in!initatii& Ase(area sa intr)o l#mina care n# c#rge din di$initate si care poseda o stral#cire inselatoare este amagirea strec#rata de catre dia$ol in s#!let#l om#l#i re#sind#)se ast!el starnirea esentei pacat#l#i 6 egocentrism#l& In loc sa tinda si sa se s#"ordone(e #n#i p#nct central sit#at in a!ara de sine si pe care sa)l rec#noasca drept realitate #ltima om#l le ad#na pe toate la sine cre(and#)se stapan#l lor si #nic#l posesor& Amara inselatorie+ %in !als chi$ernisitor de$ine ade$arat sl#3itor si s#p#s celor pe care a incercat sa si le s#"3#ge a3#ngand sa !ie p#rtat acolo #nde n#)i este $oia& Cand isi $a da seama de realitatea in care se gaseste $a !i tar(i# iar aceasta re$enire intr# sine ii $a ad#ce #n de(g#st total pe care aproape intotdea#na #itand de %#mne(e# .ade$arat#l Centr#2 $a incerca sa)l ,,ind#lceasca-- prin #itare si prin reinceperea acti$itatii inselatoare de a de$eni el centr# de gra$itatie& ,,Prin patimi sens#l om#l#i com#nica l#mina sens#rilor& Toate se int#neca& N# e $or"a de #n int#neric in care n# se mai $ede nimic ci de #n int#neric care n# mai deschide $ederea spre sens#l ade$arat al existentei de o cale care n# arata decat spre o in!#ndat#ra care e data drept sens& .>2 Om#l se resemnea(a c# moartea totala c# sc#rtele placeri #rmate de de(g#st& E #n int#neric care e $a(#t ca l#mina& E o !alsa l#mina--/& Egoism#l odata mani!estat ad#ce c# sine mandria mama a t#t#ror pacatelor si patimilor& Ca#(a #ltima a ra#l#i n# este insa nici mandria ci mistica rasariteana do$edeste ca #itarea de %#mne(e# este pilon#l pe care cladeste intreg#l edi!ici# al !iintei pacat#l#i& Cat pri$este e$ol#tia care se prod#ce prin trans!ormarea a!ectelor nepacatoase "#ne in sine atat timp cat raman in !#ncti#nea lor "iologica in pacate si apoi prin repetare in patimi ni se arata ca proces#l este de o s#"tilitate inimagina"ila si ca prim#l pas al acest#ia este momeala sa# atac#l& Acesta marchea(a ar#ncarea prin partea dia$ol#l#i a #n#i gand
7

care ne prop#ne posi"ilitatea sa$arsirii !aptei pacatoase& Ca pro$enienta prop#nerea este a dia$ol#l#i care pre(inta dil#at ca prin ceata o sit#atie an#me dar poate $eni si din adancimile spirit#ale ale om#l#i indeose"i cand este $or"a de repetarea pacat#l#i& Moment#l c#lminant n# al atac#l#i propri#)(is .ca si prop#nere2 ci al proces#l#i complex care #rmea(a sa se des!asoare este cel in care constiinta ia aminte la tentati$a de atac !ac#ta& Etapa are importanta decisi$a prin aceea ca desa$arsita inchidere a simt#rilor in !ata momelii ar#ncate si respingerea c# a3#tor#l rati#nii a prop#nerii !ac#te insemnea(a stoparea e$ol#tiei si neprimirea treptelor #rmatoare adica a insotirii consimtirii si a !aptei propri#)(ise& %aca atac#l gaseste eco# in $ointa $or aparea dintr)o !alsa rati#ne arg#mente s#stinatoare ale s#"iect#l#i atac#l#i care integral ori macar in parte $or trada rati#nea a#tentica 3#sti!icand#)si cat mai "ine po(itia& Incep#t#l ade(i#nii este echi$alent#l clipei de e(itare in care se poate a!la rati#nea si alat#ri de ea $ointa amando#a lasand po!tei dest#l timp pentr# a se starni in asa mas#ra incat o respingere sa !ie daca n# imposi"ila cel p#tin gre# de reali(at& Si pentr# ca este $or"a in special de $ointa si rati#ne cele de care depinde in mod c# tot#l deose"it primirea sa# respingerea atac#l#i operele patristice arata ca prima treapta a r#perii de pacat si de starea pe care acesta o creea(a este credinta sing#ra in stare sa imp#na o atit#dine !erma& Se $or"este deci de o l#pta care se d#ce pe plan spirit#al dar in care 6 tre"#ie remarcat 6 creat#ral#l are #n aport deloc lipsit de importanta& Prin str#ct#ra dihotomica om#l si el creat#ra este ase(at intre !iinta p#r spirit#ala si starea p#r materiala amando#a repre(entand tendinte ce n# pot !i ignorate& Este !oarte ade$arat ca !ortele lor s#nt inegale dar la !el de ade$arat e ca si pacat#l a introd#s in l#me sit#atia anormala de ca#tare in!rig#rata a celor materiale a palpa"il#l#i a imediat#l#i dar#itor al placeri n# de "#c#rii5 ,,%aca n)ar !i #n %#mne(e# transcendent l#mii la $ar!#l existentei si o materie la treapta cea mai de 3os a ei si daca n)ar !i om#l care este in legat#ra si c# %#mne(e# si care c#prinde si materia l#mii prin tr#p existenta ar !i monotona extrem de
8

saraca& Prin om se poate spirit#ali(a si ind#mne(ei materia organi(ata in tr#p si in ordinea #riasa a cosmos#l#i dar om#l poate !i si ispitit mai #sor capatand il#(ia prin placeri in!erioare ca ele s#nt sing#rele placeri posi"ile--?& Starea de dependenta a om#l#i prin s#!let de rati#nea transcendenta iar prin tr#p de materie il imp#ne ca !actor de echili"r# intre cele do#a stari a$and menirea de a spirit#ali(a cele materiale si de a le ridica c# sine in %#mne(e#& Rol#l sa# dar si responsa"ilitatea s#nt pe mas#ra ideal#l#i pentr# care a !ost creat din care $ine si in care se intoarce& Intr#parea 'i#l#i ad#ce c# sine re$enirea om#l#i in starea primordiala de !r#m#sete spirit#ala negraita dar si depasirea acestei stat#ri caci !irea #mana a !ost ridicata in S!anta Treime odata c# inaltarea Mant#itor#l#i& Reali(area este insa o"iecti$a impropierea ei necesitand personala inaltare catre cele mai pres#s de !ire& Intram asadar in esenta celei dintai trepte spre ind#mne(eire a p#ri!icarii la s!arsit#l careia $irt#tea tre"#ie sa ia loc#l pacat#l#i spre a !ace posi"ila depasirea sit#atiei de in!l#enta a material#l#i as#pra spirit#al#l#i si de prop#lsare a s#!let#l#i catre celelalte do#a trepte il#minarea si #nirea mistica& 'ara a e$ita pre(entarea aman#ntita a $re#nei metode practice care sa d#ca la p#ri!icare asemenea modele p#tand !i intalnite la tot pas#l in teologia patristica parintele Staniloae exp#ne mai ales re!lexii despre reg#lile ascetice si despre trairea lor #rmarind in special ,,Scara-S!ant#l#i Ioan Scarar#l ,,Metoda-- l#i Calixt si Ignatie @antopol ,,Ra("oi#l ne$a(#t-- al l#i Nicodim Aghitori#l& Re!lexiile s#nt presarate insa de remarci insemnate ale altor S!inti Parinti la loc de !r#nte sit#and#)se intr)o posi"ila ierarhi(are5 S!ant#l Maxim Mart#risitor#l S!ant#l Marc# Ascet#l %iadoh al 'oticeii Antonie cel Mare Nil Ascet#l etc& Chiar de la S!ant#l Maxim este impr#m#tata ,,schema cea mai simpla si cea mai coresp#n(atoare $ietii d#ho$nicesti .>2 care considera ca #rc#s#l spirit#al are #rmatoarele sapte trepte5 credinta !rica de %#mne(e# in!ranarea ra"darea si indel#nga ingad#inta nade3dea nepatimirea i#"irea--A&
9

%intr# incep#t se arata ca sing#re !ortele #mane s#nt ins#!iciente pentr# a initia l#pta de p#ri!icare s#"liniind#)se rol#l har#l#i pe care)l primeste om#l in Taina 4ote(#l#i si nep#tinta cel#i care n# se impartaseste din aceasta prima Taina de a progresa pana la l#crarea nepacatoasa a $irt#tilor& Prin mi3locirea lim"a3#l#i antinomic s#ntem insa o"ligati sa a!irmam ca har#l n# este tot#l ca sing#r n# poate reali(a nimic mai m#lt 6 ca daca l#i n# i se ada#ga contri"#tia $oliti$a practica .si n# cea de intentionalitate2 a om#l#i pre(enta l#i in s#!let ramane aproape nesimtita inacti$a& La incep#t impresia oricarei persoane care $rea sa l#cre(e "inele este ca nici #n a3#tor din a!ara n# i se da ci tot#l ii apartine l#crarea de sinergie reali(and)o mental de)a"ia mai tar(i# cand a!land#)se pe trepte s#perioare ale $ietii spirit#ale are re$elatia act#l#i initiator care n# prin sine ci prin har s)a !ac#t& In acest mod se accent#ea(a necesitatea conl#crarii sale prin propria contri"#tie si este intarit in ceea ce sa$arseste a$and sen(atia posesi#nii #nor p#teri care)l pot d#ce spre desa$arsire& Atingerea acestei constinte poate !i insa peric#loasa caci ad#ce c# sine parelnica sig#ranta ca tot#l apartine om#l#i si nimic l#i %#mne(e#5 BCel car#ia i se pare ca sta neclintit sa ia seama sa n# cada-- .I Cor& 0: 012 si ,,%aca i se pare c#i$a ca c#noaste ce$a inca n)a c#nosc#t c#m tre"#ie sa c#noasca-- .I Cor& A 12& Iata de ce in sta"ilirea etapelor S!ant#l Maxim d#pa credinta care se de($olta pe mas#ra ce om#l implineste por#ncile si do"andeste $irt#tile #rmea(a !rica de %#mne(e# impre#nata c# descoperirea axiologica a $ietii spirit#ale ceea ce ne !ace sa simtim si !rica de a cadea in a#tomatism#l pacat#l#i& N# tre"#ie #itat ca in proces#l de p#ri!icare n# se poate delimita p#nct#l in care dispare pacat#l si loc#l #nde incepe $irt#tea& Cea din #rma creste in !#nctie de statornicia si c#ra3#l pe care le do$edim in "atalia spirit#ala impotri$a ra#l#i iar pacat#l se pierde pe mas#ra ce rec#noastem $aloarea "inel#i si)l sa$arsim& Si aici e pre(enta p#terea %#h#l#i S!ant& Cel ce pe toate le l#crea(a in noi !ara a ne an#la li"ertatea primita la creatie& %#mne(e# este in noi si c# noi cand parc#rgem dr#m#l
10

despatimirii a3#tand#)ne sa gasim in por#ncile Sale sens#l ade$arat al existentei caci ,,$irt#tile insesi s#nt opera l#i %#mne(e#& Ele pe cale c# noi sa# calea insasi& In !iecare $irt#te e o parte din taria L#i spirit#ala co"orata la ni$el#l tre"#intelor noastre& Pe mas#ra ce #rcam spre El ni se !ace mai simtit& 9irt#tile s#nt intinderile noastre spre %#mne(e# dar aceste intinderi n# se !ac !ara co"orarile L#i la noi-- C& Impre#na l#crarea om#l#i c# %#mne(e# se contin#a d#pa c#m $edem si in #rc#s#l propri#)(is& Chiar in treptele cele mai inalte pe care poate a3#nge !iinta #mana ea este s#stin#ta de har#l di$in in mod tacit aproape nesimtit dar in mod tainic aceasta pre(enta are e!ecte "ine!acatoare determinanad aparitia #nor re(#ltate nescontate si imposi"ile pentr# p#terile p#r omenesti& *ar#l isi sporeste pre(enta l#cratoare in !iecare pas inainte spre nepatimire si c# !iecare re!#( de a mai sa$arsi pacat#l ast!el ca s#!let#l isi n#treste !ortele pe de o parte in existenta reala a l#i %#mne(e# in sine care in timp de$ine tot mai simtita pe de alta parte din #nirea tainca a sa c# Creator#l .a treia treapta a asceticii si misticii2 tel care)i ramane mere# in !ata ochilor d#ho$nicesti si care)l indeamna necontenit la desa$arsire& Om#l ca !iinta li"era poate sa re!#(e a3#tor#l har#l#i ca( in care acesta ramane latent insa intotdea#na gata sa rasp#nda a!irmati$ chemarii !ara sa se poata $or"i de o an#mita !orta de determinism ca si cand s)ar p#tea disp#ne c#m se doreste de p#terea imateriala a!lata in adanc#rile spirit#ale& %esi opera 6 in mare mas#ra 6 har#l#i $irt#tea n# do$edeste deci li"ertatea #mana care poate oscila intre a conl#cra ori n# c# %#mne(e# semn al rec#noasterii sa# al nerec#noasterii L#i ca existenta de Sine p#r spirit#ala personala s#perioara oricaror creat#ri5 ,,9irt#tea n# e ce$a ce se ada#ga !irii din a!ara ci e expresia li"ertatii rec#cerite si ca atare mi3loc#l prin care redam !irii stral#cirea ei nat#rala stral#cire care !#lgera in l#mina soarel#i d#mne(eiesc-- 0:& Star#inta in l#crarea "inel#i ne apropie 4inele cel mai pres#s de minte si de !ire !acand#)L c#nosc#t no#a si noi de$enind c#nosc#ti L#i prin descoperirea "#c#riilor de care ne p#tem impartasi ca si a elementelor
11

proprii prin mi3locirea carora receptam existenta si $aloarea acel#i "ine& Se prod#ce o deschidere inspre Creator care #mple de Sine .c# har si energie necreata n# c# !iinta2 intelegerea $ointa si simtirea creat#rii rationale apta si sa perceapa mister#l d#mne(eirii si sa tinda catre el& P#terile spirit#ale !orti!icate la maxim si potentate sa)si o!ere existenta cel#i mai no"il scop 6 ind#mne(eirii 6 $or simti ne$oia inlat#rarii act#l#i de sl#3ire a celor materiale si trecatoare& Odata c# aceasta este iminenta explo(ia dar#rilor %#h#l#i S!ant care rasplatesc si implica persoana in sa$arsirea pe mai departe a "inel#i si in ca#tarea dreptatii d#mne(eiesti& Asa se pre(inta $irt#tea& Si pentr# ca ea este in !apt moarte pentr# pacat si $iata pentr# 9iata parintele pro!esor Staniloae o n#meste ,,stare de in$iere-- 5 ,,Starea de in$iere este domnia desa$arsita a spirit#alitatii as#pra tr#p#l#i& %ar pe mas#ra ce spirit#alitatea noastra sporeste si de$ine mai e$identa ne de$ine mai e$identa si pre(enta spirit#ala a l#i *ristos sa# pre(enta L#i in noi prin %#h#l& Propri#)(is l#cr#rile se de($olta intr)o reciprocitate& Se inlat#ra pentr# noi tot mai m#lt de pe pre(enta l#i *ristos acoperamant#l care)L asc#nde si noi p#tem pri$i c# !ata descoperita sla$a L#i sa# spirit#alitatea L#i care se ras!range in interilor#l nostr# si in comportarea noastra exterioara-- 00& %ar *ristos n# este si n# se lasa descoperit dintr)o data ci treptat pe mas#ra ce din dragoste pentr# El a3#ngem la nepatimire si la i#"irea s#prema corolar al t#t#ror $irt#tilor& 4inele oricat de temeinic ar !i !ac#t daca n# este in$esmantat in camasa i#"irii are $aloare n#la& Ea da c#loare si stral#cire intreg#l#i proces de p#ri!icare dar repre(inta si !#ndament#l celei de)a do#a etape a proces#l#i de ind#mne(eirie l#miarea si conditia de netagad#it a implinirii mistice& Treapta il#minarii pleaca de la considerent#l pre(entei dar#rilor S!ant#l#i %#h in persoana #mana a intelegerii semni!icatiei lor si a !r#cti!icarii prin contemplarea !apt#rilor ca cele ce pot trimite mai departe spre c#prinderea in r#gaci#ne a rati#nilor di$ine existente in creat#ri& Se trece de la c#noasterea $oalata ca in oglinda la
12

,,c#noasterea in d#h#l-- adica la de(legarea tainelor a!late in adanc#rile l#cr#rilor si ale existentelor& Realitati inteligi"ile dar pline de sens trimit 6 at#nci cand pot !i patr#nse 6 la Realitatea Cea mai plina de sens& Intre noi si %#mne(e# sta l#mea care poarta inca 6 si $a p#rta pana la c#rgerea ei in eshaton 6 pecetea creatiei primordiale si a re)creatiei $enita prin cr#ce si ini$ere& L#mea este sim"ol al transcendent#l#i di$in si asa a !ost rand#it ca descoperind)o pe ea sa ne sit#am pe dr#m#l spre %#mne(e#& In acest mod mant#irea om#l#i se con3#ga c# mant#irea cosmica& Cosmos#l intreg indeamna la a se descoperi dincolo de el si de materialitate in care il c#noastem spirit#al#l& Gre#tatea cea mai mare este sa a3#ngem la acea simtire a sens#l#i d#ho$nicesc pe care il contin rati#nile l#cr#rilor& %oar discernamant#l are !orta s#rprinderii esentiale exitentelor a !inalitatii spre care ele trimit la incep#t mai gre# apoi tot mai #sor& Prin exerciti# se a3#nge la o !#lgeratoare int#itie a pre(entei di$ine creatoare proniatoare mant#itoare& Ast!el !iecare l#cr# este percep#t in relatie c# %#mne(e# ceea ce con!era creatiei !r#m#setea interioara asc#nsa si coplesitoare& Paradoxal materialitatea creatiei n# apasa !iinta #mana si n# o leaga de sine n)o !ace inerta sa# nesimtitoare ci intelegerea 3#sta naste raportarea ei la 'iinta A"sol#ta& Interdependenta creatie)Creator n# este insa s#"iecti$a din p#nct#l de $edere al #man#l#i ca si cand acesta are nascoci relatia si ar a!irma)o acolo #nde n# este& %escoperirea l#i %#mne(e# in creatie denota caracteristica ontologica a raport#l#i si o"iecti$itatea l#i& %#mne(e# este descoperit pentr# ca exista acolo+ Contemplatia nat#rala a!irmare a pre(entei di$ine in tot ceea ce ne incon3oara !ace trecerea la negare& Sesi(and inconsistenta de sine si in sine a nat#rii creata si nep#tinta ei de a)si !i s#!icienta ori de a m#lt#mi pe om in ca#tarea s#pranat#ral#l#i reali(and asadar imper!ecti#nile !apt#rii a!irmam s#prarealitatea l#i %#mne(e# prin respingerea t#t#ror de!initiilor ing#ste si neincapatoare in care a$em impresia ca L)am p#tea constrange sa incapa& N#mai ca nimic niciodata n# $a re#si sa)L c#prinda in !iinta Sa pe %#mne(e# nici chiar conceptele sa# re(#ltatele
13

gandirii p#re& %e aceea negarea imper!ecti#nilor este mai potri$ita pentr# c#noasterea l#i %#mne(e#& Apo!atism#l calea negatiei departe de a s#stine incognosci"ilitatea a"sol#ta .pre(enta tot#si la 9arlaam oponent#l S!ant#l#i Grigorie Palama si in timp#rile mai noi la 9ladimir LossDE2 tot mai m#lta c#nostinta incl#si$ de aceea ca !iinta l#i %#mne(e# se gaseste deas#pra oricare c#noasteri& Atingerea acestei trepte inseamna apropierea ametitoare de l#mina d#mne(eiasca& %ar tinand seama ca in$atat#rile S!ant#l#i Grigorie Palama parintele %& Staniloae admite o !orma s#perioara de apo!atism care apare in timp#l r#gaci#nii cand s#!let#l negand in mod c# tot#l a"sol#t l#mea #ita de ea si se inalta spre %#mne(e# ceea ce inca n# este echi$alent c# $ederea l#minii& Necesara de la incep#t#l $ietii d#ho$nicesti r#gaci#nea de$ine esentiala in acest moment& Cea mai importanta conditie5 sa !ie neincetata ca sa n# r#pa legat#ra s#!let#l#i c# Stapan#l sa#& Se prod#ce aceeasi deschidere reciproca si personala ca in ca(#l primirii de catre om a har#l#i5 ,,Asa c#m %#mne(e# l)a !ac#t pe om capa"il sa inteleaga prin minte c#$ant#l Sa# direct sa# re$elat tot asa l)a !ac#t capa"il sa se !aca prin r#gaci#ne impre#na s#"iect al !aptelor Sale mai pres#s de !ire5 mintea si organele tr#p#l#i omenesc s#nt capa"ile sa primeasca si sa sl#3easca ca organe de implinire si com#nicare p#terile l#i %#mne(e#& Mintea om#l#i se inalta si se deschide pentr# a prinde inteles#rile comm#nicate de %#mne(e# organele tr#p#l#i sa# se imprima c# spirit#alitatea p#terilor d#mne(eisti s#perioara legilor nat#rii& Om#l se !ace incapator si impre#na s#"iect al l#crarilor l#i %#mne(e# si al $ietii d#mne(eiesti-- 01& Sc#rta si c# #n contin#t concis r#gaci#nea inimii se imp#ne sa !ie castigata cel p#tin in aceasta etapa daca n# in cele anterioare& %or#l d#pa %#mne(e# da p#teri ne"an#ite s#!let#l#i iar har#l spri3ina e!ort#rile limitate ale om#l#i in a descoperi !r#m#setea !ara seaman a trairii in %#mne(e# si c# %#mne(e#& Ce re#seste r#gaci#neaF Re$enirea s#"tila a persoanei in sine insasi n# c# gand de mandrie .caci smerenia ii ad#ce c#nostinta teocentrism#l#i2 ci spre a se gasi si a)si rec#noaste starea de ne$rednicie si pacatosenie&
14

,,S)ar p#tea sp#ne ca Geno(ei re$elationale $ol#ntare a l#i %#mne(e# tre"#ie sa)i coresp#nda din partea noastra #n act de smerenie de acceptare prin credinta a com#nicarilor L#i prin ren#ntarea la mandria de a)L c#noaste prin noi insine ca #rmare a #nei exponi"ilitati in$ol#tare a l#i %#mne(e#& %ar noi prin aceasta smerenie ne inaltam #nde n)am p#tea a3#nge prin p#terile noastre--08& Trecerea din !a(a il#minarii in cea a desa$arsirii se reali(ea(a in cea mai mare parte datorita intoarcerii rati#nii #mane in sine act prin care om#l se rec#noaste simpla creat#ra si simte i($or#l har#l#i prin care c#noaste parga "#c#riei spirit#ale de care poate "ene!icia& Acesta este rost#l smereniei iar p#nct#l c#lminant al r#gaci#nii il determina sa int#iasca dincolo de nep#tinta sa p#terea l#i %#mne(e# de a)l !ace nem#ritor5 ,,Mintea intorcand#)se spre sine tre"#ie sa #ite de toate ca se se $ada pe sine si in sine sa# dincolo de sine pe %#mne(e#& .>2& Prin s#"iect#l nostr# a$em sen(atia ca ne sc#!#ndam in ocean#l s#"iect#l#i di$in< ordinea o"iectelor de!inite e depasita si prin aceasta ne)am intalnit prin realitatea inde!inita a s#"iect#l#i nostr# c# realitate s#"iect#l#i di$in realitate inde!inita si ea ca si realitatea s#"iect#l#i nostr# dar intr)#n grad in!init de inde!inita--0;& 9ederea l#minii d#mne(eiesti n# o pot insa o!eri doar r#gaci#nea c#rata si smerenia& Ele tre"#ie sa !ie inregistrate de i#"ire sing#ra care !ace posi"ila #nirea in cel mai mare grad a om#l#i c# %#mne(e#& In i#"ire do#a persoane se apropie reciproc prin gand#ri si intentii !r#moase< mai m#lt isi trimit #na alteia parte din sinele propri# chiar pe acesta intreg desi n# incetea(a existenta e#l#i personal& Pe de alta parte cel care primeste neramanad pasi$ n# de$ine do#a persoane ci ramane el ins#si de sine ca si inainte& Caracteristica l#i ac#m este "ogatia imateriala castigata prin com#nicare interpersonala a energiilor de nat#ra spirit#ala& ,,'apt#l ca $ederea l#minii d#mne(eiesti echi$alea(a c# o #nire c# %#mne(e# iar #nirea aceasta este o #nire din i#"ire de care s#!let#l se #mple tot mai m#lt prin implinirea por#ncilor l#i %#mne(e# sa# a $oii L#i arata ca intalnirea c# %#mne(e# in l#mina este o #nire
15

sa# o intalnire in care persoanele s#nt intregi si tot#si n# se con!#nda--0=& Schim"#l care se prod#ce in relatia i#"itoare dintre %#mne(e# si om este practic #nilaterala5 om#l n# are ce sa o!ere ca !iind dintr)ale sale& Tot#l este al l#i %#mne(e# incl#si$ i#"irea energia di$ina necreata c# care este incon3#rata intrega creatie& Rasp#ns#l i#"itor al #manitatii este schim"area de sens prin intentionalitate la act#l creator al S!intei Treimi& Un alt gen de i#"ire careia om#l n#)i poate rasp#nde nici macar prin intoarcerea ei spre Cel de care a primit)o 6 ca in ca(#l anterior 6 este i#"irea ca exta( in care se poate $edea l#mina d#mne(eiasca& Acesta e dar#l excl#si$ al l#i %#mne(e# si prin el se poate experia pre(enta energiilor necreate .!iinta di$ina ramane in contin#are nepatr#nsa2 si #n tip de c#noastere la care n)am p#tea a3#nge prin p#terile proprii& Apropierea de %#mne(e# pana la #n asemenea grad si descoperirea de catre om a in!initatii de i#"ire si c#noastere a L#i $or !ace sa !ie simtita in!initatea sentiment#l#i de !ericire si sen(atia de #mplere perpet#a din acela& Se a3#nge la ade$arata si #nica ind#mne(eire desi incep#t#rile ei se gasesc departe in Taina 4ote(#l#i& L#crarile nat#rii #mane incetea(a si)si !ac aparitia l#crarile d#mne(eieisti care le coplesesc pe cele nat#rale& Om#l a3#nge d#mne(e# prin har treapta la ni$el#l careia ,,#niti c# El ne $om #mple toti de l#mina si tot #ni$ers#l $a !i in Imparatia cer#rilor o Imparatie a l#minii o Imparatie a l#minii raspandite intre Persoanele S!intei Treimi si din Ea intre persoanele #mane #nite c# *ristos--0/& In $i(i#nea parintel#i Staniloae acestea s#nt etapele prin care se poate a3#nge la $ederea l#i %#mne(e# in l#mina cea ,,neapropiata--& Intemeiate script#ritic si patristic indr#marile pe care ni le da n# se cer decat sa !ie #rmate prin traire a#tentic crestineasca& Este #n dr#m gre# dar asa e crestinism#l+ %iac& Ste!an Iloaie St#dii teologice seria a II)a an#l @L9I nr& ;)/ i#lie)decem"rie 0CC;&
16