BALENELE

Balenele, acesti giganti ai marilor, sunt printre cele mai mari si mai cunoscute animale de pe pamant, facand parte din familia cetaceelor. Desi arata ca niste pesti uriasi, va reamintim ca balenele sunt mamifere (adica nasc pui vii si ii hranesc cu laptele lor). Ele au inspirat numerosi scriitori, chiar din timpuri stravechi. Astfel, in Biblie se vorbeste despre prorocul Iona, cel care a fost inghitit de o balena, incercand sa fuga de Dumnezeu. Venind spre timpurile actuale, putem urmari aventurile unei balene uriase albe, in romanul !ob" Dic#$ sau patania bietului %epetto si a copilului$ sau faurit din lemn, &inocchio. Ei au fost inghititi de o balena, din burta careia au scapat cu greu, facand un foc, astfel incat cetaceul a fost nevoit sa tuseasca si sa'i scuipe afara pe intrusi. (na dintre rasele despre care vom vorbi mai pe larg este balena albastra (balaenoptera musculus), care traieste in aproape toate oceanele planetei, fiind cea mai mare vietuitoare de pe )erra. Balenele din aceasta rasa au intre *+ si *,,- metri lungime (aproape cat un bloc cu ./ eta0e1) si pot cantari pana la apro2imativ ../ tone1 Au corpul lung, ascutit si neted. &artea superioara a capului este foarte lata si turtita, in forma de (, reprezentand circa o patrime din lungimea corpului, in timp ce aripile de pe spate sunt ' comparativ ' foarte mici. 3emelele sunt mai mari decat masculii de aceeasi varsta, iar cel mai mare e2emplar de acest gen capturat cantarea apro2imativ .-/ de tone. 4a spunem ca, daca ar trai pe pamant, un animal de dimensiunea balenei albastre ar putea fi zdrobit de greutatea proprie daca n'ar avea ca suport niste oase foarte late si e2trem de rezistente. Insa, pentru un animal acvatic, corpul sau fiind sustinut deci de apa, rolul de 5rezistenta$ al oaselor a disparut. Balenele albastre pot fi vazute singure sau in grupuri mici, dar cel mai des in perechi. (neori se deplaseaza in grupuri mari, de cate -/'6/ de e2emplare, dar acest lucru se intampla rar, perioadele cele mai potrivite pentru a fi astfel observate fiind cele in care se inmultesc. 4unt inotatoare puternice, capabile sa atinga o viteza de aproape -/ #m7h atunci cand sunt in prime0die. Insa, de obicei, balenele se deplaseaza cu pana la */ #m7h. 8a si delfinii, balenele sunt mamifere si nasc pui, dar numai in apele tropical'temperate, in lunile de iarna. 8ercetari recente indica faptul ca balenele albastre ating maturitatea (la care pot face pui) la 6 ' ./ ani sau cand masculul are *+ de metri lungime, iar femela, *, de metri. &uii se nasc la intervale de * ' + ani, avand de stat in burta mamei$ .* luni. &uiul are 9 ' : metri lungime la nastere si apro2imativ + tone greutate (cat ../// de bebelusi). &erioada de alaptare a acestuia este de 9': luni, rastimp in care a0unge la .6 metri lungime si *+ de tone greutate. In perioada de alaptare, puii consuma in total, zilnic, pana la +9; de litri din laptele mamei, bogat in grasimi. )ot la capitolul hrana, ar mai fi de spus ca balenele albastre se hranesc cu mult ton, dar si cu creveti mici, cantitatea acestora din urma, pe durata verii, ridicandu'se ' ca total de consum ' la , tone zilnic, chiar mai mult. Asta inseamna ca cetaceele in cauza consuma ,/ de milioane de creveti pe zi1 Datorita dimensiunii lor enorme si a vitezei reduse de deplasare, balenele albastre au fost victimele vanatorilor de balene inca de acum multe sute de ani, dar nu au putut fi capturate cu harpoanele de mana de atunci si puse in barci deschise. Abia in anul .:6:, norvegianul 4ven

3o"n a revolutionat operatiunea de capturare a balenelor albastre, odata cu inventarea unui harpon'pistol si cu folosirea vapoarelor bazate pe puterea motoarelor Diesel, cat si a unor barci speciale de vanatoare. El a perfectionat, de asemenea, tehnica ridicarii$ balenelor vanate, astfel incat acestea sa nu se mai scufunde dupa ce erau ucise. Aceasta adevarata industrie de prelucrare a carnii, pielii si grasimii de balena a inceput sa se dezvolte dupa anul .;//, devenind o buna afacere, dar si o actiune nemiloasa indreptata asupra uriasilor marilor. !asacrul cel mai mare a avut loc in anul .;+., cand au fost ucise, intr'un singur sezon, *;./// de balene albastre. &e toata durata perioadei vanarii lor, au fost omorate ' numai in &acificul de <ord ' :.*// de e2emplare, populatia de balene albastre reducandu'se simtitor. In prezent, numarul acestor cetacee este estimat la ././// ' .*./// de e2emplare. =amenii de stiinta nu pot spune cu precizie daca numarul balenelor albastre este in crestere sau descrestere, dar ultimele sonda0e indica o inmultire a acestora, nee2istand alte activitati umane care sa le afecteze, cu e2ceptia vanatului, de altfel foarte redus in ultimii ani. Vanarea acestor mamifere a fost interzisa din anul .;66, cand balenele au fost puse sub protectie internationala. Incheiem prezentarea balenelor albastre cu un detaliu referitor la >cantecul balenelor>. De fapt, acesta este un fel de cod morse submarin? balenele scot niste sunete ascutite care nu pot fi detectate de om decat cu a0utorul unor aparate speciale. Aceste sunete de frecventa 0oasa traverseaza distante foarte mari in adancuri, a0utand astfel balenele albastre sa comunice, chiar daca sunt la sute de #ilometri distanta, unele de altele, in apele oceanelor. In afara de balenele albastre mai traiesc in largul oceanelor si al marilor alte cateva subspecii din aceasta familie de cetacee, cum ar fi balena cu capul arcuit, balena gri, balena cu cocoasa si balena !in#e. Balena cu capul arcuit (balena m"sticetus) traieste la marginea sudica a gheturilor Arcticii, iarna, si se deplaseaza, vara, printre sloiurile sfaramate. Ea a primit acest nume din cauza infatisarii, mamiferul respectiv avand falca de 0os incovoiata sub forma unui arc. Aceste cetacee pot sparge$ cu respiratia un strat de gheata cu o grosime de circa o 0umatate de metru, dar cum isi aleg ele locul unde sa respire a ramas un mister pentru oamenii de stiinta. In general, masculii din rasa balenelor cu capul arcuit a0ung la .- metri lungime si pot cantari 6/ de tone. In schimb, femelele adulte sunt mai mari, lungimea lor ma2ima a0ungand la .: metri. 8at despre balena gri (eschrichtius robustus), aceasta traieste in apele de pe coasta de est a &acificului de <ord si realizeaza una dintre cele mai mari migratii, facand ' in medie ' o calatorie de ././// ' .,./// de mile marine, dus'intors, spre coasta americana a respectivului ocean, intre marile arctice si laguna Ba0a 8alifornia, !e2ic. (n lucru surprinzator este acela ca, in perioada de inmultire si reproducere, turistii aflati pe mare au parte de fenomenul de prietenie$ din partea balenelor gri, intrucat acestea se apropie de barcile mici si se lasa chiar mangaiate1 !asculii adulti masoara apro2imativ ., metri, iar femelele adulte depasesc cu putin aceasta lungime. In schimb, ambele se2e cantaresc +/',/ de tone. In continuare, cateva lucruri ' pe scurt ' despre balena cu cocoasa, numita de oamenii de stiinta o >mancacioasa sezoniera>, hrana ei preferata fiind crevetii si pestii mici, cum ar fi heringul sau capelinul. Incheiem prezentarea balenelor cu subspecia !in#e, cea mai mica dintre suratele ei din

familia gigantilor oceanelor si ai marilor lumii, avand o lungime de doar : ' ; metri si -,- ' 9 tone greutate. Balena !in#e traieste la suprafata oceanului, nu si in marile polare, putand plon0a in adancuri timp de */'*- de minute, insa durata obisnuita a unei astfel de scufundari este de ./'.* minute.