NOTE DE CURS

Catedra de Propedeutica si Materiale Dentare

Tehnologia
Protezelor Dentare Fixe
Volumul
1
2
CORPORATE GRAPHI CS AND COMMUNI CATI ONS
Manuscris original
Copyright Prof. Dr. Ion Patrascu
Catedra de Propedeutica si MaterialeDentare
acultatea de Sto!atologie
U.M.. "Carol Da#ila$% &ucuresti
'dresa( Str. Eforie% Nr. )*+% Sector ,% &ucuresti
Telefon-a.( /0/.,/.11
Cuprins
Introduere i
C A P I T O L U L 1
How To Customize This Manual 1
Aout the !Picture" Icons 1
#ection $rea%s are &e' 2
Aout Pictures an( Captions 2
How To )enerate a Tale o* Contents +
How To Create an In(e, +
How To Change Hea(ers an( -oo
ters +
How To #a.e Time in the -uture /
How To Create a 0ocument /
More Template Tips /
C A P I T O L U L 2
How To Customize This Manual 1
Aout the !Picture" Icons 1
#ection $rea%s are &e' 2
Aout Pictures an( Captions 2
How To )enerate a Tale o* Contents +
How To Create an In(e, +
How To Change Hea(ers an( -ooters +
How To #a.e Time in the -uture /
ii
P1OT232L2 024TA12 5 )2421ALITATI
Restaurarile dentare pot fi reali2ate prin doua !etode(
directe 3o4turatii5
indirecte 3unidentare-pluridentare5
Prote2a repre2inta piesa !ecano*protetica ce restaurea2a 3total sau
partial5 un organ 3dintii5.
Este o restaurare protetica indirecta 3se o4tine in la4orator5.
Cla!i"iarea #rotezelor$
0. prote2e dentare6
7. prote2e chirurgicale6
/. aparate ortodontice.
Protezele (entare
Prote2ele dentare sunt piese !ecano*protetice care restaurea2a
!orfologia unui dinte sau a unei arcade intrerupte de edentatie partial sau total%
resta4ilind prin aplicarea lor functionalitatea dintelui sau a arcadei respecti#e% a
siste!ului dento*!a.ilar.
Cla!i"iare$
%& Du#a gradul de re!taurare' de re"aere (or"ologia$
Proteze dentare fixe( fi.ate pe infrastructura dentara in principal
prin frictiune si secundar prin ci!entare.
Sunt (
05 unidentare8!icroprote2e*ce refac !orfologia unui
ele!ent dentar.
75 pluridentare* ce refac !orfologia !ai !ultor ele!ente
dentare 30 pana la ) dinti a4senti 5.
Capitolul
1
Proteze dentare mobilizabile(proteze partiale) refac partial
!orfologia de arcada 3la ni#elul edentatiilor ( uniter!inale%
4iter!inale%latero*ter!inale% fronto*ter!inale% !i.te5
Sunt prote2e partiale (
05 'crilice
75 Scheletate
Proteze mobile (totale)*restaurea2a integral !orfologia si
functionalitatea aparatului dento*!a.ilar 3'DM5 % a
siste!ului dento*!a.ilar.
Protezele chirurgicale
Protezele chirurgicale inlocuiesc partial sau total organe afectate din 2ona
!a.ilo*faciala 3lo4i% pa#ilion de ureche% nasul in totalitate% prote2e oculare 5. Se
fi.ea2a cu ade2i#i speciali% pe 4a2a de cianoacrilati de tesuturile restante si
corectea2a !orfologia si functionalitatea 2onei !a.ilo*faciale le2ate.
In chirurgia oro*!a.ilo*faciala 3OM5 sunt specifice aparatele tip o4turatoare%
care refac !orfologia ososa a 2onelor afectate in special de for!a9iuni !aligne%
ele aplicandu*se dupa re2ectia acestora.
Aparatele orto(ontice
'parate ortodontice*au rol in corectarea ano!aliilor de po2itie% a
incongruentelor% a inghesuirilor dentare.
Sunt(
0. Mo4ile6
7. i.e.
2(entatia
'4senta unui dinte 3sau a !ai !ultora 5 de pe arcada 8edentatie.
Cla!i"iarea edentatiei $
partiala:
a5 redusa 3lipsa 0*) dinti56
45 intinsa 3pana la 0 dinte pre2ent pe arcada58edentatie
su4totala% restaurata protetic cu prote2a partiala
!o4ili2a4ila.
totala:
*a4senta tuturor dintilor de pe o arcada 3edentatie
uni!a.ilara56
/
*a4senta tuturor dintilor de pe cele doua arcade 3edentatie
4i!a.ilara5.
Restaurarile protetice fi.e( se aplica pe dintii stalpi 8infrastructura
dentara prin(
frictiune : ci!entare 8#arianta clasica cu ci!enturi con#entionale
3O;56
frictiune :ade2iune 8cu ci!enturi !oderne 3rasinice% iono!ere8CIS
sau ci!enturi policar4o.ilate8PC;5.
Cauzele leziunilor dentare$
Caria dentara( si!pla-co!plicata6
'4ra2iunea fi2iologica 3cu #arsta5 -patologica6
racturile dentare.
Trata!entul cariei si!ple si cariei co!plicate se reali2ea2a prin
restaurari !orfologice directe 3o4turatiile5.
'4ra2iunea si fracturile dentare prin restaurari !orfologice
indirecte.
)eziunile dentare$
cu lipsa de su4stanta 3caria% a4ra2iunea% fracturile%
displa2ia8le2iunea pree.istenta eruptiei6 de o4icei in 2ona de
colet5.
fara lipsa de su4stanta 8 ano!alii dentare(
de for!a 3la incisi#ul central superior su4 for!a de tarus56
de #olu! 3for!a nanica a incisi#ului lateral superior56
de po2itie 3caninul superior in #esti4ulo sau palatopo2itie5
de culoare 3datorita igienei 4ucale defectuoase%
!edica!ente cu sulf% 4is!ut si trata!ent conser#ati#e si
restauratoare defectuoase5.
Ca(#ul #roteti$
Repre2inta totalitatea ele!entelor !orfologice ce #in in contact cu
restaurarea protetica fi.a6 aceste ele!ente sunt(
4ontul dentar:tesuturile parodontale6
dintii #ecini :ariile de contact6
dintii antagonisti :2onele de contact oclu2al 82onele de "stop
oclu2al$6
relatia de oclu2ie.
6
7
P1OT232L2 -I82 U4I024TA12
9 02#C1I212: CLA#I-ICA12 5
Carateri!tiile #rotezelor "ixe unidentare$
restaurea2a !orfofunctionalitatea unui ele!enet dentar6
prote2e de !are preci2ie6
au un #olu! redus ca PP' sau PT si se o4tin dupa parcurgerea
riguroasa a unui flu. tehnologic 3#e2i etapele tehnologice <=.P.5.
Cla!i"iarea #rotezelor "ixe dentare$
%& Du#a *olu(ul te!uturilor dentare re!taurate$
incrustatii 3restaurari protetice indirecte care refac partial
!orfologia coronara si un #olu! redus de tesut dentar5.
coroane de acoperire (de invelis) < refac un !are #olu! de
tesuturi dentare distruse si in functie de gradul de acoperire sunt(
coroane de invelis totale 3acopera in totalitate 4onturile56
ecuatoriale 3acopera 7-/ din #olu!ul coronar5*sunt indicate
pentru ca2urile clinice afectate parodontal6 se o4tin prin
turnare din alia>e no4ile si se inchid !arginal pe un prag
situat la 0%,!! de colet6
coroanele de invelis partiale (onlay-uri) acopera o parte din
fetele a.iale 3laterale5 ( coroane ? 3C% PM5% )-, 3M56
coroane de substitutie: refac in totalitate !orfologia coroanelor
dentare. Se agrega intraradicular prin frictiune ci!entara cu
a>utorul unui pi#ot% continut in dispo2iti#ul radicular al coroanei.
+& Du#a a!#etul e!teti$
proteze unidentare fizionomice % care refac integral fi2iono!ia
dintelui afectat(
coroane poli!erice 3acrilice% diacrilice56
Capitolul
2
;
coroane cera!ice 3integral cera!ice% !etalo*cera!ice56
croane !i.te 3au cea !ai !are re2istenta !ecanica5.
proteze unidentare nefizionomice % care se o4tin din alia>e no4ile
de diferite culori( gal4en8aur% al4*argintiu8'g*Pd% al4*
cenusiu8Ni*Cr.
proteze unidentare mixte:
!etalo*poli!erice6
!etalo*cera!ice6
!etalo*co!po2ite.
,& Du#a indiatiile linie$
pentru protectia dintilor cu hipereste2ie6 e.pusi la fracturi6
pentru corectarea !orfologiei coroanelor a4ra2ate si
reechili4rarea oclu2ala6
pentru i!o4ili2area dintilor parodontotici 3tip inlay8incrustatii si
onlay8coroane56
pentru pregatiri preprotetice 8coroanele sunt pre#a2ute cu praguri
care #or fa#ori2a agregarea PPS.6
pentru corectarea ano!aliilor 3de culoare% for!a% nu!ar5.
coroane de acoperire pentru punti de he!iarcada% punti totale6
coroane de su4stitutie.
-& Du#a tehnologie$
restaurari fi.e turnate6
poli!eri2are si ter!opoli!eri2are si 4arofotopoli!eri2are
3coroane !etalo*co!po2ite56
sinteri2area 3arderea% cera!i2area5*pentru restaurarile cera!ice si
!etalo*cera!ice.
<
I4C1U#TATIIL2 M2TALIC2
De"initie$
Incrustatiile sunt prote2e fi.e unidentare de !ica di!ensiune 3cea !ai
!ica di!ensiune5 care restaurea2a partial !orfologia coronara.
Carateri!tii$
Piese protetice 3prote2e unidentare fi.e5 de !are preci2ie 6
Se o4tin prin parcurgerea stricta a etapelor clinico*tehnice% din
!ateriale specifice% scu!pe% tip aur 3inlay gold% inaly gold SOT5%
!ase cera!ice si rasini co!po2ite 3ca#itati clasa III*pe dintii
frontali % ca#itati clasa I <dintii pre!olari% !olari la persoanele de
se. fe!inin5
Se indica pentru inlocuirea o4turatiilor din a!alga! 3re2istenta
!ecanica !ai !are5% preci2ie in restaurarea !orfologiei 3punct de
contact5
Ca ele!ent de agregare pentru puntile de !ica a!plitudine*
necesita dotare si e.perienta clinica % o echipa !edic*tehnician de
e.ceptie.
Indiatiile inru!tatiilor$
Ca si celelalte tipuri de coroane% pentru restaurarea !orfologiei
coronare distruse sau afectata% !odificata datorita proceselor
carioase% trau!atis!elor% a4ra2iunii inlocuind o4turatiile 6
Capitolul
+
=
Pentru terapia de i!o4ili2are a dintilor !o4ili din afectiunile
parodontale <su4 for!a de inlay intratisular dar in special inlay
e.tratisular sau pinlay
Ca ele!ent de agregare a puntilor speciale % a puntilor !ici 30% 7
ele!ente5 % tip incrustatie in incrustatie8agregare la4ila la un
capat.
Ca ele!ent proprotetic% pentru agregarea pintenilor oclu2ali% ai
crosetelor turnate 3PPS56
'ceste indicatii sunt li!itate de caracteristicile !entionate
anterior ( dificultati clinice in prepararea ca#itatilor 6 dotare
tehnologica si clinica insuficienta*lipsa de e.perienta 6 pretul
uneori prohi4iti# pentru pacienti datorita !aterialelor specifice.
Cla!i"iarea in!ru!tatiilor . du#a to#ogra"ie !i intinderea leziunii$
incrustatii intratisulare - inlay * li!itate !arginal de pereti
suficient de grosi de tesut dur 3s!alt56
incrustaii extratisulare onlay * acopera / din ) fete a.iale sau )
din , la dintii cuspidati <pre!olari% !olari8incrustatii
e.tratisulare8coroane partiale*cele !ai precise tipuri de prote2e
fi.e unidentare.
incrustaii intra-extratisulare - pinlay * cand inlay pre2inta un
siste! retenti# tip pi#ot.
2tapele clinico5tehnice (e realizare
a incrustatiilor metalice
Pentru o4tinerea incrustatiilor ca in toate tehnologiile prote2elor dentare
tre4uiesc parcurse etape clinico*tehnice specifice.
1> 2,amenul clinic?
Se e.a!inea2a riguros tipul de le2iuni odontale 3procese carioase5%
fracturi% a4ra2iuni.
Trata!ente odontale si!ple% co!plicate.
Se pune diagnosticul odontal ( le2iuni odontale si!ple sau
co!plicate tratate sau netratate : solutia protetica 3se sta4ileste
indicatia de trata!ent cu sau fara5.
1@
2> Pregatirea (intilor?
In tehnologia incrustatiilor 3intratisulare% e.tratisulare5 dintii sunt
pregatiti pentru onlayuri-inlayuri*ca#itati intracoronare cu for!e geo!etrice
retenti#e. Se fre2ea2a fetele a.iale ale dintilor ce #or fi acoperite cu acest tip de
incrustatie.Se fre2ea2a cu fre2e dia!antate pentru onlayurile pe dintii frontali (
incisi#ul central% canin 3/-)5*trei din fetele a.iale*7 pro.i!ale : fata orala% si
3)-,5 patru din cinci din fetele coronare pentru dintii cuspidati 3!olari%
pre!olari5.
Prepararea ca.itatilor pentru inla'ul intratisular
Pentru prepararea ca#itatilor intracoronare se aplica principiile lui &lac@(
Peretii #erticali ai ca#itatilor #or fi paraleli% suficient de grosi si
inalti% usor di#ergenti oclu2al sau pro.i!al.
Peretii #erticali for!ea2a cu peretele parapulpar un unghi drept%
4ine e.pri!at de inlayul !etalic 6
Unghiul de intalnire intre pereti si !arginile peretilor #erticali #or
fi rotun>ite pentru inlayul cera!ic.
Prepararea unghiurilor rotun>ite la inlayul cera!ic contri4uie la
eficienti2area i!4inarii ade2i#e si e#itarea fracturilor 3stratul su4tire cera!ic e
fragil5.
Inlayul !etalic pre2inta !arginile ascutite% au suficienta re2istenta
!ecanica si sunt indicate pentru adaptarea !arginala prin &RUNIS'RE.
'danci!ea preparatiei
apro.i!ati# 7 !!.
!ai !are de 7 !! pentru inlayul cera!ic
pentru inlay !etalic #a fi !ai !ica de 7 !! dar nu
foarte !ult pentru ca tre4uie sa e.iste retentie.
Preparatia #a fi plasata in a.ul de trans!itere a fortelor oclu2ale% iar
!arginile ca#itatilor pentru incrustatia !etalica se 4i2otea2a accentuat( /A*),B.
Pentru inlayul cera!ic 4i2otarea #a a#ea #alori !ici de ,*0AB.
Bizotarea * repre2inta prelucrarea !arginala cu fre2e fissure !etalice sau
dia!antate inclinate /A*),B pentru inlayul !etalic si pana in 0ABla inlayul
cera!ic.
Carateri!tiile de #re#arare a a*itatilor$
avitatile simple / clasa I% III% C * sunt restaurate cu inlayuri
3intratisulare5 si!ple.
Ca#itatile de clasa I au for!a apro.i!ati# dreptunghiulara situate in centrul
suprafetelor oclu2ale ale pre!olarilor% !olarilor iar !arginile #or fi rotun>ite
34i2otate5.
11
Pentru retentia inlayurilor si!ple se reco!anda o adanci!e suficienta 37
!!5 si pereti #erticali*!arginali li!itanti*suficient de grosi altfel se
fracturea2a.
Ca#itati clasa III*sunt prote2ate de regula cu inlay cera!ic sau de
co!po2it.
Se prepara su4 for!a unei casete triunghiulare cu unghiurile rotun>ite*pentru
inlayul cera!ic sau cel din cera!ica. Peretii #erticali sunt usor di#ergenti
pentru a facilita insertia.
Ca#itati clasa C*se prepara in for!a renifor!a. Se afla situate pe fetele
#esti4ulare ale pre!olarilor si !olarilor% !ai rar canin.
Ca#itatea este 4i2otata !arginal sau nu. De regula sunt !etalice la
!olari.
avitatile duble (clasa a !!-a) . sunt restaurate cu inlayuri intratisulare .
sunt co!puse dintr*o ca#itate #erticala care dupa preparare eli!ina de pe fetele
pro.i!ale procesul carios. Peretii #erticali sunt di#ergenti spre oclu2al si
!arginal 3distal5. Marginile sunt 4i2otate. Pe fata oclu2ala a pre!olarilor%
!olarilor se afla ca#itatea ori2ontala de retentie cu for!a de delta 3in coada de
randinica5.
avitatile triple "#$ (mezio-ocluzo-distale) . sunt restaurate cu
inlayuri triple. Se indica ca ele!ente de agregare pentru puntile !ici si in
i!o4ili2arile de durata ale dintilor !o4ili.Preparatia cuprinde 7 ca#itati
pro.i!ale 3!e2ial si distal5 cu aceleasi caracteristici de preparare ca la
incrustatia du4la si o ca#itate oclu2ala ce uneste cele 7 ca#itati cu adanci!e de
7 !!. Marginile #or fi 4i2otate ca la inlayul !etalic.
=a inlayul cera!ic !arginile #or fi usor 4i2otate atat la ni#elul ca#itatii
ori2ontale cat si la ni#elul celor #erticale.
Pentru inlayul cera!ic se indica anterior prepararii definiti#e a ca#itatii
sa se trate2e plaga dentinara 3liner:o4turatie de 4a2a cu ci!ent iono!er de
sticla5.
Pre#ararea #entru inru!tatia extrati!ulara 0onla12$
Se fre2ea2a din fetele pro.i!ale 3!e2iala si distala5 apro.i!ati#
0!!% planandu*se aceste fete si fiind orientate con#ergent oral sau
spre palatinal.
ata orala la onlayuri de pe dintii frontali se reduce A%,*A%1,!!
pana la 0 !!.
=a canin in 0-/ inci2ala se fre2ea2a la ),B.
Preparatia este continuata de un sant situat pe fata pro.i!ala care
se #a prelungi cu 0 sant de retentie retroinci2al unit cu cel
pro.i!al de pe fata distala.
Preparatiile su4 for!a de santuri pro.i!ale au rolul de retentie.
Onlayul ocupa fata orala si cealalta >u!atate de fata.
12
'celeasi principii de preparatie pentru onlayurile indicate pe dintii
cuspidati 3PM% M5 dar santul retenti# e pe fata oclu2ala cara #a fi
preparata la ni#elul cuspidului palatinal% reducerea fetelor
pro.i!ale si oclu2ala cu A%,*0!! pana cand fetele pro.i!ale sunt
planate.
Santurile pro.i!ale sunt unite de un sant oclu2al retenti#.
Pre#ararea #entru inru!tatia intrati!ulara 0#inla1uri2$
'u supli!entar pi#oturi pentru supli!entarea retentiei.
Sunt preparatii la ni#elul cuspi2ilor su4 for!a de santuri sau
orificii intracoronare in care intra pi#oturile de retentie.
Oser.atie clinica?
Onlayurile si inlayurile sunt incrustatii e.tratisulare indicate ca ele!ente de agregare
pentru punti de !ica di!ensiune si pentru i!o4ili2area dintilor cu grad de !o4ilitate
de la 0*/. Se indica pe dinti cu fetele #esti4ulare nor!al colorate sau inde!ne de
carie% dinti #olu!inosi si for!a cilindrica a coroanelor 3PM% M5.
+> Amprentarea?
'!prentarea se reali2ea2a in ca4inet dupa ce la ni#elul coroanelor s*au
preparat incrustatiile.
'%prentarea repre2inta reproducerea cu !are fidelitate a ele!entelor
ca!pului protetic6 reali2andu*se cu !etode si !ateriale speciale.
Metode de a(#rentare$
In tehnologia incrustatiilor se indica ur!atoarele !etode de a!prentare(
Metoda de a!prentare clasica 3cu tu4 !etalic56
Metoda de a!prentare cu !ateriale elastice.
1> Meto(a clasica (e amprentare?
Eta#e$
0. A(#renta u tu3 (etali 0Cu' Al2& Modern este inlocuita de inele
calcina4ile 3din poliester5. Este o a!prenta unidentara 3unitara5.
Tu4ul !etalic este o porta!prenta unidentara adaptata inti! pe
preparatie iar pentru inregistrare se u!ple cu !aterial de preparatie tip
DERR% STENTS sau elasto!eri de sinte2a 3siliconici% polieterici5.
Re2ulta astfel o a!prenta unidentara . In incrustatiile MOD se >ustifica
a!prenta cu inel.
1+
+& Su#raa(#rentarea$
Inregistrea2a celelalte ele!ente ale ca!pului protetic si anu!e dintii
#ecini :intreaga arcada.
'!prenta se ia pe arcada % este o a!prenta de situatie. Supraa!prenta
inregistrea2a ca!pul protetic. Se efectuea2a cu !ateriale rigide 3EIPS5*
a2i a4andonat.
'2i se reali2ea2a cu elasto!eri de sinte2a 3siliconi chitosi5 <frec#ent
utili2ati.
,& A(#rentarea dintilor antagoni!ti$
Se a!prentea2a cu !ateriale elastice alginice 3E='STIC% FPEEN%
SEPT'=EIN5.
-& Inregi!trarea relatiei de oluzie !e realizeaza u$
folie de ceara6
elasto!eri speciali (siliconi speciali sau polieteri6
pasta o.id de 2inc 3;OE5 aplicata pe suport te.til.
Oser.atie clinica?
'!prenta dintilor antagonisti :inregistrarea oclu2iei se fac cu aceleasi !ateriale si
!etode cand se a!prentea2a integral arcadele dentare 3a!prente glo4ale sau de
arcada (arch i!pression5.
Inregistrarea oclu2iei nu se reali2ea2a cand arcada antagonista este integra si sunt
suficiente unitati !asticatorii. Modelele se po2itionea2a in PIM 3po2itia de
intercuspidare !a.i!a5 !anual.
'!prenta clasica este o !etoda foarte e.acta datorita a!prentei unitare cu
tu4 !etalic sau cu inel. Cea !ai precisa este cea cu !ateriale
ter!oplastice (STENTS% DERR ce reproduc toate detaliile preparatiei (for!e%
unghiuri% santuri% etc. '!prenta cu tu4 este foarte fidela datorita distri4utiei
unifor!e a !aterialului ter!oplastic intr*un strat foarte su4tire.
Spre deose4ire de !aterialele siliconice % !aterialele rigide ter!oplastice
inregistrea2a cu !a.i!u! de fidelitate detaliile preparatiei. Siliconii reproduc
unghiuri drepte rotun>ite si dau i!presia de a!prenta perfecta.
Este o !etoda putin utili2ata in practica% inlocuita de !etoda cu !ateriale
elastice.
2> Meto(a (e amprentare cu materiale elastice
In tehnologia incrustatiilor se indica a!prenta de arcada cu !ateriale
elasto!ere. Elasto!erii cei !ai utili2ati sunt siliconii de aditie si polieterii.
A(#renta de arada (ono"azia 0u un !ingur (aterial2$
1/
Materialul se aplica in porta!prenta indi#iduala pre#a2uta cu
siste!e de retentie% orificii si stopere interne cu rol in diri>area
!aterialului de a!prenta.
Este cea !ai indicata in tehnologia incrustatiilor.
Elasto!erii de aditie indicati (EG'=EG E.C 3u>i5*culoare ro2%
P'N'SI= P=US 3Detten4ach5*culoare al4astra si elasto!erii
polieterici <IMPREEUM *pre2inta !odificari #olu!etrice
!ini!e 3!ici coeficienti de contractie5% re2ultand a!prente de
!are preci2ie.
Metoda de a(#rentare in du3lu a(e!te 03i"azia2$
%tape:
Se a!prentea2a intreaga arcada cu !aterial elasto!eric
chitos8a!prenta pri!ara de preci2ie !ica.
'!prenta finala de preci2ie se reali2ea2a cu !aterial elasto!eric
siliconic% polieteric sau polisulfidic 3tiocauciucuri58a!prenta de
corectare.
Oser.atie clinica?
Pentru a!prentare corecta se indica prelucrarea a!prentei pri!are ce consta in
sectionarea la!elelor interdentare si practicarea unor santuri de dega>are pentru
siliconul se!ifluid.De ase!enea se sectionea2a si siliconul patruns su4gingi#al.
'ceste pregatiri se indica pentru a stopa e#entualele defor!ari ale a!prentei atunci
cand aplica! al 7*lea !aterial de a!prentare.
Nepregatirea a!prentei pri!are accentuea2a defor!arile generand i!preci2ii.
'!prenta in du4lu a!estec 34ifa2ica5 se indica a se reali2a in linguri
standard !etalice% nedefor!a4ile. Se contraindica lingurile din !aterial plastic.
Alte (etode de a(#rentare u (ateriale ela!tie&
Metoda du4lului a!estec cu aplicarea si!ultana a celor 7 !ateriale in
lingura si pe 4ont cu seringa.
=a produsele de a!prentare proaspete se pot utili2a procedee de
a!prentare in du4lu a!estec si!ultane de tip H'SI-='CIS TECINIC.
Cand !aterialul de a!prentare are ter!en de #ala4ilitate incert se indica
a!prenta de corectare in du4lu a!estec 3se ia a!prenta pri!ara% se asteapta
pri2a si se face corectarea apoi se ia a!prenta finala . =a H'SI-='CIS
TECINIC nu se asteapta pri2a5. Metoda de corectare e cel !ai frec#ent
utili2ata in tehnica.
In practica curenta se a!prentea2a eronat 3in tehnologia
incrustatiilor5nu!ai un cadran de arcada*a!prenta de he!iarcada 3seg!entara5.
16
'ceasta a!prenta este contraindicata deoarece generea2a inaltarea de oclu2ie
datorita !odelului pe care se lucrea2a 3!odel seg!entar cu cheie diastala de
oclu2ie5.
/> Mo(elul (e lucru?
Repre2inta reproducerea in !ari!e naturala a ele!entelor ca!pului
protetic. Se o4tine dupa turnarea a!prentei.
Modelul de lucru se o4tine prin turnarea in a!prenta a unor !ateriale
speciale de !odele.
Materialele de (odele utilizate in tehnologia #rotezelor "ixe$
gipsuri dure -superdure 6
rasini co!po2ite pe 4a2a de rasini epo.idice 3EPOGIDIE5*
!aterialelsuperioare gipsurilor superdure deoarece conser#a
integritatea preparatiilor 3nu se sparg !arginile5. Sunt scu!pe %
putin utili2ate in tehniologia !odelelor de lucru.
ionii !etalici electrodepusi 8!odel gal#anic 6 se utili2ea2a rar% in
scop de cercetare 6 este o !etoda la4orioasa.
Ti#uri de (odele de luru$
"odel de arcada cu bonturi mobilizabile <cel !ai indicat in
tehnologia prote2elor fi.e6
"odel cu bont fix 3!ono4loc56
"odel de hemiarcada cu cheie distala de ocluzie si 4ont fi.
3!ono4loc5 sau 4ont !o4ili2a4il 6
Oser.atie?
In tehnologia incrustatiilor se contraindica !odele !ono4loc de arcada sau
he!iarcada.
A*anta4e (odelelor u 3onturi (o3iliza3ile$
Se pune in e#identa 2ona de inchidere !arginala 6
Se reali2ea2a relatia de contact cu dintii #ecini 6
Se e#ita defor!area !achetelor 6
17
Modela>ul fetelor a.iale poate fi controlat si finisat cu !are
e.actitate6
=a !odelele cu 4onturi detasa4ile se e#ita gra#a>ul ar4itrar.
Tehnica o4tinerii !odelelor enu!erate*#e2i =.P.Conditionarea
a!prentei. Turnarea gipsului.
Modele !#eiale$
&' (ara pinuri - tip )*-+,)-
Seg!entele sectionate sunt !entinute prin retentie intr*un
confor!ator din !aterial plastic. i.area se reali2ea2a cu ci!enturi
iono!ere 3are loc o ci!entare-lipire5.
Este un !odel curent utili2at in tehnologia incrustatiilor cera!ice
dar si !etalice.
.' u pinuri tip /%!0%, !1 !!
'rcada se toarna din rasina co!po2ita in care se fi.ea2a pinuri
!etalice. Soclul este su4 for!a arcuata din !aterial plastic cu orificii.In
orificii se fi.ea2a arcada.
aracteristici$
!odel de !ane#rat
tehnica !oderna
arcada% sectionata% poate fi turnata din gipsuri dure sau din rasini
co!po2ite 3tehnica originala5
ti>ele sunt plasate in orificiile soclului% 4onturile nu se pot deplasa
in nici un sens 6
este un !odel de !are preci2ie.
2' "odelul virtual
3' "odelul holografic
6> MACH2TA
Pentru inlay repre2inta etapa tehnologica ce consta in !odelarea in ceara
sau !ateriale rasinice 3rasini co!po2ite sau acrilice5 cu #olu! si for!a identice
cu #iitoarea incrustatie.
Materiale de (aheta
uzuale:
Ceara
Rasinile acrilice si!ple
"ateriale de macheta ideale:
1;
Rasinile co!po2ite
Metode de o3tinere a (ahetei$
"etoda directa:
Macheta inlay este !odelata de !edic in ca4inet direct % in
ca#itatea preparata. Clasic !odela>ul se reali2a din ceara6 !etoda
dificila re2er#ata specialistilor cu !anualitatea. Eenera i!preci2ii
datorita contractiei necontrolate ale cerurilor in cursul !ane#rarii.
Se indica !ai !ult rasini co!po2ite 3procedeul !odern5.
Materialul utili2at( P'='CIT E=C 3Dul2er5*!aterial
fotopoli!eri2a4il% ce pre2inta un coeficient de contractie !ic% are
proprietati superioare cerurilor% ti!pul de pri2a scurt +A*JA
secunde.Se pot prelucra si adapta dupa pri2a. Sunt transparente si
sunt #i2i4ile 2onele de contact 3de adaptare !arginala5.
Metoda directa cu ceara clasica*a4andonata.
"etoda indirecta:
Macheta se !odelea2a pe !odel de catre tehnician. 'ceasta
!etoda este cea !ai indicata si utili2atadatorita conditiilor
o4iecti#e 3pe !odel #i2uali2ea2a situatia reala din ca#itatea orala 6
for!a preparatiei% relatii pro.i!ale% oclu2ale etc5. Materialul
u2ual este ceara.
"etoda mixta:
Macheta este !odelata de !edic direct pe dinte in ca#itatea
4ucala din rasini acrilice si!ple ssau rasini co!po2ite si perfectata
adaptarea !arginala prin picurare cu ceara. Se indica !ai !ult
!acheta !i.ta ca !aterial si procedeu.
Oser.atie clinica?
Se indica in clinica% in tehnologia incrustatiilor atat in !etoda directa cat si in
celelalte !acheta !i.ta 3din 7 !ateriale ( rasini : ceara5.
Rasina acrilica si!pla se contracta !arginal% nu a#e! un control al inchiderii
perfecte 6 inchiderea se reali2ea2a cu ceara speciala de inlay.
Metoda !i.ta de !achetare are indicatie de electie in tehnologia de o4tinere a
reconstituirilor corono*radiculare 3R.C.R.*uri5..
Prini#ii de (odela4 #entru eara$
Picurarea treptata a cerii incal2ite in ca#itati i2olate cu #ehicul gras
3spray*uri siliconice5.
1<
Se contraindica racirea 4rusca cu >et de apa sau fularea energica a
cerii deoarece poate duce la defor!ari% contractii la racire.
Dupa !odela> se contraindica racirea 4rusca a !achetelor din
ceara. Pre2enta api in ca#itati incetineste rit!ul poli!eri2arii% se
utili2ea2a lacuri siliconice i2olante (=USTRO=.
Machetele !odelate final se detensionea2a prin racire lenta in
recipient 3!etoda directa5 sau pe !odel 3!etoda indirecta5 ti!p de
,*0A ore.
Nu se reali2ea2a racirea prin introducerea in apa 8detensionarea
ter!ica a!achetei
Ti4area (ahetelor . (etoda direta$
Machetele pentru indepartarea din ca#itati si transport sunt ti>ate in
!od diferit functie de tipul #iitoarei incrustatii.
!ncrustatii simple - se aplica ti>e unice.
!ncrustatii duble * ti>e du4le cu 4rate inegale.
!ncrustatii triple * ti>e du4le cu 4rate egale.
Transportul se reali2ea2a in recipiente curate ( flacoane de sticla
sau !aterial plastic cu #ata sau postiren pe fundul lor% nu in
recipiente cu apa 3au loc contractii si defor!ari5.
Ti>ele du4le din !etoda directa nu sunt utili2ate ca support pentru
!acheta canalului principal de curgere a !aterialului.
In practica incrustatiile sunt ti>ate unic in 2ona cea !ai groasa a
inlay*lui.
7> TIPA1UL
Este etapa tehnologica indispensa4ila in tehnologia prote2elor fi.e.
Tiparul se o4tine prin aplicarea !aselor de a!4alat 3!ateriale refractare5
pe suprafata !achetelor cu #i4rare !anuala sau !ecanica. Tiparul se o4tine
prin parcurgerea !ai !ultor etape.
Eta#e de o3tinere a ti#arului $
Pregatirea !achetei pentru a!4alare 6
'!4alarea propriu*2isa 6
E#acuarea !achetei din a!4ala>.
Dupa cele trei etape re2ulta tiparul repre2entata de o ca#itate cu #olu! si
for!a identice cu cele a !achetei % situata in interiorul !aterialului refractar
1=
utili2at pentru a!4alare. Scopul o4tinerii tiparului il repre2inta introducerea in
stare fluida a alia>ului necesar o4tinerii incrustatiilor.
Pregatirea machetei pentru amalare
Macheta dupa !odela>ul final se pregateste pentru a!4ala>. Se finisea2a
cu a>utorul unei 4ulete i!4i4ata in sol#ent organic. De ase!enea se
detensionea2a prin racirea lenta pe !odel ti!p de ,*0Aore.
Eta#e$
%& Maheta analului #rini#al de turnare$
Se aplica o ti>a !etalica cu dia!etrul de 0%,*7 !!. Ti>a poate fi
din ceara la aceleasi di!ensiuni sau din !aterial plastic.Ti>a !etalica
e cali4rata prin picurarea cerii.
Po2itia( #erticala.
=ungi!ea (/A!!.
Ti>area cea !ai indicata ( din ceara cali4rata si !aterial plastic
deoarece sunt li#rate prefa4ricat3contin !acheta re2er#orului de !etal
fluid:ist!ul5
+& Maheta rezer*orului de (etal "luid 0!"era de ontratie' 3ila de
ontratie2$
Se situea2a la 7%,*/!! de suprafata oclu2ala.
Repre2inta re2er#orul de unde se a4soar4e !etalul in tipar.
Dia!etrul( /%,*)%,!!.
or!a( sferica 3#olu! !a.i! pentru di!ensiuni !ini!e5.
,& Maheta i!t(ului$
Ti>a se ingroasa intre !acheta re2er#orului de alia> fluid si
suprafata oclu2ala.
Dia!etrul 7*7%, !! pentru a !ari calea de acces a !etalului spre
tipar.
-& Fixarea (ahetei #e a#aul on"or(atorului$
Macheta se transfera de pe !odel pe capac si se po2itionea2a cu
!acheta re2er#orului de !etal in centrul ter!ic al tiparului.
Oser.atie
Macheta sa nu fie plasata e.centric. Ea tre4uie sa fie la K confor!atorului cu
!acheta re2er#orului de !etal in centru.
5& Deten!ionarea$
Detensionarea consta in racirea lenta pe capacul confor!atorului
dupa fi.area !achetei pe acesta.
6& Maheta analului de e*auare a gazelor din ti#ar$
2@
Se reali2ea2a din ceara trefilata cu dia!etrul de 0 !! sau fir de
nylon. Ceara sau nylonul se aplica in portiunile e.terioare ale
!achetei si se lipesc pe #ersantele conului.
7& Degre!area$
Macheta fi.ata pe conul capacului e degresata cu sol#enti organici
tip (acetona% clorofor!% toluen% alcool.
Se face acest lucru pentru a indeparta ur!ele de grasi!e re2ultate
din contactele digitale din ti!pul !odela>ului.
Amalarea ?
Este o su4etapa tehnica necesara o4tinerii tiparului ce consta in aplicarea
!aterialului refractar pe !acheta pregatita pentru a!4alare.
Materiale !i a#arate$
Materiale de a(3alare . (a!e de a(3alat$
pe 4a2a de sulfati 3Derr% Cristo4alite5
pe 4a2a de fosfati ( Ther!o#est%3Derr5%'uroplus 3&ego5.
In!tru(entar$
Do2atoare6
&ol de cauciuc6
Spatule 6
Cacuu! !ala.or 6
Masa #i4ratoare6
Confor!ator cilindric3!etalic% !aterial plastic5 si capac pre#a2ut
cu orificii concentrice de di!ensiunio diferite in care se aplica
confor!atoare cilindrice. Capacul are un con in orificiul caruia se
fi.ea2a !acheta. Prin asa!4larea confor!atorului pe capac re2ulta
o incinta in care se poate aplica !asa de a!4alat preparata.
Ma!e de a(3alat$
Se li#rea2a in siste! pul4ere:lichid3apa distilata5
Cele !ai indicate !ase de a!4alt sunt cele pe 4a2ade fosfati
deoarece se e#ita conta!inarea alia>ului fluid . Nu re2ulta produsi
sulfurosi ca la cele pe 4a2a de sulfati.
Eta#ele a(3alarii$
&' $ozarea 1 prepararea materialului refractar
Prepararea !anuala in 4ol sau in #acuu! !ala.or3cea !ia indicata
!etoda5.
21
Cantitati do2ate(0AA gra!e pul4ere cu ), c!
/
apa distilata. Se
aplica in recipient sau #asul #acuu! si se prepara. Re2ulta o pasta
se!ifluida aplica4ila in confor!ator prin pensulare.
Metoda !anuala deter!ina aparitia inclu2iunilor de aer% re2ulta
tipare poroase si re2istenta la soc !ica.
Se indica !etoda electro!ecanica cu !ala.or #acu!ate.
.' )plicarea masei de ambalat
Se reali2ea2a cu pensula si #i4rare !ecanica sau direct in
confor!ator pana la u!plerea cu #i4rare !ecanica.
2' Priza masei de ambalt are loc in 24-34 minute'
Oser.atie clinica?
Inainte de a aplica !asa de a!4alat confor!atorul este captusit cu a24est sau hartie
pentru a4sor4tia apei% fa#ori2area dilatarii totale a !asei de a!4alt si e#acuarea
a!4ala>ului din confor!ator.
Metode de a(3alare$
intr*un ti!p cu 0 !aterial6
in 7 ti!pi ( in ti!pul 0 se o4tine un nucleu prin aplicarea cu
pensula: #i4rare !anuala a !asei de a!4alt% grosi!e de ,
!!.Pri2a nucleului (, !inute.I2olare in apa.In ti!pul 7 se aplica
!asa de a!4alat in confor!ator pana la u!plere.Este !etoda de
a!4alare cea !ai e.acta in tehnologia coroanelor fi.e.
in 7 ti!pi cu 7 !ateriale ( unul specific (!asa de a!4alat si 7
nespecifice ( nisip :gips. Se contraindica in tehnologia
incrustatiilor.
2liminarea machetei (in tipar
Macheta este eli!inata in etapele de conditionare ter!ica ale tiparului
3preincal2ire% incal2ire5.
Rolul acestei etape este de a eli!ina !acheta prin topire% ardere si de a
pregati tiparul pentru etapa de topire*turnare a alia>ului.
Preinalzirea
Preincal2irea repre2inta o su4etapa de incal2ire a a!4ala>ului in regi!
lent in cuptoare speciale% de la te!peratura !ediului a!4iant la 7AABC% ti!p de
0 ora.
Tehnica(
a!4ala>ul dupa pri2a se introduce in cuptoare de preincal2ire cu
palnia in >os. Cuptorul este pre#a2ut cu hota de e#acuare a ga2elor
de ardere si cu o ta#ita de colectare a re2iduurilor.
22
In procesul e!piric% preincal2irea se reali2a prin aplicarea
a!4ala>ului deasupra unei flacari a 4ecului &unsen sau a
araga2ului.
Se e.trage in pri!a fa2a ti>a !etalica.
In etapa a*7*a a!4ala>ul este introdus in cuptorul de incal2it. 'cest
procedeu se contraindica pentru turnaturile de preci2ie din alia>e
no4ile.
Scopul preincal2irii(
de eli!ina partial prin topire !acheta din ceara sau arderea
!achetei din rasini acrilice si!ple%
de a eli!ina partial apa din peretii a!4ala>ului%
de a produce dilatarea ter!ica a peretilor #iitorului tipar su4
actiunea agentului ter!ic diri>at.
Se contraindica introducerea a!4ala>ului in cuptoare cu te!peraturi
crescute si incal2irea accelerata% 4rusca% deoarece se e.pune a!4ala>ul la
!icrofisuri si chiar spargeri in !o!entul topirii*turnarii alia>ului.
Inalzirea a(3ala4ului$
Se practica in regi! ter!ic lent. Te!peratura este ridicata de la 7AA*
1,ABC strict% ti!p de 0 ora in cuptoare speciale cu progra!8cuptoare de
calcinare.
In etapa de incal2ire se desa#arsesc feno!ele fi2ice initiate in etapa de
preincal2ire (
eli!inarea totala a re2iduurilor 3ceara:rasini5 6
eli!inarea apei din peretii a!4ala>ului 6
aducerea tiparului la #alorile !a.i!e ale dilatarii datorita dilatarii
finale ter!ice 3dilatare higroscopica:dilatare de pri2a:dilatare
finala5. '!4ala>ul a>unge la #aloarea finala pentru alia>ele no4ile
la 0%7A*0%/,L8coeficient de dilatare care co!pensea2a
coeficientul de contractie al alia>ului no4il.
Si incal2irea se reali2ea2a lent si la te!peratura strict indicata pentru
alia>ele no4ile. Nu se depaseste 1,ABC deoarece !asele de a!4alat pentru
alia>ele no4ile sunt pe 4a2a de sulfati de calciu si su4 actiunea te!peraturii !ai
!ari de 1,ABC se poate desco!pune liantul lor in produsi sulfurosi ( anhidrida
sulfuroasa usor co!4ina4ila cu !etalul fluid 3in stare topita5. Sulful
conta!inea2a !etalul re2ultand turnaturi poroase% cu inclu2iuni% neo!ogene
care nu !ai pot fi o!ogeni2ate.
Cele !ai indicate !ase de a!4alat pentru turnarea alia>elor no4ile sunt
cele pe 4a2a de fosfati ce nu pre2inta riscul de conta!inare a !etalului fluid.
Dupa etapa de incal2ire 3conditionare ter!ica finala5 se o4tine tiparul
propriu*2is8ca#itate cu for!a si #olu! identice cu ale !achetei situata in
2+
interiorul !aterialului refractar 3a !asei de a!4alat5. In aceasta ca#itate se #a
introduce fortat 3su4 actiunea fortei centrifuge5 !etalul fluid.
;> Topirea Ai turnarea
Etape tehnologice in care dupa alegerea !aterialului specific si supus
regi!ului ter!ic de topire de#ine fluid si este introdus in tipar 3in conditii
tehnice de !a.i!a siguranta5*neconta!inare:protectie.
Su3eta#e$
alegerea alia>ului6
alegerea sursei de topire6
alegerea aparatului de turnat6
deter!inarea inter#alului de topire.
Alegerea aliaBului
Pentru turnarea inlayului !etalic% alia>ele ideale sunt pe 4a2a de aur cu
continut crescut de aur si platina in co!po2itie8alia> no4il clasa I pentru
incrustatii IN='F EO=D 3alia> soft5.
Pentru incrustatii se !ai pot utili2a alia>e cu continut !ai !ic de +AL
aur8fac parte din clasa III*P'=IDOR 3alia>e 'u*Pd 6 ,ALaur si 7A*
/ALpaladiu5 care se indica in tehnologia incrustatiilor dupa conditionarea
ter!ica 3trata!ent de in!uiere a alia>ului5. De necesitate incrustatiile pot fi
turnate pentru puntile speciale agregate*incrustatie in incrustatie*din alia>e 'g*
Pd 8P'=I'E.
Cantitatea de alia> necesara se deter!ina in functie de tipul incrustatiei(
Pentru incrustatia si!pla de 0%, g for!a finita se indica / g de
alia>.
Pentru incrustatia du4la de 7%7*7%, g se indica ,g.
Pentru incrustatia MOD de / g se indica + g alia> no4il.
Cantitatea supli!entara nu se pierde ci ra!ane su4 for!a de con si t>a
la4oratorului.
#ursa (e topire
Pentru topirea alia>elor in general se utili2ea2a ca surse caldura dega>ata
de(
(lacara produsa de a!estecul o.igenului cu ga2e naturale (ga2
!etan% propoan% 4utan% hidrogen% acetilena.
'!estecul cu 4utan% propan% ga2 !etan de2#olta o te!peratura
intre 0,AA*7AAABC suficienta pentru topirea !etalelor no4ile.
'!estecul o.igenului cu hidrogenul 3flacara o.ihidrica5 sau a
o.igenului cu acetilena 3flacara o.iacetilenica5 de2#olta
2/
te!peraturi prea !ari pentru !etalele no4ile % deci indicate pentru
!aterialele neno4ile 3Cr*Ni% Cr*Co% Ti5% alia>e inalt fu2i4ile.
Caldura dega>ata de a!estecul ga2elor este cea !ai utili2ata.
urentii electrici su4 for!a re2istentelor si a 4o4inelor de
inductie8curenti de inalta frec#enta% !edie si >oasa frec#enta.
Este o sursa de topire rapida% neconta!inanta cu #alori
ridicate (7AAA*/AAABsi progra!a4ile la aparatele de turnat
electronice.
5aserul * sursa energetica focali2ata foarte eficienta% de2#olta
te!peraturi !ari% neconta!inante6 putin utili2ata in tehnica de
la4orator6
0potul (6etul ) plasmatic * sursa de topire cu utili2are industriala6
in tehnica dentara utili2ata restrans6 !ai eficient ca laserul.
Cea !ai frec#ent utili2ata susa de topire este repreyentata de flacara
produsa de a!estecul o.igenului cu ga2ul !etan * flacara o.iga2. '!estecul se
produce in ca!era de a!estec a pistolului de topit de unde ga2ul este eli!inat
printr*un orificiu 3du2a5 si prin aprindere for!ea2a o flacara cu / 2one(
;ona rece6
;ona o.ido*reducatoare neconta!inanta% cea !ai eficace6
;ona o.idanta ineficienta% neindicata in topire.
Oser.atie?
Sursa de topire o.iga2 se contraindica pentru topirea alia>elor no4ile datorita
efectului de conta!inare a alia>ului fluid.
'lia>ul topit in stare fluida necesita introducerea rapida in interiorul
tiparului. Introducerea se reali2ea2a cu a>utorul fortei centrifuge #eticale sau
ori2ontale.
Aparatele (e tunat
Cel !ai curent procedeu de introducere a alia>ului il repre2inta forta
centrifuga ori2ontala de2#oltata de aparate speciale(
si!ple tip ROT'G MEC'NIC acti#at prin tractionare cu chinga 6
nu are o forta centrifuga foarte !are 6
se!iauto!ate sau centrifuge se!iauto!ate (ROTOMET% DENT'=
'RM% SCI=ODER 3Drupp5 6 forta centrifuga este !ult !ai
!are si i!plicit forta de i!pingere a alia>ului in tipar 6
centrifuge electronice co!plet auto!ate tip( TIM ,AA DENT'=
'RM 6&EEO*N'UTI=US6C'STOM'T 3Drupp56 forta
centrifuga suficient de !are pentru introducerea alia>ului in tipar
26
In practica curenta% topirea alia>elor se reali2ea2a cu flacara o.iga2 iar
turnarea acestora cu cu centrifuge si!ple 3Rota. !ecanic5 ce e.ista in
la4oratoarele !odest dotate sau centrifuge se!iauto!ate !ai 4ine dotate. In
acest procedeu% insa% alia>ul poate fi conta!inat in etapele de topire iar forta de
catapultare este #aria4ila% deseori insuficienta.
Datorita posi4ilitatii de conta!inare a tunaturii% !etoda se contraindica
in turnarea alia>elor no4ile% deoarece protectia chi!ica a alia>ului topit cu 4ora.
s*a do#edit a fi insuficienta. De aceea% !etoda e turnare indicata pentru alia>elo
no4ile este cea care utili2ea2a aparate de turnat auto!ate de tip Casto!at.
=a aparatele de turnare progra!a4ile% alia>ul este topit in creu2ete
cera!ice care sunt plasate in contact cu palnia tiparului unde prin centrifugare
#a patrunde prin catapultare alia>ul fluid in tipar.
In tehnologia prote2elor de !are preci2ie procedeul de topire cel !ai
indicat este cel cu curenti de >oasa% !edie sau inalta frec#enta% acestea fiind
surse rapide de topire% neconta!inante% cu actiune indirecta.
'lia>ul in stare fluida este prote>at de un flu. de ga2 no4il 3argon%
@ripton5.
Ea2ul no4il 3tip argon5 nu se co!4ina cu alia>ul% for!ea2a o perdea de protectie
antio.idanta% re2ultand turnaturi de calitate.
Procedeul de topire*turnare cel !ai indicat in tehnologia incrustatiilor
este !etoda Iaereus*Dul2er 3curenti de >oasa frec#enta% in creu2ete speciale din
grafit sectionate #ertical care dupa fluidificarea alia>ului se deschid si alia>ul
cade in palnia tiparului de unde este aspirat in interior prin presiunea negati#a
creata anterior5.
'paratul de turnat Iaereus <Dul2er cu curenti de >oasa frec#enta facilitea2a
introducerea alia>ului in tipar prin #acuu!. 'cest procedeu este cel !ai sigur si
!ai neconta!inant deoarece(
nu se antrenea2a particule din creu2et de la ni#elul tiparului%
!aterialul fluid fiind aspirat.
topirea se face cu protectie de ga2 no4il.
Pentru alia>ele no4ile 4a2a aur% topirea se reali2ea2a in creu2ete cera!ice
3aparate se!iauto!ate:auto!ate5.
'paratul Dul2er are in dotare si creu2ete grafitice pentru turnarea
alia>elor 'g*Pd sau 4a2a paladiu.
Inter.alul (e topire al aliaBului
In etapa de topire*turnare se #or respecta inter#alele de topire indicate de
fa4ricant.
alia6e nobile conventionale: J,A*00,ABC
alia6e baza aur pentru metalo-ceramica: 00,A*07,ABC
alia6e nenobile: Ni*Cr (07,A*0/,ABC 6 Co*Cr*M4 (0/,A*0),ABC%
alia6e baza titan: 0+AA*01AABC 30+,A*01,ABC5
27
=i!ita superioara a inter#alului de topire repre2inta te!peratura la care
alia>ul de#ine fluid si turna4il. O eroare in acest inter#al #a duce la aparitia
defectelor de turnare.
Dintre alia>ele enu!erate cele !ai greu de turnat 3datorita randa!entului
si te!peraturii5 sunt alia>ele neno4ile si dintre ele cele !ai dificile alia>ele pe
4a2a de titan.
<> 0ezamalarea Ai prelucrarea
Su3eta#e$
racire tipar si tratare ter!ica a turnaturii6
de2a!4alare propriu*2isa6
sa4larea6
de2o.idarea6
prelucrare si lustruire.
1acirea tiparului si tratarea termica a turnaturii
Tiparul este lasat ti!p de , !inute pentru a se raci si a>unge la
apro.i!ati# NAABC dupa care este introdus 4rusc in apa rece. Prin acest
procedeu are loc calirea% recoacerea turnaturii% cu rol in reo!ogeni2area
structurii cristaline a alia>ului.
0ezamalarea propriu5zisa
Tiparul este spart su4 actiunea fortei unui ciocan si frag!entele de !asa
de a!4alat sunt indepartate cu spatula de pe turnatura6 turnatura este acoperita
de frag!ente de !asa de a!4alat si o.i2i.
#alarea
Turnatura este sa4lata prin aplicarea unui >et de particule su4 presiune pe
suprafata turnaturii pentru o4tinerea unei suprafete !ate% curate% netede.
Partiule urent utilizate$
particule de cuart nisip fin
particule de corindon 3o.id de alu!iniu5
particule de alu!ina 3di!ensiuni !icronice5.
Cu aceste trei tipuri de particule se sa4lea2a turnaturi din alia>e
neno4ile.
Particule poli!erice PMM' 3po!etil !etacrilatul5 * pentru sa4lare
turnaturi din alia> no4il
2;
0ezo,i(area
Turnatura dupa sa4lare este de2o.idata prin introducerea sa in solutii
acide din epru4ete.
Solutii aide #entru dezoxidare$
Pentru alia>e 4a2a aur <acid clorhidric 0A*0,L 6
Pentru alia>e 'g*Pd*solutii acid sulfuric 0A*0,L.
Piesa protetica este introdusa in aceste solutii plasate in epru4ete pana
cand solutia a>unge la punctul de fier4ere. Re2ulta piese protetice curate ce pot
fi in continuare prelucrate.
Prelucrarea: lustruirea
Piesa turnata se prelucrea2a cu instru!ent a4ra2i# se reali2ea2a in
la4orator. Cu a>utorul fre2elor se sectionea2a ti>a pana la 7*/!! de suprafata
oclu2ala iar restul este utili2at pentru !ane#rare pe !odel in ca#itatea 4ucala.
Incrustatia% inainte de lustruire% este tri!isa in ca4inet pentru e.a!enul
intraoral. Se ur!areste adaptarea !arginala% reali2area punctelor de contact
!arginal% adaptarea oclu2ala% relatia de oclu2ie.
Re#enita in la4orator% incrustatia !etalica este lustruita cu gu!e
3polipant5% pasta de lustruit (o.id de cro! #erde.
=ustrul final se reali2ea2a cu filt2uri% pufuri% re2ultand suprafete netede%
tip oglinda 3nu!ai cea e.terna se prelucrea2a nu si fata interna care tre4uie sa
asigure frictiunea5.
=> -i,area incrustatiei
Repre2inta etapa clinica ce consta in aplicarea incrustatiei in ca#itati
dupa inserarea de ci!ent in ca#itati si aplicarea unui strat su4tire si pe
incrustatie.
Materiale de i(entare #entru inru!tatiile (etalie$
ci!enturi fosfat de 2inc 3O;5 8 fi.are prin retentie*ci!entare6
sunt di2ol#a4ile !arginal 6
ci!enturi iono!ere de sticla 3C.I.S.58fi.are prin frictiune*lipire6
ci!enturi !oderne 6 adera chi!ic de peretii ca#itatii intracoronare6
datorita ade2iunii chi!ice sunt !ai insolu4ile in !ediu u!ed%
deter!ina o i!4inare !arginala de 4una calitate.
0e*ecte (e turnare
Pot fi o4ser#ate !acroscopic sau !icroscopic prin studii !etalografice.
2<
Cla!i"iarea de"etelor de turnare$
negati#e
totale6
partiale 3!icroca#itati% pori56
po2iti#e
sferice * perlate6
acifor!e * la!elare6
#olu!etrice
supradi!ensionarea6
su4di!ensionarea.
0e*ecte (e turnare negati.e?
De"ete de turnare totale
Se caracteri2ea2a prin a4senta piesei protetice in tipar dupa topirea*
turnarea alia>ului 3O e.presia curenta ( nu a iesit la turnat P5
auze:
Incal2irea insuficienta a alia>ului in creu2et sau in palnia tiparului
si necurgerea lui pe canalul principal 3ra!ane !aterial in palnie%
#ascos5 6
'lia>ul este topit ( se scurge din palnia tiparului sau creu2et dar se
declansea2a tardi# centrifugarea 3cand alia>ul e aproape solidificat*
a4senta turnaturii in tipar5.
De"ete de turnare #artiale . #orozitatile$
Sunt cele !ai frec#ente defecte de turnare intalnite in tehnologia
prote2elor fi.e.
auze:
Cantitatea de alia> insuficienta 6
Inter#al de topire neadec#at clasei de alia> din care se toarna
incrustatia 6
Pre2enta unor su4di!ensionari pe traiectul !etalului8gatuiri%
o4stacole care uneori pot antrena frag!ente de !asa de a!4alat in
alia>ul fluid 6
'4senta canalelor de e#acuare a ga2ului din tipar 6
orta centrifuga ca durata si intensitatea insuficienta.
De"ete de turnare #artiale / (iroa*itatile$
2=
Sunt o4ser#ate !acroscopic. Curent sunt situate la 4a2a ti>ei canalului
principal de curgere. Cand sunt situate superficial pe con spre ti>a se eli!ina
prin prelucrare.
Poro2itatile situate la ni#elul suprafetei oclu2ale sau a peretilor a.iali
necesita returnarea uneori a prote2ei fi.e 3turnatura e declarata re4ut5.
auze:
Sunt dependente de etapele de pregatire a !achetei pentru
a!4alare si topire <turnare.
auze ce tin de pregatirea machetei:
Su4di!ensionarea !achetei re2er#orului de !etal fluid duce la
!icrostructura poroasa 6
Su4di!ensionarea canalului principal 6
Su4di!ensionarea !achetei ist!ului ca grosi!e si plasarea
!achetei re2er#orului de !etal fluid la o distanta prea !are de
suprafata oclu2ala.
Plasarea e.centrica a !achetei re2er#orului de alia> fluid in
confor!ator.
auze ce tin de topire-turnare:
Topirea si supraincal2irea alia>ului 8!etoda clasica 3cu flacara
o.iga25 6 cea !ai generatoare de defecte de turnare 6
orta de i!pingere a alia>ului topit in tipar insuficienta.
0e*ecte (e turnare poziti.e
De"ete de turnare #erlate !au !"erie
'par frec#ent in tehnologia prote2elor fi.e 6
auze:
Se datorea2a in principal erorilor din etapele de pregatire a
!achetei si a!4alare a !achetei(
o Degresarea incorecta sau a4senta degresarii este principala
cau2a a aparitiei !icrospatiilor dintre !asa de a!4alt si
!acheta pe care #a patrunde !etalul fluid. Datorita ur!elor
de grasi!e de pe !acheta% la suprafata !achetei re2ulta o
tensiune superficiala negati#a 6 !asa de a!4alat nu adera de
!acheta. In spatiile create dintre !acheta si !asa de
a!4alat patrunde !etalul fluid.
o '4senta #i4rarii !ecanice in !o!entul aplicarii !asei de
a!4alat si utili2area doar a #i4rarii !anuale duce la aparitia
!icrospatiilor in care #a patrunde alia>ul fluid ce ia for!a
sferica.
+@
Defectele de turnare po2iti#e sferice cand nu sunt insotite de poro2itati se
pot plana 3prelucra5 re2ultand suprafete 4ine turnate.
De"ete de turnare ai"or(e . la(elare$
auze:
Erori !ari in etapa de conditionare ter!ica a a!4ala>ului
3preincal2ire% incal2ire5(
Introducerea a!4ala>ului la cuptor la o te!peratura neindicata de
fa4ricant 6
Preincal2ire -incal2ire intr*un rit! accelerat 6
In a!4ele situatii de conditionare ter!ica apa se e#apora fortat cu
tendinta la fisurare si chiar spargere a tiparului in etapa de turnare a alia>ului.
Cand tiparul nu se sparge% in !icrofisurile re2ultate datorita
preincal2irii-incal2irii accelerate patrunde alia>ul fluid re2ultand defecte
la!elare% acifor!e 6 ele sunt prelucra4ile% se reduc cu fre2e speciale si piesa
turnata este corecta.
0e*ecte .olumetrice
Su#radi(en!ionarea$
auze:
Neconcordanta intre coeficientul de dilatare al !asei de a!4alat
!ult !ai !are si cel de contractie al alia>ului !ult !ai !ic%
Macheta nu e detensionata 3cea o4tinuta prin !etoda directa5.
ularea cerii in ca#itate acu!ulea2a tensiune% ca#itatea se dilata
re2ultand defecte de turnare cu supradi!ensionare ce se
caracteri2ea2a prin i!posi4ilitatea insertiei si adaptarii incrustatiei
pe !odel.
Su3di(en!ionarea$
Se caracteri2ea2a prin insertia le>era 3fara frictiune5 a incrustatiei in
ca#itate.
auze:
Utili2area unor !ase de a!4alat care nu se dilata suficient de !ult
3eroare de alegere a !asei de a!4alat5 6
Conditionarea ter!ica a !achetei prin introducerea in apa in etapa
de detensionare duce la contractii !ari nedetensiona4ile 6
Utili2area de #ehicul gras sau lacuri dentare pentru i2olarea
ca#itatii intraoral sau pe !odel conduc la o4tinerea unor !achete
su4di!ensionate.
+1
Procedeele tehnologice clasice de !achetare% inclusi# pregatire%
a!4alare% topire*turnare 3turnarea directa in palnia tiparului5 generea2a cele
!ai !ulte defecte de turnare in do!eniul prote2elor fi.e.
Indicatii( tehnologia !oderna.
Inlayul se !ai poate o4tine in afara de !etale si din(
!ase co!po2ite 3indicatii li!itate pe dintii frontali% se.ul
fe!inin56
!ase cera!ice.
Cele !ai u2uale si cele !ai indicate !ateriale sunt alia>ele !etalice si
!asele cera!ice.
I4C1U#TATIIL2 42M2TALIC2
*se utili2ea2a !ateriale fi2iono!ice% de tipul R.'.S. % R.D.C.% !ase cera!ice.
R.'. S. <a4andonate% datorita de2a#anta>elor 6
R.D.C.*in special pentru 2ona frontala6
Masele cera!ice*le preceda tehnologic pe cele !etalice% carora le sunt
superioare.
Capitolul
/
+2
Incrustatia (iacrilica compozita
A*anta4ele re!taurarilor direte$
adaptarea !arginala superioara6
aria de contact pro.i!al6
suprafata oclu2ala !odelata corect anatofor!6
prelucrarea si lustruirea% i!4inarea ade2i#a sunt net superioare.
Deza*anta4e$
ti!p de lucru !ai !are6
!ateriale si aparate !ai costisitoare 6
prQt de cost superior.
Indiatii $
pentru inlocuirea o4turatiilor #echi din a!alga! % co!po2ite% care
pre2inta !odificari coloristice 6
pentru restaurarea ca#itatilor care au un ist! dupa preparare cu 0-/
!ai !ic fata de distanta #esti4ulo*orala intercuspidiana.
R&D&C& #entru inru!tatii$
!ateriale hi4ride co!po2ite% cu co!ponenta preponderent
anorganica 3NAL5.
HERCU)ITE 08err29
SIGNUM 0Haereu! 8ultzer29
:RI)IANT 0Coltene29
special pentru dintii laterali( ARTG)ASS 0Dult2er5%
CEROMERI 3Targis*Cectris2' :E))G)ASS * polisticla.
2tapele clinico5tehnice
%2 Pre#ararea a*itatilor$
pereti usor di#ergenti 30A*7AB56
se 4i2otea2a fin !arginal6
for!ele de caseta cu unghiuri rotun>ite6
li!itele ca#itatii oclu2ale nu se #or plasa in 2onele de contact
oclu2i# 6
adanci!ea ca#itatii 8!ini! 0%,!! 6
++
pro.i!al% !arginile se e.tind #esti4ulo*oral% pentru i!4inarea
ade2i#a eficienta.
+2 A(#rentarea$
cu !ateriale elasto!erice 6
4ifa2ica sau !onofa2ica6
cu siliconi de poliaditie sau polieteri.
/5 Modelul se toarna din gipsuri e.tradure 3arcada5 si dure 3soclul56
)5 Modelarea este directa% cu rasina co!po2ita% care se aplica pas cu pas in
ca#itate ce a fost conditionata in preala4il cu lac separator (
se aplica stratul 4a2al :!asa cer#icala % grosi!ea R0!! 6
in cuptor se fotopoli!eri2ea2a pentru / !inute 6
se aplica straturi succesi#e de dentina 3 culoarea do!inanta a
inlay*ului5 6
fotopoli!eri2are / !inute pentru fiecare strat 6
in final se aplica un strat de transparent total% care per!ite
#i2uali2area integrala a culorii inlay*ului 6
se adauga un alt strat transparent usor opac% !ai intens in 2onele
pro.i!ale 3pentru culoarea estetica5 6
stratul final este s!alt 6
dupa fotopoli!eri2area finala se aplica pe !odel si se lustruieste
,5 Exa(enul intaoral$ presiuni !oderate% se constata e#entualele retusuri
!arginale 6 se conditionea2a ca#itatea si incrustatia% care se fi.ea2a prin
i!4inare ade2i#a !arginala
+5 Conditionare$ trata!ent ca#itate :inlay ( gra#a> acid al ca#itatii 3acid
fosforic /1L5% /A*+Asecunde 6 spalare% uscare% aplicare de ade2i#i
34ondinguri5.
Oser.atie ?
Modelul de lucru cel !ai indicat este !odelul de arcada fara pinuri
!etalice (TR'F*SFSTEM si 'CCU*TR'CD.
Incrustatia ceramica
Tehnologic a precedat inlayul !etalic. Initial se o4tinea prin arderea
sticlei pe folii de platina 3secolul GIG (0N/15.
Incrustatia cera!ica cunoste o larga aplica4ilitate dupa ela4orarea
!aselor cera!ice !oderne% utili2are gra#a> acid du4lu% ela4orarea
+/
4ondingurilor8agentilor de legatura 3cuplare5% ade2i#ilor si a ci!enturilor
rasinice cu du4la poli!eri2are (DU'= CURE.
Toate aceste progrese au facilitat o4tinerea unor i!4inari ade2i#e
3incrustatie pereti ca#itari5 foarte eficiente. Pana la ela4orarea
de!inerali2antilor% 4ondingurilor si ci!enturilor rasinice% incrustatiile cera!ice
erau fi.ate cu ci!enturi con#entionale 3ci!ent fosfat de 2inc5 di2ol#a4ile. Nu
se o4tinea o legare chi!ica incrustatie*aderent.
Indiatii$
restaurarea ca#itatii deter!inata de procesele carioase
restaurarea dintilor fracturati 3unghiuri% cuspi2i5
restaurarea dintilor depulpati
Contraindiatii$
in parafunctii6
oclu2ii adanci nefa#ora4ile6
la fu!atori.
A*anta4e$
estetica deose4ita.
tehnica conser#ati#a 3nu distruge tesuturile5.
Carateri!tii linie
Prepararea cavitatilor este identica cu cea pentru inalyul !etalic dar cu
ur!atoarele diferentieri (
Peretii #erticali di#ergenti ,*NB6
Unghiurile de intalnire pereti #erticali*perete parapulpar rotun>ite 6
&i2otare lineara neaccentuata% re2ultand suprafate de contact
!a.i!e intre incrustatie si !arginile ca#itatii% fa#ori2and legarea
chi!ica 6
'danci!ea prag !ini 0 !! 6
'danci!ea oclu2ala !ai !ult de 7 !! 6
=a prepararea ca#itatii nu se aplica principiul e.tensiei si retentiei
3ca#itatile de retentie ori2ontale sunt preparate ase!anator
rectilinii5 6
)mprentarea:
identica cu cele utili2ate la inlayul !etalic !ai putin !etoda
clasica 3cu inel5 6
cea !ai indicata ( !etoda de a!prentare !onofa2ica cu elasto!er
de sinte2a aplicat in porta!prenta indi#iduala 3#e2i inalyul
!etalic5 6
+6
"achetarea1 ambalarea * ase!anatoare ca tehnica si pentru incrustatia
cera!ica 3la !etodele de o4tinere prin topire*turnare*in>ectare5.
Oser.atie?
Procedeele su4stracti#e C'D-C'M nu necesita a!prenta cu !etodele enu!erate la
inlayul !etalic. Metoda C'D-C'M utili2ea2a a!prenta optica reali2ata de ca!era
#ideo introrala. I!aginea este prelucrata de calculator.
Meto(e (e otinere a incrustatiilor ceramice?
05 prin turnare 3tehnica DICOR5 6
75 prin presare<in>ectare 3EMPRESS <SFSTEM5*I#oclar6
/5 !odelare directa 3CIT' IN CER'M56
)5 !etode su4stracti#e
re2are co!puteri2ata C'D*C'M * co!puter asisted design*
co!puter asisted !anufacturing < CEREC SFSTEM
re2are si!pla prin copiere CE=='F SFSTEM < Mic@ronia.
%2 Metoda turnarii$
preparare ca#itate6
a!prenta6
!odel de lucru6
!acheta 6
tipar 6
topire<turnare #itrocera!ica 3la t 80/1ABC5% re2ultand un !ie2
#itrocera!ic% care #a fi rea!4alat si cera!i2at 3tratat ter!ic5 )*+
ore% de la te!peratura de +1ABC pana la 0A,ABC% re2ultand !ie2ul
cristalin #itrocera!ic% pe care se #or aplica !ase cera!ice de
placat% nuantandu*se coloristic.
aracteristici :
ti!p de lucru lung
procedeu depasit
re2ultate nu totdeauna foarte 4une.
+2 Tehnia #re!arii.in4etarii$
a!prentare
!odel
!acheta
+7
tipar% din !ase de a!4alat speciale 6 in el se introduc lingouri
cera!ice plastifiate% la te!peratura de N,ABC% ti!p de JA !inute%
dupa care se in>ectea2a la 00AABC.
aracteristici :
preci2ie
e.actitate
siguranta.
,2 Si!te(ul ;ITA in CERAM
Se caracteri2ea2a prin !odelarea directa a inlay*ului din cera!ica
alu!inoasa sau 2irconica% sinteri2ata pe !odelul din gips special 3poros5 in 7
etape(
0. se aplica cera!ica pe !odelul i2olat 3conditionat5 si se face
arderea !ie2ului la 07AABC ti!p de 7 ore % re2ultand !ie2ul
poros 6
7. !ie2ul este cera!i2at ti!p de )*+ ore la aceeasi te!peratura % dupa
care % in partea finala se face arderea de infiltrare% re2ultand un
!ie2 cera!ic opti!% care se nuantea2a coloristic.
'rderea directa pe !odele ter!ore2istente este procedeul cel !ai sigur%
cel !ai raspandit si cel !ai econo!ic pentru ele!entele integral cera!ice.
-a2 Cera(ia "rezata / !i!te(ul CAD<CAM
nu necesita a!prenta6
nu necesita !odel% !acheta% tipar6
a!prenta se reali2ea2a cu ca!era intraorala6
!acheta este procesata6
fre2area este asistata de calculator6
din lingouri cera!ice 3CEREC*Cita6 Cerec*Dicor5.
-32 Si!te(ul !u3!trati* CE)A=
fre2are prin copiere6
neasistat de calculator.
I Desi% initial% succesul clinic al incrustatiilor integral cera!ice a esuat%
datorita ade2iunii sca2ute a acestora la !aterialele de ci!entare% dupa 0JJA%
utili2area clinica a ceastor siste!e cunoaste un progres datorita(
posi4ilitatii de utili2are a tehnicii gra#a>ului du4lu
3de!inerali2area s!altului5
aparitiei ci!enturilor cu du4la poli!eri2are
4ondinguri 3IC% C5 aplica4ili pe dentina si s!alt
se o4tin i!4inari ade2i#e superioare% cu o estetica deose4ita.
+;
-atetele ceramice
atele cera!ice se indica pentru restaurarea esteticii !odificate a
discro!iilor% a ano!aliilor dentare.
A*anta4e$
!etoda !ini! in#a2i#a 6
per!ite !odificarea for!ei% po2itiei% aspectului% culorii 6
fa#ori2ea2a trans!iterea lu!inii 6
!etoda si!pla% dura4ila 6
da reactii tisulare !ini!e.
Deza*anta4e$
reduceri de tesuturi dure in s!alt6
nu se pot face rectificari6
nu se o4tin re2ultatele scontate intotdeauna 3 la dintii cu discro!ie
a#ansata5 6
fi.area nu este totdeauna eficienta 6
rata de esec R ,L 6
!anipulare dificila 6
cera!ica feldspatica dupa ardere nu poate fi retusata 6
Indiatii $
ano!alii de culoare si for!a 6
distrofii % displa2ii% ero2iuni 6
fracturi de unghiuri 6
!alpo2itie.
Contraindiatii $
dinti de#itali 6
oclu2ie !ai !are 6
parafunctii 6
!orfologie coronara nefa#ora4ila 6
igiena dentara precara 6
in s!alt insuficient .
+<
2tape clinico5tehnice
%& Pre#ararea "etei *e!ti3ulare$
slefuirea reductionala a s!altului6
adanci!e A%/*A%N!!6
!argine cer#icala e#identa 3prag rotun>it% plasare supragingi#al56
!argini pro.i!ale ter!inate inaintea punctului de contact6
!arginea inci2ala usor scurtata.
+& A(#rentarea9
,& Model de arada !etionat 0Tra1.S1!te(29 Metode de o4tinere ca la
IN='F*ul CER'MIC 3cel !ai frec#ent CIT' in CER'M56
-& I(3inarea adezi*a u i(enturi ra!inie 0Durar1l>>>>>>>>>>2&
+=
0I#PO3ITIV2L2
CO1O4O51A0ICULA12 C0>C>1>D
Sunt prote2e unidentare fi.e ce restaurea2a !orfologia coronara partial
sau total distrusa. Se fi.ea2a prin frictiune<ci!entare in lo>etele intraradiculare
3intracanalare5 preparate pe 7-/ din lungi!ea radacinilor.
Co(#onentele D&C&R&$
Seg!entul radicular ( stift% pi#ot 6
Seg!entul coronar su4 for!a de 4ont artificial !etalic
su4di!ensionat% cu o for!a c#asi2se!anatoare coroanei.
N.&. a se face diferentierea de coroana de su4stitutie.
Indiatii D&C&R&$
In restaurarea dintilor fracturati accidental 6
Restaurarea dintilor cu procese carioase% profunde in scop protetic6
In restaurarea dintilor cu o4turatii !etalice sau fi2iono!ice 3in
scop protetic56
In restaurarea dintilor de#itali fracturati acoperiti sau nu cu
coroane6
Modificari de po2itie ale dintilor *D.C.R.*uri cu a. !odificat sau
angulate6
In locul coroanelor de su4stitutie ca solutie !ai 4iologica
conser#ati#a decat coroana de su4stitutie.
Contraindiatii D&C&R&0and !e india oroana de !u3!titutie2$
Dinti su4di!ensionati cu dia!etrul cer#ico*oclu2ale !ic 6
In a4ra2iuni e.agerate 6
Capitolul
6
/@
In distructii !asi#e corono*radiculare cu fisuri radiculare6
=a pacientii sensi4ili alergici la alia>e.
2tapele clinico5tehnice
%& Pre#ararea dintelui$
Pentru R.C.R.% dintele este tratat conser#ati# foarte 4ine 3o4turatie de
canal corecta pana la ape.5.
Consecuti# e.a!enului radiologic se #a cateteri2a canalul radicular care
dupa sectionarea coroanei pana la ni#elul tesutului sanatos #a fi pregatit pe 7-/
din lungi!ea sa.
Preparatia intraradiculara ( are for!a cilindro*conica fara praguri pe 7-/
din lungi!ea radacinii. Nu se fre2ea2a e.cesi# preparatia radiculara 6 este !ai
4ine a se reali2a preparatia !ai lunga si su4tire decat scurta si groasa5.
D.C.R.cele !ai eficiente sunt cele cu pi#ot lung si su4tire.
+& A(#rentarea $
&' "etoda indirecta:
Metoda rigid elastica8STENTS:!aterial siliconic aplicat pe
canal 6
Metoda cu !aterial siliconic in du4lu a!estec cu sau fara
ti>a de suport pentru !aterialul siliconic6
.' "etoda directa:
Pentru R.C.R. !etoda directa se poate reali2a din(
ceara%
rasini acrilice si!ple 3R.'.S.56
rasini co!po2ite 6
rasini:ceara.
In !etoda directa % !edicul reali2ea2a !acheta care #a fi tri!isa in
la4oratorul de tehnica % tehnicianul o a!4alea2a si apoi o toarna. Cel !ai
curent procedeu este cu R.'.S.
'#anta>e(
Dupa pri2a !acheta poate fi prelucrata in fo!ra si #olu!ul
dorite de clinician 6
In final se poate perfecta adaptarea !arginala cu ceara de
inaly 3inlay Sa.5 6
Cel !ai indicat !aterial 3Tehnica :a#anta>e5 rasinile
co!po2ite.
Dupa a!prentare% etapele sunt ase!anatoare cu cele pre2entate la
incrustatia !etalica(
/1
,& Modelul se toarna dintr*un gips dur 3!odel !ono4loc sau seg!entar cu 4ont
!o4ili2a4il56
-& Maheta
"etoda directa:
conditionarea !odelului , !inute 6
alegerea ti>ei 6
se !odelea2a dispo2iti#ul intraradicular si seg!entul
coronar6
intraradicular ceara este !odelata prin plastifieri succesi#e
si ulterior fulata6
se introduce in ceara ti>a incal2ita% se raceste si apoi se
indepartea2a !acheta pi#otului din canal6
se !odelea2a 4ontul artificial% cu for!a !orfologica
su4di!ensionata 6
!acheta o4tinuta se finisea2a% iar pe ti>a !etalica se aplica
!achetele secundare.
"etoda indirect-directa:
!acheta se !odelea2a pe !odel in ca4inet6
este perfectata adaptarea !arginala si oclu2ala de catre !edic% in
ca#itatea pacientului6
!etoda utili2ata in tehnologia R.'.S. si R.D.C.6
se indica ca !aterialele sa fie acoperite filifor! cu un strat su4tire
de ceara.
5& A(3alare
6& Turnare
7& Deza(3alare
?& Prelurare
Materiale utilizate #entru o3tinerea R&C&R&.urilor$
Pentru turnare R.C.R. se indica(
'lia>e 'g-Pd 3P'=I'E% P'=IDOR56
Sunt sta4ile fi2ico*chi!ic6
Prelucrare usoara6
Pret de cost ridicat.
'lia>e constituente (Ni*Cr SOT
Sunt !ai ieftine 6
Sunt sta4ile fi2ico*chi!ic 6
Se prelucrea2a greu.
'lia>e 4a2a cupru tip E'UDENT si 'rgint su4 for!a de !one2i.
/2
Sunt !ateriale cu o rata !are de coro2iune% produc
!etalo2a.
Sunt cele !ai folosite.
Pi#oturi( R.D.C.% cera!ice 3'l% ;r5 utili2ate in tehnologia integral
cera!ica.
A*anta4e D&C&R& $
Sunt recuperati dinti #itali-de#itali fracturati 6
Prin agregare intraradiculara pe 7-/ se creste re2istenta !ecanica
la rupere a ele!entelor dentare de#enind apt pentru noi prote2ari 6
Cu a>utorul D.C.R.se pot !odifica for!e si po2itii ale ele!entelor
dentare 3#e2i D.C.R. angulate5 6
D.C.R*urile per!it preparatii !ai sofisticate pentru toate tipurile
de coroane 3pragri #esti4ulare% pro.i!ale% circulare5% casete
3suficient de adanci5.
Este o solutie !ai 4iologica decat coroana de su4stitutie si poate fi
acoperit cu o #arietate !ai !are de coroane.
/+
CO1OA42L2 02 I4V2LI# M2TALIC2
Coronale de in#elis sunt prote2e unidentare fi.e ce acopera partial sau
total preparatia dentara 34ontul dentar5.
Cla!i"iare
Dupa suprafata de acoperire% coronele de in#elis !etalice se clasifica(
coroane totale 3acopera in totalitate preparatia dentara% acopera
intotdeauna suprafetele a.iale5
coroane ecuatoriale ce acopera circa 7-/ pana la coletul anato!ic6
acopera suprafata oclu2ala si fetele a.iale.
coroane partiale 3incrustatii e.tracoronare tip onlayuri5%
repre2entate de coroana ? 3/ din ) fete sunt acoperite ( canin%
incisi# central% rar incisi#ii laterali5 si coroana )-, 3pre!olari%
!olari5.
Indiatii$
&' !n scop bioprofilactic:
Capitolul
7
//
pentru pre#enirea fracturilor coronare pe dintii cu o4turatii
#olu!inoase 3a!alga!% rasini co!po2ite56
pre#enirea ero2iunilor cer#icale ce pot apare datorita agregarii
prote2elor partiale prin crosete6
pre#enirea hipersensi4ilitatii cer#icale si a cariilor de colet6
pre#enirea afectarilor parodontale in a4senta 2onelor de contact
3cand spatiul e pana la 7!! se aplica o singura coroana de
acoperire si cand spatiul este !ai !are de 7!! se indica
acoperirea cu 7 coroane !etalice si restaurarea 2onelor de contact
pro.i!ale.
pre#enirea iritarii% infla!atiei% sangerarii locale 3a4senta 2onelor
de contact pro.i!o*pro.i!ale fa#ori2ea2a tasarea ali!entelor pe
papilele interdentare5.
.' !n scop morfofunctional:
Pentru restaurarea !orfologiei oclu2ale atenuata% distrusa prin (
atritie 3tocire datorita frecarii a 7 suprafete de s!alt5 *
4ru.is!6
a4ra2iune 3frecare cu ali!ente e.ogene56
Pentru corectarea ni#elului planului de oclu2ie in disfunctii
!andi4ulare 3oclu2ii 4locate in propulsii %antero*lateralitate5.
Planul se aduce in nor!ofunctie.
Pentru restaurarea dintilor posteriori 3pre!olari-!olari5 din 2ona
de spri>in% pentru conser#area di!ensiunii #erticale de oclu2ie
3D.C.O.56
In corectarea a4ra2iunilor patologice re2ultate pe fondul frecarii cu
un ali!ent sau o4iect e.ogen6
Cea !ai i!portanta indicatie din punct de #edere !orfofunctional
este pentru echili4rarea oclu2ala a ca2ului clinic 3etapa clinico*
tehnica foarte dificila% dar indispensa4ila56
2' !n scop protetic:
pentru agregarea puntilor dentare
ca ele!ent proprotetic de ancorare a prote2elor !o4ili2a4ile
3P.P.S.5
ca ele!ent de i!o4ili2are a dintilor potential !o4ili din afectiunile
parodontale * scop protetic parodonto*profilactic.
/6
CO1OA4A TU14ATA
2tapele clinico5tehnice?
O4tinerea coroanelor !etalice de in#elis necesita parcurgerea unor etape
clinico*tehnice(
1> Prepararea (intelui?
Ele!entul dentar 3odonto*parodontal5 este pregatit cu o for!a specifica
*4ont dentar.
&ontul dentar repre2inta for!a su4di!ensionata a ele!entului dentar
3ase!anator !orfologic5% re2ultat in ur!a prepararii fetelor a.iale si a
suprafetei oclu2ale. El pre2inta dia!etrul !a.i! la colet% in final a#and o
for!a cilindro*conica.
Etape(
%& Pre#ararea !u#ra"etei oluzale$
Se reduce din suprafata oclu2ala prin fre2are cu fre2e
dia!antate% fissure %o grosi!e de A%,*0!! tesut dentar 3s!alt5
ur!arind !orfologia suprafetei oclu2ale.
Se contraindica reducerea plana 3e.ista riscul sa ne apropie!
foarte !ult de coanele pulpare cu deschiderea ca!erei pulpare5.
Prepararea !orfofunctionala oclu2ala fa#ori2ea2a !odela>ul
!achetei.
+& Pre#ararea "etelor axiale$
Se reduc con#e.itatile planandu*se aceste fete si dandu*le o
inclinatie spre a.ul central de / pana la ,B.
Reducerea se reali2ea2a cu fre2e dia!antate cilindro*conice cu
di!ensiuni !edii% lungi ase!anatoare de talia coronara astfel incat in
final sa re2ulte o for!a cilindro*conica.
Inclinatia peretilor a.iali si for!a cilindro*conica fa#ori2ea2a
insertia coroanei !etalice.
Prepararea ideala a peretilor a.iali este cea cilindrica% dar
insera! cu !are dificultate cand sunt !ai !ult coroane.
,& Pre#aratia er*iala$
Se reali2ea2a in / #ariante.
Curent preparatia cer#icala este plasata prin li!ita
ter!inala subgingival% A%,*A%1,!! pana la 0!!% desi
este o preparatie generatoare de iritatii locale. Preparatia
su4gingi#ala se indica pentru pre#enirea cariilor de colet%
/7
hipereste2ii% aspectul inestetic% preparatiile #echi
su4gingi#ale. Daca este !ai !ult de 0!! genera!
infla!atii prin deran>area siste!ului epitelial.
Caracteristic( Preparatia su4gingi#ala curent e reali2ata fara
o li!ita decela4ila% in !uchie de cutit sau in 4i2ou 3Dnife
ridge5 pe care reali2a! o inchidere apro.i!ati#a. Ideal% ar fi
ca li!ita ter!inala plasata su4gingi#ala sa fie decela4ila.
Preparatia la nivelul marginii gingivale. &ontul se
preparara pana aproape de li!ita cer#icala. Este o
preparatie nonin#a2i#a 3negeneratoare de iritatii5. Se
indica la tineri.
Preparatia supragingivala' Prepararea supraecuatoriala
se reali2ea2a pe traseul ecuatorului anato!ic. &ontul
pre2inta un prag a.ial la ni#elul coletului anato!ic. Pe
aceasta li!ita su4 for!a de prag % coroana se inchide
foarte precis. Preparatia e decela4ila si se poate o4ser#a
clinic calitatea inchiderii !arginale. Pentru acest tip de
preparatie se indica utili2area nu!ai a alia>elor no4ile. Se
o4tin turnaturi de !are preci2ie ca pot fi adaptate pe
preparatie
Oser.atie clinica?
'ceasta preparatie este curent indicata 3in scop parodontoprofilactic% la pacientii
parodontopati si cu anu!ite inalti!i ale dintilor afectati 3dia!etrul cer#ico*oclu2al
!ai !are % retractie gingi#ala curenta% dupa inter#entia chirurgicala de stopare5.
Se contraindica alia>e neno4ile 3su4stituente5 Ni*Cr% 4a2a cupru deoarece sunt
generatoare de !etalo2a 34oala neinfla!toarie ce accentuea2a rapid feno!ele
parodontale locale% re2or4tie% !o4ilitate5.
2> Amprentarea
'!prentare repre2inta reproducerea ele!entelor ca!pului protetic cu
!ateriale specifice aplicate in porta!prente diferite( standard% indi#iduala%
speciale3Detten4ach5.
Metode de a(#rentare$
&' )mprente de arcada:
'!prenta de arcada 4ifa2ica 8de corectare*cea !aides utili2ata in
practica.
In pri!ul ti!p se ia a!prenta pri!ara 3chitul nu reproduce
toate detaliile ca!pului protetic5.
/;
In ti!pul 7 se ia a!prenta de preci2ie 3se e#ita i!preci2iile
datorate produselor e.pirate5.
'!prenta de arcada intr*un singur ti!p 3!onofa2ica5
Elasto!erii se aplica in porta!prenta indi#iduala.
'!prenta clasica cu inel si !aterial siliconic in porta!prenta
standard rar utili2ata.
'!prenta du4lului a!estec cu 7 procedee(
aplicarea elasto!erului fluid pe 4ont cu seringa si a
siliconului chitos in porta!prenta cu care se a!prentea2a
ca!pul protetic6
aplicarea a!4elor !ateriale 3a a!4ilor elasto!eri(
chitos:fluid5 in porta!prente cu aplicare i!ediata pe
ca!pul protetic conditionat 3S'NDHICI TECINIC5
Oser.atie?
'!prenta du4lului a!estec necesita produse elasto!erice de calitate.
.' )mprente segmentare (de hemiarcada):
'!prenta rigid*elastica 3STENTS:elasto!er5
Este neindicata in tehnologia prote2elor de inalta preci2ie.
Pentru coroanele !etalice poate fi utili2ata pentru coroane
solo 3este de o !are i!preci2ie5.
Eenerea2a inaltari de oclu2ie.
'!prenta cu lingura Detten4ach (
Se aplica !aterial siliconic in du4lu a!estec.
'!prenta e de he!iarcada in oclu2iune.
Neindicata in tehnologia prote2elor fi.e de preci2ie.
I!preci2ia se datorea2a grosi!ii elasto!erului ce deter!ina
distorsiuni in !asa elasto!erului si i!preci2ii in o4tinerea
!odelului de lucru.
'!prentele% dupa pri2a !aterialului se e.a!inea2a cu foarte !are
atentie pentru a constata e#entualele erori de a!prentare. '!prentele cu
!ateriale elasto!erice nu reproduc toate detaliile preparatiei 3unghiurile drepte
se reproduc rotun>ite5.
Erori de a!prentare(
strat neunifor! de !aterial6
Desprinderi 6
Microglo4ule in !aterialul elasto!eric 6
;one trase la ni#elul ca#itatii% 4onturi6
/<
Incorecta inregistrare a conturului cer#ical si a ter!inatiei
cer#icale.
Toate aceste erori i!pun rea!prentarea.
Amprentele uni(entare cu inel sau tu metalic?
Sunt cele !ai e.acte a!prente ale preparatiilor coronare% in special
cele inel :!aterial ter!oplastic STENTS 6
Reproduc praguri% casete% li!ita su4gingi#ala cu !are e.actitate.
Redau si erorile de preparatie.
'u indicatia de electie in a!prentari pentru coroana de su4stitutie
si coroane !i.te 3!etalo*co!po2it% !etalo*cera!ice5 pentru a
reproduce preparatiile cu prag 3infundat su4gingi#al% pro.i!o*
pro.i!al5.
Erosi!ea !aterialului de a!prenta este unifor!a in a!prenta
deter!inand preci2ia.
Conditionarea loala a a(#ului #roteti$
Conditionarea ca!pului protetic pentru a!prentare consta in(
he!osta2a6
dilatarea santului gingi#al6
spalare-uscare6
aplicare rapida a !aterialului siliconic Pentru a!prentarea 2onei
su4gingi#ale preparate se indica indepartarea tesuturilor
parodontale adiacente de 4ont.
Proedee de dilatare a !antului gingi*al$
mecano-chimic: snur sau fir te.til i!4i4at cu su4stante
#asoconstrictoare 3adrenalina 0*7L% efedrina ,L% saruri de
alu!iniu tip alaun% saruri de fier (sulfat feros si cu rol he!ostatic
local5. Se contraindica utili2area clorurii de 2inc neconditionata
3nediluata5.'re efect caustic local. Dupa ,*0A !inute are loc o
indapartare a parodontiului !arginal cu e.punerea 2onei
su4gingi#ale.
"ecanic: EGP'NSI= < su4stanta se aplica cu seringa in sulcusul
su4gingi#al pentru a o4tine o dilatare fara fir.
hirurgical: contraindicata.
Conditionarea locala este o4ligatorie% pentru o4tinerea unei a!prente de
foarte 4una calitate.
/=
+> Turnarea mo(elului
Modelul reproduce la scara naturala 30-05 ele!entele !orfologice ale
ca!pului protetic ( 4ont % dinti #ecini% dinti antagonisti% relatia de oclu2ie.
Modelul se poate o4tine din !ateriale si prin tehnici diferite. Curent arcada se
toarna 30 ti!p5 din gipsuri clasa III 3dure5 tip MO=D'NO% si clasa IC 3gipsuri
superdure5.
Ti#uri de (odele$
"odele segmentare:
curent se toarna !odel de he!iarcada cu 4ont fi.8!odel
!ono4loc 6
!odel de he!iarcada cu 4ont !o4il 6
Se o4tin consecuti# turnarii a!prentelor de he!iarcada
3seg!entare5 pre#a2ute cu chei distale de oclu2ie.
In tehnologia coroanelor turnate solo se reco!anda !odelul
seg!entar cu 4ont !o4il 6
"odele de arcada:
cu 4ont fi.8!ono4loc 3in tehnologia prote2elor fi.e
a!ple8punti totale% punti de he!iarcada5
!odel de arcada cu 4ont !o4il cu pinuri 3ti>e5 !etalice*in
!od curent% si fara pinuri tip 'CCU*TR'CD.
Eta#ele turnarii (odelului de he(iarada u 3onturi (o3ile$
conditonare a!prenta 6 igieni2are% de2infectie cu
hipoclorit de sodiu sau glutaraldehida% aplicare la!ele5
turnare gips superdur in a!prenta 3UMIROCD5 6
plasarea ti>elor in po2itia #erticala si solidari2area in
sens trans#ersal sau ori2ontal a ti>elor6
pri2a gipsului superdur6
turnare soclu cu prelungire distala 3din gips dur
co!pati4il cu cel superdur56
pri2a gipsului pentru soclu 37A*/A!inute5 6
turnarea antagonistilor din gips dur cu prelungire
distala pentru a !odele cheia de oclu2ie6
pri2a6
de!ularea a!prentei6
o4tinerea 4onturilor !o4ile prin sectionare cu pan2a
de fierastrau6
presiune pe ti>e sau la!ele.
6@
Eta#ele turnarii (odelului de arada #rin tehnia PINDE@$
consta din turnarea a!prentei in ti!pul 0 din gips dur 6
pri2a gipsului 7A !inute 6
de!ularea a!prentei cu prelucrarea plana la poli2or a !odelului
arcadei 6
fre2area lacasurilor pentru fi.area pinurilor prin ci!entare in
dreptul fiecarui 4ont 6 controlul fre2a>ului cu 0 spot lu!inos 6
!odelul de arcada cu pinuri fi.ate se introduce in a!prenta 6
se toarna soclul 3pri2a gips dur5 6
o4tinerea 4ontului !o4il prin sectionarea pro.i!o*pro.i!ala si
presiune #erticala pe ti>a 6
PINDEG este un procedeu tehnologic !odern reco!andat in tehnologia
de preci2ie a coroanelor !etalice de in#elis.
/> Macheta coroanei turnate?
Reproduce in #olu! si for!a #iitoarea coroana turnata. Se o4tine prin
!ai !ulte !etode si prin procedee diferite pentru coroana turnata cu grosi!e
totala 3nediri>ata5 fata de cea cu grosi!e diri>ata.
Coroana turnata cu grosime totala
Carateri!tii$
etele interne ale coroanei #in in contact inti! cu 4ontul 3pe toata
suprafata5 6
Peretii laterali 3a.iali5 au grosi!i neunifor!e% #aria4ile A%,*0!!
3oclu2al la ni#elul cuspi2ilor acti#i 0%,!!5 6
Erad !are de frictiune datorita contactului inti! cu 4ontul 6
Trans!it diferentele de te!peratura din !ediul oral 4onturilor
dentare 3!ai ales celor #itale5 6 4ontul nu e suficient de i2olat
3stratul ci!entului )A 5 6
Indepartarea de pe 4ont 3a4latia5 se face cu dificultate% chiar dupa
taierea a 7 pereti 3la ni#el oclu2al se fracturea2a fre2ele% se sparg
discurile5 6
Necesita !ai !ult alia>% deci prQt de cost !ai !are 6
Indicatia de electie ( ca ele!ent de agregare a puntilor% aplicandu*
se de regula pe dintii posteriori 3cu deose4ire !olarii cu dia!etre
cre#ico*inci2ale !ici5.
Indiatii$
61
ele!ent de agregare a puntilor% aplicandu*se de regula pe dintii
posteriori.
Si!te(e de (ahetare$
0. +ehnica prin picurare' Ceara este aplicata pe 4ontul i2olat. Se
depune ceara in li!itele di!ensiunii coroanei dintelui de restaurat.
Ulterior% se continua !odela>ul fetelor laterale si al suprafetei
oclu2ale ase!anator tehnicilor descrise.
7. +ehnica racirii gradate& Intr*un pri! ti!p% 4ontul i2olat este
introdus in ceara topita. Pe 4ont se depune un strat su4tire de ceara
3A%/A*A%)A!!5% solidificata in ur!a contactului cu 4ontul rece.
'cest pri! strat de ceara% ce acopera fetele laterale si suprafata
oclu2ala a 4ontului este asa nu!ita O capa din ceara P. Peste capa%
prin picurare% se adauga ceara pentru con#e.itatile fetelor laterale
si !orfologia fetei oclu2ale. Prin !odelare 3sculptare cu spatula5
se da for!a finala a !achetei. Macheta este !odelata in functie de
dintii #ecini 3sunt refacute punctele de contact5% de dintii
antagonisti 3un angrena> corespun2ator5 si de oclu2ia inregistrata.
/. +ehnica cu capa )$)P+)'Discurile din !aterial plastic cu
grosi!e de A%0,*A%7A !!% prinse in pense speciale sunt plastifiate
la flacara.Cand discul este plastifiat se aplica pe un silicon #ascos
depus intr*o chiu#eta. &ontul este introdus peste discul plastifiat in
!asa de silicon. In acest fel plasticul este presat asupra 4ontului
luand for!a acestuia. Surplusul ce depaseste 2ona de colet se taie
cu foarfeca% capa din plastic se adaptea2a cer#ical pe 4ont% prin
picurare de ceara in aceasta 2ona. &ontul cu capa din plastic este
aplicat pe !odel% se continua !odelarea !achetei picurandu*se
ceara pe fetele laterale pentru con#e.itati si pe suprafata oclu2ala
pentru cuspi2i. Prin sculptare% ceara picurata in e.ces este
indepartata% incat in final sa re2ulte o !acheta care reda cu
fidelitate !orfologia fetelor laterale si suprafata oclu2ala a dintelui
ce se restaurea2a.
'#anta>e(
ergono!ica6
e.acta6
se o4tin !achete cu pereti unifor!i6
!etoda rapida% cea !ai indicata in tehnologia
coroanei turnate cu grosi!e totala.
). +ehnica aditiei de ceara$ Putin utili2ata% !etoda la4orioasa%
necesita instru!entar specific% !etoda foarte e.acta. Este o !etoda
contrara principiilor de !odelare prin sculptarea cerii% folosite in
tehnicile descrise. Pusa in circuitul tehnic de Tho!as si Payne
62
necesita aparatura co!ple.a 3articulator adapta4il% arc facial5.
Modelarea propriu*2isa cuprinde !ai !ulte etape ( se dispun
#arfurile cuspidiene pe suprafata oclu2ala a 4onturilor preparate%
sunt unite% prin creste !arginale de ceara% se insera crestele
triunghiulare si cele o4lice% se sta4ilesc santurile si crestele
secundare. In final sunt inserate fosetele. Metoda necesita o
cunoastere e.acta a !orfologiei oclu2ale pentru i!4inarea
criteriilor !orfologice% geo!etrice si functionale. Confor! acestei
!etode% !acheta #a a#ea o suprafata oclu2ala cuspidata% ideala
redata anato!ic 3santuri% fose% #ersante% con#e.itati5.
Indicatii( Trata!ente protetice co!ple.e% in oclu2iile cu point
centric% conceptul gnatologic de reechili4rare oclu2ala.
Coroana turnata cu grosime (iriBata
Carateri!tii$
Peretii laterali au grosi!e unifor!a A%/A*A%),!! 6
Peretii laterali sunt situati la distanta de 4ont 6
Coroana pre2inta contact partial% cer#ical si oclu2al% cu 4ontul 6
In spatiul diri>at se aplica ci!entul pentru fi.are coroana 3rol
ter!oi2olant5 6
Trans!ite #ariatiile ter!ice !ai putin 6
Cantitate de alia> !ai !ica ca la coroana cu grosi!e totala 6
Indepartare de pe 4ont 3a4latia5 !ai usoara 6
Indiatii$
ca ele!ent de agregare punti totale -de he!iarcada% coroane solo
pe dintii posteriori3 !olari5 6
ca ele!ent de agregare datorita relatiei de contact cu 4ontul 6 acest
tip de coroane sunt !ai fa#ora4ile pe 4onturi pe care se aplica
piese protetice a!ple 3punti de he!iarcada-totale5.
Mahetarea$
0. $in machete prefabricate * !etoda rapida% ergono!ica 6luate din
cutiile in care sunt #andute% adaptate pe 4ontul cer#ical si oclu2al6
Este o !etoda in care nu pute! #i2uali2a !ari!ea spatiului dintre
4ont si peretii !achetei % generatoare de i!preci2ii. In practica nu
e curent utili2ata.
7. u folie din ceara calibrata - !etoda curenta 6 se #i2uali2ea2a
su4etapele cu e.actitate6
6+
/. "etoda cu model duplicat:
Mai intai se !odelea2a !acheta preli!inara% fi.a%
su4di!ensionata pe 4ontul !o4il. In 2ona cer#icala (li!ite
7*/!! de colet 6 peretii e.terni (grosi!e A%0,!! 6 oclu2al
in contact. Re2ulta in acest fel !acheta preli!inara. Etapa a*
7*a(duplicarea !achetei preli!inare. &ontul si !acheta se
introduc in !aterial siliconic aplicat in confor!ator%
re2ultand a!prenta duplicat. Turnare !odel duplicat 3din
!ase de a!4alat specifice din care se #a o4tine tiparul
pentru coroana respecti#a% fosfatice56
Modelare !acheta definiti#a( Se !odelea2a pe 4ontul
duplicat in contact inti! cu acesta pana la for!a finala a
acesteia% re2ultand o !acheta fi.a% nedefor!ata care #a fi
a!4alata i!preuna cu !odelul% facand parte din #iitorul
tipar. Procedeu tehnologic foarte e.act% indicat de regula in
tehnologia clasica de o4tinere a coroanelor si puntilor 3din
ele!ente unite5 turnate din alia>e inalt fu2i4ile 3Ni*Cr% Co*
Cr5 care pre2inta coeficienti !ai !ari de contractie.
Siste!ul de !achetare cu !odel duplicat actual!ente are
utili2are restransa.
). "etoda aditiva: Consta din !odelare cuspid cu cuspid 3dupa
aplicarea conurilor pentru fiecare lo45 % prin picurare pana la
reali2area contactului static cu fosa antagonista. Se indica in
trata!ente protetice co!ple.e 3reechili4rari oclu2ale inn #arianta
gnatologica 8oclu2iile cu POINT CENTRIC8po2itia !andi4ulei
fata de craniu 8cu po2itia de intercuspidare !a.i!a 6 putine
glisari. Tehnica de !odelare prin aditie de ceara necesita !odele
de arcada !ontate in articulatoare se!iadapta4ile dupa inregistrari
preala4ile 3pantograf :arc facial5% trusa speciala de
!odela>:tehnician e.peri!entat.
Exa(inarea (ahetei$
Dupa prelucrare% finisare% !acheta e.a!inata cu atentie% tre4uie sa
pre2inte(
Puncte de contact cu #ecinii6
Un relief oclu2al cu toate ele!entele !orfologice <fosete %
#ersante corect !odelate6
Pe fetele a.iale < santuri de descarcare% con#e.itati6
Modela>ul de ansa!4lu sa se inscrie in cur4ura #esti4ulara a
arcadei.
Oser.atie
6/
Modela>ul anatofor!% functional are eficienta !asticatorie% rol parodontoprofilactic.
Prepararea clinica a dintelui prin reducere !orfofunctionala fa#ori2ea2a redarea
!orfologiei anato!o*functionale.
6> Otinerea tiparului?
Tiparul repre2inta o ca#itate cu #olu! si for!a identice cu ale !achetei%
situata in interiorul unui !aterial refractar specific3!asa de a!4alat5.
Eta#e de o3tinere$ * identice cu cele pre2entate la incrustatia !etalica(
Pregatire !acheta pentru a!4alare 3!odela> final% detensionare%
ti>are% degresare5 6
'!4alarea cu !aterial refractar 3!ase de a!4alat specifice5 6
E#acuare !acheta din a!4ala> prin conditionare ter!ica8o4tinere
tipar6
Pregatirea machetei pentru amalare
Si!te(ul de ti4are$
0. Siste!ul clasic 3#e2i inlayul !etalic5
7. Siste!ul !odern6
0istemul clasic de ti6are consta in aplicarea unei ti>e cu lungi!ea de
/A!!% grosi!ea de 0*0%,*7!!% pentru turnarea alia>elor no4ile :accesorii ce
se aplica pe ti>a principala.
Cand se toarna coroane de acoperire !ultiple sau coroane ca ele!ente de
agregare a puntilor se indica metoda moderna de ti6are 3!etoda-siste!ul
&EEO*IER'EUS5.
'ceasta !etoda consta din aplicarea pe cuspi2ii inacti#i a canalelor
secundare% cu dia!etrul #aria4il pentru neno4ile 7%,!! cu o inalti!e de pana
la /!! unite de un canal inter!ediar cu dia!etrul #aria4il ase!anator de alia>.
Din canalul inter!ediar e!erg con#ergent 7 canale principale.
Di(en!iuni ale ti4elor$
Pentru alia>ele no4ile utili2ate in tehnologia !etalo*cera!ica si neno4ile
su4stituente 3Ni*Cr% Co*Cr5 se indica un siste! de ti>are !ai gros% cu
di!ensiuni !ari ( /%,!! canal secundar 6 ,!! canal inter!ediar 6,!!
canalele principale 6
'lia>ele no4ile si neno4ile pentru tehnologia !etalo*cera!ica% !etalo*
co!po2ita in stare topita sunt !ai #ascoase % curg !ai greu in tipar.Utili2and
66
acest procedeu se toarna !ai e.act% cu coeficient de contractie co!pensa4il fara
inclu2iuni ga2oase in turnatura.Canalul inter!ediar8re2er#orul de !etal fluid%
situat in centrul ter!ic al tiparului care se raceste cel !ai tar2iu. 're un rol
esential in scaderea contractilor.Ti>ele se plasea2a in unghi drept sau !ai !are
de JABC pentru a e#ita tur4ionarile alia>ului fluid in !o!entul turnarii. Se
utili2ea2a ti>e cali4rate 3#arianta !oderna5 sau necali4rate 3!etalice ( agrafa%
fre2a sau ceara <#arianta clasica5
Cu cat alia>ul este !ai dificil de turnat cu atat se iau !asuri supli!entare
de contracarare erori.
Pentru alia>e neno4ile 34a2a cupru5% !acheta re2er#orului de !etal si
dia!etrul ti>elor #or fi !ai !ari % de ,*N!! deoarece alia>ul are conducti#itate
ter!ica foarte !are 3se raceste relati# repede5.
=a ni#elul re2er#orului de !etal a#e! ne#oie de o cantitate !ai !are de
!aterial fluid.
Se fortea2a alia>ul sa intre in tipar prin catapultare.
Plasarea ti>elor se reali2ea2a pe cuspi2ii inacti#i sau pe fetele pro.i!ale
pentru a se e#ita o4tinerea de poro2itati la ni#elul cuspi2ilor acti#i. Plasarea in
unghi !ai !are de JAB% co!4ate tur4ionarea alia>ului.
Se #a plasa !acheta re2er#orului de !etal fluid in centrul ter!ic al
tiparului.
Machetele propriu*2ise*plasate e.centric.
Dupa ti>area !achetei ur!ea2a aplicarea pe conul confor!atorului a
!achetei cu plasare in centrul confor!atorului a !achetei re2er#orului de
!etal fluid.
Amalarea?
'!4alarea se poate reali2a prin trei !etode(
Modern(
intr*un ti!p
in 7 ti!pi 3nucleu :!asa de a!4alat de acelasi tip5 *
procedeul cel !ai indicat.
Clasic * din 7 !ateriale 30 specific:0 nespecific5 * contraindicat
Ti!pi(
Se #or respecta do2ele indicate 60AAg pul#is :),*,Ac!/ apa
distilata
Se #a prepara electro!ecanic la #acuu!!ala.or 3se o4tine o !asa
de a!4alat fara inclu2iuni de aer5% re2ultand tipare cu pereti cu
grosi!ea corespun2atoare 6
'plicarea !asei de a!4alat se #a reali2a cu #i4rare
electro!ecanica 3pe !asuta #i4ratorie5 6 intr*un ti!p pana la
67
u!plerea confor!atorului sau in 7 ti!pi (#i4rare
!i.ta (!anuala:!ecanica
Oser.atie practica
Se aleg !ase de a!4alat specifice 6 cele !ai indicate cele pe 4a2a de fosfati. Pot fi
utili2ate si cele pe 4a2a de sulfat de calciu% dar nu!ai pentru alia>ele no4ile% deoarece
pre2inta coeficientul de dilatare 0%7,*0%)AL care co!pensea2a coeficientul de
contractie al alia>ului 6 sunt conta!inante pentru alia> daca nu se respecta reginul
ter!ic.
Pot fi utili2ate !ase fosfatice pentru alia>e inalt fu2i4ile Ni*Cr% Co*Cr:no4ile.
Nu au efect conta!inat asupra alia>ului fluid si au coeficentul de dilatare ce
co!pensea2a coeficentul de contractie al alia>elor Ni*Cr -Co*-Cr !oderne.
Pentru turnarea titanului se folosesc !ase speciale pe 4a2a de alu!ina% o.id de
siliciu si !agne2iu-2irconiu3Tita#est5.
2liminarea machetei?
Macheta se eli!ina din a!4ala> prin conditionare ter!ica% in su4etapele
ter!ice de preincal2ire*incal2ire. Incal2irea are loc in regi!ul ter!ic% in
inter#alele de te!peratura si durata indicate de fa4ricant.
Se contraindica nerespectarea para!etrilor indicati.
Preinalzirea$
Pentru alia>e no4ile (A*7AABC lent 3#e2i inlay5.
Pentru alia>e neno4ile ( A*)AABC. ti!p de 0 ora.
eno!ene produse( eli!inarea partiala prin topire a !achetei din ceara
sau eli!inarea prin ardere a !achetei din rasini acrilice si!ple.
Inalzirea$
Pentru alia>e no4ile 7AA*1,ABC strict in rit! lent6 depasirea #alorii
e.pune a!4ala>ul la desco!punerea liantului sulfat de calciu% re2ultand produsi
sulfurosi 3anhidride5 care #ot conta!ina alia>ul fluid.
Pentru alia>e neno4ile ()AA*0AAABC% cu !entinerea !ai lunga la aceasta
te!peratura 3de la /A!inute la 0 ora5 % functie de clasa de alia> din care turna!
coroana.
Consecuti# conditionarii ter!ice % prin eli!inarea totala a !achetei si
pregatirea !asei de a!4alat% re2ulta tiparul.
6;
7> Topirea: turnarea?
In practica% alia>ele alese cantitati# si pe grupe de alia> pentru turnare
sunt topite cu (
0. "laara oxigaz 3o.igen:ga2 !etan5 diret 3in palnia tiparului5 %
procedeu tehnic depasit si contraindicat6 flacara prin aportul de
car4on are efect conta!inat asupra alia>ului fluid.
7. "laara oxigaz indiret in !icroincinte tip creu2et cera!ic
acoperit cu nitriti de siliciu pentru ca alia>ul sa se !entina !ai
!ult in stare fluida. Topirea se face cu protectie chi!ica 3aplicare
de 4ora.5. Introducerea alia>ului se reali2ea2a cu centrifuge
se!iauto!ate ROTOMET-SCI=ODER.
/. urentilor de 4oa!a' (edie' inalta "re*enta% eli4erati de 4o4iele
de inductie ale aparatelor de topit*turnat. Repre2inta sursa cea !ai
indicata pentru alia>ele no4ile-neno4ile. Topirea se reali2ea2a
indirect in incinte cera!ice. Se contraindica folosirea creu2etelor
grafitice pentru turnarea alia>elor no4ile deoarece conta!inea2a
alia>ul in stare fluida. 'lia>ul fluid este prote>at de un flu. de ga2
no4il. Introducerea alia>ului se reali2ea2a prin centrifugare
auto!ata.
Carianta ideala de topire*turnare*procedeul Ieraeus* cel !ai
putin conta!inant% cel !ai indicat pentru alia>ele no4ile% cera!ica%
structura P.P.S.
Pentru o3tinerea unei turnaturi de alitate !e india$
siste!ul de ti>are !odern &ego*Ieraeus 6
a!4alare in 7 ti!pi 6
preparare !asa de a!4alat la #acuu! !ala.or cu #i4rare
!ecanica6
aplicarea !achetei re2er#orului de !etal in centrul ter!ic al
tiparului 3la 0A!! de !arginea superioara a confor!atorului5 6
topire*turnare 3!etoda cu centrifuga auto!ata cu curenti de inalta
frec#enta si !ediu de protectie5
Re2ulta turnaturi de !are preci2ie% fara defecte de turnare.
;> 0ezamalare: prelucrare?
Este o etapa efectuata in la4orator.
'poi coroana e tri!isa in ca4inet pentru e.a!enul clinic pe 4ontul real
3relatia de oclu2ie% 2one de contact pro.i!ale:constatare ni#el con#e.itati5%
pre2enta santurilor de descarcare% inscrierea !odela>ului pe he!iarcada%
echili4rare oclu2ala riguroasa.
6<
Prelucrarea finala% lustruirea se reali2ea2a cu polipant-pasta de
lustruit*#e2i inlay !etalic. Re2ulta o prote2a ce poate fi fi.ata prin
ci!entare pro#i2orie 3de durata5.
CO1OA4A TU14ATA 0I4 0OUA $UCATI
' fost inlocuita tehnologic de coroana cu grosi!e diri>ata.
O4tinere(
Se reali2ea2a inelul din 4anda de alia> 6
Se reali2ea2a capacul prin picurare 6
Ur!ea2a lipirea capacului de inel% re2ultand o coroana superioara
celei stantate% 4ine adaptata cer#ical si oclu2al.
CO1OA4A #TA4TATA
Se o4tine prin a!4utisarea unor cape !etalice din alia>e no4ile 3aur5 si
alia>e neno4ile 3Ni*Cr*e < tip Hipla5.
Carateri!tii$
coroana cu pereti su4tiri6
!odela> oclu2al apro.i!ati#6
inchidere !arginala deficitara.
A*anta4e "ata de oroana turnata$
toleranta in prepararea 4ontului si insertie6
tehnologie putin costisitoare6
ter!oi2olarea cu strat gros de ci!ent.
Deza*anta4e$
riscul perforarii oclu2ale6
adaptare cer#icala apro.i!ati#a6
a4senta con#e.itatilor6
i!posi4ilitatea turnarii Hiplei datorita coeficientului !are de
contractie 3nu e.istau !ase de a!4alat specifice in anul 0J)A5.
'!4ele coroane au #aloare istorica.
Sporadic este utili2at procesul stantarii6 el se !entine in tehnologia
!etalo*cera!ica pentru o4tinerea capei din alia> no4il 3aur% 'u*Pt5% in
tehnologia coroanelor fi2iono!ice cera!ice.
6=
02-2CT2 02 TU14A12
I& )i#!a #ie!ei #rotetie $
a5 totala 3a4senta turnaturii din tipar% cu o4tinerea siste!elor de ti>are5 6
45 partiala 3a4senta unei !argini% perforarea coroanelor5.
A& )i#!a totala $
alia> insuficient topit in palnia tiparului 3procedeul clasic5 6
alia>ul este topit dar este declansata tardi# centrifugarea 3creste
#asco2itatea pre!atura a turnaturii5
:& )i#!a #artiala(
cantitate insuficienta de alia>6
topirea insuficienta % prin nerespectarea inter#alului de topire al
alia>ului 6
incal2irea tiparului la o te!peratura inferioara% neconcordanta 6
a4senta !achetei de e#acuare a ga2elor 6
e.istenta unor 2one inguste% su4di!ensionari ale tiparului % ce
de#in o4stacole in curgerea alia>elor in tipar 6
forta de centrifugare si ti!pul insuficiente.
II& De"ete de turnare #oziti*e (
%& S"ere $
incorecta degresare a !achetei 6
a4senta #i4rarii !ecanice 6 cea !anuala generea2a !icrospatii in
care patrunde alia>ul fluid 6 aceste defecte de turnare daca sunt fara
poro2itati pot fi corectate.
+& Ai"or(e' la(elare$
conditionarea ter!ica a a!4ala>ului refractar defectuoasa6
e#aporarea apei accelerata6
a!4ala>ul preincal2it 4rusc este e.pus la !icrofisuri% unde
patrunde !etalul fluid6
alia>ul catapultat in 2onele de !ini!e re2istenta in !o!entul
topirii*turnarii6
III& De"ete de turnare negati*e$
Miroa*itatile' #orii$
7@
su4di!ensionarea canalului principal% a !achetei re2er#orului
de alia> fluid si plasarea re2er#orului e.centric 6
supraincal2irea alia>ului 6
forta de i!pingere si topirea insuficiente 6
a4senta !ediului de protectie.
I;& De"ete de turnare *olu(etrie $
%& Su#radi(e!ionarea $
restaurarea fi.a nu se insera pe 4ont (
datorita detensionarii incorecte a !achetei 6
neconcordanta coeficientului de dilatare al !asei de
a!4alat% !ai !are decat coeficientul de contractie al
alia>ului la racire.
+& Su3di(e!ionarea $
restaurarea se insera le>er 6
coroanele nu se insera pe 4ont deoarece (
s*a racit repetat !acheta in etapa de !odelare6 s*a contractat
!acheta si a re2ultat o incrustatie !ai !ica6
i2olare e.cesi#a cu #ehicul gras a ca#itatilor6
!asa de a!4alat nespecifica.
E#aluarea corecta a cantitatii de alia> se reali2ea2a prin cantarirea pe
4alanta a !achetei cu siste!ul de ti>are Tdensitatera alia>ului 8 cantitatea de
alia> 3Ieraeus5.
71
CO1OA42L2 02 I4V2LI#
42M2TALIC2
Sunt coroane care se o4tin din !ateriale fi2iono!ice ca(
Rasini acrilice 6
Rasini 3!ase 5co!po2ite 6
Mase cera!ice.
De electie% coroanele fi2iono!ice acrilice 3poli!erice5% cera!ice%
co!po2ite sunt indicate pe dintii frontali pentru restaurarea functiei estetice.
Coroana acrilica este indicata preponderent pe dintii frontali. 're un
caracter pro#i2oriu pentru unele scoli. Este pe cale de a fi inlocuita de
tehnologiile <!aterialele !oderne 3rasini diacrilice 8 co!po2ite% polisticle%
cero!eri5*!ateriale !oderne% superioare rasinilor poli!erice.
Capitolul
;
72
CO1OA4A 02 I4V2LI# AC1ILICA
CEAC&2T AC1ILICD
Indiatii$
Distructii coronare partiale-totale ale dintilor frontali 6
=e2iuni carioase si!ple profunde situate pe fetele a.iale
3pro.i!ale5
Trau!atis!e insotite de fracturi 6
Discro!ii 3!odificari de culoare5 de diferite etiologii (
endogene 3trata!ente intracanalare eronate5 6
e.ogene < aport e.cesi# de factori !odificatori de
culoare (alcool% tutun% #in rosu.
Corectare ano!alii 3for!a% culoare% po2itie*D.C.R.:>ac@et acrilic5
Mac@etul are un caracter pro#i2oriu datorita aparitiei !aterialelor
!oderne.
Contraindiatii$
Pe dintii frontali care pre2inta fatete de a4ra2iune 3sau pacienti cu
parafunctii (scrasnitul dintilor% 4ru.is!5 6
Oclu2ii adanci acoperite (coroana este e.pusa 3fata orala5 datorita
contactului fer! a4ra2iunii intense cu e.punere la fracturare.In
parafunctii se indica onlayurile e.tratisulare% !ai re2istente% cu un
!odul de elasticitate fa#ora4il. Nu rasini acrilice.
=a ca2urile clinice pentru care se adopta alte solutii 3fatete din
!asa co!po2ita% !ase cera!ice% coroane !etalo*cera!ice5 6
Pe dintii laterali 3PM% M5 de necesitate se pot aplica la ni#elul PM
pro#i2oriu 6 tre4uiesc schi!4ate se!estrial 3la + luni5si e.a!inarea
relatiei oclu2ale 3a stopului oclu2al5 6 pe fondul a4ra2iunii se
pierde stopul 2onei de contact. Este inlocuita cu o coroana !i.ta
cu stop fer! !etalic sau cu o coroana cera!ica.
Pacientii tineri cu ca!ere pulpare !ari ale dintilor frontali% unde
nu se pot reali2a preparatii cu prag.Mac@etul acrilic necesita o
preparatie ne4iologica% cu sacrificiu de !aterial dentar.
7+
2tape clinico5tehnice?
1> Prepararea?
Ele!entul dentar se prepara su4 for!a unui 4ont cilindro*conic
neretenti#. Prepararea se reali2ea2a sec#ential prin reducerea
3fre2area-slefuirea5 fetelor a.iale:!arginea inci2o*oclu2ala. Reducerea e !ai
accentuata prin fre2are pe fetele #i2i4ile 3fata #esti4ulara:!arginea inci2ala*
suprafata oclu2ala5 pentru a crea un spatiu necesar o4tinerii unui re2ultat estetic
4un.
;e!ti3ular$
Se reduce 0*0%,!! pe dintii #itali si 0%,*7!! pe dintii de#itali sau
reconstituiti cu D.C.R.. Preparatia se poate efectua in sens sagital !ai
!ult adanca.
Cer*ial$
lasic: preparatia se reali2a cu prag cer#ical
a.ial-circular-circu!ferential cu lati!ea de 0*0%, !! #esti4ular si dupa
taiere plasat su4gingi#al% continuat pro.i!al la ni#elul insertiei
gingi#ale% iar oral situat la 0*0%,!! de insertia gingi#ala.Re2ulta un 4ont
ce ofera !a.i! de spatiu pentru un re2ultat estetic 4un.
'ceasta preparatie pre2inta riscuri pe dintii cu dia!etre !ici% se
di!inuea2a retentia e.punand coroana la deci!entari.
7arianta .:
Ter!inatia cer#icala 3prag5 < se taie #esti4ular cu plasare
su4gingi#ala si continuare pe fata pro.i!ala.
Este o preparatie !ai putin pretentioasa si cu retentie !ult !ai
!are decat #arianta clasica.
7arianta 2:
Este o preparatie tangentiala% fara o li!ita decela4ila. Preparatia
este in 4i2ou% !uchie de cutit 3@nife edge5 pe care nu se poate inchide
foarte e.act !arginea coroanei. Inchiderea 4una la coroanele fi2iono!ice
tre4uie efectuata pe prag 3cu adanci!e suficient de !are5
Se contraindica in general la coroana fi2iono!ica preparatia
tangentiala% cu deose4ire la >ac@et acrilic.Neinchiderea coroanei are efect
iritati# local.
Inizal$
Reducerea se reali2ea2a pana la 0%,*7!! % pentru a o4tine un efect
estetic foarte 4un.
Pre#ararea 3ontului #entru (ateriale (oderne$ ra!ini diarilie
0o(#ozite2' #oli!tile' ero(eri$
7/
Necesita un 4ont cilindro*conic% neretenti# cu ter!inatie cer#icala
su4 for!a unui prag se!irotund CI'MREIN cu reducere oral
A%N!!% fetele a.iale 0*7!!% inci2al 0%,!!.
Este o preparatie a!prenta4ila relati# usor. Confera estetica%
proprietati !ecanice% tehnologie !oderna% tripoli!eri2are 3caldura%
presiune% fascicul lu!inos5.
2> Amprenta?
Etapa clinica * inregistrarea ele!entelor ca!pului protetic% indeose4i a
4ontului.
Metode de a(#rentare$
'!prenta seg!entara3de he!iarcada5 cu cele doaua #ariante(
rigid*elastica 3Stents:elasto!eri56
in du4lu a!estec siliconic3Detten4ach56
Sunt !etode de a!prentare !ult utili2ate dar nu cele !ai
indicate.
'!prenta de arcada (
de corectare 6
!etoda du4lului a!estec 6
'!prenta clasica cu inel de cupru si supraa!prenta de !aterial
siliconic. Rar utili2ata.
Conditionarea$
'!prentarea nu se efectuea2a fara conditionarea locala 3pregatirea
sulcusului gingi#al5 6 etalarea% indepartarea parodontiului gingi#al prin !i>loace
!ecano*chi!ice% chirurgicale si prin fre2a> intern gingi#al.
Scopul conditionarii este repre2entat de etalarea 3e#identierea5 li!itei
ter!inale a preparatiei cer#icale.
"ecano-chimic se reco!anda fir te.til sau inele din 4u!4ac i!4i4ate cu
solutie #asoconstrictoare% he!ostatice (efedrina% adrenalina 0*7L% alaun% sulfat
feros% alaun:aditi#8EGP'NSI=.
Oser.atie clinica?
Se contraindica strict solutia de clorura de 2inc cu concentratie !ai !are de 0AL.
Solutiile cu concentratie !ai !are au efect caustic local.
Procedeul chirurgical: cu 4isturiul electric* se sectionea2a fata interna a
peretelui gingi#al :toaleta 3indepartare detritus5% he!osta2a:a!prentare
76
rapida . Este cea !ai eficienta !odalitate de largire a santului gingi#al.
Sectionarea fara interesarea insertiei epiteliale.
(reza6ul cu fre2e dia!antate a peretelui intern gingi#al fara le2area
insertiei cu he!osta2a si apoi a!prentare in sedinta.
+> Mo(elul?
Reproducere in !ari!e naturala a ele!entelor ca!pului protetic la scara
0-0.
In practica% in tehnologia coroanelor poli!erice !odelul !ono4loc
3seg!entar5 cu 4ont fi. este cel !ai frec#ent utili2at desi contraindicat. Cel !ai
indicat este !odelul de lucru cu 4ont !o4il sectionat pro.i!o*pro.i!al.
Materiale% tehnica de lucru*#e2i =.P.UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
/> Macheta?
Macheta se o4tine prin / tehnici (
0. Tehnica racirii gradate si picurare6
7. Tehnica picurarii6
/. Tehnica plastifierii.
Tehnicile*#e2i =.P.
Se sectionea2a un 4aton de ceara corespun2ator ca!pului protetic. Se
plastifia2a foarte 4ine pana in profun2i!ea 4ontului. Se aplica ceara plastica pe
4ontul i2olat.
Se sectionea2a intr*un #olu! apro.i!ati# ur!and !odela>ul prin
sectionare*sculptare.
Cel !ai frec#ent utili2ata este tehnica picurarii.
Eta#e (ahetare$
o Conditionarea 4ontului (i2olare in apa saponata ,*0A !inute%
aplicare DIE SP'CER 3lac5 <crea2a distanta pentru fil!ul
ci!entului si ne a>uta la indepartarea !achetei de pe 4ontul dentar.
Picurare ceara in e.ces pe 4ontul dentar 6
Racire lenta fara introducere in apa6
Modela>ul pri!ar prin sectionare:!odela>ul anatofor! functional
3de detaliu( creste% con#e.itati% cingulu!% 2one de stop56
Modela>ul final cu finisarea:aplicarea de ghips dur in interiorul
!achetei su4 for!a de 4ont. Degresare !acheta.
Modela>ul final si degresarea fac parte din etapa de pregatire a !achetei
pentru a!4alare.
77
6> Amalarea?
Metode de a(3alare$
Pentru a!4alare sunt necesare !ateriale speciale in tehnologia coroanei
acrilice(
gipsuri dure tip Moldano6
a!estecul de gips dur cu gips nor!al.
In scop didactic si din ratiuni econo!ice se utili2ea2a nu!ai gips nor!al.
Masa de a!4alat se aplica intr*un confor!ator * chiu#eta sau cu#eta.
Confor!atorul este for!at din 7 inele si 7 capace. In confor!ator se aplica cu
#i4rare pasta se!ifluida de gips. unctie de po2itia !achetei in !aterialul de
a!4alat e.ista 7 !etode (
0. !etoda ori2ontala*fata orala a !achetei este plasata in >os 6
7. !etoda #erticala*!arginea inci2ala plasata in >os% !acheta
patrun2and pana la ni#el cer#ical.
Tehnica a!4alarii:a#anta>e:de2a#anta>e*#e2i =.P.VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV
Oser.atie tehnica?
Cea !ai indicata in tehnologia coroanei acrilice*!etoda ori2ontala deoarece se poate
controla dispunerea rasinii in tipar si nuanta culoarea re2ultand in final o coroana cu
#aloare estetica superioara co!parati# cu !etoda #erticala 3!ai indicata pentru
coronale pro#i2orii cand se o4tin coroane unifor!e ca si culoare5.
7> Polimerizarea coroanei acrilice?
Coroana acrilica se o4tine prin poli!eri2area rasinii acrilice introduse in
tipar% in !ai !ulte su4etape tehnice.
Con(itionare tiparului?
'nterior poli!eri2arii si dupa eli!inarea !achetei din tipar 3apa
fiarta:detergenti8topire5% tiparul se raceste pana la )A*),BC si apoi se
conditionea2a prin i2olare cu lacuri alginice( PECTI;O=% I;ODENT in 7*/
straturi sau lacuri siliconice .
Clasic se utili2au (a!idon% clorura de calciu contraindicate actual!ente.
Rolul onditionarii$
Separa rasina de !asa de a!4alat 6
Inhi4a co!4inarea rasinii -!asa de a!4alat 6
a#ori2ea2a enucleerea coroanei din a!4ala>.
7;
0ozare: preparare rasina?
Rasina acrilica se do2ea2a in proportiile indicate de fa4ricant 0-0% 7-0.Se
aplica pul4erea intr*un godeu cera!ic si se prepara prin spatulare% re2ultand o
pasta #ascoasa ce trece prin !ai !ulte stadii fi2ico*chi!ice pana la cel
fa#ora4il introducerii in tipar(pasta plastica neaderenta % !odela4ila.
'plicare in tipar( din profun2i!e catre e.terior% !ai intai culoarea de
4a2a% apoi culoarea pentru colet si inci2al.
Modelarea e.terioara se face cu un celofan u!ed:presare capac
chiu#eta.
Se controlea2a dispunerea culorii in tipar . Cand culoarea nu e cea dorita
se sectionea2a in 4i2ou cer#ical si inci2al si se prepara din nou.
In situatia in care culoarea e con#ena4ila% partile chiu#etei sunt
asa!4late si chiu#eta este introdusa intr*o presa hidraulica la o presiune de 7
at!osfere% ti!p de 0, !inute.
Dupa acest ti!p se transfera in pri!ul dispo2iti# rotund-dreptunghiular
8RINE% care !entine partile chiu#etei in aceeasi po2itie pe durata
ter!opoli!eri2arii.
Oser.atii tehnice?
In practica se face un procedeu e!piric de !odelare. Se aplica pul4erea:!ono!erul
in tipar direct% re2ultand culori unifor!e% terne.
'legerea culorii se face prin a!estecul a 7 nuante de 4a2a confor! sche!ei SPO'
i!partite la 7. Pentru o4tinerea coroanei acrilice se utili2ea2a rasinile fir!ei SPO'
in 0, nuante tip SUPERPONT.. 'lte rasini (&IODENT 3I#oclar5% P'='CIT
3Dul2er5.
Pentru pacientii tineri se indica culori !ai deschise 7*7/.
Polimerizarea propriu5zisa?
Rasinile poli!erice clasice se poli!eri2ea2a su4 actiunea caldurii u!ede.
Poli!eri2area are loc confor! cur4ei ter!ice care de4utea2a cu cresterea lenta
a te!peraturii de la te!peratura !ediului a!4iant pana la +ABC% in ti!p de /A
!inute. Se !entine la +ABC ti!p de +A !inute. Se ridica in ur!atoarele /A
!inute% la te!peratura de 0AABC si se !entine ti!p de /A !inute.Ur!ea2a
racirea lenta % ti!p de )*N ore.
Ti!pul poli!eri2arii se desfasoara pe parcursul a 7%, ore.
Se reco!anda cresterea lenta a te!peraturii pentru a nu se #olatili2a
!ono!erul si pentru a se consu!a lent in ti!pul reactiei cu o4tinerea unor
structuri fara poro2itati 3cu !ono!er re2idual !ini!% structuri foarte
co!pacte5.
7<
;> 0ezamalarea: prelucrarea
o Se reali2ea2a prin sectionarea cu fierastrau a gipsului%
indepartarea de pe coroanaUUUUUU si enucleerea coroanei din
!asa de a!4alat.
o Se prelucrea2a cu fre2e speciale de acrilat plusurile.
o Se nete2este cu fre2e :pietre !ai !ici.
o Se adaptea2a din aproape in aproape pe 4ontul !odelului 6
se reali2ea2a o adaptare e.acta cer#icala% o adaptare
pro.i!o*pro.i!ala:echili4rare oclu2ala .
o Se lustruieste cu a>utorul periilor:pasta a4ra2i#a
3feldspat:apa5
In final re2ulta suprafete nete de prelucrare. =uciul piesei protetice se
o4tine prin prelucrarea cu pufuri din 4u!4ac.
Oser.atie?
Mare rigoare la 2ona de inchidere !arginala 3!arginea coroanei sa nu pre2inte
fran>uri pentru a nu a#ea efect iritati# asupra parodontiului5.
ALT2 M2TO02 02 O$TI4212 A CO1OA42I
EAC&2T POLIM21IC2
I> 0in materiale mo(erne?
Rasini diacrilice co!po2ite6
Polisticle( 'RT E='SS% &E==E E='SS6
Cero!eri.
'cestea sunt !ateriale pentru tehnologia !oderna a coroanei
fi2iono!ice poli!erice.
Caracteristici clinico5tehnice pentru tehnologia mo(erna?
%&Pre#aratia dintelui$
in li!itele preparatiei con#entionale 6
se indica preparatia cu prag tip CI'NREIN 6
se contraindica preparatia tangentiala 6
se reduce din ele!entul dentar A%N !! cer#ical% 0*7!! fetele
a.iale% 0%,!! inci2al.
7=
+& Metode de a(#rentare$ identice.
De regula a!prenta de arcada% cu pregatirea preala4ila a ca!pului
protetic.
,& Modelul de luru$ identic.
Se reco!anda !odelul de arcada cu 4onturi !o4ile o4ligatoriu
3tehnologia !oderna5.
-& Si!te(e de (ahetare$ in tehnologia !oderna se eli!ina etapa de
!achetare% a!4alare% tipar deoarece rasinile diacrilice co!po2ite% polisticlele si
cero!erii se aplica strat cu strat% direct pe 4ontul conditionat.
O3tinerea oroanelor #rin #roedee tehnologie (oderne$
otopoli!eri2are (polisticle:cero!eri 6
ototer!o4aropoli!eri2are 3tripla poli!eri2are5 pentru rasini
diacrilice co!po2ite.In ur!a poli!eri2arii !aterialului re2ulta
structuri co!pacte cu proprietati !ecanice superioare si calitati
estetice adec#ate.
5& Prelurarea$
Prelucrarea se reali2ea2a cu instru!ente rotati#e 3a4ra2i#e5 specifice
tehnologiei ( fre2e e.tradure% fre2e dia!antate% polipanturi cu paste speciale
pentru lustrul final 3aici se deose4esc de !asele cera!ice5.
A*anta4e ale 4aAetului arili din #oli(eri !#eiali$
3!ultifunctionali cu proprietati estetice% !ecanice% 4iologice !ult
i!4unatatite5 (
preparatia 4ontului % a!prentarea% !odelul 8in #arianta
con#entionala 3preparatia !ult !ai conser#ati#a5 6
re2ultate finale estetice superioare 6
adaptare !arginala -pro.i!ala !ult !ai e.acte 6
pretul de cost !ai !ic co!parati# cu tehnologia integral crea!ica
de o4tinere a >ac@eturilor fi2iono!ice.
eli!ina su4etape tehnologice ( !achetare% a!4alare% introducerea
!achetei in tipar% poli!eri2area in #ase 3toate i!preci2iile
generate de ele5. Tehnologia anticipea2a tehnologia !etalo*
cera!ica.
Se pot fi.a ade2i# 3ci!entari ade2i#e5 dupa conditionare fete
interne 3o4tinerea unor suprafete aspre prin fre2are sau sa4lare5.
Deza*anta4e$
;@
pretul de cost al !aterialului :tehnologia !ai scu!pe decat la
>ac@etul acrilic 3nu e accesi4il orice la4orator5 6
nu sunt e#aluari clinice !ai lungi de 0A ani pentru a e#alua e.act
sta4ilitatea stopurilor centrice 3re2istenta la a4ra2iune5 6 in 2ona
laterala ne feri! de a aplica pentru a nu pertur4a functional 2ona
respecti#a 6
ter!o4aropoli!eri2area se reali2ea2a pentru rasinile diacrilice
co!po2ite la te!peraturi !ai !ari de 0AABC si in inter#alele de
ti!p !ai scurte 1*/A !inute 6
!asele co!po2ite si polisticlele 3!ateriale hi4ride in general5 se
li#rea2a su4 for!a de pasta% culori diferite si su4 for!a de !asa
opac% !asa pentru dentina% !ase pentru inci2al% !ase
corectoare:flacoane cu lichide pentru conditionat 3aderenta intre
aceste !ase5 sau co!pacti2area suprafetelor laterale !odelate.
II> 0in *atete pre*aricate?
ateta selectata 3for!a% nuanta coloristica se adaptea2a pe 4ont si este
definiti#ata !acheta partiala pentru fetele pro.i!ala si orala5. Se a!4alea2a %
re2ulta tiparul% se poli!eri2ea2a% se o4tine o coroana acrilica cu proprietati
superioare fata de #arianta clasica 3tehnologia clasica e pe cale de a fi
a4andonata datorita aparitiei !aterialelor !oderne5.
III> 0in acrilate aropolimerizaile?
3tip&IODENT D:&% CIT' D:& WJ/5
Sunt acrilate ce se aplica direct pe 4ont% strat cu strat pana la for!a finala
a coroanei 3cu nuantari coloristice5.
Se poate poli!eri2a in(
Pirocon#ectoare 3su4 actiunea caldurii uscate (&IOM'T5 6
Miniautocla#e 3tip ICOM'T% &IOO=5% la te!peratura de 07AC%
ti!p de /A !inute.
Re2ulta coroane rapid e.ecutate% cu caracter pro#i2oriu 3suprafete
co!pacte% lucioase5.
IV> 0in coroane pre*aricate?
'cestea pot fi din(
'cetat de celulo2a6
Rasini policar4onat 6
Rasini sintetice.
Se adaptea2a cer#ical pe 4ont% se captusesc cu R.'.S.% se prelucrea2a
!arginal% se lustruiesc si se ci!entea2a pro#i2oriu.Sunt indicate pe 4onturi
#itale% i!planturi.
;1
V> 0in rasina compozita autopolimerizaila 3tehnica SCUT'N5.
Etape(
'nterior pregatirii dintilor ca 4onturi dentare se a!prentea2a
dintii cu !ateriale alginice sau elasto!eri siliconici.
Preparare dinti6
Caselini2area preparatiilor 3oleu! de #aselina56
'plicare rasina li#rata su4 for!a de pasta in a!prenta : pe
preparatii6
Pri2a rasinii care e autopoli!eri2a4ila6
De2insertia din a!prenta a coroanei6
Prelucrare6
=ustruire6
Ci!entare pro#i2orie.
'ceste coroane 3!ai ales din rasini si!ple5 au caracter pro#i2oriu. Se
contraindica pe dintii laterali.
Coroanele >ac@et clasice se o4tin in orice la4orator cu dotare !ini!a6
Coroanele >ac@et !oderne se o4tin in la4oratoare dotate tehnologic.
CO1OA4A 02 I4V2LI#
I4T2)1AL C21AMICA
CEAC&2TUL C21AMICD
Este coroana de in#elis cu grad de estetica cel !ai ridicat dintre toate
coroanele de in#elis.
Capitolul
<
;2
Se apropie% se identifica cu aceste coroane cera!ice nuanta coloristica cu
a dintilor naturali.
Se o4tin prin !ai !ulte procedee (
0. Clasic(
ardere 3sinteri2are5 !ase cera!ice pe cape !etalice din
platina sau aur platinat 6
7. Modern (
prin aplicare directa pe 4ont6UUUUUUUUUUUUUUUUUU
turnare*presare%
fre2area unor lingouri.
Indiatii$
Mac@etul cera!ic are indicatii aproape identice cu ale >ac@etului acrilic.
Preponderent se indica pentru restaurari fi2iono!ice ale dintilor frontali. Se
contraindica pe dintii laterali cuspidati 3PM-M5 *nu!ai de necesitate. Se indica
in c#asitotalitate la se.ul fe!inin. Indicatii*#e2i coroana acrilica(
le2iuni carioase profunde6
discro!ii cro!atice e.o-endogene6
ano!alii <dinti ectopici% de for!a% de culoare6
pe dintii cu indice de carie !ic.
Contraindiatii$
=a pacientii tineri 3ca!era pulpara !are5 % nu se poate reali2a
preparatia.
Pe dintii laterali6
Pe dintii nanici 3su4de2#oltati5% nu se poate reali2a pragul
cer#ical6
In parafunctii 34ru.is!% dinti cu fatete de a4ra2iune56
In oclu2ii adanci acoperite % la4iodonte 3cap la cap56
=a pacientii cu indice de carie crescut 3se!n de distructie coronara
rapida5.
A*anta4e$
Estetica * restaurare fi2iono!ica e.celenta6
&ioco!pati4ilitate 3integrare tisulara56
Preparatia !ai conser#ati#a fata de >ac@et acrilic pe fata
#esti4ulara si coroana !i.ta 6 pe fetele pro.i!ale si orala
reducerile prin fre2are sunt chiar !ai !ari.
Deza*anta4e$
Re2istenta !ecanica la torsiune sca2uta 3atentie la adaptare56
;+
Sunt fragile 3se contraindica in 2ona laterala5 6
Preparatia este pretentioasa (nu!ai coroane cu prag a.ial
3circu!ferential5.
2tape clinico5tehnice
1> Preparatia (intelui?
Dintele se prepara su4 for!a de 4ont cu for!a cilindro*conica %
neretenti#a% prin reducerea unifor!a 0 !! pe toate fetele a.iale si 0%,*7!!
inci2al 3oclu2al5. Unghiul de intalnire intre peretii a.iali si prag este de JAB% cu
rotun>irea 2onelor de intalnire.
Se contraindica preparatiile in unghiuri ascutite sau o4tu2e 3unghiul
ascutit generea2a tensiuni5.
Preparatia pentru >ac@etul cera!ic*IE'CF CI'MREIN. Reducerea
!ai accentuata la ni#el inci2al. In rest reducerea este unifor!a.
2> Amprentarea?
Metode de a!prentare pentru tehnologia integral cera!ica( se indica
a!prenta de arcada e.clusi#(
'!prenta de arcada !onofa2ica cu !aterial aplicat in
porta!prenta indi#iduala este cea !ai indicata6
'!prenta de arcada 4ifa2ica (
de corectare 6
in du4lu a!estec 3#e2i inlay5.
'!prenta cu inel 3tu4 !etalic5 si supraa!prenta cu !aterial
elasto!eric 6 !ai rar utili2ata % dar indicata.
Metoda de a!prentare cu hidrocoloi2i re#ersi4ili si !etoda
co!4inati#a O hidrocoli2i re#ersi4ili*ire#ersi4ili P3!etoda
hidroalginica (I.R.:I.I.R58scoala a!ericana.
+> Mo(elul?
In tehnologia coroanelor integral cera!ice se indica nu!ai !odelul de
arcada cu 4ont !o4ili2a4il si in foarte rare situatii !odelul de he!iarcada 3in
2ona frontala5 nu!ai cu 4ont !o4ili2a4il.
;/
Materiale utilizate$
Eipsuri superdure : dure co!pati4ile 6 cele !ai folosite 6
Rasini co!po2ite pentru co!pletare 6 cele !ai indicate % dar nu au
utili2are larga 6
Modelul gal#anic8cupru electrodepus:gips dur sau rasina de
co!pletare 6 tehnologie la4orioasa% rar utili2ata nu!ai in cera!ica.
/> Macheta F otinerea coroanei?
In tehnologia coroanelor integral cera!ice !achetarea se indica pentru
procedele tehnologice !oderne 3turnare% presare5( DICOR SFSTEM%
EMPRESS 3I#oclar5*3plastifiat*turnat*presat5.
In tehnica clasica nu e ne#oie de !acheta. In tehnica clasica se adaptea2a
pe 4ont o folie de A%7 !! de platina sau aur platinat o4tinandu*se dupa
pirosirea foliei o capa inti! adaptata si i!4inata pro.i!al prin faltuire. Pe
aceasta capa usor e.tinsa cer#ical cu 7*/!! se aplica strat cu strat !asa
cera!ica care #a fi sinteri2ata 3arsa strat cu strat5.
E.ista si un procedeu !odern de o4tinere a coroanei integral cer!ice(
procedeul CIT' IN CER'M. Nu necesita siste! de !achetare pentru ca %
coroana se o4tine prin aplicare directa a !asei cera!ice pe !odelul duplicat.
Eta#e tehnologie ale #roedeului ;ITA IN CERAM$
'!prentare6
Model de lucru6
Conditionare 4ont 3DIE SP'CER56
'!prenta duplicat 8duplicare6
Modelul duplicat din !asa de a!4alat ter!ore2istenta(
SUPERI'RD6
'rdere succesi#a a cera!icii speciale 3alu!inocera!ica5 in 7
etape pentru o4tinerea !ie2ului cera!ic pe care se aplica !asele
cera!ice con#entionale.Este procedeul cel !ai raspandit% !ai
sigur.
Eta#ele de luru$
In tehnica CIT' IN CER'M coroana se o4tine in 7 etape(
se aplica alu!inocera!ica pe 4ontul ter!ore2istent cu pensula si
se arde la 00AABC ti!p de 7 ore% re2ultand o capa poroasa. ardere
de infiltrare8se aplica pe capa o4tinuta in pri!a ardere
alu!inocera!ica cu particule de sticla 3alu!ina 1A*1,L5 si se
arde 3cera!i2ea2a5 ti!p de ) ore% la aceeasi te!peratura% re2ultand
o capa re2istenta !ecanic8!ie2 alu!ino*cera!ic.
;6
pe acest !ie2 se aplica !ase cera!ice de placat pentru nuantare
coloristica. 'rderea are loc la te!peraturi !ai !ici de 0AAABC
3 JJA*J,ABC5.
Dupa arderea finala 3gla2urare5% coroana se indepartea2a de pe 4ontul din
!asa de a!4alat prin pul#eri2area acestuia cu agenti de sa4lare si coroana este
adaptata pe !odelul de lucru. Dupa conditionare este ci!entata ade2i#
3ci!enturi rasinice iono!ere5.
Procedeele DICOR-EMPRESS au fost descrise la inlay*ul cera!ic.
Eta#e de luru ale tehnologiei la!ie$
Pe capa a!4utisata pe 4ont se aplica strat cu strat cera!ica prepara4ila
tip CIT' 3cera!ica feldspatica5 * co!ponenta de 4a2a +A*NAL.
Cera!ica prepara4ila contine ur!atoarele co!ponente(
feldspat +A*NAL * co!ponenta care o!ogeni2ea2a in fa2a de
topire a!estecul% iar dupa ardere confera transluciditate. Din punct
de #edere chi!ic 8trisilicat de alu!iniu*calciu*sodiu.
co!ponenta refractara( cuartul < 0A*0,L * dilata !asa cera!ica
in !o!entul arderii% iar dupa ardere confera luciul caracteristic.
caolinul A*,L 8 argila cu o culoare al4*laptoasa care influentea2a
fluorescenta !aselor cera!ice.
'lte ele!ente co!ponente(
aditi#ii * fondantii 3car4onati de potasiu% calciu% sodiu% 4ora.5 cu
rol de a creste !asa produsului si a scadea te!peratura de ardere.
pigmentii su4 for!a o.i2ilor !etalici ce confera !aselor cera!ice
sta4ilitate cro!atica.
Pentru su4stratul !etalic( o.i2i de fi.are 3in tehnologia !etalo*
cera!ica5. In !asele cera!ice se adauga !iniprocente de o.i2i !etalici
precu!( aur% argint% fier% cro!% co4alt% nichel% titan% indiu% staniu.
Pentru alia>e neno4ile( o.i2ii cei !ai utili2ati (cro!% nichel% titan
3generati de co!ponenta !etalica si adaugati in !asa cera!ica5.
Pentru alia>e no4ile( aur% argint % staniu% indiu 3!etale usor
fu2i4ile5 care !igrea2a ter!oelectronic in 2ona de interdifu2iune.
Si !asele cera!ice contin aceeasi o.i2i pentru a facilita legarea
chi!ica intre cele 7 co!ponente.
Portelanul decorati# 3caolinic5 spre deose4ire de portelanul dentar e un
portelan caolinic 3caolin ,A*1AL5 care ii confera o cluoare al4*laptoasa% cuart
7A*7,L% feldspat 7,*/AL.
Ma!ele era(ie (oderne$
'lu!inocera!ica6
Citrocera!ica6
;7
Cera!ica !agne2ica6
Cera!ica 2irconica.
Toate sunt !ase cera!ice o.idice 3pe 4a2a de o.i2i ai !etalelor grele5.
Contin in plus su4stante fluorescente care cresc gradul de translucenta 3o.i2i ai
!etalelor grele din pa!anturi rare*lantanide5. 'cesti o.i2i cresc translucenta.
Cera!ica prepara4ila contine si o co!ponenta lichidiana repre2entata de
apa distilata si alcool% la care se adauga lianti hidrosolu4ili 3glicerina% de.tro2a5%
cu rol de a !ari ade2iunea cera!icii de suportul !etalic.
Sinterizarea (a!elor era(ie 0tehnologia la!ia2$
0. Capa din platina% anterior arderii !aselor cera!ice se
dega2eifica 3 se conditionea2a prin incal2ire la 07AA*0/AABC5 ti!p
de 0A !inute re2ultand o capa apta de a pri!i !asa cera!ica opac.
7. Pe capa se aplica !asa opaca in grosi!e de A%/!! pe
toata suprafata care are rolul de a ecrana e#entualele !odificari
coloristice ale 4ontului sau reconstituirilor si de a fa#ori2a
aderenta !asei dentina*s!alt.
/. 'rderea*se reali2ea2a in #id la JAABC ti!p de , !inute cu
preardere preala4ila in gura cuptorului.
). 'rderea dentinei si a s!altului <pe capa acoperita cu opac se
aplica in e.ces !asa de dentina :s!alt 37A*/AL5cu #i4rare si
a4sor4tie a apei distilate 3sugati#a hartie filtru5.
,. Modela> su!ar 6 se aplica coroana in gura cuptorului pentru
preardere 3in pre2enta o.igenului5 % ur!ata de ardere in #id la
JAABC ti!p de ) !inute. Racire lenta.
+. Dupa aceasta ardere ur!ea2a arderile de corectare.
1. Coroana dupa a*7*a ardere se prelucrea2a in li!ite nor!ale
!orfologice si ur!ea2a apoi arderea de corectare.
N. Se aplica !ase de corectare pentru nuantare 6 fisuri% pete si se ard
la J,ABC% ti!p de ) !inute% in #id.
J. Daca este ca2ul se face si a*7*a ardere de corectare% nu!ai 7
!inute% in pre2enta o.igenului 3aceeasi te!peratura5.
). 'rdere pentru gla2ura la 1AABC% ti!p de 7 !inute% in pre2enta
o.igenului.
0A.Se e.trage capa de platina sau 'ur*Pt si se controlea2a pe !odelul
de lucru adaptarea.
6> Prelucrarea?
Tehnica generea2a i!preci2ii de adaptare. Tehnicianul si clinicianul #or
controla !inutios adaptarea.
;;
7> -i,area?
Coroana este fi.ata prin ci!entare% tehnologia !oderna 3fi.area ade2i#a5
dupa conditionarea preala4ila a fetei interioare.
Conditionarea se reali2ea2a cu acid fluorhidric /,L% cu rolul de a re2ulta
o suprafata asperi2ata ce fa#ori2ea2a i!4inarea ade2i#a.
CO1OA4A MI8TA
Coroana !i.ta este o prote2a unidentara fi.a alcatuita din 7 co!ponente(
Metalica*care acopera in totalitate 4ontul6
i2iono!ica <care plachea2a partial-total coroana !etalica
Coroana !i.ta i!4ina a#anta>ele coroanelor de in#elis !etalice 3proprietati
!ecanice 5 cu a#anta>ele coroanelor de in#elis fi2iono!ice 3proprietati
estetice5.
Sunt indicate curent in tehnologia prote2elor fi.e deoarece sunt !ai
conser#ati#e decat coroanele de su4stitutie si constituie un ele!ent de agregare
!e2ial !ai fi2iono!ic decat coroanele de in#elis !etalice.
Indiatii$
Indicatiile coroanei !i.te sunt c#asisi!ilare cu cele ale coroanelor de
in#elis fi2iono!ice si !etalice.
$in punct de vedere conservativ-restaurator:
in restaurarea !orfologiei dintilor afectati de procese carioase
#olu!inoase % trau!atis!e% a4ra2iune6
in restaurarea dintilor fracturati 3prin D.C.R.*uri56
in corectarea ano!aliilor de for!a% #olu!% culoare6
Capitolul
=
;<
ca ele!ente dentare si indicatii atat pe dintii frontali cat si pe dintii
laterali 3!orfologie adec#ata% ca ele!ente de agregare punti
speciale% ca2uri clinice speciale*estetica deose4ita5.
$in punct de vedere protetic:
ca ele!ent de agregare pentru punti !i.te partiale 3de
he!iarcada5% punti totale6
ca le!ent de agregare 3curent5 al prote2elor partiale scheletate6
ca ele!ent de i!o4ili2are a dintilor !o4ili recupera4ili 3in
parodontopatii56
in echili4rarile oclu2ale 3curent5.
Contraindiatii$
pe dintii su4di!ensionati in sens cer#ico*oclu2al 3nu e.ista spatiu
pentru cele 7 co!ponente :retentie preacara56
la tinerii pana in 7A ani deoarece pre2inta ca!ere pulpare
#olu!inoase. Nu se pot face preparatiile indicate 3preparatii cu
prag56
la adultii care nu accepta sacrificiul 4iologic 3depulpari in scop
protetic5.
A*anta4e$
coroane !ult !ai conser#ati#e decat coroanele de su4stitutie 6
efect fi2iono!ic satisfacator si superior celor !etalice 6
pot fi recuperati dintii !ono*pluriradiculari !ai conser#ati#
(D.C.R.:coroana !i.ta.
Deza*anta4e$
Preparatie ne4iologica deoarece necesita depulpari :reduceri !ai
crescute de tesut dentar 3fetele #esti4ulare5 fata de coroanele de
in#elis !etalice si fi2iono!ice 3cera!ice de regula*cu ele
co!para!5 6
grad de retentie inferior altor coroane de in#elis datorita for!ei
4ontului 3a#e! o reducere !ai !are de tesut dentar5 6
'par dehiscente 3separatii5:infiltratii la ni#elul interfetei !etalo*
poli!er cu !odificari coloristice.
Oser.atie clinica
Placarea tuturor fetelor inclusi# oclu2al 3in special R.'.S.5 generea2a disfunctii
oclu2ale datorita a4ra2iunii care duce la pierderea stopului oclu2al.Chiar si
co!po2itul pre2inta deficiente si se a4ra2ea2a in ti!p. Deci% se contraindica placarea
cu rasini la ni#el oclu2al..
;=
Cla!i"iare$
Coroanele !i.te se clasifica(
$upa aspectul estetic:
coroane partial fi2iono!ice8nu!ai fata #esti4ulara este placata cu
co!ponenta fi2iono!ica 3!etalo*acrilicele% !etalo*
diacrilicele8co!po2ite5 6
coroane !i.te total fi2iono!ice 8co!ponenta fi2iono!ica acopera
in totalitate fetele a.iale ra!anand nu!ai o colereta !etalica
A%,!! #esti4ular 67*/!! pro.i!o*oral. Prin retragerea gingiei
colereta !etalica de#ine #i2i4ila.
$upa componenta fizionomica (materialul de placat):
coroane !etalo*poli!erice (
!etalo*acrilica 3clasica56
!etalo*diacrilica 3co!po2ita56
coroane !etalo*cera!ice.
$upa tehnologia de obtinere a componentei fizionomice:
ter!opoli!eri2are clasica( rasini acrilice6
ter!opoli!eri2are uscata( cu #apori de caldura 3pirocon#ectoare56
ter!opoli!eri2are su4 #apori de presiune * 4aropoli!eri2are
3!odern56
fotopoli!eri2are( rasini co!po2ite 3R.D.C.56
foto4aropoli!eri2are( rasini co!po2ite6
fototer!o4aropoli!eri2are in #id( cea !ai indicata pentru
co!ponentele fi2iono!ice din rasini co!po2ite6
prin sinteri2are 3ardere5( !ase cera!ice in cuptoare speciale6
din rasini co!po2ite( in cuptoare cu !icrounde 3MICRO &'SE
SFSTEM5.
Co(#onenta (etalia !e #oate o3tine #rin$
turnare 3procedeu de#enit clasic56
sinteri2are6
gal#ani2are6
a!4utisare6
gal#ani2are.
Ulti!ele trei sunt procedee !oderne de o4tinere a co!ponentei !etalice
3de regula pentru coroana !etalo*cera!ica5
Prin a!4utisare se o4tin cape din alia> no4il. Pe aceasta co!ponenta se
arde !asa cera!ica.
Oser.atie?
<@
Tehnica a!4utisarii co!ponentei !etalice 3clasica5 este a4andonata dar ea este
utili2ata in tehnologiile !oderne de o4tinere a coroanelor !i.te !etalo*cera!ice.
Din coroanele !i.te enu!erate cea !ai indicata este coroana !i.ta
!etalo*cera!ica datorita sta4ilitatii coloristice in ti!p%
4ioco!pati4ilitatii:proprietatilor !ecanice 3ca2uri clinice speciale care tre4uie
sa fac fata pretului de cost% re2ol#ari protetice speciale% in conditii de dotare
adec#ate5.
2tapele clinico5tehnice?
1> Pregatirea campului protetic 3etapa clinica5
In ur!a slefuirii se o4tine un 4ont cu o for!a cilindro*conica %
neretenti#a.
Reduceri inegale% !ai accentuat se fac la ni#el #esti4ular si inci2al-oclu2al.
Reducerile la ni#elul fetei #esti4ulare ( cate 0%,*7!! si inci2al(0%,*
7!! 8coroana !i.ta !etalo*poli!erica. 'ceste reduceri se indica pentru a
crea un spatiu necesar celor 7 co!ponente.
etele a.iale si cea orala se deretenti#i2ea2a !ai putin (A%/*A%,!! cand
sunt acoperite cu !etal in #arianta clasica si pana la 0*0%7!! si cu o
conici2are spre a. in #arianta !oderna cu co!ponenta fi2iono!ica e.tinsa
3!etalo*co!po2ita% !etalo*cera!ica5.
Reducerile cele !ai a!ple sunt in #arianta clasica 3!etalo*co!po2ita 5
7!!.
Preparatia 4ontului se indica cu li!ita cer#icala decela4ila 8PR'E.
Pre#aratia er*iala$
Pentru coroana !i.ta !etalo*acilica 3reducere a!pla in sens sagital5.
Oral se deretenti#i2ea2a prin slefuire !orfofunctionala.
E.ista ) !odalitati de preparare a li!itei cer#icale(
preparatia tangentiala in !uchie de cutit O Dnife Edge P 6 ce nu
are li!ita. Se contraindica in tehnologia coroanelor !i.te 6 este cel
!ai !ult utili2ata in practica 3este si!pla de preparat% co!oda%
deretenti#i2ea2a rapid% da rapid a!prenta5. 're efect iritati# local.
Pre2inta inchiderea dento*protetica apro.i!ati#a% generea2a in
ti!p iatrogenii% sangerari% !o4ilitate% retractii etc.
cu prag inclinat: EN CONEE sau CI'NREIN scurt* 3pentru
coroana !i.ta !etalo*poli!erica5 sau CI'NREIN lung 3Xdup$5
*3coroana !i.ta !etalo*cera!ica5. Prepararea CI'NREIN% dupa
scoala >apone2a% e fa#ora4ila o4tinerii unor coroane !etalo*
<1
cera!ice fi2iono!ice cu o inchidere !arginala 3dento*protetica
4una5.
prag in unghi drept cu unghi de intalnire% pereti a.iali rotun>it 8
#e2i >ac@etul cera!ic6
prag in unghi drept bizotat la /,B fata de a..
Prepararea cu prag este fa#ora4ila o4tinerii unui strat suficient de gros
cera!ic * un re2ultat estetic e.celent.
Inchiderea !arginala prin ci!entare este dificila 3riscanta*se poate fisura
!asa cera!ica5 daca este in unghi drept. Din acest !oti# preparatia tre4uie sa
se reali2e2e cu prag 4i2otat < se o4ser#a colereta !etalica si fata de praparatia
EN CONEE preparatia este !ai 4iologica% !ai dificil de facut. Ideal
CI'NREIN CIRCUMERENTI'= pe toate fetele.
2> Amprentarea?
Ele!entul dentar su4 for!a de 4ont se a!prentea2a prin !etodele de
a!prentare pre2entate la corana fi2iono!ica :coroana de in#eli !etalica .
Se indica preponderent a!prenta de arcada.
Pentru ele!ente solo se utili2ea2a a!prente seg!entare 3de he!iarcada5
in oclu2ie si !odel seg!entar o4ligatoriu cu 4ont !o4il.
+> Mo(elul?
Se toarna dupa conditionarea a!prentei cu !ateriale de cea !ai 4una
calitate. Curent se indica gipsurile dure3soclu5 si superdure 3arcada5. Modele de
arcada cu 4onturi detasa4ile 3!o4ile5 sunt cele !ai indicate.
Oser.atie clinica?
Modelele de he!iarcada nu pot fi echili4rate corect oclu2al.
Pentru o4tinerea !odelelor pot fi utili2ate si alte !ateriale( rasini
co!po2ite% !etale electrodepuse sau pul#eri2ate. Clasic se utili2a !odelul
duplicat din !ase de a!4alat ter!ore2istente.
/> Macheta componentei metalice?
Siste!e de !achetare pentru coroana !i.ta sunt in doua #ariante.
0. #arianta clasica(
tehnica racirii gradate
tehnica picurarii.
<2
Procedee pe cale de disparitie.
7. #arianta !oderna(
ceara cali4rata :ele!ente prefa4ricate. Capa din ceara
cali4rata : capacul 8din ele!ent turnat si lipit.
discuri ter!oplastice 3prin a!4utisare56
rasini co!po2ite foto6
tehnica aditiei de ceara.
In tehnologiile !oderne !etalo*co!po2ita si !etalo*cera!ica sunt
necesari pereti cu grosi!i unifor!e% rigi2i% nedefor!a4ili care ofera spatiu
necesar co!ponentei fi2iono!ice.
Tehnica de lucru la siste!ul de !achetare <#e2i =.P.........................
Erosi!ea unifor!a a peretilor pentru ca stratul cera!ic sa se inscrie in
standard !ini! 0%7!! 6 capa (A%/*A%7,!! pentru un re2ultat estetic foarte 4un
<strat suficient de gros pentru a per!ite translucenta lu!inii5.
Maheta o(#onentei (etalie a oroanei (ixte (etalo.#oli(erie$
pre2inta !acroretentii pe fata #esti4ulara 3perle% 4utoni sau anse ce
pot sa transpara prin rasini5 6
peretii pro.i!ali din 0-/ !edie sa fie di#ergenti spre #esti4ular.
Macroretentii :retentii:prag cer#ical cu rol in !entinerea
!ecanica a co!ponentei fi2iono!ice.
co!ponenta !etalica dupa sa4lare pre2inta si !icroretentii
3!icroca#itati5.
pre2inta inci2al-oclu2al o ra!a de protectie a !aterialului
fi2iono!ic 3sa nu se desprinda datorita i!pactului oclu2al5 6 nu
lasa! co!ponenta fi2iono!ica neprote>ata.
Maheta o(#onentei (etalie a oroanei (etalo.o(#ozita$
Pre2inta !icro si !acroretentii( perle !icronice% perle !acro (A%7*
A%)!! <ICOC='R% RENEERT:prag % ra!a de protectie.
Co!ponenta !etalica la !etalo*co!po2ite prin conditionare (
sa4lare% degresare% gra#a> electrochi!ic% silani2are este pregatita
pentru a fu2iona fi2ico*chi!ic co!poneta diacrilica 3legatura prin
punti ce este superioara fata de !etalo*acrilica care se !entine
stric !ecanic5.
Maheta o(#onentei (etalie a oroanei (ixte (etalo.era(ie$
Pre2inta pereti nete2i fara rugo2itati sau unghiuri ascutite6
Unghiurile de intalnire se rotun>esc 3pereti a.iali *prag56
Nu pre2inta !argini de protectie inci2ala-oclu2ala sau pereti
pro.i!ali e#a2ati6
<+
Ca fi !odelata prin procedeele !oderne (ceara cali4rata sau
a!4utisare o4tinandu*se grosi!i unifor!e6
Oclu2al-inci2al se #a crea un spatiu de 0%,*7!! pentru a fa#ori2a
translucenta 6 se o4tine o fi2iono!ie e.celenta.
Oser.atie tehnica?
Co!ponenta cera!ica se fi.ea2a fi2ico*chi!ic.
Capele !etalice dupa sa4lare pre2inta !icroca#itati % !icrodeni#elari care #or
fa#ori2a fu2ionarea !asei cera!ice pe capa (&ONDINE TREPTIS 3ca#itati
negati#e5
Se pot aplica pe !acheta perle hidrosolu4ile( granule de NaCl si apoi se
spala cu >et de apa re2ultand !icroca#itati ce fa#ori2ea2a aderenta !asei
cera!ice.
Macroretentiile 3retentiile po2iti#e5 pe capele pentru !etalo*cera!ica
generea2a fisuri% desprinderi ale !asei cera!ice .Se contraindica.
Pentru tehnologia coroanelor !etalo*cera!ice si !etalo*co!po2ite se
folosesc !achete prefa4ricate :siste!e retenti#e 3perle% 4utoni5 tip IN;OM'
3I#oclar5 si PRO&OND 3Renefert5. De refacut!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
In siste!ul PRO&OND !acheta pre2inta suprafete conca#e 6 cu cat sunt
!ai nu!eroase cu atat gradul de fu2iune este !ai crescut ( tehnica SIORE.
Co!ponenta !etalica este conditionata prin aplicarea de 4ondinguri 3agenti de
legare% cuplare5 ( IN;OM' P pentru alia>e no4ile si IN;OM' NP pentru alia>e
neno4ile ce au rolul de acreste gradul de fu2iune de aderenta% creste legatura
fi2ico*chi!ica a !aselor cera!ice de co!ponenta !etalica.
A*anta4e$
Machete prefa4ricate su4 for!a de grile 3plasa cu ochiuri% fetele
interne plane% fetele e.terne conca#e cu rolul de a creste u!ectarea
intre !asa cera!ica si !etal. 6
'cest tip de !achete prefa4ricate se li#rea2a pentru coroane
propriu*2ise dar si pentru inter!ediari pentru a face econo!ie de
!etal no4il intre )A*+AL.
6> Topirea: turnarea
Topirea si turnarea co!ponentei !etalice se reli2ea2a identic ca la
coroana de in#elis !etalica 3alia>e% surse% !etaleUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU5.
</
7> Placarea coroanei mi,te?
PlacaBul cu rasini acrilice simple?
Co!ponenta !etalica se conditionea2a prin sa4lare% degresare %
lustruire% curatire in 4ai gal#anice 3electrochi!ic5 re2ultand
suprafete foarte curate.
Modelare !acheta pentru coroana fi2iono!ica(
Se picura ceara in caseta !etalica% se u!ple usor in e.ces si dupa
racire se !odelea2a anatofor! prin sculptare.
'!4alare ori2ontala ( ca la coroana acrilica% cu fata !etalica in
>os si !acheta orientata superior.
Dupa eli!inarea !achetei se o4tine tiparul % introducere% indesare%
poli!eri2are acrilat. 'crilatul se prepara ca la >ac@etul acrilic.
Poli!eri2are( aceeasi cur4a ter!ica 3#arianta clasica5.
Dupa ) ore% racire lenta% de2a!4alare% prelucrare cu instru!entar
rotati#-a4ra2i# si lustruire.
Retentia co!ponentei fi2iono!ice este pur !ecanica prin
!icroretentii aplicate pe co!ponenta !etalica.
Nu se aplica pe colereta rasina acrilica -co!po2it sau !asa
cera!ica.
Co!ponenta !etalica pre2inta !acroretentii:!icroretentii la
coroana !etalo*co!po2ita.
PlacaBul cu rasini (iacrilice compozite?
Placarea se reali2ea2a cu rasini diacrilice li#rate su4 for!a de pasta
#ascoasa. Rasina co!po2ita se li#rea2a in culori diferite. Sunt co!4inate in
godeuri-seringi cu denu!iri diferite(
!asa opac 3opaYuer56
!asa pentru dentina6
!asa pentru s!alt6
!asa pentru cer#ical6
!ase pentru corectat 3opac*dentina% opac*s!alt5%
!ase intensi#e6
flacoane cu lichid 3lichid pentru silani2at8SI='N 6 lichid pentru
acti#at straturi depuse 8ISOSIT N 6 lichid pentru co!pacti2are
rasina pentru !odelarea finala5.
Etape(
conditionare co!ponenta !etalica (
sa4lare% gra#a> electrochinic 3!etodologia standard5% silani2are.
<6
Se adauga conditionari supli!entare ( cera!i2ari% silicati2ari%
!etali2ari% o.idari.
Rolul acestor conditionari este de a for!a un strat o.ihidric pe
co!ponenta !etalica pentru a se lega chi!ic 3punti de hidrogen5
cu gruparile <COOI disponi4ile ale silanilor in final% re2ultand o
legatura fi2ico*chi!ica superioara celei pur !ecanice de la
coroana acrilica.
silani2are (
Se aplica prin pensulare 0*7 straturi filifor!e de organosilan pe
suprafata anterior conditionata.
aplicare de !ase co!po2ite strat cu strat de la opac pana la !asa
de s!alt.
'plicarea se reali2ea2a cu spatule sau cu pensule.
Ra!ini o(#ozite de #laare$
SR ISOSIT N <rasini fototer!opoli!eri2a4ile 3I#oclar5 6
COMP'TIT R 3Hilde Dental5 si SO=IDEG 3Shofu5% a!4ele
fotopoli!eri2a4ile.
SFMPIONF3Espe5*4aro*:#id 3in fa2a finala5.
CIROM'SIT 3I#oclar5 <4aroter!opoli!eri2a4ile.
Plaarea u ISOSIT N 0I*olar2$
Trusa contine pe langa !asele co!po2ite enu!erate un silan nu!it
SPECTR'=IND % un lichid pentru acti#area straturilor depuse
SPECTR''CTIC'TOR si un lichid ISOSIT( co!pactare% !odelare finala
:inchiderea porilor rasinii.
Spectraacti#atorul si Isositul sunt solutii poli!erice de !ono!eri de
dilutie.
Silanul este un deri#at silicic re2ultat din co!4inare si tetra#alente cu gruparile
<OI % re2ultand organo*silani.
+ehnica de lucru:
0. 'plicare silan% Spectralin@ pe co!ponenta !etalica
conditionata.
7. 'plicarea opacului in grosi!e unifor!a(A%/!!.
Rol(
Opaci2are% ecranare a !etalului6
Mareste ade2iunea cu straturile ulterior depuse 3dentina%
s!alt5.
/. otopoli!eri2are( in cuptoare SPECTR'M'T ti!p de ,
!inute.Re2ulta !asa opac aderenta de co!ponenta !etalica% strat
<7
unifor! fara transparenta !etalului 3ideal5.Cand a#e!
transparenta relua! procedeul.
). 'cti#are !asa opac prin aplicare de
SPECTR''CTIC'TOR .
,. 'plicare !asa dentina pe toata suprafata 8culoarea de
4a2a 6 se aplica de la colet spre inci2al.
+. Se aplica !asa de s!alt din 0-/ inci2ala 3stratul cel !ai
gros5spre colet 3grosi!e atenuata5:!asa colet in 0-/ cer#icala
3FelloS Dar@5.
1. Modelarea finala % prin pensulare de fluid ISOSIT%
reultand for!a finala a co!ponentei fi2iono!ice.
N. Poli!eri2are( in !iniautocla#e 3ter!o4aropoli!eri2are5
la 07ABC% presiune + 4arri% ti!p de 1 !inute.Re2ulta o co!ponenta
fi2iono!ica cu proprietati superioare fata de cea acrilica
3!ecanice% estetice% coloristice5 si in ansa!4lu 4ioco!pati4ilitate.
Co!ponenta co!po2ita se poate aplica pe toata ga!a de alia>e 3'u% Pt
pana la Eaudent5. '#anta> fata de !asele cera!ice. Curent se aplica pe alia>e
'g*Pd-Ni*Cr soft. Eaudentul si Co*Cr se contraindica. 'lia>ele 'g-Pd sunt
producatoare de o.i2i 3o.i2ii de argint !odifica culoarea5.
=a !acheta coroanei co!po2ite se indica reali2area unei du4le retentii(
perle A%7*A%) !icroretentii 3se aplica un ade2i#5 si !acroretentii.
Oser.atie tehnologica?
'plicarea !aselor co!po2ite se reali2ea2a succesi# strat cu strat% ae!anator tehnicii
!etalo*cera!ice.
Coroana !i.ta !etalo*co!po2ita prin co!ponenta ei fi2iono!ica este
superioara celei acrilice% se o4tine printr*o tehnica superioara% !ai la4orioasa%
necesitand tehnic dotari speciale ( cuptoare% !ateriale.
Oser.atie ?
Coroana !etalo*co!po2ita prin para!etrii ei este inferioara coroanei !etalo*
cera!ice.
PlacaBul ceramic?
Masele cera!ice prepara4ile se aplica pe co!ponente !etalice% anterior
conditionate.
Etape(
Conditionarea o(#onentei (etalie
Sa4larea.
Degresare in solutii acide (acid fluorhidric.
<;
Curatire in 4ai ultrasonice.
A#liarea (a!ei era(ie cu spatula sau prin pensulare :#i4rare 3a4sor4tie5.
Arderea (a!ei era(ie se reali2ea2a in cuptoare speciale in etape distincte%
totdeauna cu prearderi 3preuscari5.
)rderea (sinterizarea) masei opac'
Se aplica !asa opac in strat unifor! de A%7*A%/!! pe
co!ponenta !etalica prin pensulare % ur!ata de preuscare in gura
cuptorului % apoi ardere la JNABC% ti!p de + !inute% in #id.
Cuptoare ( CIT' C'CUM'T% EEMINI% 'USTROM'T%
NEF.
'rderea !asei opacare ca rol(
Ecranea2a !etalul6
acilitea2a ade2iunea !aselor cera!ice ulterior depuse.
Cand se constata insulite gri% se reaplica si se rearde.
)rderea (sinterizarea) masei dentina-smalt 3!ase
cera!ice de 4a2a5*4onding porcelain.
Se aplica !asa dentinara in stratul cel !ai gros de la inci2al
catre colet% usor in e.ces 7A*/AL% peste !asa aceasta se aplica
!asa de s!alt in 0-/ inci2ala:!edie.
Se practica un !odela> su!ar schitat.
'plicarea !aselor( cu #i4rare:a4sor4tia u!iditatii 3hartie
filtru% sugati#a5.
'rderea de4utea2a cu preuscarea ti!p de , !inute% ur!ata
de introducerea in cuptor la JNABC% in #id. Se !entine la acesta
te!peratura 7*/ !inute% ur!ata de racire lenta% re2ultand un #olu!
!ai !ic al !asei cera!ice 3pana la /AL5.
Co!ponenta fi2iono!ica se prelucrea2a cu fre2e dia!antate
fissure% cu fre2e e.trahard din tungsten. Se o4tine for!a
caracteristica. Se adaptea2a cer#ical% pro.i!al% inci2al pe !odel.
Se tri!ite in ca4inet pentru e.a!enul oral. Pot sa apara erori(
fisurari% desprinderi% aspect !at% #itros 3supraardere5. Toate erorile
se corectea2a in 7 etape de ardere cu !ase speciale de corectat :
!ase intensi#e pana la nuantari. Dupa e.a!enul intraoral la care
se constata corectitudinea adaptarii% coroana este degresata din nou
in solutii de acid fluorhidric si apoi ur!ea2a a*/*a ardere %cea
finala% 3gla2urarea5 la J,ABC% 7*/ !inute% in pre2enta o.igenului.
8lazurarea se o4tine prin 7 procedee(
'plicare !asa pentru gla2urare 3strat filifor!56
'utogla2urare cand corespunde coroana% re2ultand
coroane !i.te cu un grad de fi2iono!ie%
4ioco!pati4ilitate% re2istenta !ecanica superioara
<<
celor pre2ente 3!etalo*poli!erice5 dar inferioare ca
estetica celor integral cera!ice.
Oser.atie tehnica
' nu accepta >onctiunea cera!ica*!etal in 2ona de contact.
;> Cimentare F -i,are?
Coroanele !etalo*acrilice se fi.ea2a prin frictiune*ci!entare cu
ci!enturi con#entionale O; 3fosfat de 2inc5
Coroanele !etalo*co!po2ite se fi.ea2a cu a>utorul ci!enturilor
policar4o.uilat-polielectrolitice% ci!enturile iono!ere de sticla sau chiar O;.
Coroanele !etalo*cera!ice se indica a fi fi.ate cu ci!enturi iono!ere
sau ci!enturi pe 4a2a de rasini diacrilice 8fi.are ade2i#a 3 ci!enturile
reactionea2a chi!ic cu tesuturile dentare5.
CO1OA4A 02 #U$#TITUTI2
Prote2a fi.a% unidentara ce se agrega intraradicular pe preparatia dentara
printr*un stift 3pi#ot58dispo2iti# radicular.
Refac !orfologia coronara afectata in scop protetic.
Restaurea2a #olu!ul cel !ai !are de tesuturi dure distruse.
Nu sunt prote2e conser#ati#e 3co!parati# cu coroanele !i.te5.
Parti o(#onente$ . 7 dispo2iti#e(
$ispozitivul coronar 84ont !etalic 3artificial56
$ispozitivul radicular cu accesorii(
Placuta * are o grosi!e A%/*A%)!! ce acopera suprafata
4ontului !orfologic caracteristica 3in 7 #ersante datorita
preparatiei5
Inelul * este circular a.ial% inalti!e 0*0%, !!% plasat
su4gingi#al A%,!!.
Capitolul
1@
<=
Pi#otul-stiftul * are o lungi!e 7-/ din lungi!ea radacinii% cu
o for!a cilindro*conica. Ideal ar fi ca sa ai4a for!a
cilindrica 3frictiune !a.i!a5% dia!etrul 0-/ din dia!etrul
radacinii% pentru a se conser#a suficient de grosi peretii.
Placuta si inelul au rolul de a pre#eni efectul de pana al pi#otului in ca2
de torsionari si de a pre#eni aparitia cariilor secundare. Inelul i!preuna cu
placuta constituie capacul.
Cla!i"iare$
Din punct de #edere estetic% coroanele de su4stitutie se clasifica(
oroane de substitutie fizionomice( 4ont si coroana acrilica
-diacrilica-cera!ica. Carianta 4ont artificial si acrilat din ce in ce
!ai rar utili2ata datorita proprietatilor inferioare ale rasinilor
acrilice si!ple. Mai indicate 3utili2ate5 sunt rasinile diacrilice
co!po2ite si !asele cera!ice.
oroane de substitutie mixte( caseta-se!icaseta. Se o4tin prin 7
procedee(
ele!ente separate 3dispo2iti#ul coronar si cel radicular se
lipesc5. Este !etoda clasica % din ce in ce !ai putin utili2ata.
ele!ente unite 3!ono4loc5.
Solutia dispo2iti# radicular :4ont artificial cu coroana solo pe el este
solutia !oderna. Coroana de su4stitutie !i.ta este indicata pe incisi#ul central%
canin cand sunt i!plicati in functiile de ghida>. Coroana #a a#ea fata orala
!etalica. Materialul poli!eric nu re2ista% cel cera!ic re2ista chiar a4ra2and
dintii antagonisti.
Indiatii$
Restaurarea !orfologiei coronare afectata de carii% procese
carioase% ano!alii de #olu!% o4turatii !ari% trau!atis!e%
a4ra2iuni.
Indi#idual pe dintii !onoradiculari :pre!olari. Se contraindica pe
!olari 3de necesitate5.
Corectarea ano!aliilor de po2itie% for!a% culoare.'no!aliile de
po2itie se pot !odifica prin dispo2iti#e angulate% corectandu*se
ano!alia.
Protetic ca ele!ent de agregare pentru punti frontale% laterale%
fronto*laterale fiind indicat ca ele!ent !e2ial de agregare.Protetic
ofera gradul de frictiune cel !ai !are dar risc de fracturare.
Contraindiatii$
Pe dintii ce pot fi reconstituiti si acoperiti cu coroane !i.te 3!ai
conser#ati#e5.
=@
Nu se toarna din alia>e Co*Cr 3foarte greu de prelucrat si indepartat
prin taiere5 sau din alia>e 4a2a cupru 3Eaudent5. Clasa 4ron2uri se
toarna relati# precis dar generea2a discro!ii la ni#elul fatetelor
3li2ereu #er2ui pe fond de o.i2i !etalici5.
Cand dotarile tehnice sunt !odeste.
2tapele clinico5tehnice?
1> 2,amenul clinic?
Sta4ilirea dupa e.a!enul clinic atent a diagnosticului protetic 3fractura%
a4ra2iunea5% anali2a RG 3e.ista sau nu trata!entul conser#ati#% calitatea
o4turatiei de canal% starea parodontala periapicala*osteita%periapicala% pre2enta
sau nu a parodontopatiilor cronice5
2> Prepararea (intelui?
Sectionarea coroanei pana in 0-/ cer#icala la 0*7 !! de insertia
gingi#ala% prepararea 4ontului in 7 planuri*#esti4ular inclinat la ),B si unul
ori2ontal 3oral8palatinal5 la 0*0%, !! de !arginea gingi#ala% re2ultand
preparatia in 7 planuri a 4ontului coronar.Cersantul #esti4ular dupa adaptarea
inelului !etalic se plasea2a 3infunda5 su4gingi#al A%, !! pentru un re2ultat
estetic superior.Prepararea radiculara ( canalul radicular este cateteri2at cu un
ac Derr% dupa care se largeste cu fre2e de canal tip &eutelroc@ pe o lungi!e de
7-/ si o largi!e de 0-/ % re2ultand o lo>eta intraradiculara in care #a patrunde
pi#otul 3stiftul intraradicular5 pentru agregarea coroanei.&ontul sectionat
inainte de prepararea su4gingi#ala% se prepara su4gingi#al cu peretii a.iali
con#ergenti cu fre2e dia!antate pentru a patrunde su4gingi#al% corect inelul
pericer#ial.
+> Amprentarea?
Pentru reali2area coroanei de su4stitutie pot fi utili2ate trei !etode de
a!prentare(
'!prenta de 2ona frontala 3he!iarcada5 sau seg!entara cu sau
fara stift !etalic6
'!prenta de arcada 3de corectare5 sau in du4lu a!estec cu stift
!etalic sau !ase plastice6 Seaplica stiftul in canal6 a!prenta cu
=1
silicon chitos% se scoate stiftul din lacas% se plasea2a !aterialul
siliconic fluid pe canal% stift : !aterial siliconic chitos.
'!prenta de arcada < in 7 ti!pi* 3de corectare5 : a!prenta
unidentara cu inel < cea !ai indicata-cea !ai co!plicata. Se indica
pentru coroane solo% nu pentru constructii a!ple% in care coroana
de su4stitutie este ca ele!ent de agregare(
In ti!pul 0 se reali2ea2a intraradicular un stift sau con
acrilic.
In ti!pul 7 se a!prentea2a cu STENTS 8porta!prenta in
care se fi.ea2a stiftul6
In ti!pul / se introduce !aterialul siliconic cu acul =entullo
si se aplica siliconul in porta!prenta% ea se #a insera pe
preparatie% in oclu2ie re2ultand a!prenta seg!entara.
Pri!ele 7 !etode necesita conditionarea locala a santului gingi#al cu
a>utorul unui fir te.til 6 are loc largirea santului gingi#al.
Preparatia intraradiculara #a fi i2olata pentru a o4tine o a!prenta e.acta
a preparatiei corono*radiculare.
/ Mo(elul?
Modelul se #a reali2a din(
gipsuri superdure*arcada si 4ontul !o4il% si din gips dur pentru
soclu6 !odelul seg!entar se #a reali2a cu 4onturi !o4ili2a4ile.
Rasinile co!po2ite #or fi folosite rar6
Modelul de arcada gal#anic*rar.
6> Macheta?
Macheta se poate realiya prin tehnica directa sau indirecta din(
Ceara6
Rasini co!po2ite <ideal* !ult !ai ergono!ice% costisitoare6
Rasini acrilice si!ple6
Macheta din ceara < tehnica picurarii <#e2i =.P. #a ra2ulta o !acheta
foarte e.acta.VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV
7> Tiparul?
'celeasi su4etape ca si la coroanele de acoperire !etalice6
=2
Din !ase de a!4alat specifice alia>elor din care turna! sulfat*no4ile6
fosfati*cele !ai indicate. Metodele de a!4alare( intr*un ti!p si in 7 ti!pi cu
aceeasi !asa de a!4alat.
;> Topirea5turnarea?
Etape descrise la inlay*ul !etalic.
Cele !ai indicate surse electrice ( curentii de inalta fre#enta si curentii de
>oasa frec#enta atat pentru alia>ele no4ile : neno4ile% in creu2ete cera!ice 3de
regula5 si la inter#alele de topire indicate.
Materiale$
'lia>e no4ile(
aur platinat ( N//Lo aur :07L platina <alia> foarte re2istent
4a2a paladiu6
'lia>e se!ino4ile ( 'rgint*Paladiu <Palliag6
De necesitate pot fi turnate din Cr*Ni SOT in #arianta !etalo*
co!po2it% !etalo*cera!ica.
Oser.atie tehnica
Se contraindica turnarea coroanelor de su4stitutie din alia>e Co*Cr sau alia>e 4a2a
cupru.
<> Prelucrare: *inisare?
Identica cu cea de la coroanele !i.te% sa4lare6 dispo2iti#ul este adaptat
de tehnician pe !odel6
Coroana de su4stitutie se tri!ite in ca4inet pentru e.a!enul intraoral. 6
are loc adaptarea cer#icala % inelul prea gros% lat 6 se sectionea2a cu fre2ele
astfel incat in 4i2ou % inelul sa patrunda su4gingi#al fara a ische!ia gingia.
Placuta !ai !are de 0 !! este su4tiata de clinician 6 #esti4ular placuta tre4uie
sa per!ita aplicarea co!ponentei fi2iono!ice.
Dupa acest control% in #arianta clasica% se a!prentea2a peste 4ont% pentru
o4tinerea casetei ce ulterior era lipita de dispo2iti#ul radicular 6 tehnologie
a4andonata.
'2i se !odelea2a unit su4 for!a de 4ont artificial*!ai rar 6 caseta*!ai
frec#ent.
=+
1ealizarea componentei *izionomice?
Pentru co!ponenta fi2iono!ica se utili2ea2a rasina acrilica si!pla sau
rasini 4aropoli!eri2a4ile 3#e2i coeroana acrilica5 * &IODENT% SUPERPONT.%
cu aplicare succesi#a pe 4ont -in casete.. Re2ulta o coroana relati# 4una din
punct de #edere fi2iono!ic% cu o raspandire destul de !are datorita pretului de
cost co!parati# cu coroana de su4stitutie !etalo*co!po2ita.
Mai pot fi utili2ate rasini co!po2ite( in aceleasi conditii ca la coroana
!i.ta6 pentru coroana de su4stitutie total fi2iono!ica*4ontul se !odelea2a cu
praguri( #esti4ular% oral cu !acro si !icroretentii 3conditii identice cu celede la
coroana !i.ta5.Coroanele de su4stitutie !i.te !etalo*co!po2ite se plachea2a
cu rasini co!po2ite dupa o preala4ila conditionare a acestora ( sa4lare%
cera!i2are% !etali2are.
Coroane de su4stitutie cu co!ponenta fi2iono!ica din cera!ica*!acheta
pentru co!ponenta !etalica*#e2i praguri rotun>ite% fara retentii% fara !argini
ascutite. Unirea este fi2ico*chi!ica% placa>ul este e.tins pe toate fetele a.iale la
coroana de su4stitutietotal fi2iono!ica si partial la coroana !i.ta cu fetele
orale !etalice.
Coroana de su4stitutie !etalo*co!po2ita este superioara fi2iono!ic coroanei
placate cu rasini acrilice si!ple% au o 4ioco!pati4ilitate superioara si para!etrii
!ecanici de legarea co!ponentei fi2iono!ice este superioara 6 #arianta
tehnologica ce intruneste din punct de #edere al tehnologiei : pretul de cost <
sufragiul unani!.
Procedeele tehnologice clasice de placare cu fatete prefa4ricate cera!ice
3cra!poane 4utonate scurte% lungi% fatete Steel5 sunt depasite tehnologic
datorita aparitiei tehnologiilor !etalo*cera!ice.
PU4TIL2 024TA12
5 )2421ALITATI 5
Capitolul
11
=/
Puntile dentare repre2inta prote2e pluridentare% fi.e% ce se fi.ea2a pe
dintii stalpi prin ci!entare. Ele se o4tin prin !etode si din !ateriale diferite.
Ele(ente o(#onente$
%lementele de agregare( prote2ele unidentare care se fi.ea2a pe
infrastructura dentara8 dintii stalpi 6
orpul de punte( 3dintii inter!ediari5 * restaurea2a dintii a4senti
de pe arcada6 corpul de punte in #arianta !oderna * se !odelea2a
unit de ele!entele de agregare si in #arianta clasica * separat fiind
solidari2at de ele!entele de agregare prin lipire5.
Indiatii$
Restaurarea !orfologiei si functionalitatii arcadelor dentare edentate
partial.
Carateri!tiile$
Sunt prote2e fi.e6 se fi.ea2a prin frictiune*ci!entare pe dintii
stalpi6
'u un #olu! ase!anator sau identic cu cel al dintilor naturali% cu
un !odela> oclu2al anatofor! functional6
Din punct de #edere fi2iologic*trans!it presiunile oclu2ale dento*
parodontal6
&io!ecanic*constructii !ecanice protetice rigide% nedefor!a4ile
cu o re2istenta !ecanica suficient de !are care satisfac6
Prin fi.itate% estetica sunt e.tre! de conforta4ile% raportate la alte
tipuri de !icroprote2e.
Cone#erea #untilor dentare$
Puntile dentare se concep in functie de(
gradul de disfunctionare al ca2ului clinic si topografia edentatiei(
2ona frontala( fi2iono!ia( ele!ente de agregare% corpuri de
punte cat !ai fi2iono!ice si reali2ate prin tehnologii cat !ai
!oderne6 coroane !etalo*cera!ice% incrustatii in incrustatii.
2ona laterala( !asticatia ( punti re2istente din punct de
#edere 4io!ecanic6 de regula R puntilor !i.te cu ele!ente
de agregare !i.te 3coroana de su4stitutie% coroane !i.te%
coroane de acoperire distal5.
Conditiile clinico*tehnice ( ca4inete si la4oratoare dotate
corespun2ator cu !ateriale. alia>e care sa per!ita o4tinerea celor
!ai adec#ate ele!ente de agregare si corpuri de punte.
=6
A*anta4ele trata(entului #rin #unti dentare$
Din punct de #edere !asticator% co!parati# cu prote2ele
!o4ili2a4ile-!o4ile% restaurea2a aceasta functie in grad superior JAL% functie
de conditiile locale% dintii stalpi% starea crestei edentate% nu!arul dintilor%
raportul corpului de punte cu creasta edentata. Datorita pre2entei !orfologiei
anatofor!e si functionale sunt superioare. Datorita spri>i!ului dento*
parodontal are loc o trans!itere fi2iologica% dento*parodontala a fortelor in a.ul
lung al dintilor stalpi la osul al#eolar. Se restaurea2a seg!ente de arcada
edentate ce pre2inta o !orfologie oclu2ala 3cuspi2i% fosete% puncte de contact5
ce pot prelua o parte din fortele oclu2ale.
Puntiel dentare asigura un confort prin fi.itate% aspect% #olu! * confort
psihic si integrare rapida in !ediul social.
Din punct de #edere fonetic% !odelarea corecta a corpului de punte 3in
regiunea frontala5 plasarea corpului de punte in 2ona neutrala% !odelarea
fetelor orale cu creste% cingulu! fa#ori2ea2a restaurarea ti!4rului #ocii. Se
pronunta corect dentalele si nu apare sig!atis!ul de la prote2ele !o4ile.
=ateral punile prin corpul de punte% tre4uie sa inchida spatiile edentate pentru a
reda capacitatea re2onatoare a ca#itatii 4ucale*ti!4rul #ocii este !odificat. Se
contraindica corpurile de punte suspendate in 2ona laterala !a.ilara.
Deza*anta4ele trata(entului #rin #unti dentare$
Igiena la ni#elul corpului de punte ( pe fetele de contact cu !ucoasa
crestelor edentate retentionea2a ali!ente 6 in 2onele de trecere% orice corp a!
concepe se retentionea2a ali!ente:igiena precara% insuficienta duce la aparitia
halenei fetide . S*au conceput punti dentare speciale 3de!onta4ile5 < igienice
pentru a se reali2a o curatire si o lustruire a acestor fete ce se corodea2a. Ialena
fetida apare cand corpul de punte este conceput grosolan ( sa% se!isa% ceea ce
duce la aparitia feno!enelor locale:coro2iune.
Estetic% puntile dentare au un ele!ent rigid*co!ponenta !etalica placata
cu o co!ponenta fi2iono!ica6 co!ponenta !etalica nu per!ite
indi#iduali2area dintilor ca for!a% #olu!% culoare ase!anatoare dintilor
naturali. Transpare !etalul la o indi#iduali2are pronuntata6 #olu!ul este !ai
!are cand se asocia2a cu tre!e si diaste!e6 se restaurea2a foarte dificil
diste!ele% tre!ele. Re2ultatul estetic nu totdeauna este cel ideal6 in cele !ai
!ulte ca2uri e.ista un co!pro!is intre principiul 4io!ecanic si cel
4iofunctional. Cu prote2ele !o4ile% re2ultatul estetic este superior.
Reali2area puntilor dentare necesita conditii clinico*tehnice deose4ite de
dotare pentru o4tinerea unor re2ultate foarte 4une6 in la4oratoare !odeste se
pot reali2a doar punti !etalice% din gaudent% stantate.
Ele(entele o(#onente$
&' orpul de punte
=7
din punct de #edere al !aterialului(
!etalice6
ne!etalice6
!i.te.
din punct de #edere al esteticii(
fi2iono!ice6
nefi2iono!ice*laterale
partial fi2iono!ice * cele !ai indicate pentru
restaurarea fi2iono!iei : econo!ie !aterial si
confort% greutatea !ai !ica
Corpul depunte*inlocuieste dintii a4senti de la ni#elul arcadei
edentate 34resei5.
.' %lementele de agregare sunt concepute functie de (
topografia edentatiei6
di!ensiunea edentatiei 3nu!arul dintilor% !orfologia coronara%
2ona in care se afla. Puntile dentare refac edentatii reduse de la 0*/
dinti% !a.i!u! ) 3cu conditia ca dintii li!itanti sa fie 4ine
i!plantati5
Pe dintii #olu!inosi se indica o ga!a !ai #ariata de coroane.
Oser.atie clinica
In conditiile in care puntile sunt agregate pe !ai !ulti dinti% ele!entele de agregare
#or fi cu grosi!e diri>ata pentru a usura insertia lor.
Prin puntile dentare se restaurea2a edentatia partiala redusa.
2(entatia partiala
Edentatia repre2inta a4senta a unuia sau !ai !ultor ele!ente dintare.
Cauzele edentatiei #artiale$
E.tractia dentara6
Parodontopatia6
etiologie pasagera accidentala < factorii trau!atici% fracturi%
accidente * a#ulsia de pe arcada a unui ele!ent dentar.
Cla!i"iarea !tarii de edentatie$
=;
dupa linia crosetelor-(ul9rum line(ummer ):
clasa I*o4lica6
clasa II*trans#ersala6
clasa III <unilaterala6
clasa IC * patrulater.
dupa segmentul afectat de edentatie((reedman):
Clasa I *edentatia frontala <inci2ia ali!entelor6
Clasa II *edentatia laterala*!asticatia.
dupa topografie (-ennedy1 0;anson1 osta):
clasa I*a4senta dintilor laterali 3pre!olari% !olari5 %
edentatiile fiind li!itate nu!ai !e2ial 34iter!inala56
clasa II* a4senta dintilor din 2ona laterala 3pre!olari%
!olari5 3uniter!inala56
Modificari SSanson( Clasa I de#ine clasa II si clasa II de#ine
clasa I. Dar in practica fre#ent e.ista edentatii 4iter!inale si
Dennedy a co!4inat criteriul topografic cu cel clinic.
clasa III*2ona laterala <pre!olari% !olari <edentatia clasa
III* 3unilaterala.56
clasa IC*2ona frontala 3canin*canin5*edentatie fronto*
frontala.
Clasa I: clasa II8!odificari ' 8edentatie !i.ta T% *% T6
Clasa III:Clasa IC 8!odificari & 8edentatie = - de
he!iarcada 3unilaterala5.
Clasificarea Dennedy este usor de !e!orat% citit%
e.tindere larga% utili2ata in prote2area fi.a si in prote2area cu
prote2e !o4ili2a4ile.
dupa zona topografica (osta):
'4senta dintilor frontali 3incisi#i% canin58edentatie frontala 6
'4senta dintilor laterali 3pre!olari% !olari5 8 edentatie
laterala6
'4senta pre!olarilor% !olarilor dintr*un cadran8edentatie
unilaterala6
'4senta dintilor laterali :frontali8edentatie laterala e.tinsa6
Edentatie !i.ta 8a4senta dintilor din 2ona laterala% frontala
si ter!inala6
VVVVIn citire O M P si in scriere P*O cand edentatia trece
de linia !ediana.
Edentatia su4totala 8edentatia este caracteri2ata prin
pre2enta a !ini! 7 dinti pe arcada.
Citirea edentatiei se reali2ea2a din cadranul drept 0 spre 7 si ) spre /.
=<
Dupa Ene%Costa(citirea edentatiei se reali2ea2a in sensul acelor de
ceasornic0 spre 7 spre / la ). Notarea edentatiei se reali2ea2a cu !a>uscule.
=inia !ediana cu XM$ 3in #or4ire5 sau cu X*X 3in scriere5. Este o clasificare usor
de retinut si de trans!is pentru notarea personalului a>utator.
Ca(#ul #roteti$
Dintii li!itanti * dintii stalpi6
Dintii #ecini6
Dintii antagonisti6
Creasta edentata6
Relatia de oclu2ie.
Ca!pul protetic se o4ser#a cel !ai 4ine pe !odelul de studiu pe care se
pune diagnosticul :solutia protetica% se concepe puntea si tipul raportului
corpului de punte.
Dintii stalpi deli!itea2a !e2ial-distal edentatia 3edentatia laterala5. Daca
deli!itea2a nu!ai !e2ial 8edentatie ter!inala -uni-4iter!inala.
Dintii stalpi sunt prelucrati prin fre2are-prelucrare% re2ultand un 4ont
dentar% su4di!ensionat in toate sensurile 3a.ial:inci2al5. Dintii stalpi repre2inta
suportul pe care se aplica ele!entele de agregare si care preiau in !od
fi2iologic presiunile oclu2ale osului al#eolar prin suportul dento*parodontal..
Dintii stalpi #or fi cat !ai paraleli % pentru ca insertia acestei constructii
sa fie le>era% e.acta % cu frictiune in 2ona cer#icala.
Dintii stalpi % functie de #arsta edentatiei !igrea2a in sens ori2ontal
astfel(
Stalpii !e2iali !igrea2a catre distal 8 distogresiuni % cu aparitia
tre!elor intre dinti6
Stalpii distali !igrea2a catre !e2ial 8 !e2iogresiuni.
Rata de !igrare 80-/ din dia!etrul M*D catre raportul 0-0 6 re2ulta
pensarea 3!icsorarea 5 spatiului edentat si crearea neparalelis!ului cu
dificultati in etapa de pregatire. Dintii antagonisti repre2inta dintii opusi
edentatiei.
Daca edentatia are o #arsta recenta% ei se !entin in po2itia initiala. In
edentatii #echi% dintii antagonisti !igrea2a in cautarea dintilor a4senti ceea ce
i!pune in pri!a etapa aducerea lor in nor!ooclu2ie prin re!odelari coronare
pentru a reali2a a relatie oclu2ofunctionala intre ele!entele dentare.
Migrarile in sens #ertical ale dintilor antagonisti constau in(
E.tru2ia8dintele erupe din al#eola pana a>unge in contact cu
!ucoasa crestei edentate% creste coroana clinica% cu aparitia
4loca>elor oclu2ale.
Egresiunea8dintele erupe i!preuna cu precesul al#eolar.
==
'!4ele !igrari i!pun depulparea dintilor% a!putarea coronara%
aducerea in plan si de4locarea oclu2iei si apoi se trece la trata!entul protetic
definiti#.
Creasta edentata re2ulta dupa e.tractia dintilor% acoperita de o !ucoasa
fi.a% iar creasta in ansa!4lu pre2inta un grad de re2or4tie. Re2or4tia #a fi
nor!ala sau !edie in ca2ul e.tractiilor recente% la pacientii tineri% inter#entii pe
parodontiul sanatos. Re2or4tiile accentuate au loc in ca2ul e.tractiilor la4oriase%
la pacientii parodontopati.
Metode de o3tinere a #untilor dentare$
din elemente separate (clasic)( in ti!pul I se o4tin ele!entele de
agregare. In ti!pul II se o4tine corpul de punte ce se fi.ea2a prin
lipire de ele!entele de agregare 3tehnologia !etalo*cera!ica*
alia>e no4ile5.
din elemente unite 3tehnologia !oderna5. Tehnologic se pot
o4tine si punti speciale ( de!onta4ile 3igienice5 si ade2i#e
3Maryland 4rigde5.
Metoda clasica ( #e2i etapele clinico*tehnice descrise la =.P.
PU4TIL2 0I4 2L2M24T2 U4IT2
Se reali2ea2a !odelarea unita a ele!entelor de agregare de corpul de
punte.
Etape(
E.a!enul clinic6
Diagnosticul protetic6
Solutia protetica6
Prepararea ca!pului protetic 3dintii antagonisti% dintii stalpi%
creasta edentata5 * ele!entele co!ponente inde!ne din punct de
#edere patologic ce pot prelua sarcinile 3presiunile oclu2ale5 ale
unei punti dentare.
'!prentarea6
Modelul de arcada cu 4onturi !o4ili2a4ile6
Machetarea puntii din ele!ente unite6
'!4alarea si o4tinerea tiparului6
Topirea si turnarea6
De2a!4alarea% prelucrarea co!ponentei !etalice6
E.a!anul intraoral al co!ponentei !etalice:echili4rarea oclu2ala6
Placarea co!ponentei !etalice6
1@@
Prelucrarea% lustruirea finala6
Ci!entarea puntii dentare pe infrastructura de suport 3dinii stalpi5.
Carateri!tii$
etapele clinico*tehnice reduse la >u!atate6
ti!pul de lucru% consu! de !ateriale !ai !ic 6
pret de cost !ai !ic6
din punct de #edere al reali2arii unei punti din ele!ente unite se
i!pune o4tinerea unui paralelis! perfect% riguros al dintilor stalpi.
necesita o echipa !edic <tehnician e.peri!entata profesional si
dotata.
A*anta4e$
Se o4tin punti solide% nee.puse defor!arilor% deslipirilor% fracturilor si
coro2iunii.
Indiatii$
Edentatii !ici : !edii cu supli!entarea procedeelor tehnologice
3edentatia !i.ta5.
=a !achetare se folosesc ceruri speciale pentru inlay 3corpuri de
punte nedefor!a4ile5 sau rasini 3su4 for!a de !achete
prefa4ricate5.
Sa se utili2e2e !odelul duplicat cu !acheta fi.a ce #a de#eni parte
integranta a tiparului..
Di"iultati$
Se insera in a4senta paralelis!ului cu !icro-!acrotrau!atis!e ce
interesea2a parodontiul dintilor de suport 6 au loc re2or4tii osoase cu
!o4ili2area dintilor stalpi.
1@1
P1I4CIPII P1OT2TIC2 I4
CO4C2P212A PU4TILO1 024TA12
In conceperea punti@lor dentare tre4uiesc respectate ur!atoarele
principii protetice(
&iofunctional6
&io!ecanic6
&ioprofilactic.
'ceste principii au rol in restaurarea functiilor funda!entale ale
siste!ului sto!atognat( !asticatia% fi2iono!ia% fonatia.
Capitolul
12
1@2
Principiul io*unctional?
Este alaturi de celelalte unul din cele !ai i!portante. Ci2ea2a restaurarea
functiei !asticatorii% estetice% fonetice si a oclu2iei.
1D Masticatia
Din piunct de #edere !asticator% principiu #i2ea2a restaurari protetice cu(
Suprafete oclu2ale identice cu cele ale dintilor a4senti de pe
arcada 6
Suprafete !orfologic cuspidate 6
Suprafete reali2ate din !ateriale re2istente !ecanic 3!etalice%
cera!ice5.
Se contraindica !odela>ul aplati2at si su4di!ensionarea in sens
#esti4ulo*oral a corpului de punte deoarece #a fi influentata eficienta
!asticatorie 3functia !asticatorie nu e sta4ilita in para!etrii indicati5.
Din punct de #edere al !odela>ului anatofor! functional se indica
restaurarea de contacte dento*dentare de tip cuspid*fosa 3contact sta4il%
functional% eficient in functia !asticatorie5. Este cel !ai indicat tip de contact
dento*dentar la restaurarile partiale fi.e de tipul puntilor.
Oser.atie
Contactele tre4uie sa fie !ultiple% sta4ile% unifor! reparti2ate.
Cel !ai indicat tip de contact dento*dentar utili2at in restaurarile protetice
fi.e este contactul tripodic % cu o arie de utili2are !ai redusa la ca2urile clinice
cu oclu2ii la4iodonte ( oclu2ii cu point centric 3ca2uri clinice in proportie de 07*
0,L5.
Point centric repre2inta coincidenta relatiei centrice cu relatia de intercuspidare
!a.i!a.3R.C.8I.M5 % apare in !o!entul contactului interdentar de la ni#elul
arcadelor% contact ce se sta4ileste intre #ersantele cuspidului acti# si #ersantele
fosetei 3in / puncte5. Cuspidul nu contactea2a planseul fosei. Este un contact
fer!% sta4il. 'cest tip de contact se poate restaura prin !odela> aditi# la
restaurarile protetice fi.e 3puntile de he!iarcada% punti totale de regula5% nu!ai
la ca2urile cu oclu2ie la4iodonta care nu per!it restaurarea in #arianta cu long
centric.
Curent oclu2ia cu point centric se indica in trata!entul cu prote2e totale.
ontactul cuspid fosa <per!ite !iscari sagitale dar si antero*laterale O Side
centric P% proportinal cu !iscari condil in ca#itatea glenoida . Este tipul de
contact cel !ai indicat in restaurari protetice fi.e.
1@+
ontactul in suprafata <caracteri2at prin reali2area de puncte de contact
initial si apoi contct total intre #ersantii cuspi2ilor si cei ai fosetei. Morfologic
cuspi2ii initial sunt inalti% fosetele adanci 3!orfologia pri!ara5% ulterior
consecuti# functionalitatii in parafunctii 34ru.is!5% cuspi2ii se !icsorea2a prin
atritie i!preuna cu fosetele anulandu*se !orfologia initiala chiar pana la
desfiintare. Este un contact trau!atogen% se contraindica a fi restaurat cu
a>utorul puntilor dentare.
'fectea2a in ansa!4lu oclu2ia.
Contactul tripodic este folosit in !etoda cu articulator si !odela> aditi#
al !achetelor. Este rar utili2at.
2D -onatia
unctia fonatorie este caracteristica speciei ho!oide si ea tre4uie
resta4ilita cu a>utorul constructiei protetice fi.e% ce se restaurea2a cel !ai rapid
cand se reali2ea2a corect lucrarea fi.a.
Carateri!tii$
Corpul de punte in regiunea frontala #a fin inscris in configuratia
de arcada% a#and un traiect arcuat.
Di!ensiunea cer#ico*inci2ala si #esti4ulo*orala #a fi identica cu a
dintilor naturali 6
Modela>ul fetelor a.iale dar in special al celor orale #a fi identic cu
al dintilor naturali 3creste !arginale% cingulu! in 0-/ !edie%
con#e.itati% relief conca#*con#e.56
Se contraindica !odela>ul aplati2at al fetelor orale%
su4di!ensionat in sens #esti4ulo*oral si cer#i.o*inci2al.
Toate aceste caracteristici generea2a tul4urari de fonatie% sig!atis!%
sasait.
+D -izionomia
Consta atat la ni#elul corpurilor de punte frontale dar si laterale in
reali2area #olu!ului% for!ei si culorii dintilor artificiali identice cu ale dintilor
naturali.
Colu!ul% for!a se o4tin prin !odela> indi#iduali2at al ele!entelor
dentare pentru a o4tine ar!onia dento*dentara caracteristica ca2ului clinic.
Din punct de #edere estetic se #or reali2a punti integral cera!ice
3estetica !are5 % pentru 2ona frontala . Se pot reali2a si din !ateriale hi4ride
3cero!eri5 ce confera o estetica foarte 4una dar re2istenta lor este inferioara
!aselor cera!ice.
1@/
Principiul iomecanic?
Puntile se concep din punct de #edere 4io!ecanic sa fie re2istente fi2ico*
chi!ic % sa se insere2e pe infrastructura si sa fie sta4ile.
1> 1ezistenta *izica?
Corpurile de punte din punct de #edere !ecanic se reali2ea2a din
!ateriale re2istente 3!ase cera!ice% alia>e !etalice5 care sa nu se defor!e2e-
a4ra2e2e-fracture2e. Corpurile de punte sunt concepute cu for!e care pe
sectiune au o geo!etrie speciala ( in litera O T P- P= P considerate a fi cele !ai
re2istente la actiunea fortelor oclu2ale 3pentru puntile !i.te5.
Pentru puntile !i.te fi2iono!ice co!ponenta !etalica #a a#ea o for!a
rotunda-patrata% a!4ele #ariante T-= rotund% patrat #or pre2enta dia!etre
!a.i!e in sensul aplicarii fortelor de presiune oclu2ale. Corpurile de punte
sunt ase!anatoare cu o 4ara intre 7 stalpi.
Materialele de placat 3poli!eri% cer!ice5 sa fie suficient de re2istente.
=a ca2urile clinice unde nu pre2inta spatiu suficient se indica suprafete
!etalice. =a ca2urile clinice cu spatiu suficient in toate sensurile 30%,!!5%
!aterialul de placat ideal #a fi !asa cera!ica.
Se contraindica placarea suprafetelor oclu2ale in 2onele laterale cu
!ateriale de placat putin re2istente ( rasini acrilice% co!po2ite. E.ceptie #or fi
ca2urile clinice (ppersoane pu4lice care solicita fi2ion!ie !a.i!a . Se
plachea2a cu !ateriale hi4ride ( cero!eri% co!po2ite de ulti!a
generatie (fotopoli!eri2a4ile in #id.
Se contraindica corpurile de punte integral cera!ice% poli!erice% din
cero!eri deoarece se fracturea2a. Cero!erii se indica in oclu2ii deschise% in
2ona frontala.
2> Insertia?
Insertia constructiei fi.e este asigurata prin preparatia paralela a dintilor
li!itanti 3pe care se agrega5.
Insertia poate fi facila cand preparatiile 34onturile5 sunt !ai conici2ate
sau coroanele de acoperire au grosi!e diri>ata. Insertia !edie si fer!a are loc
cand coroanele sunt cu grosi!e nediri>ata si suprafata de contact este !are.
1@6
+> #tailitatea?
Sta4ilitatea prote2elor pluridentare fi.e este conferita de frictiunea
reali2ata intre fata interna a ele!entelor de agregare si 4ont.
Relatia de contact poate fi totala sau partiala 3nu!ai cer#ical5.
Sta4ilitatea este aug!entata de stratul de ci!ent prin care se fi.ea2a puntile pe
4onturile dentare.
i.itatea prin frictiune*ci!entare.
VVVVVVVV Coroane cu grosi!e diri>ata 3in practica5UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
Principiul iopro*ilactic
Deose4it de i!portant% cu a>utorul caruia concepe! punti ale caror
ele!ente !orfologice nu tre4uie sa ai4a efecte patologice asupra ca!pului
protetic.
Morfologic se concep corpuri de punte care sa poata fi cat !ai 4ine
igieni2ate prin autocuratire-curatire !ecanica 3artificiala5.
&ioprofilactic corpurile de punte sunt concepute cu directie% lati!e%
!odela> oclu2al% raport cu creasta edentata specifice 3!odificate5 pentru a
fa#ori2a in pri!ul rand igiena.
0irectia corpului (e punte?
In 2ona frontala directia corpului de punte #a fi astfel incat sa*l inscrie in
configuratia arcadei( in arc de cerc-arcuat-se!icerc cu di!ensiune cer#ico*
inci2ala -#esti4ulo*orala ase!anatoare dintilor naturali. Nu!ai aceste corpuri
de punte pot asigura restaurarea fi2iono!iei% fonatiei% functionalitate in oclu2ie.
Se contraindica corpurile de punte su4di!ensionate in sens #ertical%
sagital sau !odelate aplati2at deoarece generea2a tul4urari fi2iono!ice% de
dina!ica functionala si parodontale.
In 2ona laterala directia corpului de punte #a fi rectilinie 3ideal5 sau usor
cur4a.
1aportul corpului (e punte cu creasta e(entata?
Corpurile de punte concepute si !odelate cu o !orfologie specifica
principiilor 4ioprofilactice si igieni2arii.
Tipuri de raporturi 3relatia de contact corp de punte*creasta edentata5(
)a (axilar$
1@7
/ona frontala: sa-se!isa.
Corpul de punte in sa se contraindica. Se indica nu!ai in
ca2urile speciale 3creste late si dinti scurti5. Corpul de punte in
se!isa este cel !ai indicat si utili2at in practica.
/ona laterala: corpul de punte tangent liniar la #ersantul
#esti4ular 3dinti inalti asociati cu creste inguste5 sau in se!isa
3dinti scurti cu creste late5.
)a (andi3ula$
/ona frontala: raport sa-se!isa-punctifor!.
/ona laterala: tangent liniar la !i>locul crestei 3cu contact liniar5%
punctifor! % suspendat.
Caracteristici !orfologice% indicatii% desene (#e2i
=.P.UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU
CO1PU1I 02 PU4T2 MA8ILA12
Concepute si !odelate cu o !orfologie caracteristica in confor!itate cu
principiile 4ioprofilactic% 4io!ecanic% 4iofunctional.
Cu a>utorul lor se refac functiile !asticatorie% fi2iono!ia% fonatia%
oclu2ia.
Sunt concepute preponderent din punct de #edere 4ioprofilactic.
=iniile de forta 3principiul proteticii de 4a2a5 in conceperea si reali2area
corpului de punte(
In 2ona frontala corpul de punte #a rea4ilita functia estetica si
oclu2o*functionala.
In 2ona laterala corpul de punte #a rea4ilita functia !asticatorie si
oclu2o*functionala.
-unctii restaurate (e corpurile (e punte ma,ilare
Fiziono(ia 3#e2i principiul 4iofunctional5.
Capitolul
1+
1@;
Dintii artificiali 3inter!ediari5 #or restaura for!a% culoarea% #olu!ul
dintilor naturali pentru a reali2a ar!onia dento*dentara si ar!onia dento*
faciala.Eradul !a.i! de fi2iono!ie se o4tine prin dispunerea ordonata in arc
de cerc a dintilor inter!ediari si prin indi#iduali2area lor.
Indi#iduali2area este dificil de reali2at la corpurile de punte !i.te.Se
reali2ea2a dificil tiparele in ca2urile ano!aliilor 3dinti suprapusi%
!alpo2itionati% inghesuiti chiar cu spatiere5.
'tat indi#iduali2area cat si !alpo2itiile depind de co!ponenta !etalica
care transpare in !o!entul indi#iduali2arii si se anulea2a efectul fi2iono!ic.
Fonatia 3#e2i principiul 4iofunctional5.
Corpurile de punte !a.ilare #or fi !odelate anatofor! 3creste !arginale%
cingulu! in 0-/ !edie% con#e.itati% relief de ansa!4lu conca#*con#e.5.
Se contraindica su4di!ensionarea #esti4ulo*orala sau cer#ico*inci2ala
pentru a pre#eni tul4urari fonetice.
:io#ro"ilaxia
Corpurile (e punte *rontale ma,ilare
Corpurile de punte frontale( relatia de contact #a fi in in se!isa. Se
contraindica relatia de contact in sa 3neigienic% iritatii cronice locale%
infla!atii5.
Oclu2al% corpurile de punte frontale #or fi !odelate in contact cu
!arginile inci2ale inferioare.
;onele de contact se #or situa infracingular si pe crestele !arginale. Se
#a restaura panta de ghida> cu un traseu de !ini! , !! din 2ona de contact
pana la ni#elul !arginii inci2ale. Se #a reali2a oclu2ia cu long centric% cu ghida>
anterior.
Restaurarea oclu2iei in 2ona frontala este cel !ai i!portant para!etru
functional.
Cor#urile de #unte "rontale #ot "i$
total fi2iono!ice%
!i.te fi2iono!ice%
!i.te ( casete :fatete.
A> Corpuri (e punte total *izionomice>
Indiatii$
edentatii reduse (0*7 dinti.
1@<
Materiale
rasini poli!erice
R.'.S.
Rasini diacrilice
Polisticle
Cero!eri.
Mase cera!ice.
Sunt !ateriale care restaurea2a unele in grad !a.i! estetica 3!asele
cera!ice si !aterialele hi4ride(polisticle% cero!eri5 6in grad satisfacator
R.'.S.*3restaurari pro#i2orii % din ce in ce !ai putin untili2ate datorita
a4ra2iunii usoare% se perforea2a% in + luni isi !odifica culoarea% au o rata de
i!4atranire crescuta5.
Polisticlele -cero!erii ( #e2i coroana !i.ta.
Corpurile de punte integral cera!ice se o4tin prin tehnica(
CIT' IN CER'M%
EMPRESS SISTEM.
$>Corpurile (e punte mi,te *izionomice
Materiale$
!etalopoli!erice%
!etalocera!ice%
!etaloco!po2ite.
orpuri de punte metalo-polimerice ( metalo-acrilice)$
Parti co!ponente( o co!ponenta !etalica su4 for!a de 4ara
si!pla-cu 4onturi :co!ponenta acrilica 8copuri de punte !etalo*acrilice
clasice.
Tehnologic sunt din ce in ce !ai putin utili2ate datorita
re2ultatelor precare generate de co!ponenta acrilica.
orpuri de punte metalo-compozite:
Sunt alcatuite din co!ponenta !etalica !odelata su4 for!a de
4ara cu 4onturi su4di!ensionate in toate sensurile 30%,*7!!5 si
pre#a2ute cu praguri :retentii 3!acro si !icroretentii5. Co!ponenta
rasinica 3rasina standard% polisticlele% cero!erii5 dau re2ultate estetice%
4io!ecanice % 4ioco!pati4ilitate.
orpuri de punte metalo-ceramice:
Co!ponenta !etalica este !odelata su4 for!a de ele!ente
dentare su4di!ensionate 3fara retentii5 cu prSguri cu unghiuri rotun>ite
:placa> fi2iono!ic cera!ic cu re2ultatele cele !ai 4une.
1@=
Randasu <pagina 0JA*77A*#e2i etapele clinico*tehnice <puntile
clasice.VVVVVVVVVVVVVVVVVVV
Cor#urile de #unte (etalo.arilie$
Se pot reali2a in #arianta clasica% co!ponenta !etalica este inglo4ata in
!aterialul de placat. Clasic co!ponenta !etalica se reali2a su4 for!a de
4ara:retentii sau 4ara cu 4onturi. '*7*a #arianta este !ai estetica. &arele erau
turnate si lipite la co!ponenta fi2iono!ica. Tehnologia este depasita.
+ehnica moderna:
Co!ponenta !etalica se reali2ea2a unita de co!ponenta de
agregare su4 for!a de ele!ente dentare 34onturi pre#a2ute cu prag oral
#esti4ular:retentii5. Modelarea ele!entelor este su4di!ensionat 0%,*
7!! pentru a reali2a spatiul necesar placarii.
Placa>ul co!ponentei !etalice poate fi efectuat cu R.'.S. 3se
contraindica5 datorita proprietatilor !ecanice si a disfunctiilor
oclu2ale.Pot fi placate cu rasini co!po2ite sau ideal cu !ase cera!ice.
Pentru placarea cu !ase cera!ice co!ponenta !etalica nu pre2inta
retentii.
Pragurile se intalnesc cu fetele a.iale in unghiuri rotun>ite. Dintii
inter!ediari de !odelea2a su4 for!a de !asi#% su4di!ensionati !uco2al
0%,!!% oclu2al 7!!.
Pe suprafata conditionata 3degresata% sa4lata5 se #a aplica
!atSerialul cera!ic. Re2ultatele estetice sunt e.celente.
Cor#uri (etalo.o(#ozite$
Placa>ul cu rasini co!po2ite 3ca2uri clinice speciale5 este superior estetic
placa>elor acrilice% inferior celor cera!ice% iar 4io!ecanic :oclu2al nu conser#a
stopul oclu2al% in ti!p se a4ra2ea2a.
Co!ponenta fi2iono!ica din R.'.S.este inferioara din punct de #edere
4io!ecanic% estetic si se contraindica in practica.
Corpurile de punte frontale !i.te 3real5 *3caseta !etalica:fateta5 sunt
satisfacatoare estetic si igienic% foarte 4une din punct de #edere 4io!ecanic%
oclu2o*functional. Co!puse dintr*o co!ponenta !etalica #i2i4ila pe fetele
pro.i!ale :orale 3sunt #i2i4ile !arginile de protectie 5 : o co!ponenta
fi2iono!ica pe fata #esti4ulara :0-/fetei pro.i!ale. Metalul poate transpare in
0-/ inci2ala !odificand culoarea in ti!p.
Co!ponenta fi2iono!ica este poli!erica 3acrilica% co!po2ite5 este
retentionata de !icro*si !acroretentii :silan.
Co!ponenta cera!ica 3corpuri de punte !etalocera!ice clasice5 nu
necesita siste!e retenti#e% fu2ionarea se reali2a fi2ico*chi!ic.
Indiatiile or#urilor de #unte (ixte$
oclu2iile adanci6
11@
oclu2iile cu spatiu !ic interarcadic% dinti su4di!ensionati care nu
per!it preparari con#entionale pentru coroane !i.te total
fi2iono!ice6
pentru ca2urile clinice ce nu doresc restaurari fi2iono!ice
!a.ilare6
dotare clinico*tehnica !odesta.
Materiale$
Co!ponenta !etalica a acestor corpuri de punte se poate turna din toata
ga!a de alia>e ( 4a2a aur pana la Cr% Ni% Ti % 4a2a cupru 3Eaudent5* in #arianta
!etalo*poli!erica.
Co!ponenta !etalica pentru !etalo*cera!ica se toarna din alia>e no4ile.
Carateri!tiile or#urilor de #unte "rontale$
cele !ai indicate corpuri de punte frontale sunt cele
!etalocera!ice cu e.tensia placa>ului cera!ic pe fetele orale si
pro.i!ale 6
corpurile de punte !etalo*acrilice % !etalo*co!po2ite sunt indicate
in oclu2iile adanci acoperite sau nu% cu spatii !ici interarcadice si
cu dinti su4di!ensionati care nu per!it pregatiri specifice pentru
cele !i.te fi2iono!ice 6
corpurile de punte !etalo*cera!ice cu fatete prefa4ricate% cu fatete
Steel% cu cra!poane scurte% lungi% 4utonate% su44utonate sunt
depasite tehnic.
Corpurile (e punte laterale ma,ilare?
Restaurea2a dinti din 2ona laterala confor! principiilor proteticii (
4iofunctional% 4io!ecanic% 4ioprofilactic. Restaurea2a functia !asticatorie.
Fiziono(i$
corpul de punte lateral restaurea2a fi2iono!ia fetei #esti4ulare
3PM% M56
spatiul este i!partit de la !e2ial catre distal 3ar!onie dento*
dentara56
culoarea co!ponentei fi2iono!ice 8dintii naturali 6
#olu!-for!a 8dintii naturali.
111
Oluzal$
Se reali2ea2a contacte cuspid*fosa% sta4ile% unifor! reparti2ate pe
intreaga arcada.
Restaurea2a ghida>ul antero*lateral 3canin5 sau de grup. unctia
restaurata contri4uie la functionalitatea 'DM.
:io#ro"ilati$
Raportul cu creasta #a fi tangential la #ersantul #esti4ular% cu
unghiuri largi de autocuratire si curatire !ecanica 6
Raportul cu ccreasta edentata #a fi se!isa % rar in conditii speciale
de dinti su4di!ensionati% creasta lata.
Ti#uri de or#uri de #unte laterale$
corpuri de punte !i.te fi2iono!ice 3!etalo*acrilice% !etalo*
co!po2ite% indicate in ca2uri clinice speciale5 6
corpuri de punte !i.te (!etalo*poli!erice% !etalo*cera!ice. Cele
!etalo*poli!erice sunt cele !ai indicate si utili2ate.3o co!ponenta
su4 for!a de caseta si o co!ponenta fi2iono!ica*placa> acrilic
-co!po2it5.
Conditii tehnie$
Corpurile de punte !i.te !etalo*poli!erice sunt fa#ora4ile echili4rarii
oclu2ale% indi#iduali2area stopurilor oclu2ale centrice.Sunt indicate frec#ent in
practica curenta.
Tehnica de o4tinere a acestor corpuri de punte !i.te fi2iono!ice% !i.te
reale*#e2i corpuri de punte frontale.
A*anta4ul !u#ra"etelor (etalie$
Nu se a4ra2ea2a 2ona de stop% nu se a4ra2ea2a ca la !aterialele
fi2iono!ice poli!erice6
Masele cera!ice isi !odifica discret for!a 3cuspi2ii5 dupa ulti!a
ardere % dificultati in echili4rarile oclu2ale.
Corpurile de punte !i.te caseta :fateta sunt superioare
4io!ecanic si oclu2al 6
Corpurile de punte !i.te fi2iono!ice sunt superioare estetic.
Corpuri de punte !etalice se indica in ca2uri speciale% dinti
su4di!ensionati cu spatiu !ic% creasta lata edentata% oclu2ii
la4iodonte% atat !andi4ulare cat si !a.ilare.
Materiale$
112
Pentru co!ponenta !etalica( identice cu cele frontale( 4a2a aur% 4a2a
cupru% cu indicatia de !etale no4ile pentru tehnologia cera!ica.
Alte or#uri de #unte in zona laterala (axilara$
Corpul de punte cu 4ara si 4onturi :coroane acrilice6
Corpul de punte cu 4ara si 4onturi : dinti tu4i cera!ici6
Corpul de punte caseta : fatetele cera!ice prefa4ricate.
Toate cele trei corpuri de punte sunt depasite tehnologioc% prin aparitia
tehnologiilor !oderne.
CO1PU1I 02 PU4T2 LA MA40I$ULA
Concepute in #i2iunea principiilor protetice cunoscute.In 2ona laterala
cele !ai frec#ente si indicate sunt cele !i.te% care restaurea2a satisfacator
functia fi2iono!ica in #arianta !etalo*poli!erica si foarte 4ine functia
!asticatorie % oclu2ala.
Morfologia este adaptata principiului profilactic.Este o !orfologie
specifica% !odificata.
Corpuri (e punte *rontale man(iulare?
Fiziono(ia$
Din punct de #edere fi2iono!ic dintii nu sunt atat de e.pusi ca dintii
frontali !a.ilari. Sunt #i2i4ile fata #esti4ulara % cu 0-/ inci2ala.
=a ca2urile speciale 3rictus al !uschilor or4iculari5 poate fi e.pusa in
totalitate fata #esti4ulara a frontalilor !andi4ulari.
ata #esti4ulara se restaurea2a cel !ai 4ine cu !ase cera!ice aplicate pe
co!ponenta !etalica sau pe !ie2uri cera!ice.
Corpurile de punte !etalo*poli!erice 3cu caseta :fateta5 estetic sunt
inferioare atat #i2i4ilitatii !arginilor inci2ale% scutului de protectie cu rol de
Capitolul
1/
11+
conser#are a stopului centric. Se contraindica !argini inci2ale din R.'.S sau
co!po2ite. Se a4ra2ea2a re2ultand disfunctie a ghida>ului anterior si efect
discro!ic. Tot estetic se indica indi#iduali2area #olu!ului si for!ei identice cu
a dintilor naturali.
:io#ro"ilaxia$
Se concep corpuri de punte in functie de !orfologia crestei edentate(
In se!isa <creasta nor!ala ca #olu! 6
Tangent punctifor!*creasta re2or4ita.
Cele !ai indicate sunt cele in se!isa.
Raportul tangent punctifor! este rar utili2at datorita de2a#anta>elor
3fi2iono!ic*efect inestetic 6 igienic*retentionea2a ali!entele5. Se #or !odela
unghiuri deschise% largi 6 igiena totusi nu este satisfacatoare.
Oser.atie clinica?
Se contraindica in regiunea frontala inferioara corpul de punte in sa.
Oluzal$
Corpurile de punte #or restaura aceasta functie% deoarece au rol esential
in ghida>ul anterior. Marginea inci2ala inferioara se reali2ea2a pri!a% deoarece
este ele!entul dina!ic . Se reali2ea2a prin contact cu 2onele !a.ilare infero*
cingulare.
Materiale$
Marginile inci2ale se restaurea2a !etalic sau cera!ic. Cel !ai indicat
din punct de #edere estetic este cel cera!ic. Cel !ai re2istent este ra!a
!etalica.
Cone#erea or#urilor de #unte laterale (andi3ulare$
Sunt concepute ase!anator corpurilor de punte laterale !a.ilare.Se
parcurg etapele principiilor protetice.
Masticator% corpurile de punte !andi4ulare laterale #or fi concepute cu
suprafete cuspidate% reali2ate cu contacte tip cuspid*fosa.
Materialele utili2ate pentru suprafetele oclu2ale #or fi !ateriale foarte
re2istente !ecanic 3alia>ele !etalice% !asele cera!ice5. Se contraindica
suprafete oclu2ale din rasini acrilice si!ple 3poli!erice5. E.ceptional se pot
reali2a aceste suprafete din rasini co!po2ite% dar din punct de #edere clinic nu
sunt sen2ationale.
&ioprofilactic% sunt concepute in functie de ele!entele !orfologice
locale% cu !ai !ulte tipuri de raporturi a#and in #edere ca aceasta !orfologie
sa nu afecte2e local !orfologia ca!pului protetic. Corpurile #or tre4ui sa ai4a o
11/
relatie de contact care sa nu genere2e local iritatii% infla!atii printr*o relatie de
contact trau!atic 3sa5% fara nise de protectie pentru papile.
Corpuri (e punte laterale man(iulare?
Ra#orturi ale or#ului de #unte u rea!ta edentata$
+angential liniar* suprafata oclu2ala !etalica% fata linguala
!odela> con#e. si con#ergent catre !i>locul crestei. Din ratiuni
econo!ice pentru alia>% pentru confort se #a reali2a o caseta cu o
fateta din R.'.S. 3rasini co!po2ite5.ata #esti4ulara este
fi2iono!ica% !odela> con#ergent spre #arful crestei% are o for!a
con#e.a cu unghiuri largi pentru autocuratire si curatire artificiala.
Raportul tangent punctiform( nu!ai punctifor! la ni#elul crestei 6
se crea2a spatii triunghiulare intre dintii inter!ediari si ele!entele
de agregare fa#ora2and curatirea.In realitate si acest corp de punte
pre2inta de2a#anta>ul !a>or% in sensul ca retentionea2a
ali!ente. Este!ai putin utili2at.
Corpul de punte ideal% pentru 2ona laterala !andi4ulara este
suspendat 3fara contact cu creasta edentata5% cu un spatiu intre el si
creasta de /*) !! 6 !odelat con#er..Este ideal% igienic% putin
utili2at in practica deoarece nu intalni! conditii !orfologice (
dinti inalti8N*0A!!% creste re2or4ite% pacienti sanatosi sa accepte.
Fiziono(ia$
Nu este predo!inanta 6
Se indi#iduali2ea2a for!a% culoarea% #olu!ul 6
Se contraindica placa>e oclu2ale cu R.'.S..
=a pre!olari sunt #i2i4ile 0-/ oclu2ala a fetei #esti4ulare : fata oclu2ala.
Materiale$
Materialulu ideal este repre2entat de !asele cera!ice.
Corpurile de punte !i.te 3!etalo*acrilice% !etalo*co!po2ite5 nu satisfac
din punct de #edere fi2iono!ic3este #i2i4il !etalul5% dar satifac 4io!ecanic si
4iofunctional 3!aasticator5.
Oluzal$
Corpurile de punte #or restaura stopurile centrice cu !odela> anatofor!.
Cor restaura functia de ghida> pentru a per!ite deplasarea !andi4ulei in sens
sagital fara contacte trau!atice% interferente. Restaurarea oclu2o*functionala
este cea !ai i!portanta.
116
Corpurile de punte laterale #or restaura stopurile centrice 3gradul I5care
tre4uie sa fie unifor! reparti2ate pe unitatea de !asticatie si pe intreaga arcada.
Corpurile de punte #or restaura functia de ghida> antero*lateral(
ghida> antero*lateral 3incisi#ii laterali:canini56
ghida> antero*lateral canin*cuspid function.% in care este i!plicat
nu!ai caninul*cel !ai indicat si cel !ai intalnit
ghida> de grup. Este reali2at cand functia canina este pertur4ata
3i!plantare deficiatara a caninului% a4senta caninului5.
unctia oclu2ala restaurata cu puntile laterale !andi4ulare tre4uie sa
eli4ere2e !andi4ula in !iscarile functionale de contacte pre!ature 3!andi4ula
condusa in centric5 si interferente 3in !iscari e.centrice !andi4ula nu tre4uie
sa interfere2e in !iscarile laterale5.
Ti#uri de or#uri de #unte (andi3ulare$
Cele !ai indicate si frec#ente corpuri de punte(
Corpul de punte !etalo*acrilic * caseta cu fateta 3acrilica5 * in
regiunea frontala si laterala.
Corpul de punte !etalo*co!po2it < satisface !ult !ai 4ine din
punct de #edere fi2iono!ic% al 4ioco!pati4ilitatii decat corpul de
punte !etalo*poli!eric 3cel !ai frec#ent in practica din ratiuni
!ateriale56
Corpul de punte !etalo*cera!ic(
In #arianta clasica cu fateta cera!ica*a4andonat.
In #arianta !oderna 3cu placare56 cera!ica este e.tinsa pe
toate fetele si confera o fi2iono!ie si proprietati
4io!ecanice e.celente.
Corpul de punte cu cupe !etalice si rasini acrilice si!ple% corpul
de punte su4 for!a de 4ara cu 4onturi : dinti tu4i cera!ici sunt
contraindicate si a4andonate tehnologic. Pri!ele generau
disfunctii oclu2ale datorita a4ra2iunii acrilatului% prin !odificari
ale contactului cuspid*fosa.
Capitolul
16
117
0I-ICULTATI I4
P1OI2CTA12A #I MO02LA12A
CO1PU1ILO1 02 PU4T2
Dintii au o anu!ita po2itie pe arcada% cu spatii intre ei 3diaste!e% tre!e5%
pot fi !alpo2itionati% suprapusi% rotati in a.% in #esti4ulopo2itie sau oropo2itie
3ano!alii de po2itie5. 'no!aliile de po2itie pot fi cu spatiere sau cu inghesuire.
In aceste situatii este foarte dificil de indi#iduali2at% de redat !orfologia
corpului de punte ase!anator cu dintii naturali. Din ratiuni estetice%
fi2iono!ice% proteticianul incearca sa redea% sa refaca tiparul fi2iono!ic al
ca2ului clinic% lucru dificil datorita infrastructurii !etalice ce ne i!piedica .
Dupa e.tractie spatiul edentat este !ai !are sau !ai !ic.
=a pacientii tineri in edentatii #echi% se !odifica po2itia dintilor
li!itanti 6 nu ra!ane acelasi spatiu.
Modificarile pot fi in sens #ertical sau ori2ontal 3a!4ele frec#ente in
terapia protetica5.
Modi"iari orizontale$
Prin !igrare dintilor #ecini edentatii% spatiul #a fi !ai !ic% dintii
artificiali% corpul de punte #a fi su4di!ensionat 6 nu au aceeasi indi#iduali2are
cu a dintilor naturali.
In spatiile edentate !ai !ari% corpurile de punte #or fi !odelate !ai
!ari. In a!4ele situatii nu se reproduce tiparul fi2iono!ic al ca2ului clinic.
'rtificiile tehnice pentru a !asca aceste deficiente(
in spatiu !ai !are corpul de punte are suprafetele con#e.e6
in spatiu !ai !ic% corpuul de punte #a fi !odelat cu suprafete
plane% confor! principiului ca aceeasi di!ensiune dar !odelata
diferit pare !ai !are sau !ai !ica datorita unghiului de incidenta
a lu!inii pe suprafata !odelata.
Modi"iari *ertiale$
'par dupa e.tractii la4orioase% dupa trau!atis!e cu pierderi i!portante
de tesuturi oasoase si i!plicit !odificari ale crestei al#eolare. In aceste situatii
clinice% de ase!enea% pentru echipa !edic*tehnician ete greu de restaurat
fi2iono!ia in 2ona frontala.
Daca dintii sunt su4di!ensionati cer#ico*inci2al se inter#ine pe dintii
li!itanti si se ceea2a spatiu% la ni#elul crestei edentate prin plastie de creasta.
Dupa accidente% trau!atis!e% e.tractii re2ulta un spatiu !are in 2ona
frontala 6 se indica reali2area unor pelote acrilice% cera!ice cu o culoare
ase!anatoare !ucoasei gingi#ale pentru a se corecta defectul.
11;
Pelotele se atasea2a puntilor !etalo*acrilice% !etalo*co!po2ite 3ideal
!etalo*cera!ic5. Tot ca solutie ideala !ai 4une ca prote2e fi.e sunt puntile
!o4ili2a4ile telescopate asupra carora se pot inter#eni 3igieni2are% reparatii5.
Daca dintii li!itanti pre2inta retractii gingi#ale 3coroana clinica !ai
!are5 si spatiul la ni#elul edentat este supradi!ensionat in sens #ertical% dintii
inter!ediari sunt !odelati cu colete false3 de !odelea2a dintii cu colet
nor!al5 6 de la ni#elul coletului anato!ic pana la retractie se !odelea2a pentru
a co!pensa deficitul de su4stanta5.
Modi"iarile in zona laterala zona laterala$
Modificarile in sens ori2ontal sunt pre2ente datorita !igrarii dintilor
restanti 3!e2iogresiuni% distogresiuni5 6 nu ridica pro4le!e.
In spatiul respecti# se proiectea2a dintii dinspre !e2ial spre distal.
Modela>ul se reali2ea2a in detri!entul ele!entului distal 3principiul fi2iono!ic
nu este i!portant5.
In sens #ertical spatiul !icsorat o4liga clinicianul si tehnicianul sa
!odifice raportul corpului de punte cu creasta edentata.
=a !a.ilar nu se !ai reali2ea2a tangent liniar la #ersantul #esti4ular6 de
regula se face in se!isa.
In 2ona laterala !andi4ulara nu se !ai pot reali2a corpurile de punte
suspendat sau tangent l 6iniar. De regula se!isa.
Cand spatiul cer#ico*oclu2al este !ic 3) !!5 % corpul de punte #a fi total
!etalic.
Coretarea or#ului de #unte in ano(alii u !#atiere' u inghe!uire&
In practica se o4tin prote2ari false% #i2i4ile. 6 dintii sunt !odelati !ai
#olu!inosi.
In !alpo2itii cu spatiere nu pot fi redate suprafetele. Se indica aplicarea
puntilor pro#i2orii 3punti test5% o4tinerea acceptiunii pacientului si con#ingerea
clinicianului. Redarea intoc!ai a spatiilor prin reali2area de corpuri de punte la
distanta e.act ca in situatia clinica initiala.
Corpul de punte si ele!ntele de agregare sunt uniteprin conectori
!etalici plasati oral% in contact le>er cu !ucoasa. 'ceasta !odificare tehnica
reda cel !ai 4ine tiparul fi2iono!ic al ca2ului clinic 6 nu este o prote2are
4rutala 6 solutia tehnica este dificila. Se pot fractura conectorii% pot retentiona
ali!ente.
Solutia tehnica cele !ai indicate (punti !i.te !etalo*cera!ice% !etalo*
co!po2ite cu acesti conectori cat !ai ales puntile ade2i#e.
In 2ona laterala e.istenta tre!elor nu este necasara a fi corectata
special.Se aplica principiul !entionat la !odificarile ori2ontale%3se !odelea2a
ele!entele dinspre !e2ial cu #olu! si for!a ase!anatoare dintilor naturali in
detri!entul dintelui distal ce poate fi !odelat ca un pre!aolar5.
11<
Indi#iduali2area corpului de punte este e.tre! de dificila si din punct de
#edere al proiectarii corpului de punte% in practica% a#e! dificultati reale.
Co!ponenta !etalica nu ne per!ite indi#iduali2area si !odelarea cu un #olu!
si o for!a ase!anatoare dintilor naturali.
Dintii naturali nu pre2inta punct de contact in 0-/ oclu2ala. 'ceeasi nisa
interdentara nu se poate reda intoc!ai pe corpul de punte 6 se schitea2a doar.
Erosi!ea in sens C*O a !aterialului de placat:transparenta !aterialului sunt
factori negati#i in indi#iduali2area dintilor naturali.
Arti*icii tehnice?
Se indica aplicarea de !ase cera!ice intense pro.i!o*pro.i!al pentru
indi#iduali2area #olu!ului : o separatie a dintilor% creand sen2atia de #olu! 4ine
conturat.
Cea !ai 4una indi#iduali2are se o4tine cu puntile !i.te !etalo*cera!ice%
!etalo*co!po2ite% puntile integral cera!ice30 dinte5% puntile din cero!eri
3Targis*Cectris5. 'ceasta !etoda nu !ai!pune pro4le!e ca pentru puntile
!etalo*acrilice.
PU4TI #P2CIAL2
Din cadrul puntilor speciale fac parte(
Puntea totala6
Puntea cu e.tensie6
Puntile !o4ili2a4ile si de!onta4ile6
Puntile pe i!plante6
Puntea ade2i#a 3colanta5*Maryland.
Sunt punti rar utili2ate% greu de reali2at% indicate in situatii clinico*
tehnice speciale.
Sunt indicate cand se contraindica puntile fi.e.
Capitolul
17
11=
Sunt constructii ce necesita un grad crescut de calificare al echipei !edic*
tehnician.
Puntea totala
Este una din puntile speciale ce se reali2ea2a in conditii locale si
generale. Contine cel putin / corpuri de punte si care restaurea2a for!a de
edentatie !i.ta e.tinsa pe intreaga arcada de regula edentatia =% * % =.
Clinic se indica cand pe arcada sunt !ini! ) dinti% 4ine i!plantati% fara
afectiuni parodontale % corect tratati si situati in planuri diferite. Clasic cei 7
canini :cei 7 !olari.
Conditiile generale( starea de sanatate% ho!eosta2ia ca2ului clinic 4una%
capacitatea pacientului de a re2ista la trata!ent% posi4ilitatile financiare%
dotarea tehnologica corespun2atoare.
Din punct de #edere al !etodelor protetice (
Metoda clasica cu oclu2or 3articulator si!plu5 <din ele!ente
separate6
Metoda !oderna cu articulator !ediu sau se!iadapta4il 3din
ele!ente unite5.
Carateri!tii$
&' "etoda clasica:
Este o !etoda !ai la4orioasa% nu!ar etape du4lu dar !ult !ai
precisa si indicata pentru incepatori% cand paralelis!ul dintilor stalpi nu
este asigurat% nu este reali2at corect.
Sunt 7 etape !ari(se o4tin ele!entele de agregare <de la
a!prentare pana la aplicarea lor pe 4onturi Coroanele tre4uie sa fie 4ine
adaptate% e.act pe preparatie% adaptate si echili4rate oclu2al% dupa care se
a!prentea2a coroanele in aceasta po2itei pe ca!pul protetic cu
ur!atoarele !ateriale ( clasic*gips8a4andonat 6 !ateriale elastice sau
!ateriale in du4lu a!estec <=a#is Technic@-Hash Technic@ sau
!ateriale alginice.Re2ulta o a!prenta de arcada% !odel de lucru ce #a
contine in po2itia din ca#itatea 4ucala ele!entele de agregare
In etapa a*7*a! se !odelea2a corpul de punte3caseta cu fateta5 pe
acest !odel% se pregateste pentru a!4alare% !achetele se ti>ea2a siste!
&ego Iaereus% se a!4alea2a% se toarna. Re2ulta corpul de punte ce se
adaptea2a intre ele!entele de agregare si se lipesc cu =OT 3alia> cu
co!po2itie ase!anatoare cu alia>ul din care se toarna punte.
Se e.a!inea2a intraoral co!ponenta !etalica 3puntea sa se insere
usor5 ( a.ul de insertie% relatia corpului de punte cu creasta edentata%
12@
relatia de oclu2ie*se indi#iduali2ea2a contactele cuspid*fosa% traseele de
ghida> in e.cursiile !andi4ulei din centric.
Co!ponenta !etalica se tri!ite in la4orator si ur!ea2a o4tinerea
co!ponentei fi2iono!ice% re2ultand astfel o piesa de !are e.actitate.
.' "etoda moderna:
Macheta corpului de punte se !odelea2a unit de cea a ele!entelor
de agregare . se reco!anda ideal ca ea sa fie !odelata pe !odelul
duplicat% ce confera siguranta si preci2ie in !odela>% !acheta este fi.a pe
!odel% !odelul duplicat #a face parte integranta din #iitorul tipar
Macheta poate fi !odelata si pe !odelul de lucru 3gipsuri
superdure5% dar la aplicarea !asei de a!4alat pe suprafata orala e.ista
riscul defor!arii la indepartarea de pe !odel. Masele de a!4alat
fosfatice au o reactie e.oter!a% puntile dentare 4asculea2a pe ca!pul
protetic.
Caracteristici(
Ti!p de lucru redus la >u!atate 6
Consu! de !ateriale 6
Daca se utili2ea2a !odelul duplicat se #ot o4tine re2ultate
e.celente. 'paratele de turnat care se folosesc la turnare 3CI5
sunt !ult !ai e.acte .Co!ponenta fi2iono!ica este ase!anatoare
cu cea utili2ata pentru puntea din ele!ente separate.
Puntea din ele!ente unite se poate o4tine si cu a>utorul oclu2orului% dar
re2ultatele sunt !ediocre 6 echili4rarea oclu2ala ia foarte !ult ti!p% nu este o
!etoda de preci2ie 3este una de rutina5.
Dificultatea o4tinerii acestei punti consta in inregistrarea corecta %
fi2iologica a relatiei de oclu2ie intre cele 7 arcade.
Se indica prepararea dintilor seriata% cu prote2area i!ediata 3coroane
pro#i2orii5 si adaptarea lor in oclu2ie. 'ceste coroane pro#i2orii se #or utili2a
in etapa de inregistrare a oclu2iei cu sa4loane de oclu2ie sau cu placa de oclu2ie
pentru a e#ita inaltarile frec#ente% inducerea disfunctiei oclu2ale 3in ti!p
aceasta oclu2ie disfunctionala duce la eli!inarea dintilor stalpi5.
Puntea cu e,tensie
Un capat al corpului de punte nu pre2inta punct de spri>in 3O puntea in
consola P5.
E.ista doua posi4ilitati de e.tensie(
121
Puntea cu extensie meziala*corpul de punte este plasat !e2ial fata
de ele!etele de agregare. Este indicata frec#ent in edentatii
!a.ilare de incisi# lateral si pre!olarul 0.
Puntea cu extensie distala: corpul de punte este plasat distal fata
de ele!entele de agregare.Este indicata frec#ent in edentatii
ter!inale !andi4ulare dar si cele !a.ilare 3punti totale5. 'ceste
piese !ecanice sunt contraindicate deoarece generea2a disfunctie
oclu2ala6 in practica sunt !odelate atipic% nu cu !orfologia reala a
dintelui inlocuit.
=a !a.ilar pre!olarul 0 este ase!anator cu un canin% sa nu ai4a corpul
de punte contact cu dintele antagonist% dar intre ti!p dintele antagonist
!igrea2a re2ultand interferente in antero*lateralitate6 dintii stalpi sunt
suprasolicitati 3!olarul 0*pre!olarul75.
Indicatia este ca si e.tensia sa pre2inte relatie de contact cu dintele
antagonist.
'ceste e.tensii !e2iale sunt indicate cand pacientii nu ne lasa sa
inter#eni! pe incisi#ul central% in edentatii de pre!olar 3nu de canin5% pacienti
tineri% se. fe!inin% din a4senta conditiilor tehnice.
Puntea cu e.tensie distala este acceptata la pacientii tineri% cu dinti stalpi
4ine i!plantati% la pacienti #arstnici cu acelasi status parodontal dar cu dinti
antagonisti o prote2a partiala acrilica% arcada nu!ai pana la !olarul 0 superior:
a!4ele #arste nu accepta alta solutie protetica din ratiuni financiare 3i!plantul5%
fie din ratiuni de functionalitate 3prote2e !o4ili2a4ile5.
Solutii ideale$
Punti speciale agregate cu coroane partiale6
Punti ade2i#e 3foarte speciale5 % indicatia ideala6
Punti agregate la4il la un capat 3incrustatie in incrustatie56
Punti speciale pe i!plante 3costisitoare5.
O e.tensie este per!isa ca corp de punte in edentatii ter!inale% frontale 6
3nu !ai !ult de 0 e.tensie5 6 dintii tre4uie sa fie 4ine i!plantati 6 e.tensia poate
fi atasata unei punti totale 3su4totale5.
Puntile moilizaile si (emontaile
Sunt alcatuite din(
co!ponenta fi.a 3infrastructura5 ce este su4 for!a de !atrice
3incrustatie% capa sau i!plant5 6
122
co!ponenta !o4ila 3suprastructura5 8co!ponenta protetica 3corp
de punte la care este atasat patricea% incrustatia% coroana% piulita
pentru fi.are cu suru45.
Puntile !o4ili2a4ile si de!onta4ile se agrega prin(
coroane telescopate6
culise6
insuru4are siste! suru4*piulita6
incrustatie in incrustatie6
agregare prin crosete di#i2ate.
Toate aceste siste!e de agregare sunt indicate pentru puntile
!o4ili2a4ile si de!onta4ile. Necesita o dotare foarte 4una% !edic:tehnician
e.peri!entat% !ateriale de calitate pentru a o4tine piese de !are preci2ie.
Indiatii$
in !odificari ale spatiului edentat in sens #ertical si ori2ontal unde
se contraindica puntile fi.e6
in defecte osoase poste.tractionale% postrau!atice nerestaurate
chirurgical6
in agregarea pe i!planturi6
in pre#enirea afectiunilor orale cu potential cancerigen
3leucopla2ii5 in care se contraindica puntile fi.e6
in conditii de dotare foarte 4une.
A*anta4ele$
se pot de!onta si igieni2a periodic de pacient si clinician6
se poate e.a!ina starea de sanatate a stalpilor% i!planturilor%
!ucoasei6
se pot repara in ca2 de fractura relati# usor6
se poate inter#eni chirurgical la ni#elul tesutului osos in !o4ili2ari
ale dintilor sau i!planturilor datorita al#eoli2elor.Reconsolidarea
stalpilor se face cu i!plant granular 4io#itrocera!ic6
se poate e#alua fia4ilitatea agregarii !i.te 3dinti stalpi:i!plant5
sau a agregarii pluriplantara.
Deza*anta4e$
tehnologia este pretentioasa% de !are preci2ie6
siste!ele de agregare se !icsorea2a in ti!p datorita frictiunii si
stenuirii 3stergerea filetului5.
;ona capului de suru4 este 2ona de !ini!a re2istenta deoarece se
o4turea2a cu rasini diacrilice in strat su4tire 3A%, !!5.
12+
Puntea telescopata
Ele(ente o(#onente$
Co!ponenta fi.a8infrastructura 8capa A%7!! aplicata inti! pe
4ont% are for!a cilindrica 6
Co!ponenta !o4ili2a4ila8coroana de acoperire cu !orfologie
oclu2ala nor!ala.
Retentia se reali2ea2a prin frictiune la puntile pur telescopate si !i.t(
frictiune si insuru4are la puntile ce au agregare la un capat pe i!plant si la alt
capat pe dinte natural.
Materiale$
capele se toarna din !ateriale rigide% nedefor!a4ile( 'u*Pt% Co*
Cr% Ni*Cr% Ti.
Carateri!tii$
in ti!p frictiunea se !icsorea2a% puntea se !o4ili2ea2a cu
usurinta 6
se indica !i>loace supli!entare de !arire a frictiunii( crosete%
resorturi fi.ate pe capa% pi#oturi 3stifturi 5 fi.ate in coroana:teaca
la ni#elul capei.
Oser.atie clinica?
Cand dintii li!itanti au di!ensiuni !ici se indica siste!e de telescopare coroana de
su4stitutie * pi#ot si teaca fi.ata intraradicular cu placuta .
Pi#otul este sectionat longitudinal pentru a reopti!i2a frictiunea.
Puntea agregata prin culise
Culisele sunt siste!e speciale utili2ate in tehnologia prote2elor scheletate
dar si a puntilor !o4ili2a4ile. 'u for!e diferite.
Parti o(#onente$
Co!ponenta ca#itara din !atrice6
Co!ponenta po2iti#a din patrice.
Cele 7 co!ponente se agrega frictional. Puntile sunt agregate cu a>utorul
culiselor in 7 #ariante(
patricea fi.ata pe fata pro.i!ala% distala a ele!enteor de agregare6
!atricea este fi.ata la ni#elul corpului de punte.
12/
'gregarea con#entionala este in ca2ul PPS. Matricea fi.ata de ele!entul
de agregare si patricea agregata de corpul de punte.Se indica pentru puntile cu
agregare !i.ta 3dinti naturali si i!planturi5. 'ceasta !odalitate per!ite
dintelui sa se deplase2e in sens #ertical fi2iologic 37A*/A5% neafectand
rigiditatea i!plantului.
Puntea moilizaila *i,ata cu suru C(emontailaD
'gregarea poate fi(
Mi.ta( dinti naturali si i!plant6
Pur i!plant.
'gregarea !i.ta con#entionala este putin utili2ata. Consta din reali2area
unei cape cu teaca filetata si a suprastructurii% a coroanei de acoperire cu
orificiu. rec#ent fi.area se reali2ea2a pe stalpul distal% cel !e2ial fiind
agregate fie prin telescopare% culisare% incrustatie in incrustatie.
Puntea putea fi de!ontata de clinician si e.a!inata.
Tehnologic foarte rar utili2ata.
Procedeul de agregare prin insuru4are a fost luat de la siste!ul de
insuru4are pentru puntile i!planto*purtate.Se foloseau teci filetate in care
patrund suru4uri de aceeasi di!ensiune.
A*anta4ele #untilor (o3iliza3ile !i de(onta3ile$
Sunt igienice % indicate in 2ona laterala pe i!plante6
Se pot indeparta 6 se o4ser#a statusul parodontal% periplantar6
Se poate inter#eni local chirurgical sau protetic pentru corecatrea
!orfologiei corpului de punte 3!orfologia oclu2ala% contacte
dentare% tipul de oclu2ie5.
;ariante tehnologie$
Sunt repre2entate de puntile !o4ili2a4ile agregate prin(
siste!e incrustatie in incrustatie.
Co!ponenta fi.a este su4 for!a dreptunghiulara sau
se!icilindrica fi.ata pe preparatia e.traca#itara6
Co!ponenta !o4ila( incrustatie patrice atasata % unita la corpul
de punte.
'cest siste! se reali2a in #ariantele(
#arianta clasica cu agregare pe dinti naturali 3incrustatia
patrice este ci!entata56
agregare !i.ta( i!plant:dinti naturali. Incrustatie patrice nu
se ci!entea2a.
126
crosete.
Modalitate depasita tehnologic datorita d2a#anta>elor
siste!ului (croset #i2i4il% grad de !entinere relati# redus%
constructie protetica predo!inanta pentru prote2a partiala.
Ele erau indicate in edentatiile ter!inale. 'u fost inlocuite prin
solutiile !oderne 3puntile i!plantopurtate5.
Puntea agregata pe implante
Co(#onente$
Suprastructura protetica6
Infrastructura i!plantara-!i.ta.
'gregarea pe i!plante se poate reali2a prin(
rictiune*ci!entare6
Mi>loace speciale( 4are 6
Siste!e suru4*piulita.
I!plantul este un dispo2iti# de fi.are a suprastructurii protetice pre#a2ut
sau nu cu teaca filetata.Rolul i!plantului este de a transfor!a edentatiile
ter!inale in edentatii laterale.
Ti#uri de i(#lante$
!n raport cu oferta osoasa:
SCIRODER pre2inta ) i!planturi(
a5 endosoase 3NAL5 au suprafata de contact% fi.itate : integrare tisulara
!ai !are6
45 >u.taosoase% in relatie cu osul
c5 su4!uco2ale6
d5 su4periostale < nu !ai sunt indicate datorita gradului de re2or4tie in
ti!p.
(unctie de material:
Metalice ( Co4al*cro!*!oli4den% Titan: alia>el sale% tantal6
Cera!ice ( din hidro.ilapatita% 4io#itrocera!ica 6
Materiale co!po2ite ( car4on% safirele*sunt !ai rar utili2ate% in
scadere.
$upa forma:
suru4 radacina cu for!a conica% cilindrica 3!i.ta <RI'=IT II5 6
la!a 3=in@oS5 6 Se plasea2a intotdeauna in dreptul !olarului 0%
deoarece de la !olarul 7 incepe sa fie creasta edentata ascendenta..
127
In dreptul !olarului 0 a#e! oferta osoasa !ult !ai 4una < creasta
2igo!atico*al#eolara.
ac*Scialo! 3din tantal5 6 a2i folosit doar in transfi.atii dentare 6
'2i siste!ele de transfi.atie dentara (HIT;% TIS'% PRUIN.
Partile o(#onente ale unui i(#lant$
Seg!entul osos*conic% cilindric6
Prelungirea e.o!uco2ala 3coletul 8gatul 5% influentea2a 2ona unde
se atasea2a fi4ro!ucoasa for!and santul perimplantar dupa
integrare si #indecare gingi#o*osoasa6
Stalpul 34ontul5 8 2ona de spri>in a suprastructurii6
'ccesorii(
Suru4 de acoperire la i!planturile stadiul II6
Cape de transfer 6
Dispo2iti#e directe si indirecte de transfer 6
Stalpul analog.
!mplanturile stadiul ! se aplica in a#ulsiile dentare 3al#eole proaspete5%
ce pot fi incarcate protetic dupa 1 2ile pana la /A 2ile. Se nu!esc i!planturi
RI'=IT I% II cu for!a cilindro*conica% se introduc dupa e.tractie% a#ulsie.
E.ista si i!planturi &IOCER'M < i!planturi i!ediat cera!ice din alu!ina.
!mplanturile stadiul !! 3IM;% &ONEIT5 sunt incarcate protetic dupa /*
) luni% la !andi4ula% unde #indecarea gingi#o*osoasa este !ai rapida si )*+
luni% la !a.ilar% unde #indecarea este !ai lenta.
Cone#erea #untii #e i(#lante$
Incarcarea i!plantului este esentiala in !entinerea i!plantului pe
arcada. Incarcarea protetica este responsa4ila +,*1AL de !entinerea
i!plantului pe arcada.
O conceptie si e.ecutie eronata a suprastructurii #a conduce la eli!inarea
i!plantului prin fi4roli2a % prin trans!iterea fortelor oclu2ale paraa.ial
3nefi2iologic5.
De!ignul 0#rini#ii #rotetie2 #ri*ind #untea #e i(#lante$
Corpurile de punte sunt !odelate cu !orfologie naturala6
Suprafata orala #a fi !odelata egal sau usor su4di!ensionata6
Contactul dento*dentar tip cuspid*fosa% oclu2ie cu long centric si
Side centric% pentru ca trans!iterea presiunilor oclu2ale sa fie cat
!ai fi2iologic trans!ise.
Cone#te oluzale$
12;
=a puntile i!plantopurtate se indica oclu2ia cu protectie !utuala
caracteri2ata prin(
Inoclu2ie in 2ona frontala cu /A*,A % cu traseu de ghida> aplati2at6
Se indica ghida>ul antero*lateral8ghida> de grup6
Se contraindica ghida>ul canin6
In propulsie si lateralitate% de2oclu2ia fara interferente6
Relatii centrice si de intercuspidare !a.i!a fara contacte
pre!ature6
Modela> oclu2al cuspi*fosa cu fosa larga% !odela> atenuat cu
reduceri in sens C*O a ariilor oclu2ale.
In supraprote2arile pe i!plante se indica conceptul oclu2iei linguali2ate
caracteri2at prin(
Contact cuspid fosa aplati2ata6
Dinti antagonisti cu cuspida> atenuat6
Oclu2ie 4ilateral echili4rata 3Eysi si Pound56
Contactul se reali2ea2a nu!ai intre cuspidul acti# si fosa.
Metodele #rotetie$
Cu articulator indi#idual sau se!iadapta4il.
Inregistrarea cu arc facial sau placi de oclu2ie pentru a fi
transferate pe articulator.
Se contraindica articulatorul si inregistrarea relatiei centrice cu
sa4lonul de oclu2ie deoarece generea2a erori.
Materiale de #laat$
Indicate sunt !aterialele poli!erice 3rasini 4aropoli!erice% rasini
co!po2ite5 6
Placa>ul cera!ic este utili2at desi este contraindicat.
I!plantul suru4 nu se incarca i!ediat% ci nu!ai dupa integrarea lui.
Fatorii de !ue! ai i(#lantului !unt$
Indicatia i!plantului6
Tipul de i!plant6
Cu! se incarca i!plantul6
Eradul de participare al ca2ului clinic6
Posi4ilitatile financiare.
12<
Puntile a(ezi.e
Puntile ade2i#e sunt restaurari protetice fi.e care reduc la !a.i!u!
sacrificiile de tesuturi dure dentare.'ceste tipuri de lucrari protetice necesita
preparatii superficiale% nu!ai in s!alt 3peliculare5 ale dintilor stalpi care tre4uie
sa fie integri.=a prepararea pentru o coroana de in#elis con#entionala se
sacrifica apro.i!ati# )A*+AL din tesuturile dure dentare coronare% in ti!p ce
pentru o prote2a fi.a ade2i#a se sacrificaA*0AL.
'gregarile ade2i#e presupun proceduri clinice de !are finete si pot fi
reali2ate nu!ai de practicieni !eticulosi % cu e.perienta.
S!altul dintilor stalpi se !acroconditionea2a si se !icroconditionea2a.
Macroconditonarea repre2inta totalitatea transfor!arilor suferite de dintii
stalpi su4 actiunea instru!entarului rotati#.
Maroonditionarea dintilor laterali$
crearea unui a. de insertie unic in directie oclu2o*cer#icala6
crearea unei for!e pro.i!ale re2istente6
reali2area incercuirii pro.i!ale3ele!entele de agregare tre4uie sa
cuprinda dintele pe cel putin0NAB6
o4tinerea unei arii de cola> !a.i!e6
crearea unui lacas pentru pintenul oclu2al6
crearea unei li!ite cer#icale in !uchie de cutit.
Macroconditionarea dintilor frontali presupune(
o4tinerea retentiei prin crearea unui a. de insertie unic.
crearea de li!ite cer#icaleWW in chanfreinWW
Microconditionarea s!altului consta in gra#a> cu acid orto*fosforic.
'lia>ele din care se reali2ea2a aceste lucrari protetice se conditionea2a si
ele prin diferite !etode pentru a i!4unatati ade2iunea la ni#elul interfatei
ade2i#*alia>(
0. reali2area de !acroretentii su4 for!a de orificii% retentii
perlate% grile sau rugo2itati
7. o4tinerea de !icroretentii prin !etali2are% gra#a> acid
electrolitic% coditionare cu laseri% sa4lare% gra#a> chi!ic6
/. conditionare chi!ica prin silani2are% o.idare% cera!i2are%
cositori2are%depunerea unui strat inter!ediar de silicati
). tehnici co!4inate.
'de2i#ii folositi sunt pe 4a2a de ci!enturi diacrilice3Pana#ia%CZ&
Meta4ond5.
Indiatii$
12=
restaurarea edentatiilor reduse de 0 !a.i!u! 7 dinti6
i!o4ili2area dintilor parodontotici6
contentia re2ultatelor dupa trata!ente ortodontice si-sau
chirurgicale6
restaurarea diferitelor tipuri de edentatii in dentitia te!porara6
la pacientii #arstnici care nu suporta un trata!ent con#entional
prin punti fi.e sau este contraindicat datorita unor afectiuni
siste!ice6
indicate de unii !edici pentru !arirea DCO6
trata!ent pro#i2oriu sau pro#i2oriu de lunga durata6
punti clasice la care un ele!ent de agregare este ade2i#6
!odificarea !orfologiei dintilor stalpi pentru aplicarea !i>loacelor
de !entinere% spi>in si sta4ili2are ale unei prote2e !o4ile 6
la pacientii la care tre4uie !odificat ghida>ul canin*se colea2a fata
palatinala cu o placuta orala.
Contraindiatii$
suprafete de s!alt reduse la ni#elul dintilor stalpi6
dinti stalpi !alpo2itionati sau care nu corespund e.igentelor
fi2iono!ice ale pacientilor6
pree.istenta unor tre!e sau diaste!e6
dinti stalpi de#itali6
oclu2ii adanci% !ai ales cele acoperite6
parafunctii de tipul 4ru.is!ului6
diferente !a>ore in !o4ilitatea dintilor stalpi6
eruptia inco!pleta a caninilor sau a dintilor stalpi6
a4senta dintilor din 2ona de spri>in6
inaintea sau in ti!pul trata!entelor ortodontice6
puntile ade2i#e cu e.tensie sunt total contraindicate6
igiena 4ucala deficitara6
pacienti cu risc crescut de a suferi trau!atis!e 4uco*
dentare34o.eri56
.i!posi4ilitatea utili2arii digii% ca !i>loc de i2olare o4ligatoriu in
restaurarile ade2i#e6
la pacientii indisciplinati% care nu respecta dispensari2area.
A*anta4e$
sacrificiu redus sau uneori chiar a4sent de tesuturi dentare6
riscul de iritare pulpara in cursul !acroconditionarii este !ini!6
1+@
fetele #esti4ulare ale ele!entelor de agregare ra!an intacte6
li!itarea e.tinderii cer#icale a placutelor orale nu deter!ina iritatii
la ni#elul parodontiului !arginal6
sunt estetice6
pretul de cost este !ai redus6
este posi4ila o refi.are daca se decolea2a.
Deza*anta4e$
rata de esecuri !ai !are decat la puntile clasice6
necesita o dotare tehnico*!ateriala costisitoare6
pe dinti frontali e.ista riscul ca placutele orale !etalice sa
transpara6
presupun etape de !are acuratete si preci2ie6
nu se pot fi.a pro#i2oriu6
daca se decolea2a e.ista pericolul inghitirii sau aspirarii.

1+1