1

Behaviorismul si neobehaviorismul


Daca introspectia a avut sustinatori in Europa, ea corespunzand in mare masura filosofiei
subiective si contemplative din acea perioada, nu aceeasi soarta a avut-o si in America. Aici
impotriva unei astfel de psihologii au inceput sa apara, la inceput timid, apoi din ce in ce mai
sustinut, reactii advesrse manifestate in diverse planuri si din diverse directii. In felul acesta s-a
pregatit terenul pentru o noua conceptualizare a obiectului psihologiei, in locul vietii interioare
punandu-se comportamentul. Cel care a dat lovitura de gratie psihologiei traditionale
introspective a fost J.B.Watson. el era nemultumit de sterilitatea si lipsa de aplicatie practica a
celor doua orientari ale psihologiei traditionale, structuralismul si functionalismul, la moda pe
timpul sau in America. In ce masura descompunerea starilor mentale in elementele lor
componente este utila omului pentru a-si dirija viata, a-si ghida conduita, a-si satisface
trebuintele, a se adapta la mediu. Nimeni nu a atins vreodata un suflet spunea Watson
Daca psihologia vrea sa devina intr-adevar stiinta, o stiinta practica, deschisa utila si accesibila
tuturor ar trebui sa realizeze urmatoarele deziderate: In primul rand sa-si schimbe obiectul, sa
inlature constiinta si s-o inlocuiasca cu comportamentul, singurul care poate fi studiat in mod
obiectiv, care poate fi masurat, cuantificat. In al doile rand, ea trebuie sa-si schimbe metoda de
investigare, sa arunce peste bord introspectia si sa puna in locul ei metode obiective, capabile sa
satisfaca cerintele unei stiinte pozitive. In al treile rand, psihologia ar trebui sa isi schimbe
finalitatea, adica sa tinteasca nu numai spre descrierea sau spre explicarea fenomenelor psihice,
ci si spre formularea unor legi ale comportamentului pentru a explica actiunea eficace a omului
asupra naturii. Singura cale de formare a comportamentului , afirma Watson, o reprezinta
obisnuinta, invatarea, procese ce incep inca din uter, sub influenta stimulatoare a mediului,
aceasta din urma fiind totul, iar ereditatea neavand nici un rol. Tot ceea ce se interpune intre
stimul si raspuns este neavenit si trebuie deci ignorat sau inlaturat. Intreaga sfera a vietii psihice
este impartita in trei clase de organizari comportamentale:
a) viscerale cuprind comportamentele, prin care se exteriorizeaza emotiile, frica, furia, mania;
b) motorii inglobeaza comportamentele manpulative, posturale, locomotorii;
c) laringeale contin comportamentele verbale datorate miscarilor laringelui. Unitatea acestor
comportamente da nastere la personalitatea umana.
2

Watson credea ca observarea si descrierea comportamentului erau suficiente pentru predictia si
controlul lui. Intr n functiune prin Psihologia vzut de un behaviorist publicat n 1913 de
J. Watson. Behaviorismul se postuleaz pe poziiile psihologiei obiective alturi de reflexologia
lui Behterev i fiziologia lui Pavlov pentru a se opune subiectivismului ambasat
de Psihologia Contiinei - W. James i Introspecionism - W. Wundt.
Comportamentul - arat J. Watson - este ansamblul de raspunsuri ajustate stimulilor care-l
declanseaza. Behaviorismul clasic studiaz comportamentul animal sau uman dup schema
S(timul) R(eactie). Edward Lee Thorndike a formulat n 1911 Legea Efectului dup care
comportamentul e determinat de consecinele sale - o conexiune pasibil de modificri escortat
sau urmat de o stare satisfctoare devine consolidat i prevalent expectat.
B. F. Skinner - ctitorul nvmntului programat - dezvolt behaviorismul prin
Condiionarea Operant prin Analiza Experimental a Comportamentului.
Pavlov prin Condiionarea Reflex - clasic sau responsiv - explic n realitate
comportamentul prin condiii de anteceden :
- precedena (declanarea stimulului condiionat s aib loc naintea celui ntritor)
- coincidena (aciunea stimulilor s fie concomitent)
- repetiia (s aib loc n condiiile tandemizrii stimulilor)
- eliberarea (stimulii trebuie s acioneze n afara perturbrii lor de ctre alii)
Skinner ca i G. Mller sau J. Konorski avnd n vedere aceleai condiii a relevat un nou
tip de condiionare reflex - instrumental sau operant. Astfel se asociaz cu stimulul
ranforsator o micare sau alt operaie - de aprare ori tergiversare - nct subiectul obine
recompensa. n timp ce crearea unui dentist prin condiionarea pavlovian ar prea la prima
vedere imposibil simpla apariie a unui dentist este evidena succesului unei condiionri
operante.
Pe baza i-n pofida afirmaiei c studiul reaciei este suficient pentru anticiparea
comportamentului behavioritii nu au reuit s eludeze faptul c acelai subiect S poate provoca
reacii diferite R (varigen) dup cum diveri S pot stimula sau declana aceeai reacie
(convergen). Tropismul - termen introdus de J. Loeb - se datoreaz dup cum spune Ren
Zazzo simetriei oricrui organism i asimetriei excitaiei.
3

Neobehaviorismul

Noua orientare , desi nu renunta total la postulatele initiale ale behaviorismului traditional,
introduce atat de multe modificari, incat uneori ajunge aproape la autonegare si autodistrugere,
chiar daca numai in aparenta. Alaturi de incercarile mai vechi de renovare a behaviorismului,
cum ar si behaviorismul fiziologic (Max Mayer), care ia in considerarea mecanismele sistemului
nervos in functionarea comportamentului, behaviorismul biosocial (A.P.Weiss), centrat pe
implicarea mai pronuntata a omului in mediul socialetc, apar variantele propriu zise de
neobehaviorism.E.C. Tolman innoieste behaviorismul in cel putin doua aspecte esentiale:
intre stimul si reactie el introduce o serie de variabile asa-zis intermediare (impulsurile
fiziologice, ereditatea, maturitatea, varsta, experienta anterioara, capacitatile cognitive), refacand
in felul acesta, imaginea reala si unitara a omului, atat de grav deteriorata de Watson;
el considera ca omul nu actioneaza in gol si la intamplare ci determinat si orientat de o
serie de scopuri, de expectatiile pe care le are. Aceaasta ideea a lui Tolman il aduce spre
parasirea relatiei determinative S-R, in favoarea unei spontaneitati interne a activitatii umane.
Skiner (1938) si Hall (1943) au renovat si ei behaviorismul traditional, primul aratand ca o
stiinta adecvata a comportamentului trebuie sa tina seama de evenimentele care au loc in planul
launtric al organismului, sub piele, chiar daca nu in calitate de mediatori fiziologici ai
comportamentului, ci ca parte componenta a comportamentului insasi (Skinner , 1971), celalalt,
Hall, prin teoria sistemica asupra comportamentului, care cuprinde referiri la explicarea
scopurilor,a intuitiei, si a altor fenomene greu abordabile pentru behaviorismul watsonian.
Dupa Skinner, originea comportamentului trebuie cautata in mediul fizic si social, si nu in ideile,
sentimentele, starile de spirit ale indivizilor.
Acesta acorda o mare importanta proceselor intaririi(conditionarii) operante . Pentru el
comportamentul exploratoriu al subiectului are efecte supra lumii inconjuratoare, efecte care la
randul lor actioneaza asupra organismului, modificand probabilitatea produceriii aceluiasi
raspuns de catre acesta. Daca un tip de reactie este intarit, el va manifesta probabilitatea de-a se
repeta mai frecvent. Aceasta este ceea ce Skinner numeste conditionare operanta.
Cea mai recenta forma de behaviorism, post-skinnerian, este behaviorismul teleologic, centrat pe
raspunsul la intrebarea: de ce acest sau acel comportament, gand sau sentiment apare ?.
Behaviorismul teleologic reprezinta un fel de pendulare intre Tolman (pentru care evenimentul
4

exterior si contextul in care el apare sunt componente importante ale asteptarii) si Skinner
(pentru care subiecte de interes sunt evenimentele externe si nu evenimentele interne). Noua
forma de behaviorism impartaseste moralitatea tolmaniana si externalitatea skinneriana. Dupa
opinia uor autori behaviorismul este, potential, cel mai bun mod de a studia viata mintala,
directionand chiar psihologia cognitiva moderna.




Bibliorafie:
Ardelean Delia, Istoria Psihologiei, 2007, Baia Mare.(note de curs)
Rodica Popa - Istoria Psihologiei, Editura Eurostampa, Timisoara