Biserica baptist

21/06/07
Biserica baptist
01:53:35 am, Categorii: Sectologie, Baptistii, Crestinism

Istoric
Cnd primii protestanti Luther, Calvin sau Zwingli au nceput s-si propovduiasc ideile de
reformare a bisericii romano-catolice, nici unul dintre ei nu se gndea c ei nsisi vor deveni obiect de
reform n actiunile unor neo-reformati (neoprotestanti).
Luteranii, primii protestanti, au nceput s se organizeze n comunitti separate de bisericile romano-
catolice, afirmnd cu trie ideile puse n circulatie de Luther. Au fost eliminate orice nftisari religioase
(statui, icoane, cruci, etc.).
[Continuare:]
Slujbele au nceput sa fie conduse de predicatori fr studii religioase, cci scolile teologice erau
exclusiv catolice. Din acest motiv nu exista o unitate a nvtturilor protestante, fiecare predicator
predicnd potrivit cu imaginatia lui, denumita ad-hoc descoperire de la Dumnezeu. Astfel se face c
relativ n aceeasi perioad ntlnim miscri protestante cu nvtturi diferite.
Duhul reformator initiat de Luther si ai si nu a putut fi limitat ns numai la ideile acestora. n timp ce
primii reformatori pstrau nc anumite elemente traditionale ale Bisericii, n scurt timp a aprut un
nou val de predicatori care le contestau si pe acestea botezul copiilor, simbolurile religioase,
persoana Maicii Domnului. Au nceput sa fie predicate libertatea individual general si cea privind
interpretarea Scripturilor, eliminarea preotimii, restrngerea averilor bisericesti si a atributiilor
clericilor, diminuarea drilor ctre biseric.
Spre deosebire de alte miscri religioase, pentru miscarea baptist este dificil s identificm un
ntemeietor unic. De-a lungul timpului, baptistii au vehiculat trei teorii prin care au ncercat formularea
unei istorii oficiale: teoria succesiunii nentrerupte, teoria nrudirii anabaptiste si teoria derivrii din
separatistii englezi.
1. Succesiunea nentrerupt. Una din cele mai populare teorii istorice este aceea c comunittile de
baptisti au existat n toata istoria Bisericii, de la botezul lui Iisus n Iordan de ctre Ioan Boteztorul si
pn astzi. Desi nu au folosit numele de baptisti, membrii acestor grupri ar fi fost identice cu
bisericile baptiste de astzi. Aceasta teorie are un defect fatal: nu poate fi atestata cu date istorice,
rmnnd doar la nivel de speculatie. Desi ereziile montanistilor, novatienilor, donatistilor,
paulicienilor, valdenzilor, albigenzilor (catharilor), lolarzilor si husitilor contin o ntreaga serie de
doctrine si practici similare cu cele ale baptistilor de mai trziu, celelalte credinte si practici nu pot fi
ncadrate n specificul baptist. Sustinut la sfrsitul sec. 19 si nceputul sec. 20, teoria succesiunii
nentrerupte a fost abandonat ulterior, cnd s-a considerat c mai mult duneaz imaginii baptistilor.
2. nrudirea anabaptist. O a doua teorie sustine c baptistii se trag, direct sau indirect, din
anabaptisti (aripa radical a Reformei din sec. 16). Din gruparea anabaptista au fcut parte fratii
elvetieni, huteritii si menonitii (adeptii lui Menno Simons). Teoria are o anumit sustinere n dovezile
istorice. Desi n-au preluat n ntregime ereziile anabaptiste, baptistii sec. 17 au continuat s
promoveze botezul adultilor, preotia universal si separarea bisericii de stat.
3. Separatistii din Anglia. Cea mai rspndita teorie este c baptistii se trag din separatistii englezi
exilati n Olanda. Acesti puritani separatisti ajunseser la convingerea c biserica anglicana este
corupt si c este mai bine sa se separe de viata bisericii oficiale patronata de rege. n felul acesta,
miscarea baptista a fost definita la nceput prin dorinta de separare a celor care interpreteaz ntr-o
manier literal si exclusivist Noul Testament.
John Smith si Thomas Helwys, doi separatisti englezi din miscarea puritanilor, au format prima biseric
baptist n Amsterdam, Olanda, n 1609. Smith s-a unit ulterior cu menonitii, iar Helwys s-a ntors n
Anglia. Aici, n 1611 sau 1612, el a format mpreun cu o mn de oameni prima biseric baptist din
Anglia, la Spitalfields, lng Londra. Crescnd ca numr, baptistii englezi s-au separat n Baptisti
Generali si Baptisti Particulari. Primii credeau c urmrile jertfei lui Hristos se aplic ntregii omeniri.
Ceilalti, asemenea calvinilor, considerau c acestea se aplic numai celor alesi (conform teoriei
predestinrii). Cele dou ramuri s-au unit n secolul 19, cnd abordrile teologice se schimbaser iar
nevoia de membri le-a fcut s se apropie. Pornind din Anglia, numrul baptistilor a ajuns la peste un
milion n Europa.
America a fost locul unde miscarea baptist a cunoscut cea mai mare dezvoltare. Roger Williams, un
englez din secta puritanilor, a nfiintat prima biseric baptist n orasul Providence, statul Rhode
Island, n 1639. Cam n aceeasi perioad, doctorul John Clarke a nfiintat o adunare baptist n
Newport, statul Rhode Island. Deseori persecutati pentru credinta lor, baptistii au crescut ncet ca
numr, dar cresterea s-a accelerat n secolul 18 n mare parte datorit miscrii de trezire religioas
cunoscut sub numele de Marea Trezire. Tot n secolul 18, baptistii au sustinut idealurile Revolutiei
Americane, devenind astfel mai populari. Asemenea celorlalte secte neoprotestante, baptismul
american, nscut din dezbinare si purtnd n el germenele dezbinrii, s-a divizat si exist astzi peste
zece feluri de baptisti: Baptistii Vechi, Baptistii Vointei Libere, Baptistii Smbtari, Baptistii celor Sase
Principii, Baptistii Unitarieni, Baptistii Cufundtori, etc. Numele fiecrei ramuri baptiste ilustreaz
principiul generator al sectei, acela al alipirii la un anume aspect al credintei si al absolutizrii acestuia
n dauna celorlalte. De remarcat c pn n 1975, bisericile baptiste americane numiser aproximativ
50 de femei n functii oficiale (pastori, predicatori, etc.).
n Romnia, baptismul a ptruns la sfrsitul secolului 19, venind din Germania, prin Ungaria, si a
nceput s se rspndeasc printre romnii din Ardeal, mai ales n Arad si Bihor. Dup furirea
Romniei Mari, a ptruns si n celelalte provincii romnesti.
n ce cred si n ce nu cred baptistii?
Ca puncte principale de doctrin, baptistii absolutizeaz Biblia ca fiind singura autoritate n materie de
credint. Desi sustin c fiecare persoan poate s o citeasc si s o interpreteze individual, baptistii au
trebuit si ei s decid, n mod arbitrar, n privinta unor aspecte insuficient de lmurite n Sfnta
Scriptur.
Baptistii nvat botezul adultilor ca mrturie public a credintei. Ei consider c o persoan, desi
nscut ntr-o familie crestin, nu este crestin pn cnd nu face o declaratie public n fata
comunittii privind acceptarea lui Iisus Hristos ca Domn si Mntuitor personal". Termenul personal
are o ratiune foarte precis, fiind urmrit ideea c mntuirea omului este ceva exclusiv ntre om si
Dumnezeu, fr interventia vreunei alte persoane.
O parte dintre baptisti au adoptat la sfrsitul secolului 19 credinta c Biserica va fi luat la ceruri
nainte de a doua venire a Mntuitorului.
Asemenea tuturor (neo)protestantilor, baptistii nu cred n Tainele Bisericii. Pentru ei, mprtsirea cu
Trupul si Sngele Domnului (numit la ei Cina Domnului") nu este altceva dect un simbol. Pinea
simbolizeaz Trupul, iar vinul simbolizeaz Sngele. Sunt mpotriva icoanelor, crucii, moastelor, cinstirii
Maicii Domnului si a Sfintilor. Nu recunosc posturile Bisericii. Nu au rugciuni si pomeniri pentru cei
morti. Nu folosesc obiecte si simboluri liturgice.
http://www.orthoblog.ro/2007/06/21/biserica_baptista