Tinerii pe calea intrebarilor

1. Cuvant inainte
2. Petting-ul, sarutul si aparenta feciorie (cuvant pentru cei indragostiti)
3. De ce cad, uneori, cei duhovnicesti?! (unui frate care intreaba)
4. Desfranatii si preotia. "Mai pot sa sluesc lui Du!ne"eu ca preot?" (raspuns catre un
student de la #eologie -Pastorala)
5. Concubinii, sinceritatea si fe!eia sa!arineanca
6. $ecla!ele si sufletul nostru
7. Pentru o presa ortodo%a
8. Pervertirea cuvintelor (deturnare de sens)
9. #oleranta de a"i& cal troian occidental intr-o $o!anie urgisita?
10. 'iata in (ristos versus integrarea europeana
11. )usiness!an-ul si !orala ortodo%a
12. *ndrei Plesu - intre ar!ia cereasca si Plai cu boi
13. +spita !ultor intelectuali& "#oate religiile sunt bune!"
14. (ristos si inde!nul la lectura (raspuns catre ,eorge)
15. Paulo Coelho - subli! si periculos
16. De la indra"neala la badaranie. -a!iliaritas Dei, dar pana unde?
17. "Mai aunge cineva in $ai in vre!urile noastre?"
18. Cu! a reusit .oe ca in / "ile sa transfor!e arca in cea !ai !are gradina "oologica?
19. Produsele din soia. +!itatie de carne? +!itatie de post?
20. 0aco!ia pantecelui - pacatul ce ne loveste de 1arbatori
21. +spita
22. Despre sinucidere. "-ara (ristos, totul este intuneric si nebunie"
23. 2nde duc drogurile. De la e%ta" la !or!ant. 0ideri roc3 - !odele pentru !ilioane de
tineri, victi!e ale to%ico!aniei
24. Ce ar fi lu!ea fara +nviere? - ganduri pe !arginea fil!ului #he )od4 -
25. Mel ,ibson si "Pati!ile lui (ristos" - dialog cu parintele 0ucian ,rigore
1
2
Cuvant inainte >>
+nca de !ulta vre!e a! inteles ca )unul Du!ne"eu nu-i cruta pe teologi. Du!ne"eu investeste
in ei si cere indoit. 'ai noua, ce raspuns vo! da la 5udecata lui (ristos pentru tacerea noastra,
pentru confortul sporit pe care l-a! cautat, pentru starea caldicica in care ne-a! co!placut,
pentru !odul "inspirat" in care a! i!binat duhovnicescul cu lu!escul?
Pe !asa de lucru, re"e!ata de perete, a! o icoana pictata cu Mantuitorul (ristos6 Chipul
repre"entat inspira blandete, bunatate, insa in Cartea deschisa din !ana 1a sta scris un cuvant
necrutator& Orice pom care nu face roada buna se taie si se arunca in foc (Matei /, 78). 2n fel
de sabie a lui Da!ocles, care atarna deasupra capului !eu, dar si un cuvant cu putere !ulta
care !-a pus, pe !ine, lenesul, la treaba. 1ub aceste auspicii a! ispravit a doua carte.
1pun 1fintii Parinti& "De vrei sa te !antuiesti, cu intrebarea sa calatoresti". -irul rosu care
strabate intreaga carte este "intrebarea calatoare". Maoritatea cuvintelor adunate intre aceste
coperti sunt raspunsuri - la diverse proble!e ale vre!urilor de acu! - la unele intrebari pe
care tinerii !i le-au pus in ulti!ul ti!p. *! raspuns cat !-a lu!inat )unul Du!ne"eu.
Multu!esc arhiereului !eu, Prea 1fintitul Calinic, pentru binecuvantari, sfaturi si incuraare,
fa!iliei !ele pentru dragoste, rabdare si spriin. Multu!esc parintelui 0ucian ,rigore,
parintelui 'asile 1orescu, parintelui 1avatie )astovoi, lui ,igel Chia"na, lui Cristian Ducu,
fratilor in (ristos de la Cenaclul cultural-religios Sfantul Gheorghe - Pitesti, colegilor de la
Argesul Ortodox, doa!nei 0ucretia 'oicu, lui Danion si Claudiei 'asile, precu! si tuturor
cititorilor !ei.
*ceasta carte a aparut si "din vina lor".
)unul Du!ne"eu sa va rasplateasca dragostea! 'a port in rugaciuni!

0aurentiu Du!itru
3
<< Petting-ul, sarutul si aparenta feciorie >>
(cuvant pentru cei indragostiti)
Petting-ul, desi este po!enit prin unele lucrari post!oderne si paracrestine despre se%ualitate,
era pana acu! ceva vre!e un cuvant cvasi-necunoscut. *cest concept a intrat insa in li!baul
co!un al adolescentilor nostri odata cu pagina de se% a revistei lor favorite, Bravo97:.
Bravo e%e!plifica cele descrise in paginile de se%ualitate cu autorul a doi tineri !inori, fata si
baiat, fotografiati nud. Da, se pare ca in $o!ania se ad!ite asa ceva ("cu acordul parintilor").
"#er!enul de petting este utili"at pentru a descrie toate acele actiuni la care recurge perechea
de adolescenti care inca nu si-a inceput viata inti!a, dar care cauta totusi sa-si provoace
placere se%uala reciproca"9;:.
<l nu denu!este neaparat preludiul6 preludiul pregateste actul se%ual, "petting-ul este o for!a
de provocare a placerii se%uale la tinerii care inca nu si-au inceput viata inti!a. <i sunt dispusi
sa faca orice pentru a provoca placere partenerului, in afara de contactul se%ual"9=:.
Petting-ul nu e doar "inceput", "debut", ci este va"ut si ca o activitate in sine, care e%clude
e%istenta actului inti!. *ltfel spus, petting-ul vorbeste despre ocul erotic (soft sau hard, dupa
nu!arul de haine pe care le pastre"i pe tine...). <l este o indeletnicire reco!andata tinerilor
inca feciori>virgini, de fapt acelora care din varii !otive vor sa-si pastre"e fecioria>virginitatea
(cer ingaduinta a folosi si ter!enul de virginitate pentru ca asta se si doreste a fi pastrata si nu
fecioria care i!plica, se-ntelege, o anu!e curatie sufleteasca pe langa pastrarea intacta a
"pecetii fecioriei"). *ltfel spus, petting-ul se doreste a fi alternativa la actul inti! pentru
tinerii virgini, alternativa pentru cei ce vor sa-si pastre"e (inca!!) virginitatea.
*ceasta a!arnica alternativa e o !are a!agire din care a gustat aproape intreg occidentul
cand, prin unele progra!e, tinerii adolescenti erau sfatuiti sa practice se%ul oral pentru a evita
sarcinile nedorite9?:.
1a incerca! sa !edita! putin, cu sinceritate!
Cine are nevoie de pro!ovarea acestei practici?!? +ntr-o lu!e fara Du!ne"eu ea e total
desueta6 de ce sa-ti pastre"i virginitatea, ea nu e o virtute, nu !ai e o nor!a ceruta de
Du!ne"eu pana la casatorie, ci e un obstacol in calea placerii si a i!plinirii poftelor firii... 0a
ce !ai e buna o astfel de feciorie, virginitate !ai bine "is?? Cui foloseste? -etelor care vor sa
se a!ageasca ca !ai sunt virgine doar pentru ca nu au practicat actul se%ual? < buna pentru
a!agit parintii habotnici, fanatici, bisericosi care cer fetelor lor sa !earga la control
ginecologic din ti!p in ti!p? < buna pentru a spune la spovedanie "sunt curata, n-a! sarit
parlea"ul"?
Petting-ul il gasesc ca pe una din ispitele iscusite ale de!onului desfraului. "Dar ce,
pacatuiesti? <sti inca virgin>a?" sopteste acesta. "1i !edicul poate aduce !arturie". *sta
insea!na, in asce"a ortodo%a, a fi in inselare9@:.
Aa!enii stiu ca "a fi in standarde" aduce o oarecare stare de liniste si confort psihologic. <i nu
se pot rupe de !ostenirea lor crestina, desi traiesc paganeste, si cauta sa i!plineasca o
minima moralia care sa le linisteasca constiinta.
4
Cate vedete desfranate care apar des pe !icul ecran nu spun ca sunt credincioase B pentru ca
trec uneori pe la biserica, pentru ca se inchina uneori sau aprind o lu!anare? 'ede! des prin
cotidienele centrale si revistele de high-life tinere artiste de saptespre"ece, optspre"ece ani
(girls-band-uri9C:, "vedete" de-o vara si de-un refren despre !are si soare) care se declara
virgine, insa au co!porta!ent si vesti!entatie de striptease, po"ea"a in iposta"e care de care
!ai depravate (avand cautatura obraznica B Pilde /, 7=), iar prin videoclipuri si concerte fac
diverse gesturi lascive, sen"uale, dansea"a obscen, iritant, fara pudoare. < de la sine inteles ca
o virgina avand infatisare de desfranata (Pilde /, 7D) daca a auns sa-si e%puna trupul golas
prin reviste insea!na ca a trecut dea de !ulte bariere psihice, e!otionale6 ea e gata de !ai
!ult9/:, insa neconsu!and inca o relatie inti!a se considera virtuoasa. 1e cred insa curate ca
lacri!a, inca n-au facut se%...De !ulte ori spun ca "se pastrea"a" toc!ai din ratiuni religioase.
2nii cititori s-ar putea sa-!i reprose"e ca-s partinitor. .u vreau sa para un co!entariu cu
valente de repros generali"at la adresa unuia dintre se%e. *devarul e ca trupele !u"icale de
baieti (boys-band-urile) au acelasi efect asupra fetelor ca si trupele de fete asupra baietilor. De
obicei insa baietii nu vorbesc despre fecioria lor, se enea"a cu ea, ei se lauda uneori si cu
pacate pe care nu le-au savarsit, de aceea nu a! e%e!plificat in acest sens.
De!onul desfraului sopteste a"i !ai !ult ca-n alte ti!puri& "5oaca-te cat vrei, cu! vrei, esti si
vei ra!ane totusi o buna crestina daca nu faci se%". #anarul fan al acestor fetite incepe sa
!earga dintr-o data dupa ele, ca un bou la junghiere si ca un cerb care se zoreste spre
capcana (Pilde /, ;;). 1i-a luat ulti!ul albu!, si-a luat si postere. *r vrea si el o prietena asa
de"inhibata ca artista din afis. +ni!a lui se intinea"a, pofta creste, pacatul il paste.
Desfranarile din ini!a ies (cf. Matei 7@, 78). Dar inainte de a fi in ini!a, desfranarea s-a
pli!bat prin fata ochilor lui.
Daca de!onul desfraului s-ar da pe fata, lu!ea s-ar cutre!ura si s-ar pa"i de pacatul trupului.
De-a lungul ti!pului !ii si !ii de fecioare, dar si feciori, si-au pastrat curatia cu !ari greutati,
ertfe si chiar cu pretul vietii (1fanta #ecla, -ecioara <ufrasia, -ecioara <ufi!ia, .ichita
!artirul, tanarul 1epeos, etc.) si asta pentru ca au inteles prea bine paguba desfraului si
bucuria unirii cu (ristos.
+ntr-o conferinta parintele 1avatie )astovoi spunea pe-ntelesul tuturor& "-iecarui gand trebuie
sa-i gasi! persoana care-i sta in spate, pentru ca nici o stare si nici o idee nu se poate naste
din senin, cineva a nascut-o. 1i daca ea i!i este straina !ie, cineva a nascut-o in ini!a !ea. 1i
acel cineva, daca nu e de la Du!ne"eu, este din cei care !erg i!potriva 0ui, si atunci, sa !a
ridic si sa nu-l !ai pri!esc"9E:. 1a nu ne insela! deci, sa sti! cine e cel ce ne indea!na spre
pacat, spre departare de Du!ne"eu.
#ertulian (secolul ++) istoriseste despre o tanara crestina care nu se retinea de la chefuri si
petreceri i!orale. Cu o astfel de oca"ie, diavolul puse stapanire pe sufletul ei si ea ca"u os,
i!bolnavindu-se. Preotul che!at la capul !uribundei a cunoscut indata ca diavolul o stapanea
si, prin rugaciuni, cauta sa o scape. +n ti!pul rugaciunii diavolul se rasti la preot& "De ce !a
alungi? *! dreptul sa o stapanesc, pentru ca acest suflet se ratacise pe pa!antul i!paratiei
!ele si l-a! aflat in teritoriul !eu". <%e!ple s-ar !ai putea da. 2nele chiar din vre!ea
noastra. Parintii duhovnici le stiu !ai bine. +nsa consider ca nu trebuie sa aunge! sa pleca!
urechea la ce spun de!onii prin nefericitii posedati, !ai bine este pentru noi sa asculta! de
glasul preotului care ne spune sa fugi! de locurile pro!iscue care ne vata!a.
Diavolul insa, de cele mai multe ori, te lasa in pace cand mergi pe o cale gresita. O data inceputa
insa lupta pentru despatimire, pentru implinirea poruncilor Evangheliei, oricine v-a simti abitir
lucrarea lui. Atunci sa vezi ispite, manie, hule, ganduri rele si alte probleme. Abia atunci cand ne
vedem neputinta noastra si cand vom cadea in genunchi si vom varsa lacrimi din inima, abia
5
atunci Domnul va vorbi inimii noastre si ne va ridica, ne va mangaia, ne va lumina. Altfel spus,
incercati sa luptati pentru adevarata feciorie si veti vedea ca fecioria pe care ati laudat-o mai
inainte era mai mult desfrau.
Consider ca ar trebui la!urit, in cheie ortodo%a, ce este fecioria. .i!eni in Artodo%ie nu a
asociat fecioria doar cu lipsa contactului se%ual propriu-"is. 1fintii Parinti nu se considerau
fecioare pe cele care frecventau petrecerile lu!esti unde, de obicei, se afisau i!bracate astfel
incat sa atraga atentia asupra trupului lor, unde se indulceau adesea cu discutii sen"uale si
bauturi imbatatoare. *ltfel spus, e vorba de cele care asta"i !erg prin discoteci, cluburi sau
baruri. De altfel, )iserica, prin Parintii ei, a !ustrat o astfel de petrecere in !od frecvent, a"i
insa, unii preoti si profesori de religie se enea"a a !ai po!eni si astfel de situatii, considerand
ca vor cadea in ridicol, caci mai mari decat acestea se inta!pla in societatea noastra. .u se
intelege insa ca foarte !ulte pati!i intra in sufletele tinerilor in astfel de locuri pro!iscue, si
ca daca acestea n-ar fi frecventate, tinerilor le-ar fi !ai usor sa se pa"easca de lucrarea
diavolului. Parintii acestia "habotnici" care inter"ic discoteca sau o ingaduie in anu!e conditii
(note !a%i!e la scoala, autor casnic) stiu ca, in !aoritatea ca"urilor, discoteca nu-i doar un
banal loc de intalnire intre prieteni, stiu ca nu e totuna cu a te intalni cu prietenii la scara
blocului sau intr-un parc. A data cu debutul frecventarii barurilor, discotecilor si altor locuri
ase!enea, oricine poate vedea la tanar>a schi!bari de co!porta!ent. *dolescentele vor de
acu! alte haine (toale, cu! spun acestea), !ai !ulate, !ai decoltate, !ai scurte, vor top-uri
si tanga, vor accesorii de tot felul. +nvariabil, daca vei intreba o tanara care nu se i!braca
provocator daca frecventea"a discoteca, va spune& .u!
-ecioria adevarata este in conceptia .oului #esta!ent asociata cu intelepciunea. -ecioria
trupului fara intelepciune nu foloseste prea !ult. -ara o vietuire crestineasca si fapte bune,
fecioarele cu trupul se asea!ana cu fecioarele nebune din <vanghelie (cf. Matei ;@, 7-7=).
-ecioarele intelepte, care si-au agonisit in viata lor untdele!nul faptelor bune si al !ilei, au
intrat cu Mirele Ceresc in Ca!ara +!paratiei lui Du!ne"eu. -ecioarele nebune, care s-au
incre"ut in fecioria lor si nu si-au agonisit untdele!nul facerii de bine, au ra!as afara in
intuneric. *cestora din ur!a fecioria trupeasca nu le-a folosit, caci Mantuitorul le spune
infricosatorul cuvant& Nu va cunosc pe voi (Matei ;@, 7;). De aceea si feciorii si fecioarele
vre!urilor noastre, pasionate de petting, ar trebui sa inteleaga ca nu-i de auns doar a pastra
fecioria trupului. .u spun ca-i usor, e o lupta cu!plita, e nevoie de un suflet tare, indra"net,
care uraste necuratia dupa cu! spunea !arele +oan ,ura de *ur. Dar cand iubesti necuratia
cu! sa i"bandesti? De aceea tinerii intreaba des& "Pana unde pute! !erge?". Pentru ca iubesc
deopotriva curatia si necuratia. Dar despre "pana unde?" vo! vorbi !ai incolo. < nevoie de o
!are nadede in lucrarea lui Du!ne"eu in viata noastra, o predare in !ainile 0ui, caci de n-ar
pazi omnul cetatea! in zadar ar priveghea cel ce o pazeste (Psal!i 7;C, 7).
Petting-ul include deseori nuditatea. *sa e%e!plifica prin fotografii si revista Bravo.
"-ru!usete straina a! va"ut si cu dansa !i-a! ranit ini!a" "ice! in rugaciunile serii. <a ne
este straina pentru ca nu ne apartine prin taina .untii6 doar atunci femeia nu este stapana pe
trupul sau! ci barbatul" asemenea nici barbatul nu este stapan pe trupul sau! ci femeia (+
Corinteni /, ?).
Curio"itatea desfranarii este in firea noastra. *nevoie se poate lupta cineva cu ea. Cea !ai
buna lupta, dupa cuvantul *postolului, e fuga& #ugiti de desfranare (+ Corinteni C, 7E). .oi nu
sunte! intr-atat de intariti incat sa o accepta! in prea!a noastra fara sa ne vata!e (avi"
celor care consu!a pornografie B prin reviste, fil!e, internet, etc.). .uditatea se%ului opus e
ulti!ul lucru de care are nevoie ochiul tanarului, chiar literatura "de specialitate" spune ca
petting-ul propriu-"is incepe de la nuditate.
6
.uditatea, vederea unei fe!ei de"bracate, a cau"at caderea lui David Psal!istul. Pare-ni-se
noua ca sunte! !ai puternici la virtute decat David, o!ul lui Du!ne"eu? 1i totusi acesta s-a
culcat cu sotie straina, sotia altui barbat. 1i asta de la privirea trupului gol care l-a u!plut de
pofta. Du!ne"eu tri!ite la David pe Profetul .atan care-l !ustra. *bia dupa cuvantul
profetului, David se tre"este la realitate si isi vine in fire. Am pacatuit inaintea omnului! a zis
avid catre Natan (++ $egi 7;, 7;). Putini stiu ca celebrul Psal! @D, psal!ul pocaintei, e scris
de David "cand a venit profetul .atan, ca sa-l !ustre pentru fe!eia lui 2rie".
Despre un petting light se vorbeste si in viata 1fantului Martinian (7= februarie)98:. Pare un ca"
iesit din co!un si poate !ira pe aceia care nu stiu ca !arii traitori au parte de ispite cu!plite,
la !asura harului dobandit de la Du!ne"eu. Prin Paterice se spune ca diavolii se aduna in
sihastrii si !anastiri, caci acolo au de lupta, nu prin cetati unde oa!enii sunt nepasatori fata
de !antuire. De aceea in scrierile ascetice se reco!anda !onahilor sa nu priveasca fe!ei sau
chipurile !onahilor carora nu le-a crescut barba6 calugarii au real!ente parte de lupte pe care
noi, cei din lu!e, nu le pute! banui. 'iata 1fantului Martinian trebuie sa ne fie cuvant de folos
si "iditor de suflet. 1olutia pe care ne-o pune inainte sfantul e una singura& -uga! "1fintii Parinti
spun& toate luptele se castiga cu asalt. 1ingura lupta care se castiga cu fuga este lupta
i!potriva trupului"97D:.
1unte! !ai intariti noi decat Cuviosul Martinian? .oua, celor din lu!e, ni se pare ca nu sunte!
chiar asa vulnerabili, !erge! la plaa unde-s atatea trupuri goale, privi! la televi"or tot felul
de entertaiment-uri si arareori ni se pare ca ne-a! tulburat. De fapt, noi nu sesi"a! ca pati!a
ne stapaneste dea. 0upta pentru curatie, pentru feciorie, e o lupta cu!plita, ea insa dispare
daca savarsesti pacatul intr-un fel sau altul. *tunci cand te !iri ca nu ai lupta de dus, de fapt
ai si pierdut lupta. -ara doar si poate, dincolo de inocenta e alunecare. Ari traiesti in inocenta,
in candoare, prin !ila si cu autorul lui Du!ne"eu (ca"ul copiilor si a celor foarte tineri), ori
esti !uncit de pofta, ori ai ca"ut savarsind pacatul. Dincolo de alunecare e iadul de"nadedii
sau raiul nadedii in schi!barea vietii prin venirea in fire ca si fiul cel curvar din
<vanghelie977:.
#rupul doar Do!nul ne poate da putere sa il infrana!. 1pun Parintii ca, odata cu trecerea
ti!pului, unele ispite si neputinte ne vor lasa, dar vo! avea de furca pana la sfarsit cu !andria
si desfranarea. <%ceptiile sunt e%tre! de rare si confir!a regula. 1fantul +oan 1cararul este
unul dintre aceia. <l vorbeste despre de!onul curviei din auzite, din e%terior, nu din lupta
personala& "*! aflat ca lupul curviei adauga dureri celui bolnav si chiar in dureri ii sadeste
si!tiri necuviincioase si scurgeri"97;:. De altfel, 1fantul ii lauda pe cei care se straduiesc sa-si
depaseasca firea, nu pe cei ce n-au parte de lupta.
1a nu ne uca! cu focul, !ai ales cand firea noastra este ea insasi aplecata spre curvie. A
pati!a, cu cat e !ai hranita, cu atat e !ai fla!anda, i!i spunea candva duhovnicul. 1olutia?
Corectarea ei!
Cel>cea care face petting, si doar atat, deci nu aunge a faptui propriu-"is pacatul trupesc,
neindoios a fost pa"it>a de harul Duhului 1fant. 1a planga pentru intinarea si necuratia sa si sa
+i !ultu!easca Do!nului. Daca cineva persista in aceasta practica sa stie ca Duhul nu va !ai fi
cu el97=:, caci pati!a se cuibareste in ini!a, iar constiinta si-o va ador!i incetul cu incetul.
"A3, deci petting-ul nu-i bun si nu-+ place lui Du!ne"eu" ar putea spune tanarul cititor. Dar,
totusi, "pana unde pute! !erge!"? +ntrebarea a! au"it-o de nenu!arate ori! +nevitabil, tinerii
incep sa intrebe despre sarut.
* scrie despre sarut a! considerat !ulta vre!e ca este o ispita, chiar daca a! fost deseori
inde!nat sa scriu pe acest subiect de catre tinerii cu care intru in dialog... 1ubiectul este
7
e%tre! de delicat si nu !erita lasat deoparte atat ti!p cat tinerii cauta raspuns duhovnicesc la
proble!e lor.
M-a inde!nat sa scriu si po"itia categorica i!potriva sarutului intre adolescenti a unui parinte
ravnitor al )isericii noastre, po"itie ustificata in !are parte, dar de!orali"atoare din punctul
!eu de vedere.
#inerii nedusi la biserica (indiferenti din punct de vedere religios) au re"olvat si au
depasit aceasta proble!a !ergand !ai departe, cazand si savarsind pacatul trupesc6 insa
ceilalti, tinerii credinciosi, duhovnicesti, traiesc in $ristos, ducand o lupta per!anenta pentru
pastrarea fecioriei. *cestia din ur!a, stiind ca relatiile trupesti inainte de casatorie sunt pacat,
se nevoiesc si cu harul lui Du!ne"eu reusesc, desigur nu toti, sa aunga la nunta lor curati si sa
ia "cununile" lor cu vrednicie. *ceasta-i dragostea "nascuta de nepati!ire" spre care ne chea!a
Du!ne"eu.
#rupul cere cele ale lui si in !ulte ca"uri, tinerii credinciosi recurg, din pacate, la sarut ca la
un fel de substitut pentru viata inti!a. *cestia isi stabilesc li!ita pana la care vor !erge,
aceasta fiind de !ulte ori actul inti! in sine (pe care nu vor sa-l savarseasca pentru a nu
pacatui in fata lui Du!ne"eu). A eleva i!i spunea in ur!a cu ceva ti!p ca se intalneste cu
prietenul sau aproape doar pentru sarut. *dica, se vad, schi!ba doua-trei vorbe si, in rest, se
saruta pati!as ti!p indelungat... dar nu pacatuiesc cum fac altii... +n schi!b, se "plangea" de
!ultele ispite trupesti si de i!aginatia pacatoasa care o chinuia "i si noapte. 1e si!tea departe
de (ristos si oarecu! pe buna dreptate pentru ca spune parintele *rsenie de la
#echirghiol& "...cand te u!pli de pofta trupeasca, +l dai afara din casa ini!ii #ale pe (ristos,
Cel care a "idit-o si a rascu!parat-o".
#raind sau nu in castitate, tanarul are insa de cele !ai !ulte ori senti!entul ca sarutul "nu e
ceva grav si nici periculos... daca stii cand sa te opresti". )ineinteles ca intre un baiat si o fata
care se plac e%ista si atractie fi"ica, caci nu poti sa-ti faci un prieten (o prietena) care nu te
atrage. *ceasta ire"istibila atractie e !anifestarea instinctului se%ual si este !ai agresiv la
baieti decat la fete. De !ulte ori dragostea este confundata cu acest instinct se%ual, de aici
!ultele de"a!agiri senti!entale. +n adolescenta, de !ulte ori, tanarul confunda realitatea cu
ceea ce visea"a. <l este plin de dorinta, de curio"itate si nerabdare, e o lupta in sufletul sau&
pe de o parte pofta din el, pe de alta dorinta de a duce o viata curata, ferita de pati!i. *r vrea
sa fie si cu (ristos si sa i se ingaduie si o aplecare spre sen"ualitate. 0upta duhovniceasca a
tanarului credincios isi pierde din avant atunci cand intra in anturaul unor prieteni cu vederi
!ult prea !oderne. < nevoie ca tanarul credincios sa se insoteasca cu cei ce gandesc ca el, !ai
ales daca se si!te labil, usor influentabil. .u este vorba aici de a fugi de lu!e, de a te
insingura, ci de a de"volta prietenii cu persoane care gandesc, si!t in acelasi fel, care au
aceleasi preocupari.
1punea! si in alt conte%t ca daca esti o fata tanara si credincioasa, dar te i!prietenesti cu un
tip cool, tare ca cei din recla!e, care nu tine cont de o minima moralia (nu e ce vrei, insa nici
singura nu-ti place sa fii), dar care iti respecta dorinta de a te pastra curata pentru nunta,
intalnirile cu acesta se pot transfor!a in preludii nesfarsite, in saruturi pati!ase. #otul pare in
regula dar nu este, pentru ca sarutul devine acu! substitut pentru viata se%uala.
+n principiu, fiecare ar trebui sa fie sincer cu sine si cu celalalt si sa stie care este li!ita, care
gest e nascut din iubire si care din pati!a, din pofta trupeasca. Cand e sinceritate si dragoste
trebuie sa ai puterea de a spune celuilalt& "!a tulbur, i!i tulbur !intea". )ineinteles ca se cere
un anu!it stadiu duhovnicesc, dar ideea e lesne de inteles pentru oricine. 2n coleg de
facultate, foarte sincer si deschis, !i-a spus odata ca i-a !arturisit prietenei ca sarutul il
tulbura foarte tare, ca il aprinde de pofta si ca ar fi bine sa evite pentru o vre!e acest gest, sa
8
se inta!ple !ai discret, !ai rar. * inteles foarte bine si el, dar si ea, ca nu trebuie sa se oace
cu focul. Cand vanturile sunt puternice, pe vre!e de arsita, focul aprins in padure se i!prastie
repede. <l se stinge cu apa, nu cu !ateriale infla!abile.
Cand vorbi! cu tinerele fete despre !achia, nu e intelept si pedagogic sa le da! ideea ca ar
fi un pacat sa vrea sa fie fru!oase, sa placa celorlalti prin fru!usetea chipului lor. 0e pute!
inde!na sa fie cat !ai naturale cu putinta. #ot astfel, e de!orali"ator a vorbi i!potriva
sarutului cu vehe!enta si fara nuantare. Daca spui unui tanar sa nu se sarute se indareste si se
indepartea"a voit de )iserica gasind-o traditionalista, conservatoare B in sens rau, bineinteles.
< preferabil sa le vorbi! deschis, sincer, spunandu-le ca daca observa ca !intea o ia ra"na, sa
incete"e, !ai ales in posturi. <ste si un bun prile duhovnicesc de a tre"i interesul pentru
invatatura ascetica despre "pa"a !intii". <u inca !ai cred ca unii se pot saruta fru!os, curat.
+n ur!a cu aproape noua ani aflandu-!a in !ie" de noapte la o !anastire, la un parinte
i!bunatatit B ieroschi!onah, a! cercetat dintr-o prea !are curio"itate ce sfaturi le-a dat
parintele celor ce au venit... in doi B adica i!preuna ca prieteni B referitor la sarutul intre
tineri. *! observat ca unora le-a inter"is (cu blandete, cu apropos) sa se !ai sarute, iar altora
le-a spus ca nu este nici o proble!a. M-a !acinat, la !o!entul acela, foarte !ult raspunsul
parintelui. Ma intreba!, de ce ? De ce nu acelasi sfat la toti?97?: *! inteles !ai tar"iu ca unele
dintre cupluri au ca"ut in desfranare. Deci, din discutiile avute cu perechile respective,
parintele intelesese ca sunt ispitite de cele ale desfranarii, ceea ce s-a si va"ut !ai apoi, de
aceea le-a spus sa nu se !ai sarute. Cuplurile care pri!isera ingaduinta i-au inspirat probabil
parintelui o !ai !are ase"are sufleteasca si dragoste curata. )ineinteles ca e o sabie cu doua
taisuri, si ca, lucru la!urit, nu pute! fi de acord cu saruturile cele nesfarsite, pati!ase
(denu!ite generic french %iss).
1aruturile "nesfarsite" sunt fara indoiala pacatoase, i!pulsurile erotice fiind declansate prin
si!tul tactil !ai !ult decat prin cel vi"ual, chiar daca sunt aparent... ador!ite si tinute in
frau. Parafra"and cuvantul lui (ristos& &u insa va spun voua' (a oricine se uita la femeie!
poftind-o! a si savarsit adulter cu ea in inima lui (Matei @, ;E), pute! spune ca cine saruta
fe!eie (sau barbat), poftind-o, a si savarsit adulter. )ine ar fi, desi cred ca-i cuvant greu
acesta, sa-ti saruti prietenul (prietena) cu! ai saruta o icoana, adica cu gingasie, cu sfiala, cu
adevarata dragoste si fara pofta... 1a ave! puterea de a recunoaste cand iubirile si gesturile
noastre sunt desacrali"ate sau chiar pier"atoare de suflet. +conografia ortodo%a accepta, chiar
daca unora pare necuviincios, icoana Dreptilor Parinti +oachi! si *na sarutandu-se. 1criptura
insista pe sarutarea sfanta (ve"i si icoana 1fintilor *postoli Petru si Pavel)& Salutati-va unii pe
altii cu o sarutare sfanta (+ Corinteni 7C, ;D6 ++ Corinteni 7=, 776 $o!ani 7C, 7C).
+n alta ordine de idei, pe buna dreptate li!ba ro!ana face distinctia intre sarut si pupat (o
spune si parintele 1avatie in O pogorare la iad). *sa cu!, de altfel, face distinctie intre
feciorie si virginitate. -ecioria e !ai !ult decat virginitate, nu este doar o stare trupeasca ci,
!ai ales, una sufleteasca. De aceea nu ne suna placut engle"escul )irgin *ary. .e a!inti! si
de cuvantul 1fantului 'asile cel Mare care spunea "fe!eie nu a! cunoscut, dar fecior nu sunt".
.u e usor sa fii adolescent. .u e usor nici sa fii crestin. .ici viata nu e usoara, dar e lu!inoasa
si capata sens doar in (ristos.
$eco!anda! tuturor sinceritate cu sine, cu prietenul de se% opus si cu duhovnicul. #anarul
care va face asa cu! socoteste, fara discerna!ant, va trebui sa dea sea!a de faptele sale.
Daca va asculta de altul, adica de duhovnic, chiar daca ii pare nepriceput, va da acela sea!a.
.u stiu care din acestea doua e !ai grea. *scultarea e !ai grea, dar e !antuitoare.
9
.adaduiesc ca prin acest cuvant nu ne-a! propovaduit pe noi insine! ci pe $ristos +isus!
omnul (++ Corinteni ?, @).
NOTE:
97: *dolescentii sunt target-ul !ultor reviste& Bravo! Bravo Girl! (ool! (ool Girl! ,opcorn...
#oate publicatiile tinerilor au pagini>rubrici de se%ualitate, iar raspunsurile specialistilor,
!edici si psihologi, la intrebarile tinerilor par a avea un nu!itor co!un. *proape toate
pre"inta ca firesti& inceperea vietii se%uale la varsta adolescentei, !asturbarea ("care apare
inca din copilarie!"), recurgerea la avort etc. +ntrebarile sunt uneori socante si bineinteles ca
raspunsurile sunt !ai intotdeauna lipsite de discerna!ant, duhovnicesti nici nu se poate pune
proble!a a fi... < ingro"itor ca target-ul acestor reviste coboara pana la 8-7D ani, eu insu!i
va"and elevi din ciclul pri!ar achi"itionand Bravo. Ce invata acestia !ici pentru care s-a ertfit
(ristos din revistele adolescentine? +ata cateva te!e se%uale& "1ecretele e%citatiei", ",hidul
iubirii rapide", "1arutul perfect", "Arientarea se%uala", "Anania B un oc al se%ualitatii" (cu foto
!ai !ult sau !ai putin e%plicite), "Po"itiile se%uale", "One-night-stand-ul" (relatia se%uala de o
noapte) cu pre"entarea avantaelor si de"avantaelor, etc., etc. ... #iraele sunt a!etitoare,
de !ulte ori o editie a bilunarului Bravo sare de 7DD.DDD de e%e!plare. Din ce a! putut
observa, ca si profesor, pot spune ca in !edie =-? elevi dintr-o clasa cu!parau si colectionau
revista, insa, in pau"e, adunati in grupuri, o citeau si o discutau intreaga clasa de =D de elevi...
*sa ca pute! spune, fara sa e%agera!, ca nu!arul real al celor ce citesc Bravo, dar si alte
reviste tineresti, este apro%i!ativ de un !ilion.
9;: 'ictor )odo, 1orina )odo, &ducatia armoniei sexuale, <ditura Dacia, Clu .apoca, ;DD;, p.
CE.
9=: +bide!.
9?: 'e"i artic. din -iua& ",uvernul )lair incuraea"a se%ul oral la copii"6 aceasta idee fiind o
parte a unui progra! prin care se doreste reducerea nu!arului de sarcini nedorite in randul
tinerilor (ve"i http&>>FFF."iua.ro>archive>;DD=>D;>;;). *u fost si parinti care s-au
scandali"at, dar nu pentru i!oralitatea acestei practici, ci pentru faptul ca nu pare a fi intru
totul o solutie viabila, ca aceasta practica nu-i va opri de la se%ul nor!al....
9@: Celor ce au vre!e de citit si dragoste de (ristos le reco!and espre inselare, 1fantul
+gnatie )riancianinov.
9C: Aops, Pops, 1pic4 sunt cateva dintre trupele de !inore care se unduie pe #'.
9/: 2nele vedete ,layboy au recunoscut ca oferta de a po"a in revista li s-a facut inainte de 7E
ani, apoi, dupa i!plinirea !aoratului au purces la reali"area pictorialelor pentru revista (ve"i
ca"ul *ndreea *ntonescu, e%-*ndrG). De nurii !inorelor se folosesc insa si alte publicatii care
nu intra sub incidenta eroticului, dar cochetea"a cu el.
9E: Din conferinta ,uterea duhovniceasca a deznadejdii, *lba +ulia, Postul Craciunului, ;DD=.
1ursa& +nternet.
98: "Preacuviosul Martinian a fost din Ce"areea Palestinei si a inceput sihastreasca traire pe
cand era in varsta de optspre"ece ani, petrecand prin pustii si prin !unti. 1i plinind in sihastrie
doua"eci si cinci de ani, printre alte !ulte ispite a fost supus si la aceasta ispita a celui
viclean& o fe!eie desfranata, i!bracandu-se in haine de o! sarac, a venit la !untele acela
10
unde se gasea sfantul6 si daca a inserat, a inceput a plange, ca si cu! adica s-ar fi ratacit si s-
ar fi te!ut sa nu o !anance fiarele, daca ar ra!ane afara. Deci se ruga de sfant sa o
pri!easca inauntru in chilie si sa nu o lase sa fie !ancata de fiare. +ar el, va"and ca nu e cu
putinta a o lasa afara, a pri!it-o inauntru, si el se duse in chilia cea !ai ascunsa a lui. +ar
di!ineata va"and-o cuviosul schi!bata la infatisare (caci purta acu! i!braca!inte fe!eiasca
fru!oasa, cu care se i!podobise peste noapte), a intrebat-o cine este si pentru ce a venit
acolo. Dar ea, fara de rusine, a "is& HPentru tine!I. 1i defai!and viata sihastreasca, si
adaugand ca toti dreptii cei de sub 0ege s-au bucurat de petrecerea laolalta cu fe!eile, il
inde!na sa se apropie de ea. Cuviosul putin cate putin indemnandu-se si subjugat fiind era
gata sa cada in pacat; a fost tras inapoi de la cadere prin dumnezeiescul har. 1i, aprin"and
!ulte gatee (vreascuri, n.n.), a sarit in !ilocul focului, doenindu-se si "icand-si& e vei
putea sa rabzi! "artiniane! focul gheenei lasandu-te in voia poftei rusinoase! supune-te
femeii#. 1i asa ar"andu-se pe sine si s!erind salbaticia trupului, pe fe!eia care se inteleptise
va"and acestea, a tri!is-o la !anastire. +ar el, vindecandu-se de ranile focului si fiind dus cu
barca de un corabier, a auns la o stanca din !are, care era departata de uscat cale de o "i, si
a locuit "ece ani acolo, fiind hranit de acel corabier. 1i iarasi a plecat de acolo, pentru ca o
fata scapata pe o scandura dintr-un naufragiu a auns pana la stanca pe care se gasea el.
Cuviosul scotand-o din !are, a plecat de acolo zicand ca nu poate sta laolalta iarba uscata si
focul. 1i sarind in !are, cu autorul unor delfini, care l-au luat pe spate, a auns la uscat. De
acolo a trecut prin !ai !ulte cetati "icand& H-ugi, Martiniane, ca nu cu!va iarasi sa te aunga
ispitaI (caci asa hotarase sa-si petreaca si cealalta ra!asita a vietii), a sosit la *tena. 1i aici a
ador!it in Do!nul, invrednicindu-se a fi ingropat cu !are cinste de episcopul locului si de tot
poporul. +ar despre cele doua fe!ei, se "ice ca& cea dintai s-a dus la !anastire si traind acolo
in curatie, s-a invrednicit a face !inuni6 iar cea de a doua, a ra!as pe acea stanca din !are
pana la sfarsitul vietii, i!bracata cu hainele barbatesti pe care i le-a dat corabierul" ()ietile
Sfintilor de peste tot anul, <ditura )iserica Artodo%a, *le%andria, ;DD;, p. ;CC).
97D: (rampeie de viata. in invatatura ,arintelui &pifanie +. /eodoropulos, 1chitul ro!anesc
0acu, 1fantul Munte *thos, ;DDD, p. 7;=.
977: +n vechile carti ortodo%e nu se gaseste sintag!a "fiul risipitor", ci "fiul curvar". #er!enul
"risipitor" este foarte general, inse!nand cheltuitor, nechib"uit si nu e inteles de tot o!ul
vre!urilor noastre cu se!nificatia lui pe care o da te%tul biblic. .u e grav faptul ca fiul din
<vanghelie era risipitor (cheltuitor), caci putea sa-si risipeasca averea facand !ilostenii, cu!
au facut !ai tar"iu !ulti 1finti Parinti ai )isericii noastre, ci faptul ca i-a risipit cu
desfranatele. Conclu"ia pildei e ca fiii desfranati sunt asteptati de catre #atal iubitor sa-si vina
in fire. <i devin ceea ce au fost !ai inainte si li se reda de!nitatea de fii. *sta e !area taina a
crestinis!ului& celor care se intorc la (ristos, nu li se po!eneste trecutul. <i sunt considerati
oa!eni noi transfigurati de harul lui Du!ne"eu.
97;: 1fantul +oan 1cararul, in #lorilegiu filocalic, <ditura (erald, )ucuresti, p. 7=?.
97=: "Pentru a pastra harul Duhului 1fant, trebuie sa nu pri!i! nici un gand care nu-+ place lui
Du!ne"eu", ne spune 1taretul 1iluan.
97?: "*se!anarea nu insea!na identitate. 1unte! atat de particular a!prentati, incat a crede
ca acelasi pacat, savarsit de !ai !ulti oa!eni, ar putea fi vindecat prin aceeasi reteta, nu este
decat o grava si profunda eroare... *ceasta e pri!edia stereotipiei duhovnicesti..., a
necercetarii atente, prin particulari"are, a fiecarui o!..." (C. C. Cio!a"ga, 0ucrarea, <ditura
Jiua, ;DD?, p. E8).
11
<< De ce cad, uneori, cei duhovniceti?! >>
(unui frate care intreaba)
Din scrisoarea ta inteleg ca ai un prieten deosebit. <ste cel !ai serios dintre toti prietenii tai.
<ste foarte atent cu viata sa duhovniceasca. Merge cu regularitate la 1fanta 0iturghie,
posteste, se roaga cu bucurie (cu $ugaciunea lui +isus, dar si cu acatiste si catis!e din Psaltire),
citeste carti duhovnicesti, auta pe oricine ii cere autorul. * fost si ra!ane in continuare un
!odel de ase"are sufleteasca, chiar daca ai aflat de la cineva ca a trecut printr-o cu!plita
cadereK, ai aflat ca o buna perioada de ti!p a trait in concubina. .u in alte ti!puri, ci acu!,
de curandK <sti sigur ca la !iloc nu-i vorba de nici o !inciuna, desi, spui ca ti-ai fi dorit sa
fie.
#e tangui si plangi pentru el, pentru durerea ini!ii lui, pentru teribila lupta de a iesi din
pati!a, pe care, desi nu ti-a !arturisit-o, o banuiesti prea bine caci Lcine cade de sus, se
loveste !ai tareM. -erice de tine ca ceea ce se considera a fi, de obicei, pricina de udecata
sau s!inteala, la tine a devenit pricina de plans pentru aproapele. Ma bucur sa descopar o
dragoste asa de !are si i!plinirea unui cuvant al Catehis!ului& LMantuitorul fericeste nu
nu!ai pe cei ce-si plang pacatele proprii, dar si pe cei care-si frang ini!a si plang pentru
pacatele se!enilor lor, rugand pe Du!ne"eu sa le dea caintaKM97@:. +nsusi Mantuitorul 1-a
intristat si a plans pentru pacatele celor din +erusali!, din Capernau! si din alte cetatiK
*postolul Pavel, la randul sau, ne indea!na sa plange! cu cei ce plang, cu cei in suferinta (cf.
$o!ani 7;, 7@).
Caderile celor duhovnicesti, intr-adevar, nu sunt si!ple caderi. *cestia stiu prea bine ce
insea!na pa"a !intii, ispita, pacat, udecata, $ai si iadK
*i !ai aflat ca intre ti!p fratele s-a !arturisit si, cu !ila lui Du!ne"eu, s-a indreptat. 1lava
Do!nului! Ma intrebi cu! a putut sa cada intr-un pacat asa !are o persoana foarte angaata in
viata duhovniceasca?
(at sunt de necercetate judecatile 0ui si cat de nepatrunse caile 0ui ($o!ani 77, 7=). .oi
pute! sa cerceta! !otivul caderii, dar nu!ai Du!ne"eu stie cau"a tuturor lucrurilor. .u!ai <l
stie !otivul pentru care a ingaduit aceasta. Daca-ti spun ca a ca"ut din lucrarea diavolului
poate i!i vei replica& L)anuia! asta!M Mai !ult, raspunsul acesta pare a fi uneori varianta
si!plista de a la!uri proble!ele duhovnicesti. 1i!plista si deloc profilacticaK
Discuta! deuna"i in redactie o proble!a ridicata de unii tineri apropiati de )iserica& L< o!ul
capabil de orice fapta? Poate el cadea in orice pacat?M
+ata ce spune 1fantul Macarie <gipteanul intr-o o!ilie de-a sa& L*! intalnit deseori printre frati
pe unii care au pri!it atata har si bucurie, incat ti!p de cinci sau sase ani spuneau ca pofta s-a
stins in ei. Dar dupa aceasta, pe cand socoteau ca s-au eliberat definitiv de ea, rautatea, care
era ascunsa, s-a tre"it in ei si au fost !istuiti de pofta, incat se intrebau ui!iti& de unde a
venit dupa atata ti!p, atata rautate asupra lor? De aceea, in !od firesc, ni!eni dintre cei cu
!intea intreaga nu indra"neste sa spuna& *vand harul in !ine, sunt liber fata de pacat6 ci,
a!bele realitati harul si pacatul lucrea"a intru !intea !ea. Cei ce n-au e%perienta lucrurilor,
pe cand harul lucrea"a cat de cat in ei, socotesc ca dea au invins, ca sunt crestini desavarsiti.
<u, insa, "ic ca asa stau lucrurile& dupa cu! atunci cand soarele stralucind pe cer, in aer curat,
vin in urul sau norii si il acopera, intunecand va"duhul, fara insa sa-l vata!e, pentru ca el
12
ra!ane intreg in lu!ina si in ele!entul sau6 la fel stau lucrurile si cu cei ce nu sunt cu
desavarsire curatiti6 desi traiesc in harul lui Du!ne"eu, ei sunt stapaniti in adancul lor, de
pacat. <i au porniri naturale si ganduri puternice pentru Du!ne"eu, dar nu sunt cu totul de
partea bineluiM97C:.
Deci, cinci sau sase ani pofta s-a stins in ei, nu !ai aveau nici o pati!a, si totusi pati!ile au
navalit din nou asupra lor. Caderile usoare in urcusul duhovnicesc, pentru cei ce s-au hotarat
pentru aceasta cale, sunt aproape inevitabile... Desfraul e insa o cadere grava ce poate fi
evitata. <l este o for!a de aposta"ie, !ai ales in situatia in care ai cunostinta cea buna.
Pati!a aceasta Ltradea"aM e%istenta unei vointe slabe, caci, sti! bine, (ristos nu ingaduie sa
vina asupra noastra ispite !ai !ari decat pute! duce. 1fintii, desi au ca si noi fire
neputincioasa, au insa vointa buna, cuget bun. Aare crede cineva ca 1fantul 'italie (;; aprilie),
cel care !ergea noaptea la bordel pentru a !arturisi prostituatelor invatatura lui (ristos si a le
che!a la pocainta, nu avea instinct se%ual? *vea cu siguranta, dar inainte de orice avea vointa
bunaK
Patericul spune, pe de alta parte, ca pati!a in o! nu este niciodata Lo!orataM, ci doar
Lador!itaM prin !ila si lucrarea lui Du!ne"eu97/:. < vorba aici de o alta nuanta, insa !esaul
e acelasi& ni!eni niciodata sa nu se creada nepati!itor! Multi Parinti spun ca, fara harul lui
Du!ne"eu, o!ul poate cadea chiar si in neputinte si pati!i pe care, de obicei, le stapaneste
cu strasnicie. Cu toate acestea socotesc ca sunt atatea fapte nefiresti, i!orale, chiar
scabroase, pe care !oda sau !ass-!edia de a"i le pun pe taraba, insa cel cu buna-cuviinta,
crescut fru!os, nu va cadea, pentru si!plu !otiv ca nici !acar nu gandeste ase!enea caderi
sau chiar ii displac total. Ca sa faci pacatul, inainte de toate, trebuie sa-ti placa sa-l faci.
Probabil ca prietenului tau, ca"ut si ridicat, i-a placut pacatul si, totodata, a fost scarbit de
caderea sa, ca si odinioara -ericitul *ugustin.
Cu! a putut sa cada prietenul tau intr-un pacat asa !are, el, iubitorul de Du!ne"eu, care
trebuie sa fi fost de"gustat de pacat, de lucrarea diavoleascaK? Ce a putut indeparta harul
incat fratele sa cada in pacate de rusine?
1a ne a!inti! de caderea $egelui David. 1pun Parintii ca s-a datorat unui gand se!et& L.u voi
cadea in veacM. Mandria indepartea"a lucrarea harului du!ne"eiesc, s!erenia ii arde pe
de!oni, spun in esenta cartile duhovnicestiK Cred ca s!erenia e !ai i!portanta decat asce"a
si, daca n-o ave!, Du!ne"eu ne lasa sa cade! in pacate ca sa ne vede! neputinta si sa ne
s!eri!. +n !ulte ca"uri, !andria poate face !ai !ult rau decat desfranarea. Cred ca fiecare
trebuie sa ne cunoaste! li!itele, sa vede! cati talanti ave!, sa nu incerca! sa face!
nevointe peste puterile firesti. Du!ne"eu nu ne cere !ai !ult decat pute! sa face!, asa cu!
spune si parintele *rsenie )oca in (ararea +mparatiei& L+n fiecare o! este inchisa o !asura a
lui, dupa cu! ne asigura si 1fantul Pavel ($o!ani 7;, =)6 peste aceasta !asura sa nu treaca
ni!eni. *ratarea si i!plinirea in firea noastra a tuturor darurilor nasterii noastre de sus, din
Duhul 1fant, e ceea ce nu!i! desavarsirea, cea la !asura fiecarui ins. -iecare e in"estrat si
tri!is sa i!plineasca un rost al lui Du!ne"eu in oa!eni. De"velirea si intelegerea acestui rost
sau destin ascuns in noi, in fiecare, dupa atotstiinta de !ai inainte a lui Du!ne"eu, nu poate fi
de"gropat fara cunostinta si luarea a!inte a unui duhovnic iscusit, care are gria si !estesugul
sa inlature toata piedica si nepriceperea, ca sa poata avea loc de ele voia cea buna a lui
Du!ne"eu, care era ascunsa in tineM97E:.
Desavarsirea, cea la !asura noastra, asta trebuie sa cauta! in noi insine, ascultand de
duhovnicul nostru. 1i !ie !i s-a inta!plat sa incerc sa fac !ai !ult decat era! in stare si de
fiecare data !-a costat. .u pute! toti sa face! nevointele pe care le fac unii sfinti B nu
trebuie sa ne intrista!, Du!ne"eu nu ne cere asta B trebuie sa nu lenevi!, sa ave! !intea
trea"a, sa face! ceea ce sunte! in stare.
13
Din pacate e%ista astfel de caderi, a! cunoscut si eu persoane care au avut caderi !ari dupa
niste eforturi duhovnicesti deosebit de !ari, poate e%agerat de !ari. Desigur, (ristos stie ce
este in sufletul fiecaruia, cata sinceritate are in dorinta de a se apropia de Du!ne"eu. <l nu
paraseste niciodata pe cei ce il cauta cu ini!a curata.
Pe de alta parte, viata curata nu se castiga de a"i pe !aine, a"i sunt pacatos, !aine sunt sfant
(decat in ca"uri e%ceptionale). #rebuie sa recunoaste! ca pacatul este in noi dupa cu! scrie si
1fantul *postol Pavel ($o!ani /, 7?-;@) si, deci, fiind in noi ave! de luptat cu el pana la
!oarte, desi ave! harul pe care il pri!i! prin 1fintele #aine. +nsa LKcei care "ic ca pacatul nu
este in o! se asea!ana acelor oa!eni care, inghititi de valuri, nu recunosc acest lucru si "ic&
Am auzit un vuiet de ape. <i sunt inghititi de valurile rautatii si nu recunosc ca pacatul e in
!intea si in cugetele lor. 2nii dintre acestia sunt dotati cu intelepciune si vorbesc !ulte lucruri
interesante, dar vorbirea lor nu este dreasa cu sarea cea cereasca. <i povestesc despre cina
i!paratului, fara sa fi pri!it sau sa fi gustat ceva din eaM978:.
Caderea !ai poate veni din neascultare fata de duhovnic. 'ai !ieK 1unt !ulte e%e!ple de
caderi din pricina neascultarii si in Pateric. 1pui ca fratele are duhovnic iscusit. < !are lucru,
caci nu e chiar usor sa gasesti un duhovnic iscusit.
$evenind la fratele, i!portant este ca el nu a de"nadaduit, ca s-a ridicat si !erge !ai
departe. * biruit (ristos in ini!a 0ui B caci fratele 0-a che!at, cu siguranta, de !ulte ori pe
ti!p de pace, in vre!ea "ilei sau in cea a noptii. * biruit nadedea in !ila lui Du!ne"eu,
singurul care infranea"a firea. 1pune 1fantul +oan 1cararul& L$abdator este lucratorul care nu
cade, sau isi castiga! din caderi biruinteM9;D:. Doa!ne fereste insa a ne arunca noi insine in
pacat pentru o pocainta !ai bunaK *sta ar fi o !are ratacire.
*s !ai face o preci"are, si te rog sa !a ierti pentru ea, dar ti-o spun pentru ca a! au"it-o si eu
de la duhovnic si !-a! folosit. .u !ai asculta ce "ic altii in astfel de situatii, o fi, n-o fi
adevarat B nu sti!! Cine asculta vorbele de rau fata de aproapele sta de vorba cu dracii!K .-ai
au"it de oa!eni care se iubesc, locuiesc sub acelasi acoperis si traiesc in castitate? 2nii se si
casatoresc pentru a nu da prile de udecata. Aricu! fratia ta nu l-ai udecat si asta-i foarte
i!portant.
1a presupune! ca totul e adevarat. .u-i vorbi prietenului tau niciodata de caderea lui.
#recutul din care el s-a ridicat nu !ai e%ista. Du!ne"eu a uitat pacatul lui, uita-l si tu.
*!inteste-ti ca Lnoi-ceilaltiM doar in aparenta sunte! curati si roaga-te din ini!a spunand&
LDoa!ne, iarta-!a si pe !ine si pe prietenul !eu!M.

97@: (redinta ortodoxa, <ditura Mitropoliei Moldovei si )ucovinei, +asi, 788C, p. ?7@.
97C: 1fantul Macarie <gipteanul, Scrieri. Omilii duhovnicesti, P1) =?, <.+.).M.).A.$., pp. 7/8-
7ED.
97/: 1e spunea despre un batran, ca a facut cinci"eci de ani, nici paine !ancand, nici vin band
degrab si "icea ca a o!orat curvia si iubirea de argint si slava desarta. 1i a venit la el avva
*vraa!, au"ind ca a spus acest cuvant. 1i i-a "is lui& tu ai spus cuvantul acesta? * raspuns
batranul& da. $i i-a zis %vraam: iata! intra in chilia ta si gasesti pe rogojina ta o femeie; poti
sa socotesti ca nu este femeie& 'aspuns-a batranul: nu! dar ma lupt cu gandul sa nu ma
ating de ea( %tunci a zis %vraam: iata! n-ai omorat patima! ci este vie; dar este legata( +arasi
cand u!bli pe dru!, ve"i piatra si harburi, iar in !ilocul acestora, aur6 poate !intea sa
14
socoteasca pe acesta ca pe acelea? Jis-a batranul& nu, dar !a lupt cu gandul sa nu-l iau pe el.
1i a "is *vraa!& iata este vie pati!a, dar este legata. Mai departe, "ice iarasi avva *vraa!&
iata, au"i despre doi frati, ca unul te iubeste, iar altul te uraste si te vorbeste de rau. De-or
veni la tine, ii ai deopotriva pe a!andoi? $aspuns-a batranul& nu, dar !a lupt cu gandul sa fac
bine celui ce !a uraste ca si celui ce !a iubeste. Jis-a avva *vraa! lui& apoi iata ca sunt vii
patimile! dar sunt numai legate de sfinti (,atericul egiptean, *lba-+ulia, 788?, pp. =@-=C).
97E: Parintele *rsenie )oca, (ararea +mparatiei. 1ursa& http&>>FFF.nistea.co!>boca.ht!
978: 1fantul Macarie <gipteanul B Scrieri, Omilii duhovnicesti, P1) =?, <.+.).M.).A.$., pp. 7/C.
9;D: 1fantul +oan 1cararul in #lorilegiu filocalic, <ditura (erald, )ucuresti, ;DD=, p. 7==.
15
<< Desfrnaii si Preoia >>
"*ai pot sa slujesc lui umnezeu ca preot1"
(raspuns catre un student de la #eologie - Pastorala)

".i!ic sa nu faci fara sfat,
intreaba inainte de orice pe oricine, chiar pe un copil,
rugandu-te lui Du!ne"eu ca sa-ti raspunda prin acela&
+ata dreapta socoteala!"
(1fantul +oan 1cararul)

+deea acestui articol s-a nascut din discutia sincera! deschisa cu un student de la /eologie -
,astorala. Seriozitatea problematicii ridicate m-a facut sa cred ca merita o tratare speciala si
nu doar un raspuns 2evaziv2 la ,osta redactiei9;7:! in nadejdea ca se vor folosi si alti teologi.
,roblema ridicata de studentul teolog se refera strict la pacatul desfranarii pe care l-a
savarsit demult! dinainte de intrarea la /eologie! cand nu ajunsese la cunostinta adevarului!
un pacat mai vechi! spovedit si nerepetat! pentru care a varsat lacrimi. *ai apoi! studentul s-
a invrednicit si de impartasirea cu Sfintele /aine.
2Stiu ca Sfintii ,arinti sunt categorici! insa vedeti vreo sansa sa pot sluji lui $ristos ca preot12
intreba studentul aproape plangand. (oncret! cel ce a desfranat si s-a pocait mai poate primi
hirotonia1

+ntr-adevar, desfranarea este unul din i!pedi!entele la preotie, dupa cu! spune si 1fantul
1i!eon al #esalonicului& "...cel ce curveste dupa bote" sau a avut tiitoare nu poate sa fie
arhiereu, preot, diacon sau altceva din randuiala preoteasca"9;;:. #ot astfel se e%pri!a +oan
Postitorul, Marele 'asile si nu nu!ai ei& "Cel ce a curvit !acar o data, preot sa nu se faca".
+!pedi!entele la preotie sunt, de altfel, !ult !ai !ulte, dar nu le vo! po!eni acu!.
#rebuie sa-ti !arturisesc ca a! si!tit ca vrei, desi nevrednic fiind, sa te apropii de preotie din
dragoste pentru (ristos si pentru oa!eni si nu pentru alte pricini nebinecuvantate. Cand ai
a!intit de -ericitul *ugustin a! si!tit ca vrei sa spui "ar trebui sa se poata, vreau din tot
sufletul sa-+ sluesc 0ui"...
<%ista acel canon care se refera la fostii pagani, carora prin bote", li se iarta desfranarile si pot
sa se faca preoti9;=: (e si ca"ul -ericitului *ugustin, care-si !arturiseste in (onfesiuni - +++, 7 -
viata desfranata, si care dupa convertire va aunge episcop). +ata, deci, ca bote"ul sterge
desfranarea. 0ogica e si!pla, paganul (necrestinul) desfranand nu se leapada de (ristos pe
16
care nu-0 stie. Celui bote"at, crestinului adica, desfranarea i se socoteste ca o for!a de
aposta"ie, el intinea"a haina bote"ului. 'ede! dar ca i!pedi!entul nu sta in intinarea
trupului, ci in vointa. Cel care a putut sa schi!be !angaierile harului pe !angaierile unei
fe!ei, nu prea !ai are ce sa faca in altar. Cu toate ca si pentru acesta este pocainta. #u, care
ai pri!it bote"ul de !ic, dar nu ai avut cunostinta cea buna, traind intr-o fa!ilie si intr-o
societate care nu pun pret pe invatatura crestina, !ai rea decat cea pagana, socotesc ca poti
fi udecat precu! paganii, !ai ales ca - i!i a!intesc cand !i-ai spus - n-ai facut $eligie in
scoala. ,andesc ca tu nu te-ai lepadat de (ristos cand ai facut acel pacat, ci ai ur!at
che!arile firii ca"ute, caci nu!ai (ristos infranea"a firea, noi nu pute!9;?:. Pe ur!a, cand ai
cre"ut, ti-ai indreptat viata, ai aratat ca ai vointa buna. *sadar, canoanele sunt pentru boala
vointei, poate nu atat pentru intinarea trupeasca, pentru ca si paganii s-au intinat trupeste,
dar Du!ne"eu ii face preoti, de se vor indrepta, "pentru ca n-au stiut" . *sa si tu "n-ai stiut".
Desi e%ista un e%e!plu in ,ateric in care se iarta si unui episcop, deci si celui ce a stiut, care,
ca"and in desfranare isi anunta tur!a ca nu !ai e vrednic de o asa !are dregatorie6
credinciosii nu vor insa sa se desparta de arhiereul lor, asa ca parintele porunceste sa treaca
toti cu picioarele peste dansul la iesirea din biserica si doar asa va pri!i sa ra!ana.
Credinciosii fac intoc!ai, iar dupa aceasta se aude glas din cer& "Pentru !ulta lui s!erenie i-
a! iertat pacatul"9;@:. Canoanele in acest ca" sunt insa categorice, toate vorbind de
caterisire9;C:. <le n-au fost desfiintate, ci doar Du!ne"eu a lucrat in !od e%ceptional in acel
!o!ent caci& 0a oameni aceasta e cu neputinta! la umnezeu insa toate sunt cu putinta
(Matei 78, ;C). *cest e%e!plu nu poate fi ustificare pentru desfranarea "in cunostinta de
cau"a"6 daca cineva, acu!, ca si teolog, savarseste pacatul desfraului, nu-l pot vedea preot.
Canoanele sunt categorice. Desfranatul nu-i bun crestin, cu atat !ai !ult bun preot nu poate
fi.
1unt unii care spun ca tunderea in !onahis! lucrea"a si ea in acelasi chip, ca in ca"ul
paganului care pri!este bote"ul. *devarul e ca nu stiu sa fie po!enita aceasta situatie intr-un
canon. De ce a! crede ca cei tunsi in !onahis! pot pri!i !ai usor preotia decat !irenii, oare
e tunderea !ai !are decat pocainta, decat baia lacri!ilor? *r fi o ustificare - !onahul !oare
lu!ii, el ingroapa intreg trecutul, se naste din nou, pri!este un nou nu!e, se i!braca in haina
ingereasca. 1a "ice!, dau un e%e!plu, ca +oan a desfranat, dar +oan nu !ai este, el este acu!
!onahul +oanichie. +oan nu poate pri!i hirotonia, +oanichie insa poate. Aare ieroschi!onahul
Daniil 1andu #udor despre care se spune ca era un dandy al anilor N=D si caruia "i se i!puta,
bunaoara, o tinerete ca! inte!pestiva, aventuroasa si boe!a"9;/: inainte de accidentul
aviatic, era vrednic de pri!irea hirotoniei? Pare-!i-se ca si la parintele Paulin 0ecca, pute!
deduce din unele pagini ale sale, ar fi ca"ut in acest pacat in tinerete.
'orbi! de pocainta, de lacri!i, insa, canoanele spun ca nu-s de auns pentru pri!irea
hirotoniei pentru cel ce a ca"ut in desfrau. #otusi, se naste intrebarea& cu ce e !ai !are
)ote"ul decat Pocainta (Marturisirea) din aceasta perspectiva a curatirii?6 caci, iata, paganul
desfranat care vine la (ristos poate pri!i hirotonia (pentru ca a fost spalat de toate pacatele
anterioare botezului), insa crestinul care a plans pentru pacatul lui, pri!ind bote"ul lacri!ilor,
nu !ai poate pri!i preotia! 1fantul +oan 1cararul spune insa la!urit& "Desi cuvantul e
indra"net, i"vorul lacri!ilor dupa bote" e !ai !are decat bote"ul. Deoarece acela ne
curateste de pacatele noastre de !ai inainte, iar acesta, de cele de dupa aceea. 1i pri!indu-l
pe acela toti ca copii (bote"ul - n.n.), ne-a! intinat dupa aceea6 prin acesta (i"vorul lacri!ilor,
pocainta - n.n.) insa l-a! curatit si pe acela"9;E:. Ce sa !ai vorbesc de pri!irea 1fintei
+!partasanii care e unire cu (ristos... Poti fi gasit vrednic de #rupul si 1angele Do!nului, dar
nevrednic de preotie?
Cine poate spune ca pricepe #ainele Do!nului, cine-0 poate ingradi pe <l? +nima curata zideste
intru mine! umnezeule si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele (Psal!i @D, 77)
spune Psal!istul si noi i!preuna cu el. 1ti! noi cu! lucrea"a Do!nul in ini!a s!erita ce se
17
roaga cu "drobire pentru pacatele savarsite? Pute! noi spune ca nu-l innoieste intru totul pe
cel ce plange, dupa cuvantul 1fantului Pavel& eci! daca este cineva in $ristos! este faptura
noua" cele vechi au trecut! iata toate s-au facut noi (++ Corinteni @, 7/)? "Daca o!ul si-a
spovedit si si-a urat pacatul, acesta se sterge din toate cartile care este scris& si din cartile
dreptatii lui Du!ne"eu, si din cartile firii noastre... *stfel, el nu !ai este po!enit la
udecata"9;8: spune 1fantul #eofan.
'in si pun in cu!pana o istorioara. 1e spune ca un episcop a oprit de la sluire un preot care
ca"use intr-o cursa, pare-se ca i se pusese ceva in bautura, apoi, o fe!eie fara Du!ne"eu a
pacatuit cu el. Preotul nu facuse pacatul cu voie, insa episcopul l-a oprit de la sluire. Dupa
foarte !ulta vre!e in care preotul a plans pentru aceasta rea inta!plare, episcopul il chea!a
sa slueasca si el i!preuna cu soborul la o in!or!antare. 1e spune ca atunci cand preotul cu
pricina a rostit& "...#u esti +nvierea si 'iata..." !ortul s-a ridicat din sicriu. $eplica ierarhului&
"Poate ca Du!ne"eu te-a invrednicit de darul facerii de !inuni, dar 0iturghia nu-ti ingadui sa o
savarsesti". 1i iar revin la pilda cu episcopul din ,ateric si inteleg ca sunt !ulte taine de
nepatruns.
1e poate ridica intrebarea de ce unele canoane se respecta cu acribie, iar fata de altele e%ista
o !ai !are ingaduinta, e%ista un anu!e pogora!ant? Daca udeca! dupa randuielile canonice,
+oan <vanghelistul a fost che!at prea de tanar, "necanonic", la lucrarea apostoliei (arhieriei),
iar 1fantul Petru care se leapada de Do!nul (deci aposta"ia"a) este repri!it totusi in ceata
apostolilor. )ineinteles ca vre!ea apostolica are situatiile ei cu totul aparte si nu trebuie sa le
udeca! astfel.
.u a! in intentie sa cree" confu"ii, ci intentione" sa la!uresc ca proble!a e, in situatia ta, cu
totul alta.
*i pacatuit sau n-ai pacatuit, ai sau nu =D de ani - varsta canonica pentru preotie, asta e o
parte a proble!ei. #oti sunte! nevrednici! Aricat de curat ar fi cineva sluirea aceasta e prea
!are. Daca ne-a! lua dupa vrednicia care se cere, n-ar !ai fi ni!eni preot pe pa!ant.
"De-ai fi curat ca ingerii si sfant ca +oan )ote"atorul, preot nu poti sa fii" spune Parintele
Cleopa citand pe <fre! 1irul9=D:. ,andesc ca daca duhul dragostei te indea!na la plinirea
cuvintelor psal!istului 3avna casei tale m-a mancat (Psal!i CE, 77), doresti a te invrednici de
darul preotiei si, spune 1criptura, bun lucru doresti (cf. + #i!otei =, 7). .u cred ca esti din
aceia care incearca sa puna cu orice pret !ana pe preotie, asta fiind insa o alta proble!a9=7:.
#oti sunt nevrednici, e adevarat ca unii sunt !ai nevrednici decat altii, insa doar unii au
che!are9=;:. Deci, dincolo de toate acestea, ai chemare? Caci daca ai che!are de la
Du!ne"eu, lucrurile se li!pe"esc. +!i a!intesc un cuvant al vrednicul patriarh +ustinian&
"Preotia este o che!are de la Du!ne"eu - 1fantul *postol Pavel spune despre sarcinile preotiei
ca nu se iau de la sine, ci prin che!are9==: (cf. <vrei @, ?). Multi tineri ur!ea"a cursurile de
teologie, dar nu toti vor pri!i preotia, din lipsa de che!are".
Che!area nu-i acelasi lucru cu vocatia. < adevarat ca #eologia este o facultate vocationala6
unii aung aici din vocatie, altii aung sa si-o descopere in vre!ea studiilor, altii sfarsesc
studiile nedand se!ne ca ar avea-o. Cred ca atunci cand Du!ne"eu chea!a pe cineva la
sluirea altarului tine cont de vocatia si de ini!a o!ului. Che!area se vede !ai lesne in ca"ul
hirotoniei intru arhiereu. .u stiu ca un staret de !anastire sau vreun arhi!andrit sa-si depuna
de buna voie, de la sine che!are, dosar pentru hirotonia intru arhiereu.
.u pot sa fiu de acord cu un cuvant al unui profesor de teologie argesean care spunea
teologilor absolventi sa nu creada ca nu au che!are de vre!e ce au absolvit #eologia. .u are a
18
face una cu alta. Daca un tanar teolog se cununa civil, traieste in concubina si face cununia
religioasa dupa o vre!e e se!n clar ca n-a priceput ni!ic din viata crestina, !acar ca a facut
#eologia. Ce sa caute unul ca acesta in sfantul altar?? Cu! sa poata el, fara duh de pocainta, sa
invete pe altii ce-i viata crestineasca? Du!ne"eu care poate toate, nu face insa tot ce poate si
cred ca nu chea!a la sluire pe cel ce n-are un cat de !ic inceput de pocainta. )atranul
Porfirie al grecilor, isi a!intea un ucenic, spunea& "2nii teologi, spune parintele, sunt teologi
doar dupa diplo!a, fiind in realitate niste teologi-neteologhisiti"9=?:.
1unt convins ca arhiereul te va che!a, de va fi de la Du!ne"eu. Cu! afli ca ai che!are?
$oaga-te cu s!erenie si pocainta. $oaga-te cu toata ini!a ta, cu tot sufletul tau, cu tot
cugetul tau Marelui *rhiereu (ristos si daca <l te doreste te va che!a cu siguranta. +nsusi
(ristos 1-a rugat inainte de a che!a pe *postoli. 1i pe noi ne invata sa face! ase!enea&
3ugati pe omnul secerisului ca sa scoata lucratori la secerisul sau (Matei 8, =E). 1pun ca daca
e de la Du!ne"eu episcopul te va che!a. +ar cand te va che!a sa pri!esti. Poate iti pare o
glu!a, cu! sa te che!e toc!ai pe tine?, gandesti cu siguranta ca esti un necunoscut in
!ulti!ea de teologi. +nsa la Du!ne"eu toti sunt cunoscuti... <u stiu !ai !ulte ca"uri din
vre!ea noastra, nu doar din 1criptura, cand episcopul a che!at teologi anonimi in diverse
i!preurari la hirotonie. *! sa-ti relate" doar unul. *! avut un !inunat coleg, parintele
.icolescu +uliu, sluitor in pre"ent la *"ilul de batrani din Pitesti, care dupa o viata intreaga in
care a fost profesor de sport, !ergand cu cativa elevi la Manastirea 1lanic, a fost sfatuit de
Prea 1fintitul Calinic aflat acolo, sa ur!e"e #eologia. 1i-a dorit !ult sa devina preot, insa nu
indra"nea nicicu!. * absolvit #eologia, dar nu indra"nea sa !earga sa ceara hirotonie.
Parintele <piscop insa nu l-a uitat, ci l-a che!at.
+nsa daca vrei sa te duci nechemat, du-te, dar personal nu-ti reco!and! Consulta-ti si
duhovnicul in proble!a aceasta. *sa !a gandesc eu ca e in firea lucrurilor, !ai ales dupa ce !-
a! sfatuit cu preoti cu !ult discerna!ant inainte de a purcede la redactarea raspunsului pe
care !i l-ai cerut, constient fiind ca harul lucrea"a prin preot in chip tainic.
Parintele +lie Cleopa, ur!and inde!nul 1fantului 1i!eon al #esalonicului, daca gasea in
candidatul la preotie un pacat greu, opritor confor! sfintelor canoanelor il tri!itea la
episcop9=@:. +n general, pot sa spun, parintii i!bunatatiti nu dau marturii prea usor, sunt
constienti ca nu-i de oaca cu hirotonia9=C:, preferand, in unele situatii, sa-si tri!ita fiul
duhovnicesc la episcop. *cesta, incunostiintat fiind, poate decide sa-i acorde sau nu dispensa
prin icono!ie duhovniceasca. #rebuie preci"at ca "prin dispensa nu se abroga canoanele, ci
nu!ai se interpretea"a te!porar spre a se aplica de la ca" la ca", in spiritul legii Do!nului si al
)isericii"9=/:.
Parintele *rsenie Papacioc intr-un dialog cu tinerii spunea& "Daca te-ai dus sa ceri un sfat la un
episcop al lui Du!ne"eu, raspunsul vine de la Du!ne"eu prin acel episcop. Daca nu ti-a
convenit, atunci sa stii ca pe Du!ne"eu l-ai clevetit. Deci duceti-va ca la o!ul pe care
Du!ne"eu il tine acolo"9=E:.
Pericolul apare cand teologul vrea sa forte"e !ana si binecuvantarea arhiereului. *dica, se
poate inta!pla - nu "ic ca-i ca"ul tau, si ingaduie-!i sa vorbesc la general de acu! - sa !earga
careva cu dosarul si cererea pregatita, sa spuna episcopului ca-i licentiat, ca are nevasta, iar in
satul lui natal e loc vacant si el e o!ul potrivit. Mai poate adauga si !arturia unui duhovnic
ales anume care sa intareasca faptul ca-i vrednic de preotie si lucrurile se re"olva rapid. De
aceea a! spus ca eu personal n-as reco!anda !ersul la episcop de buna voie si nesilit de
nimeni, pentru ca e%ista riscul acesta, anu!e de a pune proble!a pacatului opritor de la
hirotonie atat de voalat incat sa iasa cu! vrea teologul aspirant si nu cu! vrea Duhul 1fant. <
adevarat ca "Duhul 1fant nu hirotoneste pe toti cu vointa 1a, dar lucrea"a prin toti...."9=8:.
*rhiereul are datoria de a-l cerceta - in lu!ina canoanelor - pe cel ce doreste sa devina preot.
19
.u pun la indoiala vigilenta vreunui episcop, doar !a te! de lipsa de sinceritatea a unora
dintre absolventii facultatilor de teologie.
Cel care, avand i!pedi!ente !aore la preotie, se duce cu dosarul sa pri!easca hirotonie
poate oare spune ca a avut che!are de la Du!ne"eu? 2nde e !arele risc?! 0a intalnirea cu
(ristos la +nfricosatoarea 5udecata... "Ce-ai cautat in altar? Cine te-a che!at!?" Ce poate
raspunde atunci cel neche!at? De aceea, !a repet, vorbeste chiar cu !arele *rhiereu (ristos
proble!a aceasta, ai nadejde9?D: ca Du!ne"eu care stie ini!ile fiecaruia te va che!a prin
episcop daca va voi sa-+ sluesti 0ui astfel, desi, de buna sea!a, sunt !ulte feluri de sluiri.
Cine n-are i!pedi!ente !aore la preotie gasesc ca se poate duce la episcop sa discute despre
o eventuala hirotonie, dupa ce in prealabil a pri!it binecuvantarea duhovnicului. 1pun sa
discute, nu sa !earga sa ceara ca si cu! s-ar cuveni sa pri!easca...
-rate, un lucru stiu, ca dragostea toate le rabda. 1i !ai stiu ca trebuie sa ave! cu totii
dragoste si pocainta, ca dragoste fara pocainta nici nu poate fi. .u contea"a daca eu sau
altcineva le vede pe acestea doua la tine, oa!enii se pot insela. (ristos sa le vada la tine si,
crede-!a, te va che!a.
Daca )unul Du!ne"eu te va invrednici de sluirea altarului nu uita sa !ultu!esti in fiecare
clipa a vietii tale aido!a *postolului Pavel& *ultumesc (elui ce m-a intarit! lui $ristos +isus!
omnul nostru! ca m-a socotit credincios si m-a pus sa-+ slujesc! pe mine! care mai inainte
huleam! prigoneam si batjocoream. /otusi am fost miluit! caci in necredinta mea! am lucrat
din nestiinta (+ #i!otei 7, 7;-7=). +ar apoi nevoieste-te, ca sa faci te!einica che!area si
alegerea ta (cf. ++ Petru 7, 7D).
+isus i-a zis a treia oara' Simone! fiul lui +ona! *a iubesti1 ,etru s-a intristat! ca i-a zis a treia
oara' *a iubesti1 si +-a zis' oamne! /u stii toate. /u stii ca /e iubesc. +isus i-a zis' ,aste oile
*ele (+oan ;7, 7/)

9;7: < vorba de rubrica LPosta redactieiM din sapta!analul Argesul Ortodox.
9;;: 1fantul 1i!eon al #esalonicului apud *rhi!. .icodi! 1achelarie, ,ravila bisericeasca,
editia a-++-a, 788C, p. 8D.
9;=: LCatehu!enii care au ertfit idolilor, apoi au fost bote"ati pot sa fie hirotoniti, ca unii care
au fost spalati de toate pacatele anterioare botezuluiM B *ncira 7;. (*rhi!. .icodi!
1achelarie, ,ravila bisericeasca, editia a-++-a, 788C, p. E/)
9;?: Pe aceasta te!a vorbeste foarte fru!os Parintele 1avatie )astovoi in cartea +ntre #reud si
$ristos, <ditura Marineasa.
9;@: Cf. ,atericul egiptean, *lba-+ulia, 788?, pp. ==/-==E.
9;C: 'e"i 1fantul .icodi! *ghioritul, (arte foarte folositoare de suflet, <ditura <piscopiei,
$a!nicul 'alcea, pp. ?E-?8. 2nii ar putea spune ca aceste canoane referitoare la caterisire s-
au cristali"at chiar in vre!ea scrierii ,atericului insa aceasta nu e logica potrivita. 1i in situatia
descrisa in ,ateric si in intoc!irea sfintelor canoane a lucrat acelasi Duh 1fant.
9;/: $evista 3ost, nr. C > august ;DD=, 1ursa&
http&>>FFF.ro!fest.org>aug;DD=>stcanoni"are.sht!l
20
9;E: 1fantul +oan 1cararul, #lorilegiu filocalic, <ditura (erald, )ucuresti, p. 7=@.
9;8: 1fantul #eofan Javoratul, *antuirea in viata de familie, <d. 1ophia, ;DD?, p. /D.
9=D: Ne vorbeste ,arintele (leopa 4, <ditura <piscopiei $o!anului si (usilor, 788@, p. 87.
9=7: 1unt unii care vad in preotie o afacere (si revista (apital s-a grabit s-o defineasca astfel).
*cestia ar fi in stare sa puna !ana pe preotie cu orice pret. -ereste-te deci de a da bani
pentru hirotonire sau parohie. 1fantul +oan ,ura de *ur spune ca& LMulti au rapit preotia cu
bani, dar n-a fost cine sa-i vadeasca, n-au au"it cuvintele spuse de Petru odinioara lui 1i!on
Magul (-aptele *postolilor E, 7E-;?). *sta nu insea!na ca au scapat de pedeapsa6 vor pri!i o
pedeapsa cu !ult !ai cu!plita decat aceea pe care ar fi pri!it-o pe pa!ant, pentru ca istoria
lui 1i!on Magul nu i-a invatat !inteM (1fantul +oan ,ura de *ur, espre feciorie. Apologia vietii
monahale. espre cresterea copiilor, <.+.).M.).A.$., ;DD7, p. =8). Pentru pacatul si!oniei,
dupa canoane, e%ista un singur fel de pocainta& indepartarea de la sluire ca un neche!at si
nevrednic, caterisirea.
9=;: +ntr-o rugaciune de la Maslu preotul spune& LCare si pe !ine s!eritul si pacatosul si
nevrednicul robul #au, cel incurcat in !ulte pacate si tavalit in pati!ile de"!ierdarilor, m-ai
chemat la sfanta si preainalta treapta a )reotiei, ca sa intru in ceea ce este dincolo de
catapeteas!a, in 1fanta 1fintelor, unde sfintii ingeri doresc sa priveasca si sa auda glasul
<vangheliei Do!nului Du!ne"eului nostru si sa vada cu ochii lor chipul 1fintei 5ertfeKM
(*olitfelnic, <.+.).M.).A.$., 788E, p. 7;E). +ata frate !aretia preotiei. #e inde!n sa citesti si
sa recitesti /ratatul despre preotie al 1fantului +oan ,ura de *ur. *i sa ve"i acolo !aretia si
subli!ul preotiei, !area responsabilitate de care Marele +oan a fugit din tineretile lui.
*nahoretii din vechi!e aveau drept principiu sa fuga de fe!ei ca de foc, unii spuneau ca de vin
sau ca de episcopiK De episcopi fugeau, pentru ca acestia puteau sa-l s!ulga pe !onah din
viata sa !onahala si sa-i confere preotia (cf. 0ucien $egnault, )iata cotidiana a parintilor
desertului in &giptul secolului +), Deisis, 1ibiu, ;DD?, p. @C).
9==: Si nimeni nu-si ia singur cinstea aceasta, ci daca este chemat de Dumnezeu dupa cum
si Aaron (<vrei @, ?). Che!are au avut si profetii 'echiului #esta!ent. *postolii au fost
che!ati, !ai apoi Pavel a fost che!at. +nsusi Mantuitorul a fost trimis. +ata ce spune o profetie
despre Mesia a lui +saia& +ata Sluga *ea pe (are o sprijin! Alesul *eu! intru (are binevoieste
sufletul *eu. ,us-am peste &l uhul *eu si &l va propovadui popoarelor legea *ea (+saia ?;,
7).
9=?: *nastasios 1otirios #"avaras, Amintiri despre Batranul ,orfirie! parintele nostru
duhovnicesc! stravazator si inainte-vazator, <ditura )unavestire, )acau, ;DD;, editia a-++-a
reva"uta, p. ?;.
9=@: Ne vorbeste ,arintele (leopa 4, <ditura <piscopiei $o!anului si (usilor, 788@, pp. 77/-77E.
9=C: Parintele Paisie Alaru de la 1ihla sfatuia pe ucenicii lui care erau la randul lor duhovnici&
LMare atentie pe cine reco!anda! la hirotonie, ca ne asteapta aspra udecata. Ca unii au fost
hirotoniti cu nevrednicie, i!potriva 1fintelor Canoane, si au facut greutati )isericii lui (ristosM
(,arintele ,aisie uhovnicul, <ditura Mitropoliei Moldovei si )ucovinei, +asi, 788=, p. /?).
Despre aceasta atentie sporita vorbesc !ulti parinti, pe care nu-i !ai po!eni! aici.
9=/: *rhi!andrit .icodi! 1achelarie, ,ravila bisericeasca, editia a ++-a, 788C, p. C?.
21
9=E: Parintele *rsenie Papacioc apud uhovnici romani in dialog cu tinerii (editia a-++-a),
<ditura )i"antina, )ucuresti, 7888, p. 7=7.
9=8: *rhi!andrit .icodi! 1achelarie, ,ravila bisericeasca, editia a ++-a, 788C, p. 8D.
9?D: $egretatul Parintele Dionisie +gnat de la Colciu, cel !ai iubit duhovnic ro!an athonit, are
un cuvant care-ti poate da !ulta nadede& L+ntrebare' O alta problema' sunt oameni care au
facut #acultatea de /eologie! dar inainte de a ajunge la umnezeu! poate in adolescenta! au
avut unele caderi trupesti! si si-au pierdut fecioria... (e sa faca1 Sa se gandeasca sau nu la
preotie1 5nii dintre ei au incercat sa se pocaiasca! sa duca viata evlavioasa. (e parere aveti' e
bine sau e rau1 Sfintii ,arinti au zis ca cine nu e fecior nu e bun sa fie preot. ar unii
duhovnici ii trimit pe tinerii care dupa cadere s-au pocait sa isi asume crucea preotiei! numai
pentru a fi de folos celorlalti. uhovnicul spune' 6Ar fi bine sa te indrepti spre preotie...7.
ar Sfintii ,arinti spun altceva. $aspuns& *sa scriu 1fintii Parinti, sigur, asa este hotararea. Dar
duhovnicii !ari si episcopii dupa voia lui Du!ne"eu udeca lucrurile. Daca inta!plator dau in
niste nevoi !ari, ii dau binecuvantare cate unei persoane in felul asta. Dar el singur nu poate
sa ceara lucrul asta. 1i nu poti sa "ici& Lnu-i ni!ic ca a ca"utM. +ntrebare' ar daca episcopul si
duhovnicul judeca totul! si dau binecuvantarea! iar cel in cauza are framantari! nu e sigur ca e
bine sa fie hirotonit! si are ganduri de indoiala1 $aspuns& Daca episcopul si duhovnicul dau
binecuvantarea, atunci acela sa aiba pace& se cunoaste ca a gresit, dar Du!ne"eu l-a iertat,
fiindca a facut ascultare. <piscopul si duhovnicul vad niste greutati !ari, de aceea i-au dat
binecuvantarea6 este nevoie de preot. Pe cine sa tri!ita? < atata lu!e care cere 0iturghie,
cere bote"uri, cere fel de fel de slubeM (Ne vorbesc parinti athoniti, <ditura )unavestire,
,alati, ;DD=, pp. E7-E;). De retinut ca Parintele preci"ea"a ca teologul cu pricina nu poate
cere singur hirotoniaK
22
<< Concubinii, sinceritatea si femeia samarineanca >>
+n ti!pul liber !i se inta!pla sa rasfoiesc diverse reviste !ondene, incerc sa le iau pulsul, sa
inteleg ce se !ai inta!pla prin lu!ea aceasta. +n !ulte dintre aceste reviste de Lhigh-lifeM
(desi high-life s-ar traduce prin Lviata la inalti!eM, la standarde inalte, acolo nu vad decat
viata de os, pa!anteasca, lu!easca, vad neputintele firii noastre laudate si prea!arite).
Citesc, din ce in ce !ai des, prin astfel de reviste, articole si interviuri cu si despre vedetele
noastre autohtone ca nu se !ai pune pret pe casatorie, preferandu-se concubinaul, Lcasatoria
de probaM. Duhul vre!urilor noastre esto!pea"a constiinta crestina6 concubinii nu-si !ai
traiesc pacatul cu sfasiere de ini!a pentru situatia in care se afla si pe care ar trebui sa o
depaseasca. Jeci de cantareti, pre"entatori de stiri si alte vedete #' B !odelele vre!urilor de
a"i B afir!a, spre e%e!plu, cu nonsalanta& Lcasatoria este doar o hartie! ce sa fac cu ea.
Siguranta in relatie se bazeaza pe cei doi oameni implicati! pe cat de mult isi doresc sa fie
bine! nu pe un petic de hartieM. Ma feresc sa insir nu!e, sa le po!enesc aici pentru ca
nadaduiesc ca vor aunge, cu !ila lui Du!ne"eu, la o intelegere crestina a vietii.
#raiul in co!un fara acte, deci si fara binecuvantarea lui Du!ne"eu in #aina Cununiei in fata
1fantului *ltar B subiect discutat si rasdiscutat6 a! !ai scris si eu pe aceasta te!a. Dialogul
dintre teolog si o astfel de persoana Ldeschisa la !inteM foarte previ"ibil, fad, conventional&
L(ristos conda!na desfraul!M, LDar nu desfrana!, noi ne iubi!. Prostitutia este desfrau!M9?7:.
L'a iubiti, dar tot desfranare este, caci nu v-ati unit prin .unta6 chiar daca nu e o relatie pe
bani si chiar daca nu !ai aveti pe altcineva, va iubiti cu pati!a, nu doar prostitutia e pacatM.
LDa, dar noi crede! in Du!ne"eu si-0 iubi! si <l ne iubeste pe noiKM. LDa, dar nu sunteti in
randuiala 0ui, cine-0 iubeste pe Du!ne"eu asculta de poruncile 0uiKM, etc. A situatie de viata
care intristea"a sufletele teologilor nostri sinceri in lucrarea lor, care se si!t de"ar!ati de
neputinta de a arata concubinilor Calea. 1ituatie aproape fara iesire, potentialul dialog sec,
searbadK
+ata insa o pagina nou-testa!entara, arhicunoscuta de altfel, care ne de"valuie atitudinea
corecta pe care trebuie sa o aiba cei (cele) care spun ca n-au nevoie de acte si, i!plicit, de
ritualuri. < vorba de convorbirea Mantuitorului (ristos cu fe!eia sa!arineanca la fantana lui
+acov. +isus ii vorbeste fe!eii de apa cea vie pe care de o va bea cineva nu va !ai inseta in
veac, caci apa aceasta se va face in acela i"vor de apa curgatoare spre viata vesnica (Cf. +oan
?, 7?). Ca sa nu !ai insete"e, sa!arineanca cere aceasta apa de la (ristos, iar *cesta,
ispitind-o, i-a zis' *ergi si cheama pe barbatul tau si vino aici. #emeia a raspuns si a zis' N-am
barbat. +isus i-a zis' Bine ai zis ca nu ai barbat. Caci cinci barbati ai avut si cel pe care il
ai acum nu-ti este barbat. Aceasta adevarat ai spus. #emeia +-a zis' oamne! vad ca /u esti
prooroc (+oan ?, 7C-78).
Ma gandesc ca si fe!eia sa!arineanca si-o fi "is ca n-are nevoie de acte si ritualuri popesti. <a
avea nela!uriri in ceea ce priveste credinta (intreaba pe Do!nul in ce loc se cuvine a se
inchina), insa se-ntelege din cuvantul <vangheliei ca nu punea pret pe randuielile lui Du!ne"eu
si traia ca atare. Dar iata ca +nsusi Du!ne"eu vine la ea si in fata LProoroculuiM ea nu poate sa
spuna& L'in i!ediat cu barbatul !euM, ci L.-a! barbat!M.
(ristos cere de la noi sinceritate6 ne cere sa nu ne !inti! si sa nu ne !ai ascunde! dupa
tertipuri si atitudini la !oda. .oi ne pute! !inti usor pe noi insine, sunte! firi slabe. Mediul
ne influentea"a, high-life-ul o cere, concubinaul e trendy, se poartaK
(ristos striga insa inspre toate aceste vedete concubine care-si povestesc viata si principiile
fara de Du!ne"eu prin reviste& LN-ai barbat8 (sau N-ai femeie8). Cel cu care esti acu! nu-i al
23
tau. 'ino-ti in fire. -ii sincera ca si fe!eia pe care a! intalnit-o odinioara la fantana lui +acov
de langa cetatea 1ihar a 1a!ariei. .u te-a! va"ut in fata 1fantului *ltar cerand binecuvantarea
de a trai i!preuna, in iubire, toata viata. .u te pot lauda, cu! a! laudat-o pe fe!eia aceea.
.u traiesti dupa legea Mea, nu te cunosc pe tineM.
)unul Du!ne"eu sa dea gandul si cuvantul bun al sa!arinencei tuturor celor care cred ca n-au
nevoie de randuielile lui (ristos!
9?7: Despre se%ualitatea pre!aritala scrie pe intelesul tinerilor Danion 'asile in e%celenta
lucrare (artea Nuntii, <ditura <gu!enita, ;DD?, (ve"i cap. espre mirajul sexualitatii). Pe
aceasta te!a !ai reco!and -ericitul *rhi!andrit <pifanie (#heodoropulos), #amiliei ortodoxe
9 cu smerita dragoste, 1chitul 0acu, 1fantul Munte *thos, ;DD7, in special capitolul Necasatoria
si fecioria difera sau se identifica1 (p. ;E si ur!.). *ici cuviosul parinte grec la!ureste ca
desfranare nu e doar relatia inti!a pe bani, ci si Lintregirea dragosteiM unei perechi care se
afla in afara #ainei .untii.
24
<< Reclamele si sufletul nostru >>
")ad ceea ce-mi arati8
Aud ceea ce-mi spui8
(itesc ceea ce scrii si ma intreb' pentru ce1"
(Ca!pania de non-violenta in !ass-!edia sustinuta de #elevi"iunea P*O)

#rai! fara doar si poate intr-o lu!e caleidoscopica, intr-o lu!e poleita, intr-o lu!e
sclipitoare... < de-auns sa deschi"i televi"orul pentru a te convinge de acest lucru. 0a orice fel
de e!isiune te-ai uita, te lovesc din cand in cand... recla!ele. 2neori, di!potriva, a!
sen"atia ca recla!ele sunt intrerupte de frag!ente de fil!... 1-ar parea ca-s bine venite, caci
!ai afli lucruri noi si utile, ca de e%e!plu& trebuie sa arunci periuta cat !ai repede, pentru a
nu da nas in nas cu virusii, sa-i "lucre"i" nu!ai din taste pe colegii care te enervea"a, sa
!ananci napolitane, raspun"and cu gura plina la telefon si sa spui respectivului ca a gresit
nu!arul, etc. Mai aflu ca daca ai un brat plin de ciocolate poti spune ca "ai fost in paradis" sau
ca !atreata e flagelul inceputului de !ileniu (cine oare !-a !intit spunandu-!i ca 1+D* e acel
flagel?...), ca barbatii "nu se !ai satura de bere", nu de sete, ci deoarece e !usai sa strangi
capace pentru concurs. Mai aflu si ca, de nu cu!peri sapunul sau detergentul potrivit sau nu
consu!i sare iodata, esti un o! ter!inat si "faci parte din tur!a". +nteleg din ce vad ca
recla!ele la alcool sunt facute special pentru betivi... $eplicile din spoturile publicitare observ
ca au devenit "auto!atis!e" in discutiile dintre tineri (gen "Pleaca, bre, ca iei vopseaua!",
"+nca una si !a duc", etc.). Cred ca intai le-a! au"it pe strada si apoi a! inteles ca-s luate din
recla!e... *flu, de ase!enea, ca produsele de fast-food (nu!ite inspirat in argoul a!erican
jun%-food - adica hrana nesanatoasa, "!oarta", cu !ulte calorii) sunt naturale, probabil pentru
si!plu !otiv ca au in continut cel putin un ingredient sanatos.
+nteleg din ce vad ca se%ul, alu"iile se%uale pot vinde orice produs (de la sapunul care face
spu!a pe pielea catifelata a top-!odelelor, pana la bran"a topita a colegului care ani!a
!intea unei fetite de clasa a +++-a care se intreaba& "Daca !a saruta data viitoare!!?". .o
co!!ent!).
+ncepand chiar din postul *dor!irii Maicii Do!nului s-a facut recla!a de pro!ovare a laptelui
de consu!. De ce toc!ai de atunci? Probabil din inta!plare... <a cuprindea o cursa de vaci, nu
de tauri, cu! sti! cu totii ca sunt in 1pania. Ca! derutant pentru cei !ici..., caci, se stie, ei
iubesc cel !ai !ult recla!ele.
Ceea ce !-a socat indeauns, incat a! cre"ut ca voi avea cos!aruri, este !acabra recla!a
care ne reco!anda sa nu folosi! copiii la incal"irea sufrageriei, caci "copiii nu sunt
co!bustibil"... Dar si aceea in care unui tanar ii iese un !ic "alien" suparat din sto!ac, pentru
ca nu a citit cu atentie prospectul produsului din care consu!a.
$ecla!ele nu ne !ai conving, ci ne sperie, ne sochea"a si uneori ne si scarbesc.
Prea !ult, aunge! +nca un feno!en saturat, spun !ulti. <i devin suspiciosi orice le-ai spune.
A!ul !odern se si!te !intit, furat, inselat de stralucirea ara!ei ce sea!ana i"bitor cu aurul.
25
Dar nu e acesta aurul. +ar daca e sa li se spuna oa!enilor& "2ite, acesta-i aurul", te privesc
banuitor. +ar lipsa increderii, banuiala, de buna-sea!a, e pacat. (redinta este din auzire
($o!ani 7D, 7/), dar vai, "nu !ai crede! tot ce au"i!". .e-a! ars cu atatea recla!e, incat
sufla! in orice. 1unte! suspiciosi per!anent, crede! ca toti au un interes ascuns, toti vor
ceva de la noi9?;:. 1i pe (ristos +l tine! departe de noi din aceleasi !otive... (ristos a venit sa
ne dea, nu sa ne ia. <l cere ini!a noastra pentru a o u!ple, inca de aici, de bunatatile ceresti.
<l e aurul de care vorbea!, dar noi prea a! fost !intiti si putini !ai crede! ca <l e raspunsul
la toate intrebarile noastre, ca dupa <l taneste sufletul nostru, ca <l este ceea ce ne trebuie.
0a (ristos nu ave! alternativa viabila. Multe sunt pe lu!ea asta, insa noua nu ne trebuie. )ine
spunea du!ne"eiescul Pavel cand afir!a& /oate imi sunt ingaduite! dar nu toate imi sunt de
folos (+ Corinteni C, 7;). Mi se poate reprosa ca le vad pe toate teologal, dar, spunea ..
1teinhardt, conditia u!ana e o conditie teologala9?=:.
<%ista un cuvant evanghelic care !a pune pe ganduri de fiecare data cand il descopar rasfoind
1criptura& Nu iubiti lumea! nici cele ce sunt in lume. aca cineva iubeste lumea! iubirea
/atalui nu este intru el" ,entru ca tot ce este in lume! adica pofta trupului si pofta ochilor si
trufia vietii! nu sunt de la /atal! ci sunt din lume. Si lumea trece si pofta ei! dar cel ce face
voia lui umnezeu ramane in veac (+ +oan ;, 7@-7/).
*cestea trei& "pofta ochilor", "pofta trupului", "trufia vietii" le vad a fi in antite"a cu cele trei
voturi !onahale& pofta ochilor si saracia de buna voie6 pofta trupului si castitatea6 trufia
vietii si ascultarea neconditionata. 'oturile, in acest ca" actionea"a ca niste capace, ca niste
inchi"atoare de robinet. "Canalele" sunt astupate! Pe de alta parte, cei din lu!e care insa nu
vor sa fie din lu!e, sunt bo!bardati de sute de !esae co!erciale "ilnic... #oate ne invata
cate ceva, toate deschid robinetul. #oate ne deschid spre lu!e, de fapt spre !inciunile ei.
#oate ne starnesc pofta ochilor ("trebuie sa-l ai", "e ti!pul sa ai si tu...", "doreste-ti !ai !ult",
"n-o i!parti cu ni!eni"), pofta trupului ("rasfata-ti si!turile", "pentru barbati adevarati"),
trufia vietii ("fii cool", "iesi din tur!a", "pentru ca !eriti", "fac ce vreau, dar stiu ce fac").
*devarul este ca "ni se dictea"a dorinte ce ne-ndurerea"a" (*lain 1ouchon). Ma intreba!
deuna"i daca oa!enii cu idei din publicitatea ro!aneasca sau de aiurea au studiat teologia, nu
de alta, dar cunosc !ult prea bine ele!ente de ascetica (stiu sa sageteze, stiu sa sti!ule"e
neputinte si pati!i, sa cree"e dependenta). )ine au facut anu!iti ierarhi cand au cerut
nei!plicarea sluitorilor altarului in industria recla!elor (advertising-ului)... 1i totusi sa nu
sta! cu !ana-n san, dar ce pute! face?...
1a le evita! cat pute!! 1a reco!anda!, cu dragoste, sa nu se !ai e%peri!ente"e idei
!orbide si !incinoase pe cobaii telespectatori. )ietii de ei, ce vina au? Dau sonorul !ai incet
si asteapta sa vada in continuare, "peste cateva !o!ente", interesantul tal%-sho:, dar de
fapt... au si uitat la ce se uitau... .u !ai contea"a. < vre!ea rugaciunii. 1e cere atentie
sporita, caci diavolul ne auta si el sa uita! ca vorbi! cu Creatorul lu!ii, intervenind cu
"reclame"...
Si ne da noua! celor ce mergem spre somn! odihna sufletului si trupului...

9?;: 2n redactor publicitar (cop4-Friter), persona de ro!an, descopera in cateva randuri
!entalitatea celor de bransa& "0ucre" in publicitate& ei da, polue" universul. 1unt tipul care va
vinde rahat. *cela de va face sa visati la lucruri pe care n-o sa le aveti niciodata. Cer vesnic
albastru, gagici care nu-s niciodata nasoale, o fericire perfecta, retusata pe Photoshop, i!agini
bibilite, !u"ica ulti!ul racnet (...). *postolatul !eu e sa va fac sa va curga balele. +n profesia
26
!ea ni!eni nu va doreste fericirea pentru ca oa!enii fericiti nu consu!a" (-rederic )eigbeder,
4;;.<<< lei, Pandora-M, ;DD?, p. ;=). Cuvintele pot parea dure, dar e%pri!a o realitate.
9?=: .. 1teinhardt, =urnalul fericirii, <ditura Dacia, Clu-.apoca, p. 777.
27
<< Pentru o presa ortodoa >>
<%ista in $o!ania de a"i, printre ortodocsii nostri, tendinta de a de!oni"a !ass-!edia. Ma
intreb sincer ce castiga! prin atitudinea aceasta, in conditiile in care noi intar"ie! sa veni!
cu alternativa? <ste foarte adevarat ca !ass-!edia "ilelor noastre a abdicat de la rolul
educativ si ca pro!ovea"a nonsalant desfraul, !u"ica desantata, divertis!entul "estival"
scabros si lasciv, astrologia, vraitoria, teorii aparent stiintifice despre lu!e si viata,
feno!enele 2.-.A. si paranor!ale, sincretis!ul religios si, !ai nou, invatatura cultelor
neoprotestante. *"i prostul gust si vulgaritatea au devenit, din pacate, sinoni!e cu libertatea
de e%presie! "*sta cere publicul" se spune deseori, insa, fara doar si poate, gusturile se si
educa. Dar sa nu da! vina pe co!unicarea !ediatica in sine, ea este, dupa cu! ii spune si
originea, un "!iloc", un... si!plu !iloc. Cei ce alege! sunte! noi, cei ce citi! "iare, cei ce
asculta! radioul, cei ce privi! la televi"or.
Pute! lupta, spre e%e!plu, i!potriva unei asa !ari inventii cu! este televi"iunea? < rau
televi"orul? <l e doar un !iloc... .oi, cei ce alege!, alege! bine sau rau. +n acelasi duh, a!
putea spune ca si descoperirea hartiei sau a tiparul sunt lucruri rele, caci se tiparesc putine
carti bune si !ult prea !ulte carti proaste. .-ar fi !ai bine sa-i invata! pe crestinii nostri sa
aiba discerna!ant, sa aleaga ce-i bun de acolo "asa cu! albina culege nectarul din florile
bune"? Parintele #eofil de la 1a!bata de 1us, in stilul sau hatru, spunea ca, daca televi"orul nu-
i stricat, este bun. 1i Parintii )isericii spuneau in acelasi duh ca nu vinul e rau, ci betia, nu
fe!eia e rea, ci curvia etc.
)iserica se adresea"a prin e%celenta tuturor fiilor ei, nu doar unor enclave care detesta
societatea deschisa si de!oni"ea"a !ass-!edia.... )iserica nu ne indea!na sa iesi! din
societatea civila, sa intoarce! spatele lu!ii... #rebuie sa trai! in lu!e, ca si cu! nu a! face
parte din ea in sensul pe care 1fantul Pavel, prin e%celenta deschis catre lu!e, il pre"inta in
<pistole cand spune& (aci nu avem aici cetate statatoare! ci o cautam pe aceea ce va sa fie
(<vrei 7=, 7?). *celasi neinfricat *postol afir!a& Asadar! daca ati inviat impreuna cu $ristos!
cautati cele de sus! unde se afla $ristos! sezand de-a dreapta lui umnezeu" (ugetati cele de
sus! nu cele de pe pamant (Coloseni =, 7-;). Cu! se face ca toc!ai autorul acestor versete,
1fantul Pavel, este prin e%celenta un o! al co!uniunii si co!unicarii, un o! al lu!ii? -ara doar
si poate, cine traieste in cetate si intoarce spatele lu!ii reale, cine ra!ane indiferent sau
i!pasibil fata de cele ce se inta!pla in lu!e, tradea"a putina iubire fata de oa!eni (e%ceptie
facand !onahii care au parasit lu!ea nu pentru ca au detesta-o, ci chiar din dragoste pentru
ea6 !ulti cred, pe buna dreptate, ca pentru rugaciunile lor Du!ne"eu !ai tine lu!ea). De
aceea, cred ca se cuvine sa ne calau"i! dupa 1fantul Pavel, caci el !arturisea cu dragoste
<vanghelia pe pa!ant si ini!a ii era per!anent la Cer.
<ste adevarat, dupa cu! afir!a si Danion 'asile, ca "!ass-!edia este &vanghelia "ilelor
noastre6 este lu!ina dupa care se calau"esc !asele de oa!eni care asteapta vestea cea buna a
fericirii pa!antesti"9??:. < o realitate. #otul se invarte a"i in urul co!unicarii !ediatice. <a e
o forta ce nu ar trebui sa o !ai neglia!, ea for!ea"a, ea creste tinerii de a"i. .u castiga!
ni!ic daca o de!oni"a!. Daca ochii si urechile a !ilioane de ro!ani sunt indreptati spre
presa, radio si televi"iune este si datoria noastra, a celor ce !arturisi! dupa putere Cuvantul
Mantuitorului, de a veni si pe acest dru! in inta!pinarea acestora !ici pentru care (ristos a
!urit. )ineinteles ca <vanghelia trebuie sa fie vestita pe calea traditionala a pastoratiei6
predica se tine de la a!von, catehi"area se face in biserica si la orele de religie, dar nu ne !ai
pute! ingadui sa ignora! acest !iloc prin care Cuvantul lui (ristos poate aunge la oa!enii
ce-si spun& "nu le a! p-astea cu )iserica"...
28
<ditorialul, spre e%e!plu, nu este un gen patristic spun ce-i ce se grabesc sa e%cluda te!eiul
unei prese crestine, afir!a un teolog9?@:... Pe buna dreptate, dar in acelasi duh pute! sa ne
intreba!& o barca poate fi a!von? +ata ca adaptandu-se !o!entului si locului, Mantuitorul
(ristos a facut a!von dintr-o corabie pe cand !ulti!ile se i!bul"eau pe !alul lacului
,heni"aret ca sa-l asculte9?C:. Predicile 1fantului Pavel in agora din Corint sunt si ele o...
adaptare din !ers. *sta"i e oportun sa vorbi! cu putere !ulta in agora spatiului !ediatic.
2nde sunt oa!eni, e nevoie de !arturisirea credintei, de ta!aduire sufleteasca. +n principiu
nu contea"a calea, ea e valoroasa daca aduce roade in ti!p...
+nalt Prea 1fintia 1a )artolo!eu *nania !arturisea in e!isiunea <ugeniei 'oda, "Profesionistii",
ca, pe cand era incarcerat la *iud de catre regi!ul politic, tinea sa!bata si du!inica predici in
li!baul morse celor din celulele alaturate. 'ladica s-a adaptat !o!entului, nu a considerat ca
e neadecvat a tine predici la teava de calorifer... Desi +nternetul este si el de !ulte ori
de!oni"at in "iua de a"i, totusi !ulti parinti dau raspunsuri la intrebari duhovnicesti concrete
prin +nternet. Multe site-uri cuprind carti si predici ortodo%e, poti "vedea", spre e%e!plu, tot
prin !ilocirea lui, adevarate co!ori iconografice ale 1fantului Munte *thos.
1a nu !ai neglia! forta si i!pactul !ass-!edia, !ai ales a"i cand trai! intr-o epoca a
co!unicarii...
.eoprotestantii, desi sunt un procenta !inuscul fata de )iserica drept!aritoare, au acaparat
intr-o proportie foarte !are spatiul !ediatic ro!anesc... +n "iua de a"i se folosesc din ce in ce
!ai !ult sintag!e ca& "piata libera a religiilor", "pluralis! religios", "oferta religioasa",
"concurenta valorilor religioase". .u ne plac astfel de sintag!e de !ar3eting si cred ca ar fi
bine sa nu ne obisnui! cu ele. )iserica Artodo%a nu are ce vinde si nici ce cu!para, ea e
datoare sa asigure !antuirea credinciosilor in orice vre!uri, oricu! ar fi ele, si sa ii pa"easca
pe fiii ei de invataturile noi pier"atoare de suflet. Pe "n" canale !edia poti au"i si vedea fil!e
religioase neoprotestante, predici ale unor pastori, e%plicari si!pliste si e!fatice ale te%telor
evanghelice, inde!nuri de a suna la un nu!ar de telefon dupa o )iblie sau pentru ca pastorul
sa se roage pentru telespectatori. Pro"elitis!ul nu !ai este in lu!ea de a"i va"ut ca o actiune
negativa, ci ca o e%presie a libertatii intr-o societate confu"a aflata in clocot.
< nevoie de o presa ortodo%a care, asa cu! spunea #eodor )acons34, "sa cantareasca "iua din
perspectiva eternitatii"9?/:... Cred ca in conditiile in care tipul de presa !acabru (violuri,
scandaluri, ucideri) se de"volta si acaparea"a piata infor!ationala, noi ii pute! contrapune
faptul cotidian co!entat din perspectiva vietii in (ristos, cu accent pe e%perientele po"itive,
"iditoare, de!ne de ur!at.
< nevoie de edituri ortodo%e serioase (!ulti teologi preoti si laici au e%celente te"e de licenta
care cu putin efort, concreti"at in a le rescrie pe-ntelesul crestinilor de rand, ar !erita sa vada
lu!ina tiparului), de "iare si reviste de spiritualitate de larga circulatie, cu subiecte incitante,
care sa respecte regulile de piata, pentru a fi vandabile. < nevoie de e!isiuni radio-#'
ortodo%e bine facute, progra!ate si in afara ti!pului liturgic, ca sa poata fi vi"ionate si de cei
ce !erg regulat la 1fanta 0iturghie. #oc!ai cei !ai interesati de e!isiunile acestea nu le pot
ur!ari. 'a !ai a!intiti celebra e!isiune (redo de pe #'$ ; de acu! vreo 7D ani si cu! era
asteptata cu sufletul la gura de crestinii !ai !ult sau !ai putin credinciosi si cate co!entarii
nastea a doua "i? 'a a!intiti i!pactul e%traordinar al fil!ului +isus din Nazaret al lui -ranco
Jeffirrelli? Pe buna dreptate, parintele 1tefan +loaie, directorul postului de $adio 3enasterea
(Clu) si printre putinii teologi specialisti in !ass-!edia, spunea ca ".u vo! sti niciodata toate
!odalitatile prin care Du!ne"eu lucrea"a si prin care <l 1e face cunoscut in lu!e"9?E:.
#eologii cu condei pot !ai !ult decat sa tina "sfantul "ilei" sau sa e%plice in trei randuri
<vanghelia du!inicala. < nevoie in presa de a"i de o vi"iune ortodo%a asupra lu!ii in care
29
trai!. Cuvantul lui (ristos, de buna sea!a, !erita !ai !ult decat un colt de pagina, de cele
!ai !ulte ori cu invecinari stanenitoare si rusinoase ("gainarii" de presa sau nuduri tip "fata de
la pagina @"). Cei ce !erg constiinciosi la biserica, cei care +l !arturisesc pe (ristos cel 'iu prin
insasi viata lor, oare nu si!t nevoia ca ceea cred sa se regaseasca intr-o !ai !are !asura in
spatiul !ediatic? Aare iubesc ei aceasta enclavi"are sau pur si si!plu cred ca nu se !ai poate
face ni!ic? Poate ca presa ortodo%a nu va avea niciodata tiraele revistelor... cu pictoriale sau
ale cotidienelor sportive, dar stiu cu siguranta ca e%ista interes nu doar pentru "ca!pionii
slavei lu!esti" (sportivii, artistii), ci si pentru "ca!pionii slavei celei ceresti" (sfintii).
Aare nu ne-a obosit pe toti satiri"area in !ass-!edia a superstitiilor unor crestini sau
pre"entarea !arilor pra"nice intr-un li!ba total neadecvat sau doar din perspectiva unor
aspecte absolut nese!nificative (bradul de Craciun, iepurasul de Pasti, etc.)? -aptul religios
are, in general, valoare pentru urnalisti doar daca e inedit, sen"ational sau pune )iserica intr-
o lu!ina nefavorabila. Personal deplang astfel de situatii si reco!and, in consecinta,
facultatilor de urnalis! sa studie"e si oarece discipline teologice, pentru ca o!ul de presa de
la noi - prin cuvantul lui scris sau vorbit - se adresea"a unor suflete crestine. .u !ai spun ca
ignoranta nu e deloc o buna carte de vi"ita...
Despre !oralitatea presei s-a vorbit nu o data. De aceea, #eodor )acons34 afir!a ca a scrie un
si!plu articol despre cele sfinte intr-o ga"eta !ediocra, suburbana, e ca si cu! ai transfor!a
in capela una din dependintele unui bordel9?8:. < un !are risc? Da, se pare ca este... Dar
e%ista si posibilitatea ca, printr-o lucrare sustinuta, bordelul sa se transfor!e, cu !ila lui
Du!ne"eu, intr-un ase"a!ant de binefacere.
)iserica noastra vie si dina!ica isi poate asu!a acest lucru. Capul ei, (ristos ne spune&
+ndrazniti. &u am biruit lumea (+oan 7C, ==).

9??: Danion 'asile, (artea nuntii. (um sa-mi intemeiez o familie1, <ditura .e!ira, ;DD=, p.
7D7 (reeditata si la <ditura <gu!enita).
9?@: Cf. #eodor )acons34, +spita binelui, <seuri despre urbanitatea credintei, <ditura *nastasia,
7888, p. E=.
9?C: ,e cand multimea +l imbulzea! ca sa asculte cuvantul lui umnezeu! si &l sedea langa
lacul Ghenizaret! A vazut doua corabii oprite langa tarm! iar pescarii! coborand din ele!
spalau mrejele. Si urcandu-Se intr-una din corabii care era a lui Simon! l-a rugat s-o departeze
putin de la uscat. Si sezand in corabie, invata, din ea, multimile (0uca @, 7-=).
9?/: #eodor )acons34, op. cit., p. E;.
9?E: *rhid. Dr. 1tefan +loaie, /inerete! ideal! Biserica (carte de interviuri), <ditura *gaton ,
-agaras, ;DD;, p. 7??.
9?8: Cf. #eodor )acons34, op. cit., p. EC.
30
<< Pervertirea cuvintelor !deturnare de sens" >>
.oi, crestinii sti! bine un lucru& cuvintele nu-s obiecte de oaca. #e poti uca cu !ulte, dar nu
cu vorbele, caci ele sunt stropi din Cuvantul 'ietii sau, !ai bine spus, asa ar trebui sa fie.
Cuvintele noastre trebuie sa se regaseasca in Cuvantul 'ietii. Cuvintele noastre au sens, au
valoare doar daca !arturisesc 'iata6 in rest, totul e desertaciune... 1e cuvine, de ase!enea,
confor! 1cripturii, sa spune! ceea ce e da, da si ceea ce e nu, nu, caci ce-i !ai !ult de la cel
rau este (cf. Matei @, =/).
*sista! in "iua de a"i la o pervertire a cuvintelor, !ai ales a celor ce au conotatie spirituala,
!oral-religioasa. +n !ediile culturale se vehiculea"a des vorbe cu sens deturnat. < chiar la
!are cautare sa filosofe"i pe astfel de te!e... 0a ce !a refer?
1pre e%e!plu, ce intelege lu!ea desacrali"ata de a"i, prin a fi "conservator" sau
"traditionalist"? Pentru ea insea!na a fi inchistat, invechit, anacronic... )iserica noastra, insa,
si-a asu!at acesti ter!eni pretiosi, chiar si in unele definitii, bineinteles fara a le da sens
peiorativ. * conserva ceea ce e valoros, a pastra traditia nu poate fi decat un lucru po"itiv.
"* fi bisericos" insea!na a !erge des la biserica si a respecta invatatura, poruncile si
prescriptiile )isericii, insa pentru !ulti e%presia se traduce prin "a fi bigot", "a fi habotnic"!
De ase!enea, ce spune lu!ea actuala ca insea!na "dog!atic"? Aare nu li!itat, inchistat,
redus, circu!scris, preconceput!? .oi, crestinii ortodocsi spune! insa ca dog!atica ne clarifica
adevarul revelat, ne e%pune siste!atic dog!ele, definindu-ne deci adevarul de credinta. De
vo! !arturisi o alta invatatura deveni! eretici si nu !ai ave! partasie cu (ristos - *devarul...
*"i e la !are cautare sa "gandesti liber", insa putini si traiesc real!ente liberi, din ce in ce !ai
putini, caci ceilalti inca nu stiu ca si pentru ei este valabila afir!atia& adevarul va va face
liberi...
2n alt e%e!plu& Pentru crestini, "saracii cu duhul" sunt cei s!eriti (intr-una dintre
interpretarile patristice), pentru lu!ea de a"i ei sunt prostii, naivii... Chipurile, pe acestia i-ar
ferici )unul Du!ne"eu...
.oi nu!i! "!ironosite" pe curaoasele si !arturisitoarele fe!ei "purtatoare de !ir" care vin la
!or!antul Do!nului6 lu!ea de a"i insa nu!este !ironosite pe fetele fandosite, sclifosite, usor
fatarnice si viclene si pe cele care vor sa para !ai evlavioase decat sunt. De aici si conclu"ia
falsa - in ochii unor necredinciosi - ca aproape orice fata evlavioasa de fapt... "face pe
!ironosita".
*propo de fete, in ur!a cu vreo cincispre"ece ani, daca spuneai despre cineva ca e "fata
buna", toti intelegeau ca are ini!a buna. *sta"i, cand tinerii spun despre o fata ca "e buna", ei
fac referire la trup, referire cu conotatie se%uala evidenta.
Pudoarea e definita ca fiind "senti!entul de sfiala, de ena, de decenta !anifestat in
co!porta!entul cuiva6 prin e%tensiune - curatenie !orala"9@D:6 ea este insa asociata !ai
!ereu si definita ca "falsa pudoare", iar daca-i falsa trebuie lepadata. Ce se cere a fi lepadata?
-alsa pudoare. Ce se leapada insa? Chiar pudoarea!
31
< dureros si nedrept ca astfel de cuvinte s-au "travestit", ca li s-a denaturat sensul profund
!oral-religios. De ar fi doar acestea... +nsa si "evlavia", "s!erenia", "ertfa" sunt dea cuvinte
prea grele pentru lu!ea post!oderna conectata la internet... <le parca sunt aduse de la
!u"eu, prea !iros "a bunica", a naftalina, a traditie.
)iserica !ileniului +++ e datoare sa la!ureasca si uneori chiar sa ia atitudine cu de!nitate fata
de astfel de deturnari de sens, caci nu e bine sa lasa! prea !ult cuvantul pe sea!a
"fauritorilor de bas!e" si a "ritorilor nebuni", caci scris este ca vo! da raspuns pentru fiecare
cuvant pe care-l vo! rosti, si se cuvine deci sa pa"i! tur!a. #eologul are Cuvantul si inca
nadaduiesc sa aiba si ulti!ul cuvant. 1i chiar !ai !ult decat atat - nadaduiesc ca ne vo!
creste pruncii intr-o tara ce va pune pret pe cuvantul teologului pentru si!plu !otiv ca acesta
nu-i al 0ui, ci e din Cuvantul 'esnic "prin care toate s-au facut"...
1a vorbi! lu!ii cu cuvinte noi si vii, sa-i descoperi! sensurile pervertite de aculturatii "ilelor
noastre, sa cuvanta! pe-nteles in agora acestui veac, sa ne deschide! spre lu!e. 1i sa-i
vorbi! cu dragoste. +nvierea Do!nului ne invata ca doar dragostea e !ai puternica decat
!oartea. 1a nu ne lasa! a!agiti de o falsa conceptie despre ravna, sa nu confunda! ravna
pentru credinta cu agresivitatea noastra, spunea 1fantul +gnatie )riancianinov in espre
inselare9@7:. 1a indrepta! pe aproapele fara pati!a, caci si noi sunte! pacatosi, nicidecu!
sfinti.
Cred ca vo! fi udecati si pentru tacerea noastra, pentru ena noastra de a nu parea ridicoli in
fata lu!ii. < vre!ea sa striga! in pustia acestui veac (ce nu se arata deloc a fi religios ori
!istic), sa striga! convingator, fara pati!a, ci cu dragoste, ca si odinioara +nainte!ergatorul.
*cu! e vre!ea! De n-o vo! face acu! s-ar putea sa vina "iua cand nu ne vo! !ai intelege
unii cu altii.

9@D: &>, <ditura 2nivers <nciclopedic, )ucuresti, 788C, p. ECE.
9@7: 'e"i espre ravna sufleteasca si cea duhovniceasca (p. 77 si ur!.), in 1fantul +gnatie
)rianceaninov, espre inselare, 1chitul 0acu, 1fantul Munte *thos, 7888.
32
<<
#$-#% noiembrie & 'aptamana tolerantei( )oleranta de a*i+
cal troian occidental intr-o Romanie urgisita?
>>
1i nu fiti partasi la faptele cele fara de roada ale intunericului, ci !ai degraba osanditi-le pe
fata (<feseni @, 77)

1unte! in "1apta!ana tolerantei" si !a si!t nevoit a relua aceasta te!a...
+ntr-o lu!e in care se face deseori lobby pentru toleranta (de buna sea!a, prost inteleasa) te
intrebi ce consecinte pot avea cuvintele profilactice, cuvintele "de folos" cu! le nu!este
Patericul...
#ratilor! chiar de va cadea un om in vreo greseala! voi cei duhovnicesti indreptati-l! pe unul ca
acesta cu duhul blandetii! luand seama la tine insuti! ca sa nu cazi si tu in ispita (,alateni C,
7). 1fantul Pavel ne indea!na de buna sea!a, insa asta"i nu !ai pute! atrage atentia, nu !ai
pute! constienti"a tineretul acesta debusolat, si nu nu!ai - intreaga opinie publica -, asupra
pericolelor de langa noi, fara a fi catalogati intoleranti. < aproape i!posibil sa-ti asu!i lupta
cea buna a !arturisirii lui (ristos cu nadedea ca pui o cara!ida la rease"area lu!ii de !aine
pe te!elia valorilor crestine, fara a fi acu"at de funda!entalis! religios, !isticis! bolnavicios
si intoleranta. Daca atragi atentia asupra unor nelegiuiri, chiar si cu duhul blandetii si al
dragostei, esti asta"i catalogat intolerant sau cu alte apelative ca fanatic, rigid, pati!as,
e%tre!ist, habotnic, bigot...
1!erita lucrare de a !arturisi adevarul si a de a vindeca, prin !ila lui Du!ne"eu, neputinte si
rani, se loveste a"i de calul troian occidental nu!it Toleranta. 1uferi! de boala indiferentei
(sora buna a tolerantei), a indiferentei fata de aproapele pierdut, a indiferentei fata de cel
s!intit ce !erge pe dru!ul pier"arii... "De ce sa ne a!esteca!? < viata lui, dreptul lui,
alegerea lui..." au"i! deseori.
Din pacate, tarile est-europene de curand scapate de sub ugul totalitar co!unist sunt e%tre!
de tolerante, pri!itoare a aproape tot ce vine din Accident. 1ta! chiar !ai rau, pentru ca,
spre deosebire de unele state vestice puternic seculari"ate, noi nu refu"a! !ai ni!ic din ceea
ce pri!i!. Pentru noi, tot ce vine din afara e bun, !inunat, chiar daca sclipeste doar
a!balaul.
+nvata! in fiecare "i sa tolera!... 1otiile isi tolerea"a sotii betivi, violenti sau adulterini,
tolera! pro"elitis!ul religios pe toate canalele !edia, tolera! o politica dusa spre pierderea
identitatii nationale9@;: si a de!nitatii u!ane9@=:, tolera! educatia se%uala anticrestina din
scoli, tolera! !oda pseudo-lesbianis!ului (ve"i Madonna si )ritne4 1pears9@?:, Mihaela
$adulescu si Daniela .ane, etc.). #olera!, spre e%e!plu, e%istenta tarabelor de "iare (ce au
intotdeauna si reviste pornografice) la doi trei pasi de biserici si scoli, tolera! vraitoria,
!agia, practicile oculte pe diverse canale !edia, desi ele nu sunt asu!ate de nici unul din
cultele recunoscute in tara noastra sau in 2.<. #olera!, pana la ur!a, pre"enta si lucrarea
diavolului in viata noastra si a celor de langa noi.
+n vre!urile noastre, toleranta a capatat !ari proportii. Cu siguranta, daca lucrurile vor
!erge pe acelasi fagas, !ulti vor relativi"a pacatul, viciul, anor!alitatea, i!oralitatea... Dea
observa! cu tristete ca !ulti spun binelui rau si raului bine. Abisnuinta este a doua natura
33
care tinde sa o inlocuiasca pe pri!a, pe cea a firii noastre in care Du!ne"eu a scris udecata
ne!incinoasa, capacitatea de a discerne intre bine si rau.
+n lu!ea tolerantei, granita intre bine si rau, fru!os si urat, adevar si !inciuna nu se vede
deslusit. +n spiritul tolerantei trebuie sa accepta! anor!alitatea aproapelui si s-o nu!i! -
nor!alitatea lui. +n general se spune& "atat ti!p cat nu !a afectea"a personal ceea ce face,
gandeste sau traieste aproapele este in regula, ce-!i pasa !ie?...". Prin che!area pe care
(ristos ne-a facut-o, noua crestinilor, ne pasa de ceilalti. +ndiferenta este cu siguranta pacat,
iar toleranta, in situatia asta, insea!na pur si si!plu a nu iubi. (ristos ne indea!na sa ave!
dragoste unii pentru altii, ne indea!na sa suferi! cu cei ce sufera...
0ucrurile insa nu se pot pune in randuiala cand toleranta te invata ca si neoranduielile trebuie
sa e%iste. .u se poate face educatie sanatoasa intr-o lu!e in care esti nevoit sa tolere"i, sa-l
intelegi pe fiecare asa cu! e fara sa incerci sa-l aduci pe dru!ul cel bun...
Ma gandesc ca !ulti din apropiatii nostri isi pri!eduiesc !antuirea sufletului pentru ca, in loc
sa le intinde! o !ana de autor, noi "ii tolera! asa cu! sunt". Poate nici ei nu-s !ultu!iti cu
alegerile facute (caci o!ul face si raul pe care nu-l doreste, cf. $o!ani /, 78), dar noi, in
spiritul tolerantei, respecta! alegerile lor nefericite. #oleranta "ilelor noastre ne indea!na la
savarsirea unor pacate prin o!itere. 1e poate pacatui si prin tacere, prin lipsa de actiune,
atunci cand nu-0 !arturisesti pe (ristos in fata oa!enilor. 1e pacatuieste spre e%e!plu cand o
persoana, au"ind ca o a!ica vrea sa avorte"e si-i cere sfatul, tace sau ii spune& "nu stiu ce sa
"ic, e proble!a ta". Aa!enii se te! uneori sa nu cada in udecarea aproapelui, desi atunci
cand sincer te doare caderea cuiva si cu dragoste nadaduiesti ca, spre slava lui Du!ne"eu si
folosul sau sufletesc, se va vindeca, nu e udecata. Parintii ne invata sa face! distinctia clara
intre fapta pacatoasa si o!ul pacatos. .eudecarea pacatului tradea"a nepasare si racire a
ini!ii...
* fi !ai !ilostiv decat +nsusi Du!ne"eu e pacat, adica a fi !ai ingaduitor tu decat este +nsusi
Du!ne"eu cu aproapele, de fapt cu nelegiuirile lui... 2nii ar spune ca Du!ne"eu e tolerant cu
noi, inclusiv cu pacatul caci, iata, inca ne !ai tine, insa )iserica pe care <l a inte!eiat-o a fost
investita sa propovaduiasca <vanghelia spre schi!barea vietii (metanoia) celor ce o asculta si o
i!plinesc. 2nde 1-a aratat (ristos tolerant cu raul, cu nedreptatea, cu pati!a& Cand spune
diavolului& "+napoia Mea, satano"? Cand dara!a !esele schi!batorilor de bani adunati la
#e!plu? Cand critica pe farisei si carturari?
.ici 1fantul Pavel n-a tolerat pe atenieni, ci a schi!bat dru!ul vietii lor, !ai !ult, a schi!bat
insasi istoria civili"atiei grecesti.
.ici +oan )ote"atorul n-a tolerat pe +rod care se casatorise cu cu!nata sa, +rodiada. De ce e
intolerant +oan (un profet iudeu) cu +rod (un inalt de!nitar pagan)? Pentru ca si-a dorit sincer
indreptarea sa. 1ti! bine ca sfintii lui Du!ne"eu patrunsi de harul du!ne"eiesc nu ii pot uri pe
oa!eni. 1unt incredintat ca +rod (care-l pretuia pe +oan) s-ar fi indreptat, daca nu ar fi e%istat
nefericitul eveni!ent al dansului 1alo!eii si pro!isiunea facuta. +spita orgoliului a fost !ai
!are decat pretuirea pe care o avea pentru !arele prooroc.
.u sunte! adusi la e%istenta pentru "a fi", ci !ai ales pentru "a deveni". "Caut pe cineva care
sa !a accepte asa cu! sunt", spun !ulti. Deseori, "asa cu! sunt" se refera la acceptarea
pati!ilor, a viciilor in viata personala. De ce oare unii si!t un !are gol in suflet? Pentru ca ei
"sunt", dar nu vor "sa devina"!
*! ca"ut deseori sub povara neputintelor !ele. Multi au tinut sa-!i arate ca !a aprecia"a
oricu!, "asa cu! sunt". ,rietenii mei si vecinii mei in preajma mea s-au apropiat si au sezut"
34
si cei de aproape ai mei departe au stat (Psal!i =/, 77). Desi aproape fiind, departe erau. <u
as fi preferat o !ana intinsa, un sfat bun ca sa se i!plineasca 1criptura care spune& ,urtati-va
sarcinile unii altora si asa veti implini legea lui $ristos8 (,alateni C, ;). 1incer +l rog pe (ristos
Do!nul sa !a fereasca pe viitor, la vre!uri de cercare, de oa!eni toleranti si ingaduitori cu
!ine!
(el ce leapada mustrarea isi urgiseste sufletul sau! iar cel ce ia aminte la dojana dobandeste
intelepciune (Pilde 7@, =;).

9@;: #otusi Constitutia $o!aniei ne spune la artic. == (=)& "1tatul trebuie sa asigure pastrarea
identitatii spirituale, spriinirea culturii nationale"...
9@=: 0a artic. =D (C), Constitutia stipulea"a& "0ibertatea de e%pri!are nu poate preudicia
de!nitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria i!agine".
9@?: +n cadrul shoF-ului */) )ideo *usic A:ards din septe!brie ;DD=, Madonna o saruta lasciv
si prelung pe )ritne4 1pears. Din acest sarut, care a facut !are valva, s-a nascut o prietenie
deosebita, cele doua staruri pop au lucrat o piesa si au fil!at i!preuna un videoclip. Mai apoi
)ritne4 a fost convertita de catre Madonna la invatatura ezoterica a Cabalei (ulti!a !oda in
!aterie de spiritualitate la (oll4Food), adica, fara sa stie probabil, s-a lepadat de (ristos...
35
<< ,iata in -ristos versus integrarea europeana >>
")a urez ca intrarea in &uropa sa o faceti cu fruntea dreapta si nu in genunchi"
(+.P.1. (ristodoulos al *tenei, din cuvantul adresat cu oca"ia vi"itei sale in $o!ania din iunie
;DD=. De fata au fost !ulti de!nitari ro!ani, inclusiv presedintele tarii)
+n !ediile crestine, aud din ce in ce !ai des vorbindu-se - de fapt, susotindu-se - despre
pericolul integrarii noastre in structurile europene. Crestinii nostri sunt ingriorati ca o data cu
intrarea in 2niunea <uropeana viata in (ristos va fi !ult !ai grea. +ngriorarea, te!erea,
nelinistea, "buciu!ul insa nu fac bine vietii in (ristos. Psal!istul ne spune ...in umnezeu am
nadajduit! nu ma voi teme' (e-mi va face mie omul1 (Psal!i @@, ?). 1a incerca! sa raspunde!
intrebarii psal!istului. Ce ne poate face noua "o!ul"? Ce ne poate face 2.<.? 2nii crestini,
eludand fara sa-si dea sea!a proble!ele dinlauntru, discuta de cele din afara si, din constiinta
civica de buna sea!a, se la!entea"a spunand& "1a ve"i ce ni se va inta!pla! 1a ve"i ca vor da
si legea aia!... 'o! vedea ho!ose%uali la colturile blocurilor. 'or fi prostituate peste tot. Cine
stie daca $eligia se va !ai preda in scoala?! etc.". Proble!a din punctul !eu de vedere nu este
pusa corect, e aici o focali"are eronata. De ce si!ti! nevoia, noi ortodocsii, sa ave! neaparat
un cadru favorabil pentru viata duhovniceasca? (ristos nu ne indea!na sa ne crea! un cadru
bun, conditii deosebite, un confort sporit.
(ristos atentionea"a turma mica (0uca 7;, =;)& Acestea vi le-am grait! ca intru Mine pace sa
aveti. +n lume necazuri veti avea" dar indrazniti. &u am biruit lumea (+oan 7C, ==). <%ista in
aceasta iesire a noastra in afara un oarecare soi de narcisis!, si!ti! ca e absolut necesar sa
ne vada lu!ea cu ochi buni. 1copul nostru ca si crestini e sa ne vada bine de la )ru%elles? 1a
pri!i! nu stiu ce su!a de la buget? 1a ne spriine nu stiu ce partid? #rebuie spus ca )iserica e
!ult !ai !ult decat oranduirile lu!esti, trecatoare, carora insa trebuie sa ne supune! dupa
cuvantul *postolului& Supuneti-va! pentru omnul! oricarei oranduiri omenesti! fie
imparatului! ca inalt stapanitor! fie dregatorilor... (+ Petru ;, 7=). Aranduirea sociala poate fi
buna sau rea dar, in principiu, ea nu se face pricina a caderilor noastre, in sensul ca nu auta la
ni!ic daca da! vina pe ea. 0ot se afla in 1odo!a si s-a salvat, pe cand +uda era cu Do!nul si s-
a pierdut. Mai !ult, *da! se afla in rai unde toate erau bune foarte (avea deci "cadru bun") si
tot nu i-a folosit. #rai! !ulti dintre noi cu ilu"ia ca, daca lu!ea in care e%ista! (sau
supravietui!) s-ar ase"a pe un fagas bun, a! fi !ai buni crestini. *devarul e ca, di!potriva,
daca noi vo! deveni buni crestini, lu!ea se va putea schi!ba.
< parado%al, dar atunci cand )iserica a avut "cadru bun", de e%e!plu cand a pri!it libertate de
!anifestare dupa anul =7=, atunci a e%plodat si !onahis!ul ere!itic.
Proble!a este in alta parte. 1pre e%e!plu, ce ne opreste pe noi sa stinge! televi"orul cand
apar tot felul de bleste!atii si desfranari? Pofta din noi! < posibil sa ra!ane! aceeasi oa!eni
!ici la suflet si daca televi"iunea publica s-ar hotari sa faca educatie in spirit crestin. Pofta e
in noi, ispitele vin si trebuie sa vina, caci nu s-ar !antui ni!eni fara ele, dar noi nu trebuie sa
le pri!i!. +nfluentele e%terne sunt reale doar daca le pri!i!. Proble!a aceasta insa n-o
regle!entea"a )ru%elles-ul sau 2niunea <uropeana. 1a nu e%agera! pericolele integrarii
noastre in 2.<.6 alegerile noastre pot fi periculoase, caci ni!ic nu ne poate vata!a daca nu ne
vata!a! noi singuri. Pericolul e in noi, nu in integrarea europeana. .u ne opreste 2< sa ne
pocai! pentru pacatele noastre...
+n Pateric se spune ca deseori pustnicii coborau in cetate sa-si vanda rucodeliile (i!pletiturile,
lucrul !ainilor lor) si acolo dadeau de prostituate si de alti oa!eni fara Du!ne"eu6 asta se
36
inta!pla deci si in vre!ea !arilor ierarhi ai )isericii, in veacul de aur. *sa a fost de cand
lu!ea. Procentele privind nu!arul crestinilor nu sunt se!nificative intotdeauna. Dintotdeauna
nu!arul celor care si-au asu!at real!ente o viata in duh, o viata in (ristos, a fost !ic. De
unde ideea aceasta de "religie a !aselor", cand (ristos ii nu!este pe crestini "tur!a !ica"?
1ocietatile de a"i sunt desacrali"ate sau chiar !ai !ult - vadit anticrestine. < o realitate. Pare-
se ca grecii, atat de laudati pentru ortodo%ia lor curata, au si !ai putini tineri in biserica, au
prostituate pe toate dru!urile, au canale #' pornografice. < vre!ea cernerii, co!unitatile
inchegate, "vii in (ristos", vor fi enclave in lu!ea viitorului.
)unul Du!ne"eu insa ne poarta de gria. (autati mai intai imparatia 0ui. Si toate acestea se
vor adauga voua. Nu te teme! turma mica! pentru ca /atal vostru a binevoit sa va dea voua
imparatia (0uca 7;, =7-=;). *cesta e cuvantul pe care trebuie sa-l pune! la ini!a noastra si sa
nu de"nadadui!9@@:. .u !ilite" pentru o toleranta post inteleasa, nici pentru rese!nare, nici
pentru lipsa de actiune.
Cred in forta crestinilor, in "instantele" civice care sanctionea"a conduita publica s!intitoare,
cred in "ecologi"area" infor!ationala. 1unt pentru actiune pentru ca faptele rele ale
intunericului trebuie osandite pe fata - cf. <feseni @, 77. #rebuie sa lua! atitudine, sa nu
tolera! raul, dar daca cu toate acestea lucrurile nu !erg in directia pe care ne-o dori!, daca
raspunsurile factorilor indrituiti nu vin in spriinul crestinului, in spriinul !oralei, sa nu
de"nadadui!, sa face! ce pute! face, nu ceea ce nu pute!. 1unt lucrari care stau in puterea
noastra a le i!plini, altele sunt in !ana lui Du!ne"eu. Ma te! insa ca unii crestini bifea"a
aprioric !ulte din proble!ele pe care le ridica societatea actuala ca fiind nere"olvabile.
Pentru aceasta stare ro!anul a inventat si un cuvant& "lacebunita".
Dar !ai presus de orice sunt pentru o concentrare pe lupta launtrica. #rebuie sa lupta! !ai
intai cu raul din noi insine, apoi cu cel din afara... Pute! insa spune oa!enilor& "-ratilor, de-a
lungul istoriei regi!urile politice au fost cand rele, cand bune. 2nele au fost chiar foarte rele.
< posibil ca o data cu integrarea europeana sa ave! si legi nefavorabile, anticrestine, trebuie
sa fi! cu !ulta luare a!inte. Crede! ca ispitele se vor in!ulti. <le vor fi !ult !ai fine dupa
ce vo! intra in 2<. Multi dintre cei neintariti in credinta si nadede vor fi !ai usor ispititi sa
cada in aposta"ie. .oi insa sa stam bine! sa stam cu frica, sa ave! gria sa nu !ai fi! barfitori,
furi, desfranati, !ici la suflet. +ntra! in <uropa, dar cu ce valori, cu ce baga? 1ti! noi prea
bine invatatura )isericii noastre? 1ti! de ce sunte! ortodocsi? +ata, integrarea ne va pune pe
noi in lucrare !ai cu ravna, vo! de"volta latura sociala, latura !isionara...". *devarul este ca
daca Du!ne"eu n-ar ingadui, n-a! intra in 2<, dar ingaduie. Dar daca ne va fi !ai rau, daca ne
va fi peste putere de greu, de ce ingaduie )unul Du!ne"eu? $aspunsul l-a! gasit in cuvintele
*postolului Pavel& (aci nu voim! fratilor! ca voi sa nu stiti de necazul nostru! care ni s-a facut
in Asia! ca peste masura! peste puteri! am fost ingreuiati! incat nu mai nadajduiam sa mai
scapam cu viata. Ci noi, in noi insine, ne-am socotit ca osanditi la moarte, ca sa nu ne
punem increderea in noi, ci in Dumnezeu, Cel ce inviaza pe cei morti! (are ne-a izbavit pe
noi dintr-o moarte ca aceasta si ne izbaveste si in (are nadajduim ca inca ne va mai izbavi...
(++ Corinteni 7, E-7D). 1ituatiile li!ita ne auta sa nu ne pune! increderea in noi, ci in Do!nul.
< o pedagogie du!ne"eiasca in toate.
.oi, usor-usor trebuie sa ne desprinde! de lu!ea aceasta, nu in sensul de a-i intoarce spatele,
ci dupa cuvantul *postolului& ...nu avem aici cetate statatoare! ci o cautam pe aceea ce va sa
fie (<vrei 7=, 7?).
Dar sa lua! in discutie una din te!eri. 1a "ice! ca din ;DD/ nu se va !ai preda religia in
scolile de stat. *r fi o !are durere, chiar foarte !are. Dar vai, de fapt ce s-ar inta!pla? .e-a!
si!ti handicapati, schiloditi? *! cadea in de"nadede? *ceasta era scopul nostru, pentru el
traia!? 1a-l vede! pe (ristos in scoala? .u vreau sa neg i!portanta, rolul orei de religie, dar
37
trebuie sa sti! ca statul ra!ane stat (Ce"ar, uneori !a!ona) si ca noi in esenta trebuie sa
cere! !ult de la noi insine si prea putin de la altii. *utorul din partea statului era scopul
nostru? .icidecu!! )iserica in aceasta situatie (ipotetica pana la ur!a) va trebui sa se
reoriente"e, sa cree"e scoli confesionale, scoli de du!inica, sa intareasca prin preoti si teologi
laici lucrarea catehetica. Misiunea sociala este o co!ponenta i!portanta, dar nu e cea !ai
i!portanta. Cea !ai i!portanta e schi!barea vietii, metanoia, unirea cu (ristos. )iserica il
ofera pe (ristos. 2n lucru este insa esential, pericolele trebuie identificate, trebuie sa spune!
lucrurilor pe nu!e (caci e grav a spune raului bine si binelui rau). 1punea! intr-un alt conte%t
ca ar fi bine sa nu !ai cauta! ustificari, sa nu !ai da! vina pe societate! pe 2.<., pe lipsuri,
ci sa vede! in spatele gesturilor proprii lipsa atasa!entului fata de valorile !oral-crestine si
putina noastra credinta. Despre putina credinta vorbeste o pericopa evanghelica& Si s-a pornit
o furtuna mare de vant si valurile se pravaleau peste corabie! incat corabia era aproape sa se
umple. +ar +isus era la partea dindarat a corabiei! dormind pe capatai. 0-au desteptat si +-au
zis' +nvatatorule! nu-/i este grija ca pierim1 Si &l! sculandu-Se! a certat vantul si a poruncit
marii' /aci8 +nceteaza8 Si vantul s-a potolit si s-a facut liniste mare. Si le-a zis lor' ,entru ce
sunteti asa de fricosi1 (um de nu aveti credinta1 Si s-au infricosat cu frica mare si ziceau unul
catre altul' (ine este oare! Acesta! ca si vantul si marea + se supun1 (Marcu ?, =/-?7). +ncercati
sa inlocuiti in te%tul 1cripturii !area involburata si vantul cu integrarea in structurile
europene. <l ingaduie "vantul", tot <l il si potoleste... Cred ca ne ingriora! pentru ca nu sti!
ce fel de Du!ne"eu ave!!
*! pus la ini!a aceste cuvinte pe care le-a scris un parinte pe un foru! de pe net& ",andurile
nu trebuie sa ne fra!ante, ci sa ne lu!ine"e. Dar daca un gand aduce fra!antare, nu lu!ina,
gandul acela nu este de la Du!ne"eu. ,andul la (ristos, la Maica Do!nului, la 1finti, la ingeri,
la iad, la !oarte. 1i toate cu liniste, fara s!ucituri, fara incrancenari. .oi trebuie sa ne
intoarce! in noi, sa ne intoarce! inauntru, nu sa ne revarsa! in afara, in cele ale lu!ii. +n
lu!e si ca lu!ea a! fost pana a cunoaste pe (ristos, dar de acu! sa !uri! lu!ii. 1a da!
ce"arului ce este a ce"arului, iar lui Du!ne"eu ce este a lui Du!ne"eu (cf. 0uca ;D, ;@)".
9@@: "De"nadaduit de !orala si de decaderea duhovniceasca a societatii (grecesti - n.n.) asa
cu! o "ugravea un oarecare predicator, un tanar a cerut parerea 1taretului.
- *sculta, fiule, i-a spus 1taretul. Multi incep de pe o te!elie gresita& Cu! sa se inta!ple
acestea, daca trai! intr-un stat crestin? Ci trebuie sa considera! ca noi, crestinii de a"i, trai!
intr-un stat idolatru, ateu, !asonic, etc., si sa fi! !ultu!iti ca inca nu ne-au lovit cu pietre si
nu ne-au rastignit. *cesta este adevarul a!ar" ((rampeie de viata, Din invatatura Parintelui
<pifanie +. #eodoropulos, 1chitul 0acu, 1fantul Munte *thos, ;DDD, p. ;;7).
Parintele 1erafi! $ose este si !ai tulburator cand spune ca acestia poate sunt ulti!ii ani in
care !ai pute! continua sa raspandi! liber cuvantul.
38
<< .usinessman-ul si morala ortodoa >>
*verea personala a lui )ill ,ates este echivalenta cu P+)-ul Portugaliei. Cifra de afaceri a lui
,eneral Motors (7CE !iliarde de dolari) este echivalenta cu P+)-ul Dane!arcei. +n fiecare "i,
cele !ai !ari ;DD de averi din lu!e cresc cu @DD de dolari pe secunda. ;,E !iliarde de
locuitori ai planetei traiesc cu !ai putin de doi dolari pe "i. )ugetul !ondial al cheltuielilor
!ilitare depaseste ?.DDD de !iliarde de dolari, adica de doua ori totalul datoriei e%terne a
tarilor in curs de de"voltare. /DP dintre locuitorii planetei nu au telefon si @DP nu au
electricitate. (-rederic )eigbeder)

2n absolvent de teologie ortodo%a, actual!ente student la o facultate econo!ica din +asi,
!arturisea pe un -oru! de discutii de pe +nternet ca in per!anenta este asaltat cu intrebari de
genul& "Cu ce a contribuit religia crestina, in special Artodo%ia, la buna desfasurare a activitatii
econo!ice?". +n per!anenta i se punea in fata faptul ca cea !ai puternica influenta in
econo!ie au avut-o )isericile protestante, ele fiind, in vi"iunea *1<-istilor, !ult !ai deschise
spre noutate... De aceea, gasesc i!portant a la!uri interconditionarea dintre religie si
econo!ia de piata. Pute! spune ca )iserica incuraea"a activitatea econo!ica? +n ce conditii?
Cu ce a!enda!ente?
Discutia ar putea !erge chiar !ai departe. <ste business!an-ul ro!an un ignorant religios? 1au
trebuie neaparat sa fii ignorant religios ca sa fii business!an? Caci lipsa eticii in afaceri aduce,
se intelege, !ai !ult profit...
.u as vrea in acest scurt cuvant sa intru in chestiuni ce tin de istorie sau de percepere
interconfesionala a proble!aticii in discutie, insa trebuie sa lua! in sea!a o conclu"ie a lui
Ma% Qeber din celebra sa lucrare &tica protestanta si spiritul capitalismului unde recunoaste
ca oa!enii cu un deplin spirit al capitalis!ului asta"i tind sa fie indiferenti, chiar ostili fata de
)iserica.
0a 1fanta 0iturghie, lacasurile de cult sunt este pline de oa!eni si!pli, s!eriti si !aoritatea
cu venituri !odeste. .u!arul celor avuti apropiati de )iserica este, se pare, !ai !ic. 1i
aceasta nu din punct de vedere nu!eric, ci procentual... )ineinteles ca (ristos ne chea!a la
co!uniune in )iserica pe toti deopotriva. De ce raspund intreprin"atorii !ai greu la aceasta
che!are?...
Multi considera ca o!ul de afaceri este obsedat de ideea de a-si in!ulti profitul, ca el se
gandeste per!anent la investitii, la i!po"ite, la decontari si ca, in principiu, el nu se li!itea"a
la o afacere care sa-i aduca un castig !ultu!itor si sigur, ci cauta sa stranga !ai !ult si !ai
!ult, aproape cu orice pret. Cei care pot fi inclusi in aceasta categorie sunt, de buna sea!a,
departe de o intelegerea crestina a vietii. +ntr-o astfel de situatie, nefericita de altfel, doar un
ignorant religios poate duce usor "crucea" aceasta obsedanta a banului care trebuie neaparat sa
se in!ulteasca...
)ineinteles ca nu banii sunt rai sau buni, ci oa!enii in functie de alegerile lor devin rai sau
buni... *ceiasi bani care "fac" ar!e, ridica si spitale sau ase"a!inte de binefacere. 1aracia, stie
orice teolog, e virtute doar daca e asu!ata de buna voie. <a se cultiva e%e!plar in viata
calugareasca. *re legatura cu relatia o!ului cu Du!ne"eu& o!ul renunta la darurile pe care
Du!ne"eu i le ofera pentru Du!ne"eu +nsusi, adica aunge sa prefere !ai !ult pe Daruitor
39
decat darul *cestuia pe care-0 intoarce Do!nului. Parintele Du!itru 1taniloae, in ogmatica
sa, vorbeste inspirat in acest sens despre "lu!ea ca dar si Crucea pusa pe acest dar".
+n lu!e, saracia este, de cele !ai !ulte ori, asu!ata fara voie, e se!n al unei lipse de
sperante cu! ca ai !ai putea face ceva pentru bunastarea personala sau a fa!iliei, caci, sa
fi! sinceri, oa!enii vor sa aiba bani. .u a! intalnit in lu!e oa!eni care sa iubeasca lipsa.
*tunci cand esti lipsit si nu poti iesi din situatia asta, incepi sa te !ultu!esti cu ce ai si strangi
din dinti. 1aracia nu !ai este in acest ca" virtute.
Cand esti aproape de (ristos si de )iserica, rogi pe Du!ne"eu sa-ti dea rabdare si sa nu te lase
sa aungi in situatia sa de"nadaduiesti din pricina saraciei. *! citit undeva rugaciunea&
"Doa!ne nu-!i da nici atat de !ult, dar nici atat de putin incat sa uit de #ine!". Cine nu-0
cunoaste pe (ristos, daca este lovit de saracie, aunge uneori si sa huleasca pe Do!nul.
2neori cau"a a saraciei este lenea. 1i alte pacate se fac pricina a saraciei. 2n parinte apusean,
'ianne4, spunea, spre e%e!plu, despre cei ce nu respecta sarbatorile& "Cunosc doua feluri
sigure de a deveni sarac6 de lucrea"a cineva du!inica si de ia bunul strain"9@C:. De !ulte ori
prin lucrarea harului se distruge rea"a!ul pe care se spriina oarecine cu viata traita dupa
bunul plac. 1fantul #eofan Javoratul spunea ca cine se bi"uie pe relatii la acela se rup, cine se
crede intelept e rusinat, cine se bi"uie pe bogatie, aceluia i se ia bogatia. *ltfel spus,
nenorocirile vietii contribuie la lucrarea lui Du!ne"eu de a ne tine !ereu trei si de a nu ne
increde in noi, ci in <l. Deci, prin pedagogia du!ne"eiasca, oricine se increde in bogatie poate
sa devina sarac. +ar cand te cercetea"a sau te cearta Do!nul spre folos o face. 2n lucru e
la!urit categoric de Proorocul David& /anar am fost si am imbatranit si n-am vazut pe cel
drept parasit! nici semintia lui cerand paine (Psal!i =C, ;@).
1aracia insea!na in "iua de a"i si u!ilinta. #inerii profesori, spre e%e!plu, pri!esc sub 7DD de
dolari pe luna, adica = dolari pe "i, iar cand cheltuiesc si pe transport... vai, vai de ei...
+n conte%tul acesta, intreprin"atorii, oa!enii de afaceri sunt niste curaosi, niste te!erari, iar
noi sti! ca (ristos ii iubeste pe cei curaosi, pe cei indra"neti (ve"i discutia Do!nului cu
fe!eia sa!arineanca la fantana lui +acov - +oan ?, ?-7;6 ase!enea discutia lui (ristos cu
fe!eia cananeanca - Matei 7@, ;;-;E).
M-a! gandit de !ulte ori ca pentru !ulti barbati ro!ani viata este foarte frustranta, !ai ales
cand au de !uncit sa-si intretina fa!ilia si sa se ocupe si de cariera in acelasi ti!p. Ma refer
bineinteles la cei care !uncesc cinstit si au idealuri decente.
* avea bani nu trebuie sa fie centrul cautarilor, un scop in sine, caci nu asta insea!na sa
reusesti in viata. Pe de alta parte, bucuriile duhovnicesti in fa!ilie nu sunt depline cand copiii
nu au ce incalta sau cand intretinerea nu e platita. .u poti fi un "baron al spiritului", daca
scotocesti prin portofel sa ve"i daca-ti per!iti a"i un corn cu ge!...
0egea .oului #esta!ent - desavarsire a celei vechi - nu conda!na bogatia, ci felul in care ne
raporta! la aceasta. .ici invatatura ortodo%a nu este i!potriva bogatiei pa!antesti si a bunei
chivernisiri a averilor proprii, ci este i!potriva i!pati!irii fata de acestea. De aceea, cel ce se
indeletniceste cu afacerile este si cel !ai e%pus ispitei si pati!ii iubirii de arginti. <a e, de
obicei, boala celor necredinciosi sau "caldicei". 1fantul *postol Pavel, el insusi "!ic
intreprin"ator" (caci sti! bine ca i!pletea cosuri), spune ucenicului #i!otei& ...iubirea de
argint este radacina tuturor relelor si cei ce au poftit-o cu infocare au ratacit de la credinta!
si s-au strapuns cu multe dureri (+ #i!otei C, 7D). *celasi *postol se adresea"a evreilor cu
cuvintele& #eriti-va de iubirea de argint si indestulati-va cu cele ce aveti! caci insusi
umnezeu a zis' Nu te voi lasa! nici nu te voi parasi (<vrei 7=, @).
40
Pute! spune ca persoanele necredincioase sau putin credincioase, fara scrupule sau principii
!orale i"vorate din invatatura )isericii, de vor face afaceri, "vor fi strapunsi de !ulte dureri".
Cred ca !ass-!edia surprinde indeauns de bine "buciu!ul nefiresc al unor oa!eni de afaceri,
al celor cu foarte !ulti bani (staruri !u"icale, actori, fotbalisti), pro!iscuitatea vietii unora
dintre ei. +n lu!ea conte!porana, poate !ai !ult decat in alte vre!uri, o!ului de afaceri ii
trebuie !ult echilibru, bun si!t crestinesc si cu!patare, caci de-i vor lipsi acestea Du!ne"eul
sau va deveni banul. +ata valorile cu care Artodo%ia contribuie, sau !ai bine "is poate
contribui, la buna desfasurare a activitatilor econo!ice. <a poate aduce echilibru, repere,
tinuta...
Pentru business!an-ii binecredinciosi, a face afaceri e ca si cu! te-ai duce la serviciu, iar daca
a !erge la serviciu este un pacat, atunci si a face afaceri este tot pacat! *poi, !unca este
binecuvantata de Du!ne"eu. 1unt si oa!eni de afaceri care se roaga indelung ca Do!nul sa le
lu!ine"e !intea sa stie ce trebuie facut. +n afaceri e uneori greu sa i!bini eficienta cu !ila. <i
au responsabilitate !are fata de cei pe care-i conduc si ii hranesc totodata. 1pre e%e!plu, ce
faci cu angaatul nu prea perfor!ant care insa are acasa patru guri de hranit? De-l dai afara si
din de"nadede se sinucide, oare doar a lui e vina? Du!ne"eu cere de la noi !ila... 1criptura
ne incredintea"a ca nu bogatul se pierde, ci bogatul ne!ilostiv (ve"i ca"ul bogatului ne!ilostiv,
0uca 7C). 1a ne a!inti! ca patriarhii biblici erau, daca e sa folosi! o e%presie a "ilelor
noastre, adevarati !iliardari. *sta nu a fost piedica in relatia lor cu Du!ne"eu, !ai !ult
1criptura foloseste sintag!a& umnezeul lui Avraam! al lui +saac si al lui +acov (+esire =, C s.a.),
aratand si ca aceste relatii sunt intr-un fel etalon. +!paratii bi"antini binecredinciosi aparatori
ai credintei si cinstitori de Du!ne"eu, dupa cu! spunea un parinte, au trecut dintr-o i!paratie
in alta +!paratie (din cea lu!easca in cea cereasca).
"*re )iserica un discurs pentru intreprin"atorii de asta"i?" se pare ca intreaba studentii *1<-isti
pe teologi si pe cei apropiati de )iserica. Da, chiar !ai !ulte discursuri. 2nele vechi, dar
foarte actuale& "Cuvant catre bogati" - 1fantul 'asile cel Mare, "A!ilia ' si 0O'+" (Scrieri.
,artea a +++-a, Omilii la *atei) - 1fantul +oan ,ura de *ur, "Despre iubirea de saraci" - 1fantul
,rigorie #eologul, "Care bogat se va !antui?" (Scrieri. ,artea +) - 1fantul Cle!ent
*le%andrinul9@/: etc.
1fanta 1criptura, pe langa !ulte alte cuvinte pe acest subiect, vine cu o pilda rostita de
Mantuitorul la care toti oa!enii de afaceri ar trebui sa !edite"e in fiecare "i& Si le-a spus lor
aceasta pilda! zicand' 5nui om bogat i-a rodit din belsug tarina. Si el cugeta in sine! zicand'
(e voi face! ca n-am unde sa adun roadele mele1 Si a zis' Aceasta voi face' )oi strica jitnitele
mele si mai mari le voi zidi si voi strange acolo tot graul si bunatatile mele" Si voi zice
sufletului meu' Suflete! ai multe bunatati stranse pentru multi ani" odihneste-te! mananca!
bea! veseleste-te. +ar umnezeu i-a zis' Nebune8 +n aceasta noapte vor cere de la tine sufletul
tau. Si cele ce ai pregatit ale cui vor fi1 Asa se intampla cu cel ce-si aduna comori siesi si nu se
imbogateste in umnezeu (0uca 7;, 7C-;7).
)iserica are de trans!is !esaul <vangheliei tuturor oa!enilor deopotriva, saraci sau bogati,
lucratori la stat sau intreprin"atori particulari. <a incuraea"a tot ceea ce-l foloseste pe o! si
descuraea"a lucrarile care pun in pericol !antuirea lui. *ctivitatea econo!ica in sine si !unca
sunt binecuvantate de Du!ne"eu. Consider ca a face afaceri nu i!plica neaparat lipsa unei
etici, ca nu e aceasta o conditie sine ?ua non a reusitei. +!orale sunt doar afacerile... i!orale
pe care le fac oa!enii i!orali. Pe acestia ii aunge uneori pedagogia du!ne"eiasca de care
po!enea!.
Prosperul o! de afaceri crestin, ortodo% binecredincios, are datoria !orala de a-si asu!a in
societatea de a"i un rol filantropic. Cand casele unora din crestinii nostri sunt pline "de grau,
41
de vin si de untdele!n" e necesar sa-si a!inteasca de 'istierul bunatatilor de la care vine tot
binele si, dupa inde!nul din 1luba Cununiei, "sa dea si celor lipsiti".
Citatul pe care l-a! postat la inceputul articolului v-a facut sa spuneti& "< nedrept!"? Ceea ce
prisoseste bogatului lipseste saracului. Daca cei bogati ar da intotdeauna din roadele lor si
celor lipsiti lu!ea acesta ar avea alt chip, Chipul lui (ristos...

9@C: Cf. Pr. 'asile 1orescu, 3eligia ortodoxa! calauza pentru credinciosi, <ditura 1aeculu! +.A.
si 'estala, )ucuresti, 788/, p. 7@E.
9@/: *ceste cuvinte patristice sunt adunate in *ne%a doctei lucrari +mbogatiti-va in omnul8
Bogatia si saracia in lumina spiritualitatii crestine, Preot +oan C. #esu, <ditura Credinta
stra!oseasca, ;DD=.
42
<< /ndrei Plesu & intre armia cereasca si Plai cu boi >>
-aptul ca !arele o! de cultura *ndrei Plesu scrie in ,lai cu boi - revista lu@ inescu era, si este
inca, pentru !ine o !are dilema si o !are a!araciune totodata. <l, !arele Plesu, care a scris
atat de doct despre armia cereasca si care se descurca destul de onorabil in ale teologiei, el,
fostul !inistru, sa scrie intr-o revista cu i!agini greu de descris, unele real!ente pornografice?
Cu! de a acceptat *ndrei Plesu o astfel de colaborare?
Personal, a! hotarat sa pierd articolele sale savuroase si pline de talc decat sa-!i adaug in
desaga si asa grea a pacatelor !ele si obscenitatile revistei. *sta nu pentru ca as fi atat de
curat, ci pentru ca ni!eni nu poate ra!ane curat rasfoind o astfel de revista. 1fintii Parinti, a
caror invatatura *ndrei Plesu o cunoaste ase!eni unui doctor in patristica - si asta nu-i deloc o
ironie -, spun la!urit acest lucru. Pana la ur!a ce !ai contea"a totusi inca o de"a!agire... *!
incercat sa uit ca ,lai cu boi e%ista, sa uit ca *ndrei Plesu scrie si pe acolo. Aricat !-a! ferit
de tarabele de "iare, !-a! lovit totusi des de scabroasele coperti ale "revistei luN Dinescu".
Cele !ai obscene coperti din toate !aterialele adresate adultilor... fara umnezeu! Chiar si
baiatul !eu a fost socat de una din coperti - ve"i, sau !ai bine nu, an ?, nr. ; (7E) - pe care n-
as vrea sa o descriu aici, intr-o ga"eta de suflet9@E:. Daca insasi firea il inde!na pe fiul !eu
sa-si intoarca ochii de la nuditatile clasice de pe tarabe (aflate in spatiu public prin e%celenta,
deci nu-i vina noastra ca ne !isca! pe aici si colo, nu pute! sta doar in casa), inedita
obscenitate de pe coperta ,lai cu boi a agatat totusi privirea unui copil de C ani6 a! si!tit
atunci ca toata nevinovatia lui a fost atinsa de !i"eriile lu!ii, ca s-a intinat fara voia lui si
puritatea i-a fost furata si poate doar (ristos - doctorul sufletelor noastre - i-o poate intoarce
inapoi. *tunci, iarasi !i-a! a!intit de *ndrei Plesu, iarasi !-a! !irat de parado%ul acestei
"colaborari" nefericite si iarasi !i-a sporit de"a!agirea. .u degeaba spune 1criptura in !ulte
locuri sa nu ne increde! in oa!eni (cf. Psal!i 7?@, =6 +ere!ia 8, ?6 Miheia /, @, s.a.).
Dar iata ca dupa o angelologie neconventionala - o docta rostire despre ingeri - vede lu!ina
tiparului la (u!anitas, la pretul de un sfert de !ilion - dar care face toti banii - o colectie de
articole diverse se!nate *ndrei Plesu sub titlul generic Obscenitatea publica. +nsusi autorul
gaseste necesar sa preci"e"e inca din Nota introductiva& "< inevitabil sa provoc consternari si
de"ilu"ii acelei categorii de cititori care, dupa o carte cu ingeri, nu vor accepta o ase!enea
coborare de nivel, o ase!enea alunecare in penu!brele obscenitatii cotidiene"9@8:. *utorul
crede insa ca "pro!iscuitatea lu!ii e chiar do!eniul lor de activitate", ca "dracovenia fiecarei
"ile e !ateria pri!a a !isiunii lor"9CD:. .ici un teolog n-ar putea sa-l contra"ica, intr-adevar
ingerii, "ice du!ne"eiescul Pavel, sunt duhuri slujitoare (<vrei 7, 7?).
*d!irabila colectie de articole se deschide cu raspunsul la intrebarea care !a fra!anta de
!ulta vre!e. +ata, *ndrei Plesu se!nea"a un articol cu titlul& "Abscenitatea publica sau De ce
scriu la ,lai cu boi". #alentul scriitoricesc, argu!entatiile fara cusur, fra"area i!pecabila te fac
sa fii in asenti!entul autorului, tin"i sa-i tii partea si sa nu-l udeci, !ai !ult chiar, incepe sa-
ti para o ano!alie ca ai gandit doar ca ar fi vreun oarecare nefiresc in aceasta colaborare.
Ce spune in esenta do!nul Plesu? $e!e!orea"a reprosurile "vocilor din public"& "Ce caut pe
aceasta galera? Cu! poate un o! serios, tata de fa!ilie, o! cu carte si cu frica lui Du!ne"eu,
profesor universitar, fost !inistru - sa se co!placa intr-un conte%t atat de i!pur, cu vorbe
spuse pe sleau si i!agini deocheate? Cu! sa-ti pui se!natura pe un te%t plasat intre o superba
coapsa fe!inina si !ascarile suculente, dar ne!iloase ale lui <!il )ru!aru?... Ce-o sa "ica
lu!ea? Ce poate sa !ai inteleaga poporul cand vede ca pana si cetatenii onorabili, repere
!orale, do!nule, modele, !a-ntelegi, care nu te asteptai la una ca asta? - se a!esteca in
43
delirul pornografic al veacului, al !o!entului si al a!biantei autohtone?"9C7:. Dincolo de
nervul aforistic care !ie !i-a lipsit, d-l Plesu si ai sai oponenti parca-!i citisera gandurile...
Du!nealui recunoaste ca uneori intrebarile legiti!e au fost stricate de intrebatori superficiali,
iar proasta calitate a oponentilor co!pro!it iacata legiti!itatea intrebarii.
.u se ustifica invocand ispravile desucheate ale lumii bune, pentru ca nu-i place "calea prea
si!plista a ca!uflaului cultural"9C;:. Preci"ea"a, nu pentru a se scu"a, ca te%tele lui pot fi
considerate oricu!, dar "niciodata slobode le%ical sau te!atic"9C=: si are dreptate.
1i totusi, de ce scrie d-l Plesu la ,lai cu boi? 1crie din prietenie pentru Dinescu. )un argu!ent!
1crie si "din co!ple"enta fata de li!itele proprii"9C?:. +nteresant argu!ent! *sta-i, de buna
sea!a, o for!a de s!erenie. +nsa atunci cand spune& "a! invatat (tar"iu) ca nu te poti ra"boi
cu propria natura"9C@:, nu !ai e deloc in duh patristic ca in "Despre ingeri". .oi crede! ca
o!ul isi poate depasi firea printr-o relatie vie cu (ristos-Du!ne"eu. < de apreciat sinceritatea
!a%i!ala cand spune& "nu e rentabil - si nici cinstit - sa-ti faci un portret public
cos!eti"at"9CC:.
Pana la ur!a d-l Plesu vrea sa spuna ca-i si el o! ca toti oa!enii& "citesc cu placere, i!i plac
ideile si +l caut pe Du!ne"eu. Dar i!i plac si carnatii de Plescoi, bufoneriile crude,
bran"eturile rascoapte, cheful, hetaira (curte"ana, care va sa "ica, asta n-o banuia!, n.n.),
ro!anta. 1unt helas, laco!, echivoc, usor de atras spre leeritati de tot soiul... +n definitiv, de
vre!e ce nu-!i e rusine sa rasfoiesc a!u"at ,lai cu boi, de ce !i-ar fi rusine sa apar intre
copertile lui"9C/:. *poi, d-l Plesu schi!ba registrul, si ne a!inteste ca "inota! in obscenitate
de di!ineata pana seara, cre"and ca nu!ai de"!atul fi"ic e obscen"9CE:. *sta-!i a!inteste de
!eteahna pe care o au unii crestini care, venind la spovedanie, incep sa-si ustifice pacatele
prin replici de genul& "Dar oricu! parinte, toti fac asta". *dica, cu alte cuvinte, d-l Plesu vrea
sa spuna ca intr-un fel sau altul toti sunte! prinsi in valtoarea obscenitatilor publice, "priviti in
ur, pe !ine !a gasirati tap ispasitor?".
$ecunoaste ca nu vrea sa faca pe !isionarul, dar ne a!inteste tuturor ca atunci "cand +isus a
venit pe pa!ant, lu!ea era foarte dubioasa, !ult !ai dubioasa probabil decat un nu!ar din
,lai cu boi. Cu toate acestea, <l a consi!tit sa i!brace un corp !uritor9C8: si a facut tot felul
de lucruri care, pentru lumea buna a !o!entului, erau scandaloase& a stat la !asa cu
va!esul, a acceptat sa petreaca la o nunta, a tinut partea unei fe!ei usoare, a sarutat un
tradator si a pro!is unui talhar un loc in rai. 1e vor fi gasit destui care sa-i reprose"e lipsa de
rigoare& ce cauti in acest loc infect, cu! poti sta alaturi de atatea lepadaturi, ce pot avea in
co!un sfintii si rau-facatorii?"9/D:. +n fata unui astfel de argu!ent ra!ai fara cuvinte... +ti
trebuie cateva clipe ca sa te de"!eticesti si sa-ti spui& "1tai asa, 1fantul Pavel parca n-ar fi
scris in ,lai cu boi, si nici ,ura de *ur si nici <fre! 1irul!". Dar Plesu nu-i 1fantul Pavel, de ce
sa cere! atat de la el? <l insusi recunoaste& "a!atorii de idolatrie si cautatorii de !onu!ente
e%e!plare trebuie sa fie preveniti& sunt un o! patetic, !ulticolor (ca sa nu spun pestrit),
incercat de o su!edenie de de!oni"9/7:.
*ici e proble!a, ca d-l Plesu are fani, crestinii iubitori de Du!ne"eu il aprecia"a pentru scrisul
sau fer!ecator si pentru unele luari de po"itie inspirate. Cu! ra!ane insa cu responsabilitatea
pentru faptele noastre? Cu! !ai pot fi inde!nati tinerii sa citeasca Plesu, daca una din
conditii este sa-si spurce !intea cu pornografiile lui Dinescu? Cu! ra!ane cu "sufletele seduse"
de o publicatie obscena la care pune u!arul si d-l Plesu? Poate, daca n-ar fi fost pre"ent d-l
Plesu cu cronicile sale, revista cu pricina ar fi suco!bat de !ult ti!p, intr-un fel el a legiti!at
nor!alitatea, firescul acestei publicatii. 2nde-i Plesu, e tinuta inalta...
44
Plesu nu se vrea !odel si nu crede ca ar trebui sa fie. Da, el spune niste lucruri foarte
adevarate... Mai bine sincer, decat duplicitar si ascuns. .e-o fi drag noua teologilor, dar nu-l
pute! austa noi dupa placul nostru. *r fi o desfatare sa fie !ai !ult de partea !oralei, a
)isericii - si este adesea, e adevarat !ai !ult prin cuvant, decat prin fapte chiar daca, iata,
scrie pe unde trebuie si pe unde nu trebuie. < un !aestru al cuvantului, el "sea!ana", dar nu
cauta roade... 1e discreditea"a in ochii unora? Care este proble!a?... <l nu-si face proble!e,
ne face! insa noi. De ce? Pentru ca noi crede! in forta, energia, vigoarea scrisului sau, in
capacitatea sa de sinte"a!
<%ista o lege nu!ita& "0egea privind prevenirea si co!baterea pornografiei" (.r. 78C>;DD=),
lege ce se a%ea"a pe protectia non-consu!atorilor. 0a articolul 7? spune& Constituie
contraventii si se sanctionea"a cu a!enda de la @D.DDD.DDD lei la ;@D.DDD.DDD lei ur!atoarele
fapte& a. (...)6 b. a!enaarea de spatii destinate van"arii de !ateriale cu caracter obscen la o
distanta mai mica de *+, de metri fata de scoli si de internate! precum si de lacasuri de
cult". +n !arile orase poti nu!ara "eci de astfel de tarabe a!plasate ilegal. (*vi" a!atorilor&
preotilor din orase, crestinilor !arturisitori, organelor de drept).
<%ista un ra"boi tacut intre )iserica si tarabele de "iare care e%pun si vand pornografie. #araba
aduce i!oralitatea, )iserica propovaduieste bunul si!t. 0egea a hotarat ca intre ,lai cu boi si
)iserica trebuie sa fie !usai ;@D de !etri, caci nu pot sta laolalta sau prea aproape, caci ce
are a face Du!ne"eu cu !a!ona? (cf. Matei C, ;?). D-l Plesu insa se si!te confortabil in orice
loc, el este prietenul )isericii si al dus!anilor ei... < ilegal insa sa oci in doua echipe adverse,
asta doar in lu!ea virtuala a ocurilor pe calculator este posibil.
.adadui! ca )unul Du!ne"eu sa nu-l lase prea !ult pe d-l Plesu in aceasta !ultu!ire de sine
si sa-l aute sa vina spre )iserica. Cred ca d-l *ndrei Plesu e undeva pe la u!atatea dru!ului
dintre )iserica si taraba cu ,lai cu boi. .u ar fi !ult de !ers pana-n pridvor, insa !a te! ca
dru!ul e de fapt !ai lung, e, dupa cu! spunea parintele *rsenie )oca, dru!ul de la urechi la
ini!a, de la infor!atie la convingere.

9@E: *rticolul a fost scris initial pentru *rgesul Artodo%, sapta!anal religios al <parhiei
*rgesului si Muscelului.
9@8: *ndrei Plesu, Obscenitatea publica, <ditura (u!anitas, )ucuresti, ;DD?, p. C.
9CD: +bide!.
9C7: +de!, p. 8.
9C;: +de!, p. 7D.
9C=: +bide!.
9C?: +de!, p. 77.
9C@: +bide!.
9CC: +bide!
45
9C/: +de!, pp. 77-7;.
9CE: +de!, p. 7=.
9C8: -or!ula nu e ortodo%a, ci eretica, !onofi"ita! De altfel, d-l Plesu !ai are astfel de
scapari6 ve"i in espre ingeri trihoto!is!ul de la p ;/D...
9/D: *ndrei Plesu, op. cit. p. 7?.
46
<< 0spita multor intelectuali+ 1)oate religiile sunt bune!1 >>
De !ulte ori, intelectualii nostri, in relatia cu )iserica, au avut atitudini teribiliste si, uneori,
vadit anti-clericale. *cestia se afla inca intr-o prelungita e%pectativa... <i sunt, intr-un fel, in
pridvorul Bisericii... adica nici atei nu se considera, dar nici binecredinciosi dornici sa afle si sa
traiasca profun"i!ile Artodo%iei nu se arata. 1unt spectatori si co!entatori ai celor sfinte din
prag... nu intra in biserica, nici nu se indepartea"a. Din pacate, credinciosii nostri nu
intotdeauna vin in inta!pinarea lor, fiind preocupati !ai !ult de dreptate decat de dragoste,
nu!indu-i pe intelectuali - atei, pagani, s!intiti etc. 2nii crestini, a! observat, cultiva un
vadit duh anti-cultural, pe care-l !otivea"a spunand& "decat sa pierd vre!ea cu (riticile lui
Rant sau suprarealis!ul lui Dali, !ai bine patrund in universul !antuitor al scrierilor ascetice si
!istice ortodo%e...". Cultura ne este, de buna sea!a, ingaduita, dar nu orice apartine culturii
ne este si de folos& /oate imi sunt ingaduite! dar nu toate imi sunt de folos (+ Corinteni C, 7;)
De aceea, acelasi *postol Pavel ne spune& /oate sa le incercati" tineti ce este bine (+
#esaloniceni @, ;7). < foarte adevarat si faptul ca intr-o lu!e desacrali"ata, seculari"ata cu! e
cea in care trai! vre!urile !antuirii noastre, )iserica reco!anda !ai !ult "cultura duhului".
< la !oda printre intelectualii nostri a spune& "#oate religiile sunt bune... #oate sunt versanti ai
aceluiasi !unte, carari ce ne duc in varf6 cai ce au aceeasi finalitate". Arientalii au si o pilda
pe care o repeta !ulti dintre crestinii nostri care sustin acest punct de vedere. 1e spune ca
niste orbi au pipait odata un elefant si fiecare a descris intregul dupa portiunea pipaita (fildesii
ca doua oase !ari, tro!pa ca un tub, urechile ca niste evantaie, picioarele ca niste coloane,
partile laterale ca un "id care respira, coada ca o franghie)6 nici unul nu a !intit, fiecare din ei
l-a descris corect, dar nu co!plet. <lefantul era e%act cu! fusese descris, dar si ceva !ai
!ult. *sa si !arii intelepti care au cugetat la Du!ne"eu au descris ceea ce au descoperit ei ca
este Du!ne"eu. Conclu"ia pildei& toate religiile sunt adevarate, toate descriu, !ai !ult sau
!ai putin co!plet, pe Du!ne"eu...
Daca nu esti de partea acestui punct de vedere, risti sa fii foarte repede catalogat drept
e%tre!ist, funda!entalist sau chiar li!itat, incuiat. 2nii intelectuali, dupa ce l-au citit pe
Mircea <liade, gandesc ca ortodocsii practicanti n-au habar de !ituri, i!agini si si!boluri... <i
si-ar dori sa spuna tuturor celor bisericosi ca e%ista !ituri universal valabile, bunaoara !itul
ertfei6 sau ca despre potop se vorbeste in !ai !ulte culturi ale lu!ii.
1pre e%e!plu, crestinis!ul vorbeste de ridicarea la Cer a Mantuitorului la ?D de "ile de la
+nvierea 1a din !orti. +nsa, povestiri despre disparitii !isterioase, neobisnuite ale unor eroi din
!ilocul poporului se gasesc in !ulte culturi. +n !itologia a"teca (plecarea lui Suet"alcoatl in
chip de flacara), in cea chine"a ("borul i!paratului ,alben pe spinarea unui dragon de aur), in
cea iudaica (ridicarea la cer a profetului +lie intr-un car de foc), in cea isla!ica (urcarea la cer
a profetului Maho!ed pe spatele ani!alului fabulos )ura3)...
Artodo%ia recunoaste e%istenta unor re!iniscente din revelatia pri!ordiala facuta de
Du!ne"eu lui *da! si trans!isa oral din generatie in generatie... A!enirea intreaga a suferit
dupa cadere de o asa nu!ita "nostalgie a paradisului" si a nadaduit in venirea unui Mantuitor
sau $ascu!parator. Dar, de aici pana la a afir!a ca toate religiile sunt !odalitati diferite de a
aunge la acelasi "obiectiv" - Du!ne"eu - este un dru! lung. Aare nu e la!uritor Cuvantul
1cripturii care "ice ca toti dumnezeii neamurilor sunt idoli9/;: (Psal!i 8@, @)?
*lti intelectuali spun ca toate religiile te invata sa faci binele si asta-i cel !ai i!portant. 1e
accentuea"a deseori aspectul !oral al religiilor. Dar, evidentiind doar !orala, se negliea"a
astfel celelalte aspecte ce definesc religia& doctrina si cultul. Morala, practica virtutilor, nu are
47
valoare in sine, ci doar daca este funda!entata doctrinar in adevar. *! observat ca din ce in
ce !ai !ulti intelectuali !arturisesc ca o !orala in sine, autono!a, ce nu se spriina pe un
siste! religios, e fara sens. 0ucru i!bucurator. < un pas inainte...
"1incretis!ul religios este conceptia potrivit careia toate religiile poseda acelasi adevar in
strafundul lor e"oteric si sunt in !od egal valide ca !iloc de !antuire. *ceasta idee e
deosebit de atractiva pentru inteligentele deosebite, caci prin aceasta o!ul poate avea
i!presia ca reconcilia"a adevarurile tuturor religiilor si, in acelasi ti!p, se situea"a putin
deasupra tuturor traditiilor"9/=:. 1e vorbeste foarte des asta"i despre "diversitatea ce trebuie
va"uta in unitate", despre "unitatea transcendentala a religiilor" etc. Cu sincretis!ul religios
Artodo%ia nu poate fi niciodata de acord. Mai !ulte adevaruri insea!na nici un adevar.
Crestinis!ul nu e una dintre !ultele religii, nu e una dintre cai - ea este "Calea". Cand
consideri ca e acelasi lucru, spre e%e!plu, a crede in +nvierea Do!nului sau in reincarnare,
atunci 5ertfa lui (ristos nu !ai are nici o valoare, devine nese!nificativa.
1crierile de istoria si feno!enologia religiilor pro!ovea"a intens sincretis!ul si lipsa de
discerna!ant printre crestini. *ceste lucrari, grandioase de cele !ai !ulte ori, "pacatuiesc"
prin faptul ca, desi se arata a fi obiective, ele nu la!uresc clar aspecte legate de $evelatia
du!ne"eiasca ("pentru a nu fi subiective, partinitoare"). 1punea publicistul Dan Ciachir intr-un
interviu& "+ertati-!a, dar eu nu pot sa folosesc acea +storie a religiilor scrisa de Mircea <liade,
in care crestinis!ul devine un fel de partid intr-un parla!ent in care detine cateva procente.
+n acest cadru el nu !ai repre"inta revelatia pe care noi ne-o asu!a!"9/?:. De aceea, a! spus-
o deseori, pe <liade n-as indra"ni sa-l nu!esc prieten al teologilor ortodocsi. Despre tragedia
unei astfel de abordari strict obiective a religiilor vorbeste si <!il Cioran& "...De vre!e ce
refu"i sa le ierarhi"e"i, pe care s-o preferi, pentru care sa te pronunti si ce divinitate sa invoci?
Cu! sa-ti i!agine"i un specialist in istoria religiilor rugandu-se? 1au, daca se roaga cu
adevarat, atunci isi neaga invatatura, se contra"ice, isi ruinea"a /ratatele, in care nu figurea"a
nici un "eu adevarat, in care nici un "eu nu-i !ai presus de altul... 1unte! toti, in frunte cu
<liade, niste fosti credinciosi, sunte! toti niste spirite religioase fara religie"9/@:.
Chiar si la e%a!enul-grila de titulari"are la $eligie din vara lui ;DD=, teologii nostri au fost pusi
in situatia de a nu!i una dintre ur!atoarele religii& sintois!, budis!, isla!is! si hinduis!, ca
fiind religie revelata. Desi era clar pentru toti ca iudais!ul 'echiului #esta!ent (ca pedagog
spre $ristos - ,alateni =, ;?) si crestinis!ul sunt singurele religii revelate, acestea nu se
regaseau in enu!erare. 2nii dintre concurenti si-au a!intit de progra!a de +storia religiilor si
au bifat cu neliniste isla!is!ul ca religie revelata, caci unii istorici nu!esc generic "religie a
Cartii" si "religie revelata" si isla!is!ul (alaturi de iudais! si crestinis!). 1i cand ne gandi! ca
!aho!edanis!ul este vinovat de plas!uiri, de "co!pletari" si defor!ari ale revelatiei, de
relativi"are a 5ertfei lui (ristos prin aprecierea ca sunt prooroci !ai !ari ca -iul lui Du!ne"eu,
intelege! ca, daca el nu-i de la Du!ne"eu, nu poate fi decat de la diavol. Pe cine incurca
la!urit inchinarea in duh si-n adevar (+oan ?, ;?) daca nu pe tatal minciunii (+oan E, ??) -
diavolul? De altfel, un sfant, Ma%i! ,recul, a "indra"nit" a-l nu!i pe inte!eietorul isla!ului&
"cainele de Maho!ed"... Cata intoleranta! ar spune unii intelectuali. < oare preferabila
toleranta "ilelor noastre cand lu!ea a inceput sa accepte ca firesti !ai toate lucrurile care la
inceput au scandali"at-o? Cand vo! spune intunericului lu!ina, cand se va perverti de tot
si!tul !oral al crestinului tolerant, ne vo! !ai a!inti de !artirii crestini, vo! !ai intelege
ceva din ertfa lor?
2nii intelectualii conclu"ionea"a& ".u contea"a ce credinta ai, caci toti ne inchina! aceluiasi
Du!ne"eu". Dar oare toate sunt adevarate, toate sunt de la Du!ne"eu? *tunci ce rost a avut
ertfa !ilioanelor de !artiri care au si!tit ca n-au unde sa caute odihna decat la -iul lui
Du!ne"eu si care nu au voit sa se desparta de <l pentru ni!ic din lu!ea acesta trecatoare,
pieritoare? Ce senti!ente sa ai pentru nebuni ca 1tefan, ,heorghe, Di!itrie sau Panteli!on?
48
Probabil de mila, caci bietii !ucenici nu "aflasera" ca nu contea"a cui te inchini si ca toate
religiile sunt bune in felul lor...
+n genere, aceiasi intelectuali de care po!eni! se raportea"a intr-un !od straniu la persoana
lui (ristos. Pentru ei, <l este mare invatat, mare initiat. Chiar si unii guru orientali +l nu!esc
astfel. .u !ai vorbesc de tendinta generali"ata de a pune pe (ristos pe acelasi plan cu alti
fondatori de religii. +n lucrarea *arii initiati a lui <duard 1churG (<ditura 0otus), +isus e
pre"entat alaturi de $a!a, Rrisna, (er!es, Moise, Arfeu, Platon. Poate fi (ristos un initiat,
ne-a lasat <l varianta aceasta de a-+ percepe viata si invatatura?
+isus (ristos spune despre 1ine& &u sunt usa (+oan 7D, 8), &u si /atal una suntem (+oan 7D, =D),
&u sunt 0umina lumii (+oan E, 7;), &u sunt (alea! Adevarul si )iata. Nimeni nu vine la /atal
decat prin *ine (+oan 7?, C). <vanghelistul +oan +l descrie pe (ristos accentuand du!ne"eirea
1a& /oate prin &l s-au facut" si fara &l nimic nu s-a facut din ce s-a facut (+oan 7, =). 1i!bolul
credintei si scrierile 1fintilor Parinti vorbesc, de ase!enea, la!urit despre du!ne"eirea -iului.
Dupa cu! vede!, Mantuitorul nu ne-a lasat alternativa acesta de a-0 nu!i "!are initiat"... <l
spune ca a venit in lu!e sa dea !arturie despre adevar (cf. +oan 7E, =/). +isus (ristos ori este
intr-adevar Du!ne"eu si Cuvintele 1ale sunt adevarate, ori este un escroc, un !incinos, un
inselat care s-a nu!it pe 1ine Du!ne"eu, -iu al lui Du!ne"eu, Mantuitor al lu!ii etc. /ertium
non datur8 Credincios lui (ristos nu poate fi deci acela care +l nu!este "!are initiat", ci acela
care i!plineste Cuvintele 0ui si spune& "Cred si !arturisesc ca #u esti cu adevarat -iul lui
Du!ne"eu Cel Prea +nalt". Mantuirea ne-o castiga! printr-o relatie vie cu <l, prin )iserica.
"* crede ca este !antuire si in afara crestinis!ului este o hula la adresa lui Du!ne"eu& este ca
si cu! a! spune ca (ristos a venit degeaba, din !o!ent ce era nadede de !antuire si fara
<l"9/C:. -aptul ca 1fantul 1iluan sau -ericitul 1ofronie vorbesc despre iubirea nee%clusivista pe
care trebuie sa o ave! pentru toata "idirea, faptul ca 1fantul +oan Ma%i!ovici era in stare sa se
roage la capataiul unui bolnav o noapte intreaga indiferent de credinta lui (crestina, evreiasca,
isla!ica sau budista) nu ne indreptatesc a considera ca e !antuire si pentru cei ce tagaduiesc
adevarul lui (ristos. Duhul sufla unde doreste, Du!ne"eu !antuieste pe cine doreste, in !od
e%ceptional se pot !antui si dintre pagani. Mantuirea unora dintre pagani nu este, se intelege,
un argu!ent pentru a sustine ca religiile lor sunt bune. .oi trebuie sa tine! Calea !antuirii pe
care ne-a aratat-o (ristos - capul Bisericii (cf. Coloseni 7, 7E), caci intru nimeni altul nu este
mantuirea! caci nu este sub cer nici un alt nume! dat intre oameni! in care trebuie sa ne
mantuim noi (-aptele *postolilor ?, 7;). Multi cred ca ortodocsii care spun ca paganii nu se
!antuiesc sau se !antuiesc in doar !od e%ceptional dau dovada de !andrie, de !ulta
vanitate6 adica, cu alte cuvinte, prea face! noi pe "depo"itarii adevarului absolut". *ici, insa,
nu-i vorba de trufie, ci de !arturisirea credintei asa cu! ne-au invatat Parintii dintotdeauna.
"Dar ce vina au bietii pagani"?9//:, s-ar putea intreba cineva pe buna dreptate. .-au nici o vina,
Du!ne"eu ii cauta si-i asteapta si pe ei. 1fantul Pavel spune la!urit ucenicului #i!otei ca
Du!ne"eu ...voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vina.
(aci unul este umnezeu! unul este si *ijlocitorul intre umnezeu si oameni' omul $ristos
+isus! (are S-a dat pe Sine pret de rascumparare pentru toti (+ #i!otei ;, ?-C).
$evenind la pilda orientala de la inceput (pe care o citea"a deseori si 1ri Togananda sau
"divinul" 1ai )aba) a! putea spune ca doar Artodo%ia descrie intoc!ai intregul elefant. Daca
alte religii (cu e%ceptia iudais!ului) se !ai straduiesc sa descrie vreo tro!pa, ureche sau
picior de elefant, se prea poate sa fie vreo re!iniscenta a revelatiei pri!ordiale sau aspecte
ale revelatiei naturale. *ve! !otive sa crede! ca celelalte religii ale lu!ii nici n-au va"ut si
nici n-au atins elefantul... Da, trebuie spus li!pede, noi nu crede! ca toate religiile sunt
adevarate, nici !acar fru!oase, nu crede! ca fiecare din ele !arturisesc ceva despre
Du!ne"eu sau ca au "un sa!bure al adevarului" care ne uneste pe toti. .oi, ortodocsii, crede!
49
ca unirea este doar in (ristosul pe care-0 !arturiseste )iserica, pentru ca bote"ati si i!bracati
in <l fiind, nu mai este iudeu! nici elin" nu mai este nici rob! nici liber" nu mai este parte
barbateasca si parte femeiasca! pentru ca voi toti una sunteti in $ristos +isus (,alateni =, ;E).
.adaduiesc ca, prin !ila lui Du!ne"eu, se va sfarsi vre!ea tatonarilor si e%pectativei
reciproce, si ca, i!preuna, intelectuali sau si!pli credinciosi, vo! pleca genunchii la icoana lui
(ristos spunand ca si cuviosul parinte grec -ilothei Jerva3os& "Multu!esc din adancul ini!ii
Prea )unului Du!ne"eu si #atalui Ceresc Care, in ne!arginita 1a bunatate si iubire de oa!eni,
a binevoit sa !a nasc si sa !or in sfanta si adevarata credinta ortodo%a, afara de care nici una
nu este atat de subli!a, dupa cu! nu este alt Du!ne"eu !are (adevarat - n.n.) ca Du!ne"eul
nostru".
NOTE:
9/;: +ntr-o traducere !ai veche se spune& toti dumnezeii neamurilor sunt draci (Psal!i 8@, @).
9/=: +ero!onahul Da!aschin, California, 12*, "$asaritul $asariturilor. De la religiile orientale la
Artodo%ia rasariteana", &pifania, 7-=>788E, 1ursa& +nternet.
9/?: $adu Dorin Micu, ialoguri cu an (iachir - ,entru o Ortodoxie realista, <ditura *nastasia,
;DD;, p. /8.
9/@: <!il Cioran, &xercitii de admiratie, <ditura (u!anitas, pp. 7;?-7;@.
9/C: )ademecum crestin ortodox, <ditura 1ophia, p. C.
9//: A astfel de provocare pri!este si parintele Constantin ,aleriu in dialogul care l-a purtat
cu *ndrei Plesu, ,abriel 0iiceanu si 1orin Du!itrescu, dialog concreti"at prin editarea cartii
ialoguri de seara (<ditura (aris!a). +ata dialogul& ",.0.& Parinte, fiecare religie e un raspuns
coerent in proble!ele funda!entale! > Pr. ,.& .u e coerent in orice religie. > *.P.& *tunci de ce
este unul conda!nat sa se nasca intr-un spatiu incoerent? > Pr. ,.& .u e bleste!at, ci fiecare e
che!at sa caute adevarul si aceasta che!are o are fiecare, in "estrea originara, pentru ca
originar a fost data o!ului revelatia pri!ordiala si dorul de a cunoaste plenitudinea. > ,.0.&
Dar reiese ca in cautarea adevarului el pleaca !ai os decat !ine? > Pr. ,.& .u, pentru ca
Du!ne"eu il udeca potrivit patri!oniului spiritual pe care-l are. .u-l va osandi pentru asta, ci
il va osandi, in sensul, ca deschi"andu-i-se usa catre o vi"iune !ai deplina, el a refu"at. (...) >
*.P.& )ine, parinte, dar el cauta in interiorul siste!ului religios cu! si noi cauta! intr-al
nostru. > Pr. ,.& +isus spune& )a fi propovaduita &vanghelia la toate neamurile. 'inovat sunt eu
ca nu o propovaduiesc, si !ai cu sea!a daca o propovaduiesc gresit" (ialoguri de seara,
<ditura (aris!a, pp. ?@-?C).
50
<< -ristos si indemnul la lectura >>
(raspuns catre ,eorge)

,oate ca omenirea ar fi aratat altfel daca macar o singura data in Sfanta Scriptura s-ar fi
vorbit despre lectura sau +isus $ristos ar fi fost vazut citind. (e ziceti1

<sti atat de convins ca lucrurile stau chiar asa? *fir!i ca nicaieri nu scrie despre lectura sau ca
(ristos nu a fost va"ut citind. *i citit integral si cu atentie 1fanta 1criptura sau !acar .oul
#esta!ent?
-aptul ca ave! asta"i )iblia, Cuvantul lui Du!ne"eu, e o dovada incontestabila ca 1cripturile
au fost scrise pentru a fi citite, pentru a crede si, !ai ales, pentru a fi traite, adica puse in
practica (+ar acestea s-au scris! ca sa credeti ca +isus este $ristosul! #iul lui umnezeu! si!
crezand! sa aveti viata in numele 0ui - +oan ;D, =7). De altfel, Mantuitorul (ristos in !ulte
randuri a!inteste !o!ente si cuvinte ale 'echiului #esta!ent punand in valoare lectura
1cripturii.
Au n-ati citit ce-a facut avid cand a flamanzit! el si cei ce erau cu el1
(um a intrat in casa omnului si a mancat painile punerii inainte! care nu se cuveneau lui sa
le manance! nici celor ce erau cu el! ci numai preotilor1 Sau n-ati citit in 0ege ca preotii!
sambata! in templu! calca sambata si sunt fara de vina1 (Matei 7;, =-@).
+ntr-un alt loc, 1criptura spune& &l a zis' N-ati citit ca (el ce i-a facut de la inceput i-a facut
barbat si femeie1 (Matei 78, ?). 1au& Oare nici Scriptura aceasta n-ati citit-o' ,iatra pe care
au nesocotit-o ziditorii! aceasta a ajuns sa fie in capul unghiului1 (Marcu 7;, 7D). #ot astfel& Au
niciodata n-ati citit ca din gura copiilor si a celor ce sug /i-ai pregatit lauda1 (Matei ;7,7C).
1au& -is-a lor +isus' Au n-ati citit niciodata in Scripturi' ,iatra pe care au nesocotit-o ziditorii!
aceasta a ajuns sa fie in capul unghiului. e la omnul a fost aceasta si este lucru minunat in
ochii nostri1 (Matei ;7, ?;).
Dar despre acest cuvant, draga ,eorge, ce spui? +ar despre morti ca vor invia! n-ati citit!
oare! in cartea lui *oise! cand i-a vorbit umnezeu din rug! zicand' &u sunt umnezeul lui
Avraam si umnezeul lui +saac si umnezeul lui +acov1 (Marcu 7;, ;C).
Mantuitorul reco!anda deci, fara doar si poate, lectura 1cripturilor vechi ca unele ce vorbesc
despre <l, dupa cu! spune si cuvantul& Cercetati Scripturile! ca socotiti ca in ele aveti viata
vesnica. Si acelea sunt care marturisesc despre *ine (+oan @, =8). Deci, asta-ti reco!and si eu,
citeste cu atentie 1cripturile! *tunci vei descoperi ca Mantuitorul a citit. +ata doar unul dintre
cuvintele 1cripturii ce atesta aceasta& Si S-a intors +isus in puterea uhului in Galileea si a
iesit vestea despre &l in toata imprejurimea. Si invata in sinagogile lor! slavit fiind de toti. Si
a venit in Nazaret! unde fusese crescut! si! dupa obiceiul Sau! a intrat in ziua sambetei in
sinagoga si S-a sculat sa citeasca (0uca ?, 7?-7C). )ineinteles, faptul ca Mantuitorul a citit in
sinagoga nu insea!na neaparat ca <l avea obiceiul lecturii, ca citea adesea. .u trebuie sa
uita! ca vorbi! despre (ristos-Du!ne"eu care stie toate, care nu avea propriu-"is nevoie de
lectura (O! oamne! /u stii toate8 - +ere!ia 7@, 7@6 +oan ;7, 7/6 Acum stim ca /u stii toate si
51
nu ai nevoie ca sa /e intrebe cineva - +oan 7C, =DA. .oi, cei trecatori prin aceasta lu!e, ave!
nevoie de sporire in duhul intelepciunii si al descoperirii! spre deplina 0ui cunoastere (<feseni
7, 7/).
M-a! intrebat sincer, ce ai dorit sa spui cand ai scris "poate lu!ea ar fi aratat altfel"? Aare nu
cu!va ai cre"ut ca de s-ar fi vorbit in 1criptura despre lectura (lectura buna) lu!ea ar fi fost
!ai... "citita", !ai inteligenta, !ai culta? Parintele .. 1teinhardt, intr-un cuvant al sau,
la!ureste ca Artodo%ia nu te vrea prost, neinstruit, ignorant. ".icaieri si niciodata nu ne-a
cerut (ristos sa fi! prosti. .e chea!a sa fi! buni, blan"i, cinstiti, s!eriti cu ini!a, dar nu
ta!piti. (.u!ai despre pacatele noastre spune la Pateric sa le tampim). Cu! de-ar fi putut
proslavi prostia Cel care ne da sfatul de a fi !ereu trei ca sa nu ne lasa! surprinsi de
satana?"9/E:. #ot !onahul de la $ohia spune& "Crestinis!ul neautorat si neputincios este o
conceptie eretica deoarece nesocoteste inde!nul Do!nului (Matei 7D, 7C& fiti dar intelepti ca
serpii si nevinovati ca porumbeii) si trece peste te%tele 1fantului Pavel (<feseni @, 7/& drept
aceea! nu fiti fara minte, ++ #i!otei ?, @& tu fii treaz in toate..., #it 7, E& sa fie treaz la minte
si !ai indeosebi + Corinteni 7?, ;D& #ratilor! nu fiti copii la minte! ci la rautate fiti copii! iar la
minte fiti oameni mari)"9/8:.
#raditia )isericii vorbeste si ea despre lectura si cartea buna. Cartea este de fapt transcrierea
cuvantului rostit in gand si i!pactul ei este !ai !are pentru ca se adresea"a, in ti!p si spatiu,
unui nu!ar !ai !are de persoane decat cuvantul rostit si netranscris9ED:.
"Cartea ne poate duce la !antuire, ca pe -ericitul *ugustin, care s-a convertit citind 1fanta
1criptura la au"ul !inunat al inde!nului /olle et lege8 (+a si citeste!). Dar tot cartea ne poate
prabusi si in infern. Dante a intalnit in infern o pereche disperata care i-a spus ca sunt osanditi
pentru ca au citit i!preuna cateva pagini care i-au tarat in prapastie"9E7:. #raditia ortodo%a
accentuea"a necesitatea unui indru!ator in lectura 1cripturii, pentru ca cine citeste sa
inteleaga (Matei ;?, 7@6 Marcu 7=, 7?). (um as putea sa inteleg! daca nu ma va calauzi cineva1
(-aptele *postolilor E, =7), raspunde fa!enul egiptean *postolului -ilip care-l intrebase daca
pricepe cele ce citeste de la +saia proorocul. -ara indru!ator pe credinciosul si!plu il poate
aunge cuvantul lui (ristos care spune& va rataciti! nestiind Scripturile! nici puterea lui
umnezeu (Matei ;;, ;86 Marcu 7;, ;?). 2n iscusit duhovnic va sti ce carti sa reco!ande fiilor
sai duhovnicesti. Ce se potriveste unora, nu se potriveste altora. De altfel, e%ista o !asura a
fiecaruia dintre noi, iar cartile "iditoare de suflet se reco!anda si ele in functie de !asura
fiecaruia9E;:. Pentru a pri!i cartile duhovnicesti ave! nevoie de "!inte si ini!a de duh",
trebuie sa fi! oa!eni duhovnicesti. *ve! nevoie si de rugaciune pentru a citi cu folos, pentru
ca (ristos sa ne deschida !intea sa pricepe! 1cripturile (cf. 0uca ;?, ?@).
Chiar daca nu "ugraveste viata in (ristos, o carte poate fi buna daca nu contravine !oralei
crestine. 0ectura profana ne este ingaduita. <%ista insa un a!enda!ent& sa nu fie vata!atoare
din punct de vedere sufletesc. Cartea buna e cea care lauda virtutea, nu viciul6 cartea buna e
cea care innobilea"a o!ul. 1fantul 'asile cel Mare in "A!ilia catre tineri" reco!anda oa!enilor
din vre!ea aceea sa culeaga din literatura, chiar si din cea pagana, a!intindu-l pe (o!er,
anu!ite ele!ente valoroase si folositoare crestinilor, ase!enea albinei care culege din floare
nu!ai nectarul. A carte buna te poate distra, adica poate avea rol recreativ, dar in pri!ul rand
ea trebuie sa instruiasca si sa educe. Daca nu o face fatis este foarte bine, caci noi, oa!enii,
pri!i! greu predici si sfaturi...
A carte foarte interesanta aparuta de curand la <ditura Poliro!, Balzac si mica croitoreasa
chineza (un best-seller al literaturii universale conte!porane), scrisa de un re!arcabil
ro!ancier chine", Dai 1iie, tratea"a supravietuirea prin lectura a unor tineri, fii de
intelectuali, tri!isi la reeducare in perioada !aoista. Cartea este deosebita! Conclu"ia ei? 2n
adevarat avertis!ent - nici o lectura nu e inocenta - cartile... ne ridica sau ne pervertesc!
52
*tentie deci la lecturi, ...ia aminte la citit (+ #i!otei ?, 7=) si (ercetati Scripturile! ca socotiti
ca in ele aveti viata vesnica. Si acelea sunt care marturisesc despre *ine (+oan @, =8).

UUU

(e lecturi duhovnicesti recomandati tinerilor1

$eco!and - deopotriva tinerilor si varstnicilor - in pri!ul rand 1fanta 1criptura, in special .oul
#esta!ent. 1i!on Petru spune Mantuitorului& oamne! la cine ne vom duce1 /u ai cuvintele
vietii celei vesnice (+oan C, CE), deci, neindoios, sufletul are nevoie de lectura de suflet, de
lectura duhovniceasca, de cuvant de intarire, cuvant de folos... 1fanta 1criptura si scrierile
1fintilor Parinti sunt de ba"a.
Dintre tinerii scriitori reco!and cu predilectie trei autori care-!i sunt foarte dragi si pe care-i
aprecie" in !od special pentru ca au reusit sa scrie despre (ristos pe li!ba tinerilor& Danion
'asile ((artea nuntii, =urnalul convertirii, ,atericul pentru mireni, /inerii si sexualitatea
etc.), parintele Constantin .ecula (e dragul &vangheliei..., 3aspunsul Bisericii la intrebarile
tinerilor, ,rivegheri) si iero!onahul 1avatie )astovoi (+ntre #reud si $ristos, +n cautarea
aproapelui pierdut, ragostea care ne sminteste). #inerilor le pot !ai pot reco!anda si alte
cateva lucrari !ai noi& 3aspunsuri la intrebari ale lumii de astazi (1fantul .icolae
'eli!irovici), aruri si anateme - (e-a adus crestinismul lumii (diaconul *ndrei Ruraev), /inerii
vremurilor de pe urma (!onahii 5ohn Marler si *ndreF Qer!uth). 1i doi prolifici scriitori rusi
inspirati de Duhul 1fant, care !erita cititi si recititi& 1fintii +erarhi #eofan Javoratul si +gnatie
)riancianinov. .u pot sa nu po!enesc aici si pe 1fantul 1iluan *thonitul, pe *rhi!andritul
1ofronie (1aharov), pe Parintele $afail .oica, pe Monahul .icolae 1teinhardt, pe Parintele
1erafi! ($ose), pe Cuviosul Paisie *ghioritul sau pe !inunatul Parinte Porfirie Ravso3alivitul.
Dintre Parintii cei de de!ult reco!and tinerilor in special -ericitul *ugustin ((onfesiunile),
lucrarile 1fantului +oan ,ura de *ur si ale 1fantului <fre! 1irul. -iecare tanar sa ceara sfatul
duhovnicului in ceea ce priveste lectura duhovniceasca. Cred ca in ur!a spovedaniei un iscusit
duhovnic va stii intotdeauna spre ce carte-medicament sa indru!e pe fiii sai duhovnicesti.
Pentru cei tari trebuie hrana tare, pentru cei !ici lapte (cf. <vrei @, 7=-7?). Parintele 1ofronie
spunea& "Pentru a invata sa traiesti in (ristos, nu este necesar sa citesti "eci sau sute de carti.
Parintele !eu duhovnic !-a sfatuit sa nu citesc decat cateva pagini pe "i. 2n sfert de ora, o
u!atate de ora, dar veghind sa aplic in viata ceea ce citea!... Cand traiesti o viata sfanta si
fara de pacat, cunoasterea intelectuala poate sa dea roade duhovnicesti !inunate. +n schi!b,
o cunoastere fara iubire nu poate sa !antuiasca pe ni!eni".
+n conclu"ie, carti se gasesc, slava Do!nului! #i!p sa fie pentru lectura si pentru i!plinirea in
viata a cuvintelor cuprinse in ele!

9/E: .. 1teinhardt, =urnalul fericirii, <ditura Dacia, Clu-.apoca, 788?, p. 78.
9/8: +bide!.
53
9ED: #eologii stiu bine ca *postolii, <vanghelistii, intai au vorbit, au !arturisit lu!ii despre
(ristos, iar !ai apoi, pentru anu!ite nevoi au inceput a scrie. <i au scris, dar nu oricu!, ci
sub inspiratia Duhului 1fant. /oata Scriptura este insuflata de umnezeu si de folos spre
invatatura! spre mustrare! spre indreptare! spre inteleptirea cea intru dreptate (++ #i!otei =,
7C). Mai !ult, cred ca acestia au scris atunci cand Du!ne"eu a considerat ca este necesar si ce
a considerat <l ca ne este de folos.
9E7: /eologia *orala Ortodoxa pentru facultatile de teologie! vol. ++, <ditura $eintregirea, *lba
+ulia, p. 7D=.
9E;: +n finalul lucrarii *ai aproape de umnezeu (<ditura )unavestire, ,alati, ;DD=) a Parintelui
1erafi! $ose sunt doua capitole care ne la!uresc& "Cu! sa-i citi! pe 1fintii Parinti" si "Cu! nu
trebuie cititi 1fintii Parinti".
54
<< Paulo Coelho - sublim si periculos >>
< la !oda asta"i sa citesti Paulo Coelho. #oata lu!ea citeste Coelho, chiar si cei ce nu citesc
de fel... *vea! sa aflu ca, in cercurile inalte ale literatilor, era "acu"at" ca speculea"a !ituri si
si!boluri pe care le proiectea"a in povesti facile, deci ca-i !ai !ult un speculant decat un
!are pro"ator.
*! observat ca !arii pasionatii de lectura, cand reco!anda literatura sud-a!ericana de
calitate, ii po!enesc pe Corta"ar, 0losa, MarVue", 1abato, si niciodata pe Coelho, considerand
ca scrie "literatura light"9E=:... +n plus, traiesc cu convingerea ca actul de cultura ra!ane, fara
doar si poate, destinat !inoritatii. Ma intreba!, sa fie oare Paulo Coelho e%ceptia care
confir!a regula? .u!ai 1andra )roFn, !anelele si telenovelele parca !ai au atatia fani. Mai
nou se gasesc si tricouri i!pri!ate cu chipul lui... 1i, parca-i ceva necurat la !iloc cand ve"i
ca persoane care dupa "vre!ea lecturilor obligatorii" n-au !ai citit nici o carte, incep acu! sa
citeasca P. Coelho. Multi artisti !ediocri, unele foto!odele si !ai toate vedetele ,layboy
nu!esc la autori preferati pe Coelho. -ara doar si poate, da bine in "lu!ea buna" sa-i citesti
cartile. Mi-a! "is atunci& "la po!ul laudat...".
M-a! lasat greu convins sa-l citesc... *! "cedat" la ruga!intile unor colegi si prieteni fascinati
de scrisul pro"atorului bra"ilian, un argu!ent redutabil fiind acela ca accentuea"a in ro!anele
sale ele!ente de spiritualitate. 'oi incerca aici o abordare ce poate fi catalogata de unii drept
superficiala, si!plista. .-a! pretentii de scriitor, nici !acar de critic literar. +ncerc insa sa vad
lucrurile in duhul lui $ristos.
Paulo Coelho scrie de vreo 7/ ani, are @/ de ani (n. 78?/), e tradus in @C de li!bi, editat in 7@D
de tari, vandut in "eci de !ilioane de e%e!plare. 2n adevarat feno!en !ondial. Care sa fie
deci secretul acestui "...vraitor al )ra"iliei care face sa dispara cartile din librarii"? 1e pare ca
raspunsul este li!baul si!plu si clar, naratiunea stralucitoare, subiectele alese care
"sti!ulea"a capacitatea noastra de a visa, dorinta noastra de cautare si forta de a ne regasi pe
noi insine in aceasta cautare".
Alchimistul (788E), cartea care l-a consacrat pe plan !ondial, !i s-a parut o poveste si!pla,
dar deloc si!plista, in care autorul, intr-adevar, se foloseste e%cesiv de !ituri, si!boluri si
clisee deter!iniste. < o povestire parca ate!porala, initiatica, de unde si aura de guru a
autorului. *lchi!istul are ceva din duhul cartilor vechi orientale, este "un fel de *icul ,rint
!odern" cu! afir!a un critic. <ste o carte bine scrisa, plina de seva, iar lectura ei nu te poate
lasa indiferent. +nsa, dincolo de acest aspect apologetic, cartea are si puncte slabe. < vorba
aici de un vadit panteis! (contopirea cu natura, transfor!area lui 1antiago in vant), de
ele!ente !agice (alchi!ice) si un sincretis! religios care poate s!inti usor un nespecialist, un
necunoscator al invataturii )isericii.
"1ufletul lu!ii" de care vorbeste Coelho poate fi diavolul - spune +P1 0a"ar Puhalo intr-o
"<pistola" catre un editor din $o!ania9E?:. Mai !ult decat atat, asa "isa traire a "0egendei
,ersonale" - i!plinirea viselor, a idealurilor, ca singur scop al vietii ni!iceste foarte usor ceea
ce as nu!i in acelasi duh 20egenda ,ersonala2 a crestinului - unirea cu (ristos, cautarea
+!paratiei lui Du!ne"eu. Cand lupti cu ardoare fara sea!a pentru i!plinirea "0egendei
personale" e posibil sa nu !ai gasesti ti!p sa-0 cauti pe (ristos. De aceea 1criptura spune sa
cauta! !ai intai +!paratia lui Du!ne"eu si toate celelalte se vor adauga noua (cf. Matei C,
==). +n plus trebuie preci"at ca celebra sintag!a din Alchimistul& "Cand tu vrei ceva cu
adevarat tot universul conspira la reali"area dorintei tale", este de fapt de origine filocalica si
55
suna, cite" din !e!orie& "cand vrea Du!ne"eu sa se i!plineasca un lucru, toata "idirea auta
sa se i!plineasca".
+n principiu, Alchimistul avea inca de la inceput sanse sa fie un ro!an de succes, pentru ca e o
carte a !o!entului, in sensul ca, in afara unei vieti in (ristos, oa!enii au gasit un surogat
i!potriva de"nadedii in "gandirea po"itiva" atat de des intalnita a"i, subiect pe care s-au scris
"eci si "eci de carti si care-i si "!otorul" cartii lui Coelho.
+n ro!anul 0a raul ,iedra am sezut si am plans9E@: (788?), autorul isi e%pri!a si !ai cu
sarguinta conceptele religioase sincretiste ce fac din el un ne:-age-ist autentic. Paulo Coelho
a!esteca neper!is si nescu"abil (chiar daca nu-i teolog) invataturi si principii co!plet
contradictorii - catolice, protestante si din !istica orientala - punand unele din idei chiar si pe
sea!a unui sluitor al Do!nului. +n 0a raul ,iedra... sincretis!ul e !ult !ai suparator si !ai
ales s!intitor 9EC:. *utorul lasa sa se-nteleaga ca e%ista un chip feminin al lui umnezeu care
se identifica in persoana -ecioarei Maria, iar intr-un interviu publicat pe site-ul personal, Paulo
Coelho isi afir!a transparent convingerea ca ")iserica $o!ano-Catolica va accepta in viitor
aceasta idee. 'or !ai trece poate cinci"eci sau doua sute de ani, dar o va accepta"9E/:. *utorul
este, de altfel, consilier special 2.<1CA in cadrul Progra!ului "Convergente spirituale si
dialoguri interculturale".
Al cincilea munte (788C) la pri!a vedere pare a fi singura carte a lui Coelho care poate fi citita
aproape fara tea!a. +nsa toc!ai pentru ca pare nevinovata e periculoasa. <%ista un canon
sinodal care inter"ice !odificarea 'ietilor 1fintilor. < adevarat, Coelho face literatura, dar
pre"inta i!aginea unui sfant pacatos, nu a unui pacatos care ar deveni sfant si care ne-ar
putea fi !odel. De altfel, nicaieri in ro!an personaul nu este nu!it "$fantul +lie", ci si!plu -
+lie. Al cincilea munte pre"inta viata Proorocului, plecand de la )iblie si intorcandu-se, in final,
din nou la ea. $o!anul accentuea"a latura profana a Profetului, arata lupta sa cu Du!ne"eu
pentru a intelege care-i este !enirea. Al cincilea munte ti-l apropie fara indoiala pe +lie, dar
acesta este un +lie imaginar! inventat, nu este proorocul biblic. Cel care citind, si!te o
oarecare evlavie pentru +lie, e bine sa stie ca evlavia lui este pentru personajul +lie si nu pentru
,roorocul omnului. <stetic vorbind, Al cincilea munte e o carte placuta, dar pentru
conturarea unei i!agini corecte, autentice sunt de preferat cuvintele 1cripturii care-l evoca pe
+lie Proorocul (Cartea a +++-a si a +'-a a $egilor).
Dupa *anualul razboinicului luminii (788/) o colectie de reflectii filo"ofice in duhul
Alchimistului !enite sa ne aute sa ne descoperi! si sa ne spori! curaul, Paulo Coelho publica
)eroni%a se hotaraste sa moara (788E). *cest ro!an care a fascinat pe !ulti, considerat de unii
original, are ca te!a un subiect arhitratat in carti si in fil!e& "oare unde sunt adevaratii
nebuni, in sanatorii sau in afara lor?" Cartea a!inteste de -bor deasupra unui cuib de cuci
(!ult oscari"atul fil! din anii N/D, cu 5ac3 .icholson si Dann4 De 'ito sau de !ai noul /inerete
furata (cu Qinona $4der si *ngelina 5olie). Personal n-a! gasit-o nici originala, nici de
e%ceptie.
+n iavolul si domnisoara ,rym (;DDD), Coelho "ispiteste" pe cititor cu o intrebare& "Poate fi
o!ul capabil de orice fapta? +ntr-un anu!it conte%t el poate aunge chiar sa o!oare?". Cititorii
sunt tinuti cu sufletul la gura ca in vechiul fil! politist 0ocotenent (olumbo. Desi are si pagini
interesante si ideea e discutata si de 1fintii Parinti, cartea nu o gasesc deloc "iditoare...
Cu ro!anul 44 minute (;DD=) autorul aluneca intr-o sen"ualitate ce atinge pe alocuri
pornografia si grotescul... Cartea "te auta" sa te obisnuiesti cu lu!ea prostitutiei prin
inter!ediul unei tinere, Maria (neinspirata alegerea nu!elui), personaul principal. +n ro!anul
44 minute, Coelho se foloseste de e%perienta si urnalul unei adevarate prostituate din
,eneva, descopera argu!entele, starile sufletesti ale fetei in asa fel incat nu doar sa n-o
56
udeci (caci asta ar fi bine!), ci chiar sa-ti si placa de ea, s-o si accepti, ea fiind de altfel
persona po"itiv prin e%celenta. Mo!entele de regret si cainta care e%pri!a tragedia prin care
trece sunt inabusite de idealul ei de a-si face un rost in tara natala9EE:. $o!anul te obisnuieste
cu "nor!alitatea prostitutiei", ea !acinand adanc in !entalitatea cititorului creandu-i idei
revolutionare (ase!anatoare cu cele ale guvernantilor nostri care cer din ce in ce !ai insistent
legali"area bordelurilor). Pornografia e%cesiva, i!oralitatea !esaului si atitudinea cartii 44
minute fata de prostitutie !a te! ca poate influenta de"astruos viata unor tinere care se "bat
in lipsuri, de la noi sau de prin alte parti, !ai ales cunoscand succesul pe care-l are la tinerii
adolescenti cartile pro"atorului bra"ilian. $o!anul 44 minute e un pasaport spre iadul
desfranarilor, spre prostitutie. 44 minute trec repede, dar sunt aducatoare de !ulti bani...
+!aginea de ansa!blu a cartii, din punctul !eu de vedere, nu este !odificata de "sfarsitul
salvator", pentru ca e vorba de o aparenta salvare, Maria aungand de la prostitutie la
concubina. < adevarat ca vorbi! de o alta !asura, e un progres in viata ei, insa e%ista
tendinta de a nu!i, prin co!paratie, "bine" un rau !ai !ic si asta-i foarte grav. +!pactul e cu
atat !ai !are cu cat Paulo Coelho este considerat de !ulti un propunator de "!odele pentru
cautarea spirituala individuala"... 44 minute este o carte scrisa in duhul lu!ii, pentru cei ce
sunt ai lu!ii, nu pentru cei ce sunt ai lui (ristos!
1teinhardt afir!a ca un "scriitor nu are a fi !oralist. -ereasca-l Du!ne"eu de una ca asta! *lta
e !enirea lui& sa iste in !intea si-n ini!a cititorului conclu"ii !oraliste, !ai bine "is
!orale"9E8:. Aare e vorba de asta si in ca"ul lui Coelho? Cred ca nu!
+n vise, care pot fi de la Du!ne"eu, dar si de la diavol, e !ai bine sa nu cre"i deloc! 1i in ca"ul
scrisului lui Coelho, daca paginile subli!e se a!esteca cu cele care din perspectiva crestina
s!intesc, strica si intinea"a, ele nu !ai pot fi bune. 1fantul 'asile cel Mare reco!anda
crestinilor sa culeaga din cartile pagane cele de folos, dar sigur nu reco!anda din cele
sincretice, eretice sau pornografice. Ca sa nu !ai spun - pentru a cata oara?- ca
discerna!antul e o calitate rara. .u pot spune ca ro!anele lui Coelho sunt geniale, !ediocre
sau proaste, nu sunt in !asura sa spun daca din punct de vedere literar sunt valoare sau non-
valoare, spun doar ca ro!anele lui nu sunt atat de ziditoare de suflet precu! cred unii.
2n lucru e la!urit. Cautati !antuirea? .-o veti gasi in cartile "initiatice" ale lui Paulo Coelho,
ci acolo gasiti "1ufletul 0u!ii" care, spun unii, ar putea fi diavolul...
NOTE:
9E=: 2n a!ic !ai !ucalit i!i spunea ca ceea ce da bine la pro"atorul sud-a!erican este
co!binatia de litere "elho" care suna interesant. +ntr-adevar nu!ele are re"onanta, are
sonoritate.
9E?: 'e"i +P1 0a"ar Puhalo, (aile Ortodoxiei contemporane, <ditura <i3on.
9E@: #itlul cartii este parafra"at din Psal!ist& 0a raul Babilonului! acolo am sezut si am plans!
cand ne-am adus aminte de Sion (Psal!i 7=C, 7).
9EC: 1incretis!ul religios din cartile lui Coelho este tributar conceptiei sale ne:-age-iste
despre religii. $o!ancierul !arturiseste pe pagina sa Feb& "1unt catolic. Cred insa ca oricare
religie, daca e aleasa in !od sincer, duce la acelasi Du!ne"eu si nu transfer asupra religiei
!ele raspunderea asu!ata in cautarea !ea spirituala"
(http&>>http&>>FFF.paulocoelho.co!>). 'e"i si articolul !eu& "+spita intelectualilor& #oate
religiile sunt bune!".
57
9E/: http&>>FFF.paulocoelho.co!
9EE: Pe te!a acestei carti a! avut o controversa cu o a!ica care vedea in paginile ro!anului
durerea si cainta Mariei. +ntr-adevar, ea este cu!plit de indurerata si de"a!agita si are
!o!ente cand lupta cu proprii de!oni. +nsa, !a repet, dincolo de unele afir!atii ale
personaului, ideea caintei o gasesc vaga si cartea nu are ca finalitate indreptarea reala a
personaului incat sa poata fi model pentru noi ca si cititori crestini. Pe aceasta te!a este
abordat si Coelho intr-un interviu& "- Pentru ce se prostituea"a protagonista din 44 minute? <a
spune ca nu o face strict pentru bani. P. Coelho& - *! intrebat-o pe Maria si ea !i-a raspuns ca
face asta pentru si!tul aventurii. Mi s-a parut un raspuns neortodo%, dar ?D P dintre
prostituatele cu care a! vorbit la ,eneva !i-au spus lucruri ase!anatoare, cu toate ca
gandurile lor nu !i s-au parut prea clare. Maria nu este o victi!a si nici nu are senti!entul
vinovatiei" (http&>>FFF.adevarulonline.ro>literar>). ,asesc ca autorul nu a schi!bat
funda!ental caracterul personaului.
9E8: .. 1teinhardt, +ntre lumi - (onvorbiri cu Nicolae Baciut, <ditura #ipo!ur, 788?, p. ;C.
58
<< De la indra*neala la badaranie >>
#amiliaritas ei, dar pana unde?

Multi crestini se intreaba, pe buna dreptate, cu! sa se raporte"e la Du!ne"eu, si !ai ales,
cu! sa + se adrese"e. Pacatele ne fac sa ne si!ti! robi nevrednici6 bucuria biruintei cu
autorul lui Du!ne"eu in incercarile vietii ne face sa si!ti! infierea si infratirea cu Do!nul
care 1-a facut o! ca si noi sa ne indu!ne"ei! prin conlucrare cu <l.
Poate cel !ai bine la!ureste paralela rob-fiu cuvantul liturgic de dinaintea rostirii rugaciunii
/atal nostru, in cadrul 1fintei 0iturghii& "1i ne invredniceste pe noi, 1tapane, cu indra"nire, fara
de osanda, sa cute"a! a #e che!a pe #ine, Du!ne"eul cel Ceresc, #ata si a "ice& /atal
nostru...".
+ata deci, ca in vre!ea 'echiului #esta!ent a! fost robi, dar in 0egea harului a! pri!it, prin
infratirea cu -iul +ntrupat, infierea #atalui - ceea ce trebuie sa ne aduca si indra"neala de a-0
nu!i "#atal nostru", dupa cu! +nsusi (ristos ne invata.
Diaconul !oscovit *ndrei Ruraev spunea ca& "Pri!ul dar adus oa!enilor de crestinis! consta in
dreptul de a se adresa direct lui Du!ne"eu, dreptul de a se tutui cu <l. A!ul si-a recapatat
ceea ce un scriitor crestin din secolul al +++-lea, #ertulian, a nu!it familiaritas ei, adica o
relatie de prietenie, de suflet, cu Du!ne"eu"98D:. Curaul, indra"neala sunt bine placute lui
Du!ne"eu. 'edeti ce cuvinte are (ristos pentru indra"netul sutas ro!an B...Adevarat graiesc
voua' la nimeni! in +srael! n-am vazut atata credinta - Matei E, 7D), pentru curaoasa fe!eie
cananeanca (O! femeie! mare este credinta ta" fie tie dupa cum voiesti - Matei 7@, ;EA. 'edeti
tainele pe care (ristos le descopera sa!arinencei (cf. +oan ?, @-??), fe!eie pacatoasa, dar
sincera, nefatarnica si indra"neata!
Curaul si indra"neala in relatia cu (ristos au valoare !antuitoare atunci cand i"vorasc dintr-o
ini!a sincera si s!erita sau dintr-o disperare a o!ului ce nu !ai poate suporta despartirea sa
de Du!ne"eu, caci unde oare poate alerga, unde in alta parte poate gasi pacea ini!ii sale?
oamne! la cine ne vom duce1 /u ai cuvintele vietii celei vesnice (+oan C, CE) avea sa spuna
1i!on Petru Mantuitorului (ristos atunci cand unii ucenicii s-au s!intit de cuvintele 0ui si s-au
indepartat de <l. 2neori o!ul urla, striga spre Do!nul, se cearta cu <l (ca odinioara +acob cu
+ngerul - -acere =;, ? si ur!.), iar Do!nul, va"and ini!a lui, va"and vointa sa buna, ii raspunde
indata.
< o !inune si o bucurie ca lui Du!ne"eu +i spune! "#ata", ca folosi! in rugaciunile noastre
e%presii atat de inti!e, de personale ca& "da-!i sa-!i vad greselile !ele", "auta-!a in tot
lucrul bun", "sterge pacatul !eu", "ini!a curata "ideste intru !ine", "!ultu!escu-#i #ie
Doa!ne".
(+n ti!p ce, cu !ulti dintre cunoscuti !ei, folosesc "du!neavoastra"...).
.e indea!na spre o !ai !are fa!iliaritate cu Du!ne"eu si cateva cuvinte ale -ericitului
1ofronie, ucenicul 1fantului 1iluan. *cesta ne reco!anda insistent sa folosi! cu indra"neala in
rugaciunile din odaia noastra nu doar cuvintele cartii, ci si cuvintele noastre asa cu! ne vin
59
ele, din disperare, din durere, din neintelegerea actiunilor lui Du!ne"eu. "Cu Du!ne"eu nu e
nevoie sa fii politicos. #oarna inaintea Do!nului ceea ce este in ini!a ta, asa cu! este"987:.
-a!iliaritatea cu Du!ne"eu insa e destul de alunecoasa, iar daca nu-i s!erenie, dreapta
socotinta si buna crestere, se poate transfor!a in badaranie. De la indra"neala la badaranie
nu-i decat un pas. De altfel, -ericitul 1ofronie reco!anda sa pastra! intensitatea rugaciunii si
a pocaintei totodata.
2n a!ic !arturisea pe .et ca, avand posibilitatea sa calatoreasca prin tari anglo-sa%one, a
avut oca"ia sa intalneasca diverse "!arturisiri publice ale crestinis!ului" cu! le nu!esc unii
sectanti. *cesti "!arturisitori", aunsi la o fa!iliaritate speciala cu Du!ne"eu, +l nu!esc "#he
gu4 upstairs" (#ipuN de deasupra). -a!iliaritatea continua cu !esae puse pe !asini& "M4 )oss is
a 5eFish carpenter" (1eful !eu e dulgher evreu), ",od e%ists, + spo3e Fith hi! last night"
(Du!ne"eu e%ista, a! vorbit cu el aseara), ")od4 piercing saved !4 life" (Body piercing-ul !i-a
salvat viata) alaturi de i!aginea lui (ristos rastignit pe Cruce98;:. Ca ur!are a "tragerii de
sireturi cu Du!ne"eu", cu! se e%pri!a cineva foarte corect, acesti rataciti nu pot sa inteleaga
de ce iti trebuie 1fanta )iserica, 1fintele 1lube, clerul, "daca vorbesti direct cu 1efuN"! +ar
s!erenia e dea un cuvant prea greu si prea strain lu!ii de a"i, ca si pronuntia in ro!aneste a
lui body piercing pentru bunica !ea...
1a fi! indra"neti si curaosi, dar sa nu uita! de "cei sapte ani de acasa"!
98D: Diac. *ndrei Ruraev, aruri si anateme! (e a adus crestinismul lumii, <ditura 1ophia,
)ucuresti, ;DD?, p. 8.
987: *rhi!. 1ofronie 1aharov, apud (elalalt Noica Bmarturii ale monahului 3afail Noica insotite
de cateva cuvinte de folos ale ,arintelui SimeonA! <ditura *nastasia, 788?, p. @8.
98;: Prin body piercing se intelege !oda cerceilor, a belciugelor agatate in diverse parti ale
corpului6 in ca"ul de fata, blasfe!iatoarea e%presie face alu"ie la cuiele din !ainile lui (ristos
cel $astignit.
60
<< 12ai a3unge cineva in Rai in vremurile noastre?1 >>
*ceasta e o intrebare pe care !i-a pus-o deuna"i un tanar rebel. *! cre"ut ca-i doar o
intrebare aruncata retoric in discutie, insa !-a! convins repede ca interlocutorul !eu cauta
sincer un raspuns. Aare ce stare sufleteasca se poate ascunde in spatele unui suflet de
adolescent care intreaba astfel de lucruri? Cu siguranta o cu!plita de"nadede, o !are
leha!ite pentru starea de decadere !orala in care se afla cei !ai !ulti din cei ce poarta
nu!ele de crestini. +nca un strigat disperat al unui tanar ra"vratit. +nca un adolescent revoltat.
.oi, teologii, vre! sa-i converti! pe acesti tineri, sa le schi!ba! !entalitatea6 eu insa cred
ca !ai intai ar trebui sa-i cunoaste!, sa-i intelege!. Cu cei ce au alte !entalitati e bine sa
dialoga!, sa cauta! puncte co!une. Personal cred in sinceritatea !ultor tineri ra"vratiti B ca
unul care a! fost ase!enea lor. M-a! convins in ti!p ca toti cei revoltati au ceva de spus, au
un !esa de trans!is. <i nu vor sa fie si!pli spectatori, ci actori principali, vor sa fie bagati in
sea!a, sa se tina cont si de parerile lor6 ii supara letargia in care se co!place o tara intreaga,
sunt s!intiti, sunt de"nadaduiti, unii, iata, chiar cred ca nu !ai e loc pentru !uritori in
ceruri. *ltfel spus, ei cred ca nici )unul Du!ne"eu, oricat ar fi <l de bun, nu ne poate accepta
astfel, nu poate accepta letargia noastra.
'iata in (ristos se asea!ana, dintr-un anu!it punct de vedere, cu strigatul revoltei
adolescentine. 1i adolescentii ra"vratiti, si crestinii iubitori de (ristos sunt ne!ultu!iti de cele
ale lu!ii, si unii si ceilalti cauta !ai !ult decat poate oferi lu!ea. #inerii, care de obicei
traiesc dupa legile firii ca"ute, dupa !entalitatile hedoniste ale lu!ii de a"i, se si!t
nei!pliniti. 1unt nefericiti, dar gandesc ca nu-s lepadati de la fata lui Du!ne"eu. Pe noi pe toti
deopotriva ne cauta Do!nul. .e cauta pentru ca ne iubeste, pentru ca <l vrea sa traiasca in
noi, si noi sa trai! in <l.
- "Mai aunge cineva in $ai?" (1a-i spune! generic $ai, pute! sa-i spune! insa si fericire
vesnica, sanul lui *vraa!, i!paratia cerurilor, locul dreptilor, desi invatatura eshatologica face
cateva distinctii intre ter!eni).
- Da, !ai aung oa!eni in $ai. Pentru ca (ristos, prin gura 1a ne!incinoasa ne "ice& +n casa
/atalui *eu multe locasuri sunt. +ar de nu! v-as fi spus. Ma duc sa va gatesc loc (+oan 7?,
;). +ncredintati sa fi! cu totii ca (ristos ne-a gatit loc. Da, fiecare dintre noi are un loc in $ai.
.oi trebuie nu sa ne castiga! un loc in $ai, ci sa nu-l pierde! pe cel pe care-l ave! dea. .u-l
vo! pierde daca vo! i!plini faptele !ilei trupesti si sufletesti, dupa cuvantul 1cripturii&
Atunci va zice +mparatul celor de-a dreapta 0ui' )eniti! binecuvantatii /atalui *eu! mosteniti
imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii. (aci flamand am fost si *i-ati dat sa
mananc" insetat am fost si *i-ati dat sa beau" strain am fost si *-ati primit" Gol am fost si *-
ati imbracat" bolnav am fost si *-ati cercetat" in temnita am fost si ati venit la *ine. Atunci
dreptii +i vor raspunde! zicand' oamne! cand /e-am vazut flamand si /e-am hranit1 Sau
insetat si /i-am dat sa bei1 Sau cand /e-am vazut strain si /e-am primit! sau gol si /e-am
imbracat1 Sau cand /e-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la /ine1 +ar +mparatul!
raspunzand! va zice catre ei' Adevarat zic voua! intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai
*ei! prea mici! *ie *i-ati facut (Matei ;@, =?-?D).
1pun toate acestea tanarului... +!i raspunde&
- "1una interesant".
61
+ntrebarea lui !i s-a parut varianta disperata a intrebarii puse de tanarul bogat Mantuitorului
(ristos& Bunule +nvatator! ce bine sa fac, ca sa am viata vesnica1 (Matei 78, 7C). Mi s-a parut
greu cuvantul lepadarii de lu!e pe care (ristos il pune inaintea tanarului din <vanghelie6 greu
si cuvantul cu care se adresea"a Mantuitorul 1fintilor *postoli dupa plecarea tanarului& Si
oricine a lasat case sau frati! sau surori! sau tata! sau mama! sau femeie! sau copii! sau
tarine! pentru numele *eu! inmultit va lua inapoi si va mosteni viata vesnica (Matei 78, ;8),
de aceea a! evitat a-l pune inaintea interlocutorului !eu6 !ai ales ca tanarul ra"vratit ce !i-a
pus intrebarea nu parea a fi pa"it din tineretile lui poruncile ca cel din <vanghelie. 1au poate
ca le pa"ise, dar slabiciunea firii !ele !-a facut sa nu vad acest lucru...
#otusi tanarul parca dorea !ai !ult, voia sa !ai auda cuvant !antuitor pentru sufletul sau.
*stfel de situatii fiind foarte rare asta"i, nu trebuiesc lasate nevalorificate. De aceea ii !ai
spun ca trebuie sa creada drept, sa lupte i!potriva pornirilor pacatoase, sa nadaduiasca in
+nviere. +i !ai spun tanarului ca e%ista o cale i!parateasca, care ne duce direct in $ai, !ai
!ult decat atat, ne anticipea"a viata $aiului inca pe pa!ant fiind.
- "*sta-i chiar foarte interesant! Care este Calea aceasta?"
- "Calea 0iturghiei si a +!partasirii cu 1fintele #aine. De fapt este una si aceeasi cale, pentru ca
scopul principal al 0iturghiei este sfintirea credinciosilor, adica i!partasirea acestora cu
1fintele #aine." +ncerc o talcuire pe scurt a 0iturghiei, a principalelor ei !o!ente, !acar ca-s
neputincios.
- "*! !ers de !ai !ulte ori la biserica, dar n-avea! habar de aceste lucruri".
Din pacate acesta e un trist adevar, putini cunosc valoarea 1fintei 0iturghii chiar si din cei ce
participa regulat la slubele )isericii. 1ti! ca (ristos este de fata in 1fantul *ltar, sti! ca 1e
aduce pe 1ine 5ertfa in chip sacra!ental, sub infatisarea va"uta a painii si a vinului, de-a
pururi si pretutindeni unde sunt altare crestine. 1punea candva Parintele *rsenie Papacioc& "1i
daca ar fi cu putinta sa se vada cerurile deschise, nu s-ar putea vedea !ai !ult in cer, de cu!
este in 1fantul *ltar, la 1fanta 0iturghie". *cest (ristos, care i!pru!uta in 0iturghie chipul,
glasul si !iscarile preotului (dupa cu! spun liturgistii), ne da noua 1cu!pul 1au #rup si
Cinstitul 1au 1ange ca o arvuna, ca o pregustare, ca o anticipatie a bucuriei din +!paratia lui
Du!ne"eu, u!pland de bucurie si de veselie ini!ile noastre.
- "Da, oa!enii vre!urilor de a"i !ai aung in $ai, dar ca sa te si!ti acasa in $ai, trebuie sa te
fi si!tit acasa in )iserica lui (ristos. Daca 0iturghia, care-i Cerul pe pa!ant, nu ne va fi
fa!iliara, atunci in "adar nadadui! ca $aiul ne va fi fa!iliar".
1a nadadui! ca nu ne vo! pierde, sa nadadui! ca si sluitorii altarului care spun dupa ce se
i!partasesc& "da-ne noua sa ne i!partasi! !ai deplin in "iua cea neinserata a +!paratiei #ale".
< un coltisor de rai pentru fiecare, gatit pentru noi de la inte!eierea lu!ii, asa ne spune Cel
care ne-a "idit si ne-a !antuit pe noi.
62
<<
Cum a reusit 4oe ca in 5 *ile sa transforme arca in cea mai
mare gradina *oologica?
>>
Cu! a reusit .oe sa-si transfor!e arca in cea !ai !are gradina "oologica? <%plicatie& !a refer
la faptul ca, saracul, a reusit ca intr-o sapta!ana sa aduca pe a sa corabie si ursii polari, si
cangurii din *ustralia. Cu! o fi reusit el oare sa gaseasca suficient spatiu pentru fiecare
ani!al, ba chiar si hrana (cine stie, poate i-or fi donat a!ericanii vreun portavion, ceva). Ca sa
nu !ai "ic ca toate acestea trebuiau facute in / (sapte) "ile. Cred ca .oeW1uper!an!
B. (.! elevA
M-a! gandit la inceput ca intrebarea, fiind rautacioasa, nu !erita raspuns. *vea! si o oarecare
indreptatire in activitatea Mantuitorului, dar nu vreau sa !a lungesc cu introducerea (ve"i 0uca
;D98=:) si voi intra direct in subiect.
A pri!a chestiune ridicata de tine este aducerea ani!alelor pe arca de catre .oe. #e%tul biblic
e la!uritor, cuvantul lui Du!ne"eu catre .oe a fost& Sa intre in corabie din toate animalele!
din toate taratoarele! din toate fiarele si din tot trupul! cate doua! parte barbateasca si parte
femeiasca! ca sa ramana cu tine in viata (-acere C, 78). Deci, nu se spune ca ar fi alergat .oe
dupa ele, ci Du!ne"eu le-a tri!is. <l a "is& Sa intre... si ani!alele au intrat, ascultand porunca
Creatorului. 1i fii sigur, ani!alele nu s-au !ancat intre ele, pentru ca, in prea!a unui o!
drept, legile firii se schi!ba (ve"i ursul din viata 1fantului 1erafi! de 1arov sau leul din viata
Mariei <gipteanca - si e%e!plele ar putea continua).
+n legatura cu Polul .ord sau *ustralia, lucrurile stau altfel. Cei !ai !ulti considera ca
Pa!antul avea o cu totul alta for!a si ca despicarea continentul initial, Pangeea s-ar fi
inta!plat dupa catastrofa. <%ista un te%t in acest sens& +ar lui &ber i s-au nascut doi fii'
numele unuia era ,eleg! pentru ca in zilele lui s-a impartit pamantul... (-acerea 7D, ;@).
.u!ele de Peleg insea!na "i!partire", deci versetul pare sa sugere"e ca nu!ele i-a fost dat de
tatal sau, <ber, pentru a co!e!ora un !are eveni!ent al i!partirii care a avut loc cu putin
ti!p inainte sa se nasca. 1unt e%egeti si creationisti care gasesc ca-i vorba de i!partirea dupa
li!bi, insa !ulti considera ca e%ista posibilitatea ca a!bele divi"iuni sa fi avut loc in acelasi
ti!p. Aricu!, orice profesor de geografie iti va confir!a ca a fost o vre!e cand pa!antul a
fost separat de ape. Dar si !ai bine poti observa privind cu atentie o harta a lu!ii. Poti
observa ca Madagascarul, spre e%e!plu, e "decupat" din sud-estul *fricii continentale, ca
*!erica de .ord se uneste aproape perfect cu <uropa daca "sorbi" Aceanul *tlantic, la fel si in
ca"ul *!ericii de 1ud si al *fricii... Chiar si Platon vorbeste in ialogurile sale despre e%istenta
la inceputuri a unui singur pa!ant inconurat de ape. *sa ca nu trebuiau sa vina cangurii din
*ustralia... si, oricu!, daca trebuiau sa vina, veneau si de acolo.
M-a! bucurat sa aflu din epistola ta ca, in principiu, nu negi universalitatea potopului,
proble!a ta fiind arca. Cred sa stii, despre potop se gasesc relatari la !esopota!ieni, la
aborigenii australieni si, de fapt, in vechile culturi din toata lu!ea. 1e intelege ca "infor!atia"
aceasta despre potop era in "estrea traditiei orale trans!ise de la .oe ur!asilor. Citeste si
ceea ce scrie Mircea <liade in +storia ideilor si credintelor religioase, vol. +., in /ratatul de
istoria religiilor, in +magini si simboluri...
1a vede! acu! cu! stau lucrurile cu spatiul arcei... *ve! sansa sa discuta! pe date concrete
pentru si!plu !otiv ca 1fanta 1criptura conse!nea"a efectiv di!ensiunile ei (ve"i -acere C,
7?-7C). *stfel, arca ur!a sa fie in esenta o cutie uriasa conceputa !ai degraba in ideea
stabilitatii pe apele potopului decat pentru deplasarea pe apa98?:. Presupune! ca un cot era
63
de ??,?@ c!., valoare !ini!a sugerata. #ransfor!and in di!ensiunile pre"entate in )iblie
intelege! ca arca lui .oe era !ai inalta decat o cladire obisnuita cu trei etae si lunga cat o
data si u!atate cat un teren de fotbal. Capacitatea volu!etrica totala era egala cu =8.@DC !X.
Cu! un vagon de !arfa standard are o capacitate efectiva de apro%i!ativ /@ !X, arca avea o
capacitate volu!etrica egala cu cea a @;C de vagoane de !arfa standard. <vident, ea putea
transporta un nu!ar e%tre! de !are de ani!ale, fiind intentionat conceputa ca sa incapa in
ea repre"entanti ai tuturor speciilor de ani!ale de pe intreg pa!antul. Cu! un vagon de !arfa
standard poate transporta ;?D de oi, arca putea transporta peste 7;@.DDD de oi. Mari!ea
!edie a tuturor ani!alelor considera! ca este !ai !ica decat cea a unei oi (sa tine! cont si
de faptul ca Du!ne"eu, cu siguranta, a che!at la arca ani!ale fertile, deci tinere), iar in "iua
de asta"i e%ista !ai putin de 7E.DDD de specii de ani!ale terestre in viata. 1e intelege ca ies
din calcul ani!alele !arine, ele putand supravietui deluviului global. <ra deci loc si pentru
destula hrana. De altfel specialistii au locali"at ra!asitele arcei lui .oe in !asivul vulcanic
*rarat.
2n pasionat cercetator al intelesurilor )ibliei, *ngelo Palego si-a consacrat o buna parte din
viata celor treispre"ece e%peditii in !asivul vulcanic din #urcia orientala. Calau"e i-au fost
te%tul sacru si o i!agine reali"ata de satelitul "0ancer", de la o altitudine de E?D 3!. Cu
prileul acestor e%peditii, Palego a redescoperit resturile arcei, i!partite in doua !ari
tronsoane, pe un ghetar situat la o inalti!e de circa ?.EDD !. Conditiile cli!aterice e%tre! de
aspre au ingaduit le!nului gudronat sa re"iste procesului natural de distrugere. -rag!entele
recuperate in trecut de alti e%ploratori au fost supuse testului cu carbon 7?, stabilindu-se ca
vechi!ea lor este de @.DDD de ani, ceea ce corespunde datarii biblice. Cele doua bucati ale
arcei sunt pe u!atate ingropate in gheata si se afla intr-o po"itie greu accesibila98@:. Ceea ce
este foarte interesant e ca di!ensiunile coincid cu cele indicate in )iblie.
#in sa !ai preci"e" ca e%ista o !ulti!e de carti despre creationis! pe piata actuala& (enr4 M.
Morris - Bazele biblice ale stiintei moderne (aparuta in !ediul protestant), (reationism
stiintific, .athan *lie"er - 0a inceputuri, Aana +fti!e - +ntroducere in antievolutionismul
stiintific, +oan 'laduca - &lemente de apologetica ortodoxa, Ortodoxia si eroarea
evolutionista, +ero!. 1erafi! $ose (artea #acerii! (artea lumii si Omul inceputurilor, asta ca
sa cite" din cartile aparute in ulti!a vre!e la noi. Din cartile lui (. Morris si din cea a
iero!onahului 1erafi! a! citat si eu in raspunsul pe care ti l-a! dat. Cauta si pe internet, cel
putin in li!ba engle"a vei gasi foarte !ulte !ateriale se!nate de (enr4 M. Morris si echipa sa
de cercetatori.
98=: De va"ut si co!entariul de subsol din lucrarea !ea $ristos si tinerii, <ditura )unavestire,
;DD=, pp. 7D-77.
98?: <%ista chiar si o inedita lucrare, in engle"a, pe aceasta te!a& Arca lui Noe - studiu de
fezabilitate, 5ohn Qood!orappe, 788C (nota a editorului la (artea #acerii! (artea lumii si
Omul inceputurilor a +ero!onahului 1erafi! $ose, <ditura 1ophia, )ucuresti, ;DD7).
98@: Cf. *ngelo Palego, (um am gasit Arca lui Noe, (u!anitas, )ucuresti, ;DD= (coperta +').
64
<< Produsele din soia( 0mitatie de carne? 0mitatie de post? >>
Pe vre!uri, in perioada de dinainte de 78E8, populatia se scandali"a, in taina, ca sala!ul
continea, pe langa carne, si soia. *cu! !ulti se ingramadesc sa o consu!e pentru ca este, pe
buna dreptate, un produs deosebit, sanatos, consistent, fara colesterol, cu !ulte alte calitati6
!ai !ult decat atat, el este si produs vegetal, de post.
+!i a!intesc de o scurta discutie pre"entata intr-o !ai veche carte de dialoguri duhovnicesti.
Cineva il intreaba pe un parinte i!bunatatit& "Ce sa faca bunul crestin in "ilele de post, cand se
afla in calatorie si ra!ane peste noapte la o fa!ilie ce nu se indeletniceste cu postul?".
Parintele raspunde scurt si la obiect& ")aba calatoare n-are sarbatoare. )iserica invata ca
dragostea pentru aproapele este !ai !are decat postul...". +nterlocutorul, ispitindu-l,
continua& "Dar daca e, sa "ice!, 'inerea Mare, ce sa faca, parinte? 1a !anance de dulce daca-i
ofera?" Duhovnicul raspunde de data asta sec& "+n 'inerea Mare sa stea acasa". +!i a!intesc ca
!-a a!u"at teribil raspunsul. .u banuia! atunci ca !a voi afla si eu in casa unor cunoscuti
intr-o 'inere Mare. Desi nu avea! de gand sa stau propriu-"is la !asa, fiind o "i de post negru,
!i-a! "is ca nu-i fru!os sa refu" dragostea ga"dei. *! ra!as socat sa vad ca aduce la !asa,
rand pe rand, snitele, sala!, bran"a si cascaval... toate de post!
Mai consu!ase!, intr-adevar, produse din soia, !ai ales atunci cand era! foarte grabit sau
cand, din variate !otive, nu avea! in frigider alte preparate de post (se cuvine a preci"a ca nu
toti !ananca soia in post din pricina laco!iei sau a gustului, !ulti o !ananca pentru ca e usor
de preparat). Dar asta nu se inta!plase in 'inerea Mare. *bia atunci a! reali"at ca ceva e in
neregula, ca nu-i buna randuiala in consu!ul e-cesiv al produselor din soia in posturile de
durata.
1e spune uneori ca e greu sa postesti! +nsa crestinul inceputului de !ileniu +++ se pare ca si-a
rezolvat aceasta proble!a, inlocuind carnea si bran"eturile cu sorti!ente din soia
ase!anatoare ca pre"entare si gust. *ltfel spus, ai pofta de carne in post? +ti cu!peri soia fulgi
sau soia cubulete pentru ciorbe sau tocanite sau soia snitel pentru gratar sau snitel, sau de ce
nu pateu vegetal, salam, parizer sau crem:ursti din soia. *i pofta de oarece bran"eturi? Poti
sa-ti cu!peri tofu (bran"a vegetala - din soia - si!pla, cu ardei sau cu chi!en) si chiar...
cascaval. *i bea un lapte di!ineata? .ici o proble!a... #ehnologia preparatelor a inventat
laptele din soia (cu aro!a de cicoare, scortisoara sau vanilie). 2n singur sorti!ent lipseste ca,
din perspectiva gustativa, sa nu fie nici o diferenta intre produsele de post si cele de dulce. .u
ave! inca oul de post. .u s-a "inventat" nici in bucataria europeana, nici in cea veche orientala
(de unde provine tofu).
Consu!and in e%ces produse de post care i!ita carnea si bran"eturile, i!ita! de fapt hrana
perioadei de dulce. Cu! sa te bucuri atunci de roadele postului daca nu tai-i!preur "dulceata
gatleului"?
Postul insea!na in pri!ul rand infranare, el fiind prin e%celenta un e%ercitiu de asce"a, o
nevointa. Daca privi! la chipul in care (ristos a postit afla! ca postind... a flamanzit (cf.
Matei ?, ;). +n aceasta perioada crestinul trebuie sa-si sporeasca eforturile in vederea
desavarsirii. Daca diferenta dintre produsele din carne sau bran"eturi si echivalentele lor din
soia e doar una de eticheta, insea!na ca postind astfel crestinul nostru inlatura nevointa
trupeasca si, i!plicit, pe cea sufleteasca, supri!a lupta cu nebunia stomacului, cu! nu!eau
1fintii Parinti laco!ia pantecelui. Mai ales cand pietele agro-ali!entare sunt pline de legu!e,
se cuvine sa ave! discerna!ant si sa face! un efort binecuvantat intru asteptarea pra"nicului
care incheie postul de durata.
65
<< 6acomia pantecelui - pacatul ce ne loveste de 'arbatori >>
Pe *da! neinfranarea pantecelui l-a scos din rai
(1fantul +oan ,ura de *ur)

+n "ilele !inunate de pra"nuire !ulti ne co!porta! nefiresc, i!plinind din nefericire cuvantul
1fantului Pavel care spune& pantecele e dumnezeul lor (-ilipeni =, 78), ase!anandu-ne cu cei
pe care *postolul ii nu!este in versetul precedent dusmani ai crucii lui $ristos (-ilipeni =, 7E).
<%ista tendinta aproape generali"ata intre crestini de a !ini!ali"a pacatul i!buibarii, pacatul
laco!iei pantecelui. "*sta sa fie pacatul !eu... nu !a pierde Du!ne"eu pentru atata lucru".
Cand preda! liceenilor "Despre pacat" intotdeauna era un a!u"a!ent teribil cand po!enea!
lenea si lacomia pantecelui. 1e vorbeste foarte putin a"i din perspectiva duhovniceasca despre
e%cesul ali!entar ce se face la !arile pra"nice, e%ces pe care 1fintii Parinti il nu!esc nebunie
a sto!acului (eti!ologic gaster - sto!ac si marghia - nebunie). 0aco!ia pantecelui e po!enita
intre cele E pati!i capitale (sau E ganduri ale rautatii, dupa sintag!a lui Cassian $o!anul). <a
sta inaintea curviei pe care o pre!erge, fiind chiar "!aica curviei". A intreaga literatura
filocalica tratea"a acest subiect, dar noi "a!bi!...
#endinta aceasta de care po!enea!, de a subaprecia, chiar de a bagateli"a acest pacat vine si
din faptul ca este pacat oca"ional, pacatul ce ne loveste de sarbatori. Cu alte cuvinte, nu ne
i!buiba! tot ti!pul, ci doar din cand in cand. Chiar daca pati!a aceasta este "oca"ionala" nu
trebuie trecuta cu vederea. #oc!ai atunci ar trebui sa ne arata! dispo"itia spre lupta
duhovniceasca cu nebunia sto!acului. Metalul se incearca in foc, soldatul se incearca in
ra"boaie. #e arati biruitor atunci cand ispita da tarcoale, nu cand esti la departare de ea! *poi,
sa ne gandi! cu! ar suna& "Desfrane" din cand in cand", "-u!e" din cand in cand", "*vorte" din
cand in cand, ocazional"?
0aco!ia pantecelui face victi!e nu nu!ai sufleteste, ci si trupeste... .u!ai in )ucuresti de
sarbatori98C: au fost internati 7.DDD de oa!eni din cau"a e%agerarilor in ali!entatie.
Constanta, la randul ei, a raportat ;DD de ca"uri.
Desi Parintii filocalici sunt destul de reticenti in a lauda "arta culinara" sa considera! ca este
din partea !a!ei sau sotiei o dovada a i!plinirii dragostei fata de aproapele, un !od placut
de a-l bucura pe cel drag la vre!e de sarbatoare. Dar ce pra"nui! de Craciun, pe cine lauda!
spre e%e!plu, pe Pruncul ce se naste sau pantecele? #oti parintii ce au tratat te!a laco!iei
pantecelui aung la aceeasi conclu"ie& ingreunand sto!acul, ingreuna! !intea, o tulbura!,
ne!aiputand face fata in cuget atacurilor dracesti. Cand dupa o !asa nu te !ai poti ruga
insea!na ca nu te-ai hranit cu!patat. Deci toc!ai cand !intea noastra ar trebui sa fie la
Pruncul (ristos si la trairea bucuriei sfinte a .asterii, ne intuneca! !intea.
<%ista o pilda graitoare in acest sens.
A tanara fa!ilie isi botea"a pruncul si invita la !asa, la petrecere, prieteni, colegi, vecini si
bineinteles rudele. *fara-i ger cu!plit. +ncep sa apara !usafirii. 2nii dupa altii. <i isi arunca
rand pe rand hainele pe canapea. ,a"dele incep sa aduca bunatatile si sticlele cu bauturi... 2n
!usafir da dru!ul !u"icii ca petrecerea sa fie adevarata. Cheful e in toi, cand unul din cei
66
pre"enti se intreaba unde-i totusi pruncul, cel sarbatorit, cel ce i-a adunat pe toti i!preuna. <i
descopera cu stupoare ca pruncul era sufocat sub !or!anul de haine de pe canapea.
*sa se pare ca face! noi de sarbatoarea Craciunului si a *nului .ou, +l sufoca! cu cheful
e%agerat si i!buibarea noastra pe Pruncul (ristos, Cel ce ar trebui sa fie in centrul atentiei
noastre.
Desi-i !are "i, de sarbatoarea Craciunului toti alearga dupa bucate alese, se ornea"a salate, se
fac co"onaci. -oarte bine, a! putea spune. Dar daca asta ne indepartea"a de sluba 0iturghiei,
sigur nu-i bine. #ot astfel, de pra"nicul 1fantului 'asile cel Mare credinciosii vin intr-un nu!ar
!ic la sluba, in co!paratie cu alte !ari pra"nice de peste an. <a este pentru !ulti din cei
care au petrecut pana di!ineata o sarbatoare greu de purtat. +n plus, e vre!ea !olitfelor.
Confor! indicatiei din Molitfelnic, aceste rugaciuni se rostesc de "iua 1fantului 'asile cel Mare
dupa 1fanta 0iturghie. 1i iaca, ghiftuiti pana la refu", incepe! sa "usui! dracii" - cu! se spune
prin partile *rgesului...
Aa!enii nu !ai iau in sea!a "pacatul ce ne loveste de sarbatori" spunand, se pare, ca alte
fapte sunt cu adevarat grave. 1i astfel, aunge! din pacate la o vorba !are, dar trista& "Cand
ai vicii !ari e !ai si!plu sa cre"i ca le are toata lu!ea" ()isanne de 1oleil). Pasionatii de
acvaristica stiu ca daca vei da de !ancare pestilor !ai !ult decat le trebuie, !or. Daca s-ar
inta!pla si cu oa!enii la fel, la fiecare $evelion, populatia $o!aniei ar fi deci!ata...
Pe cand era! student a! observat la 0iturghia din "iua de 1fantul 'asile (7 ianuarie) un coleg
apropiindu-se de 1fantul *ltar "cu credinta si cu dragoste" ca sa pri!easca 1fanta +!partasanie.
.u-l che!a 'asile... *! fost adanc i!presionat. Cu siguranta postise inainte, deci lepadase
toate bucuriile firesti, adiacente *nului .ou. "Pentru noi, insa, care cauta! hrana cea
cereasca, este nevoie sa stapani! peste sto!acul cel de sub cer" spunea 1fantul Cle!ent
*le%andrinul. -ratele cel ce pri!ea pe bu"ele 1ale pe (ristos de pra"nicul 1fantului 'asile stia
prea bine asta. .u spun ca aceasta-i calea, pentru ca putini sunt la ase!enea !asuri
duhovnicesti, insa, daca nu gasi! atatea resurse sufletesti pentru a lupta i!potriva nebuniei
sto!acului, sa ne gandi! !acar la sanatatea noastra!
Nu fi nesatios in nici o desfatare! si nu te apleca la mancaruri multe. (a in mancarurile cele
multe va fi durere si nesatiul va veni pana la ingretosare. ,entru nesat multi au pierit" iar cel
infranat isi va spori viata (+ntelepciunea lui +sus 1irah =/, =;-=?).


98C: < vorba de sarbatorile de iarna ale anului ;DD=.
67
<< 0spita >>
...nici sa se pogoare la acesta ce se botea"a duh viclean care aduce intunecare gandurilor si
tulburare cugetului!98/:

+ntr-o seara stateau in pat, inainte sa adoar!a, un baietel de cinci ani si u!atate i!preuna cu
!a!a lui. #oc!ai ter!inasera de spus /atal nostru.
- Ma!i, "ice baiatul, a! o proble!a!
- Ce proble!a? intreba !a!a.
- +ntr-o seara statea! intins in pat inainte sa ador! si !i-a venit un gand, !i-a intrat in creier
si nu !ai pot sa-l scot de acolo.
- Ce gand?
- Ca Du!ne"eu e prost...
- Pai, la ce te-ai gandit de ti-a venit acest gand?
- .u !a gandea! la ni!ic. <u !a pregatea! sa ador! si a! si!tit cu! vine gandul acesta si-
!i intra in creier si acu! nu !ai pot sa-l scot afara.
*tunci !a!a i-a e%plicat despre 0ucifer, despre faptul ca a fost prieten cu Du!ne"eu, ca a fost
cel !ai puternic si cel !ai lu!inos dintre ingeri (ca de aceea se si nu!este 0ucifer - de la
lu!ina)6 ca a vrut sa fie la fel de puternic ca Du!ne"eu si pentru ca nu putea sa fie ca <l, s-a
suparat si n-a !ai vrut sa fie prieten cu Du!ne"eu.
- 1a stii ca el ti-a tri!is acest gand, caci a va"ut ca tu te i!partasesti si a vrut sa nu !ai fi nici
tu prieten cu Du!ne"eu.
- Da? se intreba baiatul. 1a stii ca de cate ori i!i venea gandul, eu i!i "icea! in !inte ca
Du!ne"eu e bun (iertator n.n.).
- Da. Du!ne"eu e foarte bun. 1i stii ceva? <l nu este deloc suparat pe tine pentru ca ti-a venit
acest gand si te iubeste la fel de !ult.
- Da? se intreba iarasi baietelul. *poi a facut ochii !ari si i s-a lu!inat deodata chipul ca si cu!
i s-ar fi ridicat o povara de pe suflet...
- Da. .u e deloc suparat pentru ca stie cine ti-a tri!is gandul acesta, spuse !a!a.
- Da..., ca sa nu !ai fiu eu prieten cu Du!ne"eu...
Dupa aceea baiatul se ase"a confortabil, arana perna, se-nchina si inchise ochii sa adoar!a.
Mai intreba insa&
68
- De ce e 0ucifer rau? De ce nu vrea sa fie bun?...
Ma!a incerca un raspuns, insa copilul ador!i!
Povestirea de !ai sus este, din pacate, intru totul adevarata.
1e pretea"a oare cel rau la astfel de fapte? #rebuia sa tulbure !intea unui copil de cinci ani si
u!atate, nu !ai avea de lucru prin lu!e? Dar intrebarea insasi tradea"a intrucatva ideea ca
el, diavolul, ar putea avea noblete, eleganta, delicatete. Aare din ce eveni!ent biblic a!
putea noi trage conclu"ia ca cel rau se enea"a, se rusinea"a sau face diferentieri? .icaieri in
1fanta 1criptura nu se spune asa ceva6 in schi!b sti! ca acesta are li!ite nu pentru ca si-ar
dori sa le aiba, ci pentru ca face doar ceea ce Du!ne"eu ii ingaduie (cf. 0uca E, =;).
Cuvintele 1cripturii sunt la!uritoare& diavolul umbla! racnind ca un leu! cautand pe cine sa
inghita (+ Petru @, E). Pana la sfarsitul veacurilor, diavolul va lupta i!potriva o!ului, va incerca
sa "adarniceasca lucrarea de !antuire a fiecarui crestin si astfel sa i!piedice urcarea acestuia
la cer, locul de unde el a ca"ut. De aceea, se cuvine sa intelege! ca educatia religioasa a
pruncului trebuie sa inceapa de la o varsta cat !ai frageda. Chiar din pantecele !aicii sale.
Copilul de !ic trebuie obisnuit cu viata )isericii, cu +!partasania, cu rugaciunea in co!un, cu
inclinatia spre savarsirea binelui, cu i!aginile sfinte si povestirile biblice. )ineinteles, in
educatia religioasa a copilului - s-a spus deseori - nu trebuie sa se faca e%ces de "el, e nevoie
de !ult discerna!ant (!ai ales in proble!a raului, a e%istentei diavolului, subiecte care
trebuie e%puse cu discerna!ant si e%plicate cu intelepciune6 e necesar sa accentua! dragostea
de Du!ne"eu, de sfinti sau ingeri).
1a ne a!inti! de cuvantul inteleptului 1irah care spune& Ai feciori1 +nvata-i pe ei sa incovoaie
din pruncie grumazul lor (+ntelepciunea lui +sus 1irah /, ;?).

98/: Cuvant dintr-o $ugaciune de la 1luba )ote"ului, *olitfelnic, <.+.).M.).A.$., )ucuresti,
788E, p. =D.
69
<<
17ara -ristos, totul este intuneric si nebunie1 - Despre
sinucidere
>>
Proble!atica sinuciderii este una destul de co!ple%a si i!posibil de ispravit printr-un scurt
cuvant ga"etaresc. M-a! intrebat deseori ce se afla in spatele unei tentative de suicid, in
spatele unei sinucideri...
1e pare ca la sinucidere aung de obicei persoanele care cad intr-o e%tre!a a vietii& nihilistii,
pasionatii de !agie, ocultis!, fanii roc3-ului satanic, cei foarte bogati, cei foarte saraci, etc.
A!ul te!perat, o!ul de !iloc, care nu e%agerea"a cu ni!ic, nu trece, de obicei, prin astfel
de ispite. +n ghearele de"nadedii si in u!bra !ortii se aunge si din pricina lipsurilor de tot
felul, a greutatilor vietii si, !ai ales la tineri, din cau"a unei co!unicari deficitare cu cei din
ur si a lipsei de iubire. Psihologii, psihanalistii sau sociologii vin cu diverse la!uriri si
raspunsuri, fiecare clasifica cau"ele si da solutii ta!aduitoare. <%ista un ele!ent in aceasta
ecuatie care nu e luat in sea!a6 se uita ca spre cu!plita de"nadede cei slabi sunt i!pinsi si
prin lucrarea diavolului care de la inceput! a fost ucigator de oameni si nu a stat intru adevar
(+oan E, ??).
Dincolo de e%plicatii pertinente, o tacere si o tristete aparte se asterne in ini!ile noastre cand
prin !ass-!edia au"i!, din ce in ce !ai des98E:, de sinucideri. +nca o persoana care nu si-a
gasit rostul, inca un o! care a incetat sa lupte, inca un infrant pe dru!ul vietii...
*! au"it spunandu-se ca e%ista la unele persoane o dispo"itie innascuta spre negativis!, spre
instrainare, spre suicid chiar. +n plus, cu totii a! aflat inca de pe bancile liceului ca opti!is!ul
si pesi!is!ul tin de firea noastra si ca n-ai ce face daca te-ai nascut cu o astfel de trasatura
te!pera!entala. +ntr-o astfel de ecuatie e periculos de usor sa afir!i ca Du!ne"eu este de
vina pentru slabiciunea firii celor ce-si iau singuri viata. .u era oare de-auns ca (ristos a dus
Crucea pe ,olgota pentru pacatele noastre, voalat acu! sa-0 gasi! vinovat si de lucrarea
ispititorului ?... 2n repre"entant de !arca al psihologiei co!porta!entale cognitive
a!ericane, dr. Martin <. P. 1elig!an, a facut lu!ina in aceasta chestiune interesanta. Dupa un
indelungat studiu de peste ;@ de ani a conclu"ionat ca opti!is!ul si pesi!is!ul nu sunt
innascute, ci dobandite. Consecinta e cat se poate de... opti!ista& coeficientul nostru de
pesi!is! (pentru ca ni!eni nu e pesi!ist sau opti!ist 7DD P) poate fi !icsorat. *utorul a
de"voltat in lucrarea sa Optimismul se invata ((u!anitas, ;DD=) anu!ite tehnici in acest scop.
)ineinteles ca o carte de acest fel scapa din vedere aspecte esentiale ale vietii sufletesti,
adica ii lipseste latura duhovniceasca, insa poate fi de folos !ultora.
< i!perios necesar sa taie! pesi!is!ul e%agerat (de"nadedea) de la cei de aproape ai nostri,
sa incuraa! buna-dispo"itie, sa incuraa! opti!is!ul. #rebuie depistate din ti!p persoanele
cu disponibilitate !arita spre suicid si autate sa depaseasca starea nefericita in care se "bat.
A statistica citata de parintele 5ohn )rec3 spune ca in 87 P dintre ca"urile tipice de sinucidere
si de tentative de sinucidere, !ediile fa!iliale e%a!inate erau clasificate drept instabile ori
haotice988:. +n astfel de "focare", terapia cea !ai buna e incercarea de a crea o co!uniune
fraterna si agapica in rugaciune si catehe"a sustinuta pentru a-i deschide pe acestia spre viata
co!unitara. Caci cel ce "ace os, daca doar il ridici, il scuturi de praf si-i spui doar o vorba
buna, va putea iarasi sa aunga la starea sa de !ai inainte. < nevoie de staruinta... *devarata
terapie e fara indoiala +nsusi (ristos, bunul sa!aritean. Pe cel disperat sa-l aduce! la (ristos,
sa-l infatisa! 0ui spre a lua adevarata vindecare. Cand cineva aunge sa se sinucida intreaga
co!unitate ar trebui sa se intrebe in ce !asura a i!plinit cuvintele Mantuitorului privitoare la
aproapele, fiecare ar trebui sa vada cand l-a abandonat pe fratele ca"ut intre talharii diavoli
cuibariti in !intea lui.
70
< clar ca ne afla!, ontologic vorbind, sub povara pacatelor noastre. 1pune 1criptura& )iata
vesnica este aceasta' sa /e cunoasca pe /ine singurul umnezeu adevarat si pe +isus $ristos pe
care 0-ai trimis (+oan 7/, =). Pacatul insa perverteste, degradea"a cunoasterea. 1punea
regretatul Parinte ,aleriu& "Cand faci abstractie de Du!ne"eu nu ai alta alternativa decat
neantul". Cand nu-0 cauta! pe Du!ne"eu ne si!ti! de"radacinati, uscati, tristi si goi. 0u!ea
acesta care fuge teribil de Du!ne"eu e in suferinta, in boala, in agonie. Din nefericire, lu!ea
actuala e prea agitata ca sa-si dea sea!a de starea in care se afla.
*! intalnit !ulte persoane cu tentative de suicid la activ. Mai toate pre"entau si!pto!ele a
ceea ce 1fantul +oan Cassian sau <vagrie Ponticul nu!eau "duhul intristarii"& un duh nascut din
nei!plinirea idealurilor, din senti!entul de vinovatie sau al inutilitatii, din an%ietate aparent
fara !otiv sau nepasare etc.
De unde vin aceste stari? 0e-a! enu!erat la inceputul cuvantului !eu. Proble!ele sunt reale,
iar cand cele de jos nu !erg cu! trebuie, oa!enii uita ca trebuie sa priveasca catre cele de
Sus. Dar daca nu cauti pe cele de Sus si os e cu!plit de greu, cine sa te salve"e?!...
Disperarea vine din fuga de Du!ne"eu! <l insa ne indea!na la fiecare pas al <vangheliei 1ale&
Bucurati-va (Matei @, 7;6 ;E, 86 0uca C, ;=6 7@, C6 7@, 8)6 1fantul Pavel, de ase!enea ($o!ani
7;, 7;, 7@6 ++ Corinteni 7;, 776 -ilipeni ;, 7E6 =, 76 ?, ?6 + #esaloniceni @, 7C). Psal!istul spune&
oamne! cand s-au inmultit durerile mele in inima mea! mangaierile /ale au veselit sufletul
meu (Psal!i 8=, 78), iar intr-un alt loc& (a m-ai veselit! oamne! intru fapturile /ale si intru
lucrurile mainilor /ale ma voi bucura (Psal!i 87, ?). Credinta si i!plinirea poruncilor lui
Du!ne"eu u!plu ini!a de bucurie sfanta... Cautarea lui Du!ne"eu aduce bucurie si veselie,
pentru ca cel ce cauta afla, cel ce cere pri!este (cf. Matei /, /). Cautati !ai intai +!paratia
lui Du!ne"eu si dreptatea 0ui si toate celelalte se vor adauga voua (cf. Matei C, ==).
Aare cati din cei ce si-au pus capat "ilelor aveau un duhovnic? Cati au !ers si au cerut sub
epitrahil duhovnicului sfat la astfel de incercare, cand diavolul soptea gandul sinuciderii? Cati
stiau ca la spovedanie te nasti din nou? Cati au cautat sa pri!easca pe bu"ele lor 1fantul #rup
si 1ange al Do!nului? Aare cati dintre acestia plecau genunchii la Crucea lui (ristos si-si varsau
0ui a!araciunea ini!ii lor si ispita intovarasirii lor cu +uda, van"atorul Do!nului? 1au oare cati
!ergeau regulat la 0iturghie sa se intalneasca acolo, in sfanta biserica, cu (ristos, 1tapanul
vietii?
,olul acela intunecat din suflet pe care-l si!te cel ce are ganduri de suicid nu-l poate u!ple
decat (ristos, 0u!ina lu!ii, caci spune la!urit <vanghelistul Matei citand pe +saia Proorocul&
,oporul care statea in intuneric a vazut lumina mare si celor ce sedeau in latura si in umbra
mortii lumina le-a rasarit (Matei ?, 7C6 +saia 8, 7). #uturor acelora care nu-0 cunosc pe
Du!ne"eu sau fug de <l, *cesta le spune& )eniti la *ine toti cei osteniti si impovarati si &u va
voi odihni pe voi (Matei 77, ;E). 2nii isi poarta singuri poverile, ostenesc si cad sub greutatea
lor, nu cauta si nu-0 vor pe Du!ne"eu& nu voiti sa veniti la *ine! ca sa aveti viata8 (+oan @, ?D).
De unde dar sa iei putere sa scapi de gandurile !ortii, de unde dar sa ai viata daca nu cauti pe
1tapanul 'ietii?!... (ristos e adevarata terapie in lupta pentru viata.
< i!bucurator ca in )iserica noastra se pune in pre"ent accent pe o asa nu!ita psihologie
pastorala ortodo%a (arhiepiscopul (risosto! de <tna, !itropolitul (ierotheos 'lachos, pr. dr.
5ohn )rec3, 5ean-Claude 0archet, dr. ,eorge 1tan etc.).
1fantul .icolae 'eli!irovici, intr-o scrisoare !isionara, afir!a pe buna dreptate ca "fara
(ristos totul este intuneric si nebunie"97DD:. +ar *postolul +oan ne a!inteste& oamenii au iubit
mai mult intunericul decat 0umina (+oan =, 78).
71
A lu!e care nu se raportea"a la (ristos e in agonie, in pragul sinuciderii si in u!bra !ortii...
Ce asteptari pute! avea de la o astfel de lu!e? .u!ai ca lu!ea acesta nu se poate salva prin
ea insasi.
*steptarea si nadedea noastra nu e la lu!e, ci la (ristos, +ubitorul de oa!eni, Caruia ne
ruga! i!preuna cu Psal!istul& Sa nadajduiasca in /ine cei ce cunosc numele /au! ca n-ai
parasit pe cei ce /e cauta pe /ine! oamne8 (Psal!i 8, 7D) si iarasi& ,azeste-ma! oamne! ca
spre /ine am nadajduit (Psal!i 7@, 7).
98E: +n ulti!ii ani a crescut ingriorator nu!arul sinuciderilor6 potrivit ulti!ului $aport +M0, in
;DD;, la nivelul intregii tari s-au inregistrat =?EC de sinucideri, ceea ce repre"inta o crestere
se!nificativa fata de anul ;DD7 (=7;/). $aportul !entionea"a ca aceasta evolutie sugerea"a un
posibil nou val de crestere a nu!arului sinuciderilor care ar putea avea ca "apogeu" anul ;DD?
(=urnalul national, 77 !artie ;DD?, p. /). Dintr-o alta sursa a! aflat ca in -ranta sunt
apro%i!ativ 7;.DDD de sinucideri pe an, adica !ai !ult de o sinucidere pe ora!!
988: Pr. dr. 5. )rec3, arul sacru al vietii, <ditura Pat!os, p. =?/
97DD: <piscop .icolae 'eli!irovici, 3aspunsuri la intrebari ale lumii de astazi, vol. 7, p. ;E;.
72
<< 8nde duc drogurile((( De la eta* la mormant( >>
0ideri roc3 - !odele pentru !ilioane de tineri, victi!e ale to%ico!aniei

Am citit articolul tau despre Ozzy Osbourne. Sunt de acord cu majoritatea lucrurilor spuse
acolo97D7:. Ozzy nu e model demn de urmat! insa majoritatea liderilor sunt8 (red ca pentru
doi-trei lideri nebuni si alti doi-trei sinucigasi! muzica roc% nu trebuie si nu poate fi
discreditata8

Mu"ica roc3 nu trebuie discreditata de cineva din afara, ea se auto-discreditea"a prin liderii ei
!arcanti de ieri si de a"i.
Ce intelege! noi, in !od curent, prin "!odel"? Prin !odel intelege! persoana care (prin
valoare si calitati) poate servi ca e%e!plu in viata. Din lipsa catehi"arii, a educatiei religioase
sustinute, cei !ai !ulti dintre tineri nu-si !ai indreapta privirile spre Mantuitorul (ristos
0umina lumii (+oan 8, @), (alea! Adevarul si )iata (+oan 7?, C), spre Maica Do!nului sau spre
sfintii )isericii. *ceste adevarate !odele pentru intreaga o!enire sunt inlocuite, din pricina
pervertirii noastre, cu diversi idoli - false !odele in !are parte, persoane pati!ase lipsite de o
minima moralia. Cred ca va veni "iua cand vei si!ti ca aceste cuvinte nu-s atat de patetice pe
cat par a fi!
.u neg ca starurile au virtuti, calitati, insa at!osfera de pro!iscuitate in care !ulti traiesc,
pati!ile (desfraul, adulterul, alcoolis!ul, drogurile, etc.) nu-i fac vrednici de a fi !odele6
dintre starurile roc3 !ulti nereusind ei insisi sa se descurce in !area vietii.
<%-chitaristul grupului Guns@n@3oses, 1lash afir!a& "cand esti star roc3, oa!enii nu te !ai
privesc ca pe o fiinta u!ana"97D;:. *cest lucru este din pacate foarte adevarat, "tinerii vor ca
idolii lor sa aiba o di!ensiune supranaturala"97D=:.
+dolii !u"icii roc3 sunt va"uti ca niste du!ne"ei. 0or li se dedica aproape tot ti!pul liber, fanii
ascultand la nesfarsit !u"ica idolilor. <i nu scapa nici o infor!atie referitoare la for!atiile si
liderii roc3 indragiti6 sunt dispusi deseori sa faca !ari sacrificii financiare pentru a intra in
posesia unei casete rare, a unui poster, insigne sau tricou cu chipul idolului sau al trupei
idolatri"ate.
+dolatri"area poate !erge pana la a scrie cu graffiti intr-o statie de !etrou "Clapton is
,od"97D?: 9<ric Clapton (n.n.) este Du!ne"eu:, cu! s-a inta!plat la 0ondra. Dar sa ad!ite! sa
astfel de ca"uri sunt i"olate. *se!eni si ca"ul sinuciderii tanarului 5onathan Reiselberg (;D de
ani) la aflarea vestii ca vocalistul $ob (alford paraseste veterana trupa =udas ,riest97D@:.
+dolii roc3ului influentea"a !ult tineretul. Ca!erele roc3erilor, pline de postere, par a fi...
biserici ale !u"icii roc3. +dolii !u"icii roc3 diriea"a chiar i!braca!intea si tunsoarea.
Printre liderii roc3 intalni! inca din anii NED barbati ce par a fi fe!ei, datorita !achiaului si
fri"urii (!e!brii trupelor *Ctley (rue, ,oison etc.), unii dintre ei isi vopsesc chiar fetele (Ding
73
iamond, !e!brii trupei D+SS, Alice (ooper etc.)6 tatuaul si cerceii (body-piercing-urile) sunt
la !are pret. Pute! gasi in toate acestea vreun folos?
1punea! si cu alt prile ca, din nefericire, tineretul are o slaba capacitate in ierarhi"area
valorilor6 interesele si aspiratiile lor nu sunt bine conturate, trasaturile volitive fiindu-le
do!inate de labilitate. 0ipsa culturii, a educatiei religioase a unei !ari categorii de tineri face
ca acestia sa fie cuprinsi de !iraul teribilis!ului, iesirii din nor!alitate, din banal, dar nu prin
virtuti, ci prin e%cese.
Daca la inceput a!intea! de !odelul (ristos - Du!ne"eu, trebuie preci"at ca unele trupe
adopta un chip nu du!ne"eiesc, nu o!enesc, ci ani!alic. 5oe4 de Ma4o (vocalistul trupei
*ano:ar) afir!a& "gandi! ca o!ul de asta"i conserva, cu sau fara voia lui, un instinct bestial
(ani!alic) latent, loo%-ul nostru fiind la li!ita dintre o! si ani!al"97DC:.
Multi fani afir!a ca "!u"ica contea"a, nu infatisarea sau viata privata a starurilor". *ceasta
idee isi pierde consistenta daca a!inti! ca unele trupe au facut cariera datorita "i!aginii",
"spectacolelor-soc", !esaelor inedite si nu virtuo"itatii interpretilor sau !u"icii lor cu valoare
artistica (lucru confir!at de Alice (ooper, )enom etc.).
< adevarat ca !u"ica roc3 a dat si !u"icieni de o valoare incontestabila, insa nu!arul lor e
infi!. Dar si acestia, de !ulte ori, au trait in !ari pati!i sau au avut influente oculte in
!u"ica lor, punand astfel sub se!nul intrebarii i"vorul inspiratiei lor...
$evenind la !anipulare, se pune intrebarea daca nu cu!va efectul idolului asupra tanarului
ad!irator ar fi !ai repede unul de inhibare. +nsa sunt de parere ca, !ai ales la varsta
adolescentei, tinerii sunt tentati sa i!ite co!porta!entul pe care-l descopera la persoana
idolatri"ata. #anarul cauta sa-si i!ite idolul, de la loo%, gesturi, si daca e posibil pana la...
insusirea gusturilor culinare ale idolilor. -anul traieste cu senti!entul ca alegerea ii apartine de
fiecare data, insa din nefericire se poate aunge la distrugerea propriei personalitati, el
ne!aifiind decat un strasnic i!itator.
+!itand idolul si co!porta!entul sau i!oral se aunge la o obisnuinta, la o fa!iliaritate cu
raul, cu pacatul. Abisnuinta duce la pati!a, la atrofierea si!tului care-ti spune "acest lucru nu
e firesc, acest lucru e pacat sau pervers". $epetarea la nesfarsit duce la crearea unor
!entalitati contrare !oralei crestine si uneori contrare bunului si!t.
Probabil ca starurile roc3 neaga ideea cu! ca ar fi !anipulatorii tinerilor care ii idolatri"ea"a.
+nsa cu !ulta de"involtura unii recunosc ca aceasta este o realitate. 2n veteran al !u"icii
roc3, Reith $ichard (chitarist la 3olling Stones), afir!a& "1tiu ce insea!na sa !anevre"i !ase
intregi de oa!eni - cu! facea *dolf (itler. Cand sute de oa!eni sunt ca unul singur, devin un
!ecanis!. <ste fascinant si totodata infiorator. 0a un !o!ent dat poti avea sen"atia ca
aceasta !asa a!orfa se afla in stapanirea ta, dar nu-i adevarat. .u o poti controla, dar o poti
!anipula si tu stii asta, pentru ca altfel nu ar fi venit la concert"97D/:. 1i vocalistul Mi3e Muir
de la for!atia Suicidal /endencies e convins ca tinerii fani pot fi !anipulati& "<%plicandu-le
ra"boiul si drogurile, unii, curiosi, nu vor intar"ia sa le incerce. $olul !eu e sa le ofer delirul pe
scena si sa-i e%cit in sens po"itiv. #useul pedagogic il las profesorilor si parintilor..."97DE:.
$aspunderea idolilor este enor!a. <i trebuie sa constienti"e"e gravitatea !anipularii, a
consecintelor faptelor si cuvintelor lor. *ceasta influenta negativa, !anipulare, 1fanta
1criptura o nu!este s!inteala. <a este influenta rea facuta aproapelui prin cuvinte si fapte
nelegiuite prin care aproapele este atras spre pacat. Din nefericire idolii acestor vre!uri nu
s!intesc doar pe unul din acestia mici (Marcu 8, ?;), ci !ilioane de tineri. <i vin in haine de
oi! iar pe dinauntru sunt lupi rapitori. upa roadele lor ii veti cunoaste (Matei /, 7@-7C). +ar
74
roadele, faptele lor sunt necredinta, drogurile, alcoolis!ul, violenta, ho!ose%ualitatea,
libertatea se%uala, ur!ate uneori de disparitia pre!atura.
*propos de disparitiile pre!ature. .u-s doi-trei sinucigasi intre staruri, ci "eci, iar ceea ce e
ingriorator e ca acestia ra!an in constiintele roc3erilor ca monstrii sacri. .efericita sintag!a
"!onstrii sacri", avand in vedere ca vietile lor sunt un fel de 'ietile 1fintilor pe de-ndoaselea.
Diavolul, !arele nostru dus!an, nu s-a !ultu!it doar sa-i vada pe liderii roc3 dependenti de
droguri, ci i-a dus chiar la sinucidere - prin consu!ul e%cesiv - luandu-le astfel posibilitatea
pocaintei, a venirii in fire. 1copul lui etern este distrugerea o!ului in aceasta viata si
aruncarea lui in focul gheenei in viata cealalta.
+ngaduie-!i, te rog, sa !a folosesc in cele ce ur!ea"a de "!aterialul clientului" - asa cu! se
e%pri!a !ucalit un regretat profesor de sectologie. +ata niste adevaruri, po!enite in presa de
specialitate, si care nu pot fi tagaduite.
A buna parte din liderii roc3 cauta in droguri "e%periente inedite si creativitati sporite"97D8:.
"Curentul ps4chedelic (de la psihedelic - care provoaca vi"iuni, halucinatii, vise prin drogare,
n.n.) ... se naste toc!ai in ur!a acestor indra"neli6 dar 14d )arrett lider la grupul ,in% #loyd
(for!atie initiatoare a stilului) abu"ea"a de iarba (!ariuana) si acid (01D), devenind o leguma
umana, cu creierul tulburat, into%icat. * fost pri!a victi!a dintr-un sir foarte lung... Dupa
putini ani, in perioada curentului hippy (nu!it si flo:er-po:er) devine tot !ai indragita ideea
vietii fara prejudecati, adica sa incercam tot ce se poate! muzical - sexual -
medicamentos"977D:.
"Drogurile devin o !oda sic, un !od de viata si ca ur!are tragediile se tin lant& la = iulie 78C8
este gasit in piscina )rian 5ones (i!bibat cu alcool si drog) de la 3olling Stones6 la = septe!brie
78/D !oare *l Qilson de la grupul a!erican (anned $eat, cu diagnosticul suprado"a
(overdose)"9777:.
0a 7/ septe!brie 78/D !oare poate cel !ai !are chitarist al roc3ului, 5i!!4 (endri% - geniu si
!aniac, dependent de droguri in scurta sa viata (;E ani).
+n acelasi an, "la ? octo!brie 78/D tulburatoarea 5anis 5oplin !oare, cu "eci de intepaturi in
brat - de la heroina"977;:.
"Pe = iulie 78/7 5i! Morrison - simbolul revoltei adolescentine, liderul grupului /he oors este
descoperit in cada !ort"977=:. 1e pare ca tot din cau"a drogurilor si a alcoolului. +n !artie
78C8, el fusese acu"at de "co!porta!ent i!oral, lasciv pe scena6 se pare ca era beat"977?:.
"+n 78/@, ,ar4 #hain (e%-bassist al veteranei trupe progresive 5riah $eep) dupa lungi proble!e
cu e%cesul de alcool !oare din cau"a unei suprado"e"977@:.
*par acu!, si se i!pun treptat, roc3ul hard E heavy-ul, pun%-ul.
"*pare !oda turneelor !ondiale (i!puse de !anageri verosi)"977C:. *cestea cer un !ult efort
fi"ic si psihic din partea cantaretilor roc3. 1tresati, obositi, ei apelea"a des la droguri si alcool
pentru a-i fortifica.
"*pare o noua serie de decese& #i! )uc3le4 (!u"ician a!erican) din cau"a unei suprado"e de
heroina, la ;8 iunie 78/@"977/:.
75
+n august 78//, la nu!ai ?; de ani, pleaca din aceasta lu!e si cel !ai adulat cantaret de
3oc%@n@3oll, <lvis Presle4. -usese gasit !ort in baie. Cau"a& drogurile!
'edetele curentului pun3 si fanii lui au bagat spai!a in populatia britanica de la sfarsitul anilor
N/D. "<i purtau inele in nas, tricouri sfasiate si u!blau beti si drogati"977E:. +n topul
ra"vratirilor s-a aflat Sex ,istols.
'ocalul acestui grup pun%, 1id 'icious, "avea un co!porta!ent total iesit de sub control si era
per!anent indopat de heroina. +n octo!brie 78/E este acu"at de uciderea prietenei sale .anc4
1pungen, insa a doua "i dupa eliberarea pe cautiune, 1id 'icious va !uri in ur!a unei
suprado"e de heroina"9778:.
+n 78/8, pe E septe!brie, Reith Moon, bateristul grupului /he Fho si personalitate
e%travaganta a !u"icii roc3, !oare la nu!ai =7 ani, "cau"a - e%cesul de alcool"97;D:. (2nele
surse dau ca data a !ortii / septe!brie 78/E).
"+n ;7 februarie 78ED, vocalistul )on 1cott al grupului A(G(, dependent toata viata de droguri
si alcool, este gasit !ort prin asfi%iere, in !asina"97;7:. "*utopsia dovedeste ca )on bause o
u!atate de sticla de Fhis34"97;;:.
"#ot in seria acestor decese il pute! pune si pe tobosarul 5ohn Bonzo )onha! de la grupul 0ed
-eppelin rapus in acelasi an 78ED, la ;@ septe!brie, de e%cesul de alcool (sufocare in so!n
dupa co!a alcoolica)"97;=:.
-acand un salt de "ece ani afla! ca "*ndreF Qood, vocalist al grupului *other 0ove Bone a
decedat in 788D datorita, bineinteles, unei suprado"e de droguri"97;?:. *!inti! aici si !oartea
vocalistului de la grupul Hueen, -reddie Mercur4, la ;? noie!brie 7887, desi cau"a a fost alta&
!aladia 1+D* (contactata datorita relatiilor inti!e ho!ose%uale).
"+n acelasi an 7887, chitaristul 1teve Clar3 al grupului eff 0eppard cade victi!a acelorasi
de!oni care au distrus !ulti !u"icieni roc3& alcoolul si drogurile. <l a fost gasit !ort in
aparta!entul sau"97;@:.
+n 788? (E aprilie), lu!ea roc3ului e "guduita de sinuciderea unuia dintre cei !ai adulati
cantareti roc3 ai anilor N8D - Rurt Robain, vocalistul grupului Nirvana. Pricinile se pare ca au
fost drogurile si... sila de viata.
Ca prin !inune, Phil *nsel!o, vocalistul grupului ,antera scapa cu viata, dupa ce "...s-a aflat
cinci !inute in !oarte clinica din cau"a unei inectii cu heroina (do"a !ortala) pe care si-a
facut-o dupa ter!inarea unui shoF in Dallas"97;C:.
2lti!ul intrat, dupa cunostinta !ea, in galeria victi!elor abu"ului de alcool si droguri este
Michael (utchence, vocalistul grupului +N>S. <l a fost gasit la $it" (otel din 14dne4 - de"bracat
si span"urat cu cureaua de la pantaloni. Desi cele !ai !ulte pareri considera ca gestul e
re"ultat al consu!ului de droguri, sunt si voci care afir!a ca el ar putea fi cau"at de unele
proble!e senti!entale.
*cestea sunt, din nefericire cateva ca"uri. Mai !ulte infor!atii si !ai !ulte nu!e vei gasi cu
siguranta in lucrarea despre roc3 pe care o voi edita curand.
76
<ste adevarat ca sunt si persoane i!plicate in feno!enul roc3 care au reusit prin eforturi
disperate sa renunte la aceste pati!i (e%e!ple& <ric Clapton, 1teve #4ler, 5ohnn4 Qinter etc.).
< i!bucurator acest aspect, dar asta nu transfor!a roc3ul intr-o paiste cu !iei!
Desi au !urit !ai rau ca ani!alele (pentru ca de sinucidere e capabil doar o!ul), au urat viata
si n-au fost interesati de efectul pe care il pot avea optiunile lor in viata tinerilor fani,
!or!intele lor sunt adevarate locuri de pelerina (ca la sfintele !oaste) pentru roc3erii de
pretutindeni. +n toate ca"urile, sinuciderea (pentru ca asa trebuie denu!ita !oartea survenita
ca ur!are a vietii de"ordonate) este un pacat foarte greu, pentru ca nu !ai e%ista posibilitatea
pocaintei. <a este cri!a i!potriva lui Du!ne"eu, Care este i"vorul vietii. 1inucigasul incalca si
porunca a '+-a a Decalogului& sa nu ucizi (+esirea ;D, 7=), desconsidera viata sa si iubirea lui
Du!ne"eu. Din nefericire acestia sunt idolii tinerilor, acestea sunt modelele unui nu!ar
i!presionant de adolescenti, si nu nu!ai, din intreaga lu!e.
5i!!4 (endri%, care e considerat cel !ai !are chitarist al !u"icii roc3, afir!a intr-un
interviu& "Cand cant, e ca si cu! !-as afla intr-o corabie de vis. .u stiu unde !erg, dar puteti
veni toti cu !ine..."97;/:. (endri% si alti lideri ai !u"icii roc3 nu stiu unde merg, dar ne i!bie
sa !erge! i!preuna cu ei. 1criptura spune& multe cai i se par bune omului! dar la capatul lor
incep caile mortii (Pilde 7C, ;@).
Crestinii, iubitori de Du!ne"eu, au ales insa o alta corabie - )iserica lui (ristos, care ne poarta
pe dru!ul !antuirii. <a este singura care ne poate da siguranta pe valurile vietii, pentru ca la
car!a ei se afla +nsusi Mantuitorul (ristos. <l ne chea!a pe toti, fara e%ceptie. Parcurgand
1criptura, vo! vedea ca glasul 1au ne indea!na la tot pasul& Nu va temeti8 Nu fiti fricosi8 Nu
va inspaimantati8 ,rindeti curaj8 &u sunt cu voi pana la sfarsitul veacurilor8 +n lume necazuri
veti avea! dar indrazniti! &u am biruit lumea8
Aare de ce cautati pe (el )iu intre cei morti? (0uca ;?, @)

97D7: < vorba de articolul Ozzy Osbourne - dusmanul lui $ristos! idolul generatiei */), din
cartea !ea $ristos si tinerii, <ditura )unavestire, ;DD=, pp. 7D8-77?.
97D;: *drian Popescu, artic. Guns@n@3oses, in rev. $.*.*. nr. 7 (;8), ianuarie 788/, p. 7C.
97D=: R. ,. Papali!itra3opoulos, Satanismul in muzica roc%, <ditura +"vorul 0u!inii, 788=, p. 8.
97D?: Cf. *drian Popescu, artic. (ream! elita roc%-ului de acum I< de ani, in rev. $.*.*. C8, nr.
8 (=/), septe!brie 788/, p. ;@.
97D@: Cf. *ndrei P., stire, in rev. ,.3 E S., nr. 7= (777), aprilie 788=, p. ;.
97DC: $edactia, artic. Blood of the *ano:ar, in rev 3oc%er, nr. 7;, an +++, p. ?.
97D/: Manuela )oatca (traducere si adaptare), artic. Deith 3ichards! despre vodca! $itler si alti
demoni, in rev. ,.3.E S., nr. 7D (7DE), !artie 788=, p. 7?.
97DE: $edactia, artic. 5ncontrolled #usion, in rev. $oc3er, nr.7;, an. +++, p. 7?.
77
97D8: -lorin 1ilviu 2rsulescu, artic. rog E 3oc%..., in rev. $.*.*. C8, nr. 7 (?7), ianuarie 788E,
p. 77.
977D: +bide!.
9777: +bide!.
977;: +bide!.
977=: +bide!.
977?: +bide!.
977@: $odrig *ndrisan, Giganti ai muzicii roc%, <ditat de $AMP+#CAM+MP<O 1$0, 7887, p. @=.
977C: -lorin 1ilviu 2rsulescu, artic. rog E 3oc%..., in rev. $.*.*. C8, nr. 7 (?7),ianuarie 788E,
p. 77.
977/: +bide!.
977E:*le% $evenco, artic. Sex ,istols, in rev. $.*.*., nr. C (;;), iunie 788C, p. 7D.
9778: +bide!.
97;D: Cf. +de!, artic. Grupul britanic /he Fho implineste I< de ani de la infiintare, in rev.
$.*.*., nr. 7, septe!brie 788?, p. /.
97;7: Mirela Paun, artic. A(G( B)A, in rev. 3oc%er, nr.8, an ++, p ;.
97;;: 0enti Chiriac, artic. A(G( - istoria unei legende Bpartea +A, in rev. $.*.*. C8, nr. ; (?;),
februarie 788E, p. @.
97;=: -lorin 1ilviu 2rsulescu, artic. 0ed -eppelin-sessions, in rev. $.*.*. C8, nr. ; (?;),
februarie 788E, p. ;E.
97;?: $edactia, artic. 0a posta, in rev. $.*.*., nr. 7D (7?), octo!brie 788@, p. ;.
97;@: *drian Popescu, artic. ef 0eppard, in rev. $.*.*., nr. @ (;7), !ai 788C, p. ?.
97;C: *le% $evenco, artic. ,hil Anselmo povesteste cum a inviat din morti, in rev. $.*.*., nr.
7D (;C), octo!brie 788C, p. 7=.
97;/: $odrig *ndrisan, Catalin ,heorghiu, op. cit., p. ;;.
78
<< Ce ar fi lumea fara 0nviere? >>
- ganduri pe !arginea fil!ului /he Body -

0a aceasta intrebare raspunde deslusit un fil! holl4Foodian, /he Body97;E: (/rupul), aparut in
anul ;DDD, difu"at la noi sub titlul *isiune in /ara Sfanta, avandu-l in rol principal pe *ntonio
)anderas.
+n "orii noului !ileniu, in leaganul credintei, +erusali!, doi oa!eni apartinand unor lu!i si
culturi total diferite se alia"a pentru a investiga o descoperire arheologica care nu nu!ai ca
a!eninta fragila pace din regiune ci, !ai !ult, putea distruge insasi funda!entul credintei...
+n spatele unui !aga"in si!plu, pe cand se faceau sapaturi pentru "idirea unei pivnite, este
descoperit un schelet antic in !or!antul unui o! bogat. Coloritul incheieturilor !ainilor si
picioarelor indica drept cau"a a !ortii !etoda ro!ana de e%ecutie a cri!inalilor si dus!anilor
statului& crucificarea. A !oneda de aur gasita in !or!ant poarta efigia guvernatorului ro!an
Pontius Pilat, iar alte se!ne se potrivesc cu descrierea din )iblie a !ortii invatatorului Teshu
)en Tosef, !ai cunoscut sub nu!ele grecesc +isus, fiul lui +osif.
Matt ,utierre", un preot ie"uit tri!is de 'atican pentru a contesta descoperirea si dr. 1haron
,olban, evreica arheolog, repre"entanta stiintei, trebuie sa lupte i!potriva piedicilor din ce in
ce !ai !ari puse de catre cei i!plicati in lupta pentru putere in aceasta parte a lu!ii, iar
credinta si identitatea lor vor fi puse la grea incercare pe parcursul tentativei de a scoate la
lu!ina adevarul despre aceasta "descoperire epocala".
Dialogurile, replicile din fil! sunt sufocante& "Dove"ile !ele arheologice contra"ic credinta
ta...". "Cand ai intrat in !or!ant credeai in +nviere?...". "2n rastignit intr-un !or!ant bogat?
1cursurile societatii erau crucificate, iar ose!intele erau arse sau date la caini. < putin
probabil sa gasesti un crucificat in !or!antul unui o! bogat... +ata sta scris& un om bogat din
Arimateea cu numele +osif... (Matei ;/, @/)". "De ce nu poate fi aici un adept al lui (ristos?"
"Pentru ca nu e%ista nici un si!bol crestin...". "Monedele sunt o buna !etoda de a data un
!or!ant...". "Ce te faci, ie"uitule, daca descoperi ca in !or!ant e (ristos?...". "Du!ne"eu o
sa-!i dea raspunsul...". "Credinta nu are nevoie de dove"i logice. Credinciosii n-o sa creada
descoperirea...".
"Dove"ile" se intetesc. <ra sigur barbat. Aasele nu sunt rupte, desi, de obicei, ro!anii sfara!au
oasele pentru a grabi !oartea, insa 0ui nu + se va zdrobi nici un os (+oan 78, =C). )ratul drept
era !ai gros decat cel stang, "era "idar sau ta!plar... ca in ca"ul lui (ristos". 2r!e de rugina,
ur!e de o%idare la !aini si la picioare. Pielea capului a fost strapunsa cu niste obiecte
ascutite, dar nu din !etal (spini). Jgarietura de la sulita pe coaste. 2n specialist engle", dr.
1proul, che!at sa cercete"e, intareste cele "banuite" de evreica arheolog.
".u inteleg, de ce e catastrofal pentru )iserica daca acestea sunt oasele lui (ristos? .u e de
auns ca a fost un o! de e%ceptie care ne-a invatat bunatatea si intelegerea?" intreaba evreica
1haron. "...+nvierea este foarte i!portanta!" raspunde parintele ,utierre".
Parintele Pierre 0avelle, preot do!inican si arheolog, ce conferentia la 2niversitate in #ara
1fanta vede si el !or!antul... si trupul. Parintii discuta aprins. +si a!intesc de Cuvantul
79
1cripturii& Si atunci daca va va zice cineva' iata aici este $ristos! sau iata acolo! sa nu credeti
(Marcu 7=, ;7). Deci trupul din !or!ant e proorocul !incinos. *cest gand insa nu le aduce
liniste...
- "Ce face! in privinta asta, parinte?" intreaba ,uttiere".
-il!ul introduce pe spectator in iadul sufletesc, in cu!plita de"nadede pe care o traieste
cinstitul sluitor si !arturisitor caruia i se "de!onstrea"a" ca (ristos n-a inviat! Parintele
0avelle, de"nadaduit, se sinucide aruncandu-se in gol din turnul clopotnitei.
Parintele ,utierre" intelege ca, daca acela e trupul lui (ristos, l-a tri!is pe parintele 0avelle in
neant. <l trebuie sa afle adevarul, caci "adevarul il va face liber"... "#rebuie sa aflu daca e
trupul 0ui", spune parintele privind spre crucifi%.
-il!ul plin de actiune abunda in i!agini dure& rapiri, altercatii, e%plo"ii, i!puscaturi,
incercari de santa, lupte politice, al caror rost nu-l voi e%plica aici.
Dupa recuperarea unui frag!ent de cera!ica sustras din !or!ant si descifrarea literelor cu
autorul unui progra! se afla adevarul. .u e !or!antul lui (ristos. .u e trupul 0ui acolo. <ra
scris& "#e rog, Du!ne"eule, ia pe fiul !eu David cu! ai luat pe -iul #au, +isus". +n viata
parintelui Matt ,utierre", preotul ie"uit insarcinat cu ancheta ca"ului, se petrece o schi!bare
neasteptata...
2lti!ul cadru al fil!ului transcrie cuvintele Mantuitorului adresate lui #o!a *postolul, te%tul
biblic de la +oan ;D, ;8& ericiti cei ce n-au vazut si au crezut!
Desi este doar o fictiune si un si!plu act cine!atografic, fil!ul il tine pe spectator cu
rasuflarea taiata97;8:. .u degeaba afir!a celebrul regi"or crestin *ndrei #ar3ovs3i& "Dati-!i o
ca!era de luat vederi si o pelicula si voi ui!i lu!ea". <l cunostea tare bine i!pactul i!aginii.
-il!ul iti tine rasuflarea taiata, caci te face sa intelegi si sa si!ti prea bine cat de i!portanta
e +nvierea Do!nului, caci, din pacate, !ulti vorbesc inca de (ristos ca initiat si !are !aestru,
fiindu-le indiferenta +nvierea 1a din !orti. /he Body te invata ca indiferenta, nepasarea vi"avi
de acest act funda!ental care a punctat istoria e o adevarata alienare.
Categoric cine nu crede in +nviere nu este crestin, !acar ca-i bote"at. <a adevarat ca 1criptura
spune cati in $ristos v-ati botezat! in $ristos v-ati imbracat (,alateni =, ;/), dar daca in viata
nu-ti lucre"i darurile )ote"ului si ale Mirungerii, tot nu esti al lui (ristos. Multi spun ca ei cred
in felul lor, oricu! altfel decat invata )iserica, si totusi considera ca-s buni crestini. )iserica
insa se roaga pentru cei bine credinciosi6 1pune o ectenie& "Doa!ne, !antuieste pe cei bine
credinciosi". Ca sa fii bun crestin trebuie !ai intai sa fii "bine credincios", adica sa cre"i bine,
adica drept, adevarat.
'iata fara +nviere e lipsita de sens6 "adarnica e atunci credinta. Daca ii iei crestinului +nvierea
i-ai luat totul. *sta nu insea!na, prin absurd, ca un crestin n-ar gasi resurse sa se bucure de
viata97=D:, ca ar fi un inadaptat ci, in sensul discutiei din fil!& "+isus nu-!i e de prea !are
folos daca a fost doar un !are invatator...". 1cris este insa ca cel ce nadajduieste numai
pentru viata aceasta (adica nu se raportea"a pe sine la viata vesnica, nu traieste si nu
!arturiseste +nvierea) e mai de plans decat toti oamenii (+ Corinteni 7@, 78).
Crestinul traieste pentru +nviere, el !oare lu!ii si se uneste cu (ristos inca de aici, de pe
pa!ant. Crestinul cauta co!uniunea vesnica cu #rei!ea cea deofiinta si nedespartita.
80
Crestinul practicant, cel care-0 ur!ea"a pe <l si pa"este poruncile 0ui, spune i!preuna cu
1fantul Pavel& nu avem aici cetate statatoare! ci o cautam pe aceea ce va sa fie (<vrei 7=, 7?).
#oata ratiunea lui de a fi sta in adevarul +nvierii. Caci ce sens poti gasi in venirea la e%istenta
pentru o ulterioara pieire definitiva? Ce rost ar !ai avea lu!ea, e%istenta, viata?
Cand spui "fara +nviere" spui "fara (ristos", spui intuneric, spui nebunie. Dar noi sti! ca <l a
inviat! 1i viata vesnica ne-a daruit! Din pacate !ulti trai! ca si cand (ristos n-ar fi inviat!
$a traim .nvierea lui /ristos! invierea noastra0

97;E: -il!ul a trecut neobservat la noi, iar critica de specialitate l-a criticat pe cinste. *le%
0eo 1erban afir!a intr-un articol din Observatorul (ultural& "Parintele Matt ,utierre" este
tri!is de 'atican sa afle daca trupul gasit intr-o pivnita din +erusali! ar putea fi H*celaI... 1i
nu e. #rebuie sa aveti destula rabdare sa stati pana la sfarsitul acestei penibile paranghelii cu
pretentii de policier a la <co si sa suportati frauda religioasa grosolana de fapt si fictiunea care
poate infuria chiar si pe cel !ai apatic ateu din *las3a! 1i vi se !ai cere un efort de
i!aginatie& sa-l vedeti pe )anderas in chip de preot ie"uit... Ce !ai ur!ea"a& Madonna ca
Madona?!".
97;8: A productie cine!atografica !ai odihnitoare pe te!a +nvierii Do!nului este e%celentul
fil!ul italian 0@+nchiesta ((ercetarea), 78EC, regi"at de Da!iano Da!iani, avand intr-unul din
roluri pe (arve4 Reitel. *ctiunea fil!ului (ercetarea se desfasoara in +erusali!ul pri!ului secol
crestin, iar de"noda!antul& "(ristos a inviat!".
97=D: *ceasta e o acu"a frecventa adusa crestinului practicant, anu!e ca nu-si traieste viata.
+deea este insa ca cel care il ur!ea"a pe (ristos traieste !ai intens si !ai profund viata, o
pretuieste ca pe un dar de la Du!ne"eu6 pentru el (ristos e 'iata care insufleteste viata. +n
realitate cei lu!esti, cei care-si "traiesc viata", prinsi in lanturile placerilor si pati!ilor de tot
felul, isi traiesc !ai degraba !oartea decat viata... la unii ca acestia face referire (ristos cand
spune lasa mortii sa-si ingroape mortii lor (Matei E, ;;).
81
<< 2el 9ibson si 1Patimile lui -ristos1
- dialog cu parintele 0ucian ,rigore97=7: -
"5n asemenea film nu trebuie vazut in salile de cinema! el trebuie vazut cu inima
ingenuncheata in camara ascunsa a rugaciunii8"
9 english version :

1aurentiu umitru& Parinte ,rigore, atunci cand se discuta despre fil!ul religios in genere se
naste intrebarea fireasca& cat de !oral este sa faci un fil! avand ca persona principal pe -iul
lui Du!ne"eu, Care-+ A! adevarat si Du!ne"eu adevarat, dar fara de pacat? Creatura "+l oaca"
pe Creator. < cura, e nebunie? Aare nu-i hula i!potriva Duhului 1fant o astfel de indra"neala?
)r( 1ucian 2rigore& +!i pare ca un astfel de !iloc de e%pri!are, un !iloc pe care - de altfel -
lu!ea veche nu l-a cunoscut, tine de si!turi, de capacitatea noastra de a cuprinde cu si!turile
un anu!it !esa. < firesc sa ne intreba! daca e potrivit sau nu sa-0 pune! in scena pe
Du!ne"eu. Cred ca dificultatea unei astfel de lucrari decurge in pri!ul rand din aceea ca
Du!ne"eu nu poate fi a!estecat in viata noastra in chipul in care dori! noi, ci intr-un chip in
care alege <l +nsusi, dupa a 1a sfanta voie si stire.
1a alegi in locul lui Du!ne"eu scena in care <l sa se descopere lu!ii - e o cute"anta! *s spune
insa ca e o cute"anta fru!oasa, atata vre!e cat nu-0 trade"i pe Du!ne"eu.
De fiecare data cand eu insu!i sunt che!at, potrivit naturii sluirii preotesti, sa-0 arat pe
Du!ne"eu in cuvant, i!i staruie in !inte fagaduinta rostita la pregatirea pentru pri!irea
Cu!inecaturii, si anu!e& "nu voi spune vra!asilor #ai #aina #a, nici sarutare iti voi da ca
+uda...". < !are cu!pana sa stii cui vorbesti despre Du!ne"eu si cu! !ilocesti ca Du!ne"eu
sa aunga la ini!a celui caruia ii vorbesti.
+!aginea e o for!a i!portanta de co!unicare in lu!ea de asta"i, oa!enii nici nu prea !ai
citesc si greu se dau prinsi in "!reele" vreunei predici despre Du!ne"eu - fie ea chiar o
predica bine aleasa si intoc!ita. +ata de ce !a gandesc ca nu e nelinistitor lucru sa pui in
i!agini cuvantul, ca in orice chip sa aunga Du!ne"eu la ini!a o!ului. Ce "icea Mantuitorul
despre epui"area !iloacelor de propovaduire?! aca vor tacea acestia! pietrele vor striga
(0uca 78, ?D). +ata ca asta"i, !ai !ult decat orice predica, pietrele graiesc, striga. 1i nu este
vorba nu!ai de !arturia cuvantului, asa cu! !arturie este "piatra" pe care Mantuitorul avea sa
"ideasca )iserica 1a, adica declaratia lui Petru care-+ spune Mantuitorului& /u esti $ristosul!
#iul lui umnezeu (elui viu (Matei 7C, 7C)6 ci !arturie sunt chiar pietrele de pe dru!ul Crucii,
pietrele ,olgotei, Piatra +nvierii, Piatra +naltarii Do!nului pe care pana asta"i se si!t ur!ele
pasilor 1ai.
Ce poate fi un fil! despre Du!ne"eu? A noua !arturie despre puterea si slava 0ui, o noua
piatra pe calea acestei intelegeri, nu!ai daca nu este facut in batocura, nu huleste si nu
sluteste lu!ina si adevarul 1cripturilor.
Cat de !oral este sa faci un fil! despre Du!ne"eu?!
82
<u cred ca este tot atat de !oral, asa cu! ar fi sa faci o predica despre Du!ne"eu sau o icoana
cu (ristos. Din acest punct de vedere, i!i pare ca o astfel de intrebare ar deschide o falsa
proble!a - o nesfarsita discutie despre !iloacele propovaduirii, si !ai cu sea!a o discutie ce
ar reinvia controversele iconoclaste.
Pentru !ine, fil!ul religios (bine facut) este o icoana dina!ica - o icoana in !iscare - si-!i
este indiferent din ce culori si vopseluri este facut, pentru ca nu caut acolo decat pe Cel
"ugravit si nu !ana iconarului.
De ce sa !a vata! din pricina "celui ce oaca" in "rolul" -iului lui Du!ne"eu? Aare nu sunte!
fiecare dintre noi "iditi dupa chipul lui Du!ne"eu, nu sunte! inde!nati oare fiecare de
che!area noastra crestineasca sa vede! in chipul aproapelui chipul lui (ristos?!
Multe din icoanele Do!nului (ristos tri!it la chipul vreunuia dintre cei ce ar fi putut sa-l
inspire pe iconar intr-o vre!e sau alta. +!pedi!entul - in privinta fil!ului - nu ar fi chipul, ci
puterea sfinteniei, adica i!partasirea harului si a sfinteniei.
Distanta funda!entala dintre fil!ul religios si icoana este toc!ai aceasta calitate a sfinteniei -
nu!ai ea detasea"a icoana de fil!. #otusi, !esaul fil!ului religios ra!ane un !esa viu,
dina!ic, eficient si nu in afara, ci inlauntrul lucrarii !antuitoare.
1((& -il!ul regi"at de Mel ,ibson are nenu!arati aparatori care lauda acuratetea !esaului,
insa si critici ferventi care spun ca productia are "anu!ite erori sau devieri de la 1criptura".
Cu! co!entati acest aspect?
)r( 1(2(& -il!ul lui Mel ,ibson este, dincolo de critici sau laude, un film despre umnezeu si
acest lucru constituie pentru !ulti - dar, !arturisesc, si pentru !ine - un !otiv i!portant
pentru a incerca sa-i inteleg !esaul.
1((& *paratorii entu"iasti ai ,atimilor vorbesc de coplesitoarea inspiratie divina pe care a
avut-o regi"orul, inspiratie care a capatat, dupa !iloace specifice cine!atografiei, e%presie
creatoare. +ndra"nesc sa va intreb& Cat a pus o!ul (regi"orul fil!ului, actorii) si cat a pus
Du!ne"eu prin lucrarea 1a in acest act creator?
)r( 1(2(& Daca i!parti! lu!ea in aparatori si in denigratori ai fil!ului acestuia, dati-!i voie sa
nu !a ase" in cea de-a doua tabara. *r fi nedrept sa fiu in tabara celor ce osandesc productia
lui ,ibson si asta toc!ai pentru ca, !ai !ult decat oricare fil! despre +isus (ristos, acest fil!
reuseste sa surprinda ceva ce n-au surprins nicicu! celelalte, anu!e& chipul sfara!at, "drobit
al -iului lui Du!ne"eu, un chip in fata caruia cu greu iti poti stapani lacri!ile. Ce spune
(ristos? Nu *a plangeti pe *ine! ci pe voi plangeti-va si pe copiii vostri8 (0uca ;=, ;E).
+ntelege! ca nu nu!ai in fil!, dar si in realitate, era o priveliste de plans. <ste te!eiul pentru
care personal cred ca ,ibson nu a e%agerat intru ni!ic. Cru"i!ea anticilor ne sperie acu!, desi
nici noi nu sunte! prea departe de setea lor de sange (ar fi de-auns sa lua! in calcul
!ilioanele de avorturi savarsite de crestini si de toata lu!ea). 'indecarea noastra de acest tip
de abruti"are a naturii u!ane in fata supliciului este toc!ai !asura in care percepe! natura
oripilanta a acestui supliciu.
#are !a te! ca acest fel de vindecare a dorit +isus sa sadeasca in propriile noastre resurse
interioare, vindecarea noastra de apetenta pentru oripilant. < li!pede ca focul nu se stinge cu
foc, apa nu se stavileste cu apa, ranile nu se ta!aduiesc cu crestaturi de cutit, totusi (ristos
arata lu!ii prin aceasta cu!plita suferinta o !are !inune - o tainica lucrare - lucrarea
ta!aduirii ororilor care salasluiesc chiar in ini!a noastra.
83
5ertfa lui (ristos - asa cu! a! inteles eu din acest teribil fil! - este un foc !ai presus de orice
putere, care stinge flacara invartosatei noastre firi6 e toiagul Crucii care "aga"uieste apa
bote"ului de a!andoua partile firii noastre pacatosite, ca sa pute! trece cu (ristos de pe
pa!ant la Cer6 este o rana adanca ce ta!aduieste in chip tainic ranile ini!ilor noastre.
Jicea! !ai devre!e ca e de inteles sa nu poti stinge focul cu foc& in copilarie, intr-o toa!na,
a! aprins in curte un foc din frun"e, fara sa stiu ca printre ele se afla si o do"a de spra4
aproape consu!ata. Do"a a e%plodat si focul s-a stins, s-a i!prastiat. 2n foc !ai !are, i"bitor,
un foc cu!plit stinsese focul de !ai inainte.
*celasi efect l-a avut in constiinta !ea fil!ul lui Mel ,ibson. *! refu"at dupa fil!ul acesta
orice violenta, orice scena oripilanta de la #'. 1i!tea! ca este destul, ca nu se !ai poate sa-
!i !ai ingadui sa vad vreodata sange. #otusi inteleg ca nu functiona! toti la fel. *! avut
nefericita oca"ie sa revad fil!ul intr-o sala de cine!a din Pitesti (aproape goala), in pre"enta
unor tineri care chicoteau si pufneau si hohoteau de ras chiar in !o!entele de !are incordare
si de !are durere din ti!pul fil!ului. .u sunt foarte sigur insa ca astfel de oa!eni erau
crestini. 0a noi fil!ul a rulat e%act in perioada in care s-a desfasurat in Pitesti un festival al
berii - salile erau pustii, in vre!e ce piata ge!ea de lu!e - si nici bisericile nu erau prea pline.
Ma astepta! ca publicul argesean - caracteri"at adesea ca fiind sensibil si serios - sa aiba o
altfel de pre"enta, o altfel de participare si un alt tip de reactie in privinta acestei productii.
Desi, daca vrei sa afli ce s-a petrecut cu (ristos in "ilele Pati!ilor, nu te poate opri de la
aceasta hotarare o halba cu bere... .u, ispita e altundeva decat in piata, e undeva !ult !ai
adanc si !ai discret i!plantata in propria noastra constiinta, in propria fire, in !odul nostru de
viata, in "ona aspiratiilor noastre de fiecare "i.
*! considerat dintru inceput, din pri!ele secvente ale fil!ului, ca scenariul este sustinut din
punct de vedere teologic, este un scenariu realist si concludent. Cred ca Mel ,ibson a avut
printre sfatuitori preoti si teologi si a surprins niste detalii e%tre! de i!portante care definesc
lucrarea ca pe o co!po"itie unitara, cu !are i!pact.
.u pot sa va spun cata stradanie asea"a o!ul si cat har pune Du!ne"eu in aceasta creatie,
si!t insa ca e lucrare de !are forta si ca poti sa plangi in voie daca te lasa spectatorii vecini. <
foarte i!portant langa cine te ase"i. Eu cred ca un asemenea film nu trebuie vazut in salile
de cinema! el trebuie vazut cu inima ingenuncheata in 3camara3 ascunsa a rugaciunii0
1((& +n ,atimile..., +isus a fost biciuit cat in toate celelalte fil!e despre viata Mantuitorului.
Multi telespectatori au lesinat in cine!atografe la aceste scene... $a"van Codrescu afir!a intr-
un articol ca salbaticia sluitorilor lui Pilat nu prea reiese ca atare din te%tul evanghelic. +nsa,
+saia profetind pati!ile spune despre -iul ca& nu avea nici chip! nici frumusete! ca sa ne uitam
la &l! si nici o infatisare! ca sa ne fie drag (+saia @=, ;). +n plus, un sfant al )isericii, Di!itrie al
$ostovului, vorbeste si el de ingro"itorul calvar al Crucii. 'a intreb parinte, credeti ca s-a
e%agerat sau nu cu cele 7C !inute de biciuire crunta?
)r( 1(2(& Cred cu tarie ca nu s-a e%agerat intru ni!ic. Daca din !o!entul prinderii si pana in
!o!entul $astignirii trec !ai bine de 7; ceasuri, cat ar inse!na cele 7C !inute din intregul
acesta? $ostul biciuirii, asa cu! reiese si din fil! dar si din relatarile evanghelice, ar fi fost
toc!ai acela de a in!uia ini!ile celor care il doreau "pedepsit" pe Cel ce 1e facea pe 1ine -iu
al lui Du!ne"eu.
Pilat asta ar fi dorit& sa-i deter!ine pe delatori sa renunte la ideea de a-0 o!ori pe +isus,
toc!ai pentru ca le-ar fi fost satisfacuta dorinta de a-0 vedea pedepsit. Dar pentru ca
"rautatea sa nu fie fara de !oarte", (ristos, asteptand sub voia #atalui sa pri!easca !oartea
din !ainile lor, ascunde in !oarte suferinta si aduce in !oarte pacatul lor "icand& ,arinte!
84
iarta-le lor ca nu stiu ce fac8 (0uca ;=, =?). *stfel, i!preuna cu (ristos "!oare" orice
posibilitate a !ortii pentru cei ce cred in <l, pentru ca <l "ice celui !antuit& Adevarat graiesc
tie! astazi vei fi cu *ine in rai (0uca ;=, ?=)6 si iarasi "ice& &u sunt +nvierea si viata" cel ce
crede in *ine chiar daca va muri! va trai (+oan 77, ;@).
1((& Parinte ,rigore, !ulti au acu"at violenta e%tre!a a fil!ului, paro%istica pe alocuri. +n
12*, "*sociatia pentru -il!e" a clasificat fil!ul cu "$", adica "acces restrictionat". 1i la noi s-a
vorbit despre ,atimile lui $ristos ca despre un fel de 3oc%y +) sau #ilmul de la ora J (alu"ie la
stirile !acabre trans!ise la acea ora de unele posturi #'). Ce raspuns aveti pentru acesti
"co!entatori avi"ati"?
)r( 1(2(& .u pot sa a! decat raspunsul lui +saia profetul! *ti citat !ai devre!e cuvantul
tulburator al acestui profet. 1a !erge! !ai departe si sa vede! ce "ice despre (ristos& Om al
durerilor era si rabdator al suferintelor! unul inaintea caruia sa-ti acoperi fata8 (+saia @=, =).
De ce credeti ca spune proorocul +saia despre (ristos ca era patruns de !are suferinta incat se
cuvenea sa-ti acoperi fata ca sa nu privesti?! Pentru ca nu puteai sa-+ ve"i chipul si sa ra!ai
nevata!at de durere si de suferinta. < nerealist sa spui ca ertfa lui (ristos ar fi trebuit sa fie
intr-asa fel cos!eti"ata incat sa o poata privi si copiii. +ata ca +saia este cel dintai care atrage
atentia asupra restrictionarii accesului la aceasta priveliste a groa"ei.
<u cred ca, vorbind despre acest fil!, aceia care au facut alu"ie la 3oc%y +) sau la stirile de la
ora @ nu sunt oa!eni religiosi si nu au si!tit ni!ic in fata acestei privelisti. De aceea +nsusi
Du!ne"eu 1-a ascuns de la ei - adica, in ca"ul lor, chiar Du!ne"eu si-a acoperit fata ca ei sa
nu-l cunoasca. 2nii l-au va"ut in acest fil! doar pe 5a!es Cavie"el, e lucru sigur. Cei !ai !ulti
dintre ro!ani au va"ut-o doar pe Maia Morgenstern...
1((& Personal gandesc ca pentru a vedea "cu! trebuie" fil!ul trebuie sa fii un bun cunoscator
al fil!ului de arta si al teologiei, altfel poti pierde din vedere anu!ite di!ensiuni ale actului
artistic si ale !esaului. Ca o parante"a, un iubitor de !u"ica disco nu poate "patrunde" o
si!fonie, cu atat !ai putin n-o sa priceapa de ce un ascultator pasionat de !u"ica clasica
prefera, spre e%e!plu, interpretarea lui ,eorge <nescu, fata de cea a lui +on 'oicu. Cel avi"at
aunge sa observe ele!entele de rafina!ent, profanul receptionea"a superficial !esaul
fil!ului. Care sunt din acest punct de vedere "riscurile" vi"ionarii ,atimilor?
)r( 1(2(& .u e nevoie sa fii teolog ca sa intelegi ca (ristos e biciuit pentru tine si sufera in cuie
pentru pacatele tale. +nchipuiti-va ca cei ce isi "drobeau in clipele acelea ini!ile de durere
va"and A!ul durerilor nu faceau aceasta pentru ca erau teologi, ci pentru ca sufereau
i!preuna cu (ristos chinurile acelei prefaceri a naturii u!ane pacatosite. 'a"andu-0 pe (ristos
"drobit din pricina ta, aungi cu (ristos la ini!a "drobita a innoirii fapturii tale, te schi!bi, te
caiesti si hotarasti sa fii altfel ca sa placi lui (ristos6 te s!ulgi din pati!i si odata cu tine se
s!ulge din !reaa pacatului intreaga lu!e care si!te ca tine.
1((& Parinte, cu! poate auta acest fil! pe un tanar neconvertit, debusolat, dar care cauta
sincer? *re fil!ul o di!ensiune pedagogica?
)r( 1(2(& *cel tanar trebuie sa aunga cu firea chiar la !o!entul in care (ristos urca pietrele
Calvarului. <l trebuie sa se strecoare prin !ulti!ea care-l i!bul"este, sa-si faca loc spre
(ristos si trebuie sa strige ca si orbul din <vanghelie& oamne! vreau sa vad (0uca 7E, ?76 Marcu
7D, @7). +n !o!entul acela (ristos va face cu el !inunea si orbul din el +l va vedea pe (ristos
pati!ind pentru ca el sa nu !ai pati!easca. +l va vedea pe (ristos ridicand de sub povara
crucii si pacatele sale - propriile sale pacate de orb. *tunci orbul vindecat va incerca sa-+
!ultu!easca lui Du!ne"eu !inunandu-se si urcand la o intelegere !ai buna sa poata "ice&
#ericiti cei ce n-au vazut si au crezut8 (+oan ;D, ;8).
85
1((& Mel ,ibson !arturisea intr-un interviu& "Cuvintele Mantuitorului iarta-i oamne ca nu stiu
ce fac vor avea o alta greutate in ur!a acestei e%periente". Pute! spune ca regi"orul ne-a dat
o idee despre iubirea Do!nului... *! aflat de curand ca si !usul!anii ies din salile de
cine!atograf !iscati puternic de fil!ul ,atimile lui $ristos. Tasser *rafat a iesit si el in lacri!i
de la vi"ionarea fil!ului. 'a intreb, credeti ca acest fil! poate revolutiona relatiile dintre
!usul!ani si crestini? Dar intre crestini si evrei, avand in vedere ca fil!ul da un raspuns
acestora, cu! ca +isus (ristos a fost o persoana istorica? +ata, "!ai aude lu!ea", vorba
ro!anului. Credeti ca fil!ul e o sansa de populari"are a !esaului hristic in spatiu necrestin, o
che!are, o sansa pentru acestia?
)r( 1(2(& 'edeti, aici sta !inunea ca unii dintre ai nostri crestini plesnesc de ras in salile de
cine!a la vederea acestui fil! - spre a lor pieire - iar !usul!anii ies de la aceeasi vi"ionare cu
ochii in lacri!i. < vre!ea sa vede! daca nu cu!va se vor lua de la fiii +!paratiei bunatatile
vesnice si se vor da altora (cf. Matei E, 7;). Cred ca Du!ne"eu va plini lucrarea 1a si la
!usul!ani si la evrei. Ceea ce !a ingriorea"a este insa starea caldicica a noastra, a
crestinilor. 1a dea Du!ne"eu sa ne intalni! cu totii inlacri!ati de bucurie si de cainta la
poarta $aiului si +ngerul lui Du!ne"eu sa "ica& "+ntrati, ca toate sunt gata!" si intrand sa vede!
cele ce ochiul n-a vazut si urechea n-a auzit! si la inima omului nu s-au suit (+ Corinteni ;, 8).
1((& Din cele 7;C de !inute cat are fil!ul, apro%i!ativ ; !inute pre"inta +nvierea
Mantuitorului din !orti. #elespectatorul este pus in fata neputintei, a Crucii 0ui. Aa!enii nu
cred ca ies din cine!atografe cu opti!is!ul biruintei, cu bucuria +nvierii, ci cu starea data de
calvar. *r putea crede spectatorul neavi"at ca se inchina unui neputincios. .u gasiti ca este
riscanta o astfel de disproportie intre Pati!i si +nviere?
)r( 1(2(& .u cred ca este i!portanta o anu!e proportie. < i!portanta forta cu care o anu!ita
icoana se descopera. De pilda eu a! acasa o copie color (tiparita) dupa o icoana ruseasca a
Mantuitorului (ristos binecuvantand. Mi-au trebuit vreo doi ani sa aflu privirea indurerata a
Do!nului. Credea! ca este o icoana obisnuita. Desi a! privit-o de sute de ori nu !i-a! dat
sea!a de starea launtrica a acelei priviri. *! si!tit durerea acestei priviri abia dupa ce a!
va"ut fil!ul lui Mel ,ibson. +coana de atunci nu s-a schi!bat, !i-a! schi!bat doar eu
"ochelarii" prin care o privea!.
,asi!, de ase!enea, in finalul fil!ului o privire staruitoare, li!pede a Do!nului +nviat -
(ristos privind catre lu!ea care avea sa-i treaca pe dinainte ca si cu! lu!ea s-ar fi !iscat spre
<l, desi, e li!pede si de inteles, !iscarea 0ui spre lu!e. $edescoperind acea privire li!pede
intelegi ca nu e nevoie de vre!e indelungata ca sa-0 afli pe (ristos +nviat. A clipa e ca o !ie
de ani si o !ie de ani tine cat clipa +nvierii din fil!ul acesta. <u nu gasesc nici o disproportie.
*r fi fost alnic daca fil!ul sfarsea cu un (ristos !ort. Dar (ristos nu e !ort, ci viu, si <l 1e
strecoara din !oarte in viata asa cu! i!presoara lu!ina intunericul, <l iese din !oarte ca un
Mire din "ca!ara de nunta".
1((& -il!ul are un puternic i!pact sen"orial. $egi"orul si artistii folosesc diverse tertipuri si
tehnici pentru a sti!ula reactii si senti!ente (soundtrac%-ul adecvat, i!agini in slo:-motion).
Cu siguranta ca unii spectatori vor ra!ane doar la aceasta di!ensiune, la nivelul afectivitatii.
Cred ca astfel de stari repede vin, repede pleaca. *ccentul pe sen"orial credeti ca este un
!inus al fil!ului, sau di!potriva, un castig?
)r( 1(2(& -il!ul este reali"at !ult !ai bine decat s-a reali"at orice alt fil! despre (ristos. <l
nu are doar un aco!pania!ent artistic de e%ceptie, ci si o idee de !are i!pact. -il!ul nu
trans!ite i!pulsuri sen"oriale doar de dragul sen"atiei, ci ca efecte colaterale ale !esaului.
.u este un fil! la finalul caruia sa pleci cu senti!entul ca regi"orul a dorit sa-ti teste"e
capacitatile de reactie, re"istenta la stres sau !ai stiu eu ce alta disponibilitate. <ste un fil!
86
cu !esa, un fil! care te pune pe ganduri, care te face sa-ti pui in ini!a hotarari durabile,
care iti lasa !intea in lucrare si in fra!antare si care te auta sa-ti for!ule"i intrebari despre
tine si despre propriile-ti responsabilitati.
1((& Parinte ,rigore, fil!ul lui Mel ,ibson accentuea"a analogia Painii cu #rupul Mantuitorului
(ristos si reuseste sa sublinie"e i!portanta Maicii Do!nului si apropierea dintre <a si -iul 1au.
(-il!ul +isus din Nazaret al lui -ranco Jeffirrelli gasesc ca nu a reusit acest lucru). Din
perspectiva dog!atica vedeti inadvertente intre invatatura ortodo%a si vi"iunea regi"orala a lui
Mel ,ibson, care-i dintre vechii catolici?
)r( 1(2(& /he ,assion of (hrist este un eseu teologic care depaseste li!itele artistice si tehnice
ale unui fil!. <ste actuali"area dra!ei cutre!uratoare a rastignirii Do!nului +isus (ristos.
/he ,assion of (hrist este o rugaciune in ti!pul careia ca"i fara sa vrei in genunchi. +!aginea
te chea!a sa participi la un univers pe care teologia l-a golit in chip voit de tragis! in favoarea
subli!ului +nvierii, accentuand prin aceasta latura divina a participarii in detri!entul
di!ensiunii u!ane. -il!ul aduce un echilibru intre cele doua. 1ubli!ul nu poate fi redat atat
in abundenta sangelui cat in fra!antarile !o!entului6 contrastul intre intunecare si lu!ina,
depasirea clipelor terifiante si plasarea acelora in planul vietii lu!inoase si pasnice petrecute
de (ristos odinioara, revenirea in ti!pul sfintei lucrari si propovaduiri constituind nu paralele,
ci talcuiri ale diverselor !o!ente din parcursul dra!ei !antuitoare.
+n acest parcurs al groa"ei in care ne introduce fil!ul, ave! de-a face cu doua niveluri ale
suferintei& o suferinta asu!ata de o!, o durere o!eneasca la care se adauga in chip firesc
te!erile, spai!a, sfara!area fi"ica, si un alt fel de suferinta - o suferinta de!na, asu!ata din
co!pasiune de +nsusi Du!ne"eu pentru lu!e.
Daca +isus ar fi petrecut suferinta acestei prefaceri a lu!ii doar ca Du!ne"eu, dinafara vreunei
i!plicatii u!ane, iubirea 1a pentru o! ar fi fost contestabila, oarecu! culpabila. *r fi iubit cu
o iubire straina de orice asu!are o!eneasca. +ubirea 0ui ar fi ra!as nei!partasita, nestiuta,
nelucratoare. Dar <l ne iubeste desavarsit toc!ai pentru ca ne iubeste pana la !oarte, ne
iubeste din !oarte si de dincolo de !oarte.
0uand asupra-1i neputintele noastre, suferind ca o! si Du!ne"eu, (ristos a petrecut in sine
dra!a durerii o!enesti, facand pentru o! posibila indu!ne"eirea.
5ertfa Mantuitorului capata di!ensiunea participarii lu!ii intregi la ea, ne i!plica si pe noi si
ne chea!a spre plangere toc!ai pentru ca in chipul sfara!at si batut al Do!nului vede!, ca in
oglinda, chipul nostru sfara!at de pacat. Plangandu-0 pe (ristos ne plange! pe noi insine,
plangere la care +nsusi Do!nul ne indea!na "icand& Nu *a plangeti pe *ine! ci pe voi
plangeti-va si pe copiii vostri (0uca ;=, ;E). 1i asta nu pentru ca nu a! avea !otiv sa plange!
pentru <l, ci pentru ca adunand pe chip lacri!i pentru <l adauga! chipului nostru o alta
infatisare, o noua !otivatie - dragostea de Du!ne"eu care nu piere niciodata.
Durerile noastre sunt durerile 0ui. *su!area deplina a acestei legaturi du!ne"eiesti a durerii
care innoada destinul 1au cu al nostru este de altfel i!bracarea deplina cu (ristos& (ati in
$ristos v-ati botezat! in $ristos v-ati si imbracat8 (,alateni =, ;/).
Cred ca icoana Maicii Do!nului in acest fil! este una reusita, o icoana a durerii, a rabdarii, a
suferintei consi!tite potrivit voii -iului, o icoana a intelegerii depline a acestei dra!e.
87
+nadvertente de ordin teologic si scripturistic pute! gasi, daca ne interesea"a cu orice pret
aceasta, dar este cert ca sunt bine ascunse sub si!boluri greu contestabile.
1((& Decriptati-ne, va ruga!, cateva si!boluri si !o!ente cheie din fil!! Cu! ar fi chipul
"u!brit" al Mantuitorului, diavolii care iau chipul pruncilor, lacri!a din cer a #atalui,
"potrivirea" bratelor Mantuitorului pe le!nul !ai lung al Crucii, gestul regi"orului de a bate
pri!ul cui in pal!a Mantuitorului, calvarul intretaiat de scene anterioare, "drobirea capului
sarpelui in ,hetsi!ani.
)r( 1(2(& +n afara de scena in care (ristos "drobeste capul sarpelui - !o!ent de alt!interi
anuntat inca din Cartea -acerii - intalni! !ulte alunecari evidente de la te!eiul 1cripturii in
aceste scene si!bol. +n scena span"urarii lui +uda regi"orul ro!antea"a inspirat intregul episod,
dar sunt alte !ulte scene care ating accente fictive cu! ar fi scenele in care prea des apare
diavolul. *r !ai fi de vorbit si de scena in care (ristos este aruncat in lanturi de pe "idul
cetatii - care face tri!itere la ispitirea aruncarii Do!nului de pe aripa #e!plului6 scena in care
apare in bratele satanei pruncul hidos - adica diavolul6 scena in care o!ul 1i!on Cirineanul
duce Crucea Do!nului, iar (ristos - acoperind bratul acestuia si Crucea6 il apara pe el de
loviturile streangului si alte ase!enea scene.
#oate i!aginile si!bol pe care le-ati conse!nat si celelalte configurea"a totusi un inteles
teologic, !otivea"a intreaga suferinta si ii da sens. +n conte%tul acestora dra!a se de"valuie
ochilor nu pentru rostul absurd pe care l-ar avea orice varsare de sange, ci pentru un rost !ult
diferit, acela de a ase"a istoria !antuirii nea!ului o!enesc intr-un !anunchi profetic despre
viata si despre !oarte, o savarsire a unui "cere!onial" care avea sa cutre!ure din te!elii
istoria si religiile lu!ii. -il!ul este de fapt o poveste despre pri!a 0iturghie - de la ,hetsi!ani
la +nviere - o 0iturghie care se adresea"a ti!pului si vesniciei unde arhiereul +isus (ristos, -iul
lui Du!ne"eu este Cel ce aduce ertfa, este Cel ce 1e aduce ca ertfa, este Cel ce 1e i!parte
pe 1ine lu!ii si niciodata nu 1e desparte.
Pe scurt, daca ar fi sa la!uri! calitatea fiecarui si!bol, a! spune ca acel chip "u!brit" al
Mantuitorului tine doar de contrastul pe care producatorul il va reali"a indata ce +l va arata pe
(ristos +nviat6 i!aginea diavolilor sub chipul pruncilor intareste ideea ca de!onis!ul nu poate
fi !ai adanc decat atat atunci cand ar transparea pana si pe fetele pruncilor, intinand chiar si
aceasta ulti!a frontiera a puritatii u!ane. ".epotrivirea" dintre bratele Mantuitorului si
bratele Crucii, desi nu are un te!ei scripturistic (cu! de altfel nu au te!ei nici celelalte
si!boluri despre care vorbi!) ne tri!ite la intelegerea ca sensul acestei frangeri este chiar
acela de a pune in aceleasi tipare !asura lui Du!ne"eu si !asura o!ului - si pentru ca !asura
noastra nu se potrivea la !asura lui Du!ne"eu. 0-a! adus pe Du!ne"eu la !asura noastra.
Despre lacri!a #atalui a! !ai scris (e vorba de un eseu publicat in presa locala - n.a.) si nu
doresc sa reiau aici cele ce a! spus - ideea !i se pare fascinanta. Ceea ce cred ca este
sugestiv cu adevarat e !esaul ca fiecare dintre noi a! potrivit pe (ristos la !asura
ni!icniciei noastre si fiecare dintre noi facand aceasta a! batut, de altfel, cuiul in !ana
Do!nului.
1((& -il!ul se adresea"a, de buna sea!a, unor anu!ite !asuri duhovnicesti. .u sunte!
desavarsiti, ca daca a! fi n-a! avea nevoie de el. 1punea parintele '. 1orescu ca& "A credinta
traita te absolva in !are !asura de curio"itate. Multi dintre crestinii nostri nu doresc sa vada
*thosul sau +erusali!ul. <i le au pe toate in )iserica, in 0iturghie". Pana la ur!a cui pute!
reco!anda fil!ul? Crestinilor nedusi la biserica, credinciosilor practicanti, necrestinilor? Cine
are real!ente nevoie de aceasta vi"ionare?
)r( 1(2(& -il!ul se adresea"a celor nedesavarsiti si !ie toc!ai de aceea !i s-a potrivit, pentru
ca si!t ca !i s-a adresat !ie. 'edeti, unora li 1e descopera (ristos toc!ai pentru ca printre
88
cei ce striga& "+a-0, ia-0, rastigneste-0" se afla ei insisi6 altii trebuie sa se "urce" pana la al
treilea Cer ca sa-0 vada. +ar altora, peste ti!p, prin icono!ia du!ne"eiasca li se da un chip al
intelegerii. 2n astfel de "chip" este si fil!ul acesta. )iserica descopera acest chip, 0iturghia de
ase!enea acest chip il vesteste, toate vestesc acest chip, adica aceeasi realitate - (ristos
Mantuitorul rastignit si inviat.
<ste foarte i!portant pentru !antuirea noastra sa intelege! "chipul" in care Du!ne"eu ne
graieste! *ltfel nu vo! putea striga niciodata cu! a strigat #o!a "icand& omnul *eu si
umnezeul *eu8 (+oan ;D, ;E).
-il!ul se adresea"a deci unuia ca #o!a, dar si unuia precu! tanarul orb despre care a! vorbit
cu ceva ti!p in ur!a.
-ara ertfa nu pute! sa-0 intelege! pe (ristos. .u pute! intelege inalti!ea si subli!ul +nvierii
daca nu ne i!braca! cu (ristos inca de la pri!ul pas spre ,olgota. Ma intorc la #o!a si va
intreb& oare ce a "is el inainte de Pati!ile Do!nului?! +ata ce a "is& Sa mergem si noi si sa
murim cu &l8 (+oan 77, 7C).
1a !erge!, asadar, sa !uri! si sa +nvie! i!preuna cu <l! *!in.
NOTE:
97=7:Parintele 0ucian ,rigore (n. 78CC) este parohul )isericii Do!nesti "1fantul ,heorghe" din
Pitesti. 1e i!parte B cu! oare?! B intre altar, a!von, ad!inistratia parohiala, responsabilitatile
de la <piscopie, catedra de la -acultatea de #eologie, studiile doctorale, revista si cenaclul
parohiei, cresterea si educarea celor trei copii si alte cateva. + se potriveste ca o !anusa
sintag!a cu ti!p si fara ti!p (++ #i!otei ?, ;). Parintele 0ucian ,rigore este un orator de
e%ceptie, iar raspunsurile li!pe"i pe care le ofera pe !arginea controversatului fil! "Pati!ile
lui (ristos" confir!a intru totul acest fapt. +ata deci un nu!e de care veti !ai au"i! 9n.a.:.
89