EXERCITII CU GREUTATI

Exercitiul 1: Extensia umarului

Pacient in decubit dorsal, un membru superior atarnand liber si
sustinanad o greutate. Se realizeaza ridicarea greutatii cu
incrucusarea spatelui, Se realizeaza seturi a cate !" repetitii., cu
repaus #" sec intre seturi.
Exercitiul 2: Flexia umarului
Pacient in pozitie sezanda realizeaza ridicari ale greutatii cu
mermbrul superior e$tins, spre anterior, in plan sagital pana la
%". Pacient in decubit dorsal, um membru superior atarnand liber
si sustinanad o greutate. Se realizeaza ridicarea greutatii cu
incrucusarea spatelui, Se realizeaza seturi a cate !" repetitii.,
cu repaus #" sec intre seturi.
Exercitiul 3: Hiperextensia umarului
Pacient in decubit &rontal cu membrele superioare
e$tinse deasupra capului. Se realizeaza
'ipere$tensie pentru mambrul a&ectat ce suporta
o greutate. Se realizeaza seturi a cate !"
repetitii., cu repaus #" sec intre seturi.
Exercitiul 4: Abductia umarului
Pozitie ortostatica in &ata unei oglinzi. Se realizeaza abductia
membrelor superioare cu greutati pana la %" in plan &rontal.,
apoi se realizeaza miscarea in(ersa cu rotarea palmelor in
)os. Se realizeaza seturi a cate !" repetitii., cu repaus #"
sec intre seturi.
Exercitiul 5
Pozitie ortostatica in &ata unei oglinzi. *embrul superior cu
greutatea este plasat in &ata coapsei opuse cu palme spre
coapsa,. Se ridica lent greutatea in diagonala pana la
'ipere$tensia membrului superior de aceeasi parte si rotatia
mainii. Re(enire cu rotatia in(ersa a palmei. Se realizeaza
seturi a cate !" repetitii., cu repaus #" sec intre seturi.
Exercise 6: Tonifierea romboidului
+ecubit (entral cu membrul a&ectat &lectat la spate la ni(elul
centurii, spri)init pe dosul palmei si tinand o greutate. Tinand
cotul &i$at se realizeaza ridicari si coborari ale antebratului. . Se
realizeaza seturi a cate !" repetitii., cu repaus #" sec intre
seturi.
Exercitiul 7: otatia externa a umarului
A. Pacient in decubit (entral un membru superior cu bratul,
spri)init pe planul de decubit., antebratul si mana atarnand libere si
sustinanad o greutate Se realizeaza riricari deasupra capului. . Se
realizeaza seturi a cate !" repetitii., cu repaus #" sec intre seturi.
,. Acelasi exercitiu din decubit lateral.
Exercitiul !: otatia interna a umarului
C. Pacient in decubit (entral un membru superior cu bratul,
spri)init pe planul de decubit., antebratul la %",atarnand liber si
sustinanad o greutate Sev realizeaza ridicari spre posterior,
la nivelul soldului. Se realizeaza seturi a cate !" repetitii., cu
repaus #" sec intre seturi.
Exercise ": #mpin$eri la perete
D. In ortostatism, cu &ata la perete, membrele
superiaore la %" in artuculatia umarului, spri)inite de
perete. . se realizeaza &le$ia si e$tensia membrelor
superiaore. Se realizeaza seturi a cate !" repetitii., cu
repaus #" sec intre seturi.
Exercise 1%: Tonifierea supraspinosului
E. Pacient in pozitie sezanda pe un scaun , membrul superior sustinand o
greutate e$tins, liber pe langa corp. Se realizeaza &le$ia antrbratului pana la
ni(elul umarului dintr-o pozitie oblica intermediara. Se realizeaza seturi a
cate !" repetitii., cu repaus #" sec intre seturi.
EXERCITII PLI!ETRICE
.data ce pacientul a obtinut &orta si controlul stabilizarii dinamice statice si
simple, poate
incepe e$ecutia e$ercitiilor pliometrice inainte de a trece la initierea acti(itatilor
&unctionale.
Acest tip de e$ercitii necesita &orta ma$ima, stabilitate articulara optima in
timpul
acti(itatilor dinamice precum si agilitate si coordonare.
EXERCITII PLI!ETRICE PE S"PRA#ETE I$STA%ILE
E$ercitiile pe supra&ete instabile necesita din partea umarului o stabilitate
dinamica
suplimentara. *usc'ii trebuie sa asigure stabilizarea dinamica a umarului si
mentinerea
simultana a ec'ilibrului pe o supra&ata mobila.
. placa lucioasa ce permite alunecarea poate &i &olosita pentru a determina un
ni(el mai
mare de stabilizare articulara, in timpul miscarilor de &le$ie-e$tensie si abductie-
adductie.
Initial subiectul poate &i in spri)in pe palme si genunc'i si apoi in spri)in pe
palme si talpi,
greutatea corpului &iind mentinuta pe membrele superioare. Pe masura ce
progresia
continua, membrele in&erioare ale pacientului (or &i spri)inite pe o banca sau un
taburet si in
&inal pe o minge E(etiana.
+ispoziti(e simple cum ar &i placa lucioasa sa placa pentru ec'ilibru pot &i
&olosite pentru a
o&eri o supra&ata instabila.
#i&. '() a*c. E$ercitii pe supra&ete instabile/ pe supra&ata lucioasa0a1, pe
placa de ec'ilibru0b1, pe sisteme de ec'ilibru comerciale.
Se (a incepe cu e$ercitii in care pacientul se spri)ina pe palme si genunc'i, din
aceasta
pozitie incercand sa miste palmele inainte, inapoi si laterolateral 0&igura 2#,a1.
Placa poate &i balansata sau miscata dintr-o parte in alta in timp ce capetele
placii sunt
mentinute pe podea. Progresia acestor e$ercitii include pozitii a(ansate de
spri)in pe palme
si talpi si in &inal pe mingea El(etiena 0&igura 2#,b1. +aca sunt disponibile,
aparate mai
complicate cum ar &i sistemul computerizat de ec'ilibru, sau alte dispoziti(e
comerciale, pot
&i &olosite pentru asigurarea unei baze instabile in cadrul e$ercitiilor de
stabilizare dinamica
0&igura 2#,c1.
I!PI$+ERILE PLI!ETRICE
Cele mai simple e$ercitii pliometrice de impingere se pot e$ecuta la perete.
Subiectul
realizeaza o impingere in perete cu o &orta su&icient de mare pentru a permite
desprinderea
palmelor de acesta. In timp ce subiectul e$ecuta desprinderea, specialistul opune
rezistenta
miscarii prin impingerea pacientului inapoi spre perete. 3orta de impact este
absorbita prin
&lectarea coatelor pe masura ce corpul re(ine la pozitia initiala.
Trecerea la urmatorul ni(el al impingerilor pliometrice se realizeaza prin
e$ecutia lor pe un
plan inclinat 0 blatul unei mese, te)g'ea1.
. progresie suplimentara implica e$ecutia unei impingeri obisnuite sau
modi&icate, initial cu
membrul a&ectat spri)init pe o minge medicinala si celalat membru in spri)in pe
podea, apoi
cu ambele membre superioare in spri)in pe minge 0 &igura 24, 251.
6
#i&. ',*'-. E$ercitii pliometrice de impingere/ impingeri cu
palmele spri)inite pe mingi medicinale mici0241, cu ambele
palme spri)inite pe o minge medicinala mare0251.
Impingerile pliometrice pot &i deasemenea e$ecutate pe o trambulina.
Pacientul se a&la in pozitie de &lotare cu palmele spri)inite pe trambulina. +in
aceasta pozitie
7 sare8 cu manile de pe trambulina, pozitionandu-le de o parte si de alta a
acesteia, apoi
8sare8 din nou in centrul trambulinei pentru a pregati actiunea urmatoare.
Cel mai di&icil e$ercitiu de pliometrie implica utilizarea cutiilor.
Pacientul se plaseaza intre cutii de aceeasi inaltime 0!"-!5 cm1, in pozitie de
&lotare cu
coatele &lectate.
+in aceasta pozitie e$ecuta o impingere in palme pana cand acestea nu mai sunt
in contact
cu solul pentru a pozitiona &iecare palma pe cutia adiacenta. Pacientul coboara
apoi palmele
pe podea si repeta impingerea in cutii 0&igura 261.
#i&. '.. E$ercitii pliometrice cu a)utorul cutiilor.
!ISCARI RE/ISTI0E C" I$CARCAREA +RE"TATII CRP"L"I
Aceste e$ercitii necesita un ni(el de &orta ridicat, control si rezistenta si pot &i
e$ecutate la stepper sau la co(orul rulant 0&igura 29,a,b1.
#i&. '1) a,b. E$ercitii rezisti(e cu incarcarea greutatii corpului, la
stepper0a1, la co(orul rulant0b1.
Pacientul incepe e$ercitiul cu palmele pe aparat si genunc'ii pe podea si isi
7plimba 8palmele pe masura ce banda co(orului rulant sau treptele stepper-ului
se misca. :itezaaparatului depinde de abilitatile pacientului. +urata initiala a
e$ercitiului este de apro$imati( #"- 6" sec, dar pe masura ce pacientul
realizeaza progrese, (iteza si timpul de e$ecutie pot
&i marite, crescand ast&el rezistenta.
EXERCITII C" !I$+EA !EDICI$ALA
E$ercitiile pot incepe cu mingi medicinale usoare de apro$imati( % ;g,
a(ansandu-se spre
greutati mai mari, daca pacientul este capabil sa e$ecute e$ercitiile corect si sa
mentina un
control ridicat.
#i&. ''. E$ercitii cu mingea medicinala de prindere si aruncare
&ro$resia rotatiilor
Pacientul este pozitionat in decubit dorsal cu bratul in abductie de %"o si rotat
e$tern,
spri)init pe masa.
Antebratul ar trebui spri)init pe masa pentru a pre(eni rotatia e$tern e$cesi(a in
timpul
&azelor initiale ale acestor e$ercitii.
*ingea medicinala este lasata sa coboare din mana ;inetoterapeutului, in palma
pacientului.
Pentru inceput pacientul (a trebui sa e$ecute doar prinderea mingii a(ansand
rapid la
miscarea de prindere si aruncare a acesteia 0&igura 221.
Progresia se (a realiza prin marirea distantei dintre pacient si ;inetoterapeut,
acesta
pozitionandu-se mai aproape de membrele in&erioare ale pacientului. Subiectul
prinde
mingea si o paseaza inapoi, pastrand umarul in abductie de %"o pentru a putea
e$ecuta
rotatia e$terna odata ce mingea este prinsa. Cand mingea este aruncata inapoi
specialistului, bratul pacientului e$ecuta o rotatie interna.+aca nu este di&icil,
pacientul (a
e$ecuta acest e$ercitiu cu bratul si antebratul in a&ara mesei.
Cand subiectul demonstreaza un control ridicat, si usurinta in e$ecutia rotatiei
e$terne la
prinderea mingii si a rotatiei interne la aruncarea acesteia, poate e$ecuta
e$ercitiul din
ortostatism 0&igura 2%,a1. In cadrul acestui e$ercitiu, accentul (a &i pus pe
mentinerea
abductiei umarului si a &le$iei cotului la %"o .
#i&. '2) a,b. E$ercitii cu mingea medicinala cu &ata spre directia de
aruncare0a1, cu spatele la directia de aruncare0b1.
Pacientul se poate pozitiona si cu spatele la directia de aruncare, in timpul
aruncarii mingii
bratul realizand o miscare de rotatie e$terna.
Specialistul se (a sigura de mentinerea bratului in abductie de %"o pe tot
parcursul
e$ercitiului 0&igura 2%,b1.
Aruncarile cu rotatii
E$ercitiile suplimentare cu mingea medicinala includ aruncarile cu rotatii.
Aceste acti(itati
contribuie la &acilitarea miscarilor &unctionale si la toni&ierea musculaturii
trunc'iului.
Pacientul (a e$ecuta aceste e$ercitii initial de la ni(elul soldului deoarece in
aceasta pozitie
stresul aplicat asupra musc'ilor scapulari este mai mic decat in pozitia in care
bratele sunt
la ni(elul umerilor.
#i&. 23. E$ercitii de rotatie cu mingea medicinala/ aruncarea in spate
de la ni(elul soldurilor.
Pacientul in ortostatism cu spatele la un perete si cu o mingea medicinala in
palme cu
coatele e$tinse, roteste trunc'iul pe partea aruncarii pentru a putea arunca
mingea in
perete. E$ercitiul se (a e&ectua alternati(e pe partea stanga si pe partea dreapta
0&igura %"1.
Gradul de di&icultate al e$ercitiilor creste odata cu modi&icarea pozitiei
membrelor
superioare, ast&el aruncarile cu rotatii prin pozitionarea bratelor la ni(elul
umerilor si apoi
aruncarile cu rotatii peste cap reprezinta ni(ele de di&iculatate mai mari 0&igura
%!,a1.
E$ercitiile de aruncare peste cap pot &i e$ecutate din ortostatism sau dintr-o
pozitie mai
di&icila de decubit dorsal, pozitie ce necesita o rezistenta suplimentara din partea
musc'ilor
abdominali 0&igura %!,b1.
#i& 24) a,b. E$ercitii de rotatie cu mingea medicinala/ aruncarea peste
cap de la ni(elul umerilor0a1, aruncarea in &ata di decubit dorsal0b1.
ACTI0ITATILE #"$CTI$ALE
E$ercitiile &unctionale pentru pacientii care au su&erit traumatisme la ni(elul
umarului,
progreseaza gradat din punct de (edere al timpului, rezistentei si<sau distantei.
In cadrul acestei etape a programului de recuperare, e$ercitiile &unctionale (or &i
speci&ice sportului practicat de pacient. +aca acesta este implicat intr-un sport ce
necesita aruncari,
in timpul &azei de e$ercitii pliometrice, poate incepe aruncarile cu o minge din
burete spre o
oglinda, urmarind &orma si paternul miscarii 0&igura %1.
#i&. 25. E$ercitii de aruncare in oglinda
Un )ucator de tenis poate incepe e$ecutia lo(iturii de dreapta si de stanga in
aceeasi maniera, in &ata oglinzii. Acest tip de e$ercitii a)uta la promo(area
proprioceptiei si a te'nicii
corecte, prin &eedbac;- ul additional a&erent, pro(enit de la sistemul (izual.
Cel mai important punct ce trebuie luat in consideratie in cadrul programului,
este progresia
graduala a timpului de e$ecutie, rezistentei si<sau distantei. +aca unul dintre
aceste
elemente (a &i marit atunci altul (a trebui diminuat pentru a permite
organismului sa se
adapteze noilor conditii.
+e e$emplu, daca un aruncator de disc sau sulita creste (iteza de aruncare la
5"=- 9"=
din (iteza sa obisnuita de aruncare, atunci distant de aruncare sau numarul de
repetari (or
trebui reduse.
In cadrul programului de recuperare, progresia celor trei elemente mai sus
amintite se (a
realiza de obicei la &iecare a treia zi de acti(itate, aceasta &iind perioada optima
necesara
organismului sa se adapteze la noile ni(eluri de stres, inaintea aplicarii unui stres
suplimentar.
In cazul sporturilor ce necesita miscari de 7o(er'ead 8, pacientul progreseaza de
la miscari
cu amplitudine mica spre cele cu amplitudine medie si mare. Spre e$emplu, un
)ucator de
tenis de camp incepe acti(itatile &unctionale cu lo(itura de dreapta si lo(itura de
stanga,
putand trece la ser(ici, procedeu ce implica miscarea de 7 o(er'ead8, numai
dupa ce poate
realiza cele doua procedee cu o &orta si pe o distanta normale.
+eoarece ser(iciul este cel mai di&icil procedeu (a &i ultima lo(itura e$ecutata
de catre
pacient. In stadiile initiale ale e$ecutiilor ser(iciului se (a &olosi o &orta de lo(ire
partiala,
progresand ulterior spre ser(iciul cu o &orta de lo(ire normala.
Un )ucator de tenis poate incepe e$ecutia lo(iturii de dreapta si de stanga in
aceeasi
maniera, in &ata oglinzii. Acest tip de e$ercitii a)uta la promo(area
proprioceptiei si a te'nicii
corecte, prin &eedbac;- ul additional a&erent, pro(enit de la sistemul (izual.
Cel mai important punct ce trebuie luat in consideratie in cadrul programului,
este progresia
graduala a timpului de e$ecutie, rezistentei si<sau distantei. +aca unul dintre
aceste
elemente (a &i marit atunci altul (a trebui diminuat pentru a permite
organismului sa se
adapteze noilor conditii.
+e e$emplu, daca un aruncator de disc sau sulita creste (iteza de aruncare la
5"=- 9"=
din (iteza sa obisnuita de aruncare, atunci distant de aruncare sau numarul de
repetari (or
trebui reduse.
In cadrul programului de recuperare, progresia celor trei elemente mai sus
amintite se (a
realiza de obicei la &iecare a treia zi de acti(itate, aceasta &iind perioada optima
necesara
organismului sa se adapteze la noile ni(eluri de stres, inaintea aplicarii unui stres
suplimentar.
In cazul sporturilor ce necesita miscari de 7o(er'ead 8, pacientul progreseaza de
la miscari
cu amplitudine mica spre cele cu amplitudine medie si mare. Spre e$emplu, un
)ucator de
tenis de camp incepe acti(itatile &unctionale cu lo(itura de dreapta si lo(itura de
stanga,
putand trece la ser(ici, procedeu ce implica miscarea de 7 o(er'ead8, numai
dupa ce poate
realiza cele doua procedee cu o &orta si pe o distanta normale.
+eoarece ser(iciul este cel mai di&icil procedeu (a &i ultima lo(itura e$ecutata
de catre
pacient. In stadiile initiale ale e$ecutiilor ser(iciului se (a &olosi o &orta de lo(ire
partiala,
progresand ulterior spre ser(iciul cu o &orta de lo(ire normala.
C"RS"L 4.
APLICATII SPECIALE ALE REC"PERARII
Combinarea si progresia e$ercitiilor &olosite in cadrul &iecarui program de
recuperare (a &i determinata indi(idual in &unctie de particularitatile
traumatismului su&erit si in acord cu pacientul. Anumite tipuri de leziuni
necesita consideratii speciale din partea ;inetoterapeutului. . serie de ast&el de
leziuni (or &i discutate si analizate in continuare.
L"XATIA ACR!ICLA0IC"LARA
+esi tratamentul lu$atiei de gradul I nu este di&icil de alcatuit si aplicat ,
abordarea
tratamentului pentru la$atiile acromiocla(iculare se(ere este mai comple$.
Consideratiile
pentru di&eritele grade de lu$atie acromiocla(iculara sunt prezentate printr-un
studiu de caz.
ST"DI" DE CA/
Un luptator in (arsta de !9 ani se prezinta la medic in urma unei lu$atii de tip II
la ni(elul articulatiei acromiocla(iculara dreapta. .rtopedul recomanda
inceperea programului de recuperare astazi. In ultima saptamana bratul i-a &ost
sustinut intr-o orteza. Pacientul poate
sa renunte la orteza pentru perioade scurte de timp, dar daca perioda depaseste 4
ore apare durere in zona de (ar& a umarului.
.boseala musculara este si ea prezenta. >a e$aminare se constata o &le$ie a
umarului de !5"o , o abductie de !"o, rotatia e$terna de 6"o si rotatia interna
de 95o. Prin testingul muscular se constata 4-<5 grade in pectoralul mare si
rotatorii coi&ului rotatorilor, #?<5 grade in musc'ii romboizi, trapezul in&erior si
dintatul anterior si 4<5 grade in deltoid si dorsal.
#ntrebari
4. Ce va include pri6a sesiune de trata6ent7
5. Care sunt obiectivele pri6ei sesiuni de trata6ent7
(. Care vor 8i indicatiile pe care i le vei da pacientului7
,. Descrie etapele pro&ra6ului terapeutic, incluzand ti6pul li6ita pe care il
anticipezi pentru pro&resia pro&ra6ului si descrie , exe6ple pentru 8iecere
tip de exercitiu.
Consideratii ale pro&ra6ului de recuperare
Cele mai multe lu$atii nu necesita inter(entie c'irurgicala &iind tratate
conser(ator.
In cazul lu$atiilor usoare, umarul necesita imobilizare in orteza e$terna, pentru
cate(a zile pentru a ameliora discon&ortul tractiunii cauzate de greutatea
bratului. *iscarile acti(e si acti(e asistate pot &i initiate in prima si a doua zi de
la producerea traumatismului.
E$ercitiile
izometrice la limita tolerantei pot &i deasemenea introduse in aceasta perioada.
.data cu re&acerea miscarii totale, se (or initia e$ercitiile de crestere a &ortei
musculare pana cand pacientul si-a recapatat &unctia totala si este capabil sa se
intoarca la acti(itatea sporti(a.
>u$atia de gradul II si III este insotita de ruperea ligamentului acromiocla(icular
cu de&ormare articulara.
In &ractura de gradul II ligamentul coracocla(icular este intact in timp ce in
&ractura de gradul III apare rupture acesti ligament. Incercarile de imobilizare nu
au succes datorita discon&ortului si a restrictiei dispoziti(ului imobilizator
precum si a di&icultatii de stabilizare a articulatiei acromiocla(iculare.
,ene&iciile inter(entiei c'irurgicale sunt
discutabile, cel mai adesea apelandu-se la tratamentul conser(ator. In ceea ce
pri(este tratamentul conser(ator se (a &olosi o orteza e$terna pentru a minimiza
&ortele de distractie determinate de greutatea bratului asupra articulatiei
acromiocla(iculare.
+e obicei unele de&ormari persista &iind o problema estetica ce nu inter&ereaza
cu acti(itatea si &unctia umarului. Cele mai gra(e leziuni 0gradele I:, :, :I 1
sunt de obicei reparate c'irurgical, datorita modi&icarilor semni&icati(e aparute
atat la ni(elul structurilor statice cat si la ni(elul structurilor dinamice din )urul
articulatiei.
In leziunile de tip II si III umarul trebuie imobilizat pentru !-# saptamani.
*iscarile acti(e
asistate ale articulatiei gleno'umerale pot &i initiate cat mai de(reme. E$ercitiile
de toni&iere
la ung'iuri de miscare mai mici de 6"o, urmeaza un progres normal de la
e$ercitii de
stabilizare articulara la e$ercitiile in plan drept si e$ercitii in plan diagonal.
E$ercitiile
pliometrice (or &i urmate de acti(itatile &unctionale, acestea &iind ultimul tip de
acti(itati in
ierar'ia progresului. Acti(itatile ce implica ridicari de greutati pot &i introduse in
recuperare
in saptamanile 2-! postraumatism, pacientul putandu-se intoarce la acti(itatea
sporti(a
speci&ica numai daca este capabil sa e$ecute corect e$ercitiile &unctionale.
R"PT"RILE !A$S$"L"I +LE$ID
Acest tip de leziune este di&icil de diagnosticat, &iind intalnita cu precadere la
sporti(ii care
practica sporturi ce implica aruncari. In alcatuirea programului de recuperarea in
urma
leziunilor anterioare sau posterioare ale mansonului glenoid, trebuie luate in
consideratie o
serie de aspecte speciale.
Consideratiile pro&ra6ului de recuperare
In cazul rupturilor glenoide, compresia marita si &ortele generate in timpul &azei
de
deceleratie a miscarii de aruncare, sunt in principal responsabile pentru aparitia
rupturilor
degenerati(e, rupturilor accidentale sau a desprinderilor mansonului glenoid. In
cazul
aruncatorilor, rupturile mansonului superior sunt mai &rec(ente decat cele ale
mansonului
posterior sau anterior. >eziunile antero-superioare sunt urmarea &ortelor mari de
deceleratie
din timpul aruncarii aplicate la ni(elul regiunii in care capul lung al tendonului
bicipital se
insera pe labrum. >eziunile postero-superioare sunt datorate instabilitatii
articulare
gleno'umerale.
Rupturile mansonului glenoid sunt &rec(ent insotite de instabilitate articulara si
din aceste
considerente acesta a&ectiune trebuie e(auata si luata in consideratie in cadrul
programului
total de recuperare.
C'iar daca instabilitatea articulara este prezenta sau nu, pacientul (a urma initial
un
tratament de recuperare conser(ati(. +aca acesta nu are succes, e$cizia
segmentului lezat
s-ar putea sa &ie necesara. +aca instabilitatea articulara este prezenta, reductia
desc'isa
pentru indepartarea segmentului a&ectat si stabilizarea articulatiei ar trebui
realizata. In
cazul acestei leziuni pot &i &olosite o (arietate de te'nici c'irurgicale, incluzand
te'nica de
re&acere ,an;ar si reconstructia capsulolabrala.
+aca pacientul (a superi o e$cizie artroscopica programul de recuperare urmat
(a &i similar
cu programul descris la studiul de caz anterior. +aca este necesara o inter(entie
c'irurgicala
desc'isa, aplicarea programului de recuperare (a &i intarziata datorita
imobilizarii
suplimentare necesare.
ST"DI" DE CA/
Un )ucator de basc'et in (arsta de !9 ani, se prezinta la medic cu o leziune la
umarul drept dominant, in urma impactului direct cu alt )ucator, intimp ce
membrul lui superior era abdus. +atorita impactului sporti(ul a su&erit o ruptura
a mansonului glenoid. A urmat trei
saptamani de recuperare posttraumatica. In urma cu doua saptamani , sporti(ul a
alunecat pe g'eata su&erind o sublu$atie a umarului. A &ost supus unei
inter(entii c'irurgicale desc'ise si unei reconstructii c'irurgicale a capsule
anterioare
. +upa o saptamana de la
inter(entie este gata sa urmeze programul terapeutic.
,ratul este sustinut intr-o orteza de abductie dar ortopedul doreste ca pacientul
s-o indeparteze in timpul programului terapeutic.
*iscarile posibile in articulatia umarului sunt/ 6"o &le$ie, 6"o abductie si -!"o
rotatie e$terna. 3orta musc'ilor coi&ului rotatorilor rotatorilor este #?<5.
Cicatricea c'irurgicala este bine (indecata, dar e$ista ec'imoze in )urul regiunii
anterioare a umarului si la ni(elul antebratului.
>a palpare, musc'ii trapezul superior si pectoralul mare sunt contractati si
tensionati.
#ntrebari
1' Care va 8i pri6ul tau trata6ent7
2' Ce vor include pri6ele doua sapta6ani de antrena6ent7
3' Cand vei incepe 6obilizarile pasive7
4' Cand vei incepe exercitiile cu rezistenta si ce vor include acestea7
5' Care vor 8i contraindicatiile pentru acest caz7
CAPS"LITA ADE/I0A
Aceasta a&ectiune este mai &rec(enta in cazul sporti(ilor mai in (arsta decat in
cazul celor tineri, totusi, asta nu inseamna ca nu a&ecteaza si sectorul de (arsta
tanara. Intelegerea
mecanismului de producere este esentiala in desain-ul unui program terapeutic.
(onsideratiile pro$ramului terapeutic
Termenul generic pentru capsulita adezi(a este artro&ibroza. Un umar blocat
idiopatic apare
spontan &ara o cauza traumatica sau un accident gra(. Incidenta acestei a&ectiuni
este mai
mare in randul pacientilor de (arsta mi)locie predominand &emeile peste 4" ani,
si se
instaleaza tipic in umarul unondominant. +esi capsulita adezi(a este o boala a
persoanelor
in (arsta, umarul poate de(eni blocat cu miscari restrictionate si la pacientii mai
tineri
datorita multiplilor &actori predispozanti. Acesti &actori pot include operatii cu
modi&icari in
biomecanica umarului, imobilizari prelungite ale umarului, adeziuni ale tesutului
cicatricial la
ni(elul capsulei sau ligamentelor din )urul umarului, in&lamatia prelungita a
tendonului sau
bursei si a altor tesuturi moi ce incon)oara umarul.
Capsulita adesi(a traumatica este cauzata de un traumatism brusc, in timp ce
capsulita
adezi(a secundara apare in urma unei imobilizari ce are ca rezultat pierderea
miscarii.
Imobilizarea prelungita determina adeziuni in tesuturile connecti(e
intermuculare, ce duc la
randul lor la reducerea mobilitatii tesutului muscular. Reducerea mobilitatii
tesutului
muscular scade numarul sarcomerelor prezent in musc'i. Cand este a&ectata
capsula
articulara, miscaile ce au de su&erit sunt in principal rotatia e$terna, abductia si
&le$ia
umarului. Pierderea miscarii scapulare este e(identa in momentul in care
amplitudinea de
miscare a rotatiei e$terne este mai mica decat a abductiei, amplitudinea de
miscare a
abductiei este mai mica decat a &le$iei iar &le$ia este mai mica decat rotatia
interna.
Primul stadiu al capsulitei adezi(e se caracterizeaza prin umar dureros, limitarea
miscarilor
umarului de prezenta durerii, imposibilitatea de a dormi pe partea umarului
implicat si
pierderea progresi(a a miscarii. In timpul acestei perioade se &ormeaza si se
matureaza
tesutul cicatricial capsular, cea mai a&ectata &iind amplitudinea rotatiei e$terne.
Cel mai e&icient tratament terapetic in primul stadiu al capsulitei, consta in
miscari acti(e si
mobilizari articulare neinsotite de durere, orientate mai mult spre diminuarea
intensitatii
durerii, decat spre imbunatatirea mobilitatii articulare. *obilizarile articulare
peste pragul
dureros pot duce la agra(area a&ectiunii, promo(and un raspuns in&lamator sau
cauzand o
reactie musculara spastica ce (a a(ea ca rezultat intensi&icarea durerii.
Introducerea
stretc'ing-lui capsular in acest stadiu cauzeaza doar durere, modi&icarile la
ni(elul
amplitudinii de miscare &iind minime.
In stadiul al doilea, capsulita adezi(a a(anseaza, articulatia gleno'umerala
pierzandu-si
mobilitatea normala, umarul de(enind imobil.
+urerea este prezenta la capatul miscarilor posibile. Pacientul se poate plange de
durere si
la ni(elul cotului, &iind incapabil sa se intinda pe umarul a&ectat. In acest stadiu
pot &i
introduse mobilizarile articulare agresi(e, atata timp cat nu se instaleaza un
raspuns
in&lamator, e$ercitii de stretc'ing acti(e prelungit si e$ercitii de toni&iere
musculara in cadrul
miscarilor posibile.
Ultrasunetul aplicat inaintea mobilizarilor articulare poate imbunatatii rezultatul
acestora.
In stadiul al treilea, durerea este e(identa inainte ca s&arsitul restrictiei capsulare
sa &ie
atins. +urerea nu mai este localizata in principal la ni(elul umarului, coborand
in zona
distala a bratului, &iind prezenta atat in timpul acti(itatilor cat si in repaus.
Ritmul
scapulo'umeral este a&ectat deoarece restrictia capsulara gleno'umerala
impiedica
miscarea normala intre articulatia scapulotoracica si gleno'umerala. +atorita
pierderii
ritmului gleno'umeral, e$ecutia miscarii de ele(atie a bratului este insotita de
ridicarea
umarului, scapula miscandu-se in acelasi timp si in acelasi ritm cu 'umerusul.
In acest stadiu programul de recuperare (a include mobilizari articulare de
gradul III si I: ,
miscarile acti(e (or continua, e$ercitii de stretc'ing acti( pentru recastigarea
mobilitatii
pierdute si e$ercitii de toni&iere pentru rotatorii scapulari, pentru rotatorii
coi&ului rotatorilor
si pentru musc'ii mari gleno'umerali 0 deltoidul , pectoralul mare, rotundul
mare si
dorsalul1 ar trebui introduse intr-un program progresi(. +aca nu este tratata
capsulita
adezi(a are ne(oie de timp indelungat pentru a se (indeca, probabil intre !2- 4
luni.
ST"DI" DE CA/
Un )ucator de gol& in (arsta de 45 de ani a obser(at o pierdere graduala a
miscarii in umarul stang dominant de-a lungul ultimelor luni. S-a prezentat la
medic in momentul in care a &ost incapabil sa-si scoata mana din buzunarul de la
spate, &iind diagnosticat cu umar blocat.
Pacientul se plange de durere la miscari bruste si c'iar in repaus, si este
incapabil sa se
odi'neasca pe partea a&ectata, &iind ingri)orat pentru conditia umarului lui stiind
ca sezonul
competitional (a incepe peste trei luni. >a e$aminare, specialistul constata o
miscare de
&le$ie de !"o, o abductie de 2"o, o rotatie e$terna de #5o si o rotatie interna de
65o, &iind
capabil totusi sa e$ecute o adductie orizontala pentru a-si atinge cotul c'iar si cu
urec'ea
stanga. +urerea insoteste toate miscarile si apare la apro$imati( !"o-!5o inainte
de
&inalizarea acestora. E(aluarea mobilitatii articulare indica o tensionare a
capsulei in special
a capsulei in&erioare si posterioare.
Palparea constata contractura tuturor musc'ilor ce &ormeaza coi&ul rotatorilor si
tensionari
usoare a musc'ilor pectoralul mare, trapezul superior si ridicatorul scapulei.
Postura
pacientului este buna dar, miscarile bratului sunt lipsite de ritm scapulo'umeral
iar miscarea
de &le$ie este insotita de ridicarea umarului spre urec'e.
#ntrebari
4. In ce stadiu al capsulitei adezive se a8la pacientul7
5. Care va 8i pri6ul tau trata6ent pentru acest pacient7
(. Ce exercitii la do6iciliu ii vei reco6anda pentru pri6a zi7
4. Alcatuieste un pro&ra6 terapeutic pro&resiv , incluzand 6odalitati,
exercitii,
te9nici de 6obilizare si pro&resia activitatilor 8unctionala pentru
intoarcerea la
activitatea sportiva.
I$STA%ILITATEA "!AR"L"I
E$ista doua sisteme ce asigura stabilitatea umarului / cel static reprezentat de
ligamente,
capsula, ca(itatea glenoida si cel dinamic ce include componentele
neuromusculare.
+aca sistemul static este a&ectat de traumatisme articulare cum ar &i entorsele,
sublu$atiile
sau dislocarile, imputul neural pro(enit de la proprioceptorii localizati la ni(elul
structurilor
statice, este compromis.
A&ectarea sistemului static cauzeaza deasemenea o de&icienta a &unctiei
musculare,
rezultand instabilitate. Un traumatism secundar ce poate rezulta in urma
instabilitatii este
tendinita coi&ului rotatorilor rotatorilor, care poate conduce la rupturi ale
tendonului cu
&enomene repetiti(e de impingement.
+aca instabilitatea nu este corectata &ie prin inter(entie c'irurgicala in (ederea
consolidarii
structurilor statice, &ie printr-un program de recuperare adec(at pentru a re&ace
structurile
dinamice, sau prin ambele modalitati, sporti(ul continuand acti(itatea,
articulatia de(ine
atat de instabila incat se poate sublu$a sau disloca la un ni(el de stres relati(
mic.
In alcatuirea programului terapeutic de recuperare pentru pacientii ce prezinta un
umar
instabil, ;inetoteraputul trebuie sa ia in considerare o serie de &actori/
- la nivelul umarului, cea mai comuna forma de instabilitate este instabilitatea
anterioara, ce
se instaleaza in cazul afectarii structurilor articulare anterioare
- instabilitatea inferioara este rezultatul lezarii si laxitatii capsule inferioare si
a structurilor
de suport
- instabilitatea posterioara, mai rar intalnita, apare odata cu afectarea
structurilor articulare
posterioare.
Pacientii implicati in sporturi care necesita aruncari peste linia orizontala a
corpului
0o(er'ead1, pot dez(olta instabilitate anterioara datorita &aptului ca aruncarile
determina
stresuri repetiti(e la ni(elul structurilor articulare anterioare. Adesea,
instabilitatea
anterioara este insotita sau accentuata de o capsulita posterioara si de tensionare
a coi&ului
rotatorilor.
In cazul acestor pacienti, programul de recuperare ce (izeaza instabilitatea
articulara ar
trebui sa cuprinda e$ercitii de stretc'ing ale acestor structuri.
Sec(entialitatea e$ercitiilor in cadrul programului terapeutic in urma
instabilitatii anterioare
corectate c'irurgical si a instabilitatii anterioare neoperate este in esenta aceeasi,
di&erenta
constand in perioada de timp necesara recuperarii.
Un umar instabil neoperat necesita o perioada de imobilizare mai mare ducand
la o
intarziere a intregului proces de recuperare. ,ratul (a trebui imobilizat intr-o
orteza pe o
perioada de timp de apro$imati( #-4 saptamani, pentru un umar operat
c'irurgical, in timp
ce pentru umarul neoperat timpul de mentinere al ortezei este mai mare.
E$ceptie &ac pacientii peste 4" de ani, in cazul acestora introducerea e$ercitiilor
in
programul de recuparare postc'irurgical trebuie sa &ie cat mai
precoce, deoarece umarului blocat este cea mai &rec(enta complicatie ce poate
aparea daca
miscarea nu a &ost initiata cat mai de(reme, dupa orice tip de inter(entie
c'irurgicala la
ni(elul umarului.
+urata programului de recuparare totala (ariaza de la pacientii tineri la cei in
(arsta si de la
un sport la altul. +e e$emplu, pacientii ce practica sporturi ca (olei-ul sau tenis-
ul de camp,
au ne(oie de un proces de recuperare mai indelungat decat cei care practica
&otbal. In
medie, durata programul terapeutic poate &i cuprinsa intre !5- 6 saptamani.
In a doua saptamana de la inter(entia c'irurgicala, pacientul poate e$ecuta &le$ii
acti(e
asistate &ara orteza, abductii la #"o, e$ercitii izometrice intr-o pozitie de stres
minim asupra
umarului. In aceasta &aza a recuperarii sunt interzise rotatiile e$terne mai mari
de "o-#"o
si abductiile peste #"o-4"o.
In primele -# saptamani stresul la ni(elul umarului anterior ar trebui sa &ie
minim.
Rezistenta manuala a stabilizatorilor scapulari, cu eliminarea stresului la ni(elul
articulatiei
gleno'umerale, poate incepe in aceasta perioada.
In a sasea saptamana, &le$ia pasi(a a umarului trebuie sa atinga (alori normale
iar rotatia
e$terna pasi(a trebuie sa &ie de apro$imati( 5"o- 6"o. In saptamanile :III-X,
miscarile
pasi(e pe toata directiile de miscare cu amplitudine ma$ima trebuie sa &ie
prezente, cu
#6
e$ceptia rotatiei e$terne care trebuie sa atinga apro$imati( 95=, iar in
saptamanile X-XII
miscarile pasi(e ma$ime ar trebui sa &ie posibile pe toate directiile de miscare.
+upa saptamana a treia, e$ercitii izotonice acti(e, rezisti(e pentru rotatia
interna, rotatia
e$terna la "o- #"o si abductia la "o, in plan scapular pot incepe. Progresia
e$ercitiilor
scapulare se (a realiza in &unctie de toleranta, eliminand stresul aditional in
articulatia
gleno'umerala.
>a s&arsitul saptamanii a -III-a sau a-I:-a, orteza poate &i indepartata, c'iar daca
pacientul
poate prezenta o senzatie de teama. >ipsa suportului asigurat de orteza poate &i
la inceput
obositoare si de accea pacientul trebuie incura)at sa-si sustina bratul pe parcursul
zilei prin
asezarea acestuia pe o masa sau pe birou, in sezand si prin introducerea mainii in
buzunar
in ortostatism, pentru a permite anumitor musc'i sa se rela$eze.
Incepand cu a :I a saptamana pana in a X a saptamana, e$ercitiile pentru
musc'ii coi&ului
rotatorilor rotatorilor (or &i e$ecutate la un ung'i de miscare mare atata timp cat
articulatia
anterioara a umarului nu este stresata.
Programul poate continua cu greutati usoare si numar mare de repetari.
Cotul este pastrat langa trunc'i, iar rotatia e$terna poate progresa pana la 45o.
E$ercitiile
izo;inetice medii cu stabilizarea umarului, pot incepe in aceasta perioada.
Cand pacientul a atins rotatia e$terna ma$ima, (or &i introduce e$ercitiile
e$centrice la un
ung'i de miscare mai mic de 6"o progresand spre ung'iuri de miscare mai mari.
+aca s-a
obtinut &orta si controlul miscarii articulare, acti(itatile 7o(er'ead8, e$ercitile
pliometrice si
acti(itatile &unctionale (or &i adaugate programului de recuperare.
Pe intreg parcursul programului terapeutic durerea nu trebuie sa insoteasca
e$ecutia iar
stabilitatea articulara trebuie sa &ie prezenta inainte de a trece la acti(itati ce
plaseaza
bratul deasupra ni(elului umarului. +aca aceste regului nu sunt respetate se
poate instala
tendinita coi&ului rotatorilor rotatorilor, ingreunand intoarcerea subiectului la
acti(itatea
sporti(a.
In cazul instabilitatii posterioare, pozitiile initiale ce trebuie e(itate sunt cele
care determina
un stres suplimentar la ni(elul capsulei posterioare a umarului. Rotatia interna
e$cesi(a,
abductia si adductia orizontala sunt miscari ce trebuie e$ecutate cu atentie dupa
primele #,
4 saptamani postoperator. Pozitiile patrupede si &lotarile trebuie e(itate datorita
stresului
aditional asupra capsulei posterioare, putand aparea leziuni suplimentare.
In &azele initile si intermediare ale programului, e$ercitiile ar trebui initiate cu
pozitionarea
umarului in usoara rotatie e$terna si abductie.
E$ercitiile de stabilizare scapulara (or &i e$ecutate din decubit dorsal cu rotatie
e$terna
gleno'umerala, a(ansand spre pozitia de sezand, pozitie in care stabilitatea
articulara este
mai di&icil de mentinut decat in decubit dorsal. Rotatiile interne sunt e$ecutate
din pozia de
rotatie e$terna spre pozitia neutra, iar adductiile orizontale sunt interzise in
&azele initiale
ale programului, &iind introduse mai tarziu in stadiile a(ansate. E$ercitiile pentru
umar din
pozitii de patrupedie pot incepe in &azele a(ansate de recuperare, dupa trecerea
timpului
necesar (indecarii tesuturilor si dupa ce pacientul a obtinut stabilitatea si &orta
adec(ata.
Pozitiile initiale ce trebuie e(itate in cazul instabilitatii in&erioare include
plasarea bratului
peste cap si permiterea acestuia sa atarne in lateral &ara sustinere. +easemenea
trebuie
e(itate e$ercitiile de ridicare a umerilor.
ST"DI" DE CA/
Un basc'etbalist in (arsta de !6 ani &ara antecedente traumatice, se prezinta la
specialist dupa ce a su&erit o sublu$atie a umarului, in urma unei aruncari la cos
in timp ce bratul i-a &ost prins si tras in e$tensie orizontala cu rotatie e$terna.
Specialistul ii aplica o orteza e$terna si recomanda inceperea unui program de
recuperare. +upa o saptamana de la
producerea traumatismului, pacientul acuza dureri si discon&ort nocturn.
In timpul e$aminarii, medicul descopera discoloratie in zona superioara a
bratului a&ectat,
&ara prezenta edemului dupa prima saptamana postaccident. >a palpare apar
unele
contracturi musculare si tensionari ale musc'ilor in&raspinos, supraspinos,
rotundul mic,romboid, trapezul superior si ridicator al scapulei. Atro&ia
supraspinosului este de)a e(identa dupa prima saptamana. *iscarile acti(e ale
umarului sunt / &le$ie 4"o, abductia "o si
rotatia e$terna -!"o.
#ntrebari
4. Care va 8i trata6entul initial7
5. Care vor 8i exercitiile 8olosite in pri6a sapta6ana de trata6ent7
(. Ce 6asuri de precautie vor 8i luate in cadrul acestui trata6ent7
,. Indicati o linie &enerala a pro&resiei ur6arite pe parcursul sta&iilor
pro&ra6ului de recuperare.
DEC!PRESIA ARTRSCPICA
A(ansarea te'nicilor artroscopice ce (izeaza imbunatatirea spatiului arcului
subacromial,permite o recuperare relati( rapida in urma operatiei de indepartare
a impingmentului
subacromial.
(onsideratii ale pro$ramului
Re&acerea c'irurgicala a tendonului coi&ului rotatorilor rotatorilor si
decompresia spatiului
subacromial, cu a)utorul artroscopului &ara a&ectarea musc'iului deltoid, permite
recuperarea precoce a pacientului deoarece inter(entia c'irurgicala este mai
mica decat in
cazul operatiilor desc'ise.
Recuperarea in urma decompresiei artroscopice, poate incepe imediat dupa
inter(entie.
Prima sau a doua saptamana implica durere, edem moderat si mobilizari.
*iscarile initile pot
include e$ercitii Codman si mobilizari acti(e asistate cu a)utorul scripetilor sau a
terapeutului. *iscarile de rotatie interna si e$terna incep cu pozitionarea cotului
langa corp
si progreseaza spre abductii de 45o- %"o. E$ercitiile pot include deasemea
stretc'ing
scapular si mobilizari articulare. E$ercitiile izometrice subma$imale (or &i
initiate in primele
doua saptamani postoperator.
Stabilizarile scapulare si miscari ce includ musc'ii bicep si triceps si e$ercitiile
pentru
imbunatatirea controlului neuromuscular 0pozitionarea gleno'umeralei cu oc'ii
inc'isi1, sunt
deasemenea importante in prima &aza de recuperare.
.data ce durerea se a&la sub control si sunt posibile mobilizarile pe toata
amplitudinea de
miscare, pot &i initiate e$ercitiile rezisti(e in plan scapular, la inceput sub 6"o.
+upa ce s-a
obtinut imbunatatirea stabilizarii scapulare, rotatiile interne si e$terne pot &i
e$ecutate din
abductie de %"o.
E$ercitiile izo;inetice in plan scapular (or &i introduse in program. +aca
amplitudinea
miscarilor este ma$ima si mobilitatea capsulara este buna, pacientul (a a(ansa
spre
urmatoarea etapa de progresie.
In aceasta etapa a recuperarii pot &i initiate e$ercitiile in plan diagonal &olosind
scripeti sau
benzi elastice. E$ercitiile pliometrice (or &i urmate de acti(itatile &unctionale,
inainte ca
pacientul sa se intoarca la acti(itatea sporti(a. Intregul proces de recuperare
poate dura in
medie #-5 luni.
ST"DI" DE CA/
Un )ucator de (olei, se prezinta la medic dupa ce a urmat 2 saptamani de
tratament
recuperator acuzand dureri la ni(elul umarului implicat. +upa e$aminare,
specialistul ii
recamanda o decompresie artroscopica la ni(elul umarului dominant.
Inter(entia a a(ut loc acum doua zile. C'irurgul ortoped (rea ca pacientul sa
inceapa
programul de recuperare postoperator azi. >a e$aminare, pacientul acuza dureri
normale
postoperatorii la ni(elul umarului dar nu mai prezinta durere la ni(elul coi&ului
rotatorilor
rotatorilor. *usc'ii rotatori ai coi&ului rotatorilor si trapezul superior prezinta
spasm
muscular.
#2
Gradele de miscare la ni(elul umarului sunt / &le$ie !5"o, abductie !""o, rotatie
e$terna
2"o, rotatie interna %"o. @i(elul &ortei musculara a scazut &ata de cel preoperator
atingand
acum #<5 in musc'ii coi&ului rotatorilor rotatorilor, #-<5 in abductorii umarului,
#<5 in &le$ia
umarului si 4-<5 in rotatorii scapulari. Pacientul tinde sa ridice umarulu cand
e$ecuta
miscarea de ele(atie a bratului.
#ntrebari
1' Ce va include trata6entul tau de azi7
2' Ce indicatii ii vei da pacientului tau azi7
3' Ce vor include ur6atoarele trei sedinte de trata6ent7
4' Care sunt solutiile pe care le vei 8olosi pentru a deter6ina cand pacientul
tau
este capabil sa pro&reseze de la exercitiile in plan drept la cele in plan
dia&onal ,
de la cele in plan dia&onal la plio6etrie si de la plio6etrie la activitati
8unctionale7
5' Indica , exercitii pentru 8iecare nivel de pro&resie si :usti8ca ale&erea ta.
6' Descrie pro&ra6ul de activitati 8unctionale pe care il vei 8olosi inainte ca
pacientul sa se intoarca la activitatea sportiva.
Tendinita coi8ului rotatorilor rotatorilor, sindromul de impingement primar
sau
secundar si instabilitatea gleno'umerala prezintA o incidenBA ridicatA, in
sporturile care
implica miscarea de o(er'ead. . ArticulaBia umArului este susceptibilA acestor
leziuni intrucat
acest sport necesitA e$ecuBia unor miscAri repetate ale braBului deasupra
planului orizontal
0Co(er'ead mo(ement81 si supune articulaBia umArului unor miscAri repetate de
abducBie si
rotaBie e$ternA urmate de e$tensie si rotaBie internA. In plus, contactul cu
mingea in timpul
atacului, se produce in punctul de abducBie ma$imA a braBului, ceea ce creste
considerabil
&orBele de impingement.
Sindromul de impingement include procesele in&lamatorii dureroase aparute la
e$teriorul
arcului coracoacromial, a&ectand in principal musc'iul supraspinos si tendonul
bicepsului.
Sindromul apare ca urmare a microtraumatismelor repetate, mai ales in miscarile
de &le$iee$tensie
&ortata a bratului sau rotatie interna, putand &i secundar si instabilitatii articulare.
Tendonul supraspinosului este slab (ascularizat si su&era de isc'emie cronica.
*iscarile prin
care membrul superior se a&la la ni(elul sau deasupra articulatiei umarului cresc
presiunile
e$ercitate la acest ni(el si inrautatesc situatia.
:arsta si microtraumatismele repetate determina procese degenerati(e la ni(elul
coi&ului
rotatorilor rotatorilor, cu scaderera &ortei musculare a aacestora. E$amenul
radiologic nu
deceleaza modi&icari, acest sindrom &iind strict liumitat la lezi2uni ale partilor
moi. +in acest
moti( s-au stabilit teste speci&ice/ @eer, DaE;ins, ce utilizeaza miscari
combinate de rotatie
interna si &le$ie a bratului sau teste ce e(alueaza &orta musculara a
supraspinosului 0brat in
abductie la %" de grade, &lectat la #" de grade si rotit intern cu police indicand in
)os1.
Sindromul de impingement subacromial este considerat a &i cauza cea mai
comunA a
umArului dureros, reprezentand 44-65= din acuzele durerilor umArului.
Conceptul de
sindrom de impingement subacromial al umArului, a &ost introdus de @eer ,C.S.
in !%9 si
reprezintA compresia mecanicA a coi&ului rotatorilor rotatorilor, bursei
subacromiale si
tendonului bicipital pe supra&aBa pro&undA anterioarA a acromionului si
ligamentului
coracoacromial, in special in timpul miscArii de ele(aBie a membrului. @eer
relateazA cA mai
mult de %5= din rupturile coi&ului rotatorilor rotatorilor pot &i atribuite
impingementului
mecanic. Recent, conceptul de impingement a su&erit modi&icAri. ,udo&&, F. si
alBi autori,
estimeazA ca %"-%5= din anormalitABile coi&ului rotatorilor rotatorilor pot &i
atribuite
intreruperii intrinsece a tendonului coi&ului rotatorilor rotatorilor ca urmare a
supratensionArii, suprasolicitarilor si leziunilor traumatice, mai mult decat
compresiei
mecanice directe! 0,udo&&, F., @irsc'l, RP.1. +esi anumiBi cercetAtori se
intreabA dacA
! %udo88, ;., $irsc9l, R., <422'=, +ebridement o& Partial T'ic;ness Tears o& t'e
Rotator Cu&& Eit'out
AcromioplastG Current Concepts Re(ieE, Fournal o& ,one and Foint SurgerG.
2"-A051/ 9##-949.
#%
impingementul mecanic este mecanismul primar de producere a traumatismelor
Besului subacromial, o serie de cercetAtori admit cA acesta este doar unul dintre
&actorii ce pot &i
asociaBi cu patologia coi&ului rotatorilor rotatorilor.
In ciuda contro(ersatei etiologii, sindromul de impingement subacromial al
umArului
este un termen general care acoperA probabil un spectru de patologii ce implicA
coi&ul
rotatorilor, bursa subacromiala si tendonul bicipital. Se presupune ca
impingementul &ace
parte din procesul implicat in degenerarea coi&ului rotatorilor rotatorilor, si de
aceea
identi&icarea precoce a &actorilor &izici modi&icabili asociaBi cu impingementul
ar &i e$trem de
indicatA. Au &ost sugeraBi &actori multiplii care contribuie la dez(oltarea
sindromului de
impingement. Acesti &actori includ mor&ologia anormala acromialA, modi&icarea
paternului
cinematic asociata cu alterarea coi&ului rotatorilor rotatorilor sau a &uncBiei
musculare
scapulare, anormalitABi scapulare, posturi incorecte si suprasolicitarea, urmatA
de sarcina
e$centricA repetiti(A sau de e$ecuBii numeroase ale miscArilor de ele(aBie a
membrului
peste %"H 03rost, P., ,onde, F.P.1.
AcBiunea balistica imprima o incArcare e$centrica mare asupra coi&ului
rotatorilor rotatorilor
predispunandu-i la traumatisme 0Dancoc;, R., DaE;ins, R.#1. Traumele
cumulati(e ale
musculaturii coi&ului rotatorilor rotatorilor asociate cu miscAri repetate peste
linia (erticalA a
corpului sau cu erorile te'nice pot deteriora abilitatea acestora de a stabiliza
'umerusul,
determinand sau e$acerband tendinita sau &enomenul de impingement.
Acumularea
microtraumelor musc'ilor coi&ului rotatorilor rotatorilor si a Besuturilor moi ale
umArului pot
conduce la accentuarea simptomelor si limitarea participArii la acti(itatea
sporti(A 0,riner,
I., Jacmar, >., Sc'ae&le, *4., Iat;ins, F.,1.
*usc'ii coi&ului rotatorilor rotatorilor a&ectaBi pot pierde abilitatea de
menBinere a relaBiei
ec'ilibrate cu antagonistii lor ca rezultat al microtraumelor acumulate, datoritA
miscArilor
repetiti(e. Acest dezec'ilibru al cuplului de &orBe din )urul comple$ului 'umeral
poate
e$acerba traumatismele cauzate de supraincArcarea e$centricA sau poate induce
sindromul
de impingement secundar sau instabilitatea acestuia. PrezenBa unui ec'ilibru
normal intre
musc'ii coi&ului rotatorilor rotatorilor si stabilizatorii scapulari )oacA un rol
important in
cinematica umArului. 3uncBia de baza a rotatorilor coi&ului rotatorilor este de a
stabiliza
capul 'umeral in ca(itatea glenoida. *ai mult, musc'ii scapulotoracici au o
importanBA
ma)orA in &uncBionarea si compensaBia tensiunii suplimentare la ni(elul
articulaBiei umArului.
Problemele tipice ce pot apArea la atacanBii (oleibalisti sunt dis&uncBia si
slAbiciunea
musc'ilor rotatori e$terni si stabilizarea insu&icientA a scapulei 0Sc'midt-
Iiet'o&&, R., Rapp,
I.,1. Aceste de&icite musculare rezumate in termeni de dezec'ilibru
scapulo'umeral si
scapulotoracic, sunt legate de aspecte ale sindromului de impingement
&uncBional. +e
asemenea, ele pot &i e$empli&icate si in inducerea unor modi&icAri in cinematica
articularA a
umArului cauzand modi&icAri speci&ice in cazul sporti(ilor ce practicA (olei de
mai mulBi ani.
+esi incidenBa leziunilor musculo-sc'eletale 'umerale ce necesitA incetarea
acti(itABii
sporti(e este scAzutA, pre(alenBa umArului dureros dis&uncBional, poate &i mult
mai mare5
0Jugler, A., si alBii1. *ecanismul traumatic este comple$, cel mai adesea &iind
rezultatul
acBiunilor repetate de atac si ser(ici. Generarea unei (elocitABi angulare
ridicate, obser(ate
la s&arsitul &azei de pregAtire a lo(iturii, plaseazA un stres mare la ni(elul
articulaBiei
#rost, P., %onde, ;., <5335=, Ris; o& s'oulder tendinitis in relation to s'oulder
loads in monotonous
repetiti(e Eor;. Am F Ind *ed. 4!/!!K!2.
# >ancoc?, R., >a@?ins, R., <422.=, Applications o& electromGograp'G in t'e
t'roEing s'oulder. Clin
.rt'op. ##"/24K%9.
4 Sc9a8le, !., <422(=, Common in)uries in (olleGball/ Treatment, pre(ention
and re'abilitation. Sports
*edicine 4., !6-!%.
5 Au&ler, A., et al., <422.=, *uscular imbalance and s'oulder pain in (olleGball
attac;ers, Br. J. Sports
Med :ol #", Issue # 56-5%.
4"
umArului. +acA luam in consideraBie implicarea repetiBiilor multiple - un
atacant de elitA
realizand in )ur de 4" """ de lo(ituri pe an-precum si magnitudinea si rata
incArcAturii de
impact in timpul miscArii de atac, putem a&irma cA acest lucru poate &i un &actor
de risc
generator de traumatisme prin supraincArcarea structurii respecti(e.
cauze K &le$ii repetate la ni(elul umarului
- miscari repetate de aruncare
- &olosirea unei rac'ete necorespunzatoare
- dezec'ilibru muscular intre rotatorii interni si e$terni
- deprinderi biomecanice gresite
- oboseala si supraantrenamentul
- greseli metodice de pregatire
Sindro6ul de i6pin&e6ent include procesele in&lamatorii dureroase aparute la
e$teriorul
arcului coracoacromial, a&ectLnd Ln principal musc'iul supraspinos si tendonul
bicepsului.
Sindromul apare ca urmare a microtraumatismelor repetate, mai ales Ln miscarile
de
&le$ie-e$tensie &ortata a bratului sau rotatie interna, putLnd &i secundar si
instabilitatii
articulare. Tendonul supraspinosului este slab (ascularizat si su&era de isc'emie
cronica.
*iscarile prin care membrul superior se a&la la ni(elul sau deasupra articulatiei
umarului
cresc presiunile e$ercitate la acest ni(el si Lnrautatesc situatia.
:Lrsta si microtraumatismele repetate determina procese degenerati(e la ni(elul
coi&ului
rotatorilor rotatorilor, cu scaderera &ortei musculare a aacestora. E$amenul
radiologic nu
deceleaza modi&icari, acest sindrom &iind strict liumitat la lezi2uni ale partilor
moi. +in acest
moti( s-au stabilit teste speci&ice/ @eer, DaE;ins, ce utilizeaza miscari
combinate de rotatie
interna si &le$ie a bratului sau teste ce e(alueaza &orta musculara a
supraspinosului 0brat
Ln abductie la %" de grade, &lectat la #" de grade si rotit intern cu police indicLnd
Ln )os1.
Tendinitele bicepsului pot Lnsoti sindromul antementionat. Pot &i e(identiate prin
palparea
tendonului sau prin testul :ergason ce se realizeaza cu cotul &lectat la %" de
grade.
E$aminatorul opune rezistenta supinatiei antebratului. +urerea aparuta la ni(elul
santului
intertubercular sugereaza o tendinita bicipitala. Alte tendinite pot apare la
ni(elul
tendoanelor musc'ilor supraspinos, deltoid alcatuind asa numitul sindrom al
umarului
dureros ce apare la Lnotatori.
3enomenul de impingement este asociat cu &actori unici pe care specialistul
trebuie sa-i ia
considerare, in alcatuirea si aplicarea programului terapeutic de recuperare.
+atorita &aptului ca spatiul subacromial nu este o zona mare, c'iar si o usoara
alteratie in
structura sa normala, poate a(ea consecinte semni&icati(e, in special la pacientii
care
suporta un stres articular mare.
E$ista doua tipuri de impingement/ primar si secundar. Impingementul primar
este
rezultatul ingustarii marimii normale a spatiului de catre structurile prezente in
spatiul
subacromial, compromitand structura tesuturilor moi din acesta - tendonul
coi&ului
rotatorilor rotatorilor 0supraspinosul si in&raspinosul1, tendonul bicipital si bursa
subacromiala. Printre acesti &actori structurali se numara si prezenta unei
anomalii
congenitale a structurii acromionului, prezenta osteo&itelor in zona distala a
acromionului, o
ingustare anormala a spatiului subacromial si un tendon mai mare decat normal.
Toate
aceste (ariatii structurale ingusteaza un spatiu de)a ingust si determina
impingementul
structurilor moi. Totusi, cauza cea mai &rec(enta a aparitiei sindromului de
impingement
este &ie prezenta unei anomalii congenitale la ni(elul con&iguratiei distale a
acromionului, &ie
a 7pintenilor 8 ososi.
Impingementul secundar reduce spatiul subacromial si apare ca urmare a
alterarii &unctiei
umarului, conducand la instabilitate. Cauzele ce conduc la impingement
secundar sunt
la$itatea capsulara, de(iatii posturale, &orta scazuta a musc'ilor rotatori ai
coi&ului
rotatorilor sau dezec'ilibrul muscular la ni(elul rotatorilor scapulari.
Radiculopatiile
cer(icale, pot deasemenea determina impingement daca slabiciunea musculara
este
prezenta si cauzeaza dezec'ilibre musculare in timpul miscarilor umarului.
+aca capsula posterioara este tensionata, tinde sa impinge 'umerusul in &ata in
articulatia
anterioara in timpul miscarilor umarului ingustand spatiul subacromial. 3unctia
normala a
musc'ilor rotatori ai coi&ului rotatorilor este de a depresa capul 'umeral in
timpul miscarilor
de ele(atie a umarului pentru a asigura spatiul subacromial adec(at. In cazul in
care
musc'ii coi&ului rotatorilor rotatorilor au o &orta redusa capul 'umeral (a a)unge
mai sus in
glenoida cauzand impingementul.
Cand musc'ii rotatori scapulari sunt in dezec'ilibru musc'ii trapez superior si
ridicator al
scapulei se contracta mai puternic decat trapezul in&erior ducand la scaderea
ritmului
scapulo'umeral si ingustarea spatiului subacromial sub arcul coracoacromial in
timpul
miscarilor umarului, deoarece ele(atia scapulara si rotatia e$terna nu (or insoti
ele(atia
umarului.
Posturile incorecte cauzeaza umarului prin plasarea tuberculului mare direct sub
arcul
acromial cauzand impingementul mai de(reme in miscarea articulara.
Impingementul secundar necorectat (a conduce la 7 zdrentuirea8 graduala,
progresi(a a
tendonului coi&ului rotatorilor rotatorilor si in &inal la ruperea acestuia. Incidenta
impingementului secundar si a rupturii tendonului coi&ului rotatorilor rotatorilor
este mai
mare la sporti(ii peste #" de ani decat la cei tineri.
Atat impingementul primar cat si cel secundar determina in&lamatia structurilor
moi din
spatiul subacromial. Aceasta in&lamatie include cel mai &rec(ent tendonul
supraspinosului.
Tendonul subspinosului, bursa subacromiala si tendonul bicepsului pot &i si ele
a&ectate
uneori. In aceste cazuri impingementul cauzeaza tendinita sau bursita. In&lamatia
tendonlui
coi&ului rotatorilor rotatorilor conduce la slabirea sau ruperea acestuia, daca
a&ectiunea
ramane netratata.
Impingementul secundar bene&iciaza de un tratament conser(ati(e daca cauza
impimgementului este corectata. 3actorii secundari dezec'ilibrului muscular sau
miscarilor
asincrone ale umarului sunt &oarte des obser(ate in impingementul primar,
determinand
durere si tendinite ale coi&ului rotatorilor rotatorilor. Impingementul secundar
este corectat
c'irurgical, dar ambele tipuri de impingement pot &i tratate si cu a)utorul
programelor de
recuperare. Cea mai comuna inter(entie c'irurgicala este &ie indepartarea
osteo&itelor 0daca
sunt prezente1, &ie acromioplastia anterioara.
Recuperarea intensi&ica controlul asupra in&lamatiei, corecteaza cauzele
secundare si re&ace
&unctia normala a umarului. Initial, atentia (a &i indreptata asupra durerii si
in&lamatiei si
atingerea amplitudinii de miscare ma$ima. Pozitionarea umarului intr-o postura
rela$anta cu
bratul in usoara abductie si &le$ie a)uta la asigurarea unei circulatii optime la
ni(elul
tendonului. *obilizarile usoare pot minimiza durerea. +aca se constata
tensionarea capsulei
in&erioare, mobilizarile gleno'umerale pot &i &olosite pentru a imbunatatii
mobilitatea
capsulara, permitand coi&ului rotatorilor rotatorilor pozitionarea caudala a
'umerusului in
timpul miscarilor de ele(atie ale bratului. Jinetoterapeutul poate masa tendonul
supraspinosului plasand mana pacientului in spatele bazinului pentru e$punerea
'umerusului anterior si pentru aplicarea unei &rictiuni pro&unde pe zona
tensionata pana la
minimizarea durerii.
E$ercitiile de toni&iere a stabilizatorilor scapulari, pot &i introduse in &azele
initiale ale
programului, e(itand stresul suplimentar asupra tendonului coi&ului rotatorilor
rotatorilor.
Tot in &azele de inceput ale programului trebuie incluse te'nicile de reeducare
neuromusculara propriocepti(a in (ederea imbunatatirii constientizarii
;inestezice a
rotatorilor scapulari pentru a obtine o pozitionare corecta a scapulei in timpul
miscarilor
membrului superior.
E$ercitiile pentru musc'ii rotatori ai coi&ului rotatorilor la un ung'i de miscare
nedureros,
sub 6"o, sunt deasemenea importante in aceasta &aza a recuperarii. E$ercitiile
rezisti(e (or
&i initiate, cu greutati mici si numar mare de repetari.
4
Progresia e$ercitiilor se (a baza pe gradul de &orta si durere al pacientului. In
stadiile initiale
ale recuperarii aeste e$ercitii includ acti(itati ce plaseaza bratul peste 6"o- %"o
sau in
spatele trunc'iului. Pe masura ce in&lamatia tendonului scade si pacientul atinge
&orta
necesara stabilizarii scapulare, pot &i initiate e$ercitii la ung'iuri de miscare mai
mari. In
&inal e$ercitiile pliometrice si &unctionale sunt introduse in program inainte ca
paientul sa se
intoarca la acti(itatea sporti(a.
ST"DI" DE CA/
Un tenismen de per&ormanta in (arsta de 4" ani se prezinta la medic cu o durere
la umar
instalata inca din prima parte a sezonului. In present este incapabil sa e$ecute
lo(itura de
ser(ici &ara durere. +urerea este localizata in zona de insertie a deltoidului, se
instaleaza in
perioada de incalzire, dispare inainte de inceperea meciului iar la apro$imati(
ore de la
incetarea acti(itatii este semni&icati(a.
Specialistul e$clude posibilitatea impingementului primar, dar considera ca
pacientul trebuie
sa urmeze un program de recuperare inainte de intoarcerea la acti(itatea
sporti(a.
>a e$aminare se constata ca sporti(ul poate e$ecuta miscarile pe toata
amplitudinea
articulara cu e$ceptia abductiei care este mai mica cu !"o. Pacientul are o
postura incorecta
cu capul inainte si umerii arcuiti.
Rotatorii gleno'umerali si abductorii sunt durerosi si prezinta o &orta scazuta.
Trapezul
in&erior si romboizii au deasemenea un grad de &orta scazut.
#ntrebari
1' Care este cauza aparitiei i6pin&e6entului secundar7
2' Ce 6asuri vei lua pentru a eli6ina aceste cauze7
3' Ce va include trata6entul i6ediat7
4' Care vor 8i etapele pro&ra6ului tau de recuperare7
5' Ce activitati 8unctionale vei 8olosi pentru a pre&ati pacientul sa se
intoarca la
activitatea sportiva7
C$DITIILE TRA"!ATICE ALE CI#"L"I RTATRILR
RTATRILR
Traumatismele accidentale ale coi&ului rotatorilor rotatorilor sunt di&erite de
rupturile
degenerati(e ce pot aparea la pacientii in (arsta. In alcatuirea programului
terapeutic
pentru acest tip de leziune, trebuie luati in consideratie o serie de &actori unici
asociati cu
traumatismele accidentale ale co&ei rotatorilor.
Prezentare clinica
- simptomele leziunilor ca&ei rotatorilor &ie ca sunt rezultatul unui mecanism
macro sau
microtraumatic include K durere ,limitarea mobilitatii ,scaderea &ortei musculare.
- durerea poate &i localizata anterior, superior si lateral la ni(elul articulatiei
umarului.
Pacientii cu in&lamatia acuta a ca&ei prezinta o durere intermitenta la acti(itati ce
includ
miscari de o(er'ead
Pacientii cu in&lamatia cronica a ca&ei prezinta o durere moderata dar continua la
acti(itati
ce includ miscari de o(er'ead
Pacientii care prezinta dureri localizate in regiunea deltoidiana accentuata
nocturn si
incapacitatea de a mentine acti( umarul ridicat pasi( la %" pot &i diagnosticati cu
rupturi ale
ca&ei rotatorilor.
>imitarea mobilitatii si scaderea &ortei musculare pot &i rezultatul durerii sau a
rupturilor
partiale sau totate ale ca&ei.
. (arietate de mane(re sunt &olosite pentru a e(alua durerea ,&orta musculara si
stabilitatea
umarului
* Testarea subscapularului Kpacientul e$ecuta o rotatie e$terna in spatele
corpului cu
cotul &lectat, apoi incearca sa incline corpul in &ata in timp ce testatorul opune
rezistenta
mentinand cotul &lectat. Incapacitatea de a se indeparta de testator indica leziuni
subscapulare.
* Testarea supraspinosului K pacientul abduce bratul %" si il roteaza intern
as&el incat degetul mare este orientat in )os.Incapacitatea de a rezista &ortei
aplicate de testator demonstreza leziuni izolate ale supraspinosului
* testarea in8raspinosului si rotundului 6ic B sunt e$aminate impreuna K
pacientul cu
*S &lectate la %" coatele lipite de corp.+aca pacientul nu poate sa opuna
rezistenta la rot e$terna este anormal.
(onsiderarii ale pro$ramului de recuperare
Traumatismele coi&ului rotatorilor rotatorilor pot include/ intinderea acuta a
coi&ului
rotatorilor, ruptura partiala, ruptura totala, conditii postoperatorii. +esi rupturile
coi&ului
rotatorilor rotatorilor sunt mai des intalnite la atletii in (arsta, ele se pot instala si
la copiii
sau adolescentii care incep practicarea unei acti(itati sporti(e si o des&asoara la
un ni(el
crescut de intensitate.
Rupturile partiale sau totale ale coi&ului rotatorilor rotatorilor sunt determinate
de
traumatismele accidentale cum ar &i sublu$atiile sau caderile pe membrul
superior in pozitie
de rotatie e$terna, c'iar daca starea tendonului este buna sau prezinta modi&icari
asimptomatice minore, sau pot &i urmarea aplicarii unui stres repetiti( pe o
perioada lunga
de timp. Aceste conditii sunt asociate in special cu acti(itatile sporti(e ce
necesita miscarea
de 7o(er'ead8 in care unitatile musculotendinoase au &ost supuse unui stress
cronic cu
a&ectarea &ibrelor.
Rupturile coi&ului rotatorilor necesita inter(entie c'irurgicala, initierea, durata si
progresul
procesului de recuperare depinzand de marimea rupturii, de gradul de integritate
al
deltoidului si de (arsta pacientului.
. orteza e$terna sau un banda) de abductie trebuie aplicat imediat dupa operatie
si
mentinut apro$imati( 6 saptamani. +upa 4-!" zile de imobilizare, miscari pasi(e
si acti(e
asistate, moderate pot &i posibile.
E$ercitiile initile includ pendulari, ele(atii pasi(e si acti(e asistate si rotatii
interne.
*obilizarile articulare 0gradul I si II1 pentru reducerea durerii pot &i &olosite.
Rotatiile interne
si e$terne acti(e (or &i e$ecutate cu cotul in e$tensie. Se (a utiliza pozitia de
decubit lateral
pentru e$ecutia e$ercitiilor cu rezistenta manuala a rotatorilor scapulari.
*iscarile
articulatiilor distal cum ar &i &le$ia si e$tensia cotului si pumnului si miscarile de
strangere a
mingii, ar trebui e$ecutate pentru a minimiza atro&ia musc'ilor din acesta
regiune.
>a s&arsitul primelor trei saptamani postoperator pot &i introduce e$ercitii de
rotatie interna
si e$terna cu banda elastica sau cu rezistenta manuala si stabilizari ritmice cu
bratul in
&le$ie de !""o- !"o.
*omentul inceperii e$ercitiilor acti(e depinde de marimea rupturii si de tipul de
operatie
&olosit, dar perioada apro$imati(a de initiere a acestor e$ercitii este la 6-2
saptamani
postoperator.
In aceasta perioada pot incepe mobilizarile articulare pentru imbunatatirea
mobilitatii,
miscarile acti(e in plan scapular si e$ercitii izometrice la di&erite pozitii ale
bratului, &ara
aparitia durerii. E$ercitiile cu rezistenta 0banda elastica1 pentru musc'ii coi&ului
rotatorilor
rotatorilor, cu bratul de aceeasi parte a corpului, pot continua. +aca stabilitatea
scapulara
este adec(ata, miscari usoare de rotatie e$terna si interna cu bratul in abductie la
%"o si
e$ercitiile cu rezistenta pentru musc'ii biceps si triceps se (or introduce in
program.
E$tensiile antigra(itationale ale umarului si e$ercitiile de stabilizare
scapulo'umerala cu
sustinerea propriei greutati sunt optime in acest moment.
In saptamanile !"-!, pacientul ar trebui sa e$ecute miscarile cu amplitudine
ma$ima. Sunt
permise e$ercitii de stretc'ing din atarnat, rotatiile interna si e$terna din decubit
lateral cu
greutati usoare si numar mare de repetari si e$ercitii izo;inetice in plan scapular.
Te'nicile
de &acilitare neuromusculara propriocepti(a cu rezistenta pot &i deasemenea
utilizate.
+upa ! saptamani &orta stabilizatorilor scapulari trebuie sa &ie su&icient de mare
pentru a
realiza controlul scapulei in abductii mai mari de 6"o, iar umarul ar trebui sa &ie
capabil sa
tolereze un program mai agresi( de toni&iere. In aceasta &aza a programului
terapeutic ar
44
trebui introduce miscarile cu rezistenta pe diagonala si e$ercitiile pliometrice cu
mingea
medicinala.
In saptamanile !5-!2 miscarile de rotatie cu rezistenta cu bratul in abductie la
%"o precum
si e$ercitiile cu rezistenta mare, pentru toate grupele musculare ale umarului,
(or trebui
introduse in program Spre s&arsitul acestei perioade pot incepe acti(itatile
&unctionale, daca
pacientul e$ecuta miscarile &ara durere, gradul de &orta al musc'ilor umarului
este normal si
sincronizarea miscarii scapulo'umerale este normala. In saptamanile !- 6,
pacientul
trebuie sa &ie apt pentru intoarcerea la acti(itatea sporti(a.
+i&erenta intre tratamentul de recuperare conser(ator si tratamentul urmat in
urma unei
inter(entii c'irurgicale, in cazul leziunilor coi&ului rotatorilor rotatorilor, consta
in aplicarea
tratamentului initial si realizarea progresiei pe parcursul programului terapeutic.
In cazul
tratamentului conser(ator, in&lamatia ce insoteste traumatismul (a trebui tratata
initial prin
modalitati si acti(itati di&erite de cele urmate intr-un tratament postc'irurgical.
E$ercitiile
izometrice pot &i introduse mai de(reme in programul terapeutic iar miscarile
acti(e pot &i
initiate mai repede, atata timp cat umarul ramane nedureros si &orta scapulara
este
su&icienta pentru a mentine stabilitatea scapulei in timpul miscarilor e$ecutate de
umar .
*iscarile de rotatie interna si e$terna in plan scapular si abductiile la %"o pot &i
e$ecutate
mai de(reme, daca stabiliatea scapulara este mentinuta. E$ercitiile rezisti(e
e$ecutate cu
numar mare de repetari si rezistenta mica, progreseaza spre o rezistenta mai
mare odata cu
imbunatatirea controlului scapular si gleno'umeral.
Trata6entul tendinitei ca8ei rotatorilor
Tratamentul conser(ati( 0nonoperati(1 da rezultate bune atat in tratarea
in&lamatiei cronica
cat si acute
FA)A #
- reducerea in&lamatiei
- imbunatatirea mobilitatii
Reducerea in&lamatiei Kcrioterapie ?tratament pe termen scurt antiin&lamator
nesteroid
Articulatia glenoida poate &i mobilizata prin miscari passi(e si acti(e asistate
.Arcul de
miscare 0&le$ie Ke$tensie1 poate &i imbunatatit daca durerea permite
Stretc'ing usor precedat de aplicarea caldurii locale sau ultrasunet K add
membrului in &ata
corpului ?rot int 0 sporti(ii care &olosesc miscarea de o(er'ead au mai dez(oltata
miscarea
de rot e$t decat cea de rot int , de aceea se insista pe imbunatatirea rot int 1
FA)A ##
-obiecti(ul principal este obtinerea mobilitatii
articulare pe toata amplituninea de miscare insotite
de dureri usoare
- se &ac e$ercitii izometrice progresi(e care includ
musc'ii / stabilizatorii scapulei, trapezul ridicator al
scapulei ,romboidul mare si mic si dintatul anterior
.Toni&ierea stabilizatorilor umarului poate sa re&aca
miscarea corecta scapulo'umerala
FA)A ###
- cresterea &ortei ca&ei rotatorilor, deltoiduluisi
stabilizatorilor scapulari pentru a stabiliza capul
'umeral in glenoida si pentru a pre(enii sindromul
de impingement
se initiaza e$ercitii cu greutati usoare si cu benzi
elastice .
+atorita &aptului ca musc'ii ca&ei rotatorilor sunt
mici pentru toni&ierea lor este important sa nu se
&oloseasca greutati prea mari ,miscarea se e$ecuta lent si cu control ridicat.
Se creste in special &orta supraspinosului 0 abd nu mai mare de %" pentru a
pre(eni
reinstalarea leziunii1 abd?rot e$t
-e$ercitii in lant ;inetic inc'is 0 roaba , mers in maini trunc'iul spri)init pe
o minge mare
-e$ercitii pliometrice si e$ercitii speci&ice acti(itatii sporti(e insotite de
antrenamentul
izo;inetic e$centric si concentric.
testarea subscapularului
ST"DI" DE CA/
Un aruncator de baseball in (arsta de !2 ani a cu instabilitate 'umerala, a su&erit
o inter(entie c'irurgicala de reconstructie a capsule gleno'umerale, in urma cu o
saptamana.
.rtopedul doreste ca pacientul sa inceapa sedinte de tratament astazi. Umarul
pacientului este ortezat, bratul &iind sustinut in abductie partiala si rotatie
interna. *iscarile pasi(e
masoara 2"o in &le$ie, 2"o in abductie si -!"o in rotatie interna. >a palpare se
simpte o
tensionare in zona proeminenta a supraspinosului iar trapezul superior si
ridicatorul scapulei
sunt sensibili si tensionati.
#ntrebari
4. Ce va include sedinta de trata6ent de astazi 7
5. 8era*i pacientului o descriere detaliata a pro&ra6ului
de recuperare cu o esti6are aproxi6ativa a ti6pului care va trebui sa treca
pana
la intoarcerea sa la activitatea sportiva
(. Descrie pro&resia pro&ra6ului de aruncari
Tendinitele bicepsului pot insoti sindromul antementionat. Pot &i e(identiate
prin
palparea tendonului sau prin testul :ergason ce se realizeaza cu cotul &lectat la
%" de grade.
E$aminatorul opune rezistenta supinatiei antebratului. +urerea aparuta la ni(elul
santului
intertubercular sugereaza o tendinita bicipitala. Alte tendinite pot apare la
ni(elul
tendoanelor musc'ilor supraspinos, deltoid alcatuind asa numitul sindrom al
umarului
dureros ce apare la inotatori.
,ursitele subacromiale<subdeltoidiene pot apare asociat cu patologia tendonului
supraspinosului.
Tendinita bicipitala
cauze - &le$ibiliate musculara scazuta
- te'nica gresita a miscarii de &le$ie a umarului
Semne si simptome
- durere in regiunea anterioara a umarului care ocazional radiaza descendent
spre cot
.Sunt descrise 4 stadii ale durerii / durerea este prezenta doar la s&arsitul
acti(itatii, durerea
poate &i prezenta la inceputul acti(itatii ,dispare pe parcurs pentru a reapare dupa
incetarea
acti(itatii,dar &ara a determina limitarea acesteia In urmatorul stadiu apare la
inceputul
acti(itatii ,persista in timpul si dupa incetarea acesteia ?restrictionarea acti(itatii
In ultimul
stadiu durerea este prezenta pe parcursul intregii acti(itati zilnice
- in&lamatia tendonului si a paratendonului.
- limitarea miscarilor acti(e
-durere si discon&ort la ni(elul articulatiei cotului la scris
E$amenul &izic K sensibilitate la palparea capatului lung al tendonului in santul
bicipital,
pacientul cu membrul superior in rotatie e$terna !" grade. *iscarile acti(e de
&le$ie,
abductie si rotatie interna ale umarului intensi&ica durerea
- in&lamatia tendonului bicipital , a&ecteaza miscarile acti(e ale umarului si poate
&i
diagnosticata prin semnul lui Mergason si Speed test
Mergason test K pacientul in sezand cotul la %" e$ecuta miscarea de supinatie in
timp ce ;t
opune rezistenta cu o mana iar cu cealalta palpeaza tendonul bicipital in santul
'umerusului
Speed test K rezistenta din partea ;t la miscarea de &le$ie a antebratului .
tendonul bicipital se testeaza mai usor cu bratul in rot e$t la 6" si degetul mare
abd.
(onsideratii ale pro$ramului de recuperare'
Cel mai comun traumatism in care este implicat tendonul bicipital este tendinita
bicipitala.
Rupturile, dislocatiile, sublu$atiile pot deasemene aparea la acest ni(el.
Tendinita bicipitala
a&ecteaza in primul rand capatul lung al bicepsului, &iind in general a&ectiunea
secundara
instabilitatii umarului, impingementului, patologiilor coi&ului rotatorilor
rotatorilor sau altor
in&lamatii ale umarului. Pacientii raparteaza sensibilitate in zona incizurii
bicipitale.
Ruptura tendonului bicipital este adesea asociata cu patologii alecoi&ului
rotatorilor
rotatorilor, a(and o incidenta crescuta in randul sporti(ilor cu (arsta medie.
*ecanismul de
producere a acestei leziuni este adesea o contractie musculara brusca aparuta in
timp ce
musc'iul este tensionat .
Ropturile complete pot e(identia un musc'i 7PopeGe8 in timp ce rupturile
partiale nu sunt
atat de e(idente. Semnele imediate sunt durere, spasm muscular si edem. In
cazul
pacientilor tineri ce au su&erit o ruptura a capului lung al bicepsului procedura
c'irurgicala
este indicata. In cazul sporti(ilor mai in (arsta acelasi tip de leziune poate sau nu
necesita
inter(entia c'irurgicala, deoarece capatul lung al bicepsului asigura stabilitatea
gleno'umerala, repararea c'irugicala este mai importanta la populatia
tanara mai acti(a.
recuperea tendinitei bicipitale
In cazul tendinitei bicipitale sunt rare cazurile cand se a)unge la operatie
0 ruptura
tendonului 1
obiecti(ele de baza ale programului de recuperare sunt /
- imbunatatirea elasticitatii tendonului bicipital
- cresterea treptata a miscarilor acti(e &ara durere
-indata ce durerea a mai scazut in intensitate K e$ercitii Codman
- stretc'ing dupa &aza acuta se incepe cu miscari usoare care se mentin !" sec si
se repeta
de 6 ori stretc'ingul se e$ecuta pe miscari de rot ,&le$ie , pe biceps ,triceps
- toni&iere la ni(elul musculaturii umarului si a bratului,.
Tratamentul de recuperare trebuie sa includa si coi&ul rotatorilor intrucat
patologia
bicepsului este adesea asociata cu patologia coi&ului rotatorilor rotatorilor.
Controlul durerii
si al edemului este obiecti(ul initial al programului, in acest sens &olosindu-se
medicatie
antiin&lamatorie si odi'na. Repausul segmentar (a &i insotit de miscari acti(e
asistate.
Progresia e$ercitiilor teraputice se (a realiza in &unctie de tolerant pacientului,
incluzand
e$ercitii de crestere a &ortei musculare si e$ercitii de &le$ie si supinatie a cotului.
ST"DI" DE CA/
In urma cu trei zile un gimnast in (arst de ! de ani a su&erit o rupture a
tendonului bicipital, in timp ce e$ersa la inele. In acest moment este pregatit
pentru a incepe
programul de recuperare. Pacientul prezinta ec'imoze in zona distala a bratului
si pe
antebrat. Nona este edematoasa si musc'iul biceps se simpte cantractat ca
urmare a
spasmului muscular.
*iscarile posibile in articulatia cotului sunt / -!5o e$tensie si !"o &le$ie.
miscarea pasi(e de supinatie pe toata amplitudinea este posibila insa supinatia
acti(a este
45o. 3le$ia cotului este #?<5 si insotita de durere. In sezonul trecut pacientul a
prezentat o
durere constanta a cotului moti( pentru care a trebuit sa intrerupa acti(itatea
sporti(a timp
de o luna. In sezonul actual durerea a scazut in intensitate, &iind tolerabila.
Pacientul nu a
su&erit leziuni anterioare ale gatului dar il simpte imobil.
#ntrebari
4. Ce va include pri6a sedinta de trata6ent si care vor 8i obiectivele
acesteia7
5. Ce alte zone ar 6ai trebui investi&ate ininte de a incepe pro&ra6ul
terapeutic7
(. Cand te astepti ca pacientul sa obtina 6iscarile 6axi6e ale cotului7
,. Cand vei incepe exercitiile de crestere a 8ortei 6uscular si ce va include
pri6a
sapta6ana de trata6ent7
ST"DI" DE CA/
In urma cu trei zile un gimnast in (arst de ! de ani a su&erit o rupture a
tendonului bicipital, in timp ce e$ersa la inele. In acest moment este pregatit
pentru a incepe
programul de recuperare. Pacientul prezinta ec'imoze in zona distala a bratului
si pe
antebrat. Nona este edematoasa si musc'iul biceps se simpte cantractat ca
urmare a
spasmului muscular.
*iscarile posibile in articulatia cotului sunt / -!5o e$tensie si !"o &le$ie.
miscarea pasi(e de supinatie pe toata amplitudinea este posibila insa supinatia
acti(a este
45o. 3le$ia cotului este #?<5 si insotita de durere. In sezonul trecut pacientul a
prezentat o
durere constanta a cotului moti( pentru care a trebuit sa intrerupa acti(itatea
sporti(a timp
. articulatie care prezinta mai mult decLt o perec'e de supra&ete articulare Ln
contact se
numeste articulatie compusa. E$emplul reprezentati( Ln acest caz este acela al
articulatiei
cotuluiO Ln cazul acestei articulatii capatul distal al 'umerusului prezinta doua
supra&ete
con(e$e distincte, capitulum si troc'lea, care se con)uga cu doua supra&ete
distincte de pe
radius, respecti( ulanO mai mult, o supra&ata con(e$a a capului radiusului
articuleaza cu o
supra&ata a ulnei, &ormLnd articulatia radio-ulnara superioara. Pn acest &el iau
nastere trei
articulatii simple, care sunt Lnglobate Ln aceeasi capsula articulara.
Anato6ia cotului
Articulatia cotului este &ormata din # oase / *umerusul+ radiusul si ulna
# articulatii / 9u6eroradiala, 9u6eroulnara
0tro'lea 'umerusului se articuleaza cu olecranul de&inind planul de &le$ie-
e$tensie1 si
radioulnara 0 permite miscari de pronatie-supinatie1
Stabilizatorii dinamici ai cotului /
!. complexul flexori-pronatori 0toti acesti musc'i au origine pe epicondilul
medial1.
- &le$orul radial al carpului
- &le$. super&icial al degetelor
- &le$. ulnar al carpului
- rutundul pronator
. complexul extonsori- pronatori(origine pe epicondilul lateral1
- e$t. ulnar al carpului
- e$t. comun al degetelor
- e$t. radial scurt al carpului
- bra'ioradialul
- supinatorul
- musc'ii &le$ori ai cotului - bicepsul brac'ial
- bra'ialul ant
- musc'ii e$tensori ai cotului - tricepsul bra'ial
- anconeul
Stabilizatorii statici ai cotului - ligam laterale
- ligam colateral ulnar - limiteaza misc de e$t a cotului
- ligam colateral radial-
- ligam inelar
- ligam patrat-limiteaza miscarea de supinatie
5%
Traumatismele cotului pot &i urmarea &ie a unui traumatism direct
0macrotrauma 1 &ie a unui
traumatism direct asupra tesuturilor moi care au de(enit sensibile in urma
suprasolicitarilor,
&ie pot &i rezultate in urma unor microtraumatisme repetate 0cronice1.
+eoarece , articulatia cotului este o articulatie stabila, este necesar un trumatism
direct si
intens pentru a se a)unge la &racturi sau dislocari.
Ruptura ligamentului colateral anterior poate aparea la miscarea de aruncare
numai daca
ligamentele sunt de)a slabite in urma suprasolicitarilor.
Articulatia radiocapitelara asigura o anumita stabilitate la stresul in (alg dar
totusi &ara un
ligamentului colateral anterior puternic articulatia s-ar disloca in lateral la un
stres in (algus,
acesta &iind ligamentul stabilizator cel mai important al cotului si mai bine
dez(oltat decat
cel lateral.
Stabilitatea crescuta permite ridicarea obiectelor mari , actiune in care cotul este
supus mai
degraba unui stres in (alg decat in (ar.
Stabilitatea cotului impotri(a stresului in (arus este asigurata de tendoanele
e$tensorilor
care au origine pe epicondilul lateral.
Traumatismele acute K pot aparea in urma unor cazaturi cu spri)in in mana
respecti(a. +aca
cotul este in usoara &le$ie se poate instala dislocarea postlaterala,iar daca este in
e$tensie,
&orta se transmite ascendent spre radius putand cauza o &ractura a capului radial
sau a
capitulului.
3ortele (arus sau (algus in timpul impactului pot duce la &racturi ale structurii
condiliene si
supracondiliene mai ales la copii.
Traumatismele directe asupra cotului pot duce cel mai probabil la &ractura
olecranului.
Cauzele cele mai &rec(ente ce &a(orizeaza suprasolicitarea / suprasolicitare
e$centrica a
e$tensorilor antebratului 0cotul tenismenului1 sau (algus stres la miscarea de
aruncare
0suprasolicitarea tendoanelor &le$orilor ,ruptura AC>1
>a ni(elul articulatiei cotului traumatologia sporti(a mai &rec(enta include/
- entorse 0gimnastica, lupte, 'andbal1O acestea sunt &rec(ent de gradul sau #,
complicLndu-se cu &ibroze sau osteo&itoze periarticulare. +in acest moti( se
recomanda
imobilizarea redusa, ma$im !4-! zile, cu cotul Ln &le$ie la %", asociat cu
miscari pasi(e
de &le$ie-e$tensie si ionizari cu no(ocaina.
- lu$atiile se pot produce prin cadere directa sauLn mLna, cu cotulLn
'ipere$tensieO mai
&rec(ente sunt lu$atiile posterioare.
- &racturi supracondiliene cu deplasareO ec'imoza liniara trans(ersala pe &ata
anterioaraa
cotului semni&ica o &ractura supracondiliana
- bursita olecranianaO
- 'emartroza, 'idrartrozaO
- tendinite Tendonul e$tensorului inelarului (olei, basc'et, 'andbal, portari
&otbalO
inter(entie c'irurgicala, imobilizare #" de zile
-epicondilite si mioentezite 0dureri la apasare pe insertiile musculare1. . &orma
particulara
este epicondilita 'umerala 0cotul dureros al )ucatorilor de tenis de cLmp1.
Aceasta a&ectiune
este cauzata de actiunea brusca si (iolenta a musc'ilor supinatori ai antebratului
asupra
insertiilor epicondiliene. Ln stadiul incipient produce entezita, iar Ln cel tardi( se
complica
cu periostita si a&ectarea secundara a tesutului osos suba)acent &ie sub &orma
distructi(a
0necroza aseptica1, &ie sub &orma producti(a 0osteo&itoza 'eterotropa1.
A&ectiunea se
caracterizeaza prin aparitia unor dureri intense la ni(elul articulatiei cotului
0regiune superoe$terna1
accentuate de supinatie. E$amenul radiologic este de obicei negati(.
Tratamentul
include antialgice, tro&ostimulente, antiin&lamatorii, aplicatii locale cu unguente
cu enzime
proteolitice, curenti diadinamici.
-artroze 0gimnasti1 ca a&ectiuni cronice posttraumatice. Pn cazul acestor a&ectiuni
tratamentul este mai ales pre(enti(, cu tratarea corecta a &racturilor si lu$atiilor
ce pot
de(ia a$ele biomecaniceale articulatiilor
- contuzia ner(ului cubital.
EPIC$DILITA LATERALA < CT"L TE$IS!E$"L"I =
Este rezultatul unor microtraumatisme repetate la ni(elul tendoanelor
e$tensorilor
antebratului si se intalneste in special la )ucatorii de tenis de camp.
#actori predispozanti
- te'nica gresita care duce la incarcare e$cesi(a la ni(elul grupul de e$tensori ai
antebratului
- strangerea rac'etei prea tare in timpul miscarii de lo(ire a mingii
- musculatura slab toni&iata la ni(elul antebratului
- te'nica incorecta la ser(iciul mingii
- &olosirea unei rac'ete prea grea sau prea mare
Acesti &actori pot determina &orta e$cesi(a la ni(elul e$tensorilor antebratului
ducand la microtraume repetiti(e si in&lamatie.
Se6ne si si6pto6e
- durere in zona epicondilului lateral
- scaderea &ortei musculare la ni(elul antebratului
- di&icultate la prinderea si strangerea obiectelor
- durere la intinderea tendoanelor e$tensoare ale antebr si la &le$ia pasi(a a
pumnului
+urerea apare si se intensi&ica gradual / initial poate aparea numai dupa acti(itati
intense ulterior poate aparea la inceputul e&ortului ,dispare in timpul acestuia dar
reapare dupa terminarea e&ortului. In &inal poate aparea la orice acti(itate
cotidiana si c'iar in repaus total.
E$tensia pumnului pentru epicondilita laterala si &le$ia pentru cea mediala sunt
dureroase .Este localizata la ni(elul epicondilului dar daca ramane netratata se
poate e$tinde la toti
musc'ii antebratului, miscarile de pronatie si supinatie de(enind si ele dureroase
,scazand abilitatea de a apuca si strange obiecte in mana .
+urerea scade mobilitatea articuatia radiocubitale in special cand e asociata cu
e$tensia cotului.
Reabilitare K ca si in alte cazuri de tendinita primul pas al recuperarii este
reprezentat de depistarea si eliminarea cauzei aparitiei acesteia scazand as&el
riscul recidi(ei.
FA)A # - scaderea in&lamatiei si durerii
- electroterapie Kiopno&oreza ,ultrasunet O&ono&oreza
- masa)ul0 cross &riction massa)1 tesuturilor moi din aria epicondiliara pentru
imbunatatirea
circulatiei locale ast&el / se aplica presiuni cu degetul mare in zona sensibila
mobilizand
tesuturile moi peste planul osos perpendicular pe directia &ibrelor musculare pe o
arie de !-
cm .
- e$ercitii pentru umar si trunc'i
- izometrie usoara daca tendonul este in&lamat si nu permite mobilizari
- miscari pasi(e in limitele nedureroase,iar presiunea mainii mobilizatorului cat
mai aproape
de articulatie
- medicatie
FA)A ##
- imbunatatirea &le$ibilitatii , cresterea mobilitatii articulare
- stretc'ing 0 acti( sau assistat 1
- &le$ie,e$t cotului, articulatiei radiocubitale si degetelor, pronatie, supinatie
stretc'ingul acti( actioneaza atat asupra articulatiei cat si asupra musculaturii
- e$ercitiile de toni&iere - se incep e$ercitii cu rezistenta manuala, cu greutati
usoare sau cu
terabandul, progresand apoi spre greutati mai mari 0e$ercitii e$centrice1
initial e$rcitiile incep in planul perpendicular pe planul scapulei apoi pe
diagonala
- e$ercitii in lant ;inetic inc'is
FA)A ###
- in &aza &inala a recuperarii - e$ercitii pliometrice care pregatesc sporti(ul prin
miscari
&unctionale pentru reintoarcerea la acti(itatea sporti(e
- se incepe cu e$ercitii usoare de pliometrie apoi se creste (iteza de e$ecutie si
rezistenta in
&unctie de capacitatea zonei lezate de a suporta din ce in ce mai mult stres
- miscarile izo;inetice trebuie sa &ie cat mai apropiate de acti(itatea sporti(a
Cresterea progresi(a a intensitatii nu trebuie sa &ie mai &rec(enta de o data la #
zile,
modi&icandu-se intensitatea unui singur parametru o data.
-orteza 0nu elastica 1 poate asista miscarea in timpul programului de e$ercitii
rolul acesteia
&iind reducerea acti(itatii e$tensorilor si distributia stresului aplicat la ni(elul
tendoanelor
e$tensoare
- orteza trebuie purtata atat in timpul programului de recuperare cat si dupa
inceperea
acti(itatii sporti(e
Patolo&ia sI recuperarea 6e6brului in8erior Cn sport
C. nExa6enul clinic al articulatiei &enunc9iului) aspecte patolo&ice Cn
practica
sportiva
nE$amenul sporti(ului traumatizat a inclus urmatoarele aspecte/ locul unde a
a(ut loc
accidentul 0pe strada, la antrenament, Ln competitie1, 6ecanis6ul de producere
0cadere, lo(ire de catre ad(ersar etc.1, 6o6entul cLnd a sur(enit.
nPentru stabilirea diagnosticului comple$ s-a a(ut Ln (edere/
!. +iagnosticul poziti( si di&erential al tipului de leziune 0macro si
microtraumatism,
a&ectiune cronica sau 'iper&unctionala1. Acestea se stabilesc atLt pebaza unor
elemente
clinice, cLt mai ales pe baza unor e$amene de laborator clinic.
. +iagnosticul di&erential al &ormei anatomoclinice si al &actorilor
etiopatogenici asociati prezinta o mare importanta precizLnd nu numai gradul,
dar si &elul tesutului
anatomic interesat si conte$tul &actorilor predispozanti, &a(orizanti sau
declansanti. +e
e$emplu, la un diagnostic de ruptura &ibrilara se poate adauga/ pe &ond de
circulatie
peri&erica de&icitara, daca s-a constatat anterior aceasta, sau pe &ond de astenie
post(irala.
#. +iagnosticul &azei e(oluti(e Ln care s-a prezentat traumatizatul poate
surprinde
leziuni Ln &aza incipienta catabolica sau Ln &aza tardi(a anabolica. +eterminarea
acestei
&aze e(oluti(e are repercusiuni capitale Ln orientarea tratamentului, ea bazLndu-
se, Ln
special, pe (aloarea raportului albumine-globuline determinate electro&oretic, cLt
si pe alte
date clinice.
4. +iagnosticul 0stabilirea1 gradului de antrenament si al potentialului biologic
de moment al aporti(ului se &ace pe baza concluziilor unor in(estigatii cardio-
(asculare speci&ic sporti(e 0testul *artinet, Ru&&ier, >etuno(, Astrand s.a.1 si a
rezultatelor sporti(e din ultimul
timp. Concluziile, partial, au o (aloare deosebita Ln aprecierea e(olutiei
a&ectiunii, a
recuperarii &unctionale a cazului si a reintegrarii lui Ln procesul de pregatire
sporti(a.
nE&ectuarea unui diagnostic comple$ prezinta o (aloare deosebita nu numai
pentru
in(entarierea e$acta a leziunilor si a &actorilor care le-au produs, ci ea permite si
aprecierea
&actorilor biologici pe care contam Ln recuperarea cazurilor. ,azati pe un ast&el
de
diagnostic, putem e&ectua un tratament comple$, speci&ic si di&erentiat, care sa
dea o
e&icacitate, cu reducerea corespunzatoare a timpului de (indecare.
+in pacate posibilitatile si accesibilitatea mi)loacelor terapeutice mentionate
anterior
trebuie corelate cu mi)loacele disponibile, ceea ce o&era mai putine directii de
cercetare Ln
comparatie cu cele teoretic posibile.
Genunc'iul constituie cea mai &rec(ent traumatizata articulatie a corpului
omenesc. Pn
cadrul e$aminarii traumatismelor de genunc'i anamne,a (a pune accent pe
mecanismul
traumatismului ca si pe acuzele subiecti(e.
*arirea de (olum a articulatiei la 4-6 ore dupa traumatism semni&ica aparitia
*emartro,ei Ln leziuni ligamentare importante sau &racturi.
E$aminarea articulatiei genunc'iului se realizeaza Lntotdeauna cu pacientul Ln
decubit
dorsal si rela$at. Se Lncepe cu partea lezata si se realizeaza comparati( cu
genunc'iul
sanatos
-a inspectie se obser(a prezenta ec'imozelor, edemului,a oricarei de&ormari sau
pozitii
ne&iziologice. Se (a (eri&ica pulsul la artera pedioasa, &unctia senziti(a si
motorie. +aca este
posibil se (a realiza e(aluarea mersului.
-a palpare se (a urmari consistenta regiunii, testarea la$itatii articulare Ln plan
anterior,
posterior, lateral si medial 0pentru ligamentele Lncrucisate anterior siposterior,
colaterale
mediale si laterale1. Testarea se (a realiza comparati( cu genunc'iul de partea
opusa.
+esc'iderea laterala se e$amineaza cu genunc'iul Ln e$tensie si Ln &le$ie de #",
pentru a
putea recunoaste c'iar instabilitatile mediale sau laterale usoare. CLnd este
posibila o
desc'idere mai mare de #-5grade, este probabila instabilitatea.
+intre testele de mobilitate anormala mentionam/
nTestul pentru li$amentele colaterale - sporti(ul se gaseste Ln supinatie cu
ambele
membre in&erioare e$tinse. Pentru ligamentul colateral medial se &i$eaza glezna
de catre
;inetoterapeut cu o mLna, Ln timp ce cealalta se plaseaza pe &ata lateroin&erioara
a
coapseiO se Lmpinge medial, LncercLnd si abductia membrului in&erior de catre
pacient.
*iscarea este limitata.
nTestul anteroposterior .sertar/ in(estig'eaza integritatea ligamentelor
Lncrucisate.
Sporti(ul &le$eaza gamba, Ln timp ce ;inetoterapeutul plaseaza ambele mLini
Lncon)urand
articulatia genunc'iului 0policele alaturate pe tuberozitatea tibiei si restul
degetelor Ln
spatiul popliteu1 realizLnd usoare miscari anterioare si posterioare.
nTestul rotatiei tibiale se realizeaza cu sporti(ul Ln pozitiede supinatie cu
membrul
in&erior &le$at. Jinetoterapeutul plaseaza o mLna pe patela,acoperind articulatia
genunc'iului, cealalta mLna se plaseaza pe glezna. Se realizeaza miscari de
rotatie, cu
mare atentie la cracmente, durere.
n0asurarea atrofiei musculare se realizeaza cu a)utorul bandei metrice,
masurLnd
circum&erinta coapselor bilateral.
n1emnul de rotula care dansea,a se Lnregistreaza Ln caz de re(atsat lic'idian
sau 'emartroza recenta. Se prinde cu degete recesul suprapatelar, apoi se
e$ercita o presiune usoara pe rotulaO se percepe o rezistenta &luctuenta.
Patolo&ia &enunc9iului la sporti(i include/
(ontu,ii musculare 0(ast medial1 cu semne de entorsa. Se recomanda
recuperare -9 zile prin masa), termoterapie.
Entorsele si luxatiile de genunc'i Lmbraca tabloul clinic speci&ic si celorlalte
localizari, asa cum s-aaratat Ln partea generala.
-a ni2elul patelei pot a(ea loc dislocari, &racturi sau condromalacia patelei.
>u$atia patelei
are loc de regula Ln cazul unui traumatism sur(enit Ln &le$ie medie a
genunc'iului, cu gamba &i$ata catre lateral. Clinic genunc'iul este Ln &le$ie
usoara, de&ormat, nu poate &ace e$tensia. Se (a realiza e$amen radiologic pentru
e$cluderea unei &racturi. Tratamrntul consta Ln reducere, punctie Ln cazul
'emartrozei, imobilizare gipsata -# saptamLni.
3ractura de rotula apare &rec(ent prin mecanism direct, diagnosticul di&erential
se realizeaza prin e$amen radiologic. Imobilizare gipsata se mentine 4-6
saptamLni.
-e,iunile traumatice capsulo3li$amentare pot Lmbraca mai multe &orme/
- Lntinderi -&ara pierderea stabilitatii
- &isuri partiale - Ln entorse
- rupturi - cu Lntreruperea completa a continuitatii Ln entorsele gra(e.
-e,iunile de menisc
Asa cum s-a precizat Ln prima parte meniscurile sunt &ormatiuni
&ibrocartilaginoase care se
interpun intre condilii &emurali si platourile &ibulare.
Condilul &emural intern, &iind mai coborLat decat cel e$tern in medie cu 4-5 mm,
suprasolicitarea acestuia e$plicaLnd &rec(enta de 4 ori mai mare a leziunilor
meniscului
intern. *a)oritatea rupturilor meniscurilor interne se produc in urma unei &orte
interne care
impune genunc'iului semia&ectat o miscare de e$tensie brusca cu rotatie interna.
3actorii
predispozanti includ/ de&ormatii congenitale si pree$istenta unui proces
reumatismal
degenerati(, )ocul dur al ad(ersarilor, supra&ete de )oc necorespunzatoare,
e$ecutii te'nice
incorecte. +iagnosticul se precizeaza pe baza urmatoarelor semne/
-bloca) articular repetat
-'idartroza persistenta, mai accentuata dupa e&ort &izic
-'ipotro&ia si 'ipotonia musculaturii anterioara a coapsei 0c(adriceps1
-durere la ni(elul meniscului interesat.
E$amenul clinic al genunc'iului poate depista unele semne, Ln special dureroase,
care poarta numele autorilor care l-au conceput.
Se6nele de leziune ale 6eniscului intern/
- 1emnul 4udar 35ean sau strigatul de durere al meniscului consta din durerea
(ie produsa de 'ipere$tensia bruscaa genunc'iului, policele palpLnd cornul
anterior al
meniscului intern.
- 1emnul 6o*ler/ genunc'iul Ln 'ipere$tensie si &ortat Ln (arus pro(oaca durere.
- 1emnul 0ac 0urra7/ pro(ocarea durerii prin e$tensia si rotarea interna a
gambei.
- 1emnul 1teimann #:aparitia durerii la &le$ia si rotatia e$ternaa gambei.
Pentru leziunea cornului posterior al meniscului intern e$ista Ln plus urmatoarele
semne/
3 1emnul lui &a7r/ sporti(ul sezLnd turceste, cu picioarele sub &esele opuse, are
dureri Ln
regiunea posterioara a genunc'iului lezat, mai ales daca apasam pe genunc'i.
- 1emnul Appel7 din pozitia culcat pe burta, gamba &le$ata laung'i drept pe
coapsa,
miscareade rotatie e$terna a genunc'iuluipro(oaca dureri.
Pentru leziunile meniscului e$tern mane(rele trebuiesc repetate Ln sens in(ers
rotatiei
gambei.
Tratamentul e&icient este cel operator 0artroscopie1 urmat de program
recuperator
comple$.
#nstabilitatea posttraumatica a $enunc*iului reprezinta complicatia ma)ora a
entorselor de genunc'i. Primele modi&icari care apar sunt 'ipotonia si 'ipotro&ia
c(adricepsului si isc'iogambierilorO apare apoi 'idartroza 0iritatie mecanica1 si
modi&icarile
degenerati(e ale cartila)ului articular. Tratamentul incepe cu tratarea rupturilor
ligamentare
din entorsa genunc'iului urmat de Jinetoterapie. In cazuri se(ere sau
recidi(ante se
recomanda inter(entia c'irurgicala.
Hidartro,a are localizarea cea mai intLalnita la ni(elul articulatiei genunc'iului.
In
aparitia ei nu e$ista in antecedente un traumatism determinant. E$amenul clinic
rele(a doar
lic'idul articular cu sau &ara durere. Se pare ca 'idartroza este debutul
unisimptomatic a
65
unora din a&ectiunile articulare determinate de suprasolicitare. Tratamentul se
rezuma la
repaosul segmenter, &izioterapie, resorbante si sedati(e, antiin&lamatoare.
0aladia Hoffa 0scleroolipomatoza genunc'iului 1 este o a&ectiune
degenerati(a intalnita in gimnastica, atletism si )ocuri constLand in iritatia
pac'etului gras
subrotulian. 3enomenele se traduc printr-o durere la e&ort 0mai ales la coborLari
si aterizari,
alergari1 in zona subtrotuliana, de o parte si alta a tendonului rotulian, durere ce
se
accentueaza la palpare. >a palpare se percepe o crestere de (olum a pac'etului
gras
precum si consistenta lui mai impastata. Tratamentul consta in repaos segmentar
9-!4 zile,
tratament &izioterapic anticongesti( resorbant si antiproli&erator, aplicatii locale
de unguente
antiin&lamatorii.
Cele mai &erc(ente &orme de tendinite LntLlnite la acest ni(el sunt / tendinita
ac'iliana cu
e(olutie insidioasa, dureri accentuate de e&ort ce alterneaza cu perioada de
acalmieO posibile
rupturi
-tendinita comple$ului tendinos laba de gLssca 0tendonul comun distal al
musc'ilor
semitendinos, semimembranos1 Qntslnite la atleti, gimnasti, basc'etbalisti si
&otbalisti.
-
-tendinita patelara si a tendonului c(adricepsului la luptatori, 'altero&ili, sc'iori,
atleti.
. Se pot LntLlni si rupturi de tendoane cu aceeasi localizare.
+e asemeni se pot LntLlni tenosino2ite
Ca &orme anatomo-clinice se intalnesc/
-tenosino(ita gambierului anterior si lateral in care simptomatologia este
localizata in
treimea anteroin&erioara a gambei 0&ondisti, ciclisti, &otbalisti1
-tenosino(ita peronierilor laterali cu localizare in treimea in&erolaterala a gambei
,
retromaleolar
-tenosino(ita &eronierilor laterali cu localizare in treimea in&erolaterala a
gambei ,
retromaleolar.
tenosino(ita e$tensorilor si &le$orilor mainii 0gimnasti, aruncatori de disc si
greutate,
canotori1
-tenosino(ite stenozante de Ruer(ain cu dureri si scurtari ale tendonului cu
limitarea
mobilitatii
tenosino(ita &le$orilor piciorului 0mars1 cu simptomatologia speci&ica pe &ata
osoasa a
piciorului
Intinderi si rupturi ale unor aponevroze si 8ascii
bursiteprepatelare, tro'anteriene si a bicepsului &emural
Include urmatoarele localizari/
-apone(roza plantara 0insertia posterioara calcaniana1 - la atletii saritori
-apone(roza soleara 0!<# superioara, la locul insertiei gemenilor gambieri1 K la
alergatorii de (iteza, (oleibalisti, 'andbalisti, basc'etbalisti
-&ascia lata - 'altero&ili, gimnasti, &otbalisti
+intre a&ectiunile microtraumatice, la ni(elul articulatiei genunc'iului apare
apofi,ita
tibiala anterosuperioara 0.sgood-Sc'latter1 produsa prin tractiunile repetate ale
tendonului rotulian asupra nucleului de osi&icarea anterosuperior al tibiei. ,oala
apare la
sporti(i de !-!4 ani ce practicau &otbal09"=1, patina) si gimnastica.
Simptomele dureroase
impun scoaterea din pregatire, imobilizare cu atela gipsata !"-!4 zile, ionizari
sau curenti
diadinamici, aplicatii percutane de antiin&lamatoare. Tratamentul general consta
din
medicatie antialgica si antiin&lamatoare, (itamine, calciterapie, cura 'eliomarina.
+upaun
repaus de -6 luni sepermite reluarea acti(itatii sporti(e, cu mentiuneaca
&rec(enta
recidi(elor este mare.
Apofi,ita rotuliana 0Sinding->arsen-Fo'anson1 apare la sporti(ii de !"-!5 ani ce
practica
)ocuri sporti(e, patina) sau gimnastica.
Recuperarea Ln cazul traumatismelor de genunc'i este o urgenta si o prioritate.
66
Atro&ia si atonia determinate de imobilizare se instaleaza la c(adriceps mai
repede si mai
accentuat comparati( cu alti musc'i. Scopul principal al recuperarii
genunc'iului Ll
reprezinta re&acerea calitati(a si cantitati(a a grupului e$tensorilor, din care cel
mai greu
Lsi re(ine (astul intern.
Imobilizata temporar, articulatia genunc'iului Lsi pierde rapid mobilitatea,
re&acerea &iind
de lunga durata, mai ales pLna la %".
Pro&ra6e de recuperare
Etapa I
- E$ercitii acti(e si cu rezistenta progresi(a pentru toate articulatiile sanatoase
alecorpului,
din pozitiile culcat, sezLnd sau stLnd pe piciorul sanatos, Lndeosebi pentru
membrul
sanatos.
- E$ercitii acti(e si cu rezistenta progresi(a pentru articulatiile gleznei si
soldului membrului
in&erior corespunzator genunc'iului a&ectat, din pozitiile culcat, sezLnd sau stLnd
pe piciorul
sanatos.
- E$ercitii acti(e si pasi(ede &le$ie si e$tensie ale genunc'iului traumatizat, din
pozitiile
culcat cu &ata Ln sus si culcat cu &ata Ln )os.
- E$ercitii izometrice cu intensitate medie pentru genunc'iul lezat, din pozitiile
culcat cu &ata
Ln sus si culcat cu &ata Ln )os, culcat pe o latura si sezLnd cu gamba Ln a&ara
planului de
spri)in.
- E$ercitii acti(e de rotatie internasi e$terna Ln articulatia soldului,
corespunzator
genunc'iului a&ectat din pozitiile culcat cu &ata Ln sus si culcat cu &ata Ln )os.
- Sporturi complementare/ Lnot, mers pe bicicleta.
Etapa a II-a
- E$ercitii pentru toni&icarea si dez(oltarea cu precadere a musculaturii
e$tensoare a
genunc'iului 0&le$ie si e$tensie din pozitiile stLnd cu spri)in la scara &i$a si
stLnd1.
- E$ercitii izometrice pentru dez(oltarea cu precadere a musculaturii e$tensoare
a
genunc'iului cu Lncarcatura medie,dar durata mare 0din pozitia sezLnd pe un plan
mai
ridicatcu gamba Ln a&ara planului de spri)in sau stLnd Lntr-un picior cugenunc'iul
usor
&le$at1.
- E$ercitii pentru recuperarea totala a mobilitatii articulare.
- Alergare usoara cu &le$ie limitata a genunc'iului.
- E$ercitii aplicati(e 0urcat si coborLt scari1.
Etapa a III-a
- E$ercitii pentru dez(oltarea musculaturii e$tensoare a genunc'iului.
- E$ercitii de &le$ie si e$tensie ale genunc'iului din pozitiile stLnd si stLnd pe un
picior cu
cresterea progresi(a a numarului de repetari
- E$ercitii (ariate de mers.
- E$ercitii (ariate de alergare.
- E$ercitii (ariate de sarituri pe ambele picioare 0pe loc si Ln deplasare1.
- E$ercitii (ariate de sarituri pe un picior 0pe loc si Ln deplasare1.
- Sporturi complementare/ Lnot, mers pe bicicleta.
Apone(rozita plantara este determinata de suprasolicitarea acestuia, urmat de
rupere sau
dezinsertie partiala. E(entualele cicatrici ii reduc calitatile &unctionale, iar daca
inglobeaza
terminatii ner(oase se instaleaza un sindrom dureros ce diminueaza per&ormanta
sporti(a.
Clinic a&ectiunea se de&ineste prin dureri si noduli la ni(elul apone(rozei
plantare, in special
pe partea interna.Atitudinea terapeutica consta in masa) cu g'iata,laserterapie,
antiin&lamatoare, miorela$ante si mena)are segmentara,c'iar imobilizare gipsata
9-!" zile.
69
.Rupturi
Tendonul lui Ac'ile
0imposibilitatea de a se
ridica sau mentine pe
(ar&uri1
(olei, &otbal. basc'et,
atletism
c'irurgical O imobilizare
#" de zile in eSuin,
imobilizare #" de zile in
ung'i drept
SI$DR!"L DE #RICTI"$E AL %E$/II ILI*TI%IALE
0 genunc'iul alergatorului 1
Anato6ie - banda iliotibiala este o banda groasa de tesut, &iind considerata o
continuare a
portiunii tendinoase a musc'iului &asciei late &iind indirect atasata la parti ale m.
&esierului
mediu, &esierului mare si ale (astului lateral.
Septul intermuscular leaga banda ilio-tibiala de marginea posterioara 0 linea
aspera 1 a
&emurului, pro$imal de epicondilul lateral al acestuia.
Actiunea benzii iliotibiale - asista m. tensor al &asciei late in miscarea de
abductie a
coapsei, dar mai precis controleaza si decelereaza adductia coapsei.
- este un stabilizator anterolat. al gen. atat in mers cat si in alergare
- in e$tensia genunc'iului banda se misca anterior in &ata epicondilului lateral
&emural iar in &le$ia genunc'iului peste #" grade se misca posterior in spatele
epicondilului &emural ramanand tensionata in ampele pozitii.
- in timpul alergarii sau mersului banda a)uta la mentinerea &le$iei soldului si
gen.
- daca abductorii coapsei sunt slab toni&iati banda iliotibiala este
suprasolicitata ,iar
musc'iul tensor al &asciei late trebuie sa se contracte mai puternic.
62
#actori intrinseci
a - contractura benzii iliotibiale
b - restrictiile mio&asciale in musculatura coapsei si a gambei care (or creste
tensiunea
benzii.
c - dezec'ilibru muscular
- abductorii soldului mai slab toni&iati 0 &enomen intalnit la &ondisti1
- toni&iere scazuta sau control scazut la ni(elul musculaturii gen. in special la
ni(elul
c(adricepsului. .
6%
d- biomecanica anormala a piciorului
- mobilitate scazuta la ni(elul artic. gleznei
- tendinta spre picior scobit
- inegalitatea membrelor in&erioare
#actori extrinseci
- erori de antrenament
- sc'imbari in acti(itatea sporti(a - a1 cresterea brusca a distantei de alergare
- b1 cresterea brusca a intensitatii alergarii
- supra&etele de lucru
Etiopato&enie - sindromul banzii iliotibiale este cea mai &rec(enta cauza a
durerilor
localizate in zona lateroe$terna a genunc'iului ,a(and o incidenta crescuta de
pana la !=
din totalul traumatismelor la gen.
Sindromul este rezultatul &recarii dintre banda iliotibiala si epicondilul lateral al
tibiei
,aparute in timpul alergarii.3recarile repetate produc iritatie urmata de in&lamatie
procese
localizate in special la ni(elul &ibrelor posterioare ale benzii0 pro&unde1.
Si6pto6e - durere intensa si pro&unda localizata deasupra epicondilului lat.
prezenta in
special in timpul alergarii, diminuata, de repaus.
- durerea este intensa in timpul alergarii, scade in intensitate la s&arsitul
acesteia pentru a re(eni in timpul urmatoarei alergari
- in stadiile mai a(ansate daca sporti(ul nu a urmat nici un program de
recuperare durerea este prezenta si la mers la urcatul si coboratul scarilor .
- sensibilitatea este accentuata de presiunile aplicate in zona lateroe$t. a gen.
mai ales cand acesta este usor &lectatat.
- in&lamatia este intalnita in stadii a(ansate ale a&ectiunii.
Exa6enul 8izic- la exa6inarea &enunc9iului se constata o sensibilitate locala
si
ocazional in&lamatie in zona distala a benzii, unde aceasta se misca peste
epicondil. Rar
durerea poate radia de-a lungul intregii lungimi a benzii.
Teste speci8ice/
8urerea poate &i pro(ocata de aplicarea presiunii de catre testator deasupra
condilului lat
in timp ce pacientul este pozitionat in decubit lateral pa partea nea&ectata cu
membrul
a&ectat &le$at la %"o. In timp ce mentine presiunea testatorul e$tinde gen.
pacientului.
Testul este poziti( daca durerea apare cand &le$ia gen este de #"o, pozitie in care
banda
de)a intinsa se misca direct peste epicondilul &emural.
9"
Testul enne- pacientul in ortostatism cu greutatea corpului pe membrul
a&ectat.Pacientul
&le$eaza gen #" drade iar testatorul aplica presiune pe epicondilul lat .Testul este
poziti(
daca zona este dureroasa.
Testul 9oble K pacientul in decubit dorsal cu piciorul in supinatie sustinut de
testator
.Aceste e$ecuta &le$ii si e$tensii ale gen.in timp ce aplica presiuni pe epicondil.
+aca
durerea este prezenta la &le$ia de #" grade a gen ,testul este poziti(.
Localizarea restrictiilor 6io8asciale - aceste restrictii mio&asciale includ /
trigger points
0pct. dureroase1 centrele si secundare 0 alaturate1 , contracturi musculare si
adeziuni
&asciale.
Punctele dureroase secundare apar in regiunea musculotendinoasa portiunea
distala a
(astului lat si bicepsului lat si pot pro(oca durerea zonei epicondilare.Ele apar
datorita
tensiunii musculare cronice.
Contractura (astului lat creste tensiunea longitudinala a benzii.
Adeziunile &asciale la ni(elul &ibrelor posterioare ale benzii sunt de obicei
prezente la
pacientii cu sdr.iliotibial. Aceste adeziuni sunt adesea asociate cu dureri si pot &i
rezultatul
unei microleziuni sau in&lamatie mai (ec'e.
Aceste restrictii mio&asciale pot (aria de la simple complicatii pana la cauza
primara a durerii
laterale de gen.
E(aluarea adesea rele(a zone sensibile ale m. (ast laeral, &esierul mic si zona
distala
bicepsului &emural. In aceste zone se pot depista puncte dureroase discrete
0trigger points1
care la presiune transmit durere si in zona laterala a coapsei , gen. si c'iar a
tibiei.
E$aminarea consta in palparea pro&unda si amanuntita a zonei cu trigger
points.Pozitia
pacientului pentru realizarea acestor mane(re este in decubit lateral cu partea
simptomatica
in sus, soldul &lectat la 45 si gen. in usoara &le$ie.
Trigger points centrale in (astul lateral si &esierul mic pot transmite dureri
intense in zona
latero-e$terna a gen .
Evaluarea de8icitului de 8lexibilitate a iliopsoasului, dreptului 8e6ural si
tensorului
8asciei lata se realizeaza la toti pacientii suspecti de sdr. iliotibial.0&ig 1
+escrierea testului T9o6as - pac. in ++ la marginea unei mese spatele drept
lipit de masa
pacientul mentine cu mainile ambii gen.&lectati la piept. In timp ce pacientul
mentine
genunc'iul asimtomatic la piept testatorul coboara usor membrul a&ectat spre
podea. Testul
este poziti( daca pac nu poate atinge &le$ gen. de %"H , un ung'i neutru in &le$ia
soldului,
mai putin de !5H in abd soldului &ata de pel(is .
#i& ( - evaluarea 8lexibilitatii &astro&ne6ianului si solearului.
Pac in ++ cu piciorul e$aminat la marginea patului si gen. in e$tensie pentru
testarea
gastrognemianului si cu gen. in usoara &le$ie pt testarea solearului.Testatorul
e$ecuta
dorsi&le$ia piciorului.Testul este poziti( daca pacientul nu poate realiza
dorsi&le$ie pasi(a de
%". Cand e$ecuta aceste teste e$aminatorul (a bloca articulatia subtalara
realizand o usoara
in(ersie a piciorului. E$aminatorul este ast&el sigur ca miscarea se realizeaza din
articulatia
talocrurala &ara in&luente ale articulatiei subtalare.
9!
#i& , * testare 8ortei 6. &luteus 6i:lociu
Pacientul in decubit lateral cu spri)in pe umar si pe bazin, acestea &iind
perpendiculare pe
planul patului. Pentru a asigura stabilitatea corpului *I de spri)in este usor
&le$at iar mana
opusa apuca marginea mesei. Pac este rugat sa abduca *i a&ectat in aceeasi linie
cu
trunc'iul &ara rot int sau &le$ia soldului. E$aminatorul &i$eaza cu o mana bazinul
iar cu
cealalta opune rezistenta in regiunea supramaleolara miscarii de adductia a *I la
planul
patului.
. e(aluare completa include de asemenea si 6ersul la covorul rulant pentru a
depista
e(entalele dezec'ilibrele musculare dinamice .
Dia&nosticul di8erential K In realizarea diagnosticului di&erential se (a tine cont
de &aptul
sdr benzii iliotibiale determina problemele in e$teriorul articulatiei si nu in
interiorul
acesteia 0 ruptura de ligament sau cartila).
- diagnosticul di&erential include - durere mio&asciala
- sindromul de stres patelo&emural
- patologie de menisc lateral
- &ractura articulatiei tibio&ibulara superioara
- tendinita bicepsului &emural
TRATA!E$T
#A/A I acuta - scaderea in&lamatiei prin aplicatii locale cu g'eata ,&ono&oreza
- reducerea si modi&icarea acti(itatii sporti(e
- masa) local cu g'eata
- medicatie antiin&lamatoare nesteroida
#A/A II subacuta - daca in&lamatia persista dupa trei zile de tratament pot &i
indicate
in)ectii locale cu corticosteroizi.
- daca acti(itatea sporti(a este restrictionata se(er, pentru a e(ita
deconditionarea el poate participa in timpul acestei &aze la acti(itati ca inotul
ciclismulsau
alte acti(itati nedureroase.
- e$ercitii de stretc'ing dupa ce in&lamatia acuta a scazut
- e$ercitii de contractie- rela$are pentru alungirea grupurilor musculare
scurtate.E$ se e$ecuta in trei serii ,9 sec contractie subma$imala urmate de !5
sec de
stretc'
- e$ de alungire a benzii iliotibiale 0 &ig 5-21
- e$ de stretc'ing pentru iliopsoas, dreptul &emural, gastrognemiansolear
unde restrictia a &ost identi&icata la e$amenul &izic. E$erctiile de stretc'ing se
e$ecuta
de # ori pe zi
9
9#
3ig. 5. K e$ercitiile pot &i e$ecutate langa un perete pentru e(itarea pierderii
ec'ilibrului.
Pac in ortostatism cu *I a&ectat e$tins si addus in spatele piciorului
sanatos.Pacientul e$pira
si usor isi &le$eaza trunc'iul in lateral pe partea opusa membrului a&ectat pana
cand simte o
intindere pe partea laterala a coapsei.Accentuarea stretc'ingului se poate &ace
prin &le$ia lat
a trunciului cu ridicarea mainilor peste cap.0&ig 5b1 Progresul se (a realiza prin
&le$ia
trunc'iului in &ata pe diagonala 0&ig5c1
3ig. 6. Pacientul in ++ cu piciorul a&ectat in supinatie.Pacientul incon)oara
piciorul cu o
banda, mana opusa apucand capetele acesteia. Pacientul adduce *I a&ectat peste
linia de
mi)loc a corpului, pastrand contactul pel(isului cu solul.
94
3ig 9 Stretc'ingul benzii iliotibiale cu a)utorul unui rulou.
Pac in +> pe partea a&ectata cu spri)in pe maini coatele e$tinse ,plaseaza ruloul
sub
membrul a&ectat care este e$tins. *I nea&ectat este incrucisat peste celalat
a)utand la
spri)inul greutatii corpului
#i& ' stretc9in&ul benzii iliotibiale
Pac in ++ cu bazinul la marginea patului , gen nea&ectat este &le$at la piept si
apucat cu
mainile pentru a stabiliza spina lombara pe masa.Terapeutul coboara usor *I
a&ectat spre
podea si apoi roteste e$tern &emurul plasandu-si o mana peste zona distala a
acestuia pe
partea laterala si cealalta peste patela.Testatorul &i$eaza cu *I tibia pacientului
care este
rotata int si a ddusa.Cealalta mana a e$aminatorului este plasata peste spina
iliaca
anterosup pentru a stabiliza pel(isul in timp ce &emurul este addus.
95
Restrictiile mio&asciale sunt tratate dupa scaderea in&lamatiei. Identi&icarea si
eliminarea
componentelor mio&asciale completeaza terapia &izica si poate precede toni&ierea
si
reeducarea musculara. Tratamentul tesuturilor moi elimina de obicei o parte
importanta a
paternului durerii, permitand un tratament de&initi( si e&icient al sdr benzii
iliotibiale.
- trigger points centrale ale gluteului mic si (astului lat/ compresiile, masa)ul
pro&und
,stretc'ingul speci&ic si caldura pot elibera trigger points centrale si diminua
contractura
- trigger points secundare in )onctiunea musculotendinoasa a (astului lat. distal
si a
bicepsului &emural / sunt indicate compresii ,masa) pro&und urmat de aplicari cu
g'eata pe
trigger points.
- contractura (astului lat / masas)ul tesuturilor pro&unde ,stretc'ing pe (astul lat.
pentru
reducerea tensiunii.
#A/A III de recuperare
E$ercitii progresi(e de crestere a &ortei musculare K abd din +> 0&ig %1,pasul
anterior dupa o
trepta de inaltime mica0&ig !"1.e$ de coborare ale pel(isului0&ig !!1
- reintoarcerea la acti(itatea sporti(a
- e$ercitiile de toni&iere incep indata ce restrictiile mio&asciale sunt rezol(ate si
miscarile
acti(e sunt normale.toate e$ercitiile de toni&iere se incep cu un set de !5-" de
repetari si
se cresc pana la # seturi de " de repetitii zilnic
#i& 2 * toni8ierea &luteusului 6ediu prin abuctii ale !I a8ectat din DL.
Pac e$ecuta abductia de #" a membrului mentinandu-l in aceasta poz ! sec apoi
este
coborat in adductie ma$ima si mentinut !sec E$ se incepe cu un set de !5
repetitii ,dupa -
# saptamani obiecti(ul este de # seturi de #" repetitii. Progresia se &ace cu 5
repetitii pe zi.
+aca e$ % a &ost e$ecutat corect &ara aparitia durerii se poate progresa spre e$!"
si !!.
96
3ig. !". pasul anterior dupa un suport de inaltime mica in &ata unei oglinzi ,as&el
incat
pacientul sa-si poata monitoriza propria miscare. .biecti(ul este mentinerea
miscarii in plan
sagital si poate &i realizat cerand pacientului 3ig !! K pacientii pot sa progreseze
la e$ de
coborare a pel(isului pentru a toni&ia gluteusul mediu. E$ incepe cu pacientul
stand cu
piciorul bolna( pe o treapta. Ambii genunc'i sunt blocati in e$tensie. Pacientul
coboara
pel(isul pe partea nea&ectata spre podea, mutandu-si greutatea pe marginea
interna a
piciorului bolna( coborand *I cati(a centrimetrii. Pacientul re(ine la pozitia de
pornire
contractand gluteusul mediu pe partea a&ectata.
Reintoarcerea la acti(itatea sporti(a K intoarcerea la alergare depinde de
se(eritatea si
cronicitatea a&ectiunii. Cei mai multi pacienti se recupereaza total dupa 5-6
saptamani. Ca o
regula generala sporti(ii pot reincepe o alergare normala sau alte acti(itati
sporti(e daca
e$ecuta &ara durere toate e$ercitiile de toni&iere. Atletii pot incepe inca din
prima saptamana
de recuperare sprinturi usoare pe teren plat. Studiile biomecanice au aratat ca
sprinturile cu
(iteza usoara cauzeaza mai putin sdr benzii iliotibiale decat o alergare de lunga
durata
pentru ca la &aza de atac a solului cu piciorul, gen. este &le$at la un ung'i mau
mare decat
cel care cauzeaza &recarea 0#"1 .
99
EX de stretc'ing a benzii iliotibiale
TE$DI$ITA PATELARA
Anato6ie * *usc'iul c(adriceps ce realizeaza miscarea de e$tensie a
genunc'iului se
insera pe marginea superioara a patelei prin tendonul c(adricepsului. Acesta
incon)oara
patela mulandu-se pe marginile 0lat. si med.1, continuandu-se cu ligamentul
patelar 0 ce
reprezinta tendonul de insertie al c(adricepsului1 ce se insera pe tibie. +e aceea
tendonul
c(adricepsului se insera pe tibie prin ligamentul patelar.
92
Tendinita patelara poate &i descrisa ca o in&lamatie a tendonului patelar, intre
patela si
tuberculul tibial, aparuta in urma unei suprasolicitari.
#actorii 8avorizanti - alergari &rec(ente pe distante lungi0 semi&ondisti ,
&ondisti1
- nr. mare de sarituri 0 (oleibalisti,basc'etbalisti 1
- miscari &rec(ente de accelerare si decelerare
#actorii predispozanti* 'iperpronatie 0 datorita acestei de(iatii pacientul are
tendinta sa
mearga pe marginea int a piciorului, determinand rasucirea tendonului patelar,
cu e&ecte
negati(e asupra zonei de insertie a tendonului de pe tibie 1
- repetarea miscarilor incorecte
- caderea boltei plantare 0picior plat1
- scaderea &la$ibilitatii musulare a c(adricepsului si
isc'iogambierilor
- cresterea &rec(entei, duratei sau intensitatii contractiilor
c(adricepsului 0 orice contractie a c(adricepsului determina
stress la ni(elul tendonului patelar1
Si6to6atolo&ie
- din punct de (edere clinic se disting 4 stadii simptomatologice
!1 durerea apare numai dupa e&ectuarea acti(itatilor
1 durerea apare odata cu inceperea acti(itatii, dispare dupa &aza de incalzire,
apoi reapare
cu intensitate mai mare.
#1 durerea este prezenta atat in timpul acti(itatilor cat si in repaus, a&ectand
per&ormanta
41 ruptura tendonului patelar
Principalele simptome in cazul tendinitei patelare sunt durerea si scaderea
mobilitatii
articulare. +urerea poate &i accentuata de sarituri, urcatul scarilor sau alergare, la
miscari
de &le$ie si e$tensie a genunc'iului, in&lamatia &iind prezenta doar in zona
subpatelara.
E$amenul &izic cuprinde - presiuni patelare pentru reproducerea simptomelor
- testare mobiliatii articulare 0 &le$. si e$ten. genunc'iului1
- testarea &ortei musculare si a coordonarii
- e(alarea aliniamentului si a &le$ibilitatii
TESTARE
>ocalizarea punctelor sensibile la polul in&erior al patelei con&irma diagnosticul.
testul - pacientul in sezand cu spri)in pe palme cu genunc'ii e$tinsi, testatorul
palpeaza
&ibrele pro&unde ale tendonului patelar prin ridicarea polului in&erior al patelei
cu policele, in
timp ce polul superior este impins cu inde$ul celeilalte maini .
#lexibiliatea cvadricepsului se testeaza ast8el /
- pacientul este in decubit (entral iar testatorul e$ecuta &le$ia genunc'iului. Un
ung'i de
&le$ie de !#5o sau mai mare este normal
#lexibiliatea isc9io&a6bierilor se evalueaza ast8el D
- pacientul in decubit dorsal, testatorul e$ecuta &le$ia artic co$o&emurale. Un
ung'i de 9" o
si mai mare este normal, la sporti(i putand atinge si %" o .
Trata6entul tendinitei patelare
9%
#A/A AC"TA - antiin&lamatorii nesteroide
- repaus re$act
- pac'ete cu g'eata inainte si dupa acti(itate
- e$ercitii de stretc'ing c(adriceps si isc'iogambieri daca durerea permite
- ortezarea genunc'iului
- electroterapie
E$ercitiile de stretc'ing pt c(adriceps K din ortostatism &le$ia genunc'iului
a&ectat si
mentinerea acestei pozitii cu mana .
E$. de stretc'ing pt isc'iogambieri - din sezand &le$ia ma$ima a soldului a&ectat
cu
genunc'iul intins si mentinerea pozitiei cu mana
Atletii pre&era e$ercitiile in care musc'ii gambei si isc'iogambierii sunt intinsi
in acelasi
timp.
+in sezand &lezia trunc'iului si apucarea piciorului in &le$ie dorsala cu mana, se
mentine
pozitia, cealalta mana &i$and genunc'iul a&ectat.
Toate e$ercitiile de stretc'ing trebuie mentinute cel putin " sec si e$ecutate de
mai multe
ori pe zi, in special inaintea inceperii acti(itatii sporti(e .
#A/A S"%AC"TA - se continua medicatia administrata in &aza acuta
- e$ercitii de stretc'ing pt musculatura gambei si a m gluteus
- e$ de toni&iere musculara
- stimulari electrice
EX de crestere a # 6usc
- &le$ #"o in articulatia co$o&emurala cu gen e$tins si piciorul in &le$ie dorsala,
pacientul &iind
in sezand
- e$tensia ma$ima a genunc'iului cu coarda elastica din ortostatism
- e$tensia genunc'iului in lant ;inetic inc'is
- semigeno&le$iuni 6" o cu spatele spri)init de un perete, mainile pe coapse.
- semigeno&le$iuni #"-6" o mainile intinse inainte din ortostatism.
- &le$ii si e$tensii ale genunc'iului la presa .
.biecti(ul principal al reabilitarii este reintoarcerea la acti(itatea sporti(a intr-
un timp cat
mai scurt. Sporti(ul poate incepe antrenamentele daca /
- este capabil sa e$ecute &le$ia si e$tensia ma$ima a genunc'iului &ara durere
- daca gen. a&ectat nu este in&lamat
- daca poate sa alerge usor &ara sa sc'iopateze
- daca poate sa e$ecute &or&ecari la 45 o
- daca poate sa e$ecute &or&ecari la %" o
- daca poate sa sara in doua picioare &ara durere
- daca poate sa sara in piciorul a&ectat &ara durere.
TE$DI$ITA AC>ILIA$A
A$AT!IE - Tendonul Ac'ilian este o banda de tesut &ibros care conecteaza
tricepsul sural
la calcaneu, cu rol in transmiterea &ortele dinspre marele grup muscular
gastrognemian<solear spre picior. Gastrognemianul este musc'iul care
tra(erseaza trei
articulatii/ genunc'iul, glezna si artic. subtalara, de aceea &unctionalitatea
acestor articulatii
precum si actiunea altor musc'i, in&luenteaza semni&icati( tensiunea transmisa
in tendonul
Ac'ilian.
Etiopato&enie K tendinita Ac'iliana este in&lamatia sau degenerarea tendonului
Ac'ilian,
aparuta in urma unei suprasolicitari. Suprasolicitarea tendonului Ac'ilian apare
in urma
supunerii tendonului la un stress e$cesi(, pe &ondul unei inadaptari la noile
conditii de
2"
stress. Stressul e$cesi( poate &i rezultatul insumarii &ortelor rezultate din /
biomecanica
incorecta a piciorului, supra&ete neadec(ate, 'iperpronatie etc
Insertia tendonului, medial de a$a artic subtalare &aca ca musc'ii gambei sa &ie
cei mai
puternici supinatori ai acestei articulatii. +e aceea prezenta unei e(entuale
'iperpronatii
a&ecteaza tendonul ducand la procese degenerati(e intalnite in suprasolicitare, si
in&lamatie.
#actori extrinseci
- cresterea necorespunzatoare a (itezei sau distantei de alergare
- introducerea brusca in programul de antrenament a urcarilor in rampa si a
scarilor
- contractie brusca si (iolenta a musc'ilor gambei in timpul alergarilor de
(iteza
- incaltaminte neadec(ata
#actori intrinseci
- &le$ibilitate redusa la ni(elul musculaturii gambei
- biomecanica anormala a piciorului si gleznei K 'iperpronatia
- circulatia redusa la nu(elul tendonului
- mobilitate redusa la ni(elul artic. gleznei sau artic. subtalare
#actori de risc
- incalzirea sporti(ului inaintea inceperii acti(itatii sporti(e incorecte
- re(enirea la acti(itatea sporti(a dupa o re&acere incompleta posttraumatica
Si6pto6e K pacientii cu tendinita Ac'iliana prezinta simptome ce se dez(olta
gradual
mani&estandu-se prin durere matinala si mobilitate redusa, imediat dupa trezire,
durere ce
scade in intensitate in timpul mersului sau dupa aplicatii locale cu caldura
0 dusuri &ierbinti1.
Similar durerea sporti(ilor scade in timpul antrenamentului dar reapare la cate(a
ore dupa
acesta. In stadiile a(ansate durerea radiaza sau este localizata de-a lungul
tendonului in
timpul sau dupa alergare. In&lamatia locala poate &i obser(ata la inspectia
tendonului. In
cazul stresului repetat si prezentei unei tendinite cronice apar noduli de tesut
modi&icat ce
pot &i palpati la -5 cm deasupra zonei de insertie a acestuia.>a mobilizarea
tendonului pot
apare crepitatii.
Exa6enul 8izic
!) observatia K din ortostatism, mers si decubit cu picioarele in pronatie 0&ig a1
1 miscari active K &le$ie plantara, &le$ie dorsala
#1 miscari pasive K &le$ie plantara, &le$ie plantara cu presiune0&ig. b1
dorsi&le$ie ,articulatia
subtalara 0&ig. c1, stretc'ing muscular gastrognemieni 0&ig. d1si solear0 &ig. e1
41 miscari cu rezistenta K&le$ie plantara
51 teste functionale Ktestul ridicarilor pe (ar&uri
2!
- sarituri usoare
- dorsi&le$ie ma$. e$centrica 0&ig. &1
6) palparea K tendonului Ac'ilian 0&ig g1
- bursa retrocalcaneana
- talusul posterior
- musculatura gambei
91 teste speciale - testul Simmond pentru ruptura tendonului Ac'ilian
- pinc' test K este testul care permite distingerea tendinitelor de
bursite - ciupirea tendonului de catre testator pro$imal de regiunea unde este
localizata
bursa retrocalcaneana, pacientul cu piciorul in dorsi&le$ie. +aca la presiune
apare durere
atunci diagnosticul nu este de bursita retrocalcaneana 3ig
- e(aluarea biomecanica
3ig. a 3ig. b
3ig a Kobser(atia pronatiei K se obser(a prezenta in&lamatiei si al relie&ului
muscular al
gambei din +: si picioarele in pronatie.
3ig b K miscari pasi(e K &le$. plantara din +: cu gen. in &le$ia. *iscarea (a &i
dureroasa daca
este prezent &enomenul de impingement post.Testatorul poate aplica presiuni la
s&arsitul
miscarii
3ig. c 3ig. d
3ig. c Kmiscari pasi(e.- artic. subtalara K.pacientul in ++ cu piciorul a&ectat la
marginea
mesei, testatorul e$ecuta miscarea de supinatie. >imitarea miscarii din artic
subtalara este o
cauza potentiala a durerii in zona Ac'iliana, &iind un &actor ce contribuie la
biomecanica
anormala
3ig. dK miscari pasi(eKstrtc'ing muscular 0gastrocnemieni1. Pac in pozitie de
semi&andare
inainte, greutatea corpului &iind pe piciorul din spate. E$ se e$ecuta pentru
ambele membre
pentru comparatie.
2
3ig. e 3ig.3
3ig e Kmiscari pasi(e - stretc'ing muscular0solear1 Pac in pozitie de semi&andare
inainte cu
genunc'ii in usoara &le$ie. Se e$ecuta comparati(.
3ig & Kteste &unctionale Kaceste teste pot &i &olosite pentru testarea durerii sau
pentru
toni&iere.Testele includ ridicari pe (ar&urile ambelor picioare sau doar ale unui
picior, sarituri
usoare si dorsi&le$ie ma$ima e$centrica 03ig &1 din stand pe o treapta cu degetele
la
marginea acesteia .Pac e$ecuta coborari ale calcaielor.
3ig g1
3ig.G 3ig.D
3ig g. palparea pronatiei K se palpeaza zona dureroasa. In timp ce testatorul
mobilizeaza
tendonul se palpeaza tendonul si paratendonul pentru a determina structurile
a&ectate. Se
palpeaza de asemenea m. gastrognemian, solear si bursa retrocalcaneana.
3ig. ' testul special Simmode 0 testul pentru determinarea rupturii de tendon1
Testul este
poziti( daca la strangerea m gambei, piciorul 7cade 7 in &le$ie plantara.
2#
3ig I Pinc' test
Dia&nosticul di8erential - bursita retrocalcaneana
- ruptura tendonului Ac'ilian
Pro&ra6 de recuperare
Programul de recuperare (a a(ea succes daca se tine cont de urmatoarele
aspecte/
- diagnostic precoce
- aplicarea corecta a tratamentului din &aza acuta pentru pre(enirea modi&icarilor
de
colagen
- initierea programului de toni&iere e$centrica pentru a corecta o parte dintre
&actorii
predispozanti 0 biomecanica anormala, contracturi musculare1
- acti(itati &unctionale speci&ice sportului practicat
FA)A # acuta - repaus re$act
- crioterapie
- medicatie antiin&lamatoare
- mobilizari manuale- artic subtalara 0&ig 1
- electroterapie Kultrasunet
- masa)ul regiunii posterioare a gambei
- miscari rotatorii in plan trans(ers
- te'nicile de masa) aplicate la ni(elul m triceps sural reduc tensiunea tendonului
Ac'ilian.
*ane(rele de &rictiuni pro&unde 0&ig !c1 se aplica direct pe tendonul a&ectat
pentru
stimularea producerii colagenului. Presiunea se poate aplica atat trans(ers cat si
longitudinal.
- masa) aplicat pe paratendon - alunecari langitudinale ale paratendonului peste
tendon
- mobilizarea artic subtalare Kpacientul in+> cu *I &lectat si piciorul in
dorsi&le$ie. . mana a
testatorului &i$eaza gen iar cealalta aplica presiune pa calcai.
- stretc'ing Km gastrodnemian solear 0&ig d,e1 3iecare e$ecutie este mentinuta
!"sec
e$ecutandu-se 2-% repetari pe sedinta
- bicicleta stationara sau inot
FA)A ## de recuperare
In &aza de recuperare obiecti(ul principal este corectarea de&icitelor biomecanice
depistate la
e$amenul &izic. Pacientul poate progresa spre &aza a doua daca este capabil sa
tolereze &ara
durere programul de toni&iere e$centrica a m gastrognemian si solear.
- mobilizari manuale subtalare, tarsale si stretc'ing manual lat si medial de
tendon
- se continua masa)ul inainte si dupa e$ercitii
- se continua e$ercitiile de stretc'ing
- se poate incepe programul de toni&iere e$centrica
- toni&ierea musculaturii pro$imale in spacial a m glutei.
EX de toni&iere e$centrica
a= - e$ercitii de coborare a calcaielor din &le$ie plantara ma$ima. Pac este in
pozitia
ortostatica pe &ar&uri la marginea unei trepte 3ig #.
b= e$ercitii de coborare a unui singur calcai din pozitie de &le$ie neutra a
piciorului.
Pacientul in stand pe (ar&uri la marginea unei trepte 0&ig 41
c= Acelasi e$ercitiu dar cu greutati usoare in maini 0&ig 41
d= idem e$ b1 dar cu genunc'iul in usoara &le$ie pentru toni&ierea solearului 0&ig
51
e= idem e$ d. dar cu greutati in spate 03ig 61
FA)A ### functionala
Sporti(ul se poate intoarce la acti(itatea sporti(e daca poate sa e$ecute a II a
&aza a
recuperarii &ara aparitia durerii.
#ASCIITA PLA$TARA
Anato6ie K &ascia plantara este o apone(roza &ibroasa cu origine pe tuberculul
medial al
calcaneului si insertie pe &alangele pro$imale , &ormand arcul medial al
piciorului, )oaca un
rol important in mers 0 balansul din cadrul di(erselor &aze ale mersului1 si in
preluarea
socurilor dinamice.
3asciita plantara este unul dintre cele mai &rec(ente microtraumatisme de
suprasolicitare
reprezentand apro$imati( !"= din totalul leziunilor de picior in traumatologia
sporti(a
,a&ectand in principal atletii dar si (oleibalistii, tenismenii ,gimnastii si alti
sporti(i.
- 8actori extrinseci care determina aparitia &asciitei plantare/
- erori de antrenament
- incaltaminte inadec(ata0 incaltamintea rigida ,scade capacitatea de preluare a
socului de catre &ascia plantara 1
- supra&ete rigide
- 8actori intrinseci
- picior plat , picior scobit
- scaderea &ortei &le$orilor plantari
- reducerea &le$ibilitatii musculare a &le$orilor plantari
- 'iperpronatia
- torsiuni rezultate din posturi incorecte
se6ne si si6pto6e
-sporti(ii cu &asciita plantara acuza dureri intense ale piciorului, dureri ce sunt
mai intense
dimineata la primul pas al mersului si ortostatism , scazand apoi gradat in
intensitate in
cursul acti(itatilor. Adesea ei descriu o durere pro&unda in regiunea
anteromediala a
calcaneului pe &ata plantara.+urerea este cauzata de procese degenerati(e ale
colagenului
asociate cu microleziuni ale &asciei plantare.
+urerea calcaiului poate &i testata ast&el K pacientul in ortostatism ridicat pe
(ar&uri 0 durere
in zona calcaneului 1 sau prin dorsi&le$ie pasi(a a articulatiei
metacarpo&alangiene .
E$amenul &izic depisteaza puncte de ma$ima sensibilitate in zana anteromediala
a
calcaneului.E(alurea tendonului A'ilian poate &i de asemenea de a)utor .
Dia&nosticul di8erential - &ractura calcaneana de stress
- sindromul de tunel tarsian
- boala Se(er 0 apo&izita calcaneana 1
- tendinita &le$orului lung al 'alucelui
Pro&ra6 de recuperare dupa 8asciita plantare
#A/A I acuta - medicatie antiin&lamatoare nesteroida
- aplicatii cu g'eata sub &orma de8 ace pac;8sau baie cu g'eata in care
piciorul este mentinut in apa rece !5-" min
22
- masa) cu g'eata Kmiscari circulare si presiuni moderate 5-!" min.
- masa) K mane(re de &rictiune de-alungul &asciei plantare pentru a reduce
tensiunea la ni(elul musculaturii &le$oare intrinseca.
- orteza statica nocturna pentru a mentine articulatia gleznei intr-o pozitie
anatomica neutra.
- stret'cing
- iono&oreza - este rar &olosita
- in)ectii cu corticosteroizi K utilizate de sporti(ii care doresc sa re(ina mai
repede la acti(itatea sporti(a.
- orteza nocturna
Stret'ing prelungit de #ori pe zi a m. gastrognemieni si solear
- Stretc'ing isc'iogambieri - stretc'ing solear
#A/A II B 8aza de reabilitare
- se continua medicatia
- se continua programul de stretc'ing
Sporti(ii care se intorc la acti(itatea sporti(a inaintea recuperarii totale risca
rupturi ale
&asciei plantare. Studiile au aratat ca recuperarea dupa o ruptura a &asciei
plantare nu este
mai indelungata decat recuperarea dupa &asciita plantara. +e asemenea s-a
demonstrat ca
repausul total nu determina o recuperare mai rapida, de aceea ma)oritatea
medicilor
recomanda repausul re$act .*edicii a&irma ca atletii cu &asciita plantara pot
continua
antrenamentul , dar cu modi&icarile necesare ale acestuia ,intrucat sporti(ul
prezinta un
picior dureros.
- in cazul alergatorilor, sunt contraindicate alergarile in rampa alergarile cu
(iteza mare la
banda rulanta
- e(itarea aparatelor care accentueaza sariturile
- e(itarea e$ercitiilor cu greutati
- sporturi precum inotul sau ciclismul sunt indicate
2%
+aca sporti(ul &ace progrese constante ,se poate creste intensitatea
antrenamentului dar nu
mai mult de !"= pe saptamana
3asciita plantara se rezol(a cu tratament conser(ati( in mai mult de %"= din
cazuri.,
asigurarea unei biomecanici corecte, stretc'ingul si modi&icarile adec(ate ale
antrenamentului, pot reduce timpul pe care sporti(ul il petrece departe de
acti(itatea
sporti(a.
&ig. !1 In sezand cu genunc'ii intinsi
incon)urati cu un prosop piciorul a&ectat si
trageti-l inspre corp pentru a intinde musculatura gambei
*entineti aceasta pozitie #" sec si repetati de #ori.
&ig. 1 In ortostatism cu &ata la perete, plasati palmele
pe perete la ni(elul umerilor. *I a&ectat este dus in spate cu gen. in e$t. iar cel
nea&ectat
este dus in &ata corpului cu gen. in &le$. >asati greutatea corpului pe *I
nea&ectat pana
cand simtiti intinderea la ni( musculaturii gambei a&ectate. *entineti poz.#"-6"
sec si
repetati de # ori.
&ig. #1 In ortostatism cu &ata la treapta unei scari,piciorul a&ectat se spri)ina in
degete pe
treapta si coboara usor calcaiul pana cand simte intinderea &asciei plantare.
&ig. 41 Rulari inainte si inapoi pe o doza rece de suc cu
piciorul descult.
&ig. 51 Sezand pe un scaun &ara spatar talpile pe sol ,
ridicari pe (ar&uri in timp ce calcaiele raman pe sal.
Poz se mentine 5 sec.Se e$ecuta # serii de catre !" repetari.
&ig. 61 In ortostatism calcaiul pe sol ,incercati sa prindeti
un prosop cu degetele de la picioare .Repetati de "-#" ori.
&ig. 9 1 3le$ie dorsala cu t'era- banda. Se e$ecuta # seturi
de !" repetari
&ig. 2 1 3le$ie plantara cu t'era-banda # seturi de !"
repetari
&ig. %1 In(ersie cu rezistenta .In sezand picioarela
incrucisate ,rezistenta este realizata de t'era-banda intinsa care se opune miscarii
de in(ersie.
&ig.!"1 E(ersie cu rezistenta . # seturi de !" repetari