Meteorologie

aeronautica
Dr. Oprea Irina
Carolina

Meteorolog previzionist aeronautic
Centrul National de Protectie Meteorologica
a Navigatiei Aeriene
ROMATSA, Bucuresti.

carolina_oprea@yahoo.com
Miscarea aerului.Vantul
CURS nr 2
Masurarea vantului
Vantul este o marime
caracterizata de viteza si
directie
Viteza vantului este
exprimata in m/s, knots (kt)
sau Km/h
1m/s=2 kt
1m/s = 3,6 km/h
Schema Bjerknes
Schema Bjerknes
Datele obtinute din observatiile si masuratorile de la
statiile meteo se transcriu in schema Bjerknes, schema
care este asociata fiecarei statii meteo.
Cercul plin reprezinta gradul de acoperire al cerului cu nori,
in acest caz acoperirea fiind totala, iar cu barbule se
reprezinta directia si viteza vantului.
Schema Bjerknes
T=temperatura, Td =temperatura punctului de roua, p =
presiunea, a = tendinta presiunii in ultimele trei ore, ww =
fenomenul semnalat la ora de observatie, W = fenomenul la
ora de observatie anterioara, N = nebulozitatea partiala a
norilor inferiori notati cu CL, norii din etajul mediu si inalt sunt
notati cu CM, respectiv CH, iar V este vizilitatea. Pentru
fenomene si nori se folosesc coduri si simboluri.
Masurarea vantului
Directia vantului este directia de unde bate vantul
Vantul de est este un vant care bate de la est la vest
Poate fi exprimat si in grade pe un cerc de 360 grad
Masurarea vantului
Viteza si directia vantului sunt estimate sau masurate la
fiecare 10 min. Valoarea obtinuta este componenta
orizontala a vantului.

Aceasta valoare variaza putin in timp si este
considerata ca reprezentand vantul predominant in acea
locatie si la momentul respectiv de timp.

Vantul mediu respecta legea lui Buys Ballot care
spune:
Daca se sta cu spatele la vant in Emisfera Nordica
presiunile joase vor fi la stanga.
Fortele care afecteaza miscarea
aerului
Vantul reprezinta miscarea aerului sub actiunea
principalelor forte din atmosfera.
Legea de miscare a particulei de aer este descrisa de
legea a-II-a a lui Newton.

F=ma,
masa particulei m=1
Acceleratia (a) este schimbarea vitezei particulei ca
vector intr-o perioada de timp.
Particula de aer va fi accelerata in directia fortei totale
(F) care actioneaza asupra ei

Fortele care afecteaza miscarea
aerului
Pentru a vedea in ce directie bate vantul trebuie sa
identificam toate fortele care afecteaza miscarea orizontala a
aerului

Fortele care afecteaza miscarea orizontala a aerului sunt:

Forta gradientului de presiune
Forta Coriolis
Forta centripeta
Forta de frecare

Forta gradientului de presiune
Diferenta de presiune
dintre punctul 1 si punctul
2 determina aerul sa se
deplaseze pe orizontala.
Aerul atmosferic se
deplaseaza de la presiune
mare la presiune mica,
Viteza cu care se
deplaseaza aerul creste cu
cresterea diferentei de
presiune.
Forta gradientului de presiune
grad p = diferenta de
presiune/distanta

Cand exista un gradient
de presiune exista o forta
care actioneaza asupra
aerului numita - forta
gradientului de presiune -
FGP(PGF)
Vectorul FGP este
perpendicular pe izobare
si este indreptat catre
presiuni mici

Forta gradientului de presiune
Forta gradientului de
presiune este forta care
face ca aerul sa se miste
-vantul sa bata.

Gradientul mare al
izobarelor de pe harta
(izobare apropiate) este
asociat cu o crestere a
FGP deci cu vant
puternic
Forta Coriolis
Atunci cand aerul se deplaseaza de la presiune
mare la presiune mica este deviat catre dreapta (in
emisfera nordica) de catre Forta Coriolis.
Este o forta aparenta datorata miscarii de rotatie a
pamantului
Forta Coriolis
Marimea fortei Coriolis depinde de viteza de rotatie
a pamantului (), de latitudine () si de viteza
aerului (v).

In emisfera sudica Forta Coriolis deviaza miscarea aerului la
stanga.
La ecuator Fc=o.
Este neglijabila pe distante mici.
Forta Coriolis face un unghi drept cu directia vantului,
influenteaza directia de miscare dar nu si viteza
Forta de frecare
Actioneaza asupra aerului in
miscare in apropierea solului
reducand viteza vantului

Are directia in sens invers fata
de sensul miscarii

Inaltimea stratului in care se
simte influenta frecarii (stratul
limita) depinde de viteza
vantului si gradul de instabilitate
al aerului.


Forta centripeta
Apare cand aerul se misca dupa izobare
curbe in cicloni si anticicloni

Directia ei este spre centrul curburii

Forta centripeta este egala cu patratul
vitezei aerului (v) raportat la raza curburii (R)
Vantul in altitudine
In atmosfera libera Ff=0
Daca izobarele sunt linii
drepte FCp=0

Vantul geostrofic
reprezinta miscarea aerului
atunci cand FGP este
echilibrata de Fc
Echilibrul celor doua forte
este posibil numai daca
vantul sufla paralel cu
izobarele iar acestea sunt
drepte paralele
Este doar o aproximatie dar
care se poate aplica in
atmosfera superioara
Fc
Fc
Fc
FGP
FGP
FGP
1
2
3
Vantul de gradient in cicloni
Vantul in altitudine nu sufla in
linie dreapta ci dupa izobare
curbe

FGP este diferita de Fc.
Pentru a se produce echilibru
apare o forta catre centrul
depresiunii Fcp
Rezultatul acestei miscari
este rotatia vantului in sens
ciclonic (invers acelor
de ceasornic) intr-un
ciclon in emistera
nordica
Forta Coriolis
Forta centripeta
FGP
Vantul de gradient in anticicloni
Fc este diferita de FGP.
Pentru a se produce
echilibrul apare o forta catre
centrul depresiunii Fcp

Rezultatul acestei miscari
este rotatia vantului in sens
anticiclonic (in sensul
acelor de ceasornic)
in anticiclon
Forta centripeta
Forta Coriolis FGP
Vantul in stratul de frecare
In apropierea suprafetei
solului apare forta de frecare
care actioneaza in sens
opus miscarii

Ff impreuna cu Fc trebuie sa
echilibreze FGP

Ca rezultat vantul la
suprafata are viteza mai
mica iar ca directie face un
unghi cu izobarele si este
indreptat catre presiuni
mici
Vantul la 500 mb
Este valabila aproximatia geostrofica, vantul sufla paralel cu
izobarele.
Daca vantul sufla de la vest la est vant zonal
Daca sufla de la nord la sud este meridional
Vantul si miscarea verticala
In depresiune vantul este
convergent.
Conservarea masei
determina ca aerul sa
urce pe verticala iar in
altitudine sa devine
divergent.
Intr-un anticiclon vantul la
sol este divergent ceea
ce este asociat cu o
miscare descendenta pe
verticala si un vant
convergent in altitudine
In atmosfera miscarea
verticala respecta
echilibrul hidrostatic
FGP=forta de greutate
De retinut!
Fortele care actioneaza asupra unei particule de
aer in miscare sunt:
Forta gradientului de presiune deplaseaza
aerul datorita diferentei de presiune.
Forta Coriolis este o forta aparenta care
determina devierea miscarii catre dreapta in
emisfera nordica. Vectorul Fc este perpendicular pe
vectorul vitezei.
Forta de frecare apare cand aerul este in
contact cu suprafata pamantului. Actioneaza in sens
invers miscarii.
De retinut!
Forta centripeta Forta care apare cand aerul se
deplaseaza dupa izobare curbe. Actioneaza catre
centrul de rotatie. Este o combinatie a fortelor
enumerate mai sus.
Vantul geostrofic apare cand FGP si Fc au
aceeasi marime si sens opus. Fortele sunt
echilibrate iar miscarea nu este accelerata.
Vantul de gradient apare cand FGP si Fc au sens
opus dar marime diferita. Apare FCp iar miscarea
este accelerata.
Echilibrul hidrostatic apare cand nu exista
acceleratie verticala deci FGP=forta de greutate
Scari ale miscarii in meteorologie
Vanturi locale
Briza marina
Solul si marea sunt incalzite
diferentiat intr-o zi cu cer
senin si vant calm
Daca suprafata se
incalzeste aceasta determina
cresterea presiunii in
coloana.
Apare un gradient de
presiune aproximativ la
1000m
Presiunea scade pe uscat si
creste pe apa si apare
miscarea aerului de la mare
la uscat ca un front de
briza
Briza marina vazuta cu radarul WSR-98D de
la Medgidia din 22.08.2004
Briza montana
In timpul zilei cu cer
senin si vant calm panta
muntelui este incalzita, iar
aerul cald urca ca un vant
numit briza de munte.
Noaptea vantul este in
sens invers
Ziua se pot forma
precipitatiile orografice
Vanturile de vale
puternice se numesc
vanturi katabatice
Foenul
Este un vant cald si
uscat care apare pe
partea descendenta a
muntelui fata de
curgerea aerului. Pe
partea ascendenta a
muntelui se formeaza
nori si precipitatii iar pe
partea descendenta
aerul comprimat prin
coborare se incalzeste
Circulatia generala a atmosferei
Celula unicelulara este primul
model de circulatie a atmosferei
(celula Hadley)
S-a considerat ca:
-Pamantul nu se roteste
-Soarele este la ecuator
-Suprafata pamantului este
omogena si uniforma

Aerul incalzit la Ecuator urca pe
verticala iar la poli aerul racit are
o miscare descendenta
In atmosfera libera aerul va
circula de la ecuator la poli iar la
sol circulatia va fi de la poli la
ecuator
Circulatia generala a atmosferei
Circulatia tricelulara
este mai aproape de
realitate
-Se considera pamantul in
rotatie
-Regiunile tropicale
primesc un exces de
caldura
-La poli caldura este
deficitara
-La poli se afla un H la
suprafata
-La ecuator se afla un L la
suprafata
Circulatia generala a atmosferei
De la ecuator la 30 grad si
de la poli la 60 grad circulatiile
sunt asemanatoare cu celula
Hadley
La ecuator aerul cald si
umed urca pe verticala si
formeaza nori Cb
Aerul ascendent cand
ajunge la tropopauza devine
divergent si se indreapta catre
poli. Forta Coriolis il deviaza
catre dreapta circulatii
vestice in altitudine
Circulatia generala a atmosferei
Aerul care se deplaseaza catre
poli se raceste prin radiatie si
incepe sa coboare la latitudinea
de 30 grad unde se formeaza un
brau anticiclonic
aerul ajuns la sol se separa in
doua ramuri, una catre sud si
alta cu componenta vestica catre
nord traversand regiunile
temperate.
La 60 grad aceasta masa de
aer intalneste aerul rece care
coboara de la poli unde se
formeaza frontul polar
In lungul frontului polar apare o
puternica miscare ascendenta
care in altitudine devine
divergenta si inchide celelalte
doua celule.
Principalii centri de actiune a
atmosferei in Europa
Datorita conditiilor termice aproape neschimbate
din unele regiuni ale suprafetei Pamantului apar
formatiuni barice cvasistationare si pe suprafete
intinse
La ecuator se formeaza un brau de presiune
coborata (L)
urmat in fiecare emisfera de cate un brau de
presiune ridicata (H) in regiunile subtropicale si
cate unul de presiune coborata (L) in regiunile
temperate
Vara toate aceste brauri urca spre poli iar iarna
coboara catre ecuator
Principalii centri de actiune a
atmosferei in Europa
Anticiclonul Arctic actioneaza permanent mai
ales iarna in Bazinul Arctic. Primavara si toamna
dorsalele si centrii secundari coboara peste
Groenlanda, Insulele Britanice sau Scandinavia si
favorizeaza in tara noastra racirile tarzii de
primavara si timpurii de toamna.
Anticiclonul Azoric cu centrul in regiunea
Insulelor Azore este un centru permanent de
presiune ridicata. Aerul oceanic adus de el pe
continent este incarcat cu umezeala si determina o
vreme calda iarna si rece vara.
Principalii centri de actiune a
atmosferei in Europa
Anticiclonul Siberian actioneaza iarna in Rusia si
nordul Asiei. Este foarte intens (1070mb). Este asociat
cu perioade geroase si uscate. Vara dispare.
Depresiunea Islandeza cu centrul in regiunea
Islandei apartine braului subtropical de joasa presiune
atmosferica si odata cu acesta urca spre nord vara si
coboara spre sud iarna. Iarna este foarte adanca si
afecteaza vremea pe continent aducand mase de aer
umed.
Depresiunea Mediteraneana cu centre in zona
Golfului Genua, in zona Siciliei sau in vestul
Mediteranei apare iarna pe frontul polar coborat spre
sud pana in Mediterana. Este foarte adanca (950mb la
centru) si este asociata cu cantitati mari de precipitatii
in tara noastra.
Harta campului baric
Harta
campului
baric la
nivelul
marii.
Curetii jet
Curentul jet este un curent de aer tubular,
cvasiorizontal cu lungimea de mii de km si latimea
de sute de km.
Viteza vantului in centrul curentului depaseste 100
kt
Se gasesc la nivelul tropopauzei intre 10 si 14 km
Este caracterizat de gradienti verticali si orizontali
puternici ai vitezei vantului
Jetul polar este situat intre aerul polar care
coboara catre sud si aerul subtropical care urca
catre nord la nivel global.
Contrastul termic este mare astfel ca si diferenta
de presiune este mare deci si viteza vantului
Curetii jet
Exista doi curenti jet principali, ambii situati in
zonele in care tropopauza este rupta.
Jetul polar si jetul subtropical
http://www.sigmet.de/plan.php
Turbulenta
Turbulenta
Turbulenta este definita ca o stare de
perturbare a miscarii caracterizata prin
ascendente si descendente ale aerului
datorita schimbarii bruste a directiei si a
vitezei curentului de aer. Se manifesta prin
socuri dese si marunte atunci cand
miscarea ascendenta se repeta la intervale
scurte sau prin socuri rare sau puternice
pe verticala.
Turbulenta
Poate fi clasificata:

Turbulenta termica
Turbulenta asociata cu norii CB
Turbulenta mecanica (in stratul de frecarea)
Turbulenta in undele de munte (orografica)
Turbulenta in aer clar (CAT)
Turbulenta asociata suprafetelor frontale si
inversiunilor
TERMALE
Aer rece
Aer rece Aer rece Aer rece
Aer cald
Aer cald
Aer cald
Aer cald
Suprafata incalzita
la 2.00 P.M.
Suprafata incalzita
la 2.15 P.M.
Suprafata incalzita
la 2.30 P.M.
Turbulenta termica
Este rezultatul
curentilor
verticali care
apar datorita
incalzirii
diferentiate a
suprafetei
solului prin
insolatie
termalele
Turbulenta mecanica
Apare in urma interactiunii dintre suprafata terestra
si vantul in stratul 0-2000m. Cand vantul intalneste
un obstacol apar vartejuri (eddies) dupa obstacol
Intensitatea turbulentei aeronavei depinde de:
Viteza vantului
Rugozitatea terenului
Forma si marimea obstacolului
Inaltimea deasupra solului
Stabilitatea aerului
Turbulenta orografica
Undele de munte se formeaza in anumite conditii in
partea de sub vant a barierei muntoase
Au asociate curenti verticali ascendenti si
descendenti puternici si turbulenta puternica
Avionul poate suferi variatii substantiale de inaltime
in undele de munte pana la pierderea stabilitatii
Apare turbulenta mecanica in varful muntelui
Cu undele gravitationale sub fiecare creasta a
undei
Turbulenta orografica
Vantul la nivelul
crestei trebuie sa aiba
peste 20kt si sa
creasca cu inaltimea
Sa fie perpendicular
pe munte
Profilul temperaturii in
strat sa arate o
inversiune sau o
izotermie pana la
nivelul crestei
Turbulenta orografica
Apar rotorii in apropierea muntelui si sub fiecare creasta a
undei
Rotorii sunt asociati cu miscari verticale ale aerului deci cu
turbulente si forfecari
Pe coama undelor se formeaza norii lenticulari
Pe varful muntelui se formeaza norii sub forma de caciula
Asociat cu rotorii se
formeaza norii rotori Sc si Cu
In unele conditii apar si Ci
orografici la o anumita
distanta de munte
Turbulenta orografica
Daca vantul are
viteze mari doar la
nivelul crestei (jet)
apare un rotor
intens si vant
katabatic in partea
de sub vant
Turbulenta in aer clar (CAT)
Turbulenta asociata cu curentii jet este
datorata forfecarii vantului gradienti
orizontali si verticali mari ai vitezei vantului
Cu jeturile cu viteze mari
In zona de curbura a jetului
In partea rece a curentului jet langa si sub
axa jetului
Schimbarea brusca a directiei vantului intr-
un talveg ascutit
Turbulenta asociata cu inversiunile
Datorita modificarii portantei cu
schimbarea densitatii aerului
O inversiune puternica de temperatura
este asociata si cu o discontinuitate a
campului vantului
Cu inversiunile frontale
Forfecarea vantului
Forfecarea vantului
In meteorologie forfecarea vantului este definita
ca variatia vitezei sau directiei vantului in spatiu
In reglementarile folosite in aviatie forfecarea
vantului este definita ca o schimbare a vantului
fata/spate de 30 km/h deci 15kt sau mai mult si
care ar putea afecta in mod negativ aeronavele
aflate pe panta de apropiere in vederea aterizarii
sau decolarii, precum si aeronavele aflate pe
pista.
Avertizarile de forfecare se emit numai daca
fenomenul este observat sau prognozat intre
nivelul pistei si 500m (1600 ft)
Forfecarea vantului
Conditiile de forfecare a vantului sunt asociate
cu:
furtuni, microrafale, tornade si fronturi de rafala
suprafete frontale
vanturi puternice la suprafata asociate cu
topografia locala
fronturi de briza marina
unde orografice
inversiuni de temperatura
curentul jet inferior (LLJ)
Forfecarea fata catre spate
vantul din fata slabeste
vantul de spate se intensifica
Vantul de fata trece in vant de spate
traiectoria reala este sub cea initiala -risc de aterizare scurta
Forfecarea spate catre fata
vantul din fata se intensifica
vantul de spate slabeste
Vantul de spate trece in vant de fata
traiectoria reala este deasupra celei initiale rateaza
aterizarea
Curetii jet de nivel jos (LLJ)
Apar in partea superioara a inversiunii de
temperatura din timpul noptii
Apare o intensificare a vantului care are forma si
structura asemanatoare curentilor jet superiori
se gasesc aproximativ la 1500m
Au valori de 1,5 ori mai mare decat vantul din
stratul superior
Intensificari ale vantului cu aspect de LLJ se pot
produce si datorita topografiei
Efectul asupra aeronavelor
Intensificari locale ale vantului in
Romania
Daca vantul in straturile joase sufla in Moldova dispre
nord aducand o masa de aer rece.
Datorita existentei Carpatilor de Curbura vantul este
canalizat catre sud pe langa lantul muntos
In zona Carpatilor de Curbura vantul se intensifica
datorita ingustarii ariei de curgere.
Vantul in zona Buzau-Ramnicul Sarat va avea cele mai
mari valori si va fi pe directia NE
Daca gradientul termic dintre aceasta masa rece si aerul
din fata este important aceasta discontinuitate termica este
detectabila pe radar
Daca aceasta linie de discontinuitate ajunge la Bucuresti,
statia meteo va detecta o intensificare a vantului pe
directia NE care va fi asociata cu turbulente
Linie de discontinuitate detectata de
radar in 30.08.2008
Linie de discontinuitate observata in imaginea
satelitara in vizibil in 30.08.2008
Vantul la statia
meteo Baneasa (25kt)
asociat cu pasajul
liniei de discontinuitate
Viscolul
In Romania, viscolul apare, indeosebi in conditiile
in care, la sol, exista o interactiune intre un
anticiclon situat In nord-estul Europei si un ciclon
in zona Peninsulei Balcanice cu origini
Maditeraneene.

In altitudine, exista un talveg bine definit, cu
extindere meridianala considerabila, din Peninsula
Scandinava pana in zona Marii Mediterane.

Campul baric la sol in situatie de viscol
Viscolul
Pentru zona dintre Carpati si Marea Neagra se
deosebesc trei straturi succesive in jumatatea inferioara a
troposferei:

la nivelul solului, aer rece si relativ uscat de tip
continental- polar sau arctic, antrenat de o circulatie
intensa dinspre N-NE pe partea externa a Carpatilor pana
in zona Dunarii inferioare si litoralul vestic al Marii Negre,
in apropiere de 850mb, o advectie dinspre E-SE de aer
cald si umed de deasupra Marii Negre.
la nivelul de 500mb, circulatia este intensa, dinspre S

In aceste conditii, in apropierea nivelului de 950mb, apare
un jet de nivel jos cu intensitati ce pot depasi 15m/s.
Inaltimea la care se manifesta acest jet variaza
Viscolul din 25 ianuarie 2012
Presiunea la nivelul marii si vantul la sol din
modelul ALADIN din 25 ianuarie 2012, 00UTC
Geopotentialul, temperatura si vantul la 850
mb din 25 ianuarie 2012, 00 UTC
Geopotentialul, temperatura si vantul la 500
mb din 25 ianuarie 2012, 00 UTC
Intensitatea turbulentei in functie de
efectele asupra aeronavei
Bibliografie
Atkinson, B.W., 1981. Meso-scale Atmospheric Circulations. Academic
Press, London.
Ahrens, C. D., 2000. Essentials of Meteorology. An Invitation to the
Atmosphere (3rd. ed.).
Bader M.J., G.S. Forbes, J. R. Grant, R.B.E. Lilleu and A.J. Waters, 1995.
Images in weather forecasting. A practical guide for interpreting satellite and
radar imagery. Cambridge University Press.
Battan, L.J., 1973. Radar Observation of the Atmosphere. Univ. of Chicago
Press.
Besleaga, N., 1972. Elemente de Meteorologie Dinamica. I.N.M.H, Bucuresti
Besleaga, N., 1979. Aerologie si Meteorologie Sinoptica. Ed. Did. Si Ped.,
Bucuresti.
Bluestein, H. B., 1993. Synoptic-Dynamic Meteorology in Midlatitudes. Vol. I,
II. Oxford University Press.
Bordeianu, St., 1968. Curs de Meteorologie Aeronautica. Ed. Militara,
Bucuresti.
Borsan, D., 1981. Fizica Atmosferei. Univ. Din Bucuresti.
Doneaud, A., N. Besleaga, 1966. Meteorologie Sinoptica, Dinamica si
Aeronautica. Ed. Did. Si Ped., Bucuresti.
Draghici, I., 1988: Dinamica Atmosferei, Ed. Tehnica, Bucuresti, 474 pp
Bibliografie
Holton, James R., 1979. An Introduction to Dynamic Meteorology (2nd ed.),
Academic Press, New York.
Houze, R.A., 1993: Cloud Dynamics. Academic Press, 573 pp.
Ion-Bordei, Ecaterina, 2009: Rolul lantului Alpino-Carpatic in evolutia
ciclonilor mediteraneeni. Ed. PRINTECH, 137 pp.
Ion-Bordei, Nicolae, 1988: Fenomene Meteoclimatice induse de configuratia
Carpatilor in Campia Romana. Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 174 pp.
Lemon, L.R., Stan-Sion, A., Soci, C., and Cordoneanu, E.: A strong, long-
track, Romanian tornado, Atmospheric Research, 67-68, 391-416, 2003.
Martin, J.E., 2006. Mid-Latitude atmospheric Dynamics. A First Course.
Wiley.
Oprea I.C, 2009: A torrential precipitation event in the eastern part of
Romania-a case study. Romanian Reports in Physics,61, No.1, 139-150
Oprea I.C., A. Bell, 2009: Meteorological environment of a tornado outbreak
in Southern Romania. Nat. Hazards Earth Syst. Sci.,9,609-622.
Rinehart, R.E., 1997. Radar for Meteorologists (3rd ed.). Univ. of North
Dakota, USA.
Stan-Sion, A., Oprea, C.I., and Antonescu, B.: Bow echo characteristics in
Romania, 33rd Conference on Radar Meteorology, Cairns, Australia, 6-10
August 2007, P13A.12, 2007.
Bibliografie
Stensrud, D.J., 1996: Importance of Low-Level Jets to Climate: A Review. J.
Climate, 9, 16981711.
Stoica, C., N. Cristea 1970. Meteorologie general, Edit. Tehnic, Bucureti.
Stefan, Sabina, 2004. Fzica Atmosferei, Vremea si Clima. Ed. Univ. din
Bucuresti.
Topor, N., V. Mooiu, N. Vancea,1967. Meteorologie aeronautic, Edit.
Medical, Bucureti.
tea, D., D. Bacinschi, R. Nor,1965. Dicionar meteorologic, C.S.A.
Institutul Meteorologic, Bucureti.
Vasquez, T., 2002. Weather Forecasting Handbook. Wea.Graph.Tech.,
Garland, USA.
Vasquez, T., 2003. Weather Map Handbook. Wea.Graph.Tech., Garland,
USA.

***Instruciuni pentru observarea, identificarea i codificarea norilor i a
fenomenelor meteorologice (meteorii), 1986.INMH, Bucureti.
***Oxford Aviation Training. Meteorology (1st. ed).
Bibliografie
Documente interne ROMATSA:

***Reglementare de Aeronautic Civil Romn RACR-ASMET - Asistena
Meteorologic a Activitilor Aeronautice Civile, Ministerul Transporturilor,
Departamentul Aviaiei Civile, ed 4/2008, Bucureti.

***Manual on Low-level Wind Shear and Turbulence, Doc. 1897, AN 440,
International Civil Aviation Organization,2005.

***Meteorological Service for International Air Navigation. Annex 3 to the
Convention on International Civil Aviation -, 17th Ed./2010.

***Proceduri i instruciuni de aeronautic civil PIAC-CMA - Coduri
meteorologice aeronautice, Autoritatea Aeronautic Civil Romn.
Ed.2/2009, Bucureti.

***Curs Navigatie Aeriana, 2000, ed.1

***Forecasters Reference Book, 1996. Met.Office College