VOL.

18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE

27

Key words: pachypleuritis, assessment,
respiratory functional reeducation, respiratory
exercises

Rezumat. Cases of pachypleuritis have
begun to decrease numerically since collapse-
therapy for tuberculosis is practiced more and
more rarely and antibiotics limit quickly the
evolution of a serofibrinous or purulent pleurisy.
Scop. In this research, the main purpose has been
to emphasize the extant in which respiratory
gymnastics contributes within the complex
treatment of pachypleuritis functional reeducation.
Material i metode. he research has been made
on !" patients with the diagnosis of basal or apical
pachypleuritis, left or right, or calcar extended
pachypleuritis, aged between #$ and %#, $ women
and & men. he technique of costal breathing
reeducation was applied, exercises for correct
breathing, stationary bike and gait training.
Results. 'fter rehabilitation programs, the
outcomes were( C) de &*,++, -i )./0 &*,%#,.
Conclussions. 1espiratory rehabilitation increases
vital capacity and )./0, essential for lungs
function. 1espiratory rehabilitation protocol is a
very important part of therapeutic approach of
patients with pachypleuritis.

Cuvinte cheie: pahipleurit2, evaluare,
reeducare func3ionala respiratorie, gimnastica
respiratorie.

Rezumat. Cazurile de pahipleurit2 au
4nceput s2 scad2 numeric de c5nd colapsoterapia
pentru tuberculoza pulmonar2 se practic2 tot mai
rar, iar antibioticele limiteaz2 repede evolu3ia unei
pleurezii serofibrinoase sau purulente.
Scop. 6n aceast2 cercetare principalul scop urm2rit
a fost acela de a eviden3ia m2sura 4n care
contribuie gimnastica respiratorie, 4n cadrul
tratamentului complex al reduc2rii func3ionale a
pahipleuritei.
Material i metode. 'm efectuat cercetarea pe un
num2r de !" pacien3i cu diagnosticul de
pahipleurit2 bazal2 sau apical2, st5nga sau
dreapta, sau pahipleurit2 extins2 calcar2, cu v5rsta
cuprins2 4ntre #$ 7 %# ani, $ femei -i & barba3i. 0-a
aplicat reeducarea respita3iei costale cu
contrarezisten32, exerci3ii pentru reeducarea
respira3iei corecte, antrenamentul la bicicleta
ergometric2 -i mers.
Rezultate. 6n urma programelor aplicate s.a
ob3inut la externare( C) de &*,++, -i )./0
&*,%#,.
Concluzii. 1eeducarea respiratorie m2re-te
capacitatea vital2 -i )./0, esen3iale 4n
func3ionalitatea pl2m5nului. 8rotocolul reeduc2rii
respiratorii face parte din conduit2 terapeutic2 a
pacien3ilor cu pahipleurit2.




CONTR!"#$ KN%TOT%R$&% 'N C$(R") TR$T$M%NT")"
COM&)%* $) R%%("C+R ,"NC#ON$)% $ &$-&)%"RT%

CONTR.!"T.ON O, &-/S.C$) T-%R$&/ .N T-% COM&)%*
TR%$TM%NT O, &$C-/&)%"R.T.S ,"NCT.ON$) R%%("C$T.ON

Meran Antura
1

00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000




























0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

.ntroducere
Cazurile de pahipleurit2 au 4nceput s2 scad2 numeric de c5nd colapsoterapia pentru
tuberculoza pulmonar2 se practic2 tot mai rar, iar antibioticele limiteaz2 repede evolu3ia unei
pleurezii serofibrinoase sau purulente 9*:.
8ahipleurita, ca sechel2 pleural2, f2r2 poten3ial de evolu3ie local2, poate fi considerat2 ea
4ns2-i ca o afec3iune ce determin2 supra4nc2rcare mecanic2 a sistemului toraco-pulmonar.


1
;radinita cu program 8relungit nr. *", <radea, ;rupe 0peciale
e-mail( mertananturia=yahoo.com

VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
28

>ine4n3eles c2 pentru aceasta pahipleurita trebuie s2 fie 4ntins2, de obicei afect5nd aproape un
4ntreg hemitorace, put5nd s2 cuprind2 -i scizurile interlobare -i chiar pere3ii interlobulari 9*:.
12sunetul func3ional determinat strict de pahipleurit2 nu este u-or de apreciat deoarece
necesit2 bronhospirometrii, ca -i studii de distribu3ie -i difuziune separate pentru a se aprecia
pl2m5nul homolateral. 6n plus, pahipleuritele se 4nso3esc foarte frecvent de leziuni ale pl2m5nului
subiacent 9*:.
6nc2 din !?#+, @acobaens g2se-te prin bronhospirometrie valori sc2zute ale C), )C, )<
*

-i ). 4n pl2m5nul homolateral dup2 o pleurezie 9!:.
8rimele studii mai ample asupra urm2rilor fiziopatologice ale sechelelor pleurale au fost
f2cute de -coala napolitan2 a lui /onaldi, fiind continuate apoi de ABster -i Certz. Comportarea
pl2m5nului homolateral este a unui pl2m5n ,,4ncarceratDD, cu sc2derea volumelor pulmonare
mobilizabile, cu sc2dere de complian32, dar f2r2 modific2ri de rezisten32 la flux ceea ce
contureaz2 perfect E)1. .xist2 o sever2 sc2dere a )<
*
, 4nregistr5nd doar !*, 7 *", din
valoarea sa global2 9!:.
Eac2 pl2m5nul este s2n2tos, func3ia global2 respiratorie -i implicit gazele sangvine sunt
normale Fla limit2G 4n repaus la maHoritatea subiec3ilor cu pahipleurit2, put5nd 4ns2 s2 se
decompenseze la efort sau mai ales la apari3ia unor boli care afecteaz2 c2ile respiratorii -iIsau
parenchimul pulmonar 9!:.
6n serviciile de recuperare g2sim 4n special pacien3i cu disfunc3ie ventilatorie mixt2, ca de
exemplu obstructivii F>8<CG cu o asociere a unei pahipleurite, urmarea unei afec3iuni pleurale
din tinere3e. 'ceast2 pahipleurit2 agraveaz2 starea func3ional2 a pacientului, gr2bind instalarea
insuficien3ei respiratorii -i a cordului pulmonar 9#:.
'fec3iunile tuberculoase ale pleurei cum sunt pleurezia serofibrinoas2, emfizemul
tuberculos, pneumotoraxul spontan, cavit23ile hidroaerice pleurale sau extrapleurale dup2 diverse
interven3ii, etc. genereaz2 mai multe tipuri de sindroame posttuberculoase pleurogene. Cel care
ne intereseaz2 pe noi este sindromul de pl2m5n ,,4ncarceratDD, care se 4nt5lne-te 4n cazuri de
pahipleurit2, cuIsau f2r2 calcifieri pleurale, cu depozite fibrinoase intrapleurale, dup2 pleurezii
sau empieme cronicizate insuficient tratate, cu 4ncarcerarea pl2m5nului 4n sensul de imobilizare
cvasitotala 4n carapacea de simfiza -i de pahipleurit2, cu reduceri func3ionale importante 9!:.
'spectul radiologic este caracteristic de pl2m5n diminuat 4nconHurat de o band2 opac2 -i
aproape lipsit de mi-c2ri ventilatorii. 0cintigrafia poate ar2ta absen3a extins2 sau cvasitotal2 a
perfuziei 9!:.
Calcifierile pleurale descrise de numero-i autori, inclusiv la noi FEaniello, 'nastasatu,
etc.G, mai frecvente la b2rba3i, apar ca opacifieri intense, de cele mai bizare configura3ii, situate
periferic, tangente la peretele toracic, de obicei latero-posterior. <pacitatea 4n pahipleurit2 este
neomogen2, de obicei. 6nafar2 de 4ngr2diri func3ionale ale pl2m5nului, ele pot s2 dea -i dureri
toracice, tuse iritativ2, etc. ratamentul const2 4n decortic2ri -i pleurectomii 4n scopul eliber2rii
c5t mai largi a pl2m5nului 4ncarcerat 9!:.
8ahipleurita ca -i sechel2 pleural2 produce nu numai o amputare omolateral2 a volumelor
pulmonare, dar -i o reducere a patului capilar, eviden3iat2 angiopneumografic -i scintigrafic.
.xplorarea func3ional2 a respira3iei indic2 diminuarea volumetric2 a pl2m5nului sub
influien3a acumul2rii lichidului 4n pleur2 -i limit2rii expensiunii hemitoracelui afectat.
0uprafe3ele mici ale pahipleuritei sunt adesea evidente la o radiografie pectoral2 de rutin2
-i au o semnifica3ie clinica unic2. Ee obicei se observ2 la baza pl2m5nului, unde cauzeaz2
m2rirea unghiului costofrenic sau intereseaz2 diafragmul. Ee asemenea, se 4nt5lne-te 4ngro-area
pleurei 4n p2r3ile apicale 9!:.

Scop
6n aceast2 cercetare principalul scop urm2rit a fost acela de a eviden3ia m2sura 4n care
gimnastica respiratorie contribuie 4n cadrul tratamentului complex al reduc2rii func3ionale a
pahipleuritei.
VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
29

;imnastica respiratorie propriu-zis2 va trebui s2 ac3ioneze diriHat -i selectiv asupra
fiec2rei faze respiratorii, asupra raportului dintre cele dou2 faze si pauzele dintre ele. oate
acestea realizeaz2 variante ,,modeleDD -i ,,formeDD respiratorii prin care se poate realiza ventila3ia.
Concret, aceasta 4nseamn2 modalitatea de realizare a mi-c2rii toracice -iIsau diafragmatice
frecven3a pe minut a acestor mi-c2ri, lungimea fazelor respiratorii -i a pauzelor, diriHarea aerului
Fpe nas, pe gur2G, ca -i postura 4n care se execut2 toate acestea 9#:.
<biectivele reeduc2rii pahipleuritei sunt(
- reeducarea respiratorieJ
- m2rirea capacit23ii pulmonareJ
- tonifierea musculaturii respiratorii -i generaleJ
- antrenament la efort dozatJ
- hidrotermoterapieJ
- cura de teren.
/iHloacele reeduc2rii pahipleuritei sunt(
aG 1eeducarea respiratorie prin(
-posturi facilitatorii -i relaxanteJ
-con-tientizarea pozi3iei corecte, formarea reflexului de atitudine corect2J
-educarea c2ilor aeriene superioareJ
-reeducarea diafragmului prin mobilizarea musculaturii abdominaleJ
-m2rirea capacit23ii pulmonare prin toate modalit23ile cunoscute suprasolicit5nd expirulJ
bG onifiere muscular2 respiratorie cu inspir pe contrac3ie -i tonifiere muscular2 general2 cu
expir pe relaxare, cu aparate portative
cG 'ntrenament la efort dozat la aparate, testul de efortJ
dG Cidroterapia(
- cre-terea dificult23ii exerci3iului prin ata-area de greut23i la pacientJ
eG Cura de teren(
- mers pe teren accidentat, urcat pe sc2ri, Hoging, mers pe teren cu diferite 4nclin2ri ale pantei
9#:.

Material i metode
'm efectuat cercetarea pe un num2r de !" pacien3i cu diagnosticul de pahipleurit2 bazal2
sau apical2, st5nga sau dreapta, sau pahipleurit2 extins2 calcar2, 4n perioada ! august !??K 7 !
septembrie !??K. 0ubiec3ii au v5rsta cuprins2 4ntre #$ 7 %# ani, dintre care $ sunt femei si & sunt
barba3i, cu ocupa3ii ce variaz2 de la # casnice, ! angaHat si & pensionari.

Ta!e".1 E#a"uarea $a%en"&r
N.&.
&,R
initial
%1. radiolo2ic %1. clinic al aparatului respirator %1. de la3orator
>./. C456786
9
)./0L*
?,!,
-spa3iul supra
-i subrotulian
opacificat
omogen
- torace astenic longilin
- murmur vezicular cu expir prelungit
-)0C L K# 7 !"%mmJ
-CtL$+,J
-MLK!""Imm
*
-glicemie L K%mg,
-azotL*Kmg,
>.. C45::8;
9
)./0L+
K,+,
-cicatrice toracic2 postoperatorie pentru
chist hidatic pulmonar, cu mi-c2ri
respiratorii simetrice, murmur vezicular
prezent f2r2 raluri supraad2ugate
-)0C L % 7 !&mmJ
-Ct L +*,
-glicemie LK+mg,
-azotL$%mg,
>.<. C456<8<6
9
)./0L+
$,+,
-hemitorace st5ng retractat, aplatizat, cu
sensibilitate la palparea bazei -i spasticitate
subcostal, fream2t pectoral diminuat,
submatitate, murmur vezicular diminuat la
nivelul hemitoracelui st5ng.
- )0C L &! 7 K"mmJ
- Ct L +!,
- glicemie L K"mg,
- azot L #*mg,
N.I. C45=>86
9
)./0L%
-pioscleroza
M)E pe fondul
unei lobite
-torace simetric, hemitoracele drept nu
particip2 4n egal2 m2sur2 la mi-carea
respiratorie, fream2t pectoral bilateral
- )0C L ## 7&Kmm
- Ct L $K,
- glicemie L ?*mg,
VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
30

K,", retractile
drepte.

prezent, sonoritate pulmonar2 deasupra
ambelor hemitoraceJ la ausculta3ie(
murmur vezicular fiziologic.
- azot L %&mg,
/.I. C45?;86
9
)./0L#
%,!,
-strat de lichid
posterior
dreapta Flinia
scapular2G
!Kmm bazin.
-torace emfizematos, matitate bazal2
dreapta -i submatitate bazal- st5nga,
murmur vezicular diminuat bazal bilateral,
raluri crepitante bazal dreapta 4n rest
murmur vezicular cu expir prelungit.
- )0C L !! 7 *$mm
-CtL+%,
-glicogenL!!$mg,
-azotL&$mg,
-'L!*"I&" mm Cg
C.I. C45=687
9
)./0L?
%,#,
-opacit23i
neomogene de
intensitate
supra -i
subcostal2.
-torace simetric, normal conformat,
sonoritate pulmonar2, fream2t pectoral,
murmur vezicular diminuat bazal 4n
st5nga.
-)0CL$? 7 K# mm
-CtL+*,
-;licemieL%! mg,
-azotL*+mg,
'.O. C456@86
9
)./0L&
",+,
-torace simetric. Cemitoracele st5ng nu
particip2 4n aceea-i m2sur2 la mi-carea
ventilatorie. Pream2t pectoral bilateral
prezent. /urmur vezicular fiziologic.
-)0CL## 7 &K mm
-CtL$K,
-;licemieL?* mg,
-azotL%&mg,
E./
.
C45:>9
)./0L*
?,+,
-torace astenic longilin, murmur vezicular
cu expir prelungit
-)0CLK$ 7 !"K mm
-CtL$&,
-;licemieLKK mg,
-azotL*?mg,
<.E. C456@89
)./0L+
$,&,
-fream2t pectoral diminuat submatitate,
murmur vezicular diminuat la nivelul
hemitoracelui drept.
-)0CL&* 7K! mm
-CtL+*,
-;licemieLK" mg,
-azotL#*mg,
8.1. C45=:87
9
4%MS5<
>@9
Aopacit23i
neomogene de
intensitate
supra -i
subcostal2.
-torace simetric, normal conformat,
sonoritate pulmonar2, fream2t pectoral,
murmur vezicular diminuat bazal st5nga
-)0CL+" 7K$ mm
-CtL+#,
-;licemieL%# mg,
-azotL*&mg,


Ta!e" 2. Da'n&(t%e
N.&. (ia2nostic
(isBuncCie
ventilatorie
>./. -8ahipleurit2 apical2 dreaptaJ
-0uspect genunchi st5ng J
-'stm bron-ic infecto-alergic moderat persistentJ
A1inita alergic2.
(4M
E)< s.
>.. -8ahipleurit2 bazal2 st5ngaJ
->ron-iectazii bazale suprainfectateJ
-Cardiopatie ischemica cronic2.
(4M m.
>.<. ->C pulmonarJ
-8ahipleurita extinsa calcaraJ
-0ilicoza gradul II.
(4M
E)< u.
N.I. -Mobit2 >C retractil2 M0EJ
-8ahipleurita dreaptaJ
->ronsita cronicaJ>8<CJ
-0indrom posttuberculosJ
-Eisfunctie ventilatorie mixta medie.
(4M
E)< m.
/.I. -Colec3ie pleural2 dreapta 4nchistat2 cu pahipleurit2J
- Cardiomiopatie dilatativ2J
- )0 de efort -i nocturnJ
- ICC, OQC' III
(4R s.
C.I. -8ahipleurita bazala stanga Fpostpleurezie >CGJ
-Colecistopatie cronica.
(4R u.
VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
31








6n cadrul 0pitalului Clinic .>.C.,,Meon EanielloDD din CluH-Oapoca, 4n sec3ia de chirurgie
toracic2 exist2 un mic cabinet de gimnastic2 medical2 -i dispun5nd de miHloacele necesare 4n
vederea unei recuper2ri c5t mai rapide -i mai eficiente a bolnavilor cu patologie respiratorie.
6n cadrul kinetoterapiei a bolnavilor respiratori se aplic2 urm2toarele metode de
recuperare 4n cabinetul de gimnastic2 medical2(
-1elaxareaJ
-8osturareaJ
-1eeducarea respiratorie sau gimnastica respiratorie propriu-zis2J
-;imnastica corectoareJ
-'ntrenamentul la efort dozat.
6n organizarea -i desf2-urarea programelor de recuperare se iau 4n considerare o serie de
parametrii generali -i locali.
!. 6n cadrul parametrilor generali de cea mai mare 4nsemn2tate avem(
-ipul -i specificul deficien3ei. Eiagnosticul medical complet al afec3iunii, 4n cazul nostru
pahipleurit2 bazal2, apical2 sau calcar2, etc.
-Eurata bolii -i a recuper2rii. ipul afec3iunii Funi-, sau bilateral2G impune durate diverse de
recuperare -i deci alc2tuirea unui plan de ac3iune pe 4ntinderi variabile.
-)5rsta deficientului d2 de asemenea indica3ii generale asupra naturii programelor de recuperare.
Ma copii, imita3ii -i Hocuri, la adul3i -i adolescen3i gimnastic2, ergoterapie, sport, la v5rsta a treia
gimnastic2.
-Capacitatea fizic2 indic2 intensitatea programelor de recuperare -i se determin2 cu aHutorul
testelor asupra consumului de <
*
, testelor cardiace .A; -i 8P1.
-8rofesiunea are un important rol orientativ, programele de recuperare urm5nd s2 se alc2tuiasc2
4n vederea restabilirii condi3iilor optime de munc2. 8rogramul de recuperare al unui muncitor
este mai 4ndelungat dec5t al unui intelectual 9$:.
6n raport cu v5rsta, sexul, distan3a de la apari3ia bolii -i starea general2 a deficientului,
programul zilnic de lucru poate varia 4ntre #" minute -i o or2. Ein acest punct de vedere bolnavii
se pot 4mpar3i 4n trei grupe(
aG puternici 7 care lucreaz2 o or2 zilnicJ
bG miHlocii 7 care lucreaz2 #" 7 $+ minute zilnicJ
cG slabi 7 care lucreaz2 aproximativ #" minute zilnic.
6ncadrarea bolnavilor 4n aceste trei categorii se face pe baza unui examen medical
completat cu indica3ii asupra afect2rii bolii -i a structurilor afectate, precum -i starea fizic2
general2.
8rogramul zilnic al bolnavilor,,slabiDD este alc2tuit dintr-o -edin32 de gimnastic2
respiratorie 4nso3it2 de gimnastic2 igienic2 F!+7*" minuteG la pat, o plimbare de +7!" minute -i
!+ minute gimnastic2 4n pat. Ma programul bolnavilor,,miHlociiDD -i a celor,,puterniciDD se adaug2
-edin3e 4n sala de sport #" minute, lucru la bicicleta ergometric2 !+ minute, precum -i plimb2ri 4n
cadrul c2rora intr2 un program de urcat -i cobor5t sc2ri 4n aer liber !+ minute.

-0copul reeduc2rii. 6n mare, programele se alc2tuiesc pentru dou2 grupe mari de
deficien32. 6n prima grup2 se 4ncadreaz2 acei deficien3i ce nu r2m5n cu leziuni definitive -i la
'.O. -8ahipleurita stangaJ
->ronsita cronicaJ
-Eisfunctie ventilatorie mixta.
(4M
E)< m.
E./. -8ahipleurita apicala stangaJ
->ronsita cronicaJ
(4M
E)< s.
<.E. -8ahipleurita extinsa calcara
->C pulmonary
(4M m Du
8.1. -8ahipleurita bazala stangaJ
-Colecistopatie cronica
(4M u.

VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE

32

care scopul este acela de a 4mbun2t23i progresiv func3ia, p5n2 la revenirea la normal, cazul
pahipleuritei simple 9$:.
6n a doua grup2 se 4ncadreaz2 acei deficien3i care r2m5n cu leziuni organice sau
func3ionale definitive -i la care scopul este acela de a favoriza crearea unor mecanisme de
compensare care s2 4nlocuiasc2, cu maximum de randament, organele sau func3iile pierdute.
8rogramele de reeducare se alc2tuiesc conform tipului -i specificului afec3iunii. 0copul
prim al reeduc2rii este acela de a ridica c5t mai precoce deficientul 4n pozi3ie ortostatic2 -i de a
oferi posibilitatea de miscare 4n aceasta pozi3ie. Clinostatismul agraveaz2 situa3ia general2 a
deficientului, favoriz5nd instalarea venostazei generalizate F4n special 4n sistemul venos cavG -i a
tuturor complica3iilor ce rezult2 din aceasta Fedeme -i tulbur2ri trofice ale membrelor,
flebotromboze, etcG 9#:.
0copurile secundare ale reeduc2rii sunt legate de prevenirea apari3iei anumitor tulbur2ri
locale, care pot contribui la 4ncetinirea ritmului de vindecare. 'ceste tulbur2ri sunt( edemul,
hipotrofie muscular2 -i redoarea articular2 9#:.
Ainetoterapeutul trebuie s2 cunoasc2 perfect care sunt deficien3ele -i problemele
determinate de apari3ia 4nchist2rii pl2m5nului pentru a putea preg2ti pacientul 4n aceast2 direc3ie
9+:.

Metode de reeducare
1eeducarea respira3iei cu m5na pe pacient(
ehnica reeduc2rii respira3iei costale const2 4n primul r5nd 4n a con-tientiza pacientul
asupra mi-c2rii analitice a zonelor principale costale superioar2, inferioar2 -i medie.
8rincipiul con-tientiz2rii unei mi-c2ri respectiv a comenzilor date unor grupe musculare,
este un principiu general 4n metodologia recuper2rii unui deficit muscular( contrarea respectivei
mi-c2ri, ceea ce for3eaz2 mu-chiul s2 lucreze la o tensiune crescut2, mult mai u-or de sesizat.
0-a aplicat contrarezisten3a pentru mi-carea costal2 4n diferite segmente respiratorii(
- pentru respira3ia costal superioar2 am aplicat contrarezisten3a la nivelul coastelor superioareJ
- pentru respira3ia costal inferioar2 am aplicat contrarezisten3a la nivelul coastelor inferioareJ
- pentru respira3ia costal medie am aplicat contrarezisten3a la miHlocul toracelui.
a)reeducarea respiraiei costal superioare: pentru completarea programului indicat
fiec2rui pacient, s-a recomandat fiec2ruia s2 execute c5teva exerci3ii individuale la pat astfel( din
decubit dorsal pe patul de tratament, g5tul -i capul in rectitudine, kinetoterapeutul sta la capul
pacientului -i 4si plaseaza m5inile pe zona toracelui superior, cu policele pe stern -i degetele spre
axile( ii cere pacientului s2 inspire profund 4n timp ce opune rezisten32, dup2 care pacientul va
efectua un expir profund, iar la sf5r-itul expirului aplica c5teva presiuni u-oare. 8entru
antrenarea unui singur apex, pacientul este tot 4n decubit dorsal, cu capul flectat spre st5nga
Fpentru hemitoracele dreptG bra3ul drept 4ndoit, m5na sub ceaf2 pentru a favoriza deschiderea
hemitoracelui drept, bra3ul st5ng de-a lungul corpului. I se cere pacientului s2 inspire 4n timp ce
kinetoterapeutul blocheaza complet inspirul cu m5na st5ng2J 4n expir, executa presiuni cu m5na
dreapt2 pe v5rful drept.
b)Reeducarea respiraiei costal inferioare: pacientul 4n decubit dorsal, capul flectat
spriHinit pe o pern2, membrele superioare de-a lungul corpului. Ainetoterapeutul aplica m5inile la
baza toracelui, cu policele pe linia median2 -i degetele r2sfirate spre 4nafar2, 4n inspir opune
rezisten32, 4n timp ce pacientul ridic2 membrele superioare sus. 6n expir, membrele superioare
revin de-a lungul corpului, iar kinetoterapeutul executa c5teva presiuni.
8acientul 4n decubit dorsal, membrele superioare pe l5ng2 corp, kinetoterapeutul sta 4n
lateral fa32 de pacient -i prinde toracele de o parte -i de alta, cu palmele 4ntinse -i cu degetele
r2sfirate. 6n inspir ad5nc, ridica toracele pacientului p5n2 ce trunchiul se desprinde de planul de
spriHin. Ma sf5r-itul inspirului, aplica c5teva arcuiri cu presiuni u-oare executate dinapoi 4nainte.
6n expir, revenirea este lent2, iar palmele alunec2 spre stern. Ma sf5r-itul expirului executa
c5teva presiuni u-oare la baza toracelui -i c5teva vibra3ii.
VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
33

8acientul 4n decubit ventral, se face acela-i exerci3iu, doar se schimb2 priza m5inilor,
adic2 palmele sunt a-ezate de o parte -i de alta a coloanei vertebrale, la baza toracelui, degetele
sunt dep2rtate -i 4ndreptate 4n afar2.
8acientul st2 pe un scaun, cu trunchiul -i membrele relaxate, iar kinetoterapeutul st2 4n
spatele lui -i 4l spriHin2 cu m5inile de sub axile. Ma sf5r-itul inspirului 4i ridic2 trunchiul -i 4l trage
4napoi, iar la sf5r-itul expirului flecteaz2 u-or trunchiul 4nainte.
0e face acela-i exerci3iu, dar trunchiul este 4nclinat spre dreapta 4n inspir, 4n expir se
revine, apoi se repet2 -i spre st5nga.
8acientul st2 pe un scaun, iar kinetoterapeutul st2 4n spatele lui, cu o m5n2 petrecut2 pe
sub axil2, pe torace 4n fa32, iar cealalt2 m5n2 spriHinit2 pe spate de partea opus2, la nivelul
omoplatului. 6n inspir, execut2 astfel r2sucirea trunchiului, prin 4mpingerea m5inii din spate -i cu
cealalt2 m5n2 trage um2rul 4napoi, iar 4n expir revine la pozi3ia ini3ial2. 1epet2 apoi aceea-i
mi-care -i pe partea opus2.
Ein aceea-i pozi3ie execut2 circumduc3ii ale trunchiului spre dreapta, apoi spre st5nga.
C5nd trunchiul este aplecat 4n fa32, pacientul expir2, iar c5nd este extins pacientul inspir2.
8acientul st2 pe un scaun, kinetoterapeutul st2 4n spatele lui -i 4l sus3ine de sub axile. 6n
inspir, 4i ridic2 umerii, duc5nd bra3ele 4nainte -i 4n sus. Ma sf5r-itul inspirului, 4i trage bra3ele u-or
4napoi, spriHin5ndu-i spatele de pieptul s2u. 6n timpul expirului, umerii -i bra3ele pacientului revin
la pozi3ia ini3ial2.
8acientul st2 4n aceea-i pozi3ie, iar kinetoterapeutul st2 4n fa3a lui -i 4l apuc2 4n treimea
inferioar2 a antebra3ului. 6n timpul inspirului, 4i ridic2 membrele superioare lateral p5n2 la
vertical2, cu o mic2 4ntindere 4n sus a membrelor superioare -i o u-oar2 extensie a trunchiului. 6n
expir, se revine la pozi3ia ini3ial2 -i exercit2 o presiune pe p2r3ile laterale ale toracelui. < variant2
a acestui exerci3iu este c2 se pot ridica membrele superioare -i prin 4nainte.
8acientul st2 pe un scaun spriHinit pe m5ini 4n spate, iar eu apuc membrele inferioare 4n
treimea inferioar2 a gambelor. 6n inspir, 4i ridic gambele odat2 cu flectarea genunchilor -i
soldurilor, apoi se revine cu expir.
/i-c2rile membrelor inferioare au o influen32 puternic2 asupra abdomenului -i prin
intermediul acestuia, asupra diafragmului.
Eeoarece 4n sala de gimnastic2 nu este 4n dotare o ching2, s-a folosit un pantalon de
piHama sau un fular cu aHutorul c2ruia a fost 4nlocuit2 chinga. 0e ia chinga Ffularul sau pantalonul
de piHamaG 4n m5ini, se trece 4n Hurul toracelui 4n zona lui inferioar2 -i se 4ncruci-eaz2 4n fa32 4n
a-a fel ca s2 fie controlat2 de m5ini. 6n a-a fel s-a putut realiza o presiune circular2 asupra
segmentului toracal inferior -i nu doar pe o suprafa32 limitat2 ca 4n cazul m5inilor
kinetoterapeutului. 6n expir, pacientul indep2rteaz2 m5inile, deci str5nge 4n ching2 baza toracelui.
4n inspir, las2 treptat aceast2 trac3iune.
c) reeducarea respiraiei costal posterioar: c5nd pacientul este 4n decubit ventral, se
blocheaz2 astfel expansiunea anterioar2, se produce o mobilizare posterioar2. 'stfel
kinetoterapeutul aplic2 m5inile pe torace, 4n inspir, opune o u-oar2 rezisten32, iar 4n expir execut2
c5teva presiuni u-oare.
d) reeducarea respiraiei unui hemitorace( pacientul 4n decubit lateral cu o pern2 sub
lombe, astfel se deschide hemitoracele de deasupra.

%1erciCii la pat individuale
8entru a completa programul de exerci3ii care a fost indicat fiec2rui pacient, s-a
recomandat ca fiecare pacient s2 execute -i c5teva exerci3ii individuale la pat. 'stfel din decubit
lateral, cu o pern2 sub lombe sau cu capul spriHinit numai pe pat, pentru a se deschide
hemitoracele de deasupra. 6n inspir, bra3ul 4ntins se roteaz2 spre spate odat2 cu trunchiul, privirea
-i capul urm2resc mi-carea m5inii. 6n expir, bra3ul revine spre trunchi, apoi mi-carea bra3ului se
continu2 p5n2 ce dep2-e-te marginea patului. 6n acest timp trunchiul se rote-te spre planul
patului.
VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
34

8acientul st2 pe un scaun, m5inile se spriHin2 pe coapse. 6n inspir, bra3ul se roteaz2 spre
spate, trunchiul se torsioneaz2 4n acela-i sens, privirea -i capul urm2resc m5na.
8acientul 4n aceea-i pozi3ie, cu o m5n2 pe cre-tetul capului, cealalt2 se spriHin2 pe coaps2.
6n inspir, se roteaz2 trunchiul, bra3ul -i capul spre partea hemitoracelui de antrenat. 6n expir, se
revine -i se continu2 mi-carea 4ntr-o rota3ie invers2 asociat2 cu aplecarea trunchiului.

&ro2ramul de e1erciCii pentru reeducarea respiraCiei corecte con3ine exerci3ii din
diferite pozi3ii( st5nd, st5nd cu un baston 4n m5ini, st5nd dep2rtat cu m5inile pe -olduri, st5nd cu
m5inile pe ceaf2, st5nd ghemuit, st5nd pe genunchi, cu o minge medicinal2 4n m5ini, 3inut2 pe
genunchi, a-ezat pe un scaunJ -i s-au executat flexii-extensii ale membrelor superioare -i
inferioare, ale trunchiului, g5tului -i capului, c5t -i r2suciri ale trunchiului. Ma fiecare exerci3iu s-
a insistat pe executarea inspirului -i expirului.
&ro2ramul de e1erciCii pentru incepEtori con3ine exerci3ii din diferite pozi3ii( st5nd
dep2rtat, cu membrele superioare flectate, m5inile a-ezate la ceaf2 st5nd dep2rtat, cu membrele
superioare pe l5ng2 corp, -ez5nd pe un scaun, decubit dorsal, cu membrele superioare pe l5ng2
corp, decubit dorsal, cu membrele superioare flectate, m5inile sub cap, decubit lateral, pe partea
st5ng2, membrul superior st5ng flectat a-ezat sub cap, iar cel2lalt flectat spriHinit 4nainte, la fel -i
pe partea dreapt2, decubit lateral, pe partea st5ng2 cu un sul sub coloana lombar2, membrul
superior st5ng flectat a-ezat sub cap, iar cel2lalt flectat spriHinit 4nainte, la fel -i pe partea dreapt2.
Ein aceste pozi3ii s-au executat flexii-extensii, abduc3ii-adduc3ii -i rot2ri ale membrelor
superioare -i inferioare, flexii-extensii ale trunchiului, g5tului -i capului, c5t -i r2suciri ale
trunchiului. Ma fiecare exerci3iu s-a insistat pe executarea inspirului -i expirului, iar dozarea a
fost de $ x K repet2ri la fiecare exerci3iu.
'n cadrul pro2ramului de e1erciCii pentru avansaCi s-au introdus greut23i Fminge
medicinal2 de + kg.G, exerci3ii din at5rnat la spalier, din patrupedie, cu baston, -ez5nd pe un
scaun, decubit dorsal, cu membrele superioare pe l5ng2 corp, decubit dorsal, cu membrele
superioare flectate, m5inile a-ezate sub cap, cu un s2cule3 de nisip de ! kg pe abdomen, decubit
lateral, decubit ventral. Ein aceste pozitii s-au executat flexii-extensii, abduc3ii-adduc3ii -i rot2ri
ale membrelor superioare -i inferioare, flexii-extensii ale trunchiului, g5tului -i capului, c5t -i
r2suciri ale trunchiului. Ma fiecare exerci3iu s-a insistat pe executarea inspirului -i expirului, iar
dozarea a fost de & x K repet2ri la fiecare exerci3iu.
$ntrenamentul la 3icicleta er2ometricE:
8edalarea la bicicleta ergometric2 se poate executa 4n ritmul cel mai convenabil al
pacientului, dar men3in5ndu-se aceea-i putere. Eurata reprizei de pedalare dureaz2 de la #
minute, la !" minute, iar pauza are durata -edin3ei. C5nd a aHuns la !" minute de pedalare, se
cre-te wattaHul p5n2 la dublarea lui, adic2 p5n2 la K"R, dup2 care se r2m5ne la aceast2 putere -i
se cre-te doar durata reprizei p5n2 la *" 7 #" minute F f2r2 a se mai m2ri -i pauza dup2 ce se
aHunge la !" minute durata reprizeiG.
Sedin3a de antrenament la bicicleta ergometric2 se poate repeta de mai multe ori pe zi, dar
in lipsa posibilit23ilor pacientului de a reveni 4n serviciul de recuperare de # 7 $ ori pe zi, 4i
indic2m s2--i continue antrenamentul prin alte forme cum ar fi( mers, urcatul sc2rilor sau alergat.
$ntrenamentul prin mers:
Comparativ cu efortul solicitat de bicicleta ergometric2, mersul, datorit2 automatismului,
necesit2 un consum mai mic de <
*
pentru aceea-i intensitate.
/etodologia uzual2 este de a 4ncepe antrenamentul prin mers pe teren plat, la viteze
cresc5nde pe durata de !" minute p5n2 la #" minute -i se poate repeta de * 7# ori pe zi, chiar -i
mai mult. 1itmul mersului este ales de c2tre pacient, de la ritm de plimbare, chiar p5n2 la
alergare. erenul este ales tot de c2tre pacient( teren plat, teren 4n pant2 sau teren accidentat. Ma
acest antrenament se poate ad2uga urcatul sc2rilor. Eozarea -i ritmul este 4n func3ie de toleran3a
pacientului.
8entru bolnavii ambulatori acesta este cel mai eficient miHloc de recuperare.

VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
35



Rezultate

Ta!e" nr. 2 Re)u"tate"e %er%et*r

N.&. ani
8P1
Internare
Eisfunc3ia
ventilatorie
8P1
.xternare
Eisfunc3ie
ventilatorie
Eiferen3a
8P1
<bserva3ii
B.M. 53
CV=5!5 "
V#M$=%!& "
'VM
'V( s.
CV=)*!5"
V#M$=3*!+ "
'VM
'V( s.
CV=&"
V#M$=&!, "
Bolna-ul
nu a
cooperat
.ndea/uns
>.. )*
C)L&&,# ,
)./0L+K,+,
E)/ m.
C)L&&,?,
)./0L+?,
E)/
m.
C)L",&,
)./0L",+,
>olnavul
nu a
cooperat
4ndeaHuns
>.<. +?
C)L+!,!+,
)./0L+$,+,
E)/
E)< u.
C)L+%,+,
)./0L&#,*,
E)/
E)< u
Tm
C)L&,#+,
)./0LK,%,
>olnavul a
cooperat
foarte bine
N.I. &$
C)L%",+,
)./0L%K,",
E)/
E)< m.
C)L%!,
)./0L%K,K,
E)/
E)< m.
C)Lo,+,
)./0L",K,
>olnavul
nu a
cooperat
4ndeaHuns
/.I. %#
C)L$#,+,
)./0L#%,!,
E)1 s.
C)L$",+,
)./0L#$,K,
E)1 s.
C)L -#,
)./0L -
*,#,
>olnavul
nu a
cooperat
deloc
C.I. +K
C)L%+,?,
)./0L?%,#,
E)1 u.
C)L%$,?,
)./0L?K,&,
E)1 u
Tm
C)L -!,
)./0L -
$,%,
>olnavul
nu a
cooperat
deloc
'.O. $*
C)L+*,+,
)./0L&",+,
E)/
E)< m.
C)L+?,K,
)./0L&K,
E)/
E)< u.
C)L%,#,
)./0L%,+,
>olnavul a
cooperat
foarte bine
E./
.
#&
C)L&",
)./0L*?,+,
E)/
E)< s.
C)L&$,!,
)./0L#+,#,
E)/
E)< s
Tm
C)L$,!,
)./0L+,#,
>olnavul a
cooperat
foarte bine
<.E. #$
C)L+*,*,
)./0L+$,&,
E)/ m
Tu
C)L++,K,
)./0L+?,
E)/
u.
C)L#,&,
)./0L+,$,
>olnavul a
cooperat
foarte bine
8.1. #*
C)L%&,?,
)./0L!"*,
E)/
u.
C)L%$,+,
)./0L??,K,
E)/ u
Tm
C)L -*,$,
)./0L -
#,*,
>olnavul
nu a venit
dec5t la o
-edin32
lipsind la
celelalte

/edia 8P1
C)L&",K$,
)./0L&",!!
,

/edia 8P1
C)L&*.++,
)./0L&*.%#
,

/edia 8P1
C)L!,%!,
)./0L*,&*
,

)e2enda:
E)< L disfunc3ie ventilatorie obstructiv2
E)1 L disfunc3ie ventilatorie restrictiv2
8P1 L probe func3ionale respiratorii
C) L capacitatea vital2 s L sever2
)./0 L volumul expirator maxim pe secund2 m L medie
E)/ L disfunc3ie ventilatorie mixt2 u L u-oar2

VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE

36

6n urma programelor pe care le-am realizat am reu-it s2 ob3in urm2toarele(
-la internare o medie a C) de &",K$, -i )./0 de &",!!,J
-la externare o medie a C) de &*,++, -i )./0 de &*,%#,J
-iar diferen3a 4ntre aceste dou2 medii Fla internare -i la externareG C) de !,%!, -i )./0 de
*,&*,.
Eup2 cum se observ2 rezultatele nu sunt tocmai ideale, acestea 4ns2 dator5ndu-se
urm2toarelor motive( exist2 bolnavi care nu iau 4n serios recuperarea kinetic2 Fne-tiind nici ce
4nseamn2 aceasta 7 n-am mai f2cut sport de c5nd eram la -coal2, dup2 ce c2 m2 doare trebuie s2
vin s2 m2,,sc2l2mb2i U -i pe aiciDDG lucru care i-a determinat s2 refuze tratamentul necooper5nd cu
mine pur -i simplu nerespect5nd programarea. .xist2 al3i pacien3i, a doua categorie de altfel, care
au venit la program dar nu au respectat indica3iile pe care le d2deam, lucr5nd de capul lor f2r2
nici un rezultat sau cu rezultate foarte slabe. Si 4n final, a treia categorie de pacien3i cei care de
altfel au ob3inut -i rezultate foarte bune c2rora le-a f2cut pl2cere s2 vin2 -i s2 fac2 programele de
kinetoterapie, care au respectat cu stricte3e chiar -i programele individuale.oate aceste lucruri le
putem observa prin studiul tabelului cu rezultate ob3inute.

Concluzii i propuneri
1ecuperarea respiratorie este una din metodele cu cea mai larg2 utilizare, necesar2 fiind
at5t organismului s2n2tos, c5t -i a celui cu afectare fiziologic2.
6n urma efectu2rii programelor kinetice la diagnostic de pahipleurita 4n spital de
pneumoftiziologie, 4n spitalul din CluH-Oapoca, am reu-it s2 ob3in o serie de efecte benefice, as
putea spune, asupra pacien3ilor cu acest diagnostic(
- au crescut volumele mobilizabile pentru 4ntreg pl2m5nul, 4n special partea afectat2 de
boal2 Fapical -i bazalG utiliz5nd reeducarea respiratorie ,,cu m5inile pe pacientDD specific
reeduc2rii v5rfurilor -i reeducarea diafragmatic2, programe de exerci3ii de gimnastic2 medical2
asociate cu respira3ia -i antrenamentul la efort dozatJ
- am sc2zut travaliul ventilator -i prin sc2derea rezisten3elor dinamice la flux -i prin
cre-terea complian3ei toraciceJ
- am tonifiat musculatura respiratorieJ
- am reu-it s2 determin pacien3ii s2--i con-tientizeze prin control -i coordonarea ritmului
respirator.
1eeducarea respiratorie a ac3ionat diriHat -i selectiv asupra fiec2rei faze respiratorii,
asupra raportului dintre ele -i asupra pauzelor FapneeG. Ca metode adHuvante ale kinetoterapiei
propriu zise s-au utilizat inventiv materialele avute la 4ndem5n2, respectiv pantaloni de piHama
sau fular 4n locul chingiiJ pungile utilizate la perfuzia cu glucoza Fdup2 golireG pentru exerci3ii
individuale de cre-tere a volumelor pulmonare.

Ca o finalitate a acestui studiu, am de f2cut urm2toarele propuneri(
!G 02 se 4ncerce educarea 4n spiritul mi-c2rii a 4ntregii popula3ii indiferent de v5rst2 -i sex
*G 02 se 4nceap2 de la v5rste fragede pe c5t posibil -i 4n scoli a unei educa3ii igienice
Fmul3i pacien3i uitau s2 fac2 dus sau s2--i spele hainele 4n perioada intern2riiG
#G 02 se 4ncerce promovarea c5t mai larg2 a kinetoterapiei 4n toate sectoarele din
4nv232m5nt, s2n2tate, etc.
$G Cel mai important lucru este s2 4ncerc2m cu to3ii s2-i 4nv232m pe cei mici s2 respire
corect sau s2-i reeduc2m pe cei mari s2--i utilizeze capacitatea fizic2 la parametri maximi.
02 nu uit2m motto-ul ,,/ens sana in corpore sanoDD Fminte s2n2toas2 4n corp s2n2tosG care
noi 4ns2 l-am putea traduce,, P2 profilactic -i terapeutic pentru a nu face apoi kinetoterapie de
recuperareDD.




VOL. 18/ NR 29/ 2012 REVISTA ROMN DE KINETOTERAPIE
37

!i3lio2raBie
!. eodorescu .., Eu3u 0t. F!?%?G - 0i1iolo2ia 3i fi1iopatolo2ia respiraiei, .d. /edical2
*.Crofton @., Eouglas '. F!?%+G 7 Respirator4 'iseases, .d. R. Clowers and 0ons Mtd. Mondon
#.0benghe . F!?K#G 7 Recuperarea medical a bolna-ilor respiratori, .d. /edical2 >ucure-ti
$.0benghe . F!?K%G 7 5inetolo2ia profilactic terapeutic 3i de recuperare, .d. /edical2
>ucure-ti
+./arcu )asile F!??+G 7 Ba1ele teoretice 3i fi1ice ale 6inetoterapiei, .d. Nniversit23ii <radea