EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII - LUCIAN BLAGA

Context
Modernismul este un curent literar,manifestat cu predilectie in perioada interbelica,ale carui
trasaturi sunt teoretizate de Eugen Lovinescu si promovate,in special,prin intermediul revistei si
cenaclului literar Sburatorul (1919). Orientarea artistica promoveaza o innoire a literaturii,prin
desprinderea de trecut,prin crearea unei modalitati inovatoare de exprimare.
In ceea ce priveste poezia sunt formulate urmatoarele deziderate:
-crearea unui lirism subiectiv ca expresie a profunzimii sufletesti si inlaturarea totala a
obiectivitatii
-ambiguitatea limbajului,utilizarea metaforei,a inovatiei formale prin renuntarea la prozodia
traditionala
In cultura romana,Eugen Lovinescu are meritul de a adapta trasaturile modernismului universal la
particularitatile culturale romanesti.
El este o personalitate marcanta a literaturii romane,remarcandu-se ca istoric si critic literar,estetician.
G.Calinescu afirma despre E.Lovinescu faptul ca: El ramane cel mai mare critic,daca nu
unicul,pe care,pana in prezent,l-a avut literatura romana. Dezideratele sale estetice au deschis
drumul innoirii literare. Ideologia estetica lovinesciana se bazeaza pe trei concepte fundamentale: teoria
sincronismului,teoria imitatiei valorilor estetice si legea imitatiei.
Criticul porneste de la idea ca imitatia sta la baza progresului social;la fel cum orice copil invata
imitand parintii. E.Lovinescu promoveaza credinta intr-un spirit al veacului (saeculum). Acesta
determina o evolutie unitara a civilizatiilor europene,care trebuie sa se afle in sincronism. Civilizatiile mai
puternic dezvoltate imita mai putin formele civilizatiei superioare formand forme noi unui fond propriu
autohton. Astfel,criticul accepta formele fara fond combatute de T.Maiorescu. Acest spirit al veacului
trebuie sa omogenizeze civilizatia,ajungandu-se astfel la mutatia valorilor estetice.
In ceea ce priveste proza,se promoveaza trecerea de la o literatura de o inspiratie rurala spre
mediul urban,unde personajul este mai complex si are o bogata activitate a constiintei. Scrierile epice
trebuie sa fie obiective,eliminand aspectele obiective. Se afirma necesitatea dezvoltarii romanului
obiectiv.
Genul liric se fundamenteaza pe urmatoarele trasaturi:
-ancorarea liricului in subiectiv
-inovatia ideatica si formala
-inlaturarea aspectelor epice in poezie

Poezia este asezata in fruntea primului sau volum,Poemele luminii (1919) si are rol de
program literar,realizat insa cu mijloace poetice.
Este o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile covingeri despre arta literara si
viziunea asupra lumii.
Atitudinea poetului fata de cunoastere poate fi explicata cu ajutorul terminologiei filozofice
ulterior constituite. El face distinctie intre cunoastere paradisiaca (pe calea ratiunii),misterul fiind partial
redus cu ajutorul logicii,al intelectului si cunoasterea luciferica (intuitiva),misterul fiind sporit cu ajutorul
imaginatiei poetice,al trairii interioare,al intelectului extatic. Optand pt.al doilea tip de cunoastere,poetul
desemneaza propria cale:adancirea misterului si protejarea tainei prin creatie.
Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii,ci de a le potenta prin trairea interioara si prin
contemplarea formelor concrete prin care ele se infatiseaza.
Rolul poeziei este acela ca prin mit si simbol,elemente specifice imaginatiei,creatorul sa
patrunda in tainele Universului,sporindu-le.
Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine ale Universului: cunoasterea
lumii in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire.
Fiind o poezie de tip confesiune,lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica
transmisa in mod direct si,la nivelul expresiei,prin marcile subiectivitatii: pronume personal la persoana I
singular eu;adjectival pronominal posesiv la persoana I mea;verbele la prezent,forma negativa: nu
strivesc;nu ucid;topica afectiva;pauza afectiva.
Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. Pronumele
personal eu este asezat orgolios in fruntea primeii poezii din primul volum,adica in fruntea operei.
Verbul la forma negativa nu strivesc exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pt.
cunoasterea luciferica. Metafora corola de minuni a lumii,imagine a perfectiunii,a absolutului,prin ideea
de cerc,de intreg,semnifica misterele universale,iar rolul poetului este adancirea tainei care tine de o
vointa de mister specific blagiana.
Compozitional,poezia are trei secvente marcate,de obicei,prin scrierea cu initiala majuscula a
versurilor.
Prima secventa lirica exprima concentrat,cu ajutorul verbelor la forma negativa nu
strivesc,nu ucid,atitudinea poetica fata de tainele lumii:refuzul cunoasterii logice,rationale. Verbele se
asociaza metaforei calea mea.
A doua secventa,mai ampla,se construieste pe baza unor relatii de opozitie: eu-altii,lumina
mea-lumina altora. Metafora luminii,emblematica pentru opera poetica a lui L.Blaga,inclusa in
volumul de debut,sugereaza cunoasterea. Dedublarea luminii este redata prin opozitia dintre lumina
mea si lumina altora. Sintagmele poetice se asociaza cu serii verbale simetric antitetice: lumina
altora sugruma,striveste,ucide,iar lumina mea sporesc,mareste,imbogatesc,iubesc.
Verbele la prezentul etern si prezentul gnomic dispuse in serii antonimice,cu forme
afirmative si negative plaseaza eul poetic intr-o relatie definite cu lumea,care sta sub semnul misterului:
optiunea pentru o forma de cunoastere poetica.
Antiteza este marcata si grafic,pentru ca versul liber sa poata reda fluxul ideatic si afectiv. In
opozitie mediana sunt plasate cel mai scurt si cel mai lung vers al poeziei.
Conjunctia adversativa dar,reluarea pronumelui personal eu,verbelor la persoana I
singular,forma afirmativa sporesc,afirma optiunea poetica pentru un mod de cunoastere cu lumina
mea si atitudinea fata de misterele lumii.
Ampla comparatie asezata intre linii de pauza functioneaza ca o constructie explicativa a ideii
exprimate concentrat in versul median. Plasticizarea ideii poetice se realizeaza cu ajutorul elementelor
imaginarului poetic blagian: luna,noapte,zare,fiori,mister.
Finalul poeziei constituie o a treia secventa,cu rol conclusiv,desi exprimata prin raportul de
cauzalitate caci,cunoasterea poetica este un act de contemplatie:totse schimbasub ochii mei si
de iubire caci eu iubesc.
Elementele de recurenta in poezie sunt: misterul si motivul luminii,care implica principiul
contrar,intunericul. Discursul liric se organizeaza in jurul acestor elemente.
Sursele expresivitatii si ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel al limbajului poetic. La
nivel morfosintactic,plasarea proumelui personal eu in pozitie initiala si repetarea lui de sase ori in
poezie,sustine caracterul confesiv si definirea relatiei eu-lume. Conjunctia si prezenta in zece pozitii
confera cursivitatea discursului liric si accentueaza ideile cu valoare gnomica.
La nivelul lexico-semantic se observa ca terminologia abstracta,lexicul imprumutat din sfera
cosmicului si a naturii este organizat ca forme sensibile ale cunoasterii. Campul semantic al misterului
este realizat prin termeni cu valoare de metafore revelatorii: tainele,nepatrunsul ascuns,intunecata
zare,sfant mister. Opozitia lumina-intuneric releva simbolic relatia: cunoastere poetia cunoastere
logica.
PROZODIE: Poezia este alcatuita din 20 de versuri libere,cu masura inegala,al caror ritm
interior reda fluxul ideilor si frenezia sentimentelor. Eufonia sentimentelor sugereaza amplificarea
misterului. Forma moderna este o eliberare de rigorile clasice,o cale directa de transmitere a ideii si a
sentimentului poetic.
CONSIDER CA se poate analiza raportarea eului liric la perspectiva cosmica,astfel incat se
observa eliberarea afectului,ce sta la baza demersului artistic. Metafora revelatorie domina imaginarul
poetic. Libertatea prozodica si natura decorativa,emblematica,hieroglifica a imaginilor poetice aminteste
de gustul pt. decorativ al artistilor plastici secesionisti.
IN CONCLUZIE,Eu nu este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este
deplasat de la principiile tehnicii poetice la relatia poet-lume si poet-creatie.