http://www.skydiverdavid.ro/apicultura/resursele/plante_melifere_speciale.

htm
Plante melifere speciale
n flora Romniei exista o serie de specii de plante melifere care se remarca printr-o productie de miere
ridicata. n vederea ntregirii si mbunatatirii bazei melifere din anumite zone ale tarii, aceste plante se
cultiva pe diferite parcele agricole, ca parte a unor amestecuri furajere.
Cele mai cunoscute plante melifere, special cultivate pentru albine sunt: facelia, mataciunea
moldoveneasca, roinita, catusnica, limba mielului, iarba sarpelui si sulfina.
La organizarea bazei furajere trebuie sa avem n vedere valoarea melifera a florei naturale, epocile cnd
acestea nu asigura culesul si sa compensam lipsa de cules prin cultura plantelor melifere speciale.
Pentru asigurarea necesarului de samnta de plante melifere speciale care pot fi cultivate n cadrul
asolamentului agricol si furajer, este necesara crearea loturilor semincere.

Facelia este o planta anuala ierboasa originara din America de Nord. A fost adusa n Europa ca planta
decorativa si mai ales ca melifera. Creste pna la 30-60 cm naltime, tulpina principala poarta pna la 20
lastari laterali care la rndul lor sunt ramificati. La nceput este suculenta, mai trziu fibroasa,
lemnificata. La extremitatea lastarilor se afla inflorescentele compacte, cu cca. 70 de flori la cele de sus
si 40-50 flori la cele secundare. Inflorescenta fiind n evantai permite o esalonare a nfloririi. Nectariile de
forma discoidala se gasesc la baza florii, mai mari la florile de la baza inflorescentei si mai mici spre
vrful ei. Primele flori apar la 40-60 zile dupa nsamntare. nflorirea dureaza cca. 30-60 zile. Caldurile si
seceta scurteaza perioada de nflorire. n afara de nectar, facelia furnizeaza un cules bogat de polen de
culoare violeta. n ceea ce priveste productia de nectar, dupa determinarile facute, la nceputul nfloririi
s-au gasit ntr-o floare 0,892 mg, cnd a fost n plina nflorire 0,568 mg, iar spre sfrsitul perioadei de
nflorire numai urme de nectar. Se pare ca florile de la extremitatea inflorescentei, avnd nectariile mai
mici dect cele de la baza, au o capacitate mica de producere de nectar (V.N. Andreev). Facelia este
cercetata de albine din zorii zilei si pna la caderea ntunericului, din primavara trziu pna toamna.
nspre toamna nsa, da o productie mai mica de nectar la hectar. Este cercetata att n zilele cu soare ct
si n cele cu vnt si noroase. Timp de 2-3 zile ct dureaza o floare este vizitata de 1-20 albine. Cel mai
mult este cercetata ntre orele 11 si 15, tocmai cnd florile altor plante nu produc nectar. Secreta nectar
si pe timp de seceta, totusi dupa ploi productia este mult mai mare.
Facelia creste bine pe tot cuprinsul tarii, chiar si n regiunile aride da rezultate bune, cu conditia sa fie
semanata dupa ploaie, iar n primele faze de vegetatie sa nu fie seceta excesiva. Este putin pretentioasa
fata de clima si sol. Creste nsa mai bine pe terenurile usoare si mijlocii. Nu-i priesc sarurile. Pe solurile
profunde, fertile si bine lucrate produce cantitati mari de nectar si seminte. De asemenea, cere un teren
fara buruieni, curat, pregatit,pentru ca n prima faza de vegetatie creste anevoie. La umbra se dezvolta
greu si este cercetata mai putin de albine. Se administreaza ngrasaminte fosfatice si de potasiu care
sporesc productia de seminte si de nectar. Nefiind pretentioasa, poate fi nsamntata n terenuri mai
putin productive ce nu pot fi utilizate pentru alte culturi. Pentru nsamntari de primavara terenul se ara
adnc din toamna, iar primavara nainte de nsamntare se afineaza cu cultivatorul. Se recomanda ca
facelia sa se nsamnteze primavara n mustul zapezii, pna la sfrsitul lunii aprilie. n aceste conditii,
avnd umiditate suficienta n sol, rasare dupa 8 zile, iar plantele se dezvolta bine si produc din
abundenta nectar. Pentru semanaturile din noiembrie-decembrie se face o aratura adnca nainte de
ngheturi, se grapeaza, iar nsamntarea se face abia dupa un bun nghet sau imediat naintea lui, astfel
ca samnta sa ierneze negerminata. n primul caz, dupa nsamntare, se grapeaza cu grapa cu maracini,
n prima zi cnd terenul s-a dezghetat de cca. 2 cm, binenteles daca n-a dat zapada. n cazul
nsamntarii n toamna sau n primavara timpuriu, nfloritul ncepe imediat dupa salcm. Pentru a
asigura un cules continuu din primavara pna n toamna trziu, lund n consideratie ca facelia are o
perioada scurta, se pot face nsamntari succesive. Cunoscnd ca de la nsamntare rasare normal n 8-
10 zile si nfloreste dupa 40-60 zile, iar durata nfloririi, este de 50-60 zile, epocile de nsamntare vor fi
astfel alese ca nfloritul sa coincida cu perioadele lipsite de cules. nsamntarea se poate face n 4 epoci:
toamna trziu, primavara timpuriu, la sfrsitul lunii aprilie, n lunile iunie-iulie. Productiile cele mai mari
de miere si seminte se obtin de la facelia nsamntata primavara, deoarece umiditatea din acest sezon
favorizeaza dezvoltarea normala a plantelor. Pregatirea terenului se face prin araturi adnci si grapare,
solul trebuie maruntit, iar buruienile distruse. Samnta nainte de nsamntare se vntura, se selecteaza
si se curata de corpuri straine cu masina de curatat semintele de sfecla. Epoca optima pentru
nsamntarea faceliei pe loturile semincere se considera sfrsitul lunii martie sau prima jumatate a lunii
aprilie. Semanatul se face cu semanatoarea de ierburi, urmata de grapa de maracini sau, cnd terenul
este uscat, de un tavalug de lemn. Norma de samnta este de 4-8 kg la ha. La semanatul cu masina
obisnuita, samnta se amesteca cu rumegus, cenusa sau pamnt marunt, se seamana la adncime de 2-
3 cm. ntretinerea culturilor consta n efectuarea a 2-3 prasile din care prima prasila se face imediat
dupa rasarire. Daca este cazul se face rarirea prin grapare n curmezisul rndurilor sau mai trziu prin
buchetare. Plivitul se executa dupa nevoie. Culturile semincere se curata n faza de nflorire, nlaturndu-
se plantele netipice si bolnave. Combaterea cuscutei se realizeaza prin decuscutare. Semintele se
valorifica numai decuscutate si n saci plombati. Recoltarea faceliei se face cnd semintele de la baza
inflorescentei (2/3) au ajuns la maturitate (culoare bruna). Seceratul sau cositul se executa pe roua,
pentru a evita scuturarea semintei. Facelia cosita se lasa n brazda pna se usuca, iar apoi se face snopi si
se aseaza n clai. Transportul snopilor se face noaptea sau dimineata aseznd n cosul vehiculului o
prelata. Se treiera cu batoza obisnuita la care numarul turatiilor tobei se micsoreaza pna la 500/min.
Productia medie de seminte este de 300 kg/ha (150-400).
Poate fi folosita si ca planta de nutret de calitate mai inferioara. Animalele o consuma n stare verde
pna la nflorire. S-au facut ncercari de folosire ca nutret nsilozat n amestec cu porumb stiuleti sau alte
plante bogate n hidrati de carbon, necesari pentru fermentatia lactica. n ceea ce priveste masa verde,
da o productie de cca. 16 t/ha.
Productia de miere obtinuta de la 1 ha este n medie de 200 kg, iar n Cmpia Dunarii 300-400 kg/ha (n
literatura sunt citate productii pna la 1000 kg/ha). Mierea este de culoare verde-deschis sau alba cu un
parfum fin si un gust placut si de calitate apropiata cu mierea de tei.

Mataciunea moldoveneasca este o planta erbacee, anuala, care se cultiva pentru producerea de ulei
eteric si n scopuri melifere. Tulpina este nalta de la 40 la 70 cm. Se nsamnteaza toamna sau
primavara, cu semanatoarea, n rnduri, la distanta de 50 cm, norma de samnta fiind de 5 kg/ha.
nfloreste din iulie pna n septembrie. Secretia de nectar este mai mare de la deschiderea sacilor
polinici pna cnd stigmatul ajunge la maturitate. n acest timp, nectarul se urca (trece) din partea
ngusta a tubului floral n partea mai larga a florii, umplnd-o pna la 1/3 si devine usor accesibil pentru
albine. Cnd timpul este prielnic, productia medie de nectar a unei flori ajunge pna la 2 mg. Daca
timpul este secetos, secretia de nectar se reduce la jumatate, nsa nu se ntrerupe. Nectarul este
transparent, incolor, cu un procent mare de zahar si are o aroma placuta, de lamie. n functie de
conditiile meteorologice, consistenta nectarului variaza. In anii secetosi, procentul mediu de zahar din
nectar este de cca. 60% oscilnd de la 40 la 80%. Albinele cerceteaza intens florile culegnd mult nectar
si putin polen. Productia de nectar este abundenta, datorita secretiei intense a unui numar mare de
flori. Productia de miere este n medie de 300-400 kg/ha. Mierea este de culoare deschisa si de calitate
superioara.

Catusnica ( Nepeta cataria var. citriodora L) este o planta perena, cu miros de lamie, ce nfloreste n
primul an de la nsamntare, n lunile iulie-august. Produce n medie 400kg miere la hectar.
Urechea porcului este o foarte buna planta melifera perena si este foarte raspndita. Se obtine o
productie de 400-600 kg miere la ha. Mierea este de culoare deschisa, chihlimbarie (aurie), are gust
placut de menta si se solidifica n cristale mici. Se seamana n rnduri departate de 50 cm, iar norma de
samnta este de 2 kg la ha. nfloreste n al doilea an dupa semanat si de aceea este bine sa fie semanata
n amestec cu facelia. Productia de samnta este de 500 kg/ha.

Melisa (roinita) creste spontan prin paduri, tufisuri si taieturi. Se cultiva pentru proprietatile ei
melifere. Denumirea de roinita vine de la folosirea plantei la prinderea si asezarea roiurilor n stupi. Este
o planta perena erbacee ce formeaza o tulpina ramificata, n sectiune este patrata, paroasa, nalta de
30-100 cm. nfloreste n iunie-august. Este o planta sensibila la frig, care merge bine n regiunile mai
sudice si mai calde. La noi creste n locurile cu expozitie nsorita, ferite de vnturi reci si de ngheturi.
Prefera solurile mijlocii, potrivit de adnci, luto-nisipoase. nmultirea se face prin. seminte sau prin
butasi. Semanatul, se face obisnuit toamna, cu masina, n rnduri, la o distanta de 40-50 cm ntre
rnduri, la o adncime de 2-3 cm. Samnta fiind mica, se amesteca cu nisip. Norma de samnta este 10-
12 kg/ha. Productia variaza, ntre 1 500 si 2 500 kg/ha frunze uscate. Ofera albinelor cantitati mari de
nectar, care se extrage cu greu si majoritatea este folosita de bondari. Mierea are aroma si gustul fin si
placut. Productia de miere este de 150 kg/ha.

Limba mielului este o planta melifera anuala, ierboasa. Tulpina este nalta de 50-60 cm, ramificata,
acoperita cu perisori aspri, cu frunzele la baza petiolate si la vrf sesile, cu flori mari de culoare albastra,
adunate n inflorescente.
Florile tinere si mugurii florali sunt de culoare roza. nfloreste la cca. 35 de zile dupa nsamntare.
nfloritul dureaza 35-40 zile, din mijlocul verii pna n septembrie si chiar octombrie. Daca este cosita
dupa ce s-a terminat nfloritul, planta nfloreste din muguri. Secretia de nectar este foarte abundenta,
cea mai intensa n perioada dupa terminarea polenizarii pna la fecundare. Spre sfrsitul nfloririi
productia de nectar scade simtitor. Nectarul este transparent, incolor si fara miros. Procentul de zahar
este ridicat, oscilnd de la 40 la 77%. Florile de limba mielului sunt cercetate foarte bine de catre albine
si aceasta nu se ntrerupe nici n timpul nfloririi teiului. n afara de nectar, albinele aduna si polen.
Culesul de nectar se face chiar n zilele relativ reci cnd temperatura aerului la umbra este de 10-12.
Uneori, pe aceeasi floare se pot gasi 2-3 albine. Productia de nectar, dupa determinarile facute de
cercetatori, n conditii prielnice, se evalueaza la cca. 200 kg la hectar, adica cca. 172 kg zahar.
Cea mai mare secretie de nectar (23-30%) se realizeaza cnd timpul este cald si umiditatea solului
depaseste 50%. Solurile mai aride micsoreaza productia de miere.
Limba mielului este o planta medicinala si alimentara. Florile uscate au proprietati farmaceutice. n acest
scop, florile se recolteaza cnd ncep sa se ofileasca, pentru a da posibilitatea albinelor sa le foloseasca.
Uscarea florilor se face numai la umbra. Iarba este un nutret bun pentru vite. Limba mielului se dezvolta
bine pe pamnturile usoare, bine afinate, profunde si destul de fertile. Se nsamnteaza primavara
timpuriu, iar norma de samnta este de 30 kg/ha. Dupa rasarire se face raritul, lasnd plantele n rnd la
distanta de 25 cm una de alta. n pamnturile fertile si bine ntretinute se nsamnteaza singura si se
mentine ctiva ani. Semintele se scutura usor si de aceea recoltarea trebuie sa fie facuta nainte de a
ajunge la maturitate. Plantele cosite se usuca la umbra' si pe urma se recolteaza semintele de pe
inflorescentele de la baza.

Iarba sarpelui (limba sau capul sarpelui) este o planta erbacee, bianuala sau perena, din familia
Boraginaceae, foarte raspndita n flora spontana. Se cunosc mai multe specii si soiuri: Echium lycopsis ,
specie anuala, robusta si flori de culoare albastra sau violet-pal,
Echium hierrense este o specie perena, cu frunze ovale punctate si flori de un albastru intens sub forma
de clopotei, Echium vulgare este o specie bianuala cu flori de la albastru la violet,
Echium wildpretii are tulpina lemnoasa si flori de culoare roz-rosu. n primul an, din samnta se
formeaza o radacina si apoi o rozeta de frunze; sub aceasta forma planta intra n iarna. Primavara, din
radacina care a iernat se dezvolta repede una sau mai multe tulpini viguroase, paroase, nalte de 30-75
cm. Pe aceste tulpini laterale se formeaza ramificatii. Florile sunt grupate catre vrful tulpinii. Numele de
iarba sarpelui se pare ca poporul l-a dat, dupa asemanarea pe care ar avea-o alcatuirea florii cu capul
sarpelui. Abia dupa 2-3 ore de la deschiderea anterelor, se observa o crestere nsemnata a staminelor,
iar lobii stigmatului se deschid, lund un aspect de limba de sarpe. Florile se deschid n tot cursul zilei
ncepnd de la orele 8-9 dimineata, ritmul de deschidere fiind mai accentuat n prima parte a zilei si se
micsoreaza dupa orele 13-14. Primele plante nfloresc n prima decada a lunii iunie, iar nfloritul se
esaloneaza pe o perioada de cca. 30 zile. Florile secreta nectar numai pe timp prielnic, atunci cnd nu
este seceta si vnt. Florile sunt cercetate cu intensitate mare n tot timpul zilei, dar mai ales ntre orele
12 si 13. Aceasta planta are o mare valoare melifera. Observatiile facute au aratat ca un hectar de iarba
sarpelui poate nlocui 52 ha de hrisca, n conditii favorabile de cules, putnd asigura un spor zilnic de 6-8
kg miere de familie. Mierea este de calitate superioara si are culoarea chihlimbarului.
Planta este putin pretentioasa la conditii climaterice si este rezistenta la seceta. Se poate semana
primavara si toamna, dar numai n preajma primelor ngheturi. Norma de samnta este de 3-4 kg/ha.
Distanta ntre plante trebuie sa fie de cca. 30 cm; se pliveste si se rareste.
La cultivarea n gradina, se planteaza ntr-un compost format din doua parti pamnt de flori obisnuit,
una de turba si una de nisip. Dupa un an vor fi transplantate in vase din ce in ce mai mari, pna la un
diametru de 30 de cm. Apoi este suficient sa se nlocuiasca un strat mic de la suprafata pamntului cu
compost proaspat. Toamna si iarna plantele trebuie protejate de frig.Se recomanda ca iarba sarpelui sa
se semene mpreuna cu facelia sau hrisca. Poate fi cultivata si pe terenurile improprii agriculturii: rpe,
vai adnci si abrupte, terenuri virane, erodate, n dealurile Moldovei si Ardealului, precum si n stepele
aride ale Baraganului.

Sulfina ( iarba de piatra, molotru, sufulf, sulcina, trifoi mare, melilotus officinalis ) este o specie
erbacee ntlnita prin livezi, prin locuri cu iarba, pe cmpuri, pe marginea drumurilor, printre
semanaturi, prin fnete si locuri cultivate, unde se deosebeste de celelate ierburi prin talia-i nalta (circa
2 m). Se ntlneste pretutindeni n tara noastra.
Speciile mai raspndite n flora spontana sunt sulfina galbena si sulfina alba care au forme anuale si
bianuale. Contine o substanta aromata denumita cumarina . Procentul cel mai mare de cumarina se
gaseste n timpul nfloririi. Plantele tinere contin putina cumarina si sunt consumate bine de animale.
Nu este pretentioasa fata de clima si sol. Datorita sistemului radicular puternic este foarte indicata
pentru mbunatatirea terenurilor supuse eroziunii, degradate si cu pante mari. Reuseste bine n regiunile
de stepa, fiind rezistenta la seceta. Este cea mai buna planta pentru cultivarea saraturilor si pregatirea
lor pentru alte culturi. De asemenea, se recomanda pentru fixarea nisipurilor zburatoare. Este un bun
ngrasamnt verde, mbogatind solul cu azot. Cartofii si cerealele si sporesc mult productia daca se
cultiva dupa sulfina alba anuala, folosita ca ngrasamnt verde. Tulpina este nalta, ramificata cu ramuri
lungi, formnd o tufa viguroasa si inflorescente de culoare alba sau galbena. Sulfina galbena ajunge la
maturitate cu 7-10 zile mai devreme dect sulfina alba. Se seamana primavara foarte devreme. Samnta
are nevoie de multa umezeala si avnd tegumentul tare, este bine sa fie scarificata nainte de semanat.
Se seamana n cultura pura si sub planta protectoare. n cultura pura se seamana primavara timpuriu, n
rnduri dese sau distantate. Cnd se seamana n rnduri dese (12-15 cm) se dau 20 kg samnta la ha, iar
cnd se seamana n rnduri distantate (40-50 cm) se dau 10-12 kg si se praseste. Perioada de vegetatie
este lunga. Pentru productia de seminte se recolteaza atunci cnd s-au copt semintele de la baza
inflorescentei. Se scutura usor. Cea mai melifera este sulfina galbena bianuala. Inflorescentele acestei
varietati sunt galbene si frumos mirositoare. La toate formele de sulfina, producerea nectarului este de
lunga durata. Dupa Kopelkievski, sulfina alba produce 200 kg miere la ha. Mierea este aproape incolora.
Sulfina alba anuala produce de la 130 la 150 kg miere la ha.
Albinele viziteaza florile sulfinei toata ziua si culeg nectar si polen. Sulfina alba anuala reuseste bine cnd
este cultivata sub planta protectoare: cereale de toamna sau de primavara, facelia, mustar alb, porumb
furajer, n general plante care paasesc terenul ct mai timpuriu. Cu cerealele de toamna semanatul se
face primavara timpuriu.
Pe lnga aceste plante melifere, mai pot fi cultivate, n mod special, levantica si menta buna (descrise la
Plante aromatice si medicinale) si sparceta caucaziana ( Onobrychis iberica L), descrisa la Plante tehnice
si furajere.