Drept administrativ

Actele administrative exceptate de la controlul judec toresc potrivit

legii contenciosului administrativ
Principiile contenciosului administrativ
n statul de drept existena contenciosului administrativ este
condiionat de aplicarea a dou principii:principiul respectrii drepturilor
legal dobndite i principiul obligativitii Statului de a asigura executarea
hotrrilor judectoreti.
Este necesar ca persoana s fie sigur c raporturile juridice !ncheiate
!n mod legal !n cadrul ordinii de drept existente sunt intangibile."tt
activitatea fiinei umane ct i aceea a "dministratiei se caracteri#ea# prin
posibilitatea de a scruta viitorul !n estimrile efectuate.$revederea este
garantat numai dac persoanele i "dministraia au sigurana !n
durabilitatea raporturilor juridice pe care i%au !ntemeiat i orientat
activitile.
Noiunea contenciosul administrativ
"dministraia Statului are sarcina de a asigura apliarea legilor de a
edicta acte normative in scopul executrii legilor de a asigura funcionarea
seviciilor publice de a lua msuri pentru executarea contractelor
administrative ocrotirea drepturilor persoanelor i satisfacerea cerinelor
acestora meninerea ordinii publice. &ac uneori !n !ndeplinirea acestor
sarcini "dministratia le#ea# drepturile sau interesele persoanelor acestea
pot formula o reclamaie o contestaie juridic re#olvat !n mod
contencios de ctre organele componente.
Ramurile contenciosului administrativ
S%a considerat contenciosul administrativ ca fiind alctuit din patru
ramuri: contenciosul de plin jurisdicie de anulare de interpretare i de
represiune . "ceast divi#iune devenit clasic datorit jurisprudenei
'onsiliului de Stat din (rana a fost adoptat !n multe din statele europene
dei ea nu corespunde !n total sistemului consacrat aceste state.
Exist un contencios obiectiv atunci cand situaia contenciosului este
determinat de o problem de drept obiectiv i un contencios i un
contencios subiectiv atunci cnd se pune !n cau# existena i !ntinderea
unor drepturi subiective ale reclamantului.
n contenciosul de anulare instana judectoreasc pronun anularea
actului administrativ ilegal dac constat neconcordana actului
administrativ cu starea de legalitate.
&aca actul administrativ ilegal a produs daune acestea pot fi
cerute la o alta instana i uneori cu alti procedura instana judecand !n
fond atat din punct de vedere al dreptului cat pi al faptelor.
n contenciosul de plina jurisdicie competena judecatorilor este
mai mare i to deci#ia lor nu se limitea#a numai la anularea unui act ilegal
ci pot dispune pi alte masuri precum: recunoateri de drepturi subiective
restituiri reintegrari despagubiri pi chiar eventual modificarea unui act
administrativ.
"ceasta competena mai larga a judecatorilor este recunoscuta
atunci cand sunt chemai sa soluione#e o problema de drept subiectiv i
cand !n constatarea fcut se recunoate reclamantului existena unui
asemenea drept. )n acest mod contenciosul subiectiv din punct de vedere al
constatarii este !n general i un contencios de plina jurisdicie din punct de
vedere al deci#iei.
ORGANIZAREA CONTENCIOSULUI A!INlSTRATl"
RO!#N PRIN LEGEA NR$ %&'(&&)
*egrese fata de +egea contenciosului administrativ din ,-./.
'onsiderm c reglementarea reali#ata prin +egea nr. .-0, --1 nu se ridica
la !nalimea cerinelor actuale privind garantarea efectiva i eficient a
aprarii drepturilor i libertilor omului a !nlturarii arbitrariului i
abu#urilor posibile ale "dministraiei. Sub acest aspect chiar !n raport cu
legea contenciosului administrativ din .2 decembrie ,-./ care avea multe
lacune remediate ulterior prin contribuia doctrinei i jurisprudenei unele
reglementari din +egea nr. ,-0, --1 apar ca un regres.
"a de exeremplu !n art. . enumerarea actelor administrative
care nu pot fi atacate !n justifie este amplificat faa de +egea din ,-./ i
totodat se menine distincia criticabil dintre actele administrative de
autoritate i actele de gestiune.
&e asemenea prin alin. . al art. 3 a4 +egii nr. .-0,--1 se
stabilete c judecarea aciunilor de contencios administrativ se face de
tribunal sau de curtea de apel dar 5!n comptet format din doi judecatori iar
nu din trei judecatori conform reglementarii cuprins !n art. - al +egii din
,-./. $rin urmare in concepia legiuitorului din ,--1 aciunile de
contencios administrativ nu pre#int aceeai importana ca celelalte aciuni
6civile penale etc.4 pe care tribunalele le judec !n complet format din trei
judecatori i de aceea stabilete un complet format din doi judecatori ca la
nivelul judecatorilor. &ar practica judiciar din perioada interbelica a artat
importana similar a aciunilor de contencios administrativ in raport cu
celelalte aciuni judecate de 'urile de "pel de atunci. (aptul c !n sistemul
legii romne s%a organi#at un singur grad de jurisdicie la tribunale sau la
cugile de apel cu recurs la 'urtea Suprema de 7ustiie constituie un temei in
plus pentru garantarea unei judecai la seciile de contencios administrativ
cel puin egale in importan cu aceea de la celelalte secii. 'onsecvent
acestei concepii discriminatorii a aciunilor de contencios administrativ fa
de celelalte aciuni judiciare in art. ,8 din +egea nr. .-0, --1 o atare
hotarare a instanei jurisdicionale este denumita 9sentin: iarai ca la
nivelul judectoriilor noiunea de sentin fiind utili#at pentru hotrrile
tribunalului i curii de apel in loc de ;deci#ie5 aa curn era definit i !n art.
,, din +egea contenciosului administrativ din ,-./ !n concordan cu
natura juridica a actelor administrative care sunt deci#ii.
$reluarea unor teorii ale doctrinei i jurisprudenei din perioada
interbelica de cafre +egea contenciosului.
)n alte ca#uri 5!ns s%a ignorat jurisprudena 'urii de 'asaie 5in
domeniul contenciosutui administrativ astfel 5acest majoritatea
reglementarilor din +egea nr. .-0,--1 constituie un regres fata de nivelul
teoretic stiinific atins !n perioada interbelic<<.
Actele administrative de autoritate *i actele de +estiune$
'onsiderandu%se in mod eronat ca Statul are o dubla
personalitate juricfica i anume: o personalitate de drept public !n temeiul
creia el poate fi titular de drepturi de putere public i o personalitate de
drept privat care%i d foiosina drepturilor patrimoniale asemanatoare !n
personalitatea pe care o au persoanele fi#ice !n doctrina s%au definit actele
emise de Stat !n exerciiul calitaii sale de putere publica acte de autoritate.
Ele constau !n declarafiuni cfe vainta ce alcatuiesc acte juridice cu caracter
unilateral i executoriu emanand de la autoritabile administrative ale
Statuiui i emise !n scopul funcionarii serviciilor publice. "ctele de gestiune
au fost definite ca actele juridice cu caracter contractual sau facute pentru
valorificarea unor cfrepturi contractuale emise de Stat in calitate de
persoana juridica i pentru administrarea patrimoniului su.
"ceasta distincie dintre actete de autoritate pi actele de gestiune
adoptata i de +egea nr. .- este eronata deoarece tn realitate Statul este o
unica persoana juridica politico% teritorial. =r din esena conceptului de
personalitate juridica politico%teritoriala a Statutui re#ulta ca Statul constituie
o singura persoana juridica fiind aceeai atunci cand contractea#a cu un
particular sau cnd emite acte administrative. ntr%adevar Statul are o
singura i indivi#ibil personatitate juridica politico%teritoriala i poate
!ncheia toate categoriile de acte juridice de drept public de drept privat
etc..
CONITIILE E A!ISI,ILITATE ALE
ACTIUNILOR E CONTENCIOS
A!INlSTRATI"
$rin condiii de admisibilitate se ineleg acele cerine pe care
aciunile intentate !n temeiul actelor normative trebuie sa le !ndeplinea#ca
!n prealabil pentru ca instana sesi#at s poat proceda la judecarea
fondutui litigiuiui. Ele se pot referi la patru categorii de cerinte: a4 la condiii
referitoare la calitatea reclamantului> b4 la natura actului administrativ supus
judecaii> c4 la forme i termene pi d4 la absentia unor cau#e de neprimire
care ar putea duce de la inceput la respingerea aciunii.
'ercetarea acestor condiii este prealabila judecaii fondului
deoarece judecatorii trebuie sa verifice mai !ntii daca reclamnantul are
calitatea de a sta in instana daca instana este competenta de a judeca
litigiul i sa se pronune asupra actului administrativ pus !n cau# daca
aciunea este intentat cu respectarea formelor i termenelor cerute de lege
daca legea nu a stabilit cau#e de neprimire in anumite ca#uri cand actele
administrative nu pot fi atacate !n justiie i numai dupe aceea sa procede#e
la judecarea motivelor pe care reclamantul ii !ntemeia#a aciunea sa. 'and
una din aceste condiii de admisibilitate lipsete aciunea urmea#a a fi
respinsa far a se mai proceda la judecarea motivelor de fond.
$ Condiii re-eritoare la calitatea reclamantului.
"ceste condiii se refer:
a4 la calitatea reclamantului de a sta in justiie
b4 i la dovada vatamarii unui drept al sau.
a4 +egea nr. .-0, --1 in alin. , al art. , stabilete ca au calitatea
de a sta !n justiie doua categorii de persoane: persoanele fi#ice i persoanele
morale sau juridice fie ca aceste persoane juridice sunt de drept public sau
de drept privat. in natiunea de persoana fi#ica se cuprind funcionarii
publici.b4 +egea nr. .-0,--1 tn acelai alineat l al art. , cere persoanei
condiia de a dovedi ca a fost vatamata !n drepturile sale recunoscute de lege
pentru a se putea adresa instanei judecatoreti competente tn scopul anularii
recunoaterea dreptului pretins i repararea pagubei ce i%a fost cau#ata.
"sffel din punctul de vedere al calitaii reclamantului
conteciosul administrativ roman este un contencios subiectiv
deoarece reclamantul nu poate sta tn instana decat !n msura !n care actele
i operaiunile administrative !i vatama drepturile lui subiective.
Condiii re-eritoare la natura actului administrativ$
n temeiul art. , alin. , din +egea nr. .-0, --1 acfiunile persoanei
vatamate !n drepturile sale nu se pot !ndrepta dect !mpotriva a doua
categorii de acte: a4 !n contra actelor administrative
i b4 in contrarefu#ului nejustificat at unei autoritai
administrative de a%i re#olvacererea referitoare la un drept recunoscut de
lege.
n primul ca# aciunea este !ndreptata !n contra unui act
po#itiv al "dministrafiei !n al doilea ca# aciunea este !ndreptata !n
contra absteniunii sau refu#ului "dministraiei de a re#olva cererea
privitoare la un drept echivalandu%se absteniunea cu un refu#
nejustificat de re#olvare a cererii referitoare la un drept.
"ctele administrative sunt acte juridice care emana de la
autoritafile administrative. "stffel criteriul care predomina !n caracteri#area
actelor administrative nu este criteriul material ci cel
organic format dupa natura organului de la care emana indiferent
de obiectul lor.
&rept urmare sunt excluse din competena instanelor de
contencios administrativ actele cu caracter legislativ chiar !n ca#ul
cnd nu ar fi legi ci acte administrative !n forma de lege.
Condiii re-eritoare la -orme *i termene$
n primul alineat al art. / din +egea nr. .-0, --1 se stabilete ca
!nainte de a cere instantei jurisdicionale competente anularea actului sau
obligarea la eliberarea lui cel care se considera vtmat se va adresa pentru
apararea dreptului sau !n termen de 21 de #ile de la data cnd i s%a
comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului preva#ut la art. ,
alin. . autoritaii emitente care este obligat s re#olve reclamaia !n termen
de 21 de #ile de la !nregistrarea acesteia.
n alia. . al art. / se dispune ca !n ca#ul !n care cel care se
considera vatamat nu este satisfacut de solaria data reclamaiei sale el poate
sesi#a instana !n termen de 21 de #ile de la comunicarea soluiei.
)n alia. 2 al art. / se prevede ca daca cel care se considera
vatamat !n dreptul sau s%a adresat cu reclamaie i autoritaii administrative
ierahic superioare celei care a emis actul termenul de 21 de #ile se
calculea#a de la comunicarea de catre acea autoritate a soluiei date
reclamaiei.
"lineatul 8 al art. / statorniceste ca sesi#area instanei se va
putea face i !n ca#ul !n care autoritatea administrativa ernitenti sau
autoritatea ierahic superioara nu re#olva reclamaia !n termenul
prev#ut !n art. , .
)n alin. / al art. / se statuea# c !n toate ca#urile introducerea
cererii la instana nu se va putea face mai tar#iu de un an de la data
comunicarii actului administrativ a carol anulere se cere. "adar dac dup
expirarea termenelor mai sus aratate persoanele nu s%au adresat instanelor
de contencios administrativ ele nu sunt deca#ute defiitive din dreptul lor
care a facut obiectul cererii ci pot sa reitere#e cererea dup procedura
stabilit !n art. / al +egii nr. .-0,--1 dar nu mai tar#iu de un an de la data
comunicarii actului administrativ a crui anulare se cere.
A.sentia uner cau/e de neprirnire$
'hiar daca aciunile intentate ln temeiul +egii nr. .-0,--1
!ntrunesc toate cele trei categorii de condiii enumerate totui ele pot fi
respinse de la !nceput far s se procede#e la judecarea fondului litigiului
fie ci actual este legal eau ilegai fie ca vatami eau no drepturile recunoscute
de lege reclamantului atunci cand se poate opune reclamantului anumite
cau# de reprimire stabilite de art. . al aceleiai +egi nr. .-0,--1. "ceste
cau#e de reprimire pot fi de doua categorii: "4 cau#e de neprimire re#ultand
din natura actului> ?4 cau#e de neprimire re#ultand din existena unui recurs
paralel.
A. Cauze de neprimire rezultand din natura actului.
'u toate ca in Statul de drept !n activitatea sa "dministraia se conformea#a
principiului legalitaii totui unele categorii de acte administrative sunt
sustrase oricrui control judecatoresc. "stfel !n temeiul art. . litera a din
+egea nr. .-0,--1 nu pot fi atacate !n justiie actele care privesc raporturile
dintre $arlament sau $reedintele *omaniei i @uvern> actele administrative
de autoritate i actele de gestiune ale organelor de conducere din cadrul
$arlamentutui> actele administrative referitoare la siguran interna i
externa a Statului precum i cele referitoare la interpretarea i executarea
actelor internationale la care *omania este parte> masurile urgente )uate de
organele puterii executive pentru evitarea sau !nlaturarea efectelor unor
evenimente pre#entnd pericol public cum sunt actele emise ca urmare a
strii de necesitate sau pentru combaterea calamitilor naturale incendiilor
de pduri epidemiilor i altor evenimente de aceeai gravitate.
n ca privete actele administrative ale organelor de conducere
din cadrul $arlamentului !n jurisprudena noastra din perioada interbelica s%e
constatat ca ataturi de organele parlamentare exist o serie de birouri i
servicii administrative compuse din funcionari de cariera i care !nfaptuiesc
o activitate administrative far legatura cu exerciiul funciunii parlamentare.
!nalta 'urte de 'asaie a considerat ca actele emise de $reedinii corpuriior
legiuitoara in calitatea lor de efi ai acestor servicii pot fi acte administrative
supuse controlului judecatoresc deoarece !n aceasta calitate ei !ndeplinesc
!nsrcinri de organe adminsirative propriu #ise
?. Gauze de neprimire rezultand din existena unui
recurs paralel.
"ciunile introduse la instanele de contencios administrativ rev#ute de
legea din ,--1 mai pot fi declarate neadmisibile pentru motivul ca
reclamantul are la dispo#iie un recurs paralel i anume o alta cale de atac de
natura judecatoreasc prin care poate obine o satisfacie echivalent.
Aeoria recursului paralel nu are drept efect de a sustrage
anumite elemente administrative oricirui control judecatoresc ci de a
tgdui instanelor de contencios administrativ investite cu o
competen general !n aceasta materie competena de a judeca
anumite acte pentru atacarea carora legile speciale au instituit
jurisdiciuni pe cai de atac speciale.
"stfel +eger nr. .-0,--1 !n art. . litera c dispune c nu pot
fi atacate !n justiie actele administrative pentru desfiinarea sau modificarea
carora se prevede prin lege speciala o alta procedura
juridiciar.
Este necesar sa fie intrunite mai multe condiii pentru ca
aciunea intentata la instanele de contencios administrativ s poata
fi declarata ca neadmisibila opunindu%se reciamantul din cau#a de
neprimire re#ultand din existena unui recurs paralel.
,i.lio+ra-ie 0
!i1ai T$ Oroveanu 2Tratat de rept Adminstrativ