PSIHOSOMATICA LP

Lucrare din LP: 4 aprilie. Nu are grile, ci intrebari cu raspuns liber, maim ! intrebari. Nu
trebuie scris mult, ci sc"ematic.
Capit#le:
$#li cardi#%asculare, respirat#rii, digesti%e, renale, ne#pla&ice, psi"#terapia in b#lile
psi"#s#matice.
A.$#li cardi#%asculare
'act#ri implicati in aparitia b#lil#r cardi#%asculare:
(.'act#rii bi#l#gici: ni%ele crescute de c#lester#l, pre&enta "ipertensiunii arteriale, diabet &a"arat,
insu)icienta renala, #be&itatea, indice de masa c#rp#rala*+,
-. 'act#rii dem#gra)ici: se.cel masculin in special/, dupa men#pau&a pr#cent mai mari de b#li
cardi#%asculare la )emei, %arsta inaintata, ist#ric )amilial p#&iti%
+. 'act#rii c#mp#rtamentali: c#mp#rtamente cu risc.)umat, alc##l, dieta neec"ilibrata cu grasimi,
lipsa acti%itatii )i&ice, sedentarism/
4. 'act#ri psi"#l#gici: depresia, i&#larea s#ciala, em#tiile negati%e: )uria, #stilitatea, agresi%itatea
!. 'act#ri psi"#s#ciali: stressul psi"ic0e%enimentele stressante ma1#re, %enitul sca&ut,
adresabilitatea sca&uta la medic
Trasaturile c#mp#rtamentale cu risc2tipuri psi"#c#mp#rtamentale cu risc:
Trasaturi: anietate, depresie, #stilitate, agresi%itate, ner%#&itate. Sunt cele disimun#gene.
Anxietatea: ca # reactie la b#ala, ca un impact in plan psi"#s#matic al b#lii, dat#rita anticiparii
un#r p#sibile c#mplicatii ale b#lii. Aparitia un#r simpt#me s#matice de genul
ta"icardiei0*)#cali&area atentiei pers#anei asupra acest#r simpt#me0* aparitia staril#r de
anietate care antrenea&a si m#di)icarile s#matice ale b#lii.ta"icardie/0* eagerarea
simpt#mat#l#giei. Ta"icardie, crestere a tensiunii arteriale, transpiratii, tremuraturi, tulburari
digesti%e sunt c#relate tulburaril#r s#mat#3%iscerale.
Depresia: c#nsecinta a b#lii in #rice )el de b#ala, p#ate a%ea si r#l declansat#r. 4n mecanism
prin care se p#ate c#nduce la b#ala: c#mp#rtamentele la risc.nu se %a pre&enta la medic la timp/.
5epresia c#nduce la un risc mai mare de c#mplicatii si de m#rtalitate. Numar mai mare de
decese la pers#anele depresi%e.
Ostilitate, agresi%itate: ta"icardie, "ipertensiune arteriala
Tipuri psihocomportamentale:
Tipul A.c#mp#rtamente nesanat#ase, nepre&entare la medic/
Tipul 5.em#tii negati%e, are putine c#ntacte cu ceilalti/. 6iscuri: c#mplicatii, risc mai mare de
deces.
$#li cr#nice cardi#%asculare:
Hipertensiunea arteriala, in ca&ul careia se rec#manda din punct de %edere
psi"#c#mp#rtamental:
(.M#di)icarea stilului de %iata.alimentatie saraca in grasimi si sare, practicare sp#rt, sa reduca
c#nsum de alc##l si )umat, scaderea greutatii/
-. Administrare de medicamente
P#ate sa apara n#nc#mplianta, atat in ceea ce pri%este regim de %iata , cat si in administrarea
medicamentel#r.
Infarctul miocardic0b#ala c#r#nariana.scaderea ni%elului de #igenare/:
Aparitia unei dureri care anunta epis#dul c#r#narian, de cele mai multe #ri.
Tratement medical2inter%entie psi"#l#gica. prima #ara medicament#s/
7ste imp#rtanta pre&entarea la medic imediat.
6#lul psi"#l#gului este sa il c#n%inga pe pacient sa se duca la medic, in ca&ul in care apar dureri,
dar are si r#l educati#nal.
Stare etrema de anietate si de depresie. Initial anietate si durere, pacientii au sen&atie de
m#arte, ele au un %ar) in prima 2 a -3a &i de spitali&are, ele sunt direct pr#p#rti#nale cu
gra%itatea b#lii, a le&iunil#r. Psi"#l#gul ii c#n)era # terapie de tip sup#rti%, de sustinere, de
securi&are a pacientului, asigurarea pacientului de )aptul ca este pe maini bune, de asigurare a
tratamentului, eplicarea )aptului ca m#nit#ri&area permanenta inseamna succes terapeutic.
5upa -3+ &ile scade durerea2 anietatea, apar tulburari de s#mn, se m#di)ica starea de disp#&itie
a pacientului0*depresie, sen&atie de astenie. 5upa sperietura atacului de c#rd, pacientul p#ate
interpreta aceste simpt#me ca # e%#lutie ne)a%#rabila. Psi"#l#gul il in)#rmea&a pe pacient ca
aceste simpt#me sunt de )apt in e%#lutia n#rmala a b#lii cardiace. Trebuie sa il asiguram ca nu
int#tdeauna aceste lucruri anunta un n#u epis#d c#r#narian. Atitudinea lui trebuie sa tina c#nt de
niste aspecte: m#dul in care pacientul isi percepe starea de b#ala:
(. # accepta, isi %a da silinta sa se %indece8
-. Pacienti care au mecanisme de negare, de desc#nsiderare a gra%itatii b#lii: trebuie incercat sa
se creasca c#mplianta8
+. 5ependenta pacientului de b#ala, c#mplacerea in starea de b#lna%.manipularea cel#r din 1ur,
au regresie a)ecti%a/
Spitali&area pt un in)arct este %ariabila de la ca& la ca&, se %a a1unge in )a&a de
remisiune, cand ei sunt eternati, se descrie depresia 9int#arcerii acasa:. Apare anietate,
sentiment de pierdere a sanatatii, sentiment de incapacitate, in%aliditate, teama de m#arte, teama
de un n#u in)arct, disc#m)#rt creat de b#ala, se p#ate creea dependenta pacientului de medic.
5upa eternare urmea&a un pr#ces numit reabilitare cardi#%asculara 0 ansamblul de
pr#ceduri si presupune # antrenare a pacientului in acti%itati )i&ice 2 participarea la c#nsiliere de
psi"#terapie. 7ste # etapa de 9imprietenire: cu b#ala. Psi"#l#gul trebuie sa )urni&e&e eplicatii si
in)#rmatii, clari)icari la intrebarile pacientului.6#l educati%, instructi%/. M#di)icare stilului de
%iata.a c#mp#rtamentel#r cu risc/, trebuie ca psi"#l#gul sa gaseasca m#dalitati %ariate de a3l
c#n%ige pe pacient sa urme&e acti%itati )i&ice. Psi"#terapia c#gniti%3c#mp#rtamentala: a1utarea
pacientului sa inteleaga m#ti%ele imb#lna%irii, sa ii sc"imbe gandurile. LC73 nu are in)luenta
asupra b#lii, sau are # in)luenta ne)a%#rabila. 'act#rii cau&ali tin cel mai des de pacienti si p#t )i
in)luentati.LCI/. M#di)icarea #biceiuri#r pacientului. Acti%itate )i&ica, cresterea pr#gresi%a a
eercitiil#r )i&ice. Managementul stressului ; in%atarea pacientului sa isi gesti#ne&e #stilitatea,
agresi%itatea, stapanirea em#tiil#r negati%e, in%atarea pacientului sa nu se puna in sen&atia de
stress, e%itarea intalnirii pacientului cu pers#ane care l3ar ener%a.
6eabilitatea se p#ate )ace indi%idual<in grup, in grup este mai e)icient.#)erire de sup#rt,
incura1are si )eedbac=, sentimentul de apartinere unui grup/.
'amilia3 m#di)icari in relatiile )amiliale, une#ri tendinta partenerului este de a )i:
a/"iperpr#tect#r, %a genera sentimente de anietate, depresie, neputinta, in%aliditate. 7ste #
greseala de a3i restricti#na acti%itatile )i&ice, acti%itatea seuala este rec#mandata dupa ( luna de
la in)arct. P#ate sa dispara sentimentul de in%aliditate #data cu inceperea %ietii seuale dupa un
in)arct.
7)ecte ale reabilitarii cardiace: scaderea spitali&arii, reducerea anietatii si depresiei, scaderea
c#mplicatiil#r, #ptimi&area stilului de %iata, a1utare de reintegrare, #ptimi&are stil de %iata,
cresterea c#mpliantei.
$.$#li respirat#rii
Astmul br#nsic, br#"#patia cr#nic#3#bstructi%a, T$C.
Bronhopatia cronico-obstructiva ; c#mp#rtament cu risc0)umat
Astmul bronsic0b#ala cr#nica: cu pusee acute, se mani)esta prin cri&e0* sperietura0*
tratament, insa pacientii, de #bicei, nu # respecta t#ata %iata.
Teama de medicamente, in ca&ul terapie# c#rtic#ster#ida, p#ate aparea #be&itatea, trebuie tinut
regim )ara sare.
M#dul de administrare3 in"alat#are.unii pacienti nu accepta acest tip de tratament/
C#stul tratamentului0* n#n c#mplianta. Tratamentul trebuie adaptat pacientului dp%d al
p#sibilitatil#r pacientului.
TBC: In imunitate sca&uta se pr#duc c#nditii )a%#rabile ale captarii bacilului >#c" .din cau&a
unei suparari, traume, stress/. C#mplianta terapeutica depinde de e%#lutia b#lii ; urmarea
tratamentului pe t#t timpul pr#pus de medic. ?indecarea dupa recidi%a este mult mai grea
dat#rita aparitia un#r tulpini n#i ale %irusului0* pacientii de%in )#care de tubercul#&a0*
administrarea de terapie supra%eg"eata de medic . Pers#anele de)a%#ri&ate, mai ales cele de etnie
rr#ma, repre&inta )#care de in)ectie cu bacilul >#c".
'act#ri care in)luentea&a c#mplianta terapeutica:
(. Ni%el de instruire, de in)#rmare a pacientului: recun#asterea b#lii, educatie sanitara
-. M#ti%atia sca&uta pt tratament, depinde de %arsta, depinde de absenta un#r simpt#me
deran1ante pt pacient
+. Nu eista # balanta intre bene)iciile si riscului tratamentului
4. 'act#ri s#ci#3ec#n#mici: adresabilitate 2 accesibilitate sca&uta, pre&entare tardi%a la
medic, stil de %iata de&#rd#nat, apartenenta la grupuri s#ciale marginali&ate, retea de
sup#rt s#cial sca&ut
!. C#m#rbiditatea psi"iatrica: pre&enta anietatii 2 depresiei
@. Stil c#gniti% precar
Inter%entii ale medicului 2 psi"#l#gului: 6#l de instruire, de educare a pacientului.in)#rmatii
despre b#ala, trebuie sa )ie a1ustate la )iecare pacient, in)#rmatii in legatura cu b#ala daca
pers#ana nu respecta tratamentul, planul indi%idual de sel)3management al b#lii.tine de medic/0
plan cr#it pe )iecare tip de pacient.
Psi"#terapie c#gniti% c#mp#rtamentala: c#mp#rtamente san#genice, m#dalitati de crestere a
c#mpliantei terapeutice.
Terapiile de relaare : eercitii de respiratie.
Terapie )amiliala: la astmul br#nsic la c#pii ; p#ate )i declansat de certurile )amiliale.
Hipn#&a ; c#n%ingerea pacientului de a aband#na c#mp#rtamentele la risc si sa ad#pte
unele tratamente.
Ca&uri clinice:
$#ala cardi#%asculara: la medicul de )amilie un d#mn s#lid, 4- ani, durere de cap &ilnica2
ameteala, de + luni, au pr#gresat. A )#st indrumat la cardi#l#g pt ca a a%ut "ipertensiune. Nu s3a
pre&entat la cardi#l#g. Mama sa are "ipertensiune, nu )umea&a, c#nsuma #ca&i#nal alc##l. 5e !
luni0 direct#r la # s#cietate bancara, raspunde la un nr mare de s#licitari, nr )#arte mare de
audiente. Anali&a unei &ile de lunga: caracter per)ecti#nist, se #cupa cu pr#bleme casnice, nu are
timp pt acti% recreati%e, nu prieteni. Ni%el crescut c#lester#l 2 trigliceride.
Tratament, regim alimentar, psi"#terapie c#gniti%3c#mp#rtamentala: insusirea un#r te"nici de
relaare simple pt diminuarea stressuri, sa nu aiba multe resp#nsabilitati, eprimarea staril#r
negati%e, plani)icarea timpului 2 stabilirea de pri#ritati, detasarea de acti%itatea pr#)esi#nala si
inl#cuirea cu acti%itati recreati%e.
4A ani, )umat#r, suprap#nderal, "ipertensiune arteriala3 sa a)lam daca eista )act#ri genetici,
acti%itatea pr#)esi#nala, relatiile din cadrul )amiliei acestuia, perceptia lui asupra b#lii, daca
eista traume.
C.$#li digesti%e
Tulburari )uncti#nale gastr#3intestinale0eti#l#gie neclara, simpt#me p#lim#r)e, impredictibile
clinic, au e)ecte di&abilitante, masurile terapeutice sunt ine)iciente. Simpt#mele cele mai
)rec%ente: dureri abd#minale, diaree, c#nstipatie, bal#nare, inapetenta, greata, %arsaturi.
6ecun#sc )act#ri psi"#c#mp#rtamentali 0 stress psi"ic, stressuri repetate mai mult decat cele
ma1#re.
Trasaturi de pers#nalitate: nu se p#ate %#rbi de un pattern psi"#l#gic<psi"#c#mp#rtamental, s3au
c#nstatat la pacienti pre&enta anietatii si aleitimiei, care in)luentea&a abilitatea indi%i&il#r de a
se adapta la situatiile stresante, s3a c#nstatat as#cierea un#r c#mp#rtamente
pat#genetice.#biceiuri alimentare pr#aste, alc##l, stil de %iata sedentar/.
4n alt )act#r 0 stilul de c#ping. In ca&ul acest#r pacienti, stilul direct aduce # pre#cupare mai
mare pe simpt#mat#l#gie 0* %#r sa # re&#l%e. 7ste mai bine sa aiba c#ping indirect: c#mutarea
atentiei spre alte aspecte, nu simpt#mele, pt ca acestea s3ar agra%a mai mult.
Sindromul colonului iritabil: --B din p#pulatie, dureri abd#minale, dis)unctii ale
c#l#nului, bal#nare, nu eista nici un substrat #rganic. 'act#rii eti#l#gici sunt neclari, sunt -
categ#rii:
(. $i#l#gici.in gastr#enteritele bacteriene, m#tilitate de)ectu#asa, m#di)icari de micr#)l#ra,
in)lamatii la ni%el intestinal, )act#ri genetici/
-. Psi"#s#ciali0stress.c#n)licte &ilnice/, anietatea, depresie.
Mecanismele nu sunt )#arte clare, dar t#tusi s3au identi)icat cate%a:
(.Hiper%igilenta pacientil#r pt pr#pria simpt#mat#l#gie, aceasta p#ate c#nduce la persistenta
simpt#mel#r in absenta agentului stress#r.
-. C#ping direct, centrat pe m#nit#ri&area simpt#mel#r8 atitudine de e%itare a relatiil#r s#ciale, a
interactiunil#r s#ciale. Sentimentul pe care il creea&a0in%aliditate, rusine, anietate, panica 0*
i&#lare s#ciala.
5urerile, crampele, dis)unctiile de tran&it, bal#nare abd#minala p#t clasi)ica, dp%d psi"#l#gic
eista mai multi pacienti:
(. Isi ign#ra aceste a)ectiuni
-. Intar&ie sau e%ita pre&entarea la medic
+. 6asunet in plan psi"ic al b#lii: anietatea si depresia
4. C#mp#rtament inadec%at in ceea ce pri%este alimentatia si de)ecatia
Scadere a calitatii %ietii.
In plan s#cial: absenta la ser%iciu crescuta din cau&a sindr#mului c#l#nului iritabil,
stigmati&area.
Ab#rdarea terapeutica: medical2psi"#l#gic. Medical, e)icienta este sca&uta. Se insista pe
regimul dietetic. 6ec#mandarea medicului este ca pacientul sa identi)ice alimentele care
ii )ac rau si sa le elimine din dieta. Cresterea cantitatii de )ibre c#nsumate.
Medical:laati%e<antidiareice.
$#ala nu se %indeca, pacientul trebuie sa in%ete sa traiasca cu aceasta b#ala.
Tratament psi"#l#gic: acceptarea pacientului ca b#ala lui pr#%ine din psi"ic.
Psi"#l#gul p#ate sa se c#ncentre&e asupra anietatii si depresiei, asupra aspectel#r
s#ciale, asupra sentimentel#r de in%aliditate si de rusine, asupra sensibilitatii crescute la
stress. Stress0* tulburari s#matice.
Medicatie antidepresi%a ; ar acti#na si asupra %igilentei crescute asupra
simpt#mat#l#giei.
Terapii de relaare, "ipn#terapia, c#gniti%3c#mp#rtamentala. ; managementul stressului.
Ca& clinic:
$arbat,4+ ani, se internea&a cu semnele unei "em#ragii intestinale. 'ace parte dintr3#
secta si re)u&a trans)u&ia de sange, insa starea se ameli#rea&a. Psi"#l#g0* in urma cu @
luni a #btinut di%#rtul, a inceput sa acu&e dureri ulcer#ase. Cu - &ile inainte de #peratie, a
a)lat ca s#tia i3a )urat din bani. Om muncit#r, cu simtul dat#riei, a inceput sa bea dupa
di%#rt. 7ste #bsesi% c#mpulsi%. 'act#ri psi"#c#mp#rtamentali2s#cialiCCCC
5.$#lile renale
$#li renale cr#nice: insu)icienta renala.
In)ectia urinara nu este cr#nica, insa p#ate pr#duce in"ibitie s#ciala, # stare de
disc#m)#rt generala.
Litia&a urinara.Calculi/ 0* dureri )t mari0* anietate, depresie.
Insuficienta renala cronica. 'act#ri de natura psi"#s#ciala sunt principalii
)act#ri implicati.
Terapie de substitutie : diali&a<transplant.
7)ect in plan psi"#l#gic:
3scade calitatea %ietii.limitari impuse de b#ala, tratamentul care restricti#nea&a stilul de
%iata/
3c#m#rbiditate psi"iatrica: anietate 2 depresie, ni%el crescut de stress. Ni%el de anietate
mai mare la "em#diali&a, nu la cea perit#neala.pt ca se )ace acasa/0*p#sibile c#mplicatii,
anietatea generata de teama ca s3ar putea ca diali&a sa nu mai )ie e)icienta0* teama de
m#arte. 5epresia este generata de sentimentul de pierdere a sanatatii, a )uncti#narii unui
#rgan, pierdere a abilitatil#r, pierdere a r#lului s#cial, limitare a timpului petrecut la
ser%iciu. Sentiment de pierdere a c#ntr#lului. M#di)icarea mecanismel#r de
c#ping.c#nsecinta/ in )unctie de )a&a e%#luti%a a b#lii. 5epresia are in)luenta asupra
c#npliantei terapeutice.
3sup#rtul s#cial.cel )amilial/3a)ectarea relatiil#r in acea )amilie. Se m#di)ica r#lurile
s#ciale. Dreutate suplimentara asupra membril#r )amiliei sanat#si. 5is)unctii ale
acti%itatii seuale, cu e)ect asupra relatiil#r din cuplu. Sup#rtul s#cial al c#legil#r de
su)erinta.cu a)ectiune similara/.
Alti )act#ri:
3%enitul.cu r#l in adresabilitatea la medic/
3gradul de aut#n#mie al pacientului: creste sen&atia de dependenta de medic si de unitatea
sanitara 0* sentiment de insecuritate si )a%#ri&ea&a scaderea stimei de sine.
Terapie medicament#asa.diali&a, transplant/ 2 c#nsiliere si psi"#terapii.
A1utarea pacientului de a accepta situatia de b#ala cr#nica, sa treaca peste )a&ele initiale
de negare, de neacceptare, inter%entii de tip educati#nal, dependenta de diali&a si de
antura1, m#di)icarea perceptiei m#rtii, unii pacienti nu isi mai )ac planuri de %iit#r,
scaderea anietatii, ameli#rarea depresiei, gesti#narea un#r em#tii de tip )urie, )rustrare.
C#nsiliere de )amilie necesara.
Ca&uri clinice:
$arbat, E4 ani, purtat#r astm br#nsic. In trecut a a%ut esecuri terapeutici. In)#rmare
asupra e)ectel#r ade%erse ale medicamentului. C#mplianta buna. 7)ect placeb#, a )#st mai
bine in)#rmat si c#nsiliat psi"#l#gic, i s3au spus si e)ectele ad%erse.
T$C, +- ani, lucrat#r necali)icat, tratamentul prescris implica # sc"ema rigur#asa
saptamanala. 'umat#r, alc##l &ilnic, acasa s#tia il cearta )rec%ent. Tratament: pacientul
nu se c#n)#rmea&a decat cate%a saptamani. Hip#c#mplianta: b#ala nu este simpt#matica,
pr#asta in)#rmare, ni%el de instructie sca&ut.
7.$#li ne#pla&ice
5aca b#lile cardi#%asculare sunt prima cau&a de deces, acestea repre&inta a +3a cau&a,
pentru ca sunt pe de3# parte b#li cr#nice, pe de alta parte b#li cu pr#gn#stic )atal si cu risc mare
de deces. ierar"i&area depinde si de &#na ge#gra)ica/.
5iagn#sticul de b#ala ne#pla&ica atrage dupa sine imaginea de deces, b#ala incurabila.
7ste # a)ectiune care are un impact ma1#r in plan psi"#s#cial, cu un ni%el crescut de distress,
ni%ele mari de anietate si depresie care la randul l#r in)luentea&a e%#lutia si pr#gn#sticul b#lii.
Pre&enta acest#r c#m#rbiditati psi"iatrice agra%ea&a e%#lutia b#lii si pr#gn#sticul.
In ca&ul diagn#sticului de b#ala ne#pla&ica eista - m#dalitati principale de c#ping, de rap#rtare
la b#ala:
1. Acceptarea sau adaptarea psihologica poitiva
Inseamna ca pacientul accepta diagn#sticul de b#ala ne#pla&ica si are capacitatea de a3i
)ace )ata. 4nii c#nsidera b#ala ca )iind # pr#%#care pe care trebuie sa # depaseasca, sunt
pacienti care %#r a%ea ni%ele mai mici de distress, care isi sc"imba m#dul de %iata si
pri#ritatile. $rusc reali&ea&a ca eista aspecte ale %ietii mult mai imp#rtante, ca sanatatea,
capacitatea de a te bucura de )iecare &i )ara dureri. Sunt pers#ane care al#ca mai mult
timp pentru ei si pentru )amilie.
!. Adaptare psihologica negativa
Au # adaptare psi"#l#gica negati%a, se resemnea&a in )ata b#lii sau au # atitudine de
pasi%itate, unii au # atitudine de )atalism sau pers#ane care persista in c#mp#rtamente si
mecanisme de tip negare. Ast)el de pers#ane %#r a%ea ni%ele mai mari de stres si #
c#mplianta mai sca&uta, nu au mecanisme psi"#l#gice e)iciente de adaptare si lupta cu
b#ala
Impactul psi"#l#gic e repre&entat de anietate, depresie si ni%el crescut de distress, acest
impact psi"#l#gic e pre&ent si in peri#adele de remisiune a b#lii. Teama de recidi%a a b#lii,
spectrul m#rtii care nu ii paraseste nici#data, un sentiment de %ulnerabilitate in )ata s#rtii dictate
de b#ala, lucru care %a a%ea e)ect pe de3# parte asupra e%#lutiei b#lii si al d#ilea aspect este cel
legat de tendinta la i&#lare si e%itare a relatiil#r cu ceilalti8 pacientii nu reusesc sa se reintegre&e.
Adaptarea la b#ala ne#pla&ica depinde de resursele )inanciare, ni%el de instructie si de
accesul la asistenta medicala. Accesul la medic mai rapid determina depistarea prec#ce a b#lii,
accesibilitatea pentru unii pacienti la tratamente si in%estigatii de ultima #ra.
Alti )act#ri sunt resursele pers#nale. Ni%elul de cun#stinte, instructie, in)#rmatii
medicale. eista pers#ane care c#nsidera b#ala ne#pla&ica c#ntagi#asa/, trasaturile imun#gene de
pers#nalitate. #ptimism, aut#e)icacitate, l#cus de c#ntr#l intern/ cresc c#n%ingerea pers#anei in
pr#priile abilitati de a )ace )ata b#lii, # eperienta si # ist#rie pers#nala legata de b#ala
ne#pla&ica.rude, cun#stinte/3 amintirile legate de e%#lutia b#lii la alte pers#ane p#t in)luenta in
m#d p#&iti% sau negati% e%#lutia b#lii.
4n alt grup de )act#ri sunt resursele s#ciale, mai ales sup#rtul s#cial, spri1inul cel#rlalti,
care te sustin, iti sunt alaturi, te a1uta sa ii )aci )ata rasunetului in plan psi"#l#gic al b#lii si iti
#)era si sup#rt material.
5#ua simpt#me )rec%ente intalnite la pacientii cu ne#plasm: )atigabilitate. A,B la
pers#ane cu di)erite )#rme de cancer/ si durere. Ob#seala este cel mai suparat#r simpt#m, #)era
sentimentul de neputinta, lipsa de speranta.
Celalalt simpt#m are rasunet in plan psi"#l#gic, intalnita intr3# pr#p#rtie de E,B la
pacienti. Sunt dureri atr#ce, determinate de l#cali&area, intinderea tum#rii si aparitia
metasta&el#r. Tratementul pentru # b#ala ne#pla&ica este multidisciplinar si agresi%. Pacientii %#r
trebui sa se c#n)runte cu b#ala si pe de alta parte cu tratamentul. 4nii pacienti c#nsidera
tratamentul mai rau decat b#ala. Tratementul e in general c"irurgical, de etirpare a tum#rii, cu
re&ectii secundare pentru a e%ita pr#li)erarea, tratement care #)era sentimentul pierderii
integritatii )i&ice, a)ectarea imaginii de sine. )emei cu cancer la san/ si tendinta din partea
cel#rlalti de a stigmati&a pers#anele cu cancer. Alte m#dalitati de tratament presupun
c"imi#terapie, radi#terapie si "#rm#n#terapie, cu )#arte accentuate e)ecte secundare, cu
t#icitate cutanata, "epatica, "emat#l#gica,neur#l#gica, c"iar la ni%elul g#nadel#r. Oricare din
aceste inter%entii in sc#p terapeutic, curati%, au e)ecte secundare, cele mai e%idente sunt cele
%i&ibile, precum caderea parului, care repre&inta principalele elemente ce a)ectea&a in plan
psi"#l#gic pers#anele b#lna%e, la ambele see.
4rmele de t#icitate cutanata, data de radi#terapie, au aspectul de arsura, marca a
diagn#sticului si tratamentului.
Pacientii se mai plang de #b#seala data de tratament , dar si de mani)estari de greata si
sc"imbarea gustului.gust metalic care le sc"imba perceptia asupra tutur#r alimentel#r/. T#ate
acestea la un l#c c#ntribuie la scaderea calitatii %ietii.
"olul psihologului:
Atunci cand a%em de3a )ace cu b#lna%i ne#pla&ici trebuie tinut c#nt de anumite aspecte.
4n pacient lipseste de la terapie pentru ca se a)la intr3# anumita )a&a e%#luti%a a b#lii sau s3a
simtit atat de rau incat nu a putut %eni. 5e aceea nu sunt penali&ati )inanciar. Aspectul )i&ic se
sc"imba dramatic, ar )i de pre)erat sa nu ne aratam s#cati, prin urmare trebuie c#ntr#late reactiile
si c#mp#rtamentul n#n%erbal cand a%em de3a )ace cu un b#lna% ne#pla&ic.
Ca psi"#terapie se p#ate )ace atat cea indi%iduala, cat si cea de grup. Se pre)era cea din
urma, cu pacienti a%and caracteristici asemanat#are. cu aceeasi b#ala/, care p#t #)eri un sup#rt
em#ti#nal mai pr#)und. Li se #)era sentimentul de apartenenta la grup, a%and # imp#rtanta
ma1#ra mai ales intrucat aceste pers#ane au in general tendinta de a se i&#la de cun#scuti.
Terapia de )amilie3 se m#di)ica r#lurile )amiliale si eista un ni%el crescut de distress si la
parteneri. Atentia tutur#r din )amilie, a cun#stintel#r si a pers#nalului medical e c#ncentrata
asupra pers#anei b#lna%e, negli1andu3se pers#anele care au gri1a de el. Terapia de )amilie asigura
si sup#rtul partenerului de %iata. 4n aspect particular e cel al situatiil#r in care s#tia e
diagn#sticata cu cancer mamar, iar dupa #peratie s#tul di%#rtea&a. In aceste ca&uri se 1usti)ica
mult r#lul terapiei de grup.
4n alt aspect este ac#rdarea de c#nsiliere in peri#ada de d#liu. 'amilia ramane
nemangaiata. Oricat de mult te3ai astepta ca # pers#ana diagn#sticata cu cancer sa m#ara, decesul
te ia pe nepregatite. In cadrul )amiliei apare sentimentul de culpabilitate.lipsa de timp, bani, lipsa
mi1l#acel#r de a le #)eri t#t a1ut#rul/. T#cmai pentru acestia sunt utili c#nsilierii psi"#l#gici. Se
p#ate as#cia imaginea terapeutului cu cea a #mului care a murit de catre )amilie. 7ste di)icil atat
pentru medici, cat si pentru c#nsilierii psi"#l#gici. 5#ct#rii care lucrea&a in departamentul de
#nc#l#gie sunt supusi unui grad mare de m#rtalitate, de aceea sunt a)ectati in plan psi"ic si multi
renunta la slu1ba dupa un an sau cer trans)er catre alte sectii.
7ste rec#mandata depistare prec#ce prin c#ntr#l de tip screening, pre&entarea la anali&e
mai ales de catre pers#anele cu risc crescut.cu antecedente )amiliare/, c#nsult ginec#l#gic sau
mam#gra)ie dupa # anumita %arsta. In 6#mania, p#pulatia nu are un ni%el destul de ridicat de
educatie medicala incat sa se pre&inte la medic din timp.
Psi"#terapie in b#lile psi"#s#matice
Se c#nsidera ca ea este utila in b#lile psi"#c#mp#rtamentale p#rnind de la idee ca b#lile
psi"#s#matice sunt la c#n)luenta dintre )act#rii bi#l#gici, psi"#l#gici si s#ciali, in eti#l#gia l#r
sunt implicati anumiti )act#ri psi"#c#mp#rtamentali si ea are r#l educati% de instruire, pre%entie
si #ptimi&are a sanatatii,
4n alt m#ti% este durata scurta, a%and drept sc#p re&#l%area un#r pr#bleme de tipul aici si
acum, in (,3-, de sedinte. 7ste # )#rma de psi"#terapie dec#ntata de Casele de Asigurari. in
4SA sau alte tari eur#pene, e%ident nu in 6#mania/.
Psi"#terapia se centrea&a asupra identi)icarii si m#di)icarii ganduril#r dis)uncti#nale
negati%e si inl#cuirea cu unele )uncti#nale, de asemenea are r#l in m#di)icare c#mp#rtamentel#r
cu risc si pr#m#%area cel#r san#genetice.
Tehnici cognitive
Intrebari directe
F#c de r#l
Imagenarie
Te"nica #bser%arii reactiil#r pacientului in timpul terapiei
Te"nica de inregistrare a ganduril#r dis)uncti#nale, aut#mate, a c#mp#rtamentel#r &ilnice
Tehnici comportamentale.
6ec#mpensarea c#mp#rtamentel#r d#rite
#biectivele terapiei cognitiv comportamentale
M#di)icarea si ameli#rarea m#delel#r de gandire dis)uncti#nale si a reactiil#r a)ecti%e
disadaptati%e
6ed#bandirea sentimentului de c#ntr#l
Imbunatatirea abilitatil#r de re&#l%are a pr#blemel#r
6educerea distresului, a anietatii, depresiei
M#di)icarea stilului de %iata
A1ustarea un#r abilitati de c#ping
Cresterea c#mpliantei terapeutice
6eintegrare s#ciala si pr#)esi#nala
Cresterea calitatii %ietii
$#lile psi"#s#matice presupun lucrul in ec"ipa. medic, psi"#l#g, pacient/. Pacientul trebuie
resp#nsabili&at.