Argument

I.Rolul dispozitivelor periferice

II.Mod de conectare
III.Dispozitive periferice
III.1Monitorul si videoproiectorul
III.1.1 Instalarea
III.1.2 Caracteristici de functionare
III.2Imprimanta si ploterul
III.2.1 Instalarea
III.2.2 Caracteristici de functionare
III.3 Difuzorul
Argument
Am ales aceasta tema deoarece pentru a vedea/folosi informatiile obtinute in urma
prelucrarii datelor de catre un calculator este nevoie de dispozitive periferice de iesire.
In lucrare am prezentat informatii despre
Monitorul! care permite vizualizarea pe ecran a rezultatelor e"ecu#iei programelor.
Imprimanta $ este dispozitivul ce realizeaz% afi&area informa#iilor pe '(rtie.
)lotter $ dispozitiv asem%n%tor imprimantei dar '(rtia poate fi parcurs% *n ambele
sensuri+ accept% formate mari de '(rtie &i precizia desenelor este foarte mare. ,ste
folosit%
pentru sc'i#e+ grafice+ desene etc.
Difuzor $ dispozitiv de ie&ire audio.
,"tragerea datelor se face prin utilizarea unor dispozitive de ie&ire specializate care pot
prezenta rezultatele *ntr!o form% inteligibil%+ pe suport de '(rtie sau acustic+ agreat% de
beneficiar.
I.Rolul perifericelor de iesire
-n periferic este o unitate .aparat/ de 'ard0are ce este inclus sau se adaug% unui sistem
de calcul pentru a!i e"tinde func#ionalitatea. -n periferic reprezint% un dispozitiv
localizat *n afara unit%#ii centrale.
,"emple de periferice monitor+ mouse+ tastatur%+ modem+ imprimant%+ unitate de disc.
1unt trei tipuri de unit%#i periferice de intrare+ de ie&ire &i de intrare/ie&ire. Iat% c(teva
e"emple
unit%#i periferice de ie&ire Monitor+ Imprimant%+ bo"e+ plac% grafic% + c%&ti etc.
periferice de intrare/ie&ire touc'screen+ fdd+ 'ard!disc+ memorie flas'+ streamer+
CD!R2.CD!Re2ritable/+ D3D!R2.D3D!Re2ritable/+ M4!dis5+ RAM/static!
drive+ etc+ plac% de re#ea+ router+ s0itc' .comutator/.
II. Mod de conectare
)utem conecta ma6oritatea monitoarelor i proiectoarelor cu cabluri D3I+ 37A sau
8DMI. .-nele dispozitive se pot conecta c'iar i 0ireless.
III.Dispozitive periferice
!Monitorul
!Imprimanta
!)lotter!ul
!Difuzorul
Instalarea monitorului
Instalarea monitorului este foarte simpl%. 1e scoate monitorul din cutie &i *ndep%rta#i
toate ambala6ele. Apoi pune#i monitorul pe
birou cu aten#ie9 desface#i baza monitorului+ astfel *nc(t acesta s% stea corect pe birou.
Apoi regla#i monitorul potrivit locului .
de utilizare &i altor factori.
III.1 Monitorul
,ste dispozitivul care permite vizualizarea rapida a rezultatelor e"ecutarii unei
e"plicatii.)rincipalele caracteristici ale unui monitor sunt claritatea imagini + numarul de
culori permis pentru afisare si nivelul de radiatii.Imaginea este formata din puncte
individuale numite pi"eli.Calitatea imginii este data in principal de rezolutie+care
reprezinta numarul de pi"eli ai ecranului.
Constituie componenta de baza in interfata cu utilizatorul. ,l reda sub forma de imagini
sau te"t informatii sau rezultate furnizate de procesor.
Monitoarele se pot clasifica dupa mai multe criterii. -nul dintre acestea ar fi dupa
numarul de culori pe care este capabil sa le redea. Astfel e"ista monitoare monocrom+
care pot afisa doar doua culori+ negru in combinatie cu verde+ alb sau galben+ monitoare
cu nuante de gri care redau imaginea cu a6utorul nuantelor de gri+ si monitoare color+ care
pe baza combinatiei R7: .red+ green+ blue/ si a variatiei de intensitate formeaza imagini
color.
Dupa un alt criteriu de clasificare monitoarele pot fi de doua feluri
Monitoare CRT
.Cat'ode $ Ra; <ube/+ monitoare ce folosesc o te'nologie mai
vec'e+ dar care se utilizeaza si astazi. Imaginile se obtin prin
diri6area unui fascicol de electroni intr!un tub+ care contine gaz
inert aflat la o presiune foarte scazuta+ catre un dispozitiv cu
sarcina pozitiva. In drumul lor acestia se lovesc de o placa
fosforescenta care produce imaginea.
Monitoare LCD .=i>uid Cr;stal Displa;/
+
ce au la baza o te'nologie bazata pe cristale lic'ide. ,le
ec'ipeaza laptop!urile.
Cristalele lic'ide nu mai reprezinta un lu"
)ana la sfarsitul anului+ un monitor cu cristale lic'ide se va
ieftini cu 2?!2@A. Acum cativa ani ne uitam la monitoarele cu
cristale lic'ide .=CD/ ca la niste accesorii e"clusiviste. )returile
insa au scazut mult. 1pecialistii estimeaza ca+ anul viitor+ in
1-A+ vanzarile monitoarelor clasice vor fi depalsite de vanzarile de =CD!uri.
In ceea ce priveste piata romaneasca+ este clar ca o sa mai treaca ceva timp pana cand sa
se intample acest lucru. )entru un roman+ 2@? de euro .fara <3A/+ cat costa in medie un
monitor =CD de 1@ inci+ reprezinta inca o suma destul de mare. )returile insa se afla intr!
o continua scadere. 4amenii din industrie estimeaza ca+ pana la sfarsitul anului+ un
monitor =CD de 1@ inci va costa apro"imativ 2?? de euro .fara <3A/.
++In mod clar+ tendinta pe piata este de inlocuire a monitoarelor clasice .CR< ! Cat'ode!
Ra; <ube/ cu cele =CD. Daca in 2??? =CD!urile reprezentau 1 la 1 ??? din piata de
monitoare+ acum au a6uns la 1?A+ preconizandu!se sa a6unga la 1@AB+ spune Radu
Ciculescu+ director de mar5eting la -ltra )ro. Interesant este ca marii fabricanti de
monitoare au oprit complet productia de CR<!uri cu diagonala de 1@ inci+ lasand astfel si
mai mult loc monitoarelor =CD. :anii platiti in plus pentru un monitor cu cristale lic'ide
se 6ustifica mai ales datorita designului. -n monitor =CD este foarte compact si ocupa un
spatiu mult mai mic pe biroul tau in comparatie cu un monitor CR<. Datorita formei
ecranului+ un =CD de 1@ inci ofera o suprafata de lucru reala aproape ec'ivalenta cu cea
a unui monitor clasic de 1D inci. -n displa; bazat pe cristale lic'ide se va dovedi cu
adevarat folositor intr!un birou. Cand vine vorba de editare de te"t+ =CD iti ofera o
imagine mult mai clara. De asemenea+poti sta ore intregi cu oc'ii in monitor fara sa te
doara capul+ datorita faptului ca nu emite radiatii electromagnetice+ asa cum face un
dipla; clasic. Monitoarele cu cristale lic'ide au si nea6unsuri+ deocamdata nerezolvate de
pilda+ rata de reimprospatare a imaginii .refres' rate/ este foarte mica in comparatie cu
cele clasice+ ceea ce creeaza un efect de dublare .umbra/ a imaginii.
In plus+ daca privesti monitorul din ung'i+ luminozitatea scade si nu mai poti sesiza
nuantele culorilor. )robleme apar atunci cand este vorba de grafica. Daca iti folosesti
calculatorul in special pentru 6ocuri sau pentru editarea imaginii+ este mai bine sa apelezi
la un monitor clasic. =a unele monitoare =CD de generatie mai vec'e+ rata scazuta de
reimprospatare a imaginii este sesizabila si in timpul vizionarii unui film.
Alegerea monitorului potrivit
Cand este necesara ac'zitionarea unui monitor =CD+ este bine sa se tina seama de
urmatoarele caracteristici diagonala+ rezolutie ma"ima+ contrast+ luminozitate sau rata de
reimprospatare. <otusi+ este destul de dificil sa iti dai seama ce monitor iti trebuie+ prin
simpla comparare a unor cifre. De aceea cel mai bine este sa testezi personal monitorul+
inainte de a!l cumpara+ in aplicatiile pe care le folosesti cel mai des. In general+ pretul
este direct proportional cu diagonala ecranului. Astfel+ un monitor mare+ cum ar fi unul
de 1E inci+ poate a6unge sa coste c'iar si 1??? de euro. Categoric mai este destul loc
pentru imbunatatirea raportului calitate!pret al =CD!urilor. Dar dupa cum evolueaza
domeniul I<+ probabil ca peste cativa ani nu vom mai sta pe ganduri atunci cand trebuie
sa alegem intre un monitor =CD si unul CR<.
)entru multi dintre noi+ design!ul monitorului va fi definitor pentru aspectul intregului
calculator+ in masura mult mai mare decat carcasa+ tastatura si mouse!ul. Intotdeauna
monitorul este cel care va smulge primul aplauzele sau cel care va dezamagi primul. Insa
acest FperifericB are o proprietate cu mult mai importanta decat design!ul si anume
calitatea tubului+ care trebuie sa fie intotdeauna pe locul intai+ lasand subiectivismul
design!ului in spate. Calitatea tubului va avea un impact ma6or asupra confortului lucrului
pe calculator+ el va fi acela care va decide cat de obositi vor fi oc'ii nostri sau cat de
afectati+ in termeni medicali.
Caracteristicile principale ale unui monitor sunt marca tubului+ diagonala+ rezolutiile
suportate+ frecventa de functionare+ marimea dot pitc'!ului.
<uburile monitoarelor se impart in mai multe categorii dupa te'nologia folosita in
obtinerea imaginii. )e langa clasicele tuburi FGlat 1>uareB si F3isual GlatB .suprafata
acestora din urma fiind perfect plana/+ merita mentionate modelele consacrate fabricate
de producatori cu renume GlatGace .8itac'i/+ Glatron .=7/+ Diamondtron Caturall; Glat
.Mitsubis'i/+ D;naGlat .1amsung/ si GD!<rinitron .1on;/. Giecare din acestia foloseste o
te'nologie proprietara pentru obtinerea unei imagini cu mult peste medie+ tuburile fiind
toate perfect plane.
Din nou+ nu e recomandabila alegerea celui mai ieftin produs posibil+ ci ac'izitia unui
monitor cel putin din gama medie. Deoarece in acest caz fiabilitatea poate avea un impact
important asupra sanatatii oc'ilor+ monitorul trebuie sa fie ultimul pe lista de
compromisuri.
Dilema cea mai comuna la ac'izitionarea unui monitor consta din alegerea unuia cu
diagonala mai mica dar cu performante crescute+ produs de catre un fabricant de renume+
sau a altuia cu diagonala mai mare dar dintr!o categorie inferioara primului+ ambele
avand apro"imativ acelasi pret. Giecare optiune are avanta6ele si dezavanta6ele sale+ insa
importanta calitatii imaginii cu orice pret ar trebui sa transeze dilema. Diagonala
monitorului cel mai vandut la noi a evoluat treptat de la 1HB la 1@B+ in prezent facandu!se
trecerea la diagonala de 1DB+ dar nu din cauza cresterii puterii de cumparare a populatiei+
ci datorita iesirii modelelor de 1HB si mai nou de 1@B din fabricatie. Modelele de 1@B mai
pot fi inca gasite la importurile de calculatoare second!'and sau noi+ de la producatori
modesti+ fabricantii consacrati renuntand la aceasta gama in urma cu mai mult de un an.
Diferenta actuala dintre un 1@B si un 1DB fiind minima+ puteti alege un model de 1DB
dintr!o gama mai larga de producatori+ fiind mereu atent la raportul calitate/pret.
Din cauze te'nice la care se adauga mar5eting!ul+ diagonala reala a unui tub va fi mai
mica decat cea afisata in lista de caracteristici te'nice+ astfel un monitor de 1HB va avea o
diagonala vizibila de 13!13.3B+ monitorul de 1@ numai 13.E!1HB vizibili+ cel de 1DB are
1@.E!1IB reali+ cel de 1JB numai 1E+ iar monitorul de 21B va avea diagonala vizibila de
2?B. ,"plicatiile producatorilor se refera la dimensiunea e"terioara a tubului+ care este
declarata oficial+ suprafata de afisare fiind evident inferioara acesteia.
In principiu+ rezolutia ma"ima a unui monitor creste odata cu diagonala tubului.
Rezolutiile standard sunt IH?"HE? .37A/+ E??"I?? .137A/+ 1?2H"DIE .K7A/+
11@2"EIH+ 12E?"JI?+ 1I??"12??+ 1J2?"1HH?+ 2?HE"1@3I. <rebuie precizat ca rezolutia
intermediara standard de 12E?"1?2H nu asigura o proportionalitate de H/3 a imaginii+ un
cerc perfect aparand usor oval in acest caz+ fiind recomandata folosirea rezolutiei
alternative de 12E?"JI?.
-n detaliu de multe ori ignorat este frecventa de functionare a tubului+ masurata in 58z.
Cu cat aceasta va fi mai mare+ va creste frecventa baleia6ului .refres'!ului/ la o rezolutie
data+ imaginea fiind mai odi'nitoare pentru oc'i. Monitorul nu poate functiona la un
refres' mai mare decat refres'!ul permis de placa video+ dar marea ma6oritate a placilor
video actuale asigura un refres' cu mult superior oricarui tip de monitor performant.
Atentie+ cel mai mic refres' inca sanatos pentru oc'iul uman este E@ 8z+ sub nici o forma
nu trebuie acceptat un refres' inferiorL )e masura cresterii rezolutiei+ rata de refres'
scade+ de aceea cine intrevede utilizarea unui monitor cu diagonala mare la rezolutie
ridicata+ trebuie sa se asigure ca frecventa de functionare a tunului de electroni este
suficient de mare pentru a asigura un refres' minim de E@ 8z. Desi nu pare logic+ s!a
demonstrat ca refres'!ul mai mare de 12? 8z dauneaza din nou oc'iului uman+ de aceea
oftalmologii recomanda setarea unui refres' numai intre E@ si 12? 8z+ c'iar daca placa
video si monitorul permite mai mult.
Dot pitc'!ul reprezinta marimea celui mai mic element fizic vizual al ecranului+ fiind
distanta dintre doua gauri alaturate din grila tubului. In comparatie+ pi"elul este cel mai
mic element vizual programabil+ si se suprapune cu dot!ul in cazul setarii rezolutiei
ma"ime. =a rezolutii mai mici+ un pi"el poate cuprinde mai multe dot!uri. Cu cat acesta
va fi mai mic+ finetea imaginii va creste+ deci va trebui sa tineti seama si de acest lucru la
alegerea unui anumit tip de monitor din mai multe oferte. Dot!pitc'!ul mediu este in
prezent ?.2I mm. Ideala ar fi testarea monitorului inainte de ac'izitie.
Daca acest lucru este posibil+ va trebui sa urmariti cu atentie urmatoarele aspecte
geometria+ convergenta+ focalizarea+ contrastul si luminozitatea+ culorile si reactia la
alternanta fondului alb!negru.
Geometria:
!corectitudinea afisarii unui cerc sau a unui patrat in toate zonele ecranului+ colturile fiind
predispuse la deformari.
!Convergenta alinierea perfecta a celor trei culori fundamentale.
Focalizarea:
- finetea detaliului in diferite zone ale ecranului+ colturile fiind din nou predispuse la
erori.
!Contrastul este dat de claritatea delimitarii intre diferite culori+ iar luminozitatea trebuie
sa fie cat mai mare fara a aparea distorsiuni ale culorilor
!Culorile trebuie sa fie stralucitoare si perfect uniforme+ a se urmari in mod e"pres
eventualele pete pe fond alb.
!Reactia la alternanta fondului alb!negru sc'imbarea dimensiunii imaginii la o alternanta
brusca a culorilor alb!negru reprezinta un defect al tubului de electroni+ cu volta6
inadecvat9 se spune ca acest fenomen prezice durata de viata a tubului.
)entru a testa toate elementele descrise mai sus+ ar fi de preferat sa mergeti la firma cu o
disc'eta cu programul Co5ia Monitor <est+ care va raporta obiectiv calitatea imaginii
monitorului testat. <rebuie mentionat ca placa video are si ea un rol ma6or in calitatea
imaginii afisate pe ecran+ fiind cunoscut faptul ca placile A<I ofera culori mai vii. De
asemenea va atentionam ca in cazul monitoarelor bazate pe tub 1on; GD!<rinitron si
Mitsubis'i Diamondtron CG .Catural Glat/+ sunt prezente doua fire subtiri orizontale+
paralele+ la nivelul treimilor verticale ale ecranului.
Acestea au rol de a sustine grila6ul fin vertical al tubului+ grila6 care prin aceasta
constructie asigura un contrast ma"im specific tuburilor <rinitron/Diamondtron. Aceste
fire sunt vizibile numai pe fond alb si la focalizarea intentionata a oc'ilor asupra lor+ dupa
o scurta perioada de adaptare utilizatorul nemaifiind deran6at de acestea.
Cu in ultimul rand conteaza certificarea ergonomiei si a emisiei de radiatii a tubului.
,"ista mai multe standarde internationale+ de generatii diferite .cele mai cunoscute fiind
M)R!II+ <C4!J2+ <C4!J@+ <C4!JJ/+ fiecare aducand noi cerinte minime si e"igente de
calitate. Astfel+ cel mai nou standard+ <C4!JJ+ de origine suedeza+ ar trebui sa fie
obligatoriu pentru monitorul pe care doriti sa!l ac'izitionati. <C4!JJ atesta confortul
vizual+ electro!securitatea+ reciclabilitatea+ minimizarea refle"iilor date de lumina e"terna+
contrastul+ luminozitatea+ si rata de refres' .minim E@ 8z+ recomandat 1?? 8z/.
-neori putem intalni in oferte asa!numitele Fmonitoare multimediaB+ care incorporeaza in
carcasa un set de difuzoare si un microfon. ,le sunt potrivite pentru un )C ieftin+ sau in
cazul in care nu dispuneti de suficient spatiu pe birou .pentru o perec'e de bo"e e"terne/.
Atentie insa+ calitatea difuzoarelor nu trece de medie+ iar setarea
volumului ma"im .in special al basilor/ va duce la aparitia efectelor de bruia6 pe ecranul
monitorului+ depasindu!se capacitatea de ecranare a undelor electromagnetice
implementata de fabricant.
De aceea+ daca stiti ca veti folosi un volum ridicat al sunetului si veti dori si o calitate
ridicata a auditiei+ nu va incurcati cu un monitor multimedia+ oricat de tentant ar fi.
In concluzie+ design!ul monitorului trebuie sa ocupe intotdeauna locul II+ dupa calitatea
tubului+ in cerintele alegerii unui monitor.
Monitoarele LCD avantaje si dezavantaje
-ltimii doi ani au fost marcati de o scadere dramatica a pretului monitoarelor =CD
.=i>uid Cristal Displa;s/+ asa!numitele Fecrane plateB+ bazate pe te'nologie <G< .<'in
Gilm <ransistor/. Daca in trecut acestea sufereau de o slaba luminozitate si un contrast
redus+ modelele actuale .din gama medie!scumpa/ au eliminat aceste nea6unsuri. Astfel+
cu reducerea timpului de latenta al raspunsului cristalelor lic'ide+ ecranele =CD au intrat
si in atentia gamerilor pretentiosi.
Avantajele monitoarelor LCD:
spatiul redus ocupat pe birou 9
absenta radiatiilor nocive pentru oc'i 9
ergonomia imaginii nu mai depinde de rata de refres'+ datorita latentei mai mari a
cristalelor lic'ide 9
consum redus de energie 9
diagonala relativ mai mare a ecranului decat in cazul unui monitor clasic CR< .Cat'od
Ra; <ube/+ deoarece marimea declarata a diagonalei corespunde cu cea reala+ vizibila nu
in ultimul rand un astfel de dispozitiv da o nota M8ig'!tec'B incaperii si stilului
proprietarului
Dezavantajele ecranelor LCD ar fi:
-in primul rand pretul lor inca pro'ibitiv pentru marea ma6oritate a populatiei+ pret care se
dubleaza pentru modelele de top 9
luminozitate si contrast mai scazute in functie de model 9
!ung'i restrans de vizibilitate 9
!latenta mai mare a elementelor cromatofore + ceea ce se traduce prin distorsionarea
imaginilor aflate in miscare rapida 9
!restrangerea rezolutiilor folosite la o singura optiune+ cea recomandata de fabricant+
altfel imaginea capata granularitate acentuata 9
Ac'izitionarea unui ecran <G< este deosebit de tentanta la prima vedere+ insa faptul ca un
=CD ieftin de 1@B are acelasi pret cu un monitor CR< de 1JB din gama 'ig'!end va da
mult de gandit cumparatorului.
Caracteristicile tehnice sunt:
- diagonala ecranului+ rezolutia recomandata+ frecventa de lucru+ dimensiunea pi"el!ului+
contrastul si luminozitatea+ tipul intrarii video+ caracteristici multimedia.
!Modelele 'ig'!end detin o intrare video de tip D3I .Digital 3ideo Interface/+ care
necesita o iesire ec'ivalenta a placii video+ tot de tip D3I .prezenta pe ma6oritatea
placilor grafice de top/. Avanta6ul acesteia este o calitate superioara a imaginii+ semnalul
digital din placa video nemaitrebuind sa fie convertit in semnal analogic .necesar unui
monitor CR</ si apoi din nou convertit in semnal digital pentru =CD.
-n monitor =CD mediu dispune de peste un milion de pi"eli+ iar sansa ca unul sau mai
multi pi"eli sa nu functioneze din fabrica este relativ crescuta. Deoarece un pi"el defect
nu se poate inlocui iar magazinul nu garanteaza inlocuirea monitorului sub un procent
oarecare de pi"eli morti per total+ este recomandabil sa verificati in magazin ecranul =CD
prin alternanta fondului alb cu cel negru+ si incercarea de a gasi puncte negre+ respectiv
albe.
,crane cu nano!emisie
=aboratoarele Motorola+ divizia de cercetare aplicata din cadrul companiei Motorola+ si!
au anuntat rezultatele cu privire la cercetarile nanote'nologiei de carbon.
Denumita nano emissive displa; ! ecran cu nano!emisie .C,D/+ aceasta te'nologie le
permite producatorilor de profil sa creeze ecrane plate de mari dimensiuni ale caror
caracteristici sunt superioare ecranelor de plasma si =CD+ pentru costuri c'iar mai mici.
In prezent+ Motorola se afla in negocieri cu producatori de aparatura electronica din
,uropa si Asia in scopul comercializarii acestei te'nologii.
Descoperirile Motorola in te'nologia C,D ar putea face ca ecranele plate cu diagonala
peste @? si grosimea sub 3 cm sa devina realitate in viitorul nu prea indepartat. Aceasta
te'nologie ar putea+ de asemenea+ sa fie utilizata pentru ecrane mult mai mari+ in genul
celor folosite pentru evenimentele sportive sau pentru panourile publicitare. Canotuburile
pe baza de carbon .CC<!uri/ sunt tuburi din atomi de carbon cu diametru mai mic de un
nanometru ! o miliardime de metru. CC<!urile poseda o combinatie unica de proprietati
ce permit folosirea lor intr!o varietate de scopuri+ inclusiv in productia de ecrane plate.
Motorola a dezvoltat un proces special ce permite utilizarea CC<!urilor la temperaturi
6oase ! o capabilitate foarte importanta avand in vedere faptul ca materialele folosite in
acest scop .cum ar fi sticla sau tranzistorii/ sunt sensibile la caldura. In plus+ Motorola a
creat o metoda speciala pentru aplicarea individuala a CC<!urilor pe materiale de
suprafata+ o inovatie care le permite producatorilor sa creeze produse de design si sa
imbunatateasca caracteristicile specifice. Abilitatea de a pozitiona CC<!urile direct pe un
substrat si de a le controla+ in acelasi timp+ amplasarea si dimensiunea+ asigura o imagine
de o calitate superioara si emisii optime de electroni+ dar si claritate+ culoare fidela si
rezolutie buna pentru ecranele plate.
III.2 IMPRIMANTA
,ste dispozitivul care afiseaza informatiile din calculator pe suport de 'artie.)rincipalele
caracteristici ale unei imprimante sunt viteza de tiparire .in pagini pe minut/ si rezolutia.
Tipuri de imprimante:
Cu jet de cerneala Laser Termice Matriciale

un mecanism pentru tiparirea caracterelor9

un mecanism pentru antrenarea 'artiei9
un panou de comanda cu butoane si leduri9
doua cabluri unul de alimentare la retea si unul de conectare la calculator.
Imprimanta este caracterizata de urmatoarele elemente
rezolutie care reprezinta numarul de puncte pe inc' afisate9
viteza de imprimare care se masoara in caractere pe secunda .cps/ sau pagini pe minut
.ppm/9
dimensiunea ma"ima a 'artiei este data de formatul pe care poate sa scrie
imprimanta AH+ A3+ etc9
memoria proprie reprezinta capacitatea de memorare proprie imprimantei in care sunt
transferate informatiile ce urmeaza a fi tiparite
3iteza de prelucrare a procesorului este mult mai mare decat viteza de imprimare.
Memoria imprimantei permite stocarea informatiilor pana in momentul in cere vor fi
tiparite+ evitand blocarea magistralei de date.
=a fel ca si caracterele de pe tastatura alfanumerica+ caracterele tiparite de imprimanta
formeaza set standard care nu cuprinde caracterele specifice fiecarei tari . de e"emplu
pentru Romania a+ a+ i+ s+ t /. 1etul de caractere poate fi e"tins prin metode soft0are
. incarcare / si prin metode 'ard0are . dispozitive atasate $cartridge! care contin
seturi suplimentare de caractere /.
Imprimantele sunt fabricate de diverse firme+ intr!o gama larga+ pe diverse principii
functionale. Din acest punct de vedere e"ista mai multe tipuri de imprimante
imprimante cu tambur sau panglica metalica9
imprimante matriceale9
imprimante laser9
imprimante cu 6et de cerneala9
imprimante termice.
Imprimante cu tambur sau panglica metalica au caracterele imprimate pe un tambur
sau o banda metalica. Acestea nu permit generarea caracterelor sub o alta forma decat
cea e"istenta pe tambur sau banda. Acest tip de imprimanta nu mai este folosit.
Imprimante matriceale .Dot Matri" )rinter/. Acestea au un cap de serie format din
mai multe ace care apasa o banda tusata+ generand caracterul printr!o matrice de
puncte. Capul de imprimare poate contine J+1E sau 2H ace+ iar caracterele pot fi
generate sub diverse forme. Rezolutia acestor imprimante este de 1E?N3I? dpi+ iar
viteza variaza intre 1@? cps si E?? cps.
Imprimantele laser se bazeaza pe principiul copiatoarelor. Razele laser polarizeaza
electrostatic un cilindru care atrage o substanta numita toner. Acesta se depune pe
cilindru in conformitate cu informatia care trebuie tiparita. <onerul de pe cilindru este
transferat apoi pe 'artie. Aceasta te'nologie asigura o calitate ridicata a tiparirii cu o
rezolutie de pana la 1??? dpi si o viteza de H!E ppm. Acestea dispun de o memorie
proprie de 1!I Mb care face posibila imprimarea unor imagini comple"e.
Imprimante cu 6et de cerneala scriu pe 'artie trimitand un 6et de tus cu o anumita
intensitate. 1e pot obtine imagini color+ cu o rezolutie de pana la 3?? sau I??
monocrom. 1unt cele mai rapide imprimante+ cu o viteza de 3!1I ppm.
Imprimante termice. Acestea tiparesc informatia prin fi"are termica a vaporilor de
cerneala pe o 'artie speciala .principiul Ga"!ului/. 1unt mai lente decat cele in56et sau
laser.
)lotere. )loterul este un dispozitiv de iesire prin care calculatorul deseneaza pe 'artie
imagini de mare precizie 'arti+ desene te'nice+ etc.

Cateva caracteristici functionale ale ploterului sunt
'artia poate fi parcursa in ambele sensuri9
accepta formate mai mari de 'artie9
precizia desenelor este mult mai mare+ avand o rezolutie de 3??!E?? dpi.
Repere ce au marcat evolutia companiei in domeniul imprimantelor in ultimii 22 de ani
1JDJ ! 8) inventeaza te'nologia imprimarii termice cu cerneala9
1JEH ! 8) a introdus prima imprimanta laser la C4MD,K+ revolutionand domeniul prin
calitate+ cost si tiparire silentioasa9
1JEH ! 8) <'in5Oet ! prima imprimanta in56et accesibila consumatorilor+ care permite
tiparirea alternativa negru+ rosu+ verde sau albastru9
1JE@ ! aparitia te'nologiei )C= H+ care a facut posibila tiparirea cu caractere bold si
italice+ precum si selectia de fonturi diferite9
1JED ! 8) )rintOet ! prima imprimanta 8) cu doua cartuse+ unul cu cerneala neagra
pigmentata si celalalt cu patru culori ! c;an+ magenta+ ;ello0+ blac59
1JED ! primul scanner 8)9
1JEE ! =O IID ! prima imprimanta laser cu duple"+ care permite imprimarea automata pe
ambele fete ale 'artiei9
1JEJ ! 8) )aintOet K=+ cu H cartuse separate+ tiparind te"t si grafica color9
1JJ? ! te'nologiile Ret P )C=@ sporesc considerabil calitatea tiparirii si fac posibila
tiparirea cu fonturi de orice dimensiune9
1JJ1 ! 8) DesignOet ! primul plotter cu cerneala cu latime de J? cm9
1JJ1 ! =O III1i ! prima imprimanta care permite tiparirea in retea9
1JJ2 ! =O H ! prima imprimanta care permite comunicarea bidirectionala cu )C!ul9
1JJ2 ! 8) DO portable ! prima imprimanta 8) mobila cu greutate de apro"imativ 2 5g9
1JJ3 ! =O H1i ! inglobeaza soft0are de administrare de tiparire OetAdmin+ care permite
conectarea simultana si procesarea 6ob!urilor de imprimare din retele+ de pe platforme
)C+ Mac si -CIK9
1JJ3 ! =O H= ! aparitia te'nologiei M,t .memor; en'ancement tec'nolog;/ P po0er!
save+ care permite stocarea mai multor informatii in mai putina memorie si realizarea de
economie de energie9
1JJH ! =O H3 ! prima imprimanta laser A39
1JJ@ ! =O @) ! prima imprimanta care permite tiparirea pe port infrarosu9
1JJI ! =O @1i Mopier ! prima imprimanta de retea care permite QmopiesQ .multiple
original prints/ reducand traficul in retea si micsorand timpul de intoarcere in aplicatie9
1JJI ! 8) DO IJ? c ! prima imprimanta foto9
1JJD ! =O H??? cu Oet1ent+ protocol de comunicare directa intre imprimante+ scannere si
orice alte dispozitive continand acelasi protocol9
1JJE ! =O 31?? ! primul ec'ipament laser all!in!one .imprimanta+ copiator+ scanner si
fa"/9
1JJE ! =O 11??A inglobeaza te'nologia Oet)at'+ care elimina degradarea calitatii si
vitezei specifice copierii9
1JJE ! =O H@?? P =O E@?? !primele imprimante laser color cu duple"+ care permit
tiparirea fata!verso color9
1JJE ! 8) )'oto1mart C2? ! prima camera digitala 8)9
1JJJ ! aparitia te'nologiei 8) )'otoRet III menita sa sporeasca naturaletea culorii9
2??1 ! 8) DO JJ?c"i ! beneficiaza de 8ig' )erformance Arc'itecture+ prin care
imprimanta preia din sarcina calculatorului+ continand ea insasi microprocesor9
2??1 ! 8) )'oto1mart 131@ ! imprimanta cu tiparire directa de pe card de memorie din
camera digitala9
2??2 ! aparitia te'nologiei 8) )'otoRet I3+ care foloseste sistem de imprimare cu sase
culori9
2??2 ! aparitia te'nologiei 8) instant s'are+ menita sa faca accesibila oricui utilizarea
ec'ipamentelor digitale prin trimiterea instant a imaginilor la imprimante sau adrese de e!
mail.
Gara intentia de a patrunde mult prea adanc in te'nologiile care stau la baza
imprimantelor laser monocrom+ vom puncta totusi cateva caracteristici importante+
esentiale in procesul de luare a deciziei de cumparare.
Rezolutia
Dupa cum stim+ rezolutia reprezinta numarul de puncte care pot fi tiparite pe o unitate de
suprafata si se e"prima in puncte pe inci .dpi ! dot per inc'/. ,vident+ cu cat rezolutia este
mai mare+ cu atat calitatea imaginii tiparite va fi mai buna. In mod normal+ rezolutia
folosita in cazul unei imprimante laser monocrom este I?? dpi+ insa pot e"ista anumite
documente care sa necesite 12?? dpi. De asemenea+ posibilitatea de a tipari la 3?? dpi
poate constitui un avanta6 atunci cand o serie de documente sunt tiparite sub forma de
sc'ite de lucru+ realizandu!se astfel economie de toner.
Lima!ele de tiparire
Cel mai raspandit limba6 in momentul de fata este )C= .)rinter Control =anguage/+
acesta fiind folosit initial in cazul imprimantelor matriciale. )rima versiune de larga
raspandire a fost versiunea 3+ care oferea suport doar pentru anumite sarcini simple+ iar
)C=H a adus o imbunatatire a suportului pentru tiparirea graficelor. )C=@ oferea facilitati
precum scalarea fonturilor si suportul formatelor vectoriale. De asemenea+ )C=@ folosea
diferite tipuri de compresie astfel incat se obtinea o crestere considerabila a vitezei de
tiparire. )C=@e a adus odata cu el comunicatia bidirectionala+ pentru raportarea
informatiilor de stare ale imprimantei+ insa nu a adus imbunatatirea calitatii de tiparire.
)C=I a fost introdus in anul 1JJI si este un limba6 complet rescris. 4rientarea pe lucrul
cu obiecte a adus o imbunatatire a fle"ibilitatii si o crestere semnificativa a vitezei de
prelucrare a documentelor grafice.
=imba6ul )ost1cript realizeaza o descriere a paginilor in mod vectorial+ apoi trimite
datele catre imprimanta pentru a fi rasterizate .convertite in puncte/. )ost1cript 1 era un
limba6 folosit de editurile mari datorita faptului ca puteau transforma imagini la 3?? dpi
in imagini la 2H?? dpi+ folosite de masinile de tiparit. Marele avanta6 al limba6ului
)ost1cript era portabilitatea+ orice platforma fiind capabila de a lucra cu el. In acest fel+
tot ce aveati nevoie era un driver pentru a transforma informatia in format )ost1cript+
care putea apoi fi inteles de orice imprimanta )ost1cript. Marele dezavanta6 al limba6ului
consta in faptul ca apartine unei companii si pentru a fi folosit necesita licentiere+ ceea ce
duce la cresterea pretului imprimantelor care il folosesc.
)ost1cript 2 a adus o compresie superioara+ conducand la cresterea vitezei de tiparire+ a
imbunatatit algoritmii de 'alftoning si modul de administrare a memoriei. -ltima
versiune de )ost1cript+ a treia+ include imbunatatiri semnificative aduse modulului de
interpretare+ acest lucru afectand in mod direct si pozitiv calitatea+ siguranta+ eficienta si
productivitatea.
7DI .7rap'ical Device Interface/ reprezinta o alternativa in fata imprimantelor care
folosesc )ost1cript sau )C=. =imba6ul foloseste resursele )C!ului pentru a efectua toate
prelucrarile asupra documentului ce urmeaza a fi tiparit sub mediul 2indo0s+ trimitand
apoi informatia direct in format bitmap pentru a fi tiparita. In consecinta+ nu mai este
nevoie de un procesor puternic si multa memorie la nivelul imprimantei+ acest fapt
conducand la scaderea pretului de ac'izitie. )e de alta parte+ prelucrarea documentului la
nivelul sistemului conduce la incarcarea acestuia+ lucru simtit foarte clar in cazul
sistemelor mai slabe.
"iteza de tiparire
1pre deosebire de modelele cu 6et de cerneala+ in cazul imprimantelor laser viteza de
tiparire reala se apropie foarte mult de cea specificata de producator. In unele cazuri+
viteza specificata reprezinta viteza mecanismului de tractare a 'artiei+ respectiv numarul
de pagini goale pe care imprimanta este capabila sa le transporte intr!un minut din tava de
alimentare in tava de colectare. Insa aceasta viteza nu implica timpul de prelucrare care
apare in cazul 6ob!urilor din viata reala. De asemenea+ unii producatori specifica viteza de
tiparire in format =etter si nu AH+ lungimea unei coli de format =etter fiind mai mica si
implicit viteza mai mare.
Mecanismul de manipulare a #artiei
Alaturi de formatul ma"im suportat un element important este constituit si de varietatea
tipurilor de media suportate de imprimanta .transparente+ calc+ plicuri+ carton/. Daca
urmeaza sa tipariti pe carton+ verificati daca modelul de imprimanta ales suporta astfel de
mediu de tiparire.
De asemenea+ foarte importanta se poate dovedi facilitatea de tiparire duple"+ adica de
tiparire pe ambele fete ale colii de 'artie+ scazand astfel costurile consumabilelor. Multe
imprimante disponibile astazi folosesc asa!numitul duple" manual+ ceea ce presupune
tiparirea paginilor fara sot+ urmata de reasezarea 'artiei in tava de alimentare si tiparirea
paginilor cu sot.
Capacitatea de alimentare totala .care include tava standard+ tava manuala+ cat si pe cele
eventual optional e"istente/ este un alt element important+ fiind recomandabila o corelare
a acesteia cu nevoile reale. Daca in firma dumneavoastra se tiparesc zilnic 2?.??? de coli+
alegerea unei imprimante cu o singura tava de alimentare de 2@? de coli ar fi o greseala.
In acelasi timp+ un sistem de trei tavi cu capacitate totala de 1?.??? de coli va reprezenta
o risipa de bani+ in cazul in care necesitatile zilnice de tiparire se ridica la cateva sute de
e"emplare.
Interfata
Calea de comunicare dintre )C si imprimanta reprezinta un element e"trem de important
atunci cand timpul de asteptare este pretios. Daca folositi imprimanta pentru tiparirea
documentelor contabile de sub D41+ e"istenta unui port paralel reprezinta o necesitate.
)osibilitatea de conectare in retea devine obligatorie atunci cand ec'ipamentul urmeaza
sa fie folosit de mai multi utilizatori+ din mai multe birouri eventual+ in cadrul unei firme.
)entru cei care vor folosi imprimanta acasa sau intr!un birou de 2!3 persoane+ conectarea
-1: este suficienta+ cu conditia ca in cazul parta6arii+ sistemul pe care aceasta este
instalata sa fie pornit in permanenta.
Memoria
Asa cum spuneam+ modelele care folosesc limba6 7DI nu necesita prea multa memorie+
toata prelucrarea cazand in sarcina )C!ului. Celelalte modele+ mai ales cele de retea+
folosite in paralel de mai multi utilizatori vor avea nevoie de o cantitate semnificativa de
memorie instalata pentru a putea duce la bun sfarsit toate sarcinile primite. Daca estimati
ca imprimanta va fi folosita in paralel de mai multi utilizatori+ nerabdaori sa primeasca
documentele tiparite+ asigurati!va ca modelul ales beneficiaza de suficienta memorie.
,pson 1t;lus )'oto J1@+ 1t;lus )'oto J2@ si 1t;lus )'oto J@?
Cele trei modele ,pson de la aceasta categorie au fost concepute pentru a acoperi cat se
poate de mult din gama acelor utilizatori pasionati sau profesionisti ai fotografiei digitale+
care doresc sa tipareasca imaginile capturate la cea mai inalta calitate.
Modelele J1@ si J2@ sunt dotate cu un singur cartus color+ continand cinci culori+ in timp
ce modelul J@? permite sc'imbarea individuala a cartuselor de cerneala. Din punctul de
vedere al costurilor de tiparire+ primele doua modele se situeaza mult mai bine atunci
cand vine vorba de tiparire color+ oferind un cost aproape de 6umatatea celui oferit de
modelul J@?. 1t;lus )'oto J@? beneficiaza de doua cartuse de cerneala neagra+ costul
tiparirii pe negru fiind de doar 3 eurocenti pe pagina. )entru a veni in spri6inul celor care
doresc tiparirea unui volum mai mare de poze+ toate cele trei modele sunt insotite de
aplicatia ,pson )'oto Ruic5er.
1pre deosebire de modelul J@?+ primele doua variante prezinta adaptoare pentru carduri
e"terne de memorie. Astfel+ puteti utiliza carduri CompactGlas'+ 1martMedia sau
Memor; 1tic5. Cardurile de tip 1ecure Digital/ Multimedia Card sunt suportate standard
doar de modelul J1@+ fiind optionale prin adaugarea unui adaptor suplimentar la modelul
J2@. De asemenea optional+ pentru modelul J1@ se poate adauga un adaptor pentru I:M
Microdrive.
4 alta facilitate comuna primelor doua modele este optiunea de instalare a unui ecran
=CD pentru vizualizarea imaginilor ce urmeaza a fi tiparite. De asemenea se pot alege
optiuni comple"e+ cum ar fi luminozitate+ saturatie+ sau decupare. <ot prin intermediul
ecranului aveti acces la informatii despre nivelul cernelii sau despre prezenta/absenta
'artiei din tava de alimentare.
Modelele 1t;lus )'oto J2@ si J@? vin ec'ipate cu suport pentru rola de 'artie foto. Astfel+
se pot tipari mai multe poze de format 1?"1@ cm+ fara a mai fi necesara introducerea
manuala a fiecarei foi de 'artie. Gacilitatea de
taiere automata a pozelor creste productivitatea si scade timpul necesar pentru finalizarea
tiparirii.
Modelul ,pson 1t;lus )'oto J@? prezinta o facilitate de care nu mai beneficiaza nici unul
dintre celelalte modele. Capabilitatea de a tipari direct pe CD!uri se poate dovedi foarte
utila pentru o anume categorie de utilizatori+ pentru aceasta fiind insa nevoie de
procurarea unur medii CD acoperite cu o suprafata de tiparire speciala.
Cevoia de culoare ! Imprimante foto
8) )'oto1mart D1@? si )'oto1mart D@@?
Reprezentantele 8) la aceasta categorie au prezentat o serie de caracteristici similare si o
serie de diferente. Concluzia finala a fost ca+ in ciuda facilitatilor suplimentare oferite de
modelul )'oto1mart D@@?+ diferenta de pret isi poate gasi 6ustificarea doar pentru o mica
parte din utilizatori.
Ambele modele prezinta senzor de detectie automata a tipului de 'artie si optiune de
instalare a unei unitati duple"+ fiind capabile sa tipareasca fara margini pe 'artie format
1?"1@ cm. Costurile consumabilelor se situeaza la un nivel mai bun decat al celui oferit
de modelele ,pson+ diferentele calitative fiind de6a de domeniul microscopului.
Asa cum spuneam+ modelul D@@? prezinta cateva dotari suplimentare+ pentru aceasta
pretul de ac'izitie fiind mai mult decat dublu fata de versiunea D1@?. In primul rand+
)'oto1mart D@@? este ec'ipat cu trei cartuse de cerneala unul negru+ unul color standard
si unul color foto. )entru tiparirea normala sunt folosite doar primele doua cartuse+ cel
foto fiind utilizat atunci cand se tiparesc imagini pe 'artie speciala. In tabelul cu
caractersitici au fost trecute doar datele legate de primele doua cartuse+ cartusul foto fiind
capabil de a tipari pana la 12@ de poze format 1?"1@ cm si costa 22+D ,uro .fara <3A/.
)entru cei care doresc sa tipareasca poze fara a mai apela la )C+ e"ista disponibile
adaptoare pentru carduri de memorie CompactGlas'+ 1martMedia+ 1on; Memor;1tic5+
1ecure Digital si MultimediaCard. )rin intermediul ecranului =CD color+ in combinatie
cu tastele functionale plasate frontal+ se pot efectua o serie de operatiuni primare asupra
imaginii ce urmeaza a fi tiparita rotire+ marire/ micsorare+ decupare.
Instalarea unei imprimante
Atunci c(nd conectai o imprimant% la )C sau ad%ugai o nou% imprimant% la reeaua dvs.
de domiciliu+ de obicei+ putei *ncepe s% imprimai imediat. 2indo0s accept% ma6oritatea
imprimantelor i probabil c% nu va trebui s% facei eforturi pentru a instala soft0are
special de imprimare. Dac% utilizai 2indo0s E.1 sau 2indo0s R< E.1+ driverele i
asistena suplimentar% pentru imprimant% sunt disponibile prin 2indo0s -pdate.
Pentru a instala o imprimant$
Sn ma6oritatea cazurilor+ tot ce trebuie s% facei pentru a instala o imprimant% este s% o
conectai la )C. Doar conectai cablul -1: de la imprimant% la un port -1: disponibil al
)C!ului i pornii imprimanta.
Pentru a vedea dac$ o imprimant$ este instalat$
1. <ragei cu degetul din marginea din dreapta a ecranului+ atingei %et$ri+ apoi
atingei Modificare set$ri pentru P&.
.Dac% utilizai un mouse+ indicai spre colul din dreapta 6os al ecranului+ micai *n
sus indicatorul mouse!ului+ facei clic pe %et$ri+ apoi facei clic pe Modificare
set$ri pentru P&./
2. Atingei sau facei clic pe P& i dispozitive+ apoi pe Dispozitive.
Dac% imprimanta dvs. este instalat%+ ar trebui s% apar% sub Imprimante.
3. Dac% imprimanta dvs. nu este listat%+ atingei sau facei clic pe Ad$ugare
dispozitiv+ apoi selectai imprimanta pentru a o instala.
III.' PL(TT)R*+L
,ste un dispozitiv asemanator cu imprimanta+dar de dimensiuni mult mai mari.,ste
folosit pentru tiparirea graficelor si a sc'itelor din domenii cum ar fi
ingineria+ar'itectura+proiectarea etc.
)loterul este format dintr!o sursa pentru desenare si un corp de desenare ce se poate
deplasa intr!un spatiu plan. <e'nologiile de imprimare sunt cu seturi de tocuri+ cu 6et
de cerneala+ cu laser sau electronic.
"ID)(*PR(I)&T(R
)roiectie pe perete
)e perete sau pe panza+ imaginea generata de un
proiector poate face ca prezentarea voastra sa fie
mult mai atragatoare+ mai interectiva si cu un
impact mai puternic asupra auditoriului. 4ri cel mai
important fapt in cadrul unei prezentari este sa il
faci pe cel care asculta sa te inteleaga.
InGocus K1 este un proiector nu foarte scump+ care
ofera o rezolutie de E??"I?? si o luminozitate de
11?? lumeni. <elecomanda prezinta 1I butoane+ ma6oritatea fiind iluminate din spate+
pentru o mai buna vizibilitate in spatiile intunecoase. <ot din telecomanda pot fi
controlate si functiile mouse!ului .cu pointing stic5/+ in acest mod conectarea realizandu!
se tip -1:. Cablul -1: trebuie insa sa il ac'izitionati separat pentru ca nu este livrat in
pac'et. Meniul este in 12 limbi+ nu si in romana+ usor insa de utilizat. ,c'ipamentul
soseste cu o multime de cabluri si adaptoare. =a pretul de ac'izitie pe care il afiseaza+
InGocus K1 se poate preta si la utilizatorii de acasa+ c'iar daca pe piata e"ista in acest
moment si modele ceva mai ieftine+ modele ce pot satisface nevoile acestor tipuri de
utilizatori.
InGocus K1
1pecificatii greutate 3+1 5g+ 137A E??"I??+ 11?? lumeni+ contrast 2???1+ te'nologie
D=)+ intrare C<1C+ )A=+ 1,CAM+ ,D<3+ 8D<3+ iesire video+ intrare audio+
telecomanda+ diagonala imaginii ?+Em!I+@ m.
III.' Difuzorul
Difuzorul este un dispozitiv *n care energia electric% de audiofrecven% de la ieirea
receptorului radio+ <3 sau amplificatorului se transform% *n sunet. Aceast%
transformare se face prin mai multe sisteme i anumeelectromagnetic+
electrodinamic+ piezoelectric i electrostatic.
Constructiv+ difuzorul are o parte fi"%+ carcasa+ care susine partea mobil%. Descriu
mai 6os cum funcioneaz% fiecare sistem de difuzor.
Difuzorul bazat pe acest sistem este o construcie simpl% care se bazeaz% pe aciunea
c(mpului magnetic alternativ. 1e compune dintr!un magnet permanent care *ntre cei
doi poli are montat% o bobin% prin care circul% un curent de audiofrecven% emis de
amplificator. )rin mi6locul bobine se g%sete montat%+ circul(nd liber+ o lamel%
elastic% de oel care la un cap%t este cuplat% de o membran% *n form% de p(lnie .poate
pentru anumite cerine s% fie i plan%/. Datorit% curentului de audiofrecven% i sub
aciunea c(mpului magnetic alternativ+ lamela vibreaz% antren(nd membrana
difuzorului emi(nd sunete. Cu toate c% acest tip de difuzor are o sensibilitate bun%+
caracteristica de redare a frecvenelor este foarte proast% i cu distorsiuni mari. Cu se
mai foloseste+ el a fost difuzorul *nceputurilor.
%istemul electrodinamic
Sn acest sistem g%sim dou% tipuri constructive cu magnet permanent i cu
electromagnet sau cu e"cita#ie .necesit% un monta6 care s% asigure o tensiune de c.c.
pentru bobina electromagnetului/.
Constructiv sunt asem%n%toare. Magnetul permanent sau electromagnetul dezvolt% un
c(mp magnetic circular *n care se monteaz% o bobin% legat% rigid de o membran%
fi"at% *n parte de sus a carcasei metalice+ iar la nivelul leg%turii cu bobina de un
element numit fluture+ care stopeaz% ieire complet% din c(mp a bobinei.
Curentul electric de audiofrecven% care trece prin bobin%+ creeaz% *n 6urul acesteia un
c(mp magnetic alternativ care prin interaciune cu c(mpul magnetic permanent al
magnetului sau electromagnetului produce o for% ce deplaseaz% bobina pe vertical%.
Acest tip de difuzor se caracterizeaz% printr!o caracteristic% de frecven% bun% i
larg% i o gam% larg% a puteriilor radiate. )uterea lor este de la c(iva fraciuni de
0att i zeci i sute de 0ai.
%istemul electrostatic
Acest tip de difuzor se poate compara cu un condensator. ,ste constructiv compus
dintr!un electrod fi" i un electrod mobil .se pot numi fiecare i arm%tur%/. 1unt
confecionai dintr!o pelicul% dielectric% foarte subire+ metalizat% pe una din p%ri.
Sntre cei doi electrozi se aplic% o tensiune continu% care creeaz% c(mpul electric
iniial. =a aplicarea tensiunii alternative de audiofrecven%+ arm%tura mobil% va vibra+
produc(nd sunete.
Calitatea red%rii *n domeniul frecvenelor *nalte este mult mai bun% fa% de sistemul
electrodinamic+ a6ung(nd s% redea sunete p(n% la 2? 58z.
)entru o bun% sonorizare difuzorul trebuie montat *ntr!un sistem acustic.
)entru a obine o deplasare liniar% a arm%turii mobile .*n funcie de tensiunea
aplicat%/ se pot folosi doi electrozi fici *n loc de unul singur+ ca *n figura al%turat%. Sn
acest caz+ pentru a putea emite sunete efectiv+ electrozii fici trebuie s% fie nite pl%ci
perforate sau grile de s(rm%.
.
,recventa proprie
Grecvena proprie a unui difuzor este cea mai 6oas% frecven % pe care acesta poate s%
o reproduc%. ,a este cu at(t mai mic% cu c(t suprafaa membranei este mai mare si cu
c(t este mai mare amplitudinea .ondulaia/ ei .a membranei/.