Dezvoltare Durabila

Conf.dr.ing. Roxana Patrascu

Facultatea de Energetica
1
Cuprins
Dezvoltarea durabila Problematica fundamentala a secolului XXI
Ca!itolul 1. Poluarea" inamicul societatii trecute" !rezente si viitoare
1.1.Definitii" clasificari
1.#. Istoricul a!aritiei !oluarii
1.. Perce!tia fenomenelor de !oluare
1.#
$
Capitolul 2. Dezvoltarea durabila- definitie, scurt istoric
#.1.Definitie % Dezvoltarea durabila &i ec'itatea
2.2. 2.2.Evolutia politicii comunitare de mediu
in contextul dezvoltarii durabile evenimente
principale.
1
Ca!itolul . Dezvoltarea durabila si mediul ambiant
.1.Poluarea atmosferica as!ecte caracteristice
.#. Poluarea a!ei% as!ecte caracteristice
.. Poluarea solului as!ecte caracteristice
.(. Elemente !rivind efectele !oluarii
.). .). Exem!le de solutii de reducerea a noxelor
.$ *e'nologiile curate si mediul ambiant
#+
Ca!itolul (. *i!uri de im!act asu!ra mediului. Indicatori de im!act ,
Ca!itolul ). Problematici fundamentale in domeniul resurselor naturale" alternative
viabile
).1.Resurse naturale
).#.-s!ecte !rivind valorificarea resurselor regenerabile
).. -s!ecte !rivind valorificarea resurselor energetice secundare
)(
Ca!itolul $. -s!ecte legislative !rivind !rotec.ia mediului" in contextul
dezvoltarii durabile
$.1$ $.1.-rmonizarea legisla.iei na.ioanale cu cea euro!ean/ !rivind
!rotec.ia mediului.
$.#.0biective !rioritare ale Romaniei !e axa energie mediu%#+#+
$.. $..1trategia 2a.ional/ !entru Dezvoltare Durabil/ a Rom3niei
40rizonturi #+1#+#+#++5
67
Ca!itolul 6.8n viitor durabil ,(
Ca!itolul ,. -!licatii ,)
9ibliografie 7,
#
DEZVO!"#E" D$#"%&' (#O%E)"!&C' *$+D")E+!"' "
,ECO$$& --&
De%a lungul istoriei" omenirea a avut multe !robleme de rezolvat. Dar !roblema energiei a
fost" este &i va fi !roblema central/" de rezolvarea c/reia de!inde func.ionarea &i dezvoltarea de mai
de!arte a omenirii. 8na din cele mai mari !rovoc/ri ai secolului XXI const/ :n asigurarea accesului
fiec/rui cet/.ean al !lanetei P/m3nt la energie curat/ ;non!oluant/<" durabil/ &i la un cost rezonabil.
2o.iunile 4durabil., /dezvoltare durabil0., /economie durabil0." etc. ast/zi se utilizeaz/
frecvent" c'iar !oate !rea frecvent" :nce!3nd cu !arlamente la elaborarea legilor &i strategiilor de
dezvoltare a ./rii res!ective" guverne :n !rogramele de guvernare" !artide !olitice :n !rogramele
lor electorale &i termin3nd cu autorit/.ile !ublice locale &i actorii economici" care trebuie s/
realizeze :n via.a de toate zilele acest conce!t de dezvoltare. Dar !u.ini cunosc" c/ no.iunile de
4durabilitate - sustainabilit1. &i /dezvoltare durabil0 sustainable development. sunt termeni
relativ noi" care au fost lansa.i de Comisia 9rundtland a 028 ;=ro >arlem 9rundtland :n acea
!erioad/ era Prim%ministru al 2orvegiei &i concomitent Pre&edinte al Comisiei 028< :n ra!ortul
4>iitorul 2ostru Comun5 :n anul 17,6. Comisia a definit no.iunea de dezvoltare durabil/ ca 4o
dezvoltare care satisface necesit/.ile !rezentului f/r/ a com!romite ca!acit/.ile viitoarelor genera.ii
s/%&i satisfac/ !ro!riile necesit/.i5 ;0rganiza.ia 2a.iunilor 8nite" 17,6 ?1@<. Dat fiind fa!tul c/
!roducerea ;conversia< energiei din surse fosile !rovoac/ !oluarea mediului" cre&terea !ericolului
!entru s/n/tate" sc'imbarea climei" etc. conce!tul de dezvoltare durabil/ a fost acce!tat &i
concretizat" :n !rimul r3nd" :n contextul dezvolt/rii sectorului energetic. -stfel" la Conferin.a Cadru
a 2a.iunilor 8nite !rivind 1c'imbarea Climei" care a avut loc :n anul 177# la Rio de Aaneiro s%a
formulat o defini.ie mai am!l/ a conce!tului dezvoltare durabil/. Prin dezvoltare durabila trebuie
:n.eles un !roces al dezvolt/rii economice care va avea ca rezultat o :mbun/t/.ire a nivelului de
viata al omenirii" far/ a se deteriora ecosistemul !lanetei noastre.

-ceasta :nseamn/ o folosire ordonata a resurselor naturale !entru ca fiecare membru al omenirii sa
aib/ !or.ia sa de mediu curat" !recum &i obliga.ia sa de%a se str/dui sa :l :mbun/t/.easc/ !entru a
asigura co!iilor s/i o &ans/ mai bun/ dec3t a avut%o el :nsu&i.
Pe !arcurs de milenii omenirea a folosit !entru satisfacerea necesit/.ilor sale doar energie
regenerabil/ radia.ia solar/" lemne de foc" v3ntul &i a!a curg/toare" ultimele fiind derivate ale
aceia&i energii solare.
Bnce!3nd cu secolul XIX se creeaz/ noi sisteme energetice bazate !e avantaCele
incontestabile ale surselor fosileD concentrare ridicat/" !osibilitate de stocare" !ot fi trans!ortate la
distan.e mari &i convertite :n alte ti!uri de energie termic/" mecanic/" electric/. Pe !arcursul a
circa #++ ani omenirea a creat un com!lex energetic grandios &i greu de imaginat" care asigur/
serviciile fundamentaleD iluminatul" :nc/lzirea" refrigerarea" trans!ortul" !rocesele te'nologice" etc.
F/r/ energie nu !ot fi men.inute standardele moderne de bun/stare" educa.ie &i s/n/tate. *otodat/"
s%a recunoscut c/ energia modern/ este vinovat/ de a!ari.ia a numeroase !robleme de mediu.
>a trebui s/ g/sim un com!romis :ntre cererea cresc3nd/ de servicii energetice &i
necesitatea acut/ de%a !roteCa mediul ambiant. Bn viziunea autorilor !rezentei lucr/ri" solu.ia
!roblemei const/ :n revenirea omenirii la surse regenerabile" altfel s!us la energia solar/. Bn a&a
mod se va re!ara lan.ul firesc" ru!t acum #++ de ani. 1ecolul XIX a fost al aburilor" secolul XX al
electricit/.ii" iar secolul XXI va fi al soarelui sau nu va fi deloc.
(ac2etul ener3ie-mediu 4n cadrul strate3iei ener3etice din $E 5i din #om6nia
Com!lexitatea !roblemelor aferente sistemelor energetice" av3nd :n vedere ansamblul
subsistemelor com!onenteD !roducerea" trans!ortul" conversia &i consumul energiei" a cunoscut o
cre&tere s!ectaculoas/ :n ultimile decenii" odat/ cu acutizarea !roblemelor globale de mediu"
sc'imb/rile climatice &i e!uizarea rezervelor naturale.
Bn acest context obiectivul central al coo!er/rii interna.ionale :n domeniul mediului este dezvoltarea
durabila.
Deci" !olitica energetic/ durabil/ se !oate defini dre!t aceea !olitic/ care maximizeaz/
bun/starea omenirii !e termen lung" simultan cu !/strarea unui ec'ilibru dinamic :ntre siguran.a :n
alimentare cu energie" com!etitivitatea serviciilor energetice &i !rotec.ia mediului" ca r/s!uns la
!rovoc/rile sistemului energetic.
Consiliul Euro!ean a ado!tat :n luna iunie #+1+ strategia energetic/a D Europa 2020
pentru o cretere inteligent, durabil i favorabila incluziunii. 0biectivele stabilite sunt
ambi.ioase at3t :n ceea ce !rive&te as!ectele energetice dar &i cele aferente !rotec.iei mediului"
av3nd in vedere sc'imb/rile climatice cu care se confrunt/ !laneta.
(
-stfel" !riorit/.ile noii strategii euro!ene suntD
o reducerea cu 278 a emisiilor de 3aze cu efecte de ser09
o cre5terea cu 278 a ponderii ener3iei av6nd la baz0 ener3ia re3enerabil09
o cre5terea cu 278 a ponderii a eficien:ei ener3etice.
Deci, putem concluziona c politica energetic a se bazeaz pe principul celor trei obiective de
20% cele enumerate mai sus!.
"e termen lung, p#n $n anul 20%0" obiectivele energetice corelate cu cele de mediu sunt
:ndr/zne.e" &i anume reducerea cu 7+%7)E a emisiilor de C0
#
. -v3nd :n vedere c/ industria
energetic/" indeosebi subsistemul !roducerii energiei este !rinci!alul r/s!unz/tor de acest fenomen"
alaturi de trans!orturi" obiectivul nu !oate fi atins f/r/ implementarea unor solutii te&nologice de
captare i stocare a '(
2
.
-l/turi de ./rile 8niunii Euro!ene ;r/s!unz/toare de !roducerea de cca. 1$E din emisiile de C0
#
<"
:n lu!ta !entru acest deziderat trebuie s/ se alinieze &i 18-" Canada" C'ina" India &i -frica de 1ud"
av3nd :n vedere c/ cele trei din urm/ 4sunt cele mai vinovate5 de !roducerea gazelor cu efect de
ser/.
8n rol im!ortant :n !erioda imediat urmatoare :l va avea !romovarea :n continuare !e scar/ larg/ a
eficien)ei energetice" av3nd :n vedere limitarea actual/ a surselor actuale de energie !rimar/ &i
necesitatea !romov/rii dezvolt/rii sustenabile.
)
Capitolul ;. (oluarea, inamicul societatii trecute, prezente
si viitoare
0.*. Definitii, clasificari
Poluarea este una din cele mai im!ortante !robleme cu care se confrunt/ actual omenirea"
deoarece" !e !arcursul dezvolt/rii sale" civiliza.ia uman/ a aCuns s/ genereze" datorit/ cre&terii
consumului res!ectiv !roductiei" din ce :n ce mai mult/ !oluare.
Bn s!ecial" !erioada dezvolt/rii industriale s%a caracterizat !rintr%o cre&tere a !olu/rii
simultan cu cea a !roduc.iei de de&euri" uneori extrem de toxice.
Pornind de la fa!tul c/ etimologic" a !olua :nseamn/ a murd/ri" a degrada" a !rofana.
definirea no iunii de !oluare s%a f/cut :n diferite moduri :ncerc3nd s/ se dea un :n.eles c3t mai
general &i com!let acesteia.
Conform Conferin.ei Fondiale a 0.2.8." 1tocG'olm" 176#" poluarea re!rezint/
modificarea com!onentelor naturale ale mediului !rin !rezen.a unor com!onente str/ine" numite
!oluan.i" ca urmare a activit/.ii omului" &i care !rovoac/ !rin natura lor" !rin concentra.ia :n care se
g/sesc &i !rin tim!ul c3t ac.ioneaz/" efecte nocive directe sau indirecte ;!rin intermediul !roduselor
agricole" a!ei sau a altor !roduse biologice< asu!ra s/n/t/.ii omului" creeaz/ disconfort sau
:m!iedic/ folosirea unor com!onente ale mediului esen.iale vie.ii.
Fig. 1.1. Poluarea atmosferic/
DeciD
H !oluarea desemneaz/ o ac.iune !rin care omul degradeaz/ !ro!riul mediu de via./I
H termenul cu!rinde acele ac.iuni !rin care Jse !roduce ru!erea ec'ilibrului ecologic5 sau
J!ot d/una s/n/t/.ii" lini&tii &i st/rii de confort a oamenilor5 ori J!ot !roduce !agube economiei
na.ionale !rin modificarea calit/.ii factorilor naturali sau crea.i !rin activit/.i umane5I
$
H !oluarea re!rezint/ contaminarea mediului :nconCur/tor cu materiale care interfereaz/
cu s/n/tatea uman/" calitatea vie ii sau func.ia natural/ a ecosistemelor ;organismele vii &i mediul
:n care tr/iesc<.
C'iar dac/ defini.ia s!ecific/ fa!tul c/ !oluarea se datoreaz/ activit/.ii omului" trebuie
men.ionat fa!tul c/" :n realitate exist/ at3t surse artificiale de poluare <care genereaza cea mai
mare !arte a substantelor !oluante eliberate :n mediul :nconCurator<" c3t &i surse naturale de
poluare ;descom!uneri naturale ale materiei organice" eru!tiile vulcanice" erodarea solului"
!ulberile din meteoriti etc.<" care de&i :n !rezent au un !otential redus de !oluare" la scara geologic/
au o mare im!ortan./.
Din !unctul de vedere al felului surselor de !oluare artificiale ;!roduse de om< se distingD
!oluarea industriala ;inclusiv agricultura<" !oluarea casnic/ ;inclusiv :nc/lzirea locuin.elor< &i
!oluarea datorat/ miCloacelor de trans!ort ;fig. 1.#.<.
Fig. 1.#. Ponderea orientativ/ a diverselor surse artificiale de !oluare
Du!/ natura influen.elor asu!ra mediului ambiant" se !ot diferen.ia urm/toarele ti!uri de
!oluareD
poluarea c2imic0" consecin./ a dezvolt/rii industriale" agriculturii de ti! intensiv" a
trans!ortului &i a urbaniz/riiI
poluarea fizic0" cu acelea&i cauze cu cea c'imic/" !ut3nd fi sonor/ ;zgomote" vibra.ii<"
termic/" electromagnetic/ &i radioactiv/I
poluarea microbiolo3ic0" care const/ :n diseminarea :n mediul ambiant a germenilor
!atogeni sau condi.ionat !atogeni" a elementelor infestate de c/tre subiec.i umani sau
animale bolnave sau !urt/toriI
poluarea psi2ic0 5i informatic0 ;cultural/ &i s!iritual/<" consecin./ a folosirii excesive a
mass%mediaI
6
poluarea estetic0" consecin./ a degrad/rii !eisaCului !rin urbanizare necivilizat/" !rin
sistematizare conce!tual/ im!ro!rie" am!lasarea de obiective industriale :n zone virgine sau
!u.in modificate de om.
Din !unctul de vedere al :ntinderii :n s!a.iu a zonei !e care se manifest/ ac.iunea de
!oluare" aceasta !oate fiD poluare local0" poluare urban0 sau rural0" poluare re3ional0 sau
zonal0" poluare continental0 &i poluare 3lobal0.
Din !unctul de vedere al orizontului de tim! !e care se manifest/ fenomenele de !oluare"
exist/D poluare pe termen scurt ;minute" zile<" poluare pe termen mediu ;s/!t/mani" luni< &i
!oluare !e termen lung ;ani<.
0.2. +storicul aparitiei poluarii
De%a lungul tim!ului" !rin ocu!area extensiv/ a !lanetei" calitatea aerului &i a a!ei s%a
degradat" grosimea stratului de ozon a sc/zut" !un3nd :ntr%o stare critic/ :ntreaga !lanet/. *oate
acestea au dus la cre&terea :ngriCor/rii legate de deteriorarea mediului.
(rimii vizionari care au tras semnalul de alarm/ legat de degradarea mediului :nconCur/tor
au fost oamenii de 5tiint0 din secolul -&- care" confrunta.i cu urbanizarea &i industrializarea
galo!ant/ au :ncercat s/ sto!eze ac.iunile distructive &i s/ educe oamenii :n domeniul &tiin.elor
naturale &i a !rotec.iei mediului.
Din !unct de vedere istoric conce!tul de !rotectie a naturii a ap0rut prima oar0 la
mi=locul secolului -&- la biolo3i <>umbold, Dar?in, @allaceA 5i la romantici <@ords?ort2,
Emerson, !2oreauA.
(rima societate de protec:ie a naturii atestat/ a fost fondat/ :n -nglia :n 1,$) sub
numele Commons Open ,paces and *ootpat2 (reservation ,ociet1 iar prima le3e antipoluare
"lBali a? a fost dat/ de !arlamentul britanic :n 1,$.
Bn 1,$( Congresul 1tatelor 8nite 'ot/r/ste c/ >alea Kosemite s/ devin/ o zon/
recrea.ional/ iar :n 1,6# se stabile te !rimul !arc na ional la KelloLstone.
(rima =um0tate a secolului --
Bn aceast/ !erioad/ continu/ distrugerile ecologice cauzate de dezvoltarea extensiv/ a
agriculturii care a dus la degradarea solurilor ;18-<.
17) :n 18- a!are 0ficiul de conservare a solului care avea ca rol !revederea eroziunii
acelerate.
Du!/ 17() se :nfiin.eaz/ !rimele organiza.ii interna.ionale care se !reocu!/ &i de
!roblemele mediului inconCur/torD
17() 028 ;0rganiza.ia 2atiunilor 8nite <
,
17() F-0 ;Food and -gricultural 0rganisation<
17)$ 8niunea International/ !entru conservarea 2aturii &i a Resurselor 2aturale
17$1 Morld Mildlife Fund
"nii ;CD7 ;CE7
-nii $+ au fost marca.i de im!actul te'nologiilor de r/zboi ;incluz3nd &i te'nologia
nuclear/< asu!ra mediului &i de utilizarea !roduselor c'imice devastatoare. =enera.iile anilor $+ s%
au format :n contextul mi&c/rilor !acifiste &i a unor mi&c/ri de !rotec.ie a mediului !recum
Cam!ania !entru dezarmare nuclear/" Fi carea !entru dre!turi civile ;18-< . *ot :n 1.8.-. a!ar
!rimele organiza.ii nonguvernamentale ;2=0< cu im!lica ii i :n !rotec ia mediului ;1ierre Club<.
-re loc !rima celebrare a Zilei (0mantului <Eart2 Da1A 2; martie ;CF7, c3nd au avut loc
mitinguri :n toat/ -merica cu im!licarea oficialit/.ilor &i cu fonduri federale.
Gncep6nd din anul ;CF7, Niua P/m3ntului a devenit o zi interna.ional/.
Gn anii F7" miscarea ecologic/ s%a dezvoltat :n continuare" aCung3ndu%se la creerea
organiza.iilor =reen!eace &i Friends of t'e Eart'.
Gn anii E7 se contureaz/ !rimele !ro!uneri legate de dezvoltarea durabil/ ca urmare a
a!ari.iei unor accidente de mediu extrem de grave. Devine tot mai clar c/ trebuie stabilite bariere :n
calea !oten.ialului distructiv al unor desco!eriri &tiin.ifice.
Gn anul ;CEH are loc un tragic accident :n 9'o!al ;ora& din India Central/<" unde o fabric/
de !esticide a com!aniei americane 8nion Carbid a ex!lodat. -u fost inregistra i mii de mor.i iar
im!actul asu!ra mediului a !utut fi sim it &i 1) ani mai t3rziu.
Gn anul ;CED a avut loc un incendiu la un reactor nuclear al centralei nuclearo%electrice de
la Cernob3l" 8craina" fosta 8niune 1ovietic/. 1%au :nregistrat !este 1+++++ mor.i &i imense
degrad/ri ale mediului.
Gn ;CEF a fost confirmat/ !entru !rima dat/ existenta unei g/uri :n stratul de ozon.
Gn decembrie ;CCF, 1$+ de /ri au !artici!at la OPoto la negocieri !rivind emisiile de gaze
de ser/" negocieri finalizate !rin Protocolul de la OPoto. 18- i -ustralia" res!onsabile de cca. +
E din emisii n%au !artici!at la negocieri. 8lterior -ustralia a ratificat !rotocolul" 18- r/m3n3nd
singura ar/ industrializat/ care nu l%a ratificat.
Gn prezent" se organizeaz/ anual Conferin a +a iunilor $nite privind ,c2imb0rile
Climatice, cu sco!ul dezbaterii !roblemei :nc/lzirii globale. 8ltima :nt:lnire a avut loc la Do'a
;Quatar< :n noiembrie decembrie #+1#.
(oluan:ii re!rezint/ una sau mai multe substan.e sau amestecuri de substan.e !rezente :n
atmosfer/ :n cantit/.i sau !e !erioade de tim! care !ot fi !ericuloase !entru om" animale sau !lante
&i contribuie la !unerea :n !ericol sau v/t/marea activit/ ii sau bun/st/rii !ersoanelor.
7
Din !unctul de vedere al stabilit/.ii i al !ersisten.ei :n tim!" materialele !oluante
;!oluan ii< !ot fiD
H poluan i biode3radabili " substan e care se descom!un ra!id :n !roces natural ;cum ar
fi a!ele menaCere uzate<. -ce ti !oluan i devin o !roblem/ c3nd se acumuleaz/ mai ra!id dec3t !ot
s/ se descom!un/I
H poluan i nonde3radabili " materiale care nu se descom!un sau se descom!un foarte
lent :n mediul natural. 0dat/ ce a!are contaminarea" este dificil sau c'iar im!osibil s/ se
:nde!/rteze ace ti !oluan i din mediu.
0.,. "erceptia fenomenelor de poluare
Contaminarea uman/ a atmosferei P/m3ntului !oate lua multe forme &i a existat de c3nd
oamenii au :nce!ut s/ utilizeze focul :n diferitele activita.i aferente agriculturii" meste&ugurilor"
:nc/lzirii" !reg/tirii alimentelor.
Bn tim!ul Revolu.iei Industriale ;sec.X>III &i XIX<" !oluarea aerului a devenit o !roblem/
maCor/.
,mo3ul.
Poluarea urban/ a aerului este cunoscut/ sub denumirea de Ismo3.. ,mo3ul este :n
general un amestec de monoxid de carbon &i com!u&i organici din combustia incom!let/ a
combustibililor fosili cum ar fi c/rbunii &i de dioxid de sulf de la im!urit/.ile din combustibili. Bn
tim! ce smogul reac.ioneaz/ cu oxigenul" acizii organici &i sulfurici se condenseaz/ sub form/ de
!ic/turi" :ntre.in3nd cea.a. (6n0 4n secolul -- smo3ul devenise de=a un pericol ma=or pentru
s0n0tate.
1+
Fig. 1.. Fenomenul de smog.
8n alt ti! de smo3" cel fotoc2imic" a :nce!ut s/ reduc/ calitatea aerului deasu!ra ora&elor
mari ;cum ar fi Ros -ngeles :n anii S+<. -cest smog este cauzat de combustia :n motoarele
autove'iculelor &i ale avioanelor a combustibilului care !roduce oxizi de azot &i elibereaz/
'idrocarburi din combustibilii Tnear&iT. Razele solare fac ca oxizii de azot &i 'idrocarburile s/ se
combine &i s/ transforme oxigenul :n ozon" un agent c'imic care atac/ cauciucul" atac/ !lantele &i
irit/ !l/m3nii. Uidrocarburile sunt oxidate :n substan.e care se condenseaz/ &i formeaz/ o cea./
vizibil/ &i !/trunz/toare.
(loaia acid0.
FaCoritatea !oluan ilor !ot fi Jsp0la iJ de c/tre !loaie" z/!ad/ sau cea / du!/ ce au
!arcurs distan e foarte mari" uneori c'iar continente :ntregi. Bn tim! ce !oluan ii se adun/ :n
atmosfer/" oxizii de sulf i de azot sunt transforma i :n acizi care se combin/ cu !loaia. -ceasta
!loaie acid/ afecteaz/ :n c/derea sa via a de !e !lanet/" !ut3nd !rovoca moartea unor vie.uitoare
acvatice &i terestre !recum &i a !lantele din zonele afectate. Practic !ot fi afectate ecosisteme
:ntregi. Regiunile care sunt :n drumul v3ntului care bate dins!re zonele industrializate" cum ar fi
Euro!a i estul 1tatelor 8nite i Canadei" sunt cele mai ex!use !loilor acide. -cestea !ot afecta
s/n/tatea uman/ !recum i obiecte create de oameni" de exem!lu ele 4dizolv/5 lent" in tim!" o!ere
de arta ex!use in exterior !recum i fa adele ca!odo!erelor ar'itecturale din marile ora e ale lumii"
caD Roma" -tena i Rondra.
11
Fig. 1.(. Efectul !loilor acide.
Efectul !loilor acide asu!ra materialelor de construc.ie ;calcar" marmur/< a fost observant :nc/ din
sec.X>II" iar asu!ra !/durilor :n anul 1,)" dar studii a!rofundate asu!ra fenomenului au fost
efectuate du!/ 17$+.
Gnc0lzirea 3lobal0.
Bn ultimele dou/ secole" dar mai ales :n ultimele decenii s%a constatat un fenomen de
cre&tere continu/ a tem!eraturilor medii ale atmosferei :nregistrate :n imediata a!ro!iere a solului"
!recum &i a a!ei oceanelor. *em!eratura medie a aerului :n a!ro!ierea solului a crescut :n ultimul
secol cu +"6( V+"1, W C. Din cauza efectului de ser/ se astea!t/ ca tem!eratura global/ s/ creasc/ cu
1"(W C !3n/ la )",W C !3n/ :n anul #1++.
Dac/ fenomenul de :nc/lzire observat este cvasi%unanim acce!tat de oamenii de &tiin./ &i
de factorii de decizie" exist/ diverse ex!lica.ii asu!ra cauzelor !rocesului. Ini.ial" fenomenul a fost
asociat cu fenomenului cosmic de maximum solar" acestea altern3nd cu mici glacia iuni terestre
asociate fenomenul de minimum solar. Bn ultima vreme" o!inia dominant/ este c/ :nc/lzirea se
datoreaz/ activit/.ii umane" res!ectiv cre terii concentra iei gazelor cu efect de ser/" de
provenien 0 antropic0 " &i :n s!ecial !rin eliberarea de dioxid de carbon :n atmosfer/ !rin arderea
de combustibili fosili.
!eoria 4nc0lzirii 3lobale antropice este contestat/ de unii oameni de &tiin./ &i !oliticieni"
exist3nd c'iar teoreticieni ai cons!ira.iei care cred c/ totul este doar un !retext al elitelor mondiale
de a cere taxe :m!otriva !olu/rii sau de a !romova energetica nuclear/" com!romis/ :n urma
accidentelor de la Cernob3l &i FuGus'ima.
Gnc0lzirea 3lobal0 are efecte !rofunde :n cele mai diferite domeniiD afecteaz/ s/n/tatea
oamenilor" !rovoac/ sau va !rovoca ridicarea nivelului m/rilor &i oceanelor" !rovoac/ extreme
climatice" conduce la to!irea g'e.arilor &i extinc.ia a numeroase s!ecii de !lante &i animale. Dat
fiind efectele de mai sus" :n ultima vreme s%a !ro!us :nlocuirea termenului de 4nc0lzire 3lobal0 cu
termenul de sc2imb0ri climatice.
Distru3erea stratului de ozon.
Produc ia excesiv/ a com!u ilor care con in clor cum ar fi clorofluorocarbona ii CFC %
;com!u i folosi i !3n/ acum :n frigidere" a!arate de aer condi ionat i :n fabricarea !roduselor !e
baz/ de !olistiren< a e!uizat stratul de ozon stratosferic" cre3nd i o gaur/ deasu!ra -ntarcticii care
dureaz/ mai multe s/!t/m3ni :n fiecare an. Ca rezultat" ex!unerea la razele d/un/toare ale 1oarelui
1#
;ultraviolete 8>9< a afectat via a acvatic/ i terestr/ i amenin / s/n/tatea oamenilor din zonele
nordice i sudice ale !lanetei.
%ioacumularea.
Com!u ii nondegradabili cum ar fi diclor%difenil%tricloretanul ;DD*<" dioxinele" difenilii
!olicrorura i ;PC9< i materialele radioactive !ot s/ aCung/ la nivele !ericuloase de acumulare i
!ot afecta lan ul trofic !rin intermediul animalelor. De exem!lu" moleculele com!u ilor toxici !ot
s/ se de!un/ !e su!rafa a !lantelor acvatice" f/r/ s/ distrug/ acele !lante" :ns/ un !e te care se
'r/ne te cu aceste !lante acumuleaz/ o cantitate mare din aceste toxine. 8n alt !e te" verig/ a
lan ului trofic" sau alte animale carnivore care se 'r/nesc cu !e ti mici !ot s/ acumuleze o cantitate
mai mare de toxine" care !oate de!/ i limitele admise. -cest !roces se nume te J bioacumulare5.
Ca!itolul #. Dezvoltarea durabila% definitie" scurt istoric
2.;.Definitie - Dezvoltarea durabila 5i ec2itatea
Defini)ia dezvoltarii durabile conform -aportului 'omisiei .ondiale pentru .ediu si
Dezvoltare, */01!, este D 'apacitatea omenirii de a asigura satisfacerea cerintelor generatiei
prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a2i satisface propriile necesit)i.
Pentru realizarea acestui deziderat" ra!ortul consider/ c/ economia mondial/ trebuie s/ accelereze
cre&terea economic/" :n contextul res!ect/rii cerin.elor legate de mediul :nconCur/tor[1].
Dezvoltarea economic/ im!lic/ sc'imbare" care conduce la ameliorarea vietii &i la !rogres. In
definitiile dezvoltarii se regasesc termenii de Dsc'imbare &i transformare.
Definitiile acce!tate !entru dezvoltarea &i cresterea economic/ sunt urmatoareleD
a.Dezvoltarea economica re!rezint/ cresterea in tim! a nivelului general de !ros!eritate a societatii.
b.'resterea economica este !rocesul de s!orire al a ca!aciattii economiei de a !roduce bunuri si
servicii. 1e realizeaza !rin intermediul factorilor de !roductie sau ai te'nologiei. 1e masoara !rin
modificarea P29.
"rodusul 3ational 4rut "34! re!rezint/ valoarea totala de !iata a !roduselor si serviciilor finale
realizate intr%o economie intr%o !erioada de tim! data.
Dezvoltarea economica !resu!une o combinatie de trei ti!uri de sc'imbariD
!rogres al utilitatii" manifestat !rin satisfacerea cerintelor si realizarea !ros!eritatii indivizilor in
societateD salariul real !e ca! de locuitor" calitatea mediuluiI
1
!rogres in domeniile sanatatii " invatamantului" calitatea vietiiI
autores!ectul.
Conce!tul de dezvoltare economica este mult mai larg decat cel de crestere
economica.Cresterea economica contribuie la dezvoltarea economica" !rin furnizarea de bunuri si
servicii su!limentare si re!rezinta doar o !arte a dezvoltarii.
Dezvoltarea durabila aloca o im!ortanta mult mai mare ca in trecut calitatii mediului si serviciilor
generale oferite de mediul natural si amenaCat.
Functiile mediului sunt considerate obiective centrale in conce!tul dezvoltarii
durabile.-cestea au contibu.ii directe &i indirecte la calitatea vietii" la !rodusul na.ional brut !rin
intermediul unui sector de mediu" la activitatea economica !rin intermediul in!ut%ului de materii
!rime si energie !recum &i la sustinerea sistemelor su!ort ale vietii.
Fediul natural are trei functii maCore care !rezinta o semnificatie directa la modul de inter!retare a
dezvoltarii durabile D
utilitatea directa !entru indivizi I
furnizarea de in!ut%uri !entru !rocesele economicaI
asigurarea unor servicii !entru sustinerea vietii.
Investitiile !entru !roteCarea mediului si furnizarea confortului creeaza venit si locuri de
munca.Investitiile in domeniul mediului sunt mai !utin !roductive" conducand la o crestere
economica dar mai lenta.
Programele de mediu contribuie la crestrea !rodusului national brut in !rimul an " dar efectul in
anul final !oate fi !ozitiv sau negativ.
Com!atibilitatea cresterii economice cu cea a calitatii mediului este o !roblematic/ controversat/.
In acest sens au luat na&tere doua curenteD
a.Curentul anti%crestere care sus.ineD
cresterea economica conduce inevitabil la degradarea mediului deoarece cre&terea !resu!une
utilizarea unei cantit/.i s!orite de materii !rime si energie care conduce la cresterea cantit/.ii de
desuriI
cre&terea cantit/tii de de&euri !une in !ericol e!uizarea resurselor dar si circuitul deseurilor" care
!ot de!asi ca!acitatea de asimilare a mediului.
b.Curentul !ro%crestere% ale c/rui conce!te suntD
cresterea economica este singura !arg'ie !rin care se !ot genera fonduri !entru !rotectia
mediuluiI
1(
investitii !rea mari in sectorul de mediul restrictioneaza cresterea" dauneaza com!etitiei
internationale si reduc locurile de munca.
Bn ceea ce !rive&te dezvoltarea durabila &i ec'itatea se admit urmatoarele defini)iiK
Ec&itatea Custetea cu care este distribuit venitul sau !ro!s!eritatea in cadrul societatii.
(ptimalitate este o cale de dezvoltare care maximizeaza valoarea !rezenta a castigurilor viitoare
ale bunastarii umane.
Durabilitatea % este o cale de dezvoltare in care bunastarea umana s!oreste sau cel !utin nu scade
in tim!.
5upravietuirea % este o cale care se situeaza deasu!ra unui nivel minim de bunastare. 0rice nivel
aflat sub cel minim nu este viabil.
0 rezerva constanta sau in crestere a ca!italului natural !oate asigura Custetea distributiei venitul in
cadrul unei generatii in aceeasi tara . aceast/ afirma.ie este considerat/ valabil/ !entru tarile sarace"
sau in dezvoltare de!endenta de resursele !ro!rii.
Exem!le de ec'itate" :n cadrul aceleia&i genera.ii" includ de!endenta deD
biomasa ca agent combustibil ;lemn de foc" reziduri agricole" de&euri animale<
rezeve de a!a netratate
:ngrasaminte naturale
nutret !entru animale
vanat.
ProteCarea mediului natural conduce im!licit la a!ararea acestei de!endente si contribuie la
sanatatea si !ros!eriattea !o!ultiei. Fentinerea ca!italului natural im!une costuri asu!ra celor sarci
!lata de masuri !entru conservarea valorilor necesare [#].
Im!ortanta mentinerii accesului la acest ca!ital in tarile dezvoltate este mai !utin evidenta ;!entru
mentinerea ec'itatii<.
*endin.ele actuale se !ot sintetiza :n urmatoarele as!ecteD
mediul natural tinde sa fie bun !ublic daca sunt dis!onibile !ot fi furnizate tuturor
gru!urilor . De exem!lu D daca calitatea aerului este imbunatatita de un gru! care a
investit in acesta" de acest bun beneficiaza si !ersoanele care au fost indiferente la acest
fenomen. -stfel bunurile !ublice sunt im!artite si nici un gru! nu !oate fi exclus. Cei
bogati detinanad mai multa !utere !olitica decat cei saraci" ii !ot forta !e acestia sa
cum!ere mi multa !olitica de mediuI
multe valori ale mediului tind sa fie mai mult locale decat globale. Exem!luD calitatea
aerului variaza de la o zona la alta. *eoretic cei bogati !ot 4cum!ara 4 o calitatea mai
1)
buna a aerului." !rin alegerea locului in care traiesc si lucreaza. In !ractica insa aceasta
mobilitate de alegere a zonei in care se desfasoara viata este restrictionata c'iar in cadrul
economiilor dezvoltateD este limitata de venituri si constringeri solcialeI
beneficiile brute legate de imbunatatirile in domeniul mediului in lumea industrialala nu
sunt sistemic legate de venitI
nu exista inca studii sistematice referitoare la influenta !e care o !oate avea su!ra
mediului.
Prin natura sa !oluarea globala nu este legata de bogatie sau !ersoane. Efectele !ot fi
totusi mai severe in tarile sarace. In tarile sarace ; in s!ecial cele bazate !e agricultura<
!e masura ce saracia se adanceste" mediul saraceste " mediul este degradat !entru
obtinerea imediata a stocurilor de 'rana.. Pe masura ce mediul este degradat
!ers!ectivele !entru generatiile urmatoare scad. 1i se accelereaza un cerc vicios.Pentru
tarile bogate evidenta functiei !ozitive a ec'itatii este in general neconcludenta.
#.#.Evolutia politicii comunitare de mediu in contextul
dezvoltarii durabile evenimente principale.
-!/rut/ !e agenda de lucru euro!ean/ la :nce!utul anilor 176+" !reocu!area !entru mediu
dob3nde&te un caracter distinct odat/ cu semnalarea" de c/tre Clubul de la Roma" a diminu/rii
resurselor naturale &i a deterior/rii ra!ide a calit/.ii a!ei" aerului &i solului.
Bn anul 176# s%au !us bazele !oliticii comunitare de mediu" continu3ndu%se ulterior
dezvoltarea acesteia ca una dintre cele mai im!ortante !olitici comunitare.
;CF2 ,tocB2olm % Conferin.a 2a.iunilor 8nite
H 11 2a.iuni !rezente :&i manifest/ :ngriCorarea cu !rivire la modul :n care activitatea
uman/ influen.eaz/ mediul.
H 1unt evidentiate !roblemele !olu/rii" distrugerii resurselor" deterior/rii mediului"
!ericolul dis!ari.iilor unor s!ecii &i nevoia de a cre&te nivelul de trai al oamenilor &i se
acce!t/ leg/tura indisolubil/ :ntre calitatea vie.ii &i calitatea mediului !entru genera.iile
actuale &i viitoare.
,ummit-ul de la (aris % !rotec.ia mediului :n contextul ex!ansiunii economice &i a
:mbunat/.irii standardelor de via./.
1$
;CEL - Comisia %rundtland % Problema%c'eie a dezvolt/rii durabile este o!ozi.ia :ntre
nevoile de cre&tere ale !o!ula.iei &i limitele im!use de resursele !lanetei !recum &i degradarea
continu/ a mediului.
2a.iunile 8nite :nfiin.eaz/ Comisia mondial0 de mediu 5i dezvoltare <@orld
Commission on Environment and DevelopmentA av3nd ca sco! studierea dinamicii
deterior/rii mediului &i oferirea de solu.ii cu !rivire la viabilitatea !e termen lung a societ/.ii
umane. -ceast/ comisie a fost !rezidat/ de =ro Uarlem 9rundtland" Primul Finistru al
2orvegiei la acea dat/.
Comisia Brundtland a subliniat existen.a a dou/ !robleme maCoreD
dezvoltarea nu :nseamn/ doar !rofituri mai mari &i standarde mai :nalte de trai !entru un mic
!rocent din !o!ula.ie" ci cre&terea nivelului de trai al tuturorI
dezvoltarea nu ar trebui s/ im!lice distrugerea sau folosirea nesbuit a resurselor noastre
naturale, nici poluarea mediului ambiant.
;CEF - #aportul %rundtland defi.ia oficial/ a dezvoltarii durabileD 4Ca!acitatea
omenirii de a asigura satisfacerea cerintelor generatiei !rezente far/ a com!romite ca!acitatea
genera.iilor viitoare de a%&i satisface !ro!riile necesit/.i5.
;CC2 - Conferin:a de la #io, Conferin:a +a:iunilor $nite privind )ediul 5i
Dezvoltarea.
H Partici!/ 1#+ de &efi de stat &i sunt din nou aduse :n centrul aten.iei !roblemele
!rivind mediul &i dezvoltarea.
H Dezvoltarea durabil/ re!rezint/ To nou/ cale de dezvoltare care s/ sus.in/ !rogresul
uman !entru :ntreaga !lanet/ &i !entru un viitor :ndelungatT.
H 1co!ul declarat al Conferin.ei a fost stabilirea unei noi strategii a dezvolt/rii
economice" industriale &i sociale :n lume" cu!rins/ sub numele de dezvoltare durabil/ Tsustainable
develo!mentT.
H 2a.iunile !rezente au fost de acord asu!ra unui !lan de dezvoltare durabil/ numit
6genda 2* &i asu!ra a dou/ seturi de !rinci!iiD Declara.ia de la Rio cu !rivire la mediu &i dezvoltare
&i Princi!iile !/durii.
7(amenii au dreptul la o via) sntoas i productiv $n armonie cu natura8 na)iunile
au dreptul suveran de a e9ploata resursele proprii, fr $ns a cauza distrugeri ale mediului $n
afara grani)elor proprii.7 Declara:ia de la #io
-l/turi de 6genda 2* i Declara)ia de la -io" s%a aCuns la un acord cu !rivire la dou/
conven.ii obligatoriiD
16
H Conven.ia !rivind Diversitatea 9iologic/ ;Convention on 9iological DiversitP C9D<
&i
H Conven.ia cadru !rivind 1c'imb/rile Climatice.
;CCF- #&OMN <;CCFA% Evaluarea !rogresului realizat la cinci ani de la Conferin.a de la Rio
;2eL KorG" 1776<.
;CCC !ratatul de la "msterdam % a consolidat baza legal/ a !oliticii viz3nd !rotec.ia
mediului !recum &i !romovarea dezvolt/rii durabile :n cadrul 8niunii Euro!ene.
2777 Consiliului European de la isabona " angaCament !3n/ :n anul #+1+" Tcea mai
com!etitiv/ &i dinamic/ economie bazat/ !e cunoa&tere din lumeT
277; ,ummit-ul de la Ooet2ebor3 % - fost ado!tat/ 1trategia de Dezvoltare Durabil/ a
8niunii Euro!ene.
2772 - #&OM;7<2772A % Evaluarea !rogresului realizat la zece ani" 1ummitul de la
Ao'annesburg
277N Comisia a demarat un !roces de reviziure a 1trategiei de Dezvoltare Durabil/"
277D % - fost ado!tat/ 1trategia de Dezvoltare Durabil/ !entru o 8niune Euro!ean/
extins/.
277F !ratatul de la isabona % !rotocoale adi.ionale !rivind sc'imb/rile climatice &i
lu!ta :m!otriva :nc/lzirii globale.
27;2- #&OM27<27;2A % Conferin:a O+$ privind Dezvoltarea Durabil0 82C1D
Evaluarea !rogresului realizat la #+ ani.
0biectivul conferin.ei a fost de a asigura un angaCament !olitic re:nnoit !entru dezvoltarea
durabil/" evaluarea !rogreselor realizate !3n/ :n !rezent &i lacunele :n !unerea :n a!licare a
rezultatelor !rinci!alelor summituri !rivind dezvoltarea durabil/" !recum &i abordarea !rovoc/rilor
noi &i emergente. Bn acest sco!" accentul s%a !us !e dou/ teme maCoreD
economia verde" :n contextul dezvolt/rii durabile &i al eradic/rii s/r/ciei ;trebuie
avut :n vedere leg/turile cu 0biectivele de Dezvoltare ale Fileniului Fillenium
Develo!ment =oals" FD=s< I
cadrul institu.ional !entru dezvoltare durabil/.
Din ) in ) ani au avut loc evaluari !eriodice ale Conferin.ei de la Rio ;X)" X1+" X#+<.

a.#&OMN<;CCFA- Evaluarea pro3resului realizat la cinci ani de la Conferin:a de la #io <+e? PorB,
;CCFA
- eviden.iat o serie de deficien.e" legate :n !articular de ec2itatea social0 5i s0r0cie.
reducerea asisten.ei oficiale acordate !entru dezvoltare &i cre&terea datoriilor interna.ionaleI
1,
e&ecul :mbun/t/.iriiD transferului de te'nologie" construc.iei ca!acit/.ilor !entru !artici!are &i
dezvoltareI
e&ecul coordon/rii institu.ionale &i
inca!acitatea de a reduce nivelurile excesive de produc:ie 5i de consum.
b.#&OM;7<2772A Evaluarea pro3resului realizat la zece ani ,ummitul de la Qo2annesbur3
- f/cut a!el la ratificarea" :nt/rirea &i im!lementarea mai ferm/ a acordurilor &i conven.iilor
interna.ionale !rivind mediul &i dezvoltarea.
,ummitul +a:iunilor $nite privind Dezvoltarea Durabil0 <@orld ,ummit on ,ustainable
Development @,,DK
o Declara:ia de la Qo2annesbur3 privind dezvoltarea durabil0 I
o (lanul de implementare a ,ummitului mondial !rivind dezvoltarea durabil/ ;Q(O&<.
1ummitul de la Ao'annesburg a reafirmat dezvoltarea durabil/ ca fiind un element central al
agendei interna.ioanle &i a dat un nou im!uls !entru a!licarea !ractic/ a m/surilor globale de
lu!t/ :m!otriva s/r/ciei &i !entru !rotec.ia mediului.
1%a a!rofundat &i :nt/rit :n.elegerea conce!tului de dezvoltare durabil/" :n s!ecial !rin
eviden.iere a im!ortantelor leg/turi dintre s/r/cie" mediu &i utilizare a resurselor naturale.
=uvernele au c/zut de acord &i au reafirmat un domeniu de obliga.ii &i .inte concrete de ac.iune
!entru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabil/.
Prin Declara.ia de la Ao'annesburg s%a asumat res!onsabilitatea colectiv/ !entru !rogresul &i
:nt/rirea celor trei !iloni interde!enden.i ai dezvolt/rii durabileD dezvoltarea economic/"
dezvoltarea social/ &i !rotec.ia mediului la nivel local" na.ional" regional &i global.
Planul de im!lementare urm/re&te a!licarea de m/suri concrete la toate nivelurile &i :nt/rirea
coo!er/rii interna.ionale" :n baza res!onsabilit/.olor comune dar diferen.iate" ex!rimate :n
Princi!iul 6 al Declara.iei de la Rio &i integrarea celor trei !iloni ai dezvolt/rii durabile.
Bn acest sens" eforturile sunt cu !rec/dere axate !eD
eradicarea s0r0ciei I
modificarea modelelor de produc:ie 5i consumI
prote=area s0n0t0:ii
prote=area 5i mana3ementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea economic0 5i
social0.
17
c.#&OM27<27;2A Evaluarea pro3resului realizat la 27ani-Conferin:a O+$ privind Dezvoltarea
Durabil0 $+C,D
Conferin.a a avut loc :n 9razilia" :n #+1#" cu ocazia celei de a #+%a anivers/ri din 177# a Conferin.ei
2a.iunilor 8nite !entru Fediu &i Dezvoltare ;82CED<" la Rio de Aaneiro" &i aniversarea a 1+ ani
din #++# 1ummitul mondial !rivind dezvoltarea durabil/ ;M11D< de la Ao'annesburg.
Obiectivul conferin:ei a fost de a asi3ura un an3a=ament politic re4nnoit pentru dezvoltarea
durabil0, evaluarea pro3reselor realizate p6n0 4n prezent 5i lacunele 4n punerea 4n aplicare a
rezultatelor !rinci!alelor summituri !rivind dezvoltarea durabil/" !recum &i abordarea !rovoc/rilor
noi &i emergente. Bn acest sco!" accentul se !une !e dou/ teme maCoreD
Economia verde, 4n contextul dezvolt0rii durabile 5i al eradic0rii s0r0ciei ;trebuie avut :n
vedere leg/turile cu 0biectivele de Dezvoltare ale Fileniului Fillenium Develo!ment =oals"
FD=s< &i
Cadrul institu:ional pentru dezvoltare durabil0.
Capitolul L. Dezvoltarea durabila si mediul ambiant
.1. Poluarea atmosferica as!ecte caracteristice
Definitie: Poluarea atmosferic reprezint contaminarea atmosferei cu deseuri gazoase,
lichide sau solide sau cu produse care pot periclita sntatea oamenilor, a animalelor i
a plantelor.
Fig. .1. Poluare atmosferica
#+
.1.1.Cauzele !olu/rii atmosferice &i !rinci!alii !oluan.i
(oluan:ii primari sunt substan.e emise direct :n atmosfer/ ;de exem!lu dioxidul de sulf"
!articulele de funingine &i oxizii de azot<" :n tim! ce !oluan.ii secundari sunt !rodu&i !rin reac.ii
c'imice :ntre !oluan.ii !rimari sau ale acestora cu elemente ale mediului.
(rincipalii poluan:i
)onoxidul de carbon <COA. *oate materiile !rimare energetice folosite !entru combustie
con.in carbon sub form/ de combina.ii c'imice" care se oxideaz/" transform3ndu%se :n dioxid de
carbon ;C0
#
< sau :n oxid de carbon ;C0< dac/ combustia este incom!let/.
Fonoxidul de carbon se formeaz/ &i :n mod natural :n metabolismul microorganismelor &i
:n cel al !lantelor. El se r/s!andeste :n atmosfer/ sau se formeaz/ :n stratosfer/ sub efectul razelor
8>.
Fonoxidul de carbon este un gaz toxic !entru oameni &i animale. El !/trunde :n organism
!rin !l/m3ni &i bloc'eaz/ fixarea oxigenului !rin atomul central de Fe al 'emoglobinei ;UbC0<"
!uterea sa de fixare este de #(+ de ori mai im!ortant/ dec3t cea a oxigenului. 2ivelul de otr/vire
de!inde de satura ia sangvin/" de cantitatea de C0 din aer &i de volumul res!irat.Din total" $6E din
C0 !rovine de la ve'icule" combustia nefiind com!let/.
Dioxidul de carbon ;C0
#
< este cel mai im!ortant element din ciclul carbonului" el !rovine
!e cale antro!ic/ din arderea biomasei" c/rbunelui" !etrolului &i gazului natural" :n !rocesele
generatoare de c/ldur/ &i electricitate &i !rocesele !irote'nologice.
Bn ciclul lui natural" C0
#
intr/ :n atmosfera global/ !rin descom!unerea vegeta.iei &i din
oxidarea atmosferic/ a metanului &i este :nl/turat din atmosfer/ !rin fotosinteza !lantelor &i
microorganismelor &i !rin disolu.ia a!a atmosferic/.
Din cauza :ncetinirii relative a reac.iilor dim atmosfer/ &i a ratelor mici de descom!unere
de C0
#
" concentra.ia lui :n atmosfer/ a crescut constant de la :nce!utul revolu.iei industriale
:ncoace" astfel c/ :n ultimii #++ de ani" arderea combustibilului fosil a dus la o cre&tere constant/ a
concentra.iei atmosferice de C0
#
!:n/ la valoarea actual/ de cca. ) !!m !e volum" !rev/z3ndu%se
c/ !este )+ de ani concentra.ia la nivel global s/ ating/ cca.(++ % $++ !!m.
Bn cantit/.i mici" C0
#
este inofensiv &i aduce carbonul necesar fotosintezei" el las/ s/ treac/
undele scurte ale radia.iei solare :n atmosfer/ &i absoarbe undele lungi ale radia.iilor P/m3ntului"
ceea ce !rovoac/ efectul de ser/.
Clorofluorocarbona ii ;CFC< au fost dezvolta.i de 1.8.-. :n anii 17#+ !entru a :nlocui
amoniacul &i dioxidul de sulf ca fluid frigorifc. Bn !rinci!al" au fost utilizate !atru ti!uri de CFC
;CFC%11" CFC%1#" CFC%##" CFC%11<" fiind !roduse ini.ial de firma Du Pont. 8lterior" cererea de
CFC a crescut foarte mult ei fiind utiliza.i i :n sistemele de aer condi.ionat" la um!lerea s!raPurilor
#1
cu aerosoli" cur/.area ec'i!amentelor electronice. Produc.ia de CFC a crescut continuu :n 1.8.-. &i
Euro!a !3n/ :n anii 17,+. 1e estimeaz/ c/ ,)E din !roduc.ia total/ de CFC%11 &i CFC%1# a sc/!at
:n atmosfer/. De&i emisiile de CFC sunt mai !uternice :n ./rile dezvoltate" datorit/ difuziei
atmosferice :ntreaga !lanet/ este afectat/. Datorit/ iner.iei c'imice a CFC !ractic toat/ masa de
CFC va reac.iona numai cu ozonul din stratosfer/.
(lumbul ;Pb< &i com!usii s/i sunt ad/uga.i la !etrol !entru a ob.ine combustibilii deriva.i.
Cea mai mare !arte din aceste substan.e nu sunt arse com!let &i sunt eliberate :n atmosfer/ !rin
.evile de e&a!ament ale ma&inilor. Plumbul este eliberat :n atmosfer/ at3t :n tim!ul !roceselor
industriale c3t &i !rin folosirea !esticidelor &i insecticidelor. Creierul &i sistemul nervos sunt grav
afectate" duc3nd la a!ari.ia unor devia.ii de com!ortament &i !ierderi ale memoriei.
*luorurile sunt eliberate :n atmosfer/ :n tim!ul !rocesului de !roducere a :ngr/ /mintelor"
:n industria de !relucrare a aluminiu &i :n instala.iile de !roducere a sticlei. *luorurile :n
concentra.ii mari d/uneaz/ grav !lantelor" &i im!licit animalele ierbivore &i oamenilor dac/ acestea
consum/ !lante sau legume care con.in o mare cantitate de fluoruri. Fluorurile !rezente :n cantit/.i
mici :n organism aCut/ la !revenirea cariilor. Bn cantit/ti mici se g/sesc c'iar &i :n a!a de b/ut.
Ozonul este a doua form/ alotro!ic/ a oxigenului" fiind constituit din trei atomi ai acestuia
;formula sa c'imic/ este 0

<. Folecula sa este instabil/ i se descom!une du!/ un tim! scurt :n

oxigen diatomic. 1ursa de ozon !oate fi antro!ic/" rezultat al reactiilor c'imice dintre diferiti
!oluan.i !roveni.i de la ma&ini" uzine" termocentrale" rafin/rii etc." :n !rezen a luminii solare. 1urse
de ozon !oate fi natural/ ;la cascade &i !e malul m/rilor" rezultat :n urma influen ei razelor
ultraviolete" !recum &i :n !/durile de brazi" :n urma oxid/rii terebentinei i a altor com!u i
organici<.
Ozonul bun % se afla :n mod natural :n stratosfer/ ;1)% (+ Gm< unde formeaz/ un strat
!rotector :m!otriva razelor solare ultraviolete 8> 9 ;#,+%#+ nm<.
Ozonul r/u % se afl/ :n atmosfera terestr/ Coasa numit/ tro!osfer/ ;!3n/ la cca 1#Gm<. Bn
cantit/.i foarte%foarte mici are efect !ozitiv asu!ra tonusului vital al oamenilor" iar :n cantit/.i mai
mari afecteaz/ s/n/tatea acestora.
*unin3inea, dioxidul de sulf 5i oxizii de azot sunt !oluan.ii !rimari !rodu&i :n !rinci!al
!rin arderile de combustibili fosili :n sursele de !roducere a energiei" !recum !etrolul &i c/rbunele.
.1.#.Princi!alele surse de !oluare atmosferic/.
0 !arte semnificativ/ a industriei &i a trans!orturilor se bazeaz/ !e combustibili fosili. Pe
m/sur/ ce ace&ti combustibili sunt consuma.i" :n atmosfer/ sunt eliminate !articule c'imice de
materii !oluante.
##
Combustia c0rbunelui, a petrolului 5i a derivatilor s0i este r0spunz0toare pentru
ma=oritatea poluan:ilor atmosferici.
-lte materiale !oluante !ot avea ca surs/ de emitere industria metalurgic/ ;fier" zinc"
!lumb" cu!ru<" industria !etrolier/" industria materialelor de construc.ii ;ciment" sticl/< &i industria
c'imic/ ;a acidului azotic &i acidului sulfuric<. -ceste substante c'imice !ot interac.iona :ntre ele
dar iar razele ultraviolete cu intensit/ i !ericuloase le !ot modifica.
Exemple de surse industriale de poluare cu praf, fum 5i cenu50D
o.el/rii" furnale" materiale de sinterizareD oxizi de fier" fier" fumI
turn/torii de font/" furnaleD oxid de fier" !raf" fum" va!ori de ulei I
metalurgia neferoas/" furnale &i to!itoriiD fum" va!ori de ulei &i metaleI
rafin/rii de !etrolD regeneratori de catalizatori" incineratori de n/moluri" !raf de catalizator"
cenu&/ de n/molI
fabrici de '3rtie" cu!toare"cu!toare de calcarD !raf ce con.ine substan.e c'imiceI
sticl/ &i fibre de sticl/" mani!ularea materiilor !rime" cu!toare de sticl/" tragerea firelorD !raf
de materii !rime" cea./ de acid sulfuric" oxizi alcalini" aerosoli de r/&ini.
.#. Poluarea a!ei as!ecte caracteristice
Definitie: Poluarea apei reprezint contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor subterane,
a mrilor i oceanelor cu substane duntoare mediului !ncon"urtor.
-!a este elementul care :ntre.ine via.a !e P/m3nt. *oate organismele o con.in" unele
tr/iesc :n ea" unele o consum/. Plantele &i animalele au nevoie de a!/ !ur/ &i nu !ot su!ravie.ui
dac/ a!a este infectat/ cu substan.e c'imice toxice care d/uneaza microorganismelor. Dac/ este
extrem de grav/" !oluarea a!ei !oate ucide un num/r mare de !e&ti" !/s/ri &i alte animale" iar :n
unele cazuri !oate ucide to.i membrii s!eciei din zona afectat/. Poluarea face ca !3r3urile" lacurile
&i toate acumularile de a!/ s/ aib/ un as!ect &i un miros ne!l/cut. 2u este recomandat s/ se
consume !e&tele &i crustaceele care tr/iesc :n a!a infestat/. 0amenii care beau a!/ !oluat/ se !ot
:mbolnavi grav" ex!unerea :ndelungat/ !oate !roduce cancer iar la femei !ot a!/rea sarcini cu
!robleme.
#
Fig. .#. Poluarea a!elor.
.#.1.Cauzele !olu/rii a!elor &i !rinci!alii !oluan.i.
(rincipalii poluan:i sunt materialele c'imice" biologice sau fizice care afecteaz/ negativ
calitatea a!ei. Poluan.ii !ot fi clasifica.i :n o!t categorii" fiecare av3nd diferite ac.iuni.
"odusele petroliere. Petrolul &i !rodusele derivate sunt folosi.i dre!t combustibili" sau
materii !rime :n alte ramuri industriale. -ceste !roduse !etroliere aCung :n a!/ :n general accidental"
!rin e&uarea navelor sau !rin s!argerea conductelor. Bn mare !arte aceste !roduse sunt toxice !entru
animale" sau se de!un !e blana animalelor &i !enele !/s/rilor f/c3ndu%le !ermeabile &i astfel acestea
mor de frig" sau sunt :m!iedicate s/ se de!laseze.
"esticidele i ierbicidele. 1ubstan.ele c'imice folosite de fermieri din belsug !entru
:nde!art/rea d/un/torilor" sunt !reluate de !reci!ita.ii &i astfel a!a infestat/ se scurge :n a!a
!3r3urilor &i a r3urilor. 8nele dintre acestea sunt biodegradabile &i se descom!un re!ede :n
substan.e inofensive sau mai !utin nocive" dar cele mai des :nt3lnite sunt cele nedegradabile care
!ersist/ !entru o lung/ !erioad/ de tim!. 0 mare !arte din cantitatea de a!/ !otabil/ este
contaminat/ cu !esticide. Fai mult de 1( milioane de americani beau a!/ contaminat/" &i -gen.ia
de Protec.ie a Fediului estimeaz/ c/ mai bine de +E din sursele de a!/ sunt infestate. -zota.ii"
!oluan.i derivati din insecticide" !ot !roduce o forma foarte grav/ de anemie la co!ii" boal/ de cele
mai multe ori mortal/.
.etalele. Fetale !recum cu!rul" !lumbul" mercurul" seleniul aCung :n a!/ din mai multe
surse" inclusiv industria automobilelor" mine &i c'iar din sol. -semenea !esticidelor" metalele devin
din ce :n ce mai concentrate !e m/sur/ ce sunt consumate !rin intermediul 'ranei de c/tre animale"
care la r3ndul lor sunt consumate de c/tre alte animale" &i a&a mai de!arte" !3n/ c3nd aCung la nivele
inalte ale lan.ului trofic devenind extrem de toxice. Bn cantit/.i mari sunt otr/vitoare" &i !ot da
#(
na&tere unor boli grave. Cadmiul" !ovine din :ngr/&/minte" recoltele tratate cu astfel de
:ngr/&/minte &i consumate :n cantit/.i mari de c/tre oameni !ot !roduce diaree &i :n tim! !ot afecta
rinic'ii &i ficatul. Plumbul !oate aCunge &i el :n a!/" fie !rin intermediul unor scurgeri din conducte
fie !entru ca intra :n com!onenta unor sisteme de a!/ mai vec'i. Ra co!ii" !lumbul !oate !roduce
boli mentale.
Deeurile. Cele mai !ericuloase de&euri sunt cele c'imice care !ot fi toxice" reactive
;ca!abile s/ !roduc/ gaze toxice sau ex!lozive< sau infamabile. Dac/ nu sunt tratate &i de!ozitate
cores!unz/tor aceste de&euri !ot !olua sursele de a!a a!roa!iate de locul de!ozit/rii. Bn anul 17$7
r3ul CuPa'oga din Cleveland" 0'io a fost at3t de !oluat :nc3t a luat foc &i a ars tim! de c3teva ore.
Produsele c'imice folosite :n industria ec'i!amentelor electrice" !ot aCunge :n mediu !rin devers/ri
&i !ot atinge niveluri toxice foarte ridicate !rin intermediul lan.ului trofic.
'antit)ile e9cesive de materie organic. Bngr/&/mintele &i al.i nutrien.i folosi.i !entru
cultivarea !lantelor :n ferme &i gr/dini !ot aCunge foarte u&or :n a!/. 0dat/ aCunse :n a!/" aceste
!roduse :ncuraCeaz/ cre&terea !lantelor &i algelor. C3nd aceste !lante mor se de!un !e fundul a!ei
iar microorganismele le descom!un. Bn tim!ul !rocesului de descom!unere aceste microorganisme
consum/ o mare !arte din oxigenul dizolvat :n a!/" &i astfel nivelul oxigenului /n aceasta scade"
astfel :nc3t viet/.ile de!endente de oxigenul din a!/" cum ar fi !e&tii" mor.
5edimentele. 1edimentele sunt !articulele de sol de!lasate de c/tre curen.ii de a!/" &i care
!ot deveni un !ericol dac/ sunt !rezente :n cantit/.i mari. Eroziunea solului" !rodus/ fie de a!/"
v3nt sau !reci!ita.ii" inunda.iile &i alunec/rile de teren !ot fi foarte d/un/toare !entru c/ introduc :n
a!/ foarte multe nutriente" a!/r3nd astfel !oluare !rin cantit/.i mari de materie organic/.
.icoorganismele infec ioase . 8n studiu efectuat :n 177( de Centrul de Prevenire &i
Control al 9olilor a desco!erit c/ mai bine de 7+++++ de oameni se :mboln/vesc anual din cauza
microorganismelor din a!a !otabil/" &i dintre ace&tia mai bine de 7++ mor. Fulte din
microorganismele care se g/sesc :n num/r mic :n maCoritatea surselor de a!/" sunt considerate
!oluan.i atunci c3nd aCung :n a!a !otabil/. Parazi.i !recum =iardia lamblia &i CrP!tos!oridium
!arvum aCung deseori :n sursele de a!/ !otabil/. Ei !ot !rovoca boli grave co!iilor" b/tr3nilor &i
oamenilor sensibili.
"oluarea termal. -!a este deseori luat/ din r3uri" lacuri" oceane sau m/ri !entru a fi
folosit/ dre!t agent de r/cire :n fabrici &i centrale termo &i nuclearo%electrice &i a!oi este adus/
:na!oi la surs/" mai cald/ dec3t atunci c3nd a fost luat/. Bns/" c'iar &i cele mai mici sc'imb/ri de
tem!eratur/ a a!ei vor :nde!/rta s!eciile care vie.uiau acolo &i vor atrage s!ecii noi. Poluarea
termal/ !oate gr/bi !rocesul biologic la !lante &i animale sau !oate reduce cantitatea de oxigen din
#)
a!/" rezultatul !ut3nd fi acela de moarte a s!eciilor care nu sunt ada!tate vie.ii :n a!e calde" sau :n
cazul r3urilor !oate duce la dis!ari.ia vegeta.iei din zona !oluat/.
.#..Princi!alele surse de !oluare a a!elor.
Bn cea mai mare !arte" !oluan.ii a!elor rezult/ :n urma activit/.ilor :ntre!rinse de oameni.
Princi!ala surs/ de !oluare !ermanent/ a a!elor o constituie colect/rile de a!e du!/
utilizarea lorD
a!e uzate industrialeI
a!e uzate menaCereI
a!e uzate !ubliceI
a!e uzate de la unit/.i agrozoote'nice &i !iscicoleI
a!e uzate rezultate din satisfacerea nevoilor te'nologice !ro!rii de a!/ ale sistemului de
canalizare de la s!/latul &i stro!itul str/zilor &i incintelorI
a!e !luviale infectate.
Fai exist/ &i surse de !oluare accidental/" dar ele sunt :n marea lor maCoritate legate de
!roblema de risc industrialD
.evi de scurgere ale fabricilor sau din rezervoare subterane s!arteI
!ierderea etan&eit/.ii" de!/&irea nivelului maxim sau s!argerea digurilor unor 'alde de
de!ozitare a de&eurilor industrialeI
din nave" nave !etroliere sau de !e !latforme !etroliere e&uate" ca :n cazul e!avelor -moco
Cadiz" de !e coasta francez/ :n 176," &i Exxon >aldez :n -lasGa :n 177#. -l doilea mare
accident :nregistrat a avut loc :n =olful Fexic :n 1767 cand nava Ixtoc 1 a deversat :n
mare )+ milioane de litri de !etrol. Bns/ cea mai mare v/rsare de !etrol a avut loc :n
tim!ul r/zboiului din =olf" :n 1771" c3nd for.ele IraYiene au distrus , rezervoare &i
terminaluri de !e ./rm :n OuLait" devers3nd :n mare 71+ milioane de litri de !etrol.
,.,."oluarea solului : aspecte caracteristice
Definitie: Poluarea solului reprezint contaminarea prin diferite surse a scoarei terestre
cu substane duntoare mediului !ncon"urtor.
#$
Fig. .. Poluarea solului.
1olul !oate fi !oluat :n dou/ moduriD
% direct !rin devers/ri de de&euri !e terenuri urbane sau rurale" sau din :ngr/&/minte &i
!esticide aruncate !e terenurile agricoleI
- indirect" !rin de!unerea agen.ilor !oluan.i eCecta.i ini.ial :n atmosfer/" a!a !loilor
contaminate cu agen.i !oluan.i Ts!/la.iT din atmosfer/" trans!ortul agen.ilor !oluan.i de c/tre v3nt
de !e un loc !e altul" infiltrarea !rin sol a a!elor contaminate.
Bn ceea ce !rive&te !oluarea !rin intermediul agen.ilor !oluan.i din atmosfer/" se observ/
anumite !articularit/.i. 1!re exem!lu" ca regul/ general/" solurile cele mai contaminate se vor afla
:n !reaCma surselor de !oluare. Pe m/sur/" :ns/" ce :n/l.imea co&urilor de evacuare a gazelor
contaminate cre&te" contaminarea terenului din imediata a!ro!iere a sursei de !oluare va sc/dea ca
nivel de contaminare" dar regiunea contaminat/ se va extinde :n su!rafa./.
2ivelul contamin/rii solului de!inde &i de regimul !loilor. -cestea s!al/ :n general
atmosfera de agen.ii !oluan.i &i :i de!un !e sol" dar :n acela&i tim! s!al/ &i solul" aCut3nd la
ve'icularea agen.ilor !oluan.i s!re emisari. *rebuie totu&i amintit c/ !loile favorizeaz/ &i
contaminarea :n ad3ncime a solului.
#6
Bntr%o oarecare m/sur/ !oluarea solului de!inde &i de vegeta.ia care :l aco!er/" !recum &i
de natura :ns/&i a solului. Rucrul acesta este foarte im!ortant !entru urm/rirea !ersisten.ei
!esticidelor &i :ngr/&/mintelor artificiale !e terenurile agricole. Interesul economic &i de !roteCare a
mediului cere ca at3t ingr/&/mintele c3t &i !esticidele s/ r/m3n/ c3t mai bine fixate :n sol. Bn
realitate" o !arte din ele este luat/ de v3nt" alta este s!/lat/ de !loi" iar restul se descom!une :n tim!"
datorit/ oxid/rii :n aer sau ac.iunii enzimelor secretate de bacteriile din sol.
,.;.Elemente privind efectele polurii.
.(.1.Efectele !olu/rii asu!ra s/n/t/.ii umane.
Efectele !oluan.ilor asu!ra oamenilor re!rezint/ o !roblem/ im!ortant/" deoarece !oluarea
aerului !oate avea un efect semnificativ asu!ra san/t/.ii acestora. 1!eciali&tii britanici consider/
!oluarea aerului res!onsabil/ !entru reducerea duratei s!erate de via./ :n medie cu $ , luni &i cu
costuri cu s/n/tatea ecivalente su!limentare de cca. 1(+ 1,+ Z [an !ersoan/.
Po!ula.ia afectat/ de !oluare include un s!ectru larg de caracteristici din !unct de vedere
alD v3rstei" sexului &i st/rii de s/n/tate. Bn acest gru! se !ot identifica urm/toarele subcategorii ale
!o!ula.iei sensibileD co!ii foarte mici ;cu sisteme circulatorii &i res!iratorii care nu sunt :ndeaCuns
de maturizate<" b/tr3nii ;cu sisteme circulatorii &i res!iratorii care func.ioneaz/ defectuos< &i
!ersoanele cu boli !reexistente ;!recum astmul" enfizemul &i boli de inim/<.
Bn func.ie de modul de ac.iune asu!ra organismului" !oluan.ii atomosferici !ot fi clasifica.i
:n gru!e" care vor fi ex!use :n cele ce urmeaz/.
(oluan:ii iritan:i !roduc efecte iritante asu!ra a!aratului res!irator &i uneori asu!ra
mucoasei oculare. Bn aceast/ categorie sunt incluse o serie de substan.e gazoase ca dioxidul de sulf"
dioxidul de azot" ozonul" clorul" amoniacul etc. !recum &i !ulberile netoxice. Poluarea de ti! iritant
constituie cel mai frecvent ti! de !oluare" fiind" :n s!ecial" rezultatul !roceselor de ardere a
combustibililor. Poluan.ii iritan.i determin/ modific/ri la nivelul c/ilor res!iratorii" !rovoc3nd
'i!ersecretie bron&ic/ &i alterarea activit/.ii cililor vibratili" !recum &i la nivelul alveolelor
!ulmonare ;modific/ri ale su!rafe ei !ulmonare" tulbur/ri ale activit/.ii macrofagelor alveolare<.
Prin reducerea ca!acit/.ii imunitare a a!aratului res!irator" acesta devine sensibil la orice agresiune
extern/.
(oluan:ii fibrozan:i !roduc modific/ri fibroase la nivelul a!aratului res!irator. Printre cei
mai r/s!3ndi.i agenti !oluan.i de acest ti! se num/r/D dioxidul de siliciu &i oxizii de fier" la care se
adaug/ com!u&ii de cobalt" bariu etc.
(oluan:ii asfixian:i sunt re!rezenta.i de anumite substan.e !oluante care im!iedic/
oxigenarea .esuturilor organismului. Dintre acestia" cel mai im!ortant este monoxidul de carbon"
#,
care formeaz/ cu 'emoglobina un com!us relativ stabil" carboxi'emoglobina" care determin/ efecte
toxice extrem de grave" atunci c3nd !ro!or.ia carboxi'emoglobina de!aseste $+E din 'emoglobina
total/. Ex!unerea re!etata la concentratii moderate de C0 constituie un factor favorizant in
etiologia unor afec.iuni ca arteroscleroza &i infarctul miocardic.
Citeva dintre efectele asociate cu poluan:i atmosferici s!ecifici sunt enumerate :n tabelul
.1.
*abelul .1.
Efectele !oluan.ilor asu!ra oamenilor
Poluant Efect
Fonoxid de carbon C0
Reducerea ca!acit/.ii sistemului circulator de
trans!ort a 0
#
.
Poate conduce la decesD concentra.ie \ +"1)
E un tim! de %( ore" sau concentra.ie \ 1 E
tim! de + min." sau concentra.ie \ # E tim!
de 1) min.
0xizi de azot 20
x
Cre&te sensibiliatea la !atogenii res!iratorii
0zon 0

1c/derea functiilor !ulmonare

*use" dureri de !ie!t
-tac de astm mai !uternic.
2itratii !eroxiacilici" alde'idele ;>0C< Irit/ri ale oc'ilor
Uidrogen sulfurat U1
Fenomene de asfixiere" !rin !aralizia
centrilor res!iratori cerebrali.
Dioxid de sulf 10
#
[ !articule
Cre&te !revalen.a bolilor res!iratorii cronice
Cre&te riscul bolilor res!iratorii acute
(lumbul !oate intra :n organism !rin dou/ c/iD in'alarea ;#+ E din total< &i ingestia ;restul
de ,+ E din total<. In'alarea este rezultatul !rimei ex!uneri la !lumbul con.inut :n aer" ingestia fiind
rezultatul unei ex!uneri secundare !rin contaminare cu substan.ele ingestate. Plumbul !oate
degrada func.iile renale" d/una sintezei 'emoglobinei &i !oate altera sistemul nervos.
*luorul este bun !entru s/n/tatea oamenilorI mai !recis" !entru s/n/tatea din.ilor lor.
Fluorul :nt/reste smal.ul din.ilor ceea ce" s!un s!eciali&tii" :nseamn/ mai !u.ine carii. Cercet/ri
recente arat/ c/ are :ns/ efecte nocive asu!ra sistemului osos. 1!eciali&tii afirm/ c/ su!radozarea
fluorului" ca urmare a ingestiei de fluoruri con.inute :n a!a de b/ut" determin/ a!ari.ia fluorozei
dentare" o afec.iune caracterizat/ !rin fragilizarea din.ilor &i a!ari.ia de !ete !e su!rafa.a lor. Exist/
informa.ii !rivind !oten.ialul carcinogenic al fluorului" iar mai multe studii demonstreaz/ existen.a
unei leg/turi :ntre fluor &i fracturiD in3estia fluorului 4n cantit0:i mari fra3ilizeaz0 oasele, m0rind
riscul de fracturare a acestora. Fai nou" au a!/rut informa.ii asu!ra unor !osibile efecte ale
fluorului asu!ra creierului &i" im!licit" a com!ortamentului uman" reduc3nd tendin.ele s!re violen./.
#7
Daca se ex!un la ploi acide" oamenii vor suferi vezicule !e su!rafa.a !ielii" irita.ii &i arsuri.
Bn condi.ii de aciditate mare" !ielea se va arde. 0amenii de &tiinta sus.in c/ riscul de a face cancer
de !iele din cauza !loilor acide este extrem de ridicat. 1ubstan.ele c'imice nocive aCung :n
organismul uman atunci cand oamenii consuma a!/" !lante &i animalele afectate de ele. Ful.i
locuitori din mediul rural sufer/ de !robleme de s/n/tate datorate consumului de a!/ !otabil/
acidificat/.
)irosurile. Efectele mirosurilor asu!ra s/n/t/.ii sunt greu de cuantificat" a!/r3nd st/ri de
grea./" vom/" durere de ca!" res!ira.ia sacadat/" tuse" deranCarea somnului" a stomacului" a !oftei de
m3ncare" iritarea oc'ilor" nasului &i g3tului. Prin urmare distrugerea st/rii de bun/ dis!ozi.ie &i a
savur/rii m:nc/rii" a lini&tii c/minului" &i a mediului exterior" disturb/ri" nelini&ti &i de!resii" iat/
citeva dintre efctele ra!ortate de c/tre subiec.i.
.(.#.Efectele !olu/rii asu!ra vegeta.iei &i animalelor.
(re=udiciu sau daun0R
(re=udiciul re!rezint/ orice alterare observabil/ a !lantelor atunci c3nd sunt ex!use la
!oluare.
Dauna este definit/ ca o !ierdere estetic/ &i :n s!ecial economic/ datorat/ ex!unerii la
!oluare.
-ceast/ distinc.ie indic/ fa!tul c/ pre=udiciul datorat !olu/rii aerului nu este :ntotdeuna o
daun0" deoarece nu orice !reCudiciu :m!iedic/ !lanta s/ fie utilizat/ a&a cum se inten.iona.
8rmele vizibile cauzate de !oluarea atmosferic/ asu!ra !lanetelor &i culturilor de salat/
verde" tutun" or'idee" se transfer/ :n !ierdere economic/" deci :n daun/. Prin contrast urmele
vizibile" cauzate de !oluarea atmosferic/" l/sate !e struguri" cartofi" sau !orumb" nu duc la daune
determinabile &i deci nu exist/ !ierdei de !roduc.ie.
Efectele noxelor asupra ve3eta:iei 5i culturilor
Efectul ex!unerii vegeta.iei la factori !oluan.i este foarte divers :n func.ie deD intensitatea
&i durata factorului !oluant" s!eciile de !lante" v3rsta" balansul nutri.ional" condi.iile solului"
umiditatea &i lumina solar/.
(oluan:ii ma=oritari din aer ce sunt fitotoxici !lantelor suntD ozonul" dioxidul de sulf"
dioxidul azotic" fluridele" &i nitratul !eroxiacetilic. 1eceta" a!a :n exces" c/ldura &i frigul" grindina"
insectele" animalele" boala &i solului s/r/c/cios sunt alte cauze ce !ot aduce !osibile !reCudicii &i
daune !lantelor. Poluarea aerului are un im!act mult mai mare :n unele zone geografce &i asu!ra
+
anumitor recolte fa./ de altele. Estim/rile sugereaz/ c/ mai !u.in de ) E din !ierderile recoltei
totale sunt legate de !oluarea aerului. -tunci c3nd com!ar/m aceste !ierderi de recolt/ cu cele
datorate altor factori" !rocentaCul este micI dar :n anumite locuri &i la anumite culturi s!ecifice
!ierderile economice !ot fi semnificative.
Efectele noxelor asupra p0durilor
Din su!rafa.a total/ a uscatului ;cca. 1[ din su!rafa.a total/ a !/m3ntului< cca. #+E este
re!rezentat/ de !/duri. Bn func.ie de localizarea lor &i de s!eciile de arbori !rezente !ot fi definite
urm/toarele ti!uri diferite de ecosisteme forestiere" :n ordinea su!rafe.elor ocu!ateD !/durile
tro!icale" !/durile din zone tem!erate &i !/durile musonice.
Ecosistemul !/durilor tem!erate este localizat la latitudini unde a avut loc industrializarea
!e scar/ larg/ &i unde exist/ !osibilit/.i maxime de interac.iune cu !oluan.ii din atmosfer/.
Im!actul !olu/rii aerului asu!ra ecosistemului !/durii !oate fi :n beneficiul dar &i
detrimentul acestuia.
Bn literatura de s!ecialitate" rela.ia dintre !oluan.ii atmosferici &i !/dure este clasificat/" :n
func.ie de doza !oluantului" :n trei categoriiD doz/ sc/zut/" doz/ intermediar/ &i doz/ mare.
Prin aceast/ sc'em/ de clasificare !oate fi clarificat :n mod semnificativ im!actul !olu/rii aerului
asu!ra !/durilor !e baza numeroaselor m/rturii contradictorii.
Doz0 sc0zut0. Bn condi.iile unei doze sc/zute" sistemele forestiere ac.ioneaz/ ca absorbant
!entru !oluan.ii din aer &i :n unele instan.e ca surs/" ca :n cazul 'idrocarburilor rezultate din
!utrefac.ia straturilor de !aie &i frunzi& de !e !/m3nt ;cantit/.ile eliberate sunt de c3teva ori mai
mari dec3t cele generate antro!ogenic" dar sunt mult mai dis!ersate extensiv &i" mai !u.in
concentrate dec3t acestea<" al sulfidelor 'idrogenate" al 20
#
;:n !rocesul biologic de denitrificare<"
al 2U

;format :n sol c/tre c3teva ti!uri de bacterii &i ciu!erci sau din fertilizatorii a!lica.i<" al C0
#
;c3nd au loc incendii controlate sau necontrolate sau c3nd !utrezesc straturile de !aie &i frunzi& de
!e !/m3nt<. Bn !lus" :n tim!ul :nfloririi se !roduce o anumit/ cantitate de etilen/" iar o alt/ emisie
su!limentar/ :n atmosfer/ re!rezint/ de gr/un.ele de !olen" cu rol esen.ial :n ciclul re!roductiv al
celor mai multe sisteme forestiere" dar care !oate altera s/n/tatea celor alergici la febra f3nului.
Interac.iunile !oluan.ilor din aer la concentra.ii de doze mici cu !/durile duc la efecte
im!erce!tibile asu!ra ciclurilor biologice naturale ale acestora. Bn unele cazuri aceste interac.iuni
!ot fi benefice !entru ecosistemul forestier. P/durile" la fel ca celelalte sisteme biologice" ac.ioneaz/
ca mase absorbante !entru :nde!/rtarea urmelor de gaze din atmosfer/.
Doz0 intermediar0. Bn condi.iile unei !olu/ri cu doze intermediare" aceasta !oate duce la
efecte m/surabile asu!ra ecosistemelor forestiere. -ceste efecte constau :n reducerea cre&terii
1
!/durii" sc'imb/ri ale s!eciilor forestiere &i sensibilitate la boli. -t3t investiga.iile de laborator" c3t
&i cele de teren" arat/ c/ 10
#
in'ib/ cre&terea !/durii. Efectul oxidan.ilor fotoc'imici" :n !rinci!al al
0

&i a nitratului !eroxiacilic ;P-2<" asu!ra !/durilor" a dus la sc'imb/ri :n com!ozi.ia acestora &i
la sc'imbarea sensibilit/.ii lor la boli. -u fost observate &i sc'imb/ri :n com!ozi ia &i calitatea
estetic/ ale !/durii. Pe m/sur/ ce co!acii sunt su!u&i unui stress :n cre&tere datorat ex!unerii la
oxidant" devin mult mai vulnerabili la g3ndacul !inului" care le !oate aduce moartea subit/. Pinul
!are a fi mult mai sensibil dec:t ceilal.i com!onen.i ai sistemului forestier" iar ex!unerea sa continu/
la oxidantul fotoc'imic !oate duce la o evolu.ie regresiv/ de la s!ecie dominant/ la cea minoritar/.
Interactiunile din categoria dozelor intermediare !ot induce efecte asu!ra ciclului de re!roducere al
s!eciilor" utiliz/rii nutrien.ilor" !roduc.iei de biomas/ &i sensibilit/.ii la boli.
Doz0 mare. Efectele !roduse la acest nivel de c/tre interactiuni !ot fi observate c'iar de
c/tre un observator ocazional. Ex!unerea la o doz/ mare aduce !reCudicii severe" sau !oate duce
c'iar la distrugerea !/durii. Poluan.ii im!lica.i cel mai adesea sunt 10
#
&i fluorul 'idrogenat. Din
!unct de vedere istoric" cele mai d/un/toare surse de !oluare !entru ecosistemele forestiere
:nconCur/toare sunt to!itoriile &i instala.iile de reducerea a aluminiului.
Efectele noxelor asupra animalelor 5i pe5tilor.
Princi!ala surs/ de !oluare cu efecte maCore !entru animalele &i !e&ti o constituie ingestia
nutre.urilor &i alimentelor contaminate de !oluan.i.
)etalele 3rele aflate :n con.inul vegetatiei &i a!ei re!rezint/ o surs/ continu/ de toxicitate
!entru animale &i !e&ti. -rseniul &i !lumbul !rovenit de la to!itorii" molibdenul de la furnale"
mercurul de la instala.iile de sod/" re!rezint/ !oluan.i toxici curen.i. 0tr/virea cu mercur a vie.ii
acvatice re!rezint/ o !roblem/ recent/" c/ci eliminarea celorlalte efecte a fost :nde!linit/" :n mare
m/sur/" !rintr%un control strict al emisiilor industriale.
Fluoridele gazoase cauzeaz/ !reCudicii &i daune unei mari variet/.i de animale domestice &i
salbatice deo!otriv/" !recum &i !e&tilor" fiind ra!ortate accidente datorate insecticidelor &i gazelor
toxice.
Ur/nirea vitelor cu iarb/ con.in3nd plumb !oate avea ca sim!tome c3rceii" s!ume la gur/"
s!argerea din.ilor" !aralizarea mu&c'ilor laringelui &i r/gete datorate !araliz/rii mu&c'ilor g3tului.
1im!tomele otr/virii cu molibden la vaci sunt sl/birea" diareea" anemia" cris!area"
decolarea !/rului.
Efectele !rimare ale fluorului la animale se observ/ la din.i &i la oaseD se sl/be&te emailul
din.ilor :n cre&tere" iar din.ii abia eru! i se inmoaie" molarii devin inegali. Pot a!are leziuni
#
osteofluorotice care !ot conduce la cris!area &i &c'i!/tatul animalului. 1im!tomele secundare sunt
lacta.ia redus/" :nt/rirea !ielii &i as!rirea bl/nii.
Efectele noxelor asupra materialelor 5i structurilor.
Efectele asupra metalelor. Princi!alul efect al !oluan.ilor din aer asu!ra metalelor este
coroziunea su!rafe.elor" care duce la !ierderi de material de la su!rafa./ &i la alterarea calit/.ilor
electrice ale metalelor. Coroziunea metalelor feroase este mult mai intens3 dec3t cea a metalelor
neferoase. -luminiul" cu!rul &i argintul formez/ !rin coroziune o su!rafa./ !rotectoare care
limiteaz/ o viitoare coroziune.
Efectele asupra pietrelor. Cl/dirile vec'i din ora&e au fost ex!use decenii la fumul urban"
10
#
&i C0
#
" ca urmare su!rafe.ele s%au !ietrificat &i s%au murd/rit cu funingine ;carbon nears din
fum<. Ra umezeal/" dioxidul de sulf ;10
#
< &i cel de carbon ;C0
#
< reac.ioneaz/ cu calcarul ;CaC0

<
!entru a forma sulfatul de calciu ;Ca10
(
< &i gi!sul ;Ca10
(
#U
#
0< sau bicarbonatul de calciu
;Ca;UC0

<
#
<" s/ruri com!let solubile" !ut3nd fi s!/late de !loaie" cauz3nd astfel deteriorarea
c/r/mizilor" a mortarului &i a marmurii.
Efectele asupra :es0turilor 5i coloran:ilor. Efectele maCore ale !olu/rii aerului asu!ra
.es/turilor sunt murd/rirea &i sc/derea rezisten.ei la tensiuni ;efect al ac.iunii oxizilor de sulf &i al
cre&terii frecven.ei s!/l/rii ca urmare a murd/ririi mai ra!ide din cauza !olu/rii<.
0 alt/ daun/ !rovocat/ .es/turilor de !oluarea aerului o constituie decolorarea vo!selelor
acestora ;datorat/ :n s!ecial dioxidului de azot 20
#
" dioxidului de sulf 10
#
&i ozonului 0

" :n
func.ie de ti!ul vo!selei utilizate<.
Efecte asupra pielii 5i 24rtiei. Dioxidul de sulf afecteaz/ com!ozi.ia !ielii" '3rtiei duc3nd
la deteriorarea lor semnificativ/.
Efecte asupra cauciucului. 0zonul este cauza !roducerii de cr/!/turi :n interiorul
cauciucului sub tensiune. Efectul !oate fi redus !rin utilizarea cerii ca in'ibitor sau utilizarea unui
strat de !lastic sau '3rtie !entru !rotec.ia su!rafe.ei.
.(..Efectele !olu/rii asu!ra atmosferei.
8n efect im!ortant &i su!/r/tor al !olu/rii aerului :l constituie reducerea vizibilit0:ii 4n
atmosfer0. Descre&terea domeniului de vizibilitate datorit/ !olu/rii atmosferice este cauzat/ !e de%
o !arte de :m!r/&tierea luminii solare de c/tre !articulele sus!endate :n aer &i" !e de alt/ !arte" de
absorbi.ia acesteia de c/tre acelea&i gaze &i !articule. Deoarece nu obturarea este !rinci!ala cauz/ a
reducerii vizibilit/.ii datorit/ !rezen.ei :n aer a !oluan.ilor" aceasta este evident/ doar :n zilele

senine. Bn zilele noroase sau noa!tea nu sunt efecte sesizabile de reducere a vizibilit/.ii" de&i !oate
exista aceea&i concentra.ie de !articule &i gaze ca &i :n zilele senine.
0 alta cauz/ a reducerii vizibilit/.ii o constituie a!ari.ia ce:ii sau a smo3ului.
Cea a atmosferic0 este cauzat/ de !rezen.a !articulelor fine sau a 20
#
:n atmosfer/.
Particulele au diametre :ntre +.1]1 ^m" acestea find limitele de m/rime :ntre care are loc
:m!ra tierea luminii. 1ursa acestor !articule !oate fi natural/ sau antro!ogenic/. Princi!ala
com!onent/ a ce.ii este substan a format/ din !articulele de sulf ;:n s!ecial sulfatul de amoniac<"
:m!reuna cu diferite cantit/ i de substan.e care con in azot. -lte com!onente includ grafitul" sub
form/ de cenu&/ fin/ sau de aerosoli organici. 1ursele acestor substan.e :n atmosfer/ !ot fi
!rocesele de combustie efectuate :n centrale termoelectrice &i motoare diesel ;surse !rimare"
inCectate direct :n atmosfer/< &i !rocesele de conversie gaz !articul/ ;surse secundare" considerate
a avea contribu.ia !rinci!al/ la formarea ce.ii atmosferice<. Bn conversia gaz%!articul/" moleculele
de gaz se transform/ :n !articule lic'ide sau solide !rin trei !rocese !osibileD absorb.ia ;gazul este
:nglobat :ntr%o solu.ie :n stare lic'id/<" nuclearea ;cre&terea cristalelor de molecule" ce devin nuclee
stabile din !unct de vedere termodinamic< &i condensarea.
,mo3ul este un amestec de cea./ &i fum. Procesul de formare a smogului cu!rinde :n
realitate sute de reac.ii c'imice diferite" incluz3nd o multitudine de !roduse c'imice ce a!ar
simultan" zonele urbane fiind 4reactoare c'imice gigant5.
Reducerea vizibilit/.ii atmosferice !oate crea !robleme severe. Cele mai semnificative sunt
efectele adverse :n o!era.iile de trans!ort aeriene" rutiere &i navale. >izibilitatea redus/ !oate
diminua calitatea vie.ii &i !oate cauza im!resii estetice negative care !ot afecta serios turismul &i
restric.iona dezvoltarea :n orice domeniu.
,.%.E9emple de solutii de reducerea a no9elor
Dispersia noxelor. 1e realizeaz/ !rin utilizarea co&urilor de fum. Ini.ial a fost o metod/ de
evitare a !olu/rii locale. -ctualmente o com!letare a metodelor com!lexe de re.inere a noxelor :n
instala.ii s!eciale.
#educerea emisiilor de cenu50 !oate fi f/cut/ !rin des!r/fuirea uscat/ ;folosind
electrofiltre< sau des!r/fuirea umed/ ;:n cazul :n care se face i desulfurarea gazelor de ardere<.
#educerea emisiilor de +O
x
se face !rin modificarea condi.iilor de ardere ;reducerea
excesului de ardere" !re:nc/lzire redus/ a aerului de ardere" recircularea gazelor de ardere" inCec.ia
de a!/[abur" arderea :n tre!te< i !rin inCec.ie de amoniac sau uree :n tim!ul arderii.
(
#educerea emisiilor de ,O
2
Re.inerea bioxidului de sulf" &i !rin aceasta reducerea
emisiilor de 10
#
" !oate avea loc :n toate fazele folosirii combustibilului" :nce!3nd cu !reg/tirea lui"
:naintea arderii" :n tim!ul arderii &i du!/ ardere ;!rin ac.iuni asu!ra gazelor de ardere<.
Gn faza prepar0rii c0rbunelui, con.inutul :n !irit/ al acestuia !oate fi u&or redus !rin
reducerea granula iei urmat/ de o se!arare gravita ional/.
#educerea emisiilor de ,O2 prin in=ec:ie de calcar 4n focar. Pudra de calcar este
inCectat/ :n focar unde e calcinat/ la Ca0 care reac.ioneaz/ cu 10
#
rezult3nd Ca10
(
.
Produsul desulfur/rii &i aditivul care nu a reac ionat sunt colectate :n !reci!itator :m!reun/
cu aerul de combustie. Fetoda a avut cele mai bune rezultate deoarece calcarul este
inCectat la o tem!eratur/ favorabil/ &i acolo se afl/ o !resiune suficient/ datorat/ aerului de
la !artea su!erioar/ a arz/torului !entru a distribui bine aditivul. Bn func.ie de sarcina
cazanului eficien.a reducerii atinge valori de )+ .. "6+E. -vantaCele inCec.iei de calcar suntD
un !roces sim!lu" realizare ra!id/" costul investi.iei sc/zut" consum mic de energie"
dis!onibilitatea instala.iei ridicat/. DezavantaCe metodei suntD gradul de desulfurare limitat"
tendin.a de zgurificare :n focar" mani!ularea dificil/ a cenu&ii.
#educerea emisiilor de ,O2 prin desulfurarea 3azelor de ardere. 2ormele foarte
severe de emisiune" care coboar/ valoarea admis/ de la #%") ?g[mc@ la numai +"( g[mc
cum este exem!lul !entru Aa!onia" 18-" =ermania" im!un nea!/rat folosirea unor
instala.ii c'imice de desulfurare a gazelor la toate cazurile de ardere a c/rbunelui :n cazane
cu focare clasice sau a !/curii cu continut ridicat de sulf.
Bn ultimele dou/ decenii au fost dezvoltate mai multe !rocedee de desulfurareD
%procedeul umed" :n care se introduce ca agent activ o solu.ie de 'idroxid de calciu
&i carbonat de sodiu ob.in3nd ca de&eu n/moluri nerecu!erabile sau cel mult cu
!osibilitate de extrac.ie de gi!s . -re cea mai larg/ im!lementare industrial/I
%procedeul semiuscat" :n care se introduce ca agent activ o solu.ie concentrat/ de
amoniac sau 'idroxid de calciu" :n filtru av3nd loc eva!orarea com!let/ a a!ei.
Produsele sulfatice sunt recu!erate :n stare uscat/" !ermi./nd reintroducerea lor :n
circuitul economicI
%procedeul catalitie" cu !roducere de sulf a!licat la o tem!eratur/ ridicat/ a gazelor
de ardere.
#educerea emisiilor de CO
2
. Pentru reducerea c'eltuielilor aferente !rocur/rii !rin
licita ie a certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser/" :n !rezent se a!lic/ te'nologii de
colectare i stocare geologic/ a dioxidului de carbon.
)
,.<. =e&nologiile curate si mediul ambiant
Bn ultimii ani" res!ectarea reglement/rilor &i actelor legislative aferente !rotec.iei mediului
constituie !arte integrant/ a strategiei :ntre!rinderilor industriale. -cestea se traduc !rin restric.ii :n
func.ionare" investi.ii &i c'eltuieli de ex!loatare semnificative.
Deoarece caracteristicile fizice &i c'imice ale emisiilor rezultate din diferite ramuri industriale
;:n tim!ul func.ion/rii normale< nu !ot de!/&i limitele valorice im!use !rin reglement/rile :n
vigoare" sunt necesare investi.ii &i c'eltuieli de ex!loatare su!limentare !entru ec'i!amente
s!ecifice care s/ :nso.easc/ instala.iile industriale. De asemenea sunt necesare m/suri su!limentare
!entru tratarea &i eliminarea de&eurilor" rezultate :n cadrul !roceselor industriale.
Bn acest sens ado!tarea te'nologiilor curate &i a eco!roduselor reduc inciden.a activit/.ii
industriale asu!ra mediului ambiant !rin !revenirea !olu/rii at3t la nivelul !roduc.iei c3t &i al
consumului. -cestea constituie obiective !rioritare :n noile strategii de dezvoltare ale
:ntre!rinderilor.
Primele defini.ii ale te2nicilor sau te2nolo3iilor curate au fost formulate :nce!3nd cu anul
176+D te'nologii care /produc mai bine. conduc6nd la o /poluare mai redus0.. -ceste
te'nologii fac !arte integrant/ a !roduc.iei &i se deosebesc de te'nologiile de de!oluare.
*ermenul oficial este cel de te2nolo3ie curat0 &i este :n mod curent utilizat !entru cazul c3nd
el delimiteaz/ !rocedee industriale :n care intervin mai multe te'nologii. 1e mai utilizeaz/ termenii
de te2nic0 curat0 5i procedeu curat. -v3nd :n vedere obiectivul de limitare al de&eurilor !roduse
!rin a!licarea acestor te'nologii se mai utilizeaz/ &i urm/toarele denumiriD te2nolo3ie cu cantit0:i
reduse de de5euri sau te2nolo3ie f0r0 de5euri.
Bn cadrul te2nolo3iilor curate" conform defini.iei oficiale ;1767< sunt incluse acele
4te2nolo3ii care permit recircularea apei sau a poluan:ilor, care pot constitui sau nu de5euri
sau care permit valorificarea poluan:ilor ca materii prime secundare..
Princi!alele obiective !e care trebuie s/ le :nde!lineasc/ te'nologiile curate" suntD
consum redus de materii !rimeI
consum redus de energieI
!roducerea de cantit/.i reduse de emisii !oluante &i de&euri.
-stfel" interesul !entru a!licarea acestor ti!uri de te'nologii este at3t ecologic c3t &i energetic
&i economic.
0 te'nologie curat/ re!rezint/ un !rocedeu ;sau un lan. de !rocedee < care antreneaz/
:mbun/t/.irea ecobilan.ului !rocesului de !roduc.ie. Presu!une dou/ as!ecteD
$
materiile !rime &i utilit/.ile care !artici!/ :n cadrul !rocedeuluiD fluide" ti!uri de energie"
m3na de lucru" etcI
!rodusele finale &i[sau emisiile generate.
Din aceste considerente" im!actul a!lic/rii acestor te'nologii asu!ra mediului ambiant este
dubluD
consum redus de materii !rime" ceea ce conduce la conservarea mediului ambiantI
inexisten.a emisiilor !oluante &i a de&eurilor" a c/ror !rezen./ contribuie la degradarea
mediului ambiant.
-ceste dou/ c/i de ac.iune asu!ra mediului ambiant sunt interde!endente.
Bn func.ie de modul de a!licare" se !ot considera trei cate3orii de te2nolo3ii curateD
Reducerea emisilor !oluante se face !rin o!timizarea !rocedeelor existente sau de referin./.
0biectivele urm/rite sunt ameliorarea randamentului de desf/&urare a !rocesului &i !revenirea
!olu/rii accidentale. Procesul ini.ial este :mbun/t/.it &i mai bine gestionat" interven.iile :n cadrul
acestuia sunt !unctuale. 1istemele de automatizare !ermit :n !aralel cu !revenirea accidentelor"
reducerea consumului de materii !rime &i a cantit/.ii de de&euri !roduse. -ceste :mbun/t/.iri se
datoreaz/ :n s!ecial investi.iilor :n resurse umane ; s!ecializ/ri" cursuri de calificare < &i mai
!u.in :n ec'i!amenteI
Reutilizarea sau reciclarea materiilor !rime interne !rocedeului" diminuarea cantit/.ii de de&euri
!roduse sau valorificarea acestora ca materii !rime :n cadrul unor !rocese secundare. Bn mod
curent" aceste obiective se realizeaz/ !rin :mbun/t/.irea unui !rocedeu din lan.ul te'nologic sau
:nlocuirea unui !rocedeu din amonte sau aval de cel ini.ial. Partea !rinci!al/ a !rocesului
r/m3ne nesc'imbat/.
Fodificarea esen.ial/ a !rocedeului ini.ial" :nlocuirea !ractic/ a acestuia cu un !rocedeu nou.
Im!lementarea acestor !rocedee !resu!une cercetare te'nologic/" care s/ !ermit/ verificarea
condi.iilor de fezabilitate !entru im!lementare !rocedeului. -!licarea acestor ti!uri de
te'nologii !resu!une modificarea total/ a datelor economice ini.iale.
0 te'nic/ sau te2nolo3ie de depoluare intervine la nivelul emisiilor 4nre3istrate 4n aval de
procesul ini:ial. Princi!alul obiectiv al a!lic/rii acestora este ca emisiile din aer " a!/ &i de&eurile
rezultate datorit/ func.ion/rii instala.iilor" s/ cores!und/ reglement/rilor :n vigoare. Princi!alele
forme sub care intervin te'nologiile de de!oluare" :n cadrul !roceselor industriale" suntD
condi.ionarea de&eurilor !entru un transfer ulterior c/tre un centru de tratare al acestora.
Eliminarea lor !oate fii asigurat/ !rin tratare fizic/ sau c'imic/ transform3ndu%le :n !roduse cu
6
nocivitate foarte sc/zut/ sau nul/. De asemenea de&eurile !ot fi valorificate energetic sau !ot fi
utilizate !entru extragerea de sub!roduse cu valoare comercial/I
tratarea lor :n sco!ul distrugerii" neutraliz/rii" recicl/rii sau regener/rii ;extragere de sub!roduse
reciclabile<.
1!re deosebire de te'nologiile de de!oluare" te'nologiile curate re!rezint/ procedee de
fabrica:ie care !ot genera ele :nsele emisii !oluante sau de&euri.
Exist/ cazuri :n care cele dou/ no.iuni se !ot confunda. De exem!lu" dac/ :ntr%un !roces ini.ial
se a!lic/ o reciclare intern/" aceasta !oate re!rezenta o te'nologie curat/ :ns/ dac/ este realizat/ :n
afara !rocesului ini.ial re!rezint/ o te'nologie de de!oluare.
1co!ul urm/rit !rin a!licarea te'nologilor curate :n diverse ramuri industriale esteD
reducerea !olu/riiI
reducerea consumului de materii !rime.
-l/turi de cele dou/ avantaCe men.ionate anterior" a!licarea te'nologiilor curate conduce laD
:mbun/t/.irea calit/.iii !roduselorI
:mbun/t/.irea condi.iilor de munc/I
:mbun/ta.irea imaginii :ntre!rinderiiI
diminuarea riscurilor accidentelor.
Capitolul H -!ipuri de impact asupra mediului. &ndicatori de impact
Bn tabelul (.1" sunt sintetizate !rinci!alele ti!uri de im!act asu!ra mediului &i factorii care
le !roduc" s!ecifice sistemelor industriale.
*abelul (.1.
*i!uri de im!act asu!ra mediului a sistemelor energetice.
!ipul
de impact
"c:iunea
"supra cui
ac:ioneaz0
E!uizarea rezervelor de resurse
naturale
Consumul de rezerve
neregenerabile
Rezerve de resurse
naturale
Efectul de sera
Emisia gazelor cu efect de
ser/D C0#" CU("2#0"CFC"0"
20x" C0" C0>
Ec'ilibrul termic al
!lanetei
Degradarea stratului de ozon
Emisia gazelor cu efect
fotoc'imic ;CFC<
1tratul de ozon
*oxicitate &i
ecotoxicitate
*oxicitate
Emisii de substan.e c'imice"
c/ldur/" emisii radioactive
0ameni" faun/" flor/
-cidificare
Emisii c'imiceD 10#" 20#"
UCl
Flor/" faun/
Eutrofizare
Emisii de elemente ca azot"
fosfor :n com!onen./ a!elor
uzate
Flor/" faun/
,
Factori
!erturbatori
Ngomot Emisii sonore 0ameni" faun/
Firos Emisii mirositoare 0ameni" faun/
0cu!area
s!a.iului
=radul de ocu!are a unei
su!rafe.e &i a tim!ului
0ameni" faun/" flor/
Im!act
vizual
Construc.ii ;:n/l.ime" volum"
form/<
0ameni
Fiec/rui ti! de im!act i se asociaz/ indicatori sau indici de im!act" !e baza c/rora se !oate
face evaluarea din !unct de vedere ecologic a diferitelor sisteme energetice.
Calculul indicilor de im!act se face !e baza !oluan.ilor emi&i :n cadrul fiec/rui ti! de
im!act.
;.*.Efectul de ser
Defini:ie
Radia ia solar/ ultraviolet/" aCuns/ !e P/m3nt" este !ar ial absorbit/ de acesta i !ar ial
reflectat/. Ra r3ndul s/u" P/m3ntul emite s!re s!a iu o radia ie infraro ie. -ceasta este !ar ial
reflectat/ :na!oi de gazele ca dioxidul de carbon" metanul etc.. Radia ia reflectat/ este cu at3t mai
mare cu c3t cantitatea de astfel de gaze este mai mare. -cest fenomen !oart/ numele de Jefect de
ser/5" iar gazele care :l genereaz/ Jgaze cu efect de ser/5. El a fost desco!erit de Aose!' Fourier :n
1,#(.
Figura (.1. Fecanismul de formare a efectului de ser/.
Princi!alele gaze cu efect de ser/ suntD dioxidul de carbon ;C0
#
<" gazul metan ;CU
(
<"
!rotoxidul de azot ;2
#
0<" va!orii de a!/ ;U
#
0<" deriva.i cloroflorura.i ai 'idrocarburilor saturate
7
;CFC" UCFC<" ozonul ;0

<" monoxidul de carbon ;C0<" !recum &i com!u&ii organici volatili

;C0><. Primele trei gaze au un efect direct asu!ra gener/rii efectului de ser/ :n tim! ce ultimele au
un efect indirect.
-l/turi de alte !rocese" !rocesele industriale sunt r/s!unz/toare &i de !roducerea acestui
ti! de im!act.
&ndicator de impact, O@(
Com!ararea !oten.ialelor de :nc/lzire aferente emisiilor de gaze !entru diferitele !rocese"
se face !e baza indicatorului =lobal Marming Potentiel ;=MP<" recomandat de 1E*-C ;1ocietP of
Environmental *oxicologP and C'emistrP<.
*abelul (.#.
=MP caracteristic !rinci!alelor gaze cu efect de ser/
,ubstan:0 O@( <27 aniA O@( <;77 aniA O@( <N77 aniA
C0# 1 1 1
CU( ) 11 (
2#0 #$+ #6+ 16+
Pentru un sistem" determinarea indicelui =MP se realizeaz/ !rin :nsumarea !oten.ialelor
elementare de efect de ser/ ale fiec/rui gaz ce intr/ :n com!onen.a efluentului gazos al sistemului"
multi!licate cu cantitatea cores!unz/toare fiec/rei com!onente.

=
i
i i
#$P m #$P
;(.1.<
unde D =MP
i
este !oten.ialul efectului de ser/ al elementului Ji5 din efluentul gazos ;Gg C0
#
ec'ivalent<" iar m
i
cantitatea de element Ji5 ;Gg [ unitatea func.ional/<.
Princi!alele gaze care !artici!/ :n mod direct la crearea efectului de ser/ sunt D dioxidul de carbon
;s
C0#
_ 1 < &i metanul ; s
CU(
_ ) <.
Cine este r0spunz0tor de acest efect, consecin:e.
Bn ultima Cum/tate de secol au fost emise :n atmosfer/ cantit/.i foarte mari de dioxid de
carbon &i metan" care au redus !ermeabilitatea atmosferei !entru radia.iile calorice reflectate de
P/m3nt s!re s!a.iul cosmic. -cest lucru a dus la :nce!erea a&a%numitului fenomen de :nc/lzire
global/.
Conform unui studiu din anul #++6" ##E dintre emisiile mondiale de gaze cu efect de ser/
!rovin din agricultur/" un !rocent similar celui din sectorul industrial" dar su!erior celui din
trans!orturi. Cre&terea vitelor" mai ales trans!ortul &i 'r/nirea acestora" se afl/ la originea a ,+E
din emisiile de gaze cu efect de ser/ !rovenite din agricultur/.
(+
Fig. (.#. -baterea tem!eraturii globale
*em!eratura medie global/ in intervalul 17+1%#+++ a fost de 1"7WC. Potrivit graficului
alaturat" :n anul #++) a avut loc o cre tere a tem!eraturii medii cu a!roximativ +.)WC" ceea ce
re!rezint/ o tem!eratur/ medie :n #++) de circa 1("(WC. 2u !are mult" dar av3nd :n vedere c/
aceast/ cre&tere a avut loc :n numai c3teva zeci de ani &i c/ diferen.a :ntre tem!eratura din era
glaciar/ &i era noastr/ este de numai )WC" va trebui cu siguran./ s/ ne revizuim atitudinea fa./ de
!lanet/ &i de mediul inconCur/tor.
;.2.6cidificarea
Defini)ie
Re!rezint/ !erturbarea ec'ilibrului acido%bazic al atmosferei datorat/ emisiilor gazoase cu
caracter acid rezultate din diferite !rocese . -cestea !ot !rovoca !erturb/ri semnificative a tuturor
elementelor mediului ambiant ;aer" a!/" sol<" induc3nd o cre&tere a phului.
(1
-
b
a
t
e
r
e
a

t
e
m
!
e
r
a
t
u
r
i
i

g
l
o
b
a
l
e

`
C
Figura (.. -cidificarea atmosferica
+ndicator de impact, 6"
Rela.ia de determinare a acestui indicator" denumit !oten.ial de acidificare ;-P< esteD

=
i
i i
%P m %P
;(.#<
undeD %P
i
este !oten.ialul de acidificare al substan.ei Ji5 din efluentul gazos ;tabelul (..< :n ?Gg
ec'ivalent 10
#
[unitatea func.ional/@" iar m
i
% cantitatea substan.ei Ji5 ?Gg [ unitatea func.ional/@.
*abelul (..
>alorile -P ale unor substan.e
1ubstan.a -P
10# 1
20 1.+6
20# +.6
20x +.6
2U 1.,,
UCl 1.,,
UF 1.$
'ine este raspunztor de acest efect, consecin)e
-cidifierea sau !laga acid/ % este !rodus/ de oxizii de sulf &i de azot care sunt emi&i din
!rocesele de combustie" trans!orta.i la sute de Gm &i transforma.i :n acizi !rin conversie c'imic/ &i
care a!oi interfereaz/ cu ecosistemele. C3nd cantitatea de C0
#
cre&te !este limitele normale" acest
fa!t favorizeaz/ cre&terea semnificativ/ a tem!eraturii la nivelul solului ;!este limitele normale<"
ceea ce stric/ ec'ilibrul !e care natura a &tiut s/ :l !astreze !3n/ la interven.ia ires!onsabil/ a
(#
omului. Pe de alt/ !arte" :n ultimele decenii" s%a constatat &i o acidificare ;diminuarea !rogresiva a
!U%ului< a!elor oceanelor" ca urmare a dizolvarii dioxidului de carbon din atmosfera" fenomen care
!oate s/ com!romit/ su!ravie.uirea organismelor marine ;:n s!ecial" corali" scoici<.
(loaia acid0 ;sau !reci!ita.iile acide< sunt !reci!ita.iile care au un !U mai mic dec3t )"$"
av3nd deci un caracter acid !ronun.at. -!a distilat/ este neutr/ &i este cotat/ cu !U de 6"+. -!a
Tcurat/T ne!oluat/ este slab acid/" dar nu are valoarea !U%lui mai mic/ dec3t )"$.
Preci!ita.iile acide a!ar de obicei :n situa.iile :n care cantit/.i mari de dioxid de sulf sau de
oxid de azot sunt emise :n atmosfer/. -cestea fac obiectul unor transform/ri c'imice" &i a!oi" sunt
absorbite de !ic/turile de a!/ din nori. 8neori acizii !oluan.i a!ar ca !articule uscate &i ca gaze care
!ot atinge solul f/r/ aCutorul a!ei. C3nd acizii Jusca.i5 sunt s!/la.i de !loaie" combin3ndu%se cu
aceasta" formeaz/ o solu.ie cu ac.iune mult mai coroziv/. Combina.ia dintre !loaie acid/ &i acizi
usca.i este cunoscut/ sub numele de de!unere de acid.
;.,.Degradarea stratului de ozon
Defini ie
0zonul din straturile su!erioare ale atmosferei ;ozonul bun aflat la 1)% (+ Gm altitudine<
!roteCeaz/ !laneta de efectele d/un/toare ale radia.iilor ultraviolete ;8> 9 cu lungimea de und/
#,+%#+ nm< emise de soare" !rin absorb ia !ar ial/ a acestora. De la a!ari.ia vie.ii !e P/m3nt"
!lantele &i animalele s%au ada!tat la un anumit nivel de radia.ii 8>. Fodificarea" :n s!ecial
cre&terea acestei cantit/.i de radia.ie" datorat/ sub ierii sau c'iar distrugerii stratului de ozon" !oate
!rovoca distrugerea tre!tat/ a lumii vii. Formarea ozonului :n straturile su!erioare ale atmosferei
are loc de c3teva milioane de ani" dar com!u&ii naturali de azot din atmosfer/ se !are c/ au men.inut
constant/ concentra.ia de ozon.
0zonul !rezent :n straturile inferioare ale atmosferei ;Ozonul r0u % se g/se&te !3n/ la cca.
1# Gm altitudine< este Jtoxic5" atac/ celulele !lantelor !rin in'ibi.ia fotosintezei" intensific/
!rocesele nocive ale smogului.
+ndice de impact, (D".
Indicele utilizat !entru m/surarea contribu.iei unei substan.e la distrugerea stratului de ozon
este ODP ;0zon De!letion Potential<. ODP%ul unei substan.e gazoase re!rezint/ efectul asu!ra
ozonului stratosferic al emisiei unui Gg de substan./ ra!ortat/ la freonul CFC 11.
Bn tabelul (.( sunt !rezentate valorile ODP !entru o serie de substan.e.
*abelul (.(.
(
0DP !entru diferite substan.e ra!ortate la CFC 11
,ubstan:a *actor (D" ,ubstan:a *actor (D"
CFC 11 1 Ualon 1#11 .+
CFC 1# 1.+ Ualon 1+1 1+.+
CFC 11 +., UCFC ## +.+))
CFC 11( 1.+ UCFC 1# +.+)
CFC 11) +.$ CCl 1( 1.1
Determinarea indicelui ODP !entru un sistem se realizeaz/ !rin :nsumarea ODP
i
ale
fiec/rui gaz ce intr/ :n com!onen.a efluentului gazos al sistemului" multi!licate cu cantitatea
cores!unz/toare fiec/rui com!onent.

=
i
i i
ODP m ODP
<(..<
undeD ODP
i
este indicele 0DP al elementului 4i& din efluentul gazos ?Gg CFC11 ec'ivalent@" iar m
i
% cantitatea substan.ei 45i ?Gg [ unitatea func.ional/@.
'ine este rspunzator de acest efect, consecin e.
Bn !rimul r3nd com!u&ii organici 'alogena.i folosi.i ca agen.i refrigeren.i &i :n s!raP%urile
cu aerosoli" unii com!u&i organici volatili ;C0><. Du!/ eliberarea :n atmosfer/" aceste !roduse
c'imice sunt descom!use de lumina solar/" clorul reac.ion3nd &i distrug3nd moleculele de ozon
;!3n/ la 1++.+++ de molecule de ozon !ot fi distruse de o singura molecul/ de cloro fluoro
carbur/<.
Fig. (.(. Efectele distrugerii stratului de ozon
((
1ursele care emit oxizi de azot ;20
x
< !ot fi :m!/r.ite :n categoriiD surse mobile, surse
fi'e i alte surse( !onderea fiind de )+E !entru sursele mobile" #+E !entru sursele fixe &i restul
!entru ceilalte surse de !oluare.
,ursele mobile sunt motoarele cu ardere intern/ care !ermit o ardere controlat/ a
combustibilului !entru a !roduce lucrul mecanic necesar func.ion/rii acestora. Combustibilul care
con.ine un amestec de !arafine &i 'idrocarburi aromatice este ars :n !rezen.a aerului. Ra o
combustie com!let/ se ob.ine C0
#
" U
#
0 si c/ldur/. Bn tim!ul arderii" din cauza tem!eraturilor
ridicate" se formeaz/ oxizii de azot :n concentra.ii de 1++ % .+++ !!m. Din categoria surselor fixe"
sursele de energie care utilizeaza combustibil fosil genereaz/ a!roa!e Cum/tate din T!roduc.iaT de
oxizi de azot. Ra acestea se adaug/ &i fabricile de ciment" de sticl/" laminoarele" o.el/riile"
rafin/riile" fabricile de acid azotic" turbinele cu gaz" incineratoarele" motoarele Diesel sta.ionare
etc." adic/ la toate te'nologiile unde sunt :nt3lnite tem!eraturi :nalte" controlate sau necontrolate.
-lte surse generatoare de oxizi de azot sunt naturale sau biologice &i includ fulgerele"
incendiile de !/duri" co!aci" arbu&ti" iarba &i desigur microorganismele.
8n alt factor care contribuie la sc/derea stratului de ozon :l constituie zborurile rac'etelor
cu utiliz/ri multi!le ;ex. 1'uttle< &i ale avioanelor su!ersonice ;gazele eliminate de aceste avioane
:n tim!ul zborului con.in oxizi de azot<.
;.;."oluarea foto2o9idant
Definitie
Ca urmare a reac.iilor fotoc'imice ale oxizilor de azot &i a com!u&ilor organici volatili
;CO)<" :n baza tro!osferei se formeaz/ cantit/.i im!ortante de foto%oxidan.i" deosebit de toxici
!entru organismele vii. Cre&terea semnificativ/ a concentra.iei acestor !roduse are re!ercusiuni
im!ortante asu!ra ecosistemelor. -ceste !erturb/ri sunt sesizate :n general la nivel local sau
regional. Printre foto%oxidan.i cel mai im!ortant este ozonul. Indicatorul utilizat !entru ex!rimarea
acestui im!act se nume&te indice al !oten.ialului de formare a ozonului fotoc'imic ;PCOP< &i
re!rezint/ masa de ozon !rodus/ de 1 Gg de o substan./ emis/ su!limentar. Pentru referin./ se
consider/ etilena. De aceea el se ex!rim/ :n Gg ec'ivalent etilen/.
Formarea ozonului fotoc'imic mai este cunoscut &i sub denumirea de 4smog de var/5.
Formarea oxidan.ilor fotoc'imici" dintre care ozonul este re!rezentantul maCoritar" este rezultatul
reac.iilor :ntre oxizii de azot ;20
x
< &i CO) sub influen.a radia.ilor ultraviolet.
()
Fig. (.). Fornarea ozonului r/u
&ndicator de impact (OC(
Denumirea a acestui indicator este !rescurtarea P'otoc'imical Creation Potential .
Rela.ia de calcul a !oten.ialului de formare a ozonului fotoc'imic esteD

=
i
i i
POCP m POCP
;(.(.<
undeD POCP
i
este indicele !oten.ialului de creare a ozonului fotoc'imic !entru substan.a 5i&
;tabelul (.)<" iar m
i
% cantit/.ile emise de substan./ 4i&" ce influen.eaz/ formarea ozonului
fotoc'imic ?Gg [ unitatea func.ional/@
*abelul (.)
>alorile P0CP ale unor substan.e
,ubstan:a "('"
metan +.++6
etan +.+,#
!ro!an +.(#
alcani +.7,
'idrocarburi 'alogenate +.+#1
metanol +.1#
etanol +.#$,
alcooli +.17$
aceton/ +.16,
esteri +.##
etilen/ 1
!ro!ilen/ 1.+
acetilen/ +.1$,
benzen +.1,7
formalde'id/ +.(#1
alde'ide +.((
'idrocarburi +.66
($
;.%.Eutrofizarea
Definitie
Eutrofizare re!rezint/ su!rafertifizarea a!elor de su!rafa./ care !rovoac/ dezvoltarea
ex!loziv/ a !lantelor" ceea ce !oate conduce la !robleme grave de calitate a a!ei.
Imbog/.irea a!ei cu nutrien.i" :n !rinci!al azot &i fosfor" care conduce la :nfloriri algale" o
cre&tere exagerat/ a vegetatiei acvatice" o turbiditate ridicat/" o dezoxigenare a a!elor de la fundul
lacului &i" :n unele cazuri" un miros &i un gust dezagreabil al a!ei.
&ndicator de impact, +(
Contribu.ia la fenomenul de eutrofizare a unei substan.e 4i5 este re!rezentat de !oten.ialul
de eutrofizare 2P a c/rui valori sunt ex!rimate :n Gg ec'ivalent fosfat P0
(
%
.

=
i
i i
*P m *P
;(.)<
undeD *P
i
este !oten.ialul de eutrofizare al unei substan.e 4i& ;tabelul (.$<" iar m
i
% cantitatea
substan.ei 4i& ?Gg [ unitatea func.ional/@.
*abelul (.$
>alorile 2P caracteristice diferitelor substan.e
,ubstan:a +(
P0(
%
1
20 +.#
20# +.1
20x +.1
2U( +.
2 +.(#
P .+$
CC0 ;cererea c'imic/ :n oxigen< +.+##
'ine este raspunzator de acest efect, consecinte
-cest fenomen are ca efect cre&terea consumului de oxigen :n mediile acvatice &i terestre
datorit/ unei concentra.ii ridicate de !roduse azotate &i fosfatice. -cest lucru conduce la o
dezvoltare a !lanctonului :n zonele acvatice cu efecte directe asu!ra fauneiD o reducere !3n/ la
eliminarea ei din cauza consumului ridicat de oxigen. *rebuie !recizat fa!tul c/ emisiile din aer ale
com!u&ilor azota.i &i fosfa.i contribuie de asemenea la acest efect. Bn general" in studii se consider/
numai fenomenul de eutrofizare a mediului acvatic.
Eutrofizarea a!elor se manifesta mai ales in cazul a!elor statatoare" sau cu vitez/ foarte mica
de curgere" !rin TinflorireaT masiva a lacurilor" b/l.ilor" a a!elor marine &i oceanice de coasta
;cresterea abundent/ a algelor<" nitra.ii fiind forma accesibila !lantelor" inclusiv algelor verzi
albastre.
(6
Fig. (.$. Eutrofizarea
Dezvoltarea algelor duce la sc/derea trans!aren.ei a!ei &i sc/derea concentra.iei oxigenului
dizolvat :n a!/" fenomene :nso:ite de dis!ari:ia faunei acvatice &i" in final" !oate duce la formarea
unei mlastini. Condi.iile create de agricultura modern/" urbanizarea &i industrializarea au dus la o
cre&tere considerabil/ a cantit/.ii de nutrien.i ;:n s!ecial la azot &i fosfor<" at3t din surse difuze" c3t
&i !unctiforme" :n a!ele de su!rafa./ &i cele subterane. -cest a!ort a dus" mai ales :n lacuri" la
a!ari.ia fenomenului de eutrofizare. Cauzele suntD
surse difuze % care !rovin din antrenarea unor substan.e minerale de la nivelul bazinului
'idrografic de c/tre a!eD
%naturale ;!reci!ita.iile sub forma lic'id/ sau solid/ &i !rocesele de eroziune &i s!/lare a
solurilor<
%artificiale ;activit/.ile umane agricole &i silvice" res!onsabile de :ngr/&/mintele organice"
iriga.ii &i resturile vegetale<I
surse !unctuale naturale sau artificiale sunt re!rezentate de afluen.ii care aCung :n
ecosistemele lacustre.
(,
;.<.Ecoto9icitate : to9icitate
+..1. Ecotoxicitate
-cest efect regru!eaz/ efectele toxice emanate :n !rinci!al de metale grele &i 'idrocarburi
aromatice ne'alogenate :n mediile acvatice &i terestre. 1e definesc doi indicatori de cuantificare a
ecotoxicit/.ii acvatice &i res!ectiv terestreD
EC- ;Ecotoxicological Classification factor for -Yuatic Ecosistem< !entru mediul acvaticD
a!/ dulce &i s/rat/
EC* ;Ecotoxicological Classification factor for *errestrial Ecosistem< !entru mediul
terestru.
-ce&ti indici se calculeaz/ ca inversul concentra.iei maxime tolerabile ;F*C< D
EC- ;*< _1[F*C -;*< ;(.$<
Cores!unz/tor unei substan.e 4i5

=
i
i i a
+C% m +C%
;(.6<

=
i
i i t
+C, m +C,
;(.,<
undeD EC-
i
" EC*
i
sunt factorii de !onderare a ecotoxicit/.ii ;indici< acvatice &i terestre
!entru o substan./ 4I5" ?Gg[mg@" ?m

[mg@" ;tabelul (.6<" iar m

ai
" m
ti
% cantit/.ile emise de o substan./
4i5 :n a!/" sol ?mg [ unitatea func.ional/@
*abelul (.6
>alorile EC-" EC* !entru diferite substan.e
,ubstan:a E'6 E'=
-s +.# .$
Cd #++ 1
Cr 1 +.(#
Co % +.(#
Cu # +.66
Pb # +.(
Ug )++ #7
2i +. 1.6
Nn +., #.$
C$U$ ;benzen< +.+#7 %
C$U)0U ;fenol< ).7 ).
dioxin/ % 1(++
!etrol brut +.+) %
+..#. *oxicitate uman/.
Contribu.ia unei substan.e la indicele de im!act asu!ra mediului" toxicitate uman/" se face
!ornind de la trei factori de !onderare du!/ mediuD aer" a!/ &i sol" &i anumeD
-C% ;Uuman *oxicological Classification factor for t'e -ir< !entru aer
(7
-C$ ;Uuman *oxicological Classification factor for t'e Mater< !entru a!/
-C. ;Uuman *oxicological Classification factor for t'e 1oil< !entru sol.
-ce&ti indicatori se calculeaz/ !entru fiecare substan./ imis/ :n mediileD aer" a!/ &i sol
du!/ un mod de calcul com!lex. Bn cadrul acestui mod de calcul se iau :n considerare D dimensiunea
acestuia mediului" maniera :n care are loc un sc'imb de substan.e imise :ntre medii" degradarea
substan.elor :n cadrul fiec/rui mediu" miCloacele !rin care omul !oate absorbi substan.ele" num/rul
de !ersoane ex!use" cantit/.ile acce!tabile de substan.e absorbite de om. Pornind de la ace&ti factori
se calculeaz/ D
< ;
i si i /i
i
i i a
-C. m -C$ m -C% m ,- + + =

;(.7<
undeD -C%
i
, -C$
i
, -C.
i
sunt factori de !onderare !entru imisiile atmosferice" acvatice &i terestre
;sol< !entru substan.a 4i& ?Gg [ Gg@" ;tabelul (.,<" iar m
ai
, m
/i
, m
si
% cantit/.ile imise de substan.a 4i&
:n aer" a!/ &i sol ?Gg [ unitatea func.ional/@
*abelul (.,.
>alorile factorilor UC-" UCM &i UC1 !entru unele substan.e
,ubstan:a >'6 >'? >'5
metale
-s (6++ 1.( +.+(
9a 1.6 +.1( +.+17
Cd ),+ #.7 6
Co #( # +.+$)
Cu +.#( +.+# +.++)#
Fe +.+(# +.++$
Ug 1#+ (.6 +.1)
Fn 1#+
2i (6+ +.+)6 +.+1(
Pb 1$+ +.67 +.+#)
Nn +.+ +.++#7 +.++6
compu5i neor3anici
2U( +.+# +.++16
C0 +.+1#
C2 ;cianur/< #.$ +.## ).(
F +.(, +.+(1
U#1 +.6,
20x +.6,
20# +.#$ +.+##
10# 1.#
altele
C$U$;benzen< .7 +.$$
C$U) 0U
;fenol<
+.)$ +.+(, +.$#
dioxin/ ++ +++ #7+ +++
!etrol 1.6 +.+++7#
H.F.Victime
Bn tim!ul ciclului de via./ al unui !rodus sau al unui !roces se !ot :nt3m!la evenimente
nedorite care au ca rezultat !ierderi de vie.i omene&ti" r/nirea grav/ a unor !ersoane !artici!ante la
)+
realizarea ciclului de via./ res!ectiv. P3n/ :n !rezent" nu exist/ nici o metod/ care s/ ia :n calcule
aceste !ierderi de vie.i omene&ti sau accidente.
H.E. )irosuri
-!recierea confortului olfactiv de!inde de fiecare individ. Emisia unei substan.e r/u
mirositoare este ra!ortat/ la un !rag numit O,) ;0dour *'res'old >alue<. -cest !rag este definit
dre!t concentra.ia substan.ei care :n condi.ii standard definite este a!reciat/ de cel !u.in )+E dintr%
un e&antion re!rezentativ de !o!ula.ie ca fiind diferit/ de aerul curat. Bn tabelul (.1# sunt !rezentate
valorile O,) !entru unele substan.e.

=
i
i i
O,) v O,)
;(.1+<
undeD
O,)
i
D indicii cores!unz/tori ai unei substan.e i" ce contribuie la im!actul asu!ra mediului
numit mirosuri ;tabelul (.1#<
v
i
D volumele emise de com!onentele unei substan.e i ?m

@
O,)D indicele ce define&te efectul de miros al unui !rodus sau !roces ?m

[unitatea
func.ional/@.
*abelul (.1#
Valorile (=@ ale diferitelor substan:e
,ubstan:0 (=@
amoniac ;2U< 1
clorobenzen ;C$U)Cl< 1
diclormetan ;CU#Cl#< $(+
disulfit de carbon ;C1#< +.1,
etanol ;C#U)0U< +.$(
metanol ;CU0U< 6
fenol ;C$U)0U< +.+7
'idrogen sulfurat ;U#1< +.+++(
aceton/ 6#
+...
H.C.Z3omot
Bn general :n foarte !u.ine studii de stabilire a im!actului asu!ra mediului al unui !rodus sau !roces
;stabilirea %C)%ului< este luat :n considerare acest ti! de im!act.
1tabilirea acestui ti! de im!act se face du!/ o ecua.ie logaritmic/ ce conduce la un rezultat
re!rezent3nd o valoare relativ normalizat/ D

=
i
*
t
i
*
1+
1+ lg 1+ ;(.11<
)1
unde D
*
i
D surse sonore ?d9@
*
t
D zgomotul rezultant ?d9@
Dac/ se utilizeaz/ :n calculul %C)" metoda !unctaCului :n situa.ia creat/ de im!actul asu!ra
mediului al zgomotului" !enalit/.ile luate :n calcul suntD
+ dac/ *
t
a $+ d9
# dac/ $+
t
*
a 7+ d9
( dac/ *
t
7+ d9
Bn aceste condi.ii im!actul ;0< se calculeaz/ du!/ formula D
0 _ # ' *
t
;$+
t
*
a 7+< X ( ' *
t
;*
t 7+< ;(.1#<

H.;7.Evaluarea ecolo3ica <pe baza indicatorilor de impactA
-. evaluarea 4im!act cu im!act5" lu3nd :n considera.ie c3te un singur indicator de im!act
calculatI
9. evaluarea global/ a im!acturilor.
". Evaluarea sistemelor ener3etice /impact cu impact.
1e stabilesc indicatorii semnificativi !entru aceste sisteme &i !e baza acestora se face
com!ara.ia :ntre acestea. -cest mod de evaluare se mai nume&te &i 4sistem cu sistem5. 1e !oate
utiliza &i re!rezentarea grafic/ a indicilor de im!act calcula.i" !rin 'istograme" denumite eco!rofile.
Bn acest fel se ob.in concluzii !ar.iale !rivind im!actul sistemelor energetice asu!ra
mediuluiD
Deficien.ele evalu/rii 4im!act cu im!act5" a c/rui grad de elocven./ este dat &i de num/rul
de indicatori de im!act considera.i" se !ot elimina !rin a!licarea evalu/rii globale.
9. Evaluarea 3lobal0" const/ :n traducerea :n !arametrii decizionali a rezultatelor calculelor
indicatorilor de im!act" !entru caracterizarea din !unct de vedere ecologic a sistemelor energetice"
!rin a!recierea metodelor matematice de analiz/ multicriterial/" diferen.iate :n s!ecial !rin modul
de formulare a rezultatelor ob.inute" ceea ce im!une alegerea metodei de analiz/. C3teva exem!le
de astfel de metode suntD R-EP1I ;C-RRE 76<" FRE2-R 77" EREC*REI1.
-cest mod de evaluare este strict necesar :n luarea deciziei !entru stabilirea unei solu.ii
o!time" :n cazul :n care evaluarea 4im!act cu im!act5 nu reflect/ informa.ii com!lete !rivind
im!actul asu!ra mediului ale diferitelor sisteme energetice analizate.
)#
H.;;.Cuantificarea economic0 a efectelor ecolo3ice. Ecotaxele
Cele mai uzuale metode de internalizare a externalit/.ilor de mediu sunt taxele de mediu
;ecotaxele<.
Bn evaluarea 4externalit/.ilor5" !rin aceste metode" intervin diferite grade de incertitudineD
date statistice cu caracter te'nic" e!idemiologice" modele meteo de :m!r/&tiere a emisiilor" etc. Din
aceste motive :n ultimul tim! ecota9ele sau penalit)ile de mediu reprezint solu)iile cele mai
adecvate de internalizare a e9ternalit)ilor de mediu.
!axa pe ener3ie este o tax/ de ti! cantitativ" se a!lic/ asu!ra consumului de energie. Pe
baza acesteia sunt !romovate m/surile de economisire a energiei &i eficientizare energetic/. -ceste
taxe se a!lic/ at3t :n sfera !roducerii c3t &i a consumului ;utiliz/rii< energiei.
!axa pe diferi:i poluan:i <,O
2
, +O
x,
etcA este o tax/ de ti! calitativ. Rolul determinant :l
are con.inutul unui anumit !oluant al combustibilului ars. -ceasta !oate constitui o motiva.ie !entru
sc'imbarea structurii consumului de combustibil" nu numai energetic dar &i te'nologic. Dintre
taxele !e !oluan.i cea mai utilizat/ este taxa pe carbon.
-ceasta este o tax/ de ti! calitativ" :n care rolul determinant :l are con.inutul de carbon al
combustibilului ars.
!axa mixt0 <poluantSener3ieA, :nglobeaz/ at3t as!ecte cantitative dar &i calitative
:mbin3nd elementele men.ionate anterior.
1tudiile euro!ene :n domeniu" subliniaz/ !rinci!ala caracteristic/ a taxelor de mediuD s!re
deosebire de celelalte taxe" :mbun/t/.esc eficien.a energetic/ &i im!licit &i !e cea economic/.
-ceast/ caracteristic/ rezult/ din fa!tul c/ taxele de mediu stimuleaz/ interesul simultan !entruD
utilizarea resurselor energetice curate" regenerabile" al/turi de te'nologiile curate de !roducere
;te'nologii cu eficien./ energetic/ ridicat/ &i !oluare redus/<.
Bn anul #++) a fost lansat/ de 1tatele Fembre 8E" ca instrument de lu!t/ :m!otriva
sc'imb/rilor climatice" ,c2ema European0 de !ranzac ionare a Certificatelor de emisii de
3aze cu efect de ser0 <E$ E!,A. E8 E*1 urm/re te reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser/
:ntr%un mod eficient din !unct de vedere economic. Fecanismul de !ia / este bazat !e !rinci!iul
Tlimiteaz/ i comercializeaz/T" ceea ce !resu!une :n fa!t o limit/ global/ !entru certificatele
introduse :n sistem" TlimitaT" i o limit/ individual/ la nivel de instala ie sau societate !entru
alocarea cu titlu gratuit. -!oi" societa.ile !ot cum!/ra i vinde certificatele :n interiorul sistemului"
!entru a ob ine eficien a economic/ :n termen de !re . 2ecesitatea de a cum!/ra a!are atunci c3nd
emisiile verificate de!/ esc numeric cantitatea de emisii alocat/ !entru anul res!ectiv. C3nd o
instala ie are alocarea mai mare dec3t emisiile din !roduc ie" sur!lusul de certificate se acumuleaz/
:n contul de registru. Instala ia !oate s/ v3nd/ difern.a" dar nu este obligat/ la aceasta" d3ndu%se
)
!osibilitatea re!ort/rii certificatelor !entru anii urm/tori. Ra ora actual/ exist/ cinci burse ale
carbonului" res!ectiv ECX Exc'ange" =reenX Exc'ange" EEX Exc'ange" 9luenext Exc'ange i
2ordPool Exc'ange !e care !ot fi tranzac.ionate sur!lusurile de certificate.
Bnce!3nd cu anul #+1 vor fi !use :n !ractic/ urm/toarele sc'imb/ri fundamentaleD
un !lafon !rivind cotele de emisie la nivelul 8E ;s!re deosebire de #6 de !lafoane" c3te unul
!entru fiecare stat membru<" ceea ce :nseamn/ reglement/ri mai !revizibile i stabilitate I
licita ia" ca sistem de alocare im!licitI
norme armonizate !entru alocarea cu titlu gratuit" !e baza valorilor de referin / !rivind
!erforman aI
norme mai stricte !rivind ti!ul de credite interna ionale autorizate :n vederea utiliz/rii :n
cadrul E8 E*1I
:nlocuirea celor #6 de registre electronice na ionale de c/tre un singur registru al 8niunii.
Capitolul N. (roblematici fundamentale in domeniul resurselor naturale,
alternative viabile
%.*. -esurse naturale
=ermenul de resurse naturale se !oate defini ca fiind resursele !roduse natural &i toate sistemele
care sunt sau ar !utea fi folositoare omului :n circumstan.e de natur/ te'nologic/ " economic/ &i
socoiala.
Perce!.ia resurselor naturale este dinamic/ :n tim!" fiind de!endenta de D
condi.iile mosteniteI
nivelul te'nologic ;!rezent si viitor<I
condi.iile economice I
conCucturile relative momentane.
)(
5tocurile sau rezervele de resurse naturale indic/ ceea ce se cunoa&te a fi dis!onibil !entru
utilizare :n viitor" :n condi.iile dinamicii economice.
5tocurile sau rezervele sunt dependente de D
te'nologia dis!onibila I
costurile aferente I
restric.iile sociale.
Estimarea rezervelor se face av3nd :n vedere interac.iunile cu alte sisteme !recum &i !oten.ialele
sc'imb/ri ireversibile.
Bn concluzie se !oate face afirma.ia c/ resursele naturale constituie !/r.i com!onenete ale unor
sisteme extinse.
Din !unct de vedere al caracterului de refacere in tim!" cea mai uzuala clasificare a resurselor este D
resurse re3enerabile K energia solar/" energia eolian/" energia mareelor" !/durile" aerul" a!ele"
terenurile agricoleI
resursele nere3enerabileD substan.ele minerale &i combustibilii fosili.
Caracterul regenerativ al resurselor este de multe ori relativ" fiind de!endent de multe ori de
utilizarea unor metode administrative adecvate nedistructive ;cazul terenurilor agricole" de!ozit/rii
de&eurilor<. 1unt sc'imb/ri :n sistemul resurselor naturale " carecare se !ot dovedi ireversibile.
Incertitudinile legate de existen.a &i dimensiunile rezervelor au multi!le cauze" cum suntD
utilizarea termenilor de resurse &i rezeve in afara defini.iilor riguroase" :n mod im!ro!riuI
incertitudinile geograficeI
termenul de rezerv/ este de!endent de circumstan.ele te'nologice &i economice.
Bn !rezent resursele naturale se confrunt/ cu o multitudine de !robleme. Bn cele ce urmeaz/ vor fi
trecute :n revist/ numai c3teva dintre acestea" care influen.eaz/ :n mod semnificativ dimensiunea"
dinamica &i evolu.ia resurselor existente.
;.Durata i condi)iile $n care omenirea $i poate continua e9istenta pe pm#nt cu o rezerva finit
de stocuri, cu resurse regenerabile dar distructibile i sisteme limitate de supraveg&ere a
mediului este limitat, av3nd :n vedere c/D
stocul resurselor neregenerabile este finitI
viteza de consum s%a accentuat in ultimile decenii ;viteze de consum mult mai mari decat cele
istorice cunoscute !3na acum<.
De exempluK statistica e!uizarii resurselor naturale neregenerabile arat/ c/ la cre&terea unei resurse
cu )E !e an" viteza de utilizare se dubleaza :n 1( ani.
*. Aocalizarea resurselor cunoscute
))
Bn acest sens" marile rezerve naturale" de exem!lu rezervele de !etrol ;!recum si a altor resurse cum
suntD bauxita" minereul de fier" gazele naturale" etc< sunt considerabile" desco!erindu%se altele noi :n
fiecare an" dar nu sunt am!lasate :n !rinci!alele ./ri consumatoare.
,.=recerea istoric a omenirii de la dependen)a de resurse regenerabile la resursele
neregenerabile
Bn acest sens se !ot men.iona urm/toarele exem!leD
c/rbunele a devenit im!ortant c3nd a!rovizionarea cu c/rbune vegetal a devenit extrem de
costisitoare datorita distan.elor mari fa./ de !/duri c3t &i a efectelor nedorite asu!ra mediului a
defrisarilor<I
trecerea de la utilizarea !uterii animalelor :n agricultur/ la !uterea motoarelorI
trecerea de la :ngra&/mintele naturale la cele c'imice.
;.Evaluarea modelelor comportamentale istorice referitoare la utilizarae resurselor naturale
Exem!le concludente sunt ex!loat/rile ne:ntele!te de%a lungul istoriei" !entru diferite resurse
naturale" fa!te condamnate ast/zi" care &i%au lasat un !regnant im!act asu!ra mediului.
%.Bn)elegerea corect a rolului i importan)ei resurselor naturale i a serviciilor de mediu $n
conditiile dezvoltarii economice
Bn !rezent se reconsider/ as!ectele ecologice" !rin a!licarea unor !?olitici adecvate" av3nd :n vedere
c/ :n ultimile de cenii cresterea economic/ s%a f/cut :n detrimentul mediului" ignorandu%se
caracterul e!uizabil al resurselor.
<.6ccentuarea dependen)ei de rezervele naturale inferioare
Calitatea minereurilor utilizate :n !rezent este mult mai sc/zut/ dec3t a celor ex!loatate :n
trecut. De aceea sunt necesarecantit/.i mai mari de minereu !rimar !entru realizarea acelora&i
cantit/.i de !roduse finite. Ex!loatarea unor cantit/.i mai marri de resurse !entru realizarea
acelora&i efecte utile. va conduce la efecte ecologice mult mai mari at3t directe ;ex!loat/ruile :n
sine< c3t &i indirecte !rin de&eurile rezultate care vor !olua mai accentuat mediul ambiant.
%.2.6specte privind valorificarea resurselor regenerabile
N.2.;. Elemente 3enerale
1ursele regenerabile de.in un !oten.ial energetic im!ortant &i ofer/ dis!onibilit/.i nelimitate de
utilizare !e !lan local &i na.ional. >alorificarea surselor regenerabile de energie se realizeaz/ !e
baza a trei !remise im!ortante conferite de acestea" &i anume" accesibilitate" dis!onibilitate &i
acce!tabilitate. 1ursele regenerabile de energie asigur/ cre&terea siguran.ei :n alimentarea cu
energie &i limitarea im!ortului resurse energetice" :n condi.iile unei dezvolt/ri economice durabile.
-ceste cerin.e se realizeaz/ :n contextul na.ional" !rin im!lementarea unor !olitici de conservarea
)$
energiei" cre&terea eficien.ei energetice &i valorificarea su!erioar/ a surselor regenerabile.Comisia
Euro!ean/ a ini.iat" :n iulie #++#" !ro!unerea de !romovare a !roduc.iei combinate de energie
electric/ &i termic/ !e baz/ de combustibili fosili &i de valorificare a surselor regenerabile de
energie &i a de&eurilor. 1ursele regenerabile de energie !ot s/ contribuie !rioritar la satisfacerea
nevoilor curente de energie electric/ &i de :nc/lzire :n zonele rurale defavorizate. >alorificarea
surselor regenerabile de energie" :n condi.ii concuren.iale !e !ia.a de energie" devine o!ortun/ !rin
ado!tarea &i !unerea :n !ractic/ a unor !olitici &i instrumente s!ecifice sau emiterea de Tcertificate
verziT ;Tcertificate ecologiceT<. 0!ortunitatea im!lement/rii strategiei de valorificare a surselor
regenerabile de energie !e termen mediu &i lung :n Rom3nia ofer/ cadrul cores!unz/tor !entru
ado!tarea unor decizii !rivind alternativele energetice &i conformarea cu acYuis%ul comunitar :n
domeniu. Bn condi.iile meteogeografice din Rom3nia" :n balan.a energetic/ !e termen mediu &i lung
se iau :n considerare urm/toarele ti!uri de surse regenerabile de energieD energia solar/" energia
eolian/" 'idroenergia" biomasa &i energia geotermal/. Programul de utilizare a surselor regenerabile
de energie se :nscrie :n cerin.ele de mediu asumate !rin Protocolul de la OPoto la Conven.ia%Cadru
a 2a.iunilor 8nite asu!ra sc'imb/rilor climatice" ado!tat la 11 decembrie 1776" ratificat de
Rom3nia !rin Regea nr. [#++1" res!ectiv de 8niunea Euro!ean/ :n baza Documentului
#++#[),[CE.
N.2.2.(oten:ialul 5i valorificarea surselor re3enerabile de ener3ie 4n #om6nia
(oten:ialul surselor re3enerabile de ener3ie 4n $niunea European0 5i 4n #om6nia
Bn sectorul energetic din maCoritatea statelor euro!ene are loc o reconsiderare a !riorit/.ilor !rivind
cre&terea siguran.ei :n alimentarea consumatorilor &i !rotec.ia mediului :nconCur/tor" iar :n cadrul
acestui !roces" sursele regenerabile de energie ofer/ o solu.ie accesibil/ &i garantat/ !e termen
mediu &i lung.
1iguran.a aliment/rii cu energie a consumatorilor din statele membre ale 8niunii Euro!ene este
sus.inut/" inclusiv !e baza im!orturilor de resurse energetice" :n condi.iile liberaliz/rii !ie.ei de
energie &i :n conformitate cu cerin.a im!erativ/ de atenuare a im!actului asu!ra mediului
:nconCur/tor. 0biectivul strategic !ro!us :n Cartea -lb/ !entru o 1trategie Comunitar/ a constat :n
dublarea" !3n/ :n anul #+1+" a a!ortului surselor regenerabile de energie al ./rilor membre ale
8niunii Euro!ene" care a trebuit s/ aCung/ tre!tat" de la $E :n anul 177)" la 1#E :n consumul total
de resurse !rimare.
Bn acest context :n Rom3nia" !onderea surselor regenerabile de energie :n consumul total de resurse
!rimare" urmeaz/ s/ aCung/ de la circa 11E" ;#+1+< la #+E in #+#+. 8niunea Euro!ean/" :n Cartea
-lb/ !entru o 1trategie Comunitar/ &i Planul de ac.iune TEnergie !entru viitor % sursele regenerabile
a!romovat o strategie denumit/ TCam!ania de demarare a investi.iilor
)6
Bn Cartea >erde T1!re o strategie euro!ean/ !entru siguran.a :n alimentarea cu energieT s%a
!reconizat c/ sursele regenerabile de energie !ot s/ contribuie efectiv la cre&terea resurselor
energetice interne" ceea ce confer/ acestora o anumit/ !rioritate :n ado!tarea !oliticii energetice
comunitare. Bn Programul de ac.iune TEnergie inteligent/ !entru Euro!aT obiectivul fundamental a
constat :n cre&terea !onderii surselor regenerabile :n !roduc.ia total/ de energie electric/.
Im!lementarea m/surilor :nscrise :n Cartea >erde !rin Programul T-R*E2ERT ;cu un buget
estimat la circa ,$ milioane euro< a urmarit accelerarea !rocesului de valorificare a !oten.ialului
energetic al surselor regenerabile. Prioritatea !rogramelor de utilizare a surselor regenerabile s%a
concentat !e cre&terea eficien.ei energetice :n baza unui management adecvat al cererii de energie
;Tdemand si de managementT<.
Bn statele 8niunii Euro!ene" !romovarea energiei electrice din surse regenerabile se asigur/ !e
baza a dou/ sc'eme%su!ort distincte" &i anumeD
!re.ul energiei !roduse din surse regenerabile se determin/ !e cale administrativ/" iar cantitatea
!rodus/ se stabile&te !e !ia.a energieiI
cantitatea de energie !rodus/ sau consumat/ din surse regenerabile ;Tenergie verdeT< se
determin/ !e cale administrativ/" iar nivelul !re.ului certificatelor de Tenergie verdeT se
stabile&te !e !ia.a energiei.
"specte privind valorificarea surselor re3enerabile de ener3ie 4n #om6nia
Energia solar
Poten.ialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie !rovenit/ din radia.ia solar/
incident/ :n !lan orizontal care" :n Rom3nia" este de circa 11++ GM'[m
#
%an. Uarta radia.iei solare
din Rom3nia s%a elaborat !e baza datelor medii multianuale :nregistrate de Institutul 2a.ional de
Feteorologie &i Uidrologie ;I2FU<" !rocesate &i corelate cu observa.ii &i m/sur/tori fizice
efectuate !e teren de institu.ii s!ecializate. Bn Rom3nia s%au identificat cinci zone geografice ;+ %
I><" diferen.iate :n func.ie de nivelul fluxului energetic m/surat. Distribu.ia geografic/ a
!oten.ialului energetic solar relev/ c/ mai mult de Cum/tate din su!rafa.a Rom3niei beneficiaz/ de
un flux anual de energie cu!rins :ntre 1+++ GM'[m
#
an &i 1++ GM'[m
#
an.
*abelul ).1
Distribu.ia !oten.ialului energetic solar din Rom3nia
Zona (oten:ial ener3etic solar 4nre3istrat
+ !este 1#)+ GM'[m
#
%an
I 1#)+ GM'[m#%an % 11)+ GM'[m
#
%an
II 11)+ GM'[m#%an % 1+)+ GM'[m
#
%an
III 1+)+ GM'[m#%an % 7)+ GM'[m
#
%an
),
I> sub 7)+ GM'[m
#
%an
-!ortul energetic al sistemelor solare%termale la necesarul de c/ldur/ &i a!/ cald/ menaCer/ din
Rom3nia este evaluat la circa 1(( mii te! ;$+ PA[an<" ceea ce ar !utea substitui a!roximativ )+E
din volumul de a!/ cald/ menaCer/ sau 1)E din cota de energie termic/ !entru :nc/lzirea curent/.
Bn condi.iile meteo%solare din Rom3nia" un ca!tator solar%termic func.ioneaz/" :n condi.ii normale
de siguran./" !e !erioada martie % octombrie" cu un randament care variaz/ :ntre (+E &i 7+E.
8tilitatea sistemelor solar%termale se reg/se&te" :n mod curent" la !re!ararea a!ei calde menaCere din
locuin.ele individuale. Ca!tatoarele solare !ot s/ func.ioneze cu eficien./ ridicat/ :n regim 'ibrid cu
alte sisteme termice conven.ionale sau neconven.ionale. Bn ex!loatare" radia.ia solar/ nu trebuie s/
aib/ obligatoriu un nivel foarte ridicat" :ntruc3t sistemele solare !asive !ot func.iona eficient &i :n
zone mai !u.in atractive din !unct de vedere al nivelului de intensitate solar/ ;ex.Dzone de nord din
*ransilvania sau din Foldova<.
1istemele solare !asive sunt :ncor!orate" de regul/" :n Tanvelo!aT cl/dirii ;!artea exterioar/ a
imobilului<" iar cea mai mare !arte a materialelor de construc.ie sunt de ti! conven.ional. Bn condi.ii
normale" costul mediu su!limentar ;!entru materiale :ncor!orate :n construc.ia nou/< la reabilitarea
termic/ a unei cl/diri se maCoreaz/ !3n/ la #+E ;la cl/diri renovate<. Conversia radia.iei solare :n
energie electric/ se realizeaz/ cu instala.ii fotovoltaice alc/tuite din module solare cu configura.ii &i
dimensiuni diferite. Poten.ialul ex!loatabil al !roducerii de energie electric/ !rin sisteme
fotovoltaice este de a!roximativ 1#++ =M'[an. Costul investi.iei !entru realizarea de sisteme
fotovoltaice :n re.ea de module solare a :nregistrat o evolu.ie favorabil/ :n ultimele decenii. Pentru
alimentarea unor consumatori izola.i &i consumuri mici de energie" sistemele fotovoltaice ofer/ o
alternativ/ economic/ atractiv/" dac/ se .ine seama de costul ridicat !entru racordarea
consumatorilor la re.eaua electric/ aferent/ sistemului energetic na.ional. De exem!lu" !entru un
sistem solar cu !uterea instalat/ de 1 FM este necesar un modul fotovoltaic cu su!rafa.a de circa
++++ m
#
.
Exem!le de sisteme fotovoltaice cu !uteri variate &i :n regim de func.ionare D
sisteme autonome % !entru alimentarea unor consumatori izola.i ;gos!od/rii individuale" centre
socio%culturale :n Fun.ii -!useni" litoralul F/rii 2egre" Delta Dun/rii &.a.<I
sta.ii de radio%telecomunica.ii" instala.ii de !om!are a a!ei" iluminat !ublic sau semnalizare
trafic" :nscrise ca obiective :n !rogramul de electrificare rural/I
sisteme conectate la re.eaua electric/ ;sta.ii fotovoltaice cu !anouri mobile" sisteme integrate :n
imobile &.a.<.
)7
Energia eolian
Bn Rom3nia s%au identificat cinci zone eoliene distincte ;I % >< :n func.ie de !oten.ialul energetic
existent" de condi.iile de mediu &i to!ogeografice. Uarta eolian/ a Rom3niei s%a elaborat lu3nd :n
considerare !oten.ialul energetic al surselor eoliene la :n/l.imea medie de )+ metri" !e baza datelor
&i informa.iilor meteogeografice colectate :nce!3nd din anul 177+" !3n/ :n !rezent. Din rezultatele
:nregistrate a rezultat c/ Rom3nia se afl/ :ntr%un climat tem!erat continental"cu un !oten.ial
energetic eolian ridicat :n zona litoralului F/rii 2egre" !odi&urile din Foldova &i Dobrogea
;Tclimat bl3ndT< sau :n zonele montane ;Tclimat severT<. Bn regiuni cu !oten.ial eolian relativ bun s%
au localizat am!lasamente favorabile" dac/ se urm/re&te Tex!loatarea energetic/ a efectului de
curgere !este v3rf de dealT sau Ta efectului de canalizare al curen.ilor de aerT. Pe baza evalu/rii &i
inter!ret/rii datelor :nregistrate rezult/ c/ :n Rom3nia se !ot am!lasa instala.ii eoliene cu o !utere
total/ de !3n/ la 1(+++ FM" ceea ce :nseamn/ un a!ort de energie electric/ de a!roa!e #+++
=M'[an.Pe baza evalu/rilor !reliminare :n zona litoralului" inclusiv mediul off%s'ore" !e termen
scurt &i mediu" !oten.ialul energetic eolian amenaCabil este de circa #+++ FM" cu o cantitate medie
de energie electric/ de ()++ =M'[an.
*abelul ).#
Elemente te'nico%economice de ex!loatare a !oten.ialului
energetic al zonelor eoliene din Rom3nia
Zona )ontan0 )are !erenuri
plate
Dealuri 5i
podi5uri
topo3eo 4nalt0 desc2is0 literal0
vitez/[ m[s m[s m[s m[s m[s
energie M[m
#
M[m
#
M[m
#
< M[m
#
< M[m
#
<
I 11"+[1,++ 7"+[,++ ,")[6++ 6")[)++ $"+[#)+
II
1+"+%11")[
1#++%1,++
,"+%7"+[
++%,++
6"+%,[
(++%6++
$")%6")[
++%)++
)"+%$"+[
1)+%#)+
III
,")%1+"+[
6++%1#++
6"+%,"+[
(++%$++
$"+%6"+[
#)+%(++
)")%,")[
#++%++
(")%)"+[
1++%1)+
I>
6"+%,")[
(++%6++
)")%6"+[
#++%(++
)"+%$"+[
1)+%#)+
(")%)")[
1++%#++
")%(")[
)+%1++
>
a6"+[
a(++
a)")[
a#++
a)"+[
a1)+
a(")[
a1++
a")[
a)+

>alorificarea !oten.ialului energetic eolian" :n condi.ii de eficien./ economic/" im!une folosirea
unor te'nologii &i ec'i!amente adecvate ;gru!uri aerogeneratoare cu !utere nominal/ de la 6)+ GM
$+
!3n/ la #+++ GM<. Pe !lan mondial" Tenergetica v3ntuluiT se g/se&te :ntr%o eta!/ de Tmaturitate
te'nologic/T :ns/" :n Rom3nia" !onderea energiei electrice din surse eoliene :n balan.a energetic/
r/m3ne deocamdat/ sub !osibilit/.ile reale de valorificare eficient/ a acestora.
Energia produs $n unit)i &idroelectrice grupuri de mic i mare putere!
Bn Rom3nia" !oten.ialul 'idroenergetic al r3urilor !rinci!ale este de circa (++++ =M'[an" care se
!oate ob.ine :n amenaC/ri 'idroenergetice de mare !utere ;\ 1+ FM[unitate 'idro< sau de mic/
!utere ;a 1+ FM[unitate 'idro<" du!/ urm/toarea re!artizareD
amenaC/ri 'idroenergetice de mare !utere ;(+++ =M'[an<I
amenaC/ri 'idroenergetice de mic/ !utere ;$+++ =M'[an<.
4iomasa
Bn condi.iile mediului to!ogeografic existent" se a!reciaz/ c/ Rom3nia are un !oten.ial energetic
ridicat de biomas/" evaluat la circa 6)7( mii te!b<[an ;1,x1+7 FA[an" :m!/r.it!e urm/toarele
categorii de combustibilD
reziduuri din ex!loat/ri forestiere &i lemn de foc ?116) mii te! ;(7",x1+7 FA[an<@I
de&euri de lemn % rumegu& &i alte resturi de lemn ?(,6 mii te! ;#+"(x1+7 FA[an<@I
de&euri agricole rezultate din cereale" tul!ini de !orumbI
resturi vegetale de vi./ de vie &.a. ?(677 mii te!b< ;#++"7x1+7 FA[an<@I
biogaz ?),, mii te!b< ;#("$x1+7 FA[an<@I
de&euri &i reziduuri menaCere urbane ?)() mii te!b< ;##",x1+7 FA[an<@.
?b< te! % tone ec'ivalent !etrol@
Cantitatea de c/ldur/ rezultat/ din valorificarea energetic/ a biomasei de.ine !onderi diferite :n
balan.a resurselor !rimare" :n func.ie de ti!ul de de&euri utilizat sau destina.ia consumului final.
-stfel" )(E din c/ldura !rodus/ !e baz/ de biomas/ se ob.ine din arderea de reziduuri forestiere
sau ,7E din c/ldura necesar/ :nc/lzirii locuin.elor &i !re!ararea 'ranei ;mediul rural< este rezultatul
consumului de reziduuri &i de&euri vegetale.
*abelul ).
Consumul de biomas/ :n balan.a resurselor energetice !rimare
,pecifica:ie $.).Sa
n
;CCD ;CCF ;CCE ;CCC 2777
Consumul !otal PA #.(1 #.1($ 1.7( 1.$$$ (+.7
#esurse primare FA #.(1 #.1($ 1.7( 1.$$$ 1.$,7
$1
Consum de
biomas0
PA #+) #(1 1#6 11, 11$
(ondere biomas0 E ,"6$ $")6 $")$ 6"1+ $"#,
Bn consumul curent de biomas/ din Rom3nia" :n regim de ex!loatare energetic/" se folosesc diferite
ti!uri de combustibili" cu urm/toarea destina.ieD
cazane industriale de abur &i a!/ fierbinte !entru :nc/lzire industrial/ ;combustibil !e baz/ de
lemn<I
cazane de a!/ cald/" cu !uteri instalate :ntre +"6 FM &i 6"+ FM" !entru :nc/lzire urban/
;combustibil !e baz/ de de&euri din lemn<I
sobe sau cu!toare de lemne &i[sau de&euri agricole !entru :nc/lzirea locuin.elor individuale sau
!re!ararea 'ranei &.a.
Bntre anii 177, % 1777 s%a im!lementat un !roiect demonstrativ" denumit T-sisten./ !entru
im!lementarea surselor regenerabile de energieT" cu finan.are asigurat/ !rin Programul PU-RE %
8E. Caracterul demonstrativ al !roiectului const/ :n !unerea :n eviden./ a valorii de :nlocuire a
biomasei :n ra!ort cu combustibilii fosili la !roducerea de agent termic. Proiectul realizat :n
localitatea C3m!eni func.ioneaz/ !e baz/ de biomas/ ;de&euri de lemn<" cu furnizare de energie" :n
condi.ii de eficien./ economic/ &i cu res!ectarea normelor de !rotec.ie a mediului :nconCur/tor.
Punerea :n !ractic/ a !roiectului a necesitat !reg/tirea unor o!eratori la nivel local :n vederea
ex!loat/rii unor te'nologii s!ecifice &i a avut un efect de sensibilizare a autorit/.ilor locale ca
urmare a realiz/rii unei eficiente energetice su!erioare a instala.iei &i a nivelului redus de !oluare a
mediului. Conform -cordului dintre Finisterul -!elor &i Protec.iei Fediului din Rom3nia &i
Finisterul Fediului din Regatul Danemarcei" :n !rezent se afl/ :n curs de im!lementare Programul
TRumegu& #+++T ;T1aLdust #+++T<" finan.at de autorit/.ile locale" Programul PU-RE Fondul de
Coeziune Economic/ &i 1ocial/ al Comunit/.ii Euro!ene" Fondul 1!ecial !entru Dezvoltare
Energetic/ &i =uvernul Regatului Danemarcei. Programul TRumegu& #+++T se deruleaz/ :n s!iritul
!rocedurii art. $ din Protocolul de la OPoto" :n cinci localit/.i din Rom3nia &i vizeaz/ reducerea
nivelului de de!ozitare necontrolat/ de rumegu& &i alte reziduuri !e baz/ de lemn &i conduce la
diminuarea im!actului asu!ra mediului determinat de !rocesarea brut/ a lemnului :n arii geografice
de mare :ntindere. Bn general" valorificarea biomasei !rin !roiecte s!ecifice de investi.ii energetice
confer/ atractivitate :ntruc3t energia termic/ ob.inut/ are costuri mai mici :n ra!ort cu combustibilii
fosili. Bn Rom3nia" consumul de biomas/ a :nregistrat o diminuare lent/ :n ultimul deceniu datorit/"
:ntre altele" extinderii re.elei de distribu.ie &i a consumului individual de gaze naturale sau =PR.
$#
Energia geotermal
Bn Rom3nia" tem!eratura surselor 'idrogeotermale ;cu ex!loatare !rin foraC%extrac.ie< :n geotermie
de TCoas/ ental!ieT" are tem!eraturi cu!rinse :ntre #)+
o
C &i $++
o
C ;:n a!e de ad3ncime<" iar la
geotermia de tem!eratur/ medie tem!eraturile variaz/ de la $++
o
C !3n/ la 1#)+
o
C ;Ta!e
mezotermaleT<. Resursele geotermale de TCoas/ ental!ieT se utilizeaz/ la :nc/lzirea &i !re!ararea
a!ei calde menaCere :n locuin.e individuale" servicii sociale ;birouri" :nv/./m3nt" s!a.ii comerciale &i
sociale etc.<" sectorul industrial sau s!a.ii agrozoote'nice ;sere" solarii" ferme !entru cre&terea
anima%lelor &.a.<. Rimita economic/ de foraC &i extrac.ie !entru a!e geotermale s%a convenit !entru
ad3ncimea de ++ m &i a fost atins/ :n unele zone din Rom3nia" !recum bazinul geotermal
9ucure&ti 2ord % 0to!eni" anumite !erimetre din aria localit/.ilor 1nagov &i 9alote&ti &.a. Bn
In anul 177+" :n Rom3nia" se aflau :n ex!loatare $( sonde cu utiliz/ri locale !entru asigurarea
nevoilor de :nc/lzire &i a!/ cald/ menaCer/ la ansambluri de locuin.e" cl/diri cu destina.ie !ublic/
sau industriale" incinte agrozoote'nice etc. Rezerva de energie geotermal/ cu !osibilit/.i de
ex!loatare curent/ :n Rom3nia este de circa 1$6 mii te! ;6+++x1+$ =A[an<.
Cantitatea de energie ec'ivalent/ !rodus/ &i livrat/ la ca!ul de ex!loatare al sondei este de circa
+"161 mii te! ;1.#$x1+$ =A[an<" cu un grad mediu de folosire anual/ de ##"E.
Bn eta!a actual/ se afl/ :n conservare sau rezerv/ () sonde cu !oten.ial energetic atestat. Bn
Rom3nia" durata de ex!loatare a instala.iilor :n func.iune este" :n !rezent" mai mare de #+ ani" iar
materialele &i ec'i!amentele utilizate T:n situT au o uzur/ fizic/ &i moral/ avansat/ ;ex.D
sc'imb/toare de c/ldur/ ne!erformante" grad ridicat de coroziune" :nfund/ri &i de!uneri" conducte &i
vane din o.el f/r/ izola.ie termic/" fiabilitate redus/ etc.<. =estiunea consumului energetic
geotermal ;facturarea energiei livrate[ utilizate< se asigur/ :n regim !au&al" !rin citirea !eriodic/ a
!arametrilor la gura sondei cu a!aratur/ de ti! industrial ;din li!s/ de contoare sau ec'i!amente &i
a!aratur/ de !recizie sc/zut/<. Bn Rom3nia" gradul de valorificare al surselor geotermale de energie
este redus ca urmare a li!sei unui su!ort financiar cores!unz/tor" care s/ favorizeze dezvoltarea
acestui sector energetic cu efecte economice su!erioare.
*abelul ).(
Poten.ialul energetic al surselor regenerabile de energie din Rom3nia
,ursa de ener3ie
re3enerabil0
(oten:ialul
ener3etic
anual
Ec2ivalent
economie
ener3ie
"plica:ie
; 2 L H
Energie solar/D
% termic/ $$+ =A 1( mii te! Energie termic/
$
% fotovoltaic/ 1.++ =M' 176, mii te! Energie electric/
Energie eolian/ #+++ =M' $++1( mii te! Energie electric/
Energie 'idroD
% din care
(++++ =M'
$+++ =M'
$)7 mii te!
7,,7 mii te!
Energie electric/
Energie electric/
9iomasa 6+, =A 6)76 mii te! Energie termic/
Energie
geotermal/
6(# =A 1$6 mii te! Energie termic/
-ccelerarea ritmului de ex!loatare al surselor regenerabile de energie din Rom3nia se Custific/ !rin
cre&terea securit/.ii :n alimentarea cu energie" !romovarea dezvolt/rii regionale" asigurarea
normelor de !rotec.ie a mediului &i diminuarea emisiilor de gaze cu efect de ser/. Bn figura ).1. este
!rezentat/ distribu.ia surselor regenerabile :n Rom3nia.


Figura ).1. Distribu.ia surselor regenerabile :n Rom3nia.
e3end0K
Delta Dunarii ;energie solara<I Danube Delta ;solar energP<I
Dobrogea ;energie solara" energie eoliana<I ;solar energP" Lind energP<I
Foldova ;cam!ie si !latouD micro%'idro" energie eoliana" biomasa<I <land and 'ils" tableland<%
;micro%'Pdro" Lind energP" biomass<
$(

Car!atii ;I>1 % Car!atii de EstI I># % Car!atii de 1udI I> % Car!atii de >est" !otential ridicat in
biomasa" micro%'idro<I% ;micro%'Pdro" Lind energP" biomass<
Platoul ;tableland of< *ransilvaniei ;!otential ridicat !entru micro%'idro<I% ;micro%'Pdro" Lind
energP" biomass<
Cam!ia de >est ;!otential ridicat !entru energie geotermica<I>estland ;grot'ermal energP<
1ubcar!atii ;>II1 % 1ubcar!atii geticiI >II# % 1ubcar!atii de curburaI >II % 1ubcar!atii FoldoveiD
!otential ridicat !entru biomasa" micro%'idro<I% ;micro%'Pdro" biomass<
Cam!ia de 1ud ;biomasa" energie geotermica" energie solara<.% ;biomass" geot'ermal energP"solar
energP<
).#.. C/i de valorificare a surselor regenerabile de energie din Rom3nia
Princi!alele o!.iuni !e termen mediu &i lung !entru valorificarea surselor regenerabile trebuie
orientate :n urm/toarele direc.ii !rinci!aleD
transferul de te'nologii neconven.ionale de la firme cu tradi.ie &i ex!erien./ :n domeniu" cu
norme de a!licare" atestare &i certificare conform standardelor interna.ionale :n vigoareI
elaborarea &i im!lementarea cadrului legislativ" institu.ional &i organizatoric adecvatI
atragerea sectorului !rivat &i !ublic la finan.area" managementul &i ex!loatarea :n condi.ii de
eficien./ a te'nologiilor energetice moderneI
identificarea de surse de finan.are !entru sus.inerea &i dezvoltarea a!lica.iilor de valorificare a
surselor regenerabile de energieI
stimularea constituirii de societ/.i ti! Coint%venture" s!ecializate :n valorificarea surselor
regenerabile de energieI
elaborarea de !rograme de cercetare%dezvoltare orientate :n direc.ia acceler/rii !rocesului de
integrare a surselor regenerabile de energie :n sistemul energetic na.ional.
Princi!alele elemente com!onente care se iau :n considerare la acordarea de asisten./ te'nic/ de
s!ecialitate constau :nD
%im!licarea beneficiarului la elaborarea documenta.iei solicitate de banca creditoare &i !entru
analiza economico%financiar/ a investi.iiI
% !reg/tirea !rofesional/ a !artenerilor &i s!eciali&tilor din Rom3nia !entru urm/rirea &i controlul
investi.ieiI
%s!riCinul acordat de beneficiar !e !erioada finan./rii externeI
%recomand/ri :n favoarea beneficiarului la negocierile cu b/ncile comerciale finan.atoare din
Rom3niaI
$)
% identificarea" evaluarea &i selectarea de !roiecte de investi.ii realizabile :n condi.ii de eficien./
economic/ su!erioar/.
)0suri institu:ionale
Crearea cadrului institu.ional" legislativ" financiar &i informa.ional se realizeaz/ cu luarea :n
considerare a urm/toarelor activit/.iD
asigurarea cadrului organizatoric &i func.ional adecvat !entru realizarea investi.iilor :n condi.ii
de eficien./ economic/ ridicat/I
identificarea surselor de finan.are !entru im!lementarea !roiectelor de investi.ii a!robateI
!romovarea surselor regenerabile de energie cu asigurarea m/surilor de diminuare a !erioadei
de recu!erare a investi.iei s!ecificeI
res!ectarea normelor &i standardelor te'nice de construc.ii%montaC" ex!loatare" ob.inerea
atestatului de certificare &i a managementului calit/.iiI
dezvoltarea de !rograme de coo!erare interna.ional/" transfer de te'nologie" sc'imb de
ex!erien./ &i coo!erare bilateral/ !entru !roiecte de cercetare%dezvoltare &i demonstrativeI
!romovarea de acte normative !entru asigurarea !rotec.iei mediului ;ex.D reducerea emisiilor de
noxe" oxizi de carbon &i alte medii !oluante< :n !roducerea de energie din surse regenerabile.
%.,.6specte privind valorificarea resurselor energetice secundare
-ctivit/.ile umane sunt caracterizate :n marea lor maCoritate !rintr%un consum de materii !rime
;materiale< &i unul de energie ;sub diverse forme<. Rezultatul !rinci!al al oric/rei activit/.i este un
!rodus sau un serviciu. Bn tim!ul activit/.ii ;!rocesului<" !ot rezulta unul sau c'iar mai multe
!roduse secundare ;de&euri<" care de!ind de modul de lucru ;te'nologie<" de ti!ul resurselor
consumate ;materiale" energie< &i de modul de organizare a lucrului ;management<.
Produsele secundare" dintre care unele !ot fi dorite ;acce!tate< iar altele nedorite" sunt
deseori !urt/tori de energie sub diverse forme D
c/ldura sensibil/ sau latent/I
su!ra!resiuneI
!utere calorific/.
-ceste !roduse secundare !ot fi aruncate sau !ot fi recu!erate" reciclate &i refolosite :n
cadrul aceluia&i !roces sau :ntr%un altul.
Conce!tul RRR ;recu!erare" reciclare" refolosire< a a!/rut :n momentul :n care omenirea a
devenit con&tient/ de caracterul limitat al resurselor materiale &i energetice" moment care a
$$
determinat &i o cre&tere semnificativ/ a !re.urilor acestor resurse. Recu!erarea a devenit din acel
moment o necesitate economico%financiar/ !entru orice activitate uman/ ale c/rei !roduse intrau !e
!ia.a mondial/. Ra acest nivel" !re.ul recu!er/rii s%a dovedit a fi mai mic dec3t !re.ul nerecu!er/rii
;costurile de !roduc.ie fiind mai mici :n cazul recu!er/rii dec3t :n cazul nerecu!er/rii<. -stfel" dac/
unul singur dintre !roduc/tori ado!t/ un !rocedeu care im!lic/ recu!erarea de orice fel" !re.ul
!rodusului s/u scade &i :i oblig/ &i !e ceilal.i !roduc/tori de !e aceea&i !ia./ s/ ado!te un !rocedeu
asem/n/tor.
Bn momentul de fa./" gestionarea eficient/ a energiei :n cadrul unei organiza.ii ;com!anie"
:ntre!rindere" trust" etc.< constituie obiectul de activitate al unui colectiv sau m/car al unui
res!onsabil cu utilizarea energiei ;4energP manager5<" care r/s!unde :n fa.a conducerii su!erioare a
organiza.iei.
0dat/ cu cre&terea !re.ului energiei &i alinierea lui la !re.ul mondial" a!licarea recu!er/rii
energiei sub toate formele devine &i !entru Rom3nia o !rioritate. Din !unct de vedere te'nic"
recu!erarea energiei este legat/ de un contur de bilan. dat ;agregat" sec.ie" cl/dire" :ntre!rindere"
!latform/ industrial/" ora&" etc.<. Bn ra!ort cu acest contur de bilan. energetic dat" recu!erarea !oate
fi D
interioar/I
exterioar/.
Fiecare dintre cele dou/ direc.ii !rezint/ avantaCe &i dezavantaCe. -tunci c3nd se !une
!roblema recu!er/rii unui flux de energie de&eu ;resursa energetic/ secundar/< eliminat dintr%un
contur" !rimul as!ect al analizei const/ :n inventarierea consumatorilor !oten.iali !entru fluxul de
energie res!ectiv. Consumatorii !oten.iali sunt c/uta.i at3t :n interiorul conturului c3t &i :n exteriorul
s/u. De cele mai multe ori exist/ mai multe variante !osibile" care sunt com!arate &i din care se
alege :n final solu.ia cea mai convenabil/. -ceast/ alegere trebuie f/cut/ numai !e criterii
economice" du!/ ce toate avantaCele &i dezavantaCele au fost ex!rimate sub form/ b/neasc/.
)..1.Defini.ii" ti!uri" caracteristici
Bn cadrul !roceselor te'nologice industriale se utilizeaz/ forme de energie de !rovenien./ diferit/.
-stfel" energia !oate avea o surs/ exterioar/ !rocesului ;arderea combustibililor<" o surs/ interioar/
;efect electrotermic< sau !oate rezulta &i din :ns/&i desf/&urarea !rocesului res!ectiv ;c/ldur/
degaCat/ din reac.iile c'imice exoterme<.
Procesele te'nologice dis!onibilizeaz/ adesea mari cantit/.i de energie" sub diferite forme"
rezultate ca !roduse secundare. -tunci c3nd sunt caracterizate de un poten:ial ener3etic utilizabil"
aceste fluxuri de energie" av3nd de cele mai multe ori ca su!ort fluxuri de mas/" re!rezint/ resurse
$6
energetice secundare <r.e.s.A. -v3nd :n vedere modul de definire a lor" resursele energetice
secundare !ot fi :ncadrate :n categoria !ierderilor energetice ale !rocesului din care au rezultat.
-naliza recu!er/rii resurselor energetice secundare rezultate :n cadrul unui !roces te'nologic
industrial se face la un moment de tim! caracterizat de anumite condi.ii te'nice &i economice. Bn
func.ie de aceste condi.ii" numai o cot/ !arte din con.inutul energetic al resurselor energetice
secundare !oate fi refolosit/ eficient te'nico%economic" aceast/ cot/ constituind resursele
energetice refolosibile r.e.r.!.
-stfel" valoarea resurselor energetice refolosibile fiind de!endent/ de stadiul dezvolt/rii
te'nologiilor de recu!erare &i de nivelul de referin./ al costurilor energiilor &i materialelor utilizate"
are un caracter dinamic.
Definirea resurselor energetice secundare &i calculul eficien.ei recu!er/rii lor se face
stabilind :n !realabil un contur de referin./" care !oate fi un !roces" un agregat" un subansamblu
te'nologic" o linie te'nologic/" o :ntre!rindere sau o zon/ ;!latform/< industrial/. Diversitatea mare
de !rocese industriale conduce la a!ari.ia unor categorii diferite de resurse energetice secundare cu
caracteristici diferite :n func.ie de forma de energie utilizabil/ &i natura agentului energetic.
Bn func.ie de caracteristicile fizico%c'imice !e care le !rezint/" resursele energetice
secundare rezultate din diferite !rocese te'nologice" !ot a!ar.ine uneia sau simultan mai multor
categorii de resurse energetice secundare ;r.e.s.<. Bn tabelul ).)sunt !rezentate !rinci!alele categorii
de resurse energetice secundare" forma de energie utilizabil/ &i exem!le.
*abelul ).)
!ipuri de resurse ener3etice secundare
Cate3oria
resurselor
ener3etice
secundare
*orma de
ener3ie
utilizabil0
Exemple de resurse
ener3etice secundare
Resurse energetice
secundare termice
C/ldur/ sensibil/
&i[sau latent/
=aze de ardere rezultate din
!rocese !irote'nologice din
industria metalurgic/" industria
c'imic/" industria materialelor
de construc.ie" incinerarea
de&eurilor industriale &i urbaneI
De&euri te'nologice fierbin.i
;zgur/" cocs<I
-bur uzatI
-er umed evacuat din 'ale
industriale &i instala.ii de uscare.
$,
Resurse energetice
secundare
combustibile
Energie c'imic/ =aze de ardere rezultate din
!rocese c'imice" furnale"
cocserii" convertizoare" rafin/rii"
:nnobilarea c/rbuneluiI
Re&ii din industria celulozei si
'3rtieiI
De&euri lemnoaseI
De&euri agricole.
Resurse energetice
secundare de
su!ra!resiune
Energie
!oten.ial/
;su!ra!resiune<
=aze de furnalI
=aze rezultate din instala.ii de
ardere sub !resiuneI
1olu.ii sau fluide cu
su!ra!resiune din agregate
te'nologice ca abur" aer
com!rimat.
Bn categoria resurselor energetice secundare !onderea cea mai im!ortant/ o re!rezint/
gazele de ardere. Bn cazul !rinci!alelor !rocese te'nologice din industrie ;metalurgie" construc.ii de
ma&ini" materiale de construc.ii" c'imie<" tem!eraturile necesare desf/&ur/rii lor variaz/ :n limite
largi. Ca urmare gazele de ardere rezultate din aceste !rocese au :n mod curent tem!eraturi cu!rinse
:ntre ++ #,++
W
C" im!un3ndu%se ca im!ortante resurse energetice secundare de natur/ termic/.
(rocesele pirote2nolo3ice re!rezint/ !rocesele te'nologice care !resu!un arderea
combustibilului sau !relucrarea termic/ a acestuia . Ele au o !ondere mare :n cadrul unor ramuri
industriale caD
% industria metalurgic/I
% industria constructoare de ma&iniI
% industria c'imic/I
% industria !etroc'imic/I
% industria materialelor de construc.ie.
Randamentele termice ale acestor !rocese au valori minime" deci ele !rezint/ !ierderi de
c/ldur/ mari" constituind o rezerv/ considerabil/ de resurse energetice secundare" :n s!ecial sub
forma gazelor de ardere. F/c3nd abstrac.ie de !rocesele electro%termice &i de cele c'imice bazate !e
reac.ii !uternic exoterme" gazele de ardere cu un con.inut ridicat de c/ldur/ sensibil/" sunt furnizate
:n general de !rocesele !irote'nologice" rezult3nd !rin arderea combustibilului. Datorit/
tem!eraturii ridicate im!use de desf/&urarea acestor !rocese" c/ldura evacuat/ cu gazele de ardere
!oate avea o !ondere de ) % $+E din cantitatea de energie consumat/.
0 categorie a!arte de gaze de ardere" din !unct de vedere calitativ" o re!rezint/ cele
rezultate din incinerarea de&eurilor industriale &i menaCere. Problematica recu!er/rii acestei
categorii de gaze de ardere se analizeaz/ corelat cu structura !rocedeelor de incinerare a de&eurilor.
$7
De&i sco!ul acestor !rocedee este eliminarea de&eurilor &i nu recu!erarea lor" caracteristicile
termice ale gazelor de ardere rezultate im!un at3t de&eurile urbane c3t &i !e cele industriale ca surse
im!ortante de energie" mai ales !entru aglomer/rile urbane.
8nit/.ile de incinerare a de&eurilor menaCere cu recu!erare de energie sunt s!ecifice marilor
aglomer/ri urbane. Datorit/ !uterii calorifice sc/zute ;a!ro!iat/ de aceea a c/rbunilor inferiori ca
turba &i lignitul< utilizarea de&eurile menaCere ca resurse energetice combustibile nu !rezint/ o
eficien./ energetic/ ridicat/. Bns/ recu!erarea c/ldurii sensibile a gazelor de ardere rezultate la
arderea acestora :n uzinele de incinerare este eficient/ din !unct de vedere te'nico%economic &i
contribuie la diminuarea costului global al acestui ti! de tratament termic.
Rimitele domeniului de tem!eraturi ale gazelor de ardere evacuate :n cadrul !rocedeului de
incinerare a de&eurilor menaCere sunt determinate de caracteristicile constructive &i func.ionale ale
cu!toarelor de incinerare &i ale instala.iilor anexe. -stfel" !entru ca arderea s/ se desf/&oare :n
condi.ii bune" este necesar/ o tem!eratur/ de minimum 6)+
W
C iar !entru a evita ancrasarea
cu!torului" acestea nu trebuie s/ de!/&easc/ 7)+
W
C .
De asemenea" recu!erarea gazelor de ardere evacuate din cu!toarele de incinerare a
de&eurilor menaCere !rezint/ anumite !articularit/.i fa./ de cele evacuate din instala.iile
!irote'nologice care func.ioneaz/ cu combustibili clasici. -ceste !articularit/.i sunt determinate de
con.inutul ridicat :n !oluan.i gazo&i &i solizi.
Con.inutul de energie al resurselor energetice secundare se determin/ av3nd :n vedere forma
de energie &i agentul !urt/tor. -stfel" av3nd :n vedere !rinci!alele categorii de resurse energetice
secundare ;termice" combustibile" su!ra!resiune<" :n cele ce urmeaz/ se exem!lific/ !entru cazul
gazelor de ardere modul de determinare al energiei con.inute.
C/ldura sensibil/ con.inut/ de un debit de gaze ;resurse energetice secundare termice< care
!oate fi !reluat/ !rin r/cirea acestora :n instala.ia recu!eratoare esteD
1 2 $ ;t
1
3 t
4
< ;).1<
unde $ este ca!acitatea caloric/ a debitului de gaze ;!rodusul :ntre debit &i c/ldura s!ecific/ medie<
iar t
1
este tem!eratura cu care sunt dis!onibile gazele ie&ite din incinta de lucru.
>aloarea minim/ a tem!eraturii t
#
cu care gazele de ardere ies din instala.ia recu!eratoare
este limitat/ de tem!eratura !unctului de rou/ acid/ t
r
. -stfel" !entru combustibilii care con.in D
mai !u.in de 1E sulf t
#min
_ t
r
X + grd ;).#<
mai mult de 1E sulf t
#min
_ t
r
X (+ grd ;).<
Debitul total de gaze de ardere se calculeaz/ :n func.ie de sarcina te'nologic/" de consumul
s!ecific de combustibil" de cantitatea de gaze de ardere rezultate !rin arderea unit/.ii de mas/ sau
de volum de combustubil &i de coeficientul de evacuare a gazelor de ardere din camera de lucru a
6+
agregatului te'nologic. Ra calculul debitului s!ecific de gaze se .ine seama &i de !/trunderile de aer
fals !e traseul gazelor de ardere" de la ie&irea din camera de lucru a agregatului te'nologic !3n/ la
intrarea :n instala.ia recu!eratoare" !rin coeficientul de exces de aer.
-t3t masa de&eurilor care sunt su!use tratamentului de incinerare c3t &i !uterea calorific/
inferioar/ acestora variaz/ :n limite foarte largi. -stfel uzinele de incinerare !ot avea ca!acit/.i
cu!rinse :ntre 1++++ &i 6+++++ t[an iar !uterea calorific/ inferioar/ !oate varia !ractic :ntre )+++ &i
,)++ GA[Gg" !entru de&euri menaCere &i 1#)++ % (++ GA[Gg" !entru de&euri industriale.
F/rimea cantit/.ii de de&euri incinerate &i !uterea calorific/ inferioar/ a acestora determin/
cantitatea de c/ldur/ !osibil a fi recu!erat/. Bn cazul arderii de&eurilor cu !uteri calorifice sc/zute
;sub )+++ GA[Gg<" con.inutul ridicat de umiditate al acestora determin/ o func.ionare instabil/ a
sistemului cu!tor % cazan recu!erator. Bn acest caz" condi.iile de func.ionare !ot fi :mbun/t/.ite !rin
a!licarea !re:nc/lzirii aerului de ardere !3n/ la circa ++
W
C" !rin recu!erarea c/ldurii gazelor de
ardere evacuate. Pe m/sur/ ce !uterea calorific/ inferioar/ a de&eurilor cre&te" func.ionarea
sistemului cu!tor % cazan este mai stabil/ iar calitatea aburului !rodus !ermite o utilizare eficient/
!entru alimentarea cu c/ldur/ &i[sau energie electric/.
Pentru !uteri calorifice inferioare medii ale de&eurilor menaCere tratate termic" randamentul
ansamblului cu!tor % cazan recu!erator variaz/ :ntre )+ &i ,+E :n func.ie de ti!ul arz/torului"
caracteristicile arderii &i modul de dimensionare al su!rafe.ei de sc'imb de c/ldur/ a cazanului
recu!erator.
1u!ra!resiunea cu care gazele ;resurse energetice secundare de su!ra!resiune< sunt evacuate
din incinta de lucru !oate fi de ordinul mbar sau de ordinul sutelor de bar. Energia !oten.ial/
con.inut/ de gaze !oate fi valorificat/ !rin destindere :ntr%o turbin/ de detent/" care !oate antrena
un generator electric sau un consumator de lucru mecanic din interiorul conturului de bilan.
considerat. Rucrul mecanic generat !rin destinderea :n turbin/ esteD
l
,
_ 5 ,
0*
;1 %

<
0,
[ ;).(<
unde 5 _ ,"1) GA[GmolO este constanta universal/ a gazelor" _ +"# % +"#7 este o m/rime care
de!inde de valoarea ex!onentului adiabatic"
0,
_ +"6, % +",, este randamentul intern al turbinei de
detent/ iar este ra!ortul !resiunilor de ie&ire &i de intrare :n turbin/ ; a 1<. 1e !oate constata c/
lucrul mecanic de destindere de!inde de tem!eratura absolut/ de intrare :n turbina ,
0*
&i de ra!ortul
de destindere .
Puterea calorific/ a resurselor energetice secundare combustibile se datoreaz/
com!onentelor combustibile care !ot fi :nt3lnite :n amestecul de gaze de !roces" de sintez/ sau de
61
!urC/ ;U
#
" C0" CU
(
<. >alorile !uterilor calorifice inferioare" !entru c3teva astfel de com!onente"
sunt !rezentate :n tabelul ).$.
*abelul ).$
>alorile c3torva com!onente combustibile
ale unor amestecuri de gaze
Component al unui
amestec de 3aze
(utere calorific0
inferioar0 <)QSBmolA
U
#
#(#
C0 #,$
CU
(
,+
Bn cazul :n care acela&i debit de gaze are su!ra!resiune &i con.ine &i elemente combustibile"
recu!erarea se !oate face eta!izat" mai :nt3i !rin destindere &i a!oi !rin ardere.
)..#.Direc.ii de recu!erare
Recu!erarea resurselor energetice secundare !oate fi" interioar0 sau exterioar0" :n ra!ort
cu conturul de bilan. energetic stabilit !entru analiz/ .
#ecuperarea interioar0 are loc atunci c3nd energia con.inut/ de c/tre resursele energetice
secundare rezultate dintr%un !roces te'nologic este recu!erat/ :n cadrul aceluia&i !roces. 1olu.iile
de recu!erare interioar/ sunt caracterizate de urm/toarele as!ecteD
utilizarea energiei recu!erate se face direct :n cadrul agregatului sau liniei te'nologice :n
care s%a !rodus resurse energetice secundareI
!rin a!licarea unei solu.ii de recu!erare de acest ti! se economise&te combustibil
te'nologic ;su!erior<" efectul const3nd :n reducerea direct/ a facturii energetice asociate agregatului
sau !rocesului care a generat resursele energetice secundareI
sub as!ect economic" !rin :ncadrarea instala.iilor recu!eratoare :n fluxul te'nologic" aceste
solu.ii de recu!erare nu necesit/ c'eltuieli su!limentare de ex!loatareI
a!licarea solu.iilor de recu!erare interioar/ !ot conduce la cre&terea !roductivit/.ii
agregatului te'nologic.
*abelul ).6
,olu:ii de recuperare interioar0
6#
a c0ldurii 3azelor de ardere
,olu:ia de
recuperare
Elemente caracteristice ale solu:iei de
recuperare
Pre:nc/lzirea
aerului de
ardere ;P-<
!resu!une utilizarea c/ldurii fizice a gazelor
rezultate din camera de lucru a unui agregat
te'nologic" !entru !re:nc/lzirea aerului de ardere
necesar aceluia&i agregatI
Pre:nc/lzirea
autonom/ a
aerului de
ardere ;P--<
!resu!une existen.a unui focar se!arat de
camera de lucru a agregatului te'nologic !rinci!al"
:n care sunt !roduse gazele de ardere utilizate
!entru !re:nc/lzirea aeruluiI
se a!lic/ :n cazul :n care gazele din agregatul
!rinci!al au un con.inut bogat :n elemente
combustibile" iar recu!erarea lor este mai eficient/
ca resurse energetice secundare de natur/
combustibil/I
Pre:nc/lzirea
combustibilulu
i ;PC<
se a!lic/ :n general :n cazul utiliz/rii :n
agregatul !rinci!al a unui combustibil gazos ; sau
lic'id < cu !utere calorific/ sc/zut/ I
!re:nc/lzirea combustibilului este limitat/ de
atingerea tem!eraturii de autoa!rindere
; de!endent/ de natura sa< I
Pre:nc/lzirea
materialelor
te'nologice
;PF*<
se !oate realiza at3t direct !rin str/baterea :n
contracurent fluxul gazelor de ardere c3t &i :n cadrul
unui !re:nc/lzitor se!arat" im!lementat :n fluxul
acestoraI
Regenerarea
c'imic/ a
c/ldurii
gazelor de
ardere ;RC<
!resu!une utilizarea c/ldurii fizice a gazelor
!entru tratarea !reliminar/ endoterm/ a
combustibilului te'nologic" av3nd ca efecte at3t
ridicarea con.inutului de c/ldur/ legat/ c'imic c3t
&i !re:nc/lzirea saI
solu.ia este a!licat/ :n cazul !roceselor
!irote'nologice :n care gazele de ardere rezultate
6
nu con.in antren/ri de !articule" ceea ce ar :ngreuna
at3t trans!ortul gazelor de ardere la distan./ c3t &i
utilizarea sc'imb/toarelor de c/ldur/ de su!rafa./ I
Recircularea
gazelor de
ardere ;R=<
const/ :n !reluarea gazelor din zona final/ a
agregatului te'nologic &i introducerea lor direct :n
camera de lucru" sau :n zona imediat urm/toare
acesteia !entru reducerea tem!eraturii mediului
gazos de aiciI
se a!lic/ :n cazul !roceselor !irote'nologice ce
im!un un regim termic moderat.
Datorit/ limit/rilor ce intervin :n cazul a!lic/rii inde!endente a diferitelor solu.ii de
recu!erare interioar/" :n anumite situa.ii se Custific/ te'nico%economic a!licarea combinat/ a
acestora. Bn tabelul ). sunt exem!lificate !entru cazul !articular al gazelor de ardere caracterizate
de nivel termic ridicat ;resurse energetice secundare de natur/ termic/<" !rinci!alele solu.ii de
recu!erare interioar/.
#ecuperarea exterioar0 are loc atunci c3nd energia con.inut/ de c/tre resursele energetice
secundare este utilizat/ :n afara !rocesului te'nologic din care a rezultat" :n cadrul :ntre!rinderii sau
!latformei industriale" !entru aco!erirea necesarului de energie termic/ &i electric/ ;mecanic/<.
-ceste solu.ii de recu!erare se !ot a!lica fie ca solu.ii inde!endente" fie !entru cre&terea gradului
total de recu!erare realizat :n cadrul conturului de bilan. dat. -naliz3nd recu!erarea interioar/
com!arativ cu recu!erarea exterioar/" aceasta din urm/ !rezint/ urm/toarele as!ecte caracteristiceD
utilizarea energiei recu!erate din resursele energetice secundare :n afara limitelor
!rocesului industrial din care au rezultat" conduce la limit/ri de regim :n recu!erare datorate
nesimultaneit/.ii !roducerii cu consumul fie sub as!ect cantitativ ;:n cazul utiliz/rii energiei
recu!erate :n direc.ie termic/<" fie sub as!ect calitativ ;in cazul utiliz/rii energiei recu!erate :n
direc.ie electric/ sau mecanic/<I
efectele energetice ob.inute !rin economisirea combustibilului se reflect/ la nivelul
utilizatorului energiei recu!erate" de regul/ combustibilul economisit fiind combustibil energetic
efectele economice determinate at3t de economia de c'eltuieli cu combustibilul c3t &i de
investi.iile &i c'eltuielile aferente instala.iei recu!eratoare influen.eaz/ balan.a economic/ a
utilizatorului energiei recu!erate.
Bn tabelul ).,.sunt !recizate !rinci!alele as!ecte caracteristice ale solu.iilor de recu!erare
exterioar/" exem!lificate !entru cazul gazelor de ardere.
6(
De multe ori" :n s!ecial :n cazul gazelor de ardere evacuate din !rocesele !irote'nologice
av3nd un con.inut de c/ldur/ sensibil/ mare" se im!une a!licarea recu!er/rii :n mai multe tre!te ;:n
cascad/<" combin3nd solu.iile de recu!erare intern/ cu cele externe. -stfel se ob.ine un grad total de
recu!erare mai mare dec3t !rin a!licarea inde!endent/ a fiec/rei solu.ii de recu!erare !rezentate
anterior. Bn aceste condi.ii" analiza eficien.ei recu!er/rii se a!lic/ ansamblului sc'emei de
recu!erare" sco!ul fiind determinarea variantei o!time de sc'em/ com!lex/ de recu!erare.
Problemele care se !un :n cazul sc'emelor com!lexe de recu!erare suntD
re!arti.ia cantit/.ii totale de c/ldur/ :ntre diferitele direc.ii ;solu.ii< de recu!erareI
o!timizarea sc'emei com!lexe de recu!erareI
analiza te'nico%economic/ a ansamblului sc'emei de recu!erare com!lex/.
*abelul ).,
Elemente caracteristice ale solu.iilor de recu!erare exterioar/
Direc:ia
de
recuperar
e
,copul recuper0rii Elemente caracteristice ale
solu:iilor de recuperare
1 #
*ermic/ alimentarea cu
c/ldur/ a !roceselor
te'nologiceI
:nc/lzirea"
ventilarea"
condi.ionarea
incintelor cu caracter
te'nologic"
administrativ sau
urbanI
!re!ararea a!ei
calde :n sco!uri
!rezint/ un grad anual de
recu!erare :nalt" datorit/
caracterului !ermanent la acestor
consumuriI
caracterul sezonier al acestor
consumuri" face ca utilizarea
c/ldurii :n aceast/ direc.ie s/ aib/
o durat/ anual/ de cel mult #)++ %
+++ ore[an" mult mai mic/ fa./
de duratele anuale de
dis!onibilitate ale gazelor de
ardere ; )+++ $+++ ore[an"
6)
menaCere &i sanitareI func.ie de !rocesul te'nologic din
care !rovin <" ceea ce determin/
un grad anual de recu!erare
redusI
limit/rile de regim care a!ar
sunt de natur/ cantitativ/"
necesarul de c/ldur/ !entru
!re!ararea a!ei calde fiind mult
mai mic dec3t c/ldura con.inut/
de gaze" diferen.a ne!ut3nd fi
recu!erat/ I
El
ectric/
;
Fecanic/<
!roducerea
energiei electriceI
!roducerea lucrului
mecanic.
recu!erarea c/ldurii gazelor cu
nivel termic ridicat se face :n
cazane recu!eratoare
!roduc/toare de abur" utilizat :n
turbine cu abur cu condensa.ie
!entru !roducerea energiei
electriceI
:n func.ie de calitatea gazelor"
acestea se !ot folosi &i direct :n
turbine de detent/ cu gaze" !entru
!roducerea lucrului mecanic
gradul anual de recu!erare este
afectat de c/tre limit/rile de
regim" numai :n m/sura :n care
a!ar restric.ii :n necesarul
electroenergetic ce trebuie
asiguratI
Cogenerar
e sau
trigenerare
!roducere
simultan/ de c/ldur/
&i energie electric/
sau c/ldur/" energie
electric/ &i frig.
aburul !rodus :n cazanele
recu!eratoare !oate fi utilizat &i
:ntr%un ciclu combinat de
cogenerare sau trigenerareI
:n cazul turbinelor de detent/
recu!eratoare" gazele e&a!ate din
turbine se !ot folosi &i !entru
6$
alimentarea cu c/ldur/ &i[sau frig.
)...Efectele recu!er/rii resurselor energetice secundare
Printre cele mai eficiente metode de cre&tere a gradului de utilizare a energiei consumate :n
!rocesele industriale !oate fi amintit/ valorificarea resurselor energetice secundare rezultate" :n
s!e./ a gazelor de ardere. Efectele recu!er/rii resurselor ener3etice secundare sunt de natur/
te'nic/" energetic/" economic/ &i ecologic/.
a. Efecte de natur0 te2nic0
Conce!erea &i :ncadrarea unor instala.ii recu!eratoare direct :n fluxul te'nologic contribuie
la modernizarea sc'emelor generale ale !roceselor te'nologice. -stfel am!lasarea de recu!eratoare
;!entru !re:nc/lzirea aerului" a combustibilului" a materialelor te'nologice< :n cadrul !roceselor
!irote'nologice din industria metalurgic/" a materialelor de construc.ii" c'imic/" !ermit trecerea la
te'nologii noi" !erformante" cu un :nalt grad de recu!erare" cu !roductivit/.i ridicate de ob.inere a
!rodusului finit. Prin !rocedeele de recu!erare" ca recircularea gazelor de ardere se m/re&te durata
de via./ a agregatelor te'nologice" diminu3ndu%se solicit/rile termice la care sunt su!use !/r.ile
com!onente . Efectele de natur/ te'nic/ sunt corelate &i se reg/sesc :n cele de natur/ economic/.
b. Efecte de natur0 ener3etic0
Efectele de natur/ energetic/ se cuantific/ !ractic !rin economia de combustibil realizat/
!rin recu!erareD
Princi!alii indicatori energetici !e baza c/rora se va a!recia eficien.a energetic/ a solu.iei de
recu!erare sunt D
ec'ivalentul :n combustibil al energiei economisite ;economia de combustibil" valoare absolut/
sau relativ/< se define&te ca diferen.a intre consumul de combustibil :nainte &i du!/
recu!erareI
gradul total de recu!erare se define&te ca ra!ortul :ntre c/ldura efectiv recu!erat/" datorit/
restric.iilor termodinamice &i te'nico%economice existente" &i c/ldura con.inut/ efectiv de c/tre
r.e.s.
c. Efecte de natur0 economic0
1ub as!ect economic" efectele imediate sunt determinate :n !rimul r3nd de economia de
energie realizat/" :n func.ie de direc.ia :n care s%a f/cut recu!erarea" fie la nivelul !roduc/torului
energiei recu!erat/" fie la nivelul beneficiarului acestuia. -stfel se reduc consumurile energetice la
66
nivelul conturului analizat ;indiferent care este acesta<" reduc3ndu%se im!licit &i a!ortul de
combustibil clasic.
Reflectarea economic/ a reducerii consumurilor energetice" la nivelul :ntre!rinderilor sau a
!latformelor industriale" are loc !rin reducerea c'eltuielilor de !roduc.ie aferente acestora" ceea ce
:n final determin/ reducerea !re.ului de cost al !roduselor te'nologice. Efectul indirect" men.ionat
anterior" res!ectiv reducerea a!elului la energia !rimar/" se reflect/ !rin reducerea !ierderilor
energetice &i a consumurilor efective de energie din eta!a extrac.iei &i a trans!ortului
combustibilului.
d. Efecte ecolo3ice
0 im!ortan./ deosebit/ a recu!er/rii resurselor energetice secundare" o re!rezint/ efectele
reflectate asu!ra mediului ambiant. Din diferite !rocese industriale" rezult/ gaze de ardere" care
datorit/ cantit/.ii &i calit/.ii lor nu !ot fi evacuate ca atare :n mediul ambiant.
Cea mai mare !arte a acestora" datorit/ !articularit/.ilor !e care le !rezint/ D tem!eratur/"
com!ozi.ie" !resiune" !ot constitui resurse energetice secundare termice" combustibile sau de
su!ra!resiune" ele fiind utilizate ca atare &i :n acela&i tim! neutralizate sub as!ectul nocivit/.ii
asu!ra mediului ambiant.
Recu!erarea gazelor de ardere rezultate din !rocesele industriale" ca resursele energetice
secundare de natur/ termic/ determin/ reducerea sensibil/ a emisiei de c/ldur/ :n mediul ambiant"
deci reducerea efectului de ser/" care constituie :n condi.iile !uternicei industrializ/ri cu care se
confrunt/ !laneta" un !ericol iminent de distrugere a ec'ilibrului ecologic .
Exist/ o categorie de resurse energetice secundare sub form/ de gaze de ardere" a c/ror
recu!erare este sus.inut/ :n !rimul r3nd de considerentele ecologice &i a!oi de cele energetice &i
economice. Din aceast/ categorie fac !arte &i gazele de ardere rezultate din !rocesele industriei
c'imice" metalurgice" materialelor de construc.ii" care datorit/ substan.elor toxice con.inute" !rin
interac.iune c'imic/ cu aerul dar mai ales cu a!a" !ot conduce la formarea unor substan.e toxice sau
cu caracter coroziv asu!ra :ns/&i a agregatelor te'nologice &i a tot ceea ce exist/ !e o raz/
a!reciabil/.
Prin normativele emise" legisla.ia interna.ional/ !revede !rinci!alele categorii de !oluan.i
atmosferici" ai a!ei &i solului" efectele lor nocive asu!ra mediului ambiant" con.inuturile limit/
admise" !recum &i taxele !erce!ute :n cazul de!/&irii lor . >alorificarea energetic/ " :n limitele
eficien.ei te'nico%economice a gazelor care rezult/ din !rocesele industriale" !oate constitui o
metod/ de conservare a mediului ambiant.
6,
Extrac.ia combustibililor clasici" :n s!ecial a celor solizi cu ex!loat/ri la su!rafa./ !rin
deco!ertarea straturilor de !/m3nt de deasu!ra" are efecte negative asu!ra ec'ilibrului ecologic. Din
aceast/ cauz/ orice economie de combustibil ;inclusiv cel nuclear<" realizat/ !rin recu!erare
re!rezint/ o reducere substan.ial/ a a!elului la resursele de energie !rimar/" reduc3ndu%se astfel
efectele nocive asu!ra mediului ambiant.
Din !unct de vedere ecologic" efectul im!lement/rii solu.iei de recu!erare !ro!us/" !oate fi
cuantificat !rin reducerea indicatorilor de im!act" com!arativ cu solu.ia de referin./" iar din !unct
de vedere economic efectele ecologice !ot fi cuantificate !rin ecotaxe.
Capitolul D. "specte le3islative privind protec:ia mediului, in contextul
dezvoltarii durabile
<.*.6rmonizarea legisla)iei na)ioanale cu cea european : privind protec)ia mediului.
In tabelul $.1. sunt sintetizate !rinci!alele acte legislative la nivelul 8niunii Euro!ene :n
!atru domenii !rinci!ale ale !rotectiei mediului.
*abelul $.1.
Regislatie mediu ;selectie< 8E% Romania
Domeniul e3islatie $E e3islatie #omania
Controlul !olu/rii industriale Regulamentul ;CE< nr.1$$[#++$ %
registru euro!ean al emisiilor &i
transferului de !oluan.i
U= nr. 1(+[#++, ;F0
nr.1#)[1,.+#.#++,<
Regulamentul ;CE< nr.$$[#+1+ %
etic'eta 8E ecologic/
U= nr. $$1[#+11 ;F0
nr.(66[+$.+6.#+11<
0F nr. #1#7[#+11 ;F0
nr.$1#[+.+,.#+11
1c'imb/ri climatice Regulamentul ;CE< nr.
##1$[#++(% sistem de registre
standardizat &i securizat :n
conformitate cu Directiva
#++[,6[CE
0F nr. 1(6([#++6 ;F0
nr.$,+[+).1+.#++6<
Regulamentul ;CE< nr. (([#++7 %
stabilirea standardelor de
!erforman./ !rivind emisiile
!entru autoturismele noi
U= nr. 7+[#+11 ;F0 nr.
1+([+7.+#.#+11<
Regulamentul ;8E< nr. 117[#+11
% comercializare a certificatelor de
Emisii du!a ianuarie #+1
0F nr. 1(6([#++6 ;F0
nr.$,+[+).1+.#++6<
0F nr.,7+[#++7 ;F0 nr.
)+)[##.+6.#++7<
67
Fanagementul deseurilor Regulamentul ;CE< nr. #1)+[#++#
% statistici asu!ra de&eurilor

%
Regulamentul ;8E< nr. ,(7[#+1+
modificare a Regulamentului ;CE<
nr.
#1)+[#++# al Parlamentului
Euro!ean &i al Consiliului
referitor la statisticile
!rivind de&eurile
(roiect de >O
1ubstan.e !ericuloase Regulamentul ;CE< nr.
,)+[#++( % !oluan.ii organici
!ersisten.i
U= nr. )$1[#++, ;F0
nr.(16[+.+$.#++,<
Regulamentul ;CE< nr.
1++)[#++7 %substan.ele care
diminueaz/
stratul de ozon nr.
$,7[#++, Iex!ortul &i im!ortul de
!roduse c'imice !ericuloase
0= nr. 7[#+11 ;F0 nr.
6,[1.1#.#+11<

<.2.(biective prioritare ale -omaniei pe a9a energie 2 mediu2 2020
Consiliul Euro!ean a ado!tat :n luna iunie #+1+ strategia energetic/D Europa 2020 pentru
o cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii. 0biectivele stabilite sunt ambi.ioase at3t
:n ceea ce !rive&te as!ectele energetice dar &i cele aferente !rotec.iei mediului" av3nd in vedere
sc'imb/rile climatice cu care se confrunt/ !laneta.
-stfel" !riorit/.ile acestei strategii euro!ene suntD
o reducerea cu 278 a emisiilor de 3aze cu efecte de ser09
o cre5terea la 278 din totalul surselor primare a ponderii ener3iei av6nd la baz0
ener3ia re3enerabil09
o sc0derea cu 278 a consumului final de ener3ie prin eficien:0 ener3etic0.
"e termen lung, p#n $n anul 20%0" obiectivele energetice corelate cu cele de mediu sunt
:ndr/zne.e" &i anume reducerea cu 7+%7)E a emisiilor de C0
#
. -v3nd :n vedere c/ industria
energetic/" indeosebi subsistemul !roducerii energiei este !rinci!alul r/s!unz/tor de acest fenomen"
alaturi de trans!orturi" obiectivul nu !oate fi atins f/r/ implementarea unor solu:ii te&nologice de
captare i stocare a '(
2
.
-l/turi de ./rile 8niunii Euro!ene ;r/s!unz/toare de !roducerea de cca. 1$E din emisiile
de C0
#
<" :n lu!ta !entru acest deziderat trebuie s/ se alinieze &i 18-" Canada" C'ina" India &i -frica
de 1ud" av3nd :n vedere c/ cele trei din urm/ 4sunt cele mai vinovate5 de !roducerea gazelor cu
efect de ser/.
,+
Bn Rom3nia" !entru im!lementarea corect/ a pac&etului energie2 sc&imbri climatice
trebuie avute :n vedere urm/toareleD
elaborarea unei strategii na.ionale coerente cu !rivire la energia verde" :n vederea atingerii
obiectivelor asumate de Rom3nia !entru !erioada #+1%#+#+I
institu.iile statului trebuie s/ fie !reg/tite !entru !romovarea" sus.inerea" im!lementarea &i
urm/rirea unor !rograme energeticeI
este necesar/ creerea cadrului legal !entru asigurr/rii investi.iei fondurilor ob.inute din
valorificarea certificatelor de C0
#
!e !ia.a euro!ean/ :n alte !roiecte de mediuI
derularea la nivel na.ional a unor !rograme de calificare a for.ei de munc/ destinate
!roiect/rii" raeliz/rii &i o!er/rii noilor te'nologii destinate !rotec.iei mediului
asigurarea unui cadru legal sim!liu &i eficient :n vederea im!lementarii !e !ia.a
rom3neasc/ de noi te'nologii care au ca sco! reducerea !olu/rii mediului.
Printre obiectivele strategice ale Rom3niei :n domeniul energiei se num/r/D
cre&terea eficien.ei energeticeI
!romovarea !roducerii energiei !e baz/ de resurse regenerabileI
utilizarea ra.ional/ &i eficient/ a resurselor energetice !rimare.
"ac&etul energie2 sc&imbri climatice !romoveaz/ solu.ii &i te'nologii !entru reducerea
emisiilor de C0
#
.
6cte legislative privind protectia mediului ;selectie< care s!riCin/ im!lementarea
obiectivelor pac&etului energie2 sc&imbri climaticeD
Ordonanta de ur3enta nr. ;CNS277N din 22.;2.277N < modificata de 08= 11([#++6 si
08= 1$([#++,< % !rotectia mediuluiI
>ot0r6rea nr. L22S277N din ;HS7HS277N <modificarea &i com!letarea U= nr. )(1[#++< %
limitarea emisiilor :n aer ale anumitor !oluan.i !roveni.i din instala.ii mari de ardere.
Ordinul nr ELLS277N din ;L.7C.277N !rogramu national de reducere a emisiilor de
dioxid de sulf" oxizi de azot su !ulberi !rovenite din instalatiile de ardereI
Ordonan:a de ur3en:0 nr. FES2777 din ;DS7DS2777<com!letata si modificata de 08=
$1[#++< % regimul de&eurilorI
Ordonan:a de ur3en:0 nr. ;DS277; <r;A din 2DS7;S277; <modificata de 08= $1[#++<%
gestionarea de&eurilor industriale reciclabile.
>ot0r6rea nr. EFES277N din 2ES7FS277N <com!letata de 08= 6+[#++7<% accesul
!ublicului la informa.ia !rivind mediul.
,1
e3e nr. ;7FS;CCD din 2NS7CS;CCD %e3ea apelor - Versiune actualizata la data de
;CS72S27;7.
Ordonan:a de ur3en:0 nr. ;N2S277N din ;7S;;S277N <com!letata de Regea ,([#++$< %
!revenirea &i controlul integrat al !olu/rii.
<.,.5trategia 3a)ional pentru Dezvoltare Durabila -om#niei C(rizonturi 20*,:2020:
20,0
Documentul urmeaz/ !rescri!.iile metodologice ale Comisiei Euro!ene &i re!rezint/ un
!roiect comun al =uvernului Rom3niei" !rin Finisterul Fediului &i Dezvolt/rii Durabile" &i al
Programului 2a.iunilor 8nite !entru Dezvoltare" !rin Centrul 2a.ional !entru Dezvoltare Durabil/.
1trategia stabile&te obiective concrete !entru trecerea" :ntr%un interval de tim! rezonabil &i realist" la
un nou model de dezvoltare !ro!riu 8niunii Euro!ene &i larg :m!/rt/&it !e !lan mondial cel al
dezvolt/rii durabile" orientat s!re :mbun/t/.irea continu/ a vie.ii oamenilor &i a rela.iilor dintre ei :n
armonie cu mediul natural. Elaborarea 1trategiei este rezultatul obliga.iei asumate de Rom3nia :n
calitate de stat membru al 8niunii Euro!ene conform obiectivelor convenite la nivel comunitar" :n
s!ecial cele statuate :n *ratatul de aderare" :n 1trategia Risabona !entru cre&tere &i locuri de munc/
&i :n 1trategia re:nnoit/ a 8E !entru Dezvoltare Durabil/ din #++$.
,#
*i3ura D.;. ,trate3ia +a:ional0 pentru Dezvoltare Durabil0a #om6niei
/Orizonturi 27;L272727L7.
(biective strategice ale -omaniei pe termen mediu i lungD
Orizont-27;LK
Bncor!orarea organic/ a !rinci!iilor &i !racticilor dezvolt/rii durabile :n ansamblul
!rogramelor &i !oliticilor !ublice ale Rom3nieiI
Orizont-2727K
-tingerea nivelului mediu actual al ./rilor 8niunii Euro!ene la !rinci!alii indicatori ai
dezvolt/rii durabileI
Orizont-27L7K
-!ro!ierea semnificativ/ a Rom3niei de nivelul mediu din acel an al ./rilor 8E.
Direc.iile !rinci!ale de ac.iune" detaliate !e sectoare &i orizonturi de tim! suntD
corelarea ra.ional/ a obiectivelor de dezvoltare" inclusiv a !rogramelor investi.ionale :n
!rofil inter%sectorial &i regional" cu !oten.ialul &i ca!acitatea de sus.inere a ca!italului
naturalI
modernizarea accelerat/ a sistemelor de educa.ie &i formare !rofesional/" s/n/tate !ublic/ &i
servicii sociale" .in3nd seama de evolu.iile demografice &i de im!actul acestora !e !ia.a
munciiI
folosirea generalizat/ a celor mai bune te'nologii existente" din !unct de vedere economic &i
ecologic" :n deciziile investi.ionaleI introducerea ferm/ a criteriilor de eco%eficien./ :n toate
activit/.ile de !roduc.ie &i serviciiI
antici!area efectelor sc'imb/rilor climatice &i elaborarea din tim! a unor !lanuri de m/suri
!entru situa.ii de criz/ generate de fenomene naturale sau antro!iceI
asigurarea securit/.ii &i siguran.ei alimentare !rin valorificarea avantaCelor com!arative ale
Rom3niei" f/r/ a face rabat de la exigen.ele !rivind men.inerea fertilit/.ii solului"
conservarea biodiversit/.ii &i !roteCarea mediuluiI
identificarea unor surse su!limentare de finan.are !entru realizarea unor !roiecte &i
!rograme de anvergur/" :n s!ecial :n domeniile infrastructurii" energiei" !rotec.iei mediului"
siguran.ei alimentare" educa.iei" s/n/t/.ii &i serviciilor socialeI
!rotec.ia &i !unerea :n valoare a !atrimoniului cultural &i natural na.ional" racordarea la
normele &i standardele euro!ene !rivind calitatea vie.ii.
,
<.;..suri de prevenire a polurii mediului ambiant aer, apa, sol!.
Eficientizarea industriei din !unctul de vedere al consumului de energie.
8tilizarea combustibililor fosili s/raci :n carbon ;gaze naturale< si[sau a combustibililor
alternativi.
0rientarea trans!ortului s!re miCloace mai !u.in !oluante &i cu consumuri reduse.
Eficientizarea energetic/ a construc.iilor orient3ndu%se s!re utilizarea surselor de energie
regenerabil/.
ProteCarea &i extinderea !/durilor.
Economisirea a!ei.
De!ozitarea deseurilor :n locuri s!ecial amenaCate.
Reducerea folosirii !esticidelor" insecticidelor &i a ingrasamintelor.
Folosirea !e c3t !osibil/ a materialelor biodegradabile &i ale celor reciclabile.
Capitolul F. $n viitor durabil
De%a lungul istoriei" omenirea a avut multi!le !robleme de rezolvat. Dar !roblema energiei
a fost" este &i va fi !roblema central/" de rezolvarea c/reia de!inde func.ionarea &i dezvoltarea
ulterioar/ a omenirii. 8na dintre cele mai mari !rovoc/ri ale secolului XXI const/ :n asigurarea
accesului fiec/rui cet/.ean al !lanetei P/m3nt la energie curat/ ;non!oluant/<" durabil/ &i la un cost
rezonabil.
Com!lexitatea !roblemelor aferente sistemelor energetice" av3nd :n vedere ansamblul
subsistemelor com!onenteD !roducerea" trans!ortul" conversia &i consumul energiei" a cunoscut o
cre&tere s!ectaculoas/ :n ultimile decenii" odat/ cu acutizarea !roblemelor globale de mediu"
sc'imb/rile climatice &i e!uizarea rezervelor naturale.
Bn acest context obiectivul central al coo!er/rii interna.ionale :n domeniul energiei &i
mediului este dezvoltarea durabil.
Dezvoltarea durabil/ aloc/ mediului ambiant" o !ozi.ie central/ :n cadrul conce!tului.
Func.iile mediului sunt considerate obiective !rioritare" acestea av3nd contibu.ii directe &i indirecte
la calitatea vie.ii sociale &i la cre&terea !rodusului na.ional brut.
Prin dezvoltare durabil/ trebuie :n.eles un !roces al dezvolt/rii economice care va avea ca
rezultat o :mbun/t/.ire a nivelului de via./ al omenirii" far/ a se deteriora ecosistemul !lanetei
noastre.
,(
-ceasta :nseamn/ o folosire ordonat/ a resurselor naturale !entru ca fiecare membru al
omenirii sa aib/ !or.ia sa de mediu curat" !recum &i obliga.ia sa de%a se str/dui s/ :l :mbun/t/.easc/
!entru a asigura co!iilor s/i o &ans/ mai bun/ dec3t a avut%o el :nsu&i.
Politica energetic/ durabil/ maximizeaz/ bun/starea omenirii !e termen lung" simultan cu
!/strarea unui ec'ilibru dinamic :ntre siguran.a :n alimentarea cu energie" com!etitivitatea
serviciilor energetice &i !rotec.ia mediului.
Cadrul legislativ din domeniul !rotec.iei mediului are ca obiectiv !rinci!al !revenirea &i
reducerea !olu/rii de orice natur/" conservarea &i !/strarea calit/.ii factorilor de mediu"
gos!od/rirea res!onsabil/ a resurselor naturale &i evitarea su!raex!loat/rii" reconstruc.ia ecologic/
a zonelor afectate de !oluarea !rodus/ de activit/.ile antro!ice &i fenomenele naturale distructive &i
!/strarea unui ec'ilibru :ntre mediul natural &i calitatea vie.ii.
Bn concluzie" viitorul a!ar.ine !romov/rii unui viitor energetic durabil" ac.ionandu%se
nemilCocit :n domenii !recumD evaluarea !oliticilor energetice &i mediul ambiant" elaborarea de
scenarii de !olitic/ :n domeniu energiei corelate cu mediul" resurse &i te'nologii energetice noi"
accesul la energie :n zonele urbane" cadrul legislativ global corelat cu reglement/rile asu!ra
comer.ului cu energie &i elaborarea codurilor de bun/ !ractic/.
Capitolul E. "plicatii
"plicatie - #ecuperarea resurselor ener3etice secundare
8n cu!tor de tratamente termice" !entru !iese !relucrate mecanic" care utilizeaz/ dre!t combustibil gazul
natural" este construit ini.ial f/r/ !re:nc/lzitor regenerativ de aer. Este caracterizat de o sarcin/ util/" 6
u
_ 1+
FM &i !ierderi de c/ldur/ 6
p
_ 1 FM. *em!eratura gazelor de ardere la ie&irea din incinta cu!torului este t
g
_ 1+++ C. Ec'i!area cu!torului cu un !re:nc/lzitor regenerativ" care !re:nc/lze&te aerul !an/ la #)+ C"
necesit/ o investi.ie de circa +"#11+
$
81D. Combustibilul utilizat are urm/toarele caracteristiciD !uterea
calorific/ inferioar/" -
i
_ $ FA[m

2
I volumul teoretic de aer ardere" v
a
_ 1#") m

2
[m

2
I volumul teoretic de
gaze de ardere" v
g
_ 1") m

2
[m

2
.
1/ se analizeze eficien.a energetic/ &i economic/ a im!lement/rii !re:nc/lzitorului regenerativ de
aer.
Rezolvare
,)
1e vor analiza com!arativ cele dou/ situa.ii ale func.ion/rii cu!torului de tratamente termiceD
a. :nainte de a!licarea solu.iei de recu!erareI
b. du!/ a!licarea recu!er/rii c/ldurii gazelor de ardere !entru !re:nc/lzirea aerului de ardere.
a. Bn figura a< este !rezentat/ sc'ema de !rinci!iu a cu!torului f/r/ !re:nc/lzirea aerului de ardere
;:nainte de am!lasarea recu!eratorului de c/ldur/ :n fluxul gazelor de ardere<.



*i3. aA 1c'ema de !rinci!iu a cu!torului
f/r/ !re:nc/lzirea aerului de ardere
t
a
, t
B
tem!eratura aerului rece" res!ectiv a combustibilului introduse :n cu!torI t
g
tem!eratura gazelor de
ardere la ie&irea din camera de lucru a cu!torului I C camera de lucru a cu!torului.
Pentru analiza eficien.ei im!lement/rii recu!eratorului de c/ldur/ se face urm/toarea i!oteza
sim!lificatoareD tem!eraturile aerului" res!ectiv a combustibilului introduse :n cu!tor" t
ar
_ t
B
_ + C
Bn aceste condi.ii" se scrie ecua.ia de bilan. termic aferent/ cu!torului de tratamente termiceD
B
a
-
i
2 6
u
7 6
p
7 B
a
v
g
c
g
t
g
Bn careD
c
g
_ 1") GA[ m

2
O" re!rezint/ c/ldura s!ecific/ a gazelor de ardereI
B
a
consumul de combustibil al cu!torului de tratamente termice" :nainte de a!licarea solu.iei de recu!erare.
Din ecua.ia de bilan. termic se determin/" consumul de combustibil al cu!torului :nainte de
a!licarea solu.iei de recu!erare" B
a
s
m
t c v -
6 6
B
*
g g g i
p u
a

$7, " +
# " #+ $
11
=

=

+
=
Energia con.inut/ de combustibilul introdus :n cu!tor esteD
$
a
_ B
a
-
i
#) FM
,$
I
C
t
g
t
B
t
a
b. Bn figura b< este !rezentat/ sc'ema de !rinci!iu a cu!torului cu !re:nc/lzirea aerului de ardere
;du!/ am!lasarea recu!eratorului de c/ldur/ :n fluxul gazelor de ardere<.





*i3. bA 1c'ema de !rinci!iu a cu!torului cu
!re:nc/lzirea aerului de ardere
P% re!rezint/ !re:nc/lzitorul de aerI t
ap
tem!eratura aerului de ardere !re:nc/lzitI t
gev
tem!eratura gazelor
de ardere la evacuarea din !re:nc/lzitorul de aer.
Bn noile condi.ii" se scrie ecua.ia de bilan. termic aferent/ cu!toruluiD
B
b
-
i
7B
b
v
a
c
a
t
ap
2 6
u
7 6
p
7 B
b
v
g
c
g
t
g
Din ecua.ia de bilan. termic se determin/" consumul de combustibil al cu!torului du!/ a!licarea
solu.iei de recu!erare" B
b
s
m
t c v t c v -
6 6
B
*
g g g ap a a i
p u
b

))( " + =
+
+
=
Bn careD
c
a
_ 1"1 GA[ m

2
O" re!rezint/ c/ldura s!ecific/ a aerului de ardere !re:nc/lzitI
B
b
consumul de combustibil al cu!torului de tratamente termice" du!/ a!licarea solu.iei de recu!erare.
Energia con.inut/ de combustibilul introdus :n cu!tor" du!/ a!licarea solu.iei de recu!erare esteD
$
b
2 B
b
-
i
#+ FM
C/ldura con.inut/ de aerul de ardere esteD
6
P%
_ #"#6 FM
Cuantificarea eficien.ei energetice a recu!er/rii se face !rin economia de combustibil realizat/ !rin
a!licarea !re:nc/lzirii aerului de ardere. Bn condi.iile !rezentate" economia de energie con.inut/ de
combustibil esteD
,6
C
P%
t
g
t
gev
t
a
t
ap
t
B
$ _ $
a
8 $
b
)"+ FM
Bn vederea cuantific/rii eficien.ei economice a solu.iei de recu!erare a!licat/ se determin/ termenul
de recu!erare ;brut<" ca ra!ort :ntre investi.iile" 0
P%
&i c'eltuielile su!limentare" C aferente !re:nc/lzitorului
de aer ;P-<. 1e consider/D
Durata de func.ionare a cu!torului" _ 1)++ ore[anI
Pre.ul combustibilului" p
B
_ 1( 81D[FM'.
C _ )"+1)++1( _ +"1+)1+
$
81D
ani
C
0
P%
#
1+) " +
#1 " +
=

=
*ermenul de recu!erare ob.inut este mai mic/ dec3t termenul de recu!erare normat ;cca ) ani "
!entru !roiectele de eficien./ energetic/<" deci solu.ia de recu!erare a!licat/ este eficient/ din !unct de
vedere economic.
"plicatie. Deseurile urbane surse de ener3ie
Valorificarea energetic a deseurilor menajere prin ardere direct n
prezenta unui combustibil suport
*.Date ini)iale
Datele furnizate de beneficiar !rivind deseurile menaCere aferente munici!iului - :n !erioada #++,
#+1+" !recum si structura acestora sunt sintetizate :n *abelul -1.
,abelul %9
Cantit/tile de deseuri menaCere aferente munici!iului -
Compozitie deseuri
Cantitate <toneA
277E 277C 27;7
!articole fine + + (6++
des. org. (+#$1 ($),) 1,#($
necomb.neclasate + + +
!lastice )1# )7# 1+,
sticl/ ,( ((( ++
'3rtie 7,1 11) +
textile + + +
textile sanitare + + +
carton + + (++
metale (#6 (7 1++
comb.neclasate + + 7)
,,
com!ozite ,) 76 #++(6
total H2DN7 HCLHD C22NH
2.'onsidera)i, ,ipoteze, calcule
o Din literatura de s!ecialitate :n domeniu s%au estimat !uterile calorifice com!onentelor
desseurilor colectate :n cazul munici!iului - ;nefiind efectuate m/suratori care s/ determine
aceste caracteristici<.
o Pe baza acestora s%a determinat !uterea calorific/ a unei tone de deseu si cantit/tile de
combustibil ;conventional< !osibil a fi economisite !rin incinerarea acestora" :n !erioada
analizat/.
o -v3nd :n vedere com!ozitia deseurilor !recum si !uterile calorifice s!ecifice fiec/rei
com!onente s%au determinat !uterile calorifice inferioare deseurilor colectate :n !erioada
analizat/" fiind !rezentate :n tabelul -#
o 1%a considerat un randament mediu de ardere al incineratorului de $+EI randamentul
instalatiei cu combustibil conventional :nlocuite de 7+E si !uterea calorific/ a
combustibilului conventional economisit de #7++OC[Ogcc.
,abelul %4
1tructura deseurilor si !uterea calorific/
Compozitie deseuri
Compozitie <8A (utere calorifica <B@2StA
277E 277C 27;7 277E 277C 27;7
!articole fine +.++ +.++ (6.6 $( $( $(
des. org. 7(.(+ 7(.(+ 17.6, 17) 17) 17)
necomb.neclasate +.++ +.++ +.++ + + +
!lastice 1.#+ 1.#+ +.1# $61 $61 $61
sticl/ +.7+ +.7+ +. + +
'3rtie #.+ #.+ +.++ 6#) 6#) 6#)
textile +.++ +.++ +.++ )7 )7 )7
textile sanitare +.++ +.++ +.++ )7 )7 )7
carton +.++ +.++ +.( 6#) 6#) 6#)
metale 1.++ 1.++ +.11 + + +
comb.neclasate +.++ +.++ 1+.1( $, $, $,
com!ozite +.#+ +.#+ #1.6 + + +
total ;77.77 ;77.77 ;77.77 27E.E7 27E.E; F2.E;
Bn tabelul - sunt !rezentate cantit/tile de deseuri anuale ;#++7 si #+1+< !recum si energia
continut/ de acestea.
,abelul %:
>alorificarea energetica
"nul )as0 deseuri
<tA
Ener3ia produs0
prin ardere
<)@2SanA
Economia anual0
de combustibil
tccSan
277E (#$)+ )("(+ 6#7"(6(
277C (7($ $1,#")+7 ,(("+#,
27;7 7##)( (++.(# ))+"#16
,7
,.+nterpretarea rezultatelor, concluzii
>alorificarea energetic/ a deseurilor menaCere este de fa!t o rezultant/ a necesit/tii
ecologice a elimin/rii acestora" !rezenta lor :n mediul ambiant modific/ substantial
ec'ilibrul ecologic. Efectul incinerarii deseurilor menaCere are un efect tri!lu asu!ra
mediului ambiantD eliminarea fizic/ a deseurilorI reducerea efectelor utiliz/rii
combustibililor clasici asu!ra mediului ambiant" !rin conservarea rezervelor existenteI
!osibila recu!erare a c/ldurii fizice a gazelor de ardere rezultate cu !otential temic ridicat"
care ar evacua :n mediu o cantitate de caldur/ su!limentar/ ;simultan cu !oluarea c'imic/<"
modific3nd ec'ilibrul ecologic.
1%a observat c/ :n cazul recu!er/ri c/ldurii gazelor de ardere din !rocesul de incinerare a
D8 !entru !re:nc/lzirea aerului s%a realizat o economie de combustibil" conduc3nd la
re&terea eficien.ei energteice a incineratorului si la reducerea im!actului asu!ra mediului.
Prin arderea direct/ a D8 s%au distrus com!onentele organice !ericuloase" s%au redus :n
greutate si volum deseurile ce vor fi su!use tratamentelor. Recu!erarea s%a realizat :n
directie energetic/ cu aCutorul unui cazan recu!erator !entru obtinerea de a!/ fierbinte si
abur.
Bn cazul munici!iului - cantitatea de deseuri menaCere colectate a crescut :n !erioada
analizat/" as!ect care se va reflecta :n energia !osibil a fi recu!erat/ !rin incinerare si a
combustibilului economisit. -stfel" :n anul #++7 com!arativ cu #++," av3nd :n vedere c/
deseurile menaCere au a!roximativ aceeasi com!ozitie" energia recu!erabil/ !rintr%o !osibil/
valorificare energetic/ a acestora este mai mare.
Bn anul #+1+" desi cantitatea de deseuri menaCere este mai mare com!arativ cu anii
!recedenti" energia !osibil a fi recu!erat/ !rin incinerarea deseurilor este mai mic/ datorit/
structurii diferite a acestora ;sc/derea !rocentaCului de '/rtie si deseuri organice" conform
structurii !rezentate<.
"plicatie. "naliza impactului asupra mediului a unei centrale de co3enerare
*.Descrierea aplica)iei
-!lica.ia !rezint/ un studiu de caz !entru o centrala de cogenerare existent/ ec'i!at/ cu
turbine cu abur" care are ca sco! analiza de im!act asu!ra mediului utiliz3nd valori ob.inute !rin
m/sur/tori !entru emisiile !oluante. Im!actul ecologic s%a evaluat !e baza calculului unor
indicatori de im!act !restabili.i.
2.5cop
-naliza im!actului ecologic a func.ion/rii unor surse de energie existente" se face :n vederea
a!lic/rii celor mai eficiente m/suri !entru reducerea im!actului asu!ra mediului. -ceste m/suri
constituie !arte integrant/ a strategiilor energetice !ro!use ulterior.
-naliza im!actului const/ :n a!recierea influen.ei asu!ra mediului ;direct sau indirect<" :ntr%
un contur definit !realabil centrala de cogenerare" :ntr%un interval de tim!. -ceast/ analiz/
!ermite a!recierea com!ort/rii sistemului de !roducere a energiei :n ra!ort cu mediul" :n vederea
detect/rii !riorit/.ilor :n ceea ce !rive&te !olitica de mediu" care trebuie a!licat/ concomitent cu
strategia energetic/ !ro!us/ !entru viitor.
7+
,.+poteze si etape principale ale analizei
-naliza im!actului asu!ra mediului a unei surse de energie existente !resu!uneD
stabilirea conturului de analiz/ ecologic/ care" :n general" coincide cu cel de analiz/
energetic/I
stabilirea !erioadei analizate ;considerat/ semnificativ/ din !unct de vedere al func.ion/rii
centralei<I
stabilirea i!otezelor a!lic/rii metodei de analiz/ ecologic/I
alc/tuirea unei baze de date necesar/ :ntocmirii analizei de mediu" av3nd :n vedere i!otezele
stabiliteI
determinarea emisiilor aferente !roducerii diferitelor forme de energie ;!rin m/sur/tori sau
calcul<I
stabilirea &i calculul indicatorilor de im!act considera.i semnificativiI
analiza valorilor indicatorilor de im!act determina.i &i com!ararea acestora cu valorile din
normative &i reglement/rile interne &i interna.ionale :n vigoare" !entru ti!ologia de instala.ii
utlizate.
0 im!ortan./ deosebit/ o are stabilirea conturului analizat. Bn cazul analizat se consider/
urm/toarele subsistemeD
subsistemul anterior sursei de energie" com!us dinD extrac.ie" tratare &i trans!ort
combustibilI
subsistemul conversiei energiei :n cadrul sursei de energie.
Bn cazul analizat" infoma.iile !use la dis!ozi.ie de c/tre beneficiarul analizei de im!act se
refer/ numai la date aferente centralei de cogenerare" neexist3nd informa.ii !rivind emisiile
s!ecifice !recum &i randamentele &i consumurile energetice aferente subsistemelor extrac.iei"
trat/rii &i trans!ortului combustibililor utiliza.iD gaz natural" !/cur/ &i c/rbune.
Din aceste considerente" la care se adaug/ !onderea redus/" :n general" a emisiilor aferente
subsistemelor anterioare sursei ;extrac.ie" !relucrare" trans!ort<" com!arativ cu cele determinate de
conversia combustibilului :n cadrul sursei de !roducere a enegiei" analiza im!actului asu!ra
mediului se va face numai la nivelul conturului centralei" negliC3ndu%se eta!a transformarilor
suferite de combustibili :nainte de surs/.
;.Date ini)iale
o se consider/ o central/ de cogenerare ec'i!ata cu turbine cu aburI
o !entru :ntocmirea analizei de im!act asu!ra mediului s%au utilizat datele !rivind emisiile
!oluante msurate :n tim!ul func.ion/rii centralei de cogenerare" aferente cazanelor !recum
&i consumurile de combustibil cu caracteristicile acestoraI
o s%a stabilit o !erioad/ de analiz/ semnificativ/ :n func.ionarea centralei " !erioada #++,
#+1+I
o !entru !erioada analizat/ emisiile anuale &i s!ecifice sunt sintetizate :n tabelele -( % -$.
Cantit/.ile &i caracteristicile combustibililor utiliza.i sunt !rezentate :n tabelele -6 -7.
,abelul %:
Emisiile !oluante anuale &i s!ecifice anul #++,
!ip Emisii totale <tSanA Emisii specifice<3S +m
L
3aA
71
emisie
Cos; Cos2 Cos2 total Cos; Cos; CosL total
10# #1 1($), ),1, #+(76 +.#++ #.(,$+ #.+6#+ #.6
20x #6 #1($ ,$1 +( +.(11( +.$7 +.+$$ +.()7
C0 1#6 )1 1,1 +.+()6 +.+#1) +.+1,1 +.+#+$
!ulberi +.6 1)(6 6), #+).6 +.+1+$ +.#$# +.#$77 +.#$#7
C0# 1+#,( ,#((77 +6)$ 11$))7 1)$.61$7 17.,(+# 116.67$6 1#.7+,)
,abelul %;
Emisiile !oluante anuale &i s!ecifice anul #++7
!ip emisie

Emisii totale <tSanA Emisii specifice<3S+m
L
3aA
Cos; Cos2 CosL total Cos; Cos2 CosL total
10# #+ 7#,# 1+166 17(67 +.1,(( 1.61) .#7$( #.#6$$
20x () #$)+ 16+( (77 +.(1(7 +.(7( +.))17 +.)1(1
C0 ) 1)# 7, #)) +.+($1 +.+#, +.+16 +.+#7,
!ulberi 1.# 1(( ,#6 ##61.# +.+11+ +.#$71 +.#$6, +.#$)(
C0# 1$,) 1++6$, $(67,# 1$6#()) 1)).##1 1,6.766, #+7.,,67 17).($,
,abelul %<
Emisiile !oluante anuale &i s!ecifice anul #+1+
!ip emisie Emisii totale <tSanA Emisii specifice <3S+m
L
3aA
Cos; Cos2 CosL total Cos; Cos2 CosL total
10# + 1,1+, ,#1) #$# + #.6,+7 #.6,)6 #.6,#(
20x + 1$$ 1() ($+1 + +.(,$# +.(,$$ +.(,$
C0 + 166 ,+ #)6 + +.+#61 +.+#61 +.+#61
7#
!ulberi + 1,$7 ,(6 #61$ + +.#,6+ +.#,6# +.#,6+
C0# + 1##+7() ))$(+ 166(),) + 1,6.)+6# 1,6.6(+7 1,6.),
,abelul %=
Caracterstici &i cantit/.i de combustibili % anul #++,
CosS
$.)
C0rbune
>i <BcalSB3A
T;EHC
(0cur0
>i <BcalSB3A
TC277
Oaz nat.
>i <BcalSB3A
TE7N7
t [ an t [ an 2 m
L
[an
1 + ($ (,(++++
# 1##,() 1711 ,7#1+++
$)#(7 ()6 16#1(+++
!otal ;CNE7CH 2E7H D7CFN777
,abelul %>
Caracterstici &i cantit/.i de combustibili % anul #++7
CosS
$.)
C0rbune
>i <BcalSB3A
T;EDC
(0cur0
>i <BcalSB3A
TC277
Oaz nat.
>i <BcalSB3A
TE7N7
t [ an t [ an 2 m
L
[an
1 + ))$ ,1,+++
# 1#+,($ 11+, 1(7)+++
$7#)$ )1$ 17(+$+++
!otal ;C77F72 2;E7 NC7LC777
,abelul %?
Caracterstici &i cantit/.i de combustibili % anul #+1+
CosS
$.)
Carbune
>i <BcalSB3A
T;EFD
(0cur0
>i <BcalSB3A
TC277
Oaz nat.
>i <BcalSB3A
TE7N7
t [ an t [ an 2 m
L
[an
1 + + +
# 1)+(,$6 #67, #,$++++
7
$,17+) 16,+ 1+#)(+++
!otal 2;EDFF2 HNFE LH;;H777
Pe baza emisiilor anuale s%au calculat emisiile s!ecifice av3nd :n vedere urm/toarele
as!ecteD
cantitatea &i calitatea combustibililor utiliza.iI
caracteristicile &i duratele de func.ionare ale agregatelor.
Estimarea emisiilor s!ecifice de !oluan.i :n !erioada analizat/" !resu!une determinarea
anterioar/ a volumelor teoretice &i reale de gaze &i aer de ardere.
Pe baza lor s%au determinat debitele de gaze de ardere.
Ra!ortarea emisiilor anuale totale la debitele de gaze de ardere au condus la ob.inerea
emisiilor !oluante s!ecifice.
-stfel" ob.inerea acestora a avut la baz/ at3t informa.iile !rimite de la beneficiar ;cantit/.ile
anuale de consum de combustibil &i !uterile calorice aferente< !recum &i cele din literatura de
s!ecialitate" :n ceea ce !rive&te estimarea volumelor teoretice &i reale de aer &i gaze de ardere.
Emisiile s!ecifice astfel ob.inute se com!ar/ cu emisiile s!ecifice limit/ admisibile !entru
marile instala.ii de ardere ;categorie :n care se :ncadreaz/ cazanele din centrala analizat/<"
Emisiile s!ecifice limit/ admisibile" conform legisla.iei :n vigoare" sunt !rezentate :n tabelul
-7
,abelul%@
Emisiile s!ecifice limit/ admisibile
;Uotar3re )(1[#++ instala.ii mari de ardere<
Emisii !oluante
>alori limit/ admisibile
;mg[2m

<
C/rbune P/cur/
=az
natural
10# #+++ 16++ )
20x $++ ()+ ++
!ulberi )+ )+ )
'ompar#nd emisiile specifice calculate cu cele limit admisibile se poate concluziona c
instala)iile de ardere nu se $ncadreaz $n normele legislative $n vigoare privind protec)ia
mediului.
%.Determinarea indicatorilor de impact
Definirea &i modul de calcul a indicatorilor de im!act asu!ra mediului a centralei de
cogenerare analizata sunt !rezentate :n tabelul -1+
,abelul % 9A
Indicatori de im!act calcula.i
&mpactul
(oluan:ii care
produc impactul
&ndicator )od de determinare
1 # (
E!uizarea
rezervelor de
resurse naturale
Consumul de materii
!rime
E!uizarea
rezervelor naturale"
ER2 ;Gg[an<
ER2
i
_ ; m
iC
[ a < [ F
i
7(
Efectul de ser/ C0#" CU(
=lobal Marming
Potential" =MP
;Gg C0#<
=MP_ ( )
i i i
m b =MP
=MP C0# _ 1
=MP CU( _ )
-cificarea
atmosferic/
10#" 20x
Poten.ial de
acidificare" -P ;Gg
10#<
-P _ ( )
i i i
m b -P
-P 10# _ 1
-P 20x _ +.6
Emisiile
fotooxidante
UC" CU(" C0
P'otoc'emical
0zone Creation
Potential" P0CP
;Gg C#U(<
P0CP _
( )
i i i
m b P0CP
P0CP UC _ +.(1$
P0CP CU( _ +.+6
P0CP C0 _ +.+.$
Emisiile de !raf !raf Emisii de !raf ;Gg<
I!raf _

i
i
i
C
m
C!raf _ +.+6
*oxicitatea uman/ C0" 20x" 10#
Indice de
caracterizare a
toxicit/.ii umane"
*U ;Gg<
UC- factor de
!onderare !entru
imisiile atmoferice
*U _ ( )
i i i
m b UC-
UC- 20x _ +.6,
UC- 10# _ 1.#
UC- C0 _ +.+1#
2ot/D a % !erioada de abunden./ aferent/ fiec/rui ti! de combustibil ;vezi tabelul 7<" Bi este consumul de materii !rime
energetice ale subsistemului 4i5" :n unit/.i de mas/[unitate func.ional/I mi" % masa materiei !rime energetice de ti! 4"5
consumat/ :n cadrul subsistemului 4i5" :n unit/.i de mas/[unitate func.ional/.
Bn tabelul -11 sunt !rezentate rezultatele calculului indicatorilor de im!act aferen.i centralei
de cogenerare analizate :n !erioada !restabilit/ ;#++, #+1+<.
,abelul %99
Calculul indicatorilor de im!act
&ndicator
&mpact
$.). "nul
277H 277N 277D
ER2 1[an c/rbune
+.++766) +.++7,71 +.++(#176
ER2 1[an !/cur/
+.+++1))7 +.+++1#(1 +.+++#,#
ER2 1[an gaz nat
+.++#6#6 +.++#(,( +.++1#(#,
-P;10#"
20x< t[10# ##$#+., ##)),. #7)(.6
PC0P;C0< t[ C#U( $.)1$ 7.1, 7.#)#
7)
I!raf;!raf< 1$1.77 1),.7,( 17+.1#
*U ;C0"
10#" 20x< t[an #$7$).+7# #$,+7.+, )167.($(
=MP tC0#[an 11$))7 1$6#()) 166(),)
<.'oncluzii privind rezultatele analizei de impact asupra mediului al centralei de
cogenerare
Bn urma analizei im!actului asu!ra mediului a centralei de cogenerare :ntr%o !erioada
!restabilit/ rezulta urmatoareleD
o emisiile s!ecifice calculate de 10
#
&i !ulberi" av3nd la baz/ m/sur/torile avute la
dis!ozi.ie" au valori ce de!/&esc valorile limit/ admisibile stabilite !rin legislatia :n
vigoareI
o com!ararea rezultatelor cu normele legislative :n vigoare se !ot urm/rii :n tabelul
-1#.
,abelul %94
Com!ararea emisiilor s!ecifice cu valorile limit/ admisibile
!ip
emisie
Emisii specifice<m3S+mL 3aA
277E 277C 27;7
imit0
admisibile
10# #6. ##6$.$ #6,#.(
2777
2ox ().7 )1(.1 (,$.
D77
C0 +#+.$ +#7., +#6.1
!ulberi #$#.7 #$).( #,6.+
N7
C0# 1#7+,.) 17)($, 1,6),+
o de!/&irea valorilor limit/ admisibile :n cazul emisiilor de 10
#
&i !ulberi se datoreaz/
:n !rinci!al structurii consumului de combustibil" :n care !re!onderent este c/rbunele
;!este ,6E :n !erioada #++, #+1+<" du!/ cum se !oate urm/ri :n tabelul -1I
,abelul %9;
1tructura consumului de combustibil
!ip
combustibil
"nul
277E 277C 27;7
Carbune ,6.)1 ,6.6$ 7#.,(
7$
P/cur/ +.$ +.) +.7)
=az metan 11.,$ 11.6( $.#1
o o alt/ cauz/ a acestui fa!t il re!rezint/ vec'imea instala.iilor de ardere" care ec'i!eaz/
cazanele din cadrul centralei de cogenerare analizate" a!roa!e de limita duratei de
via./" astfel !erforman.ele acestora fiind reduse.
9ibliografie
1.bbb-ction #1. Declaration de 5io sur lCenvironnement et le developpement, declaration de
principes relatifs au' forrets, Conference des *ations Dnies sur lCenvironnement et le
developpement, 2ations 8nies" 2eL KorG" 177.
#.-uer A." Pinning hopes on rene/able energies" Deutsc'e 9anG Researc'" #++1.
.bbb" 0ntelligent +nergE for +urope, Programme 4AA: 8 4AAA=" C0F #++#.
(..trategia de valorificare a surselor regenerabile de energie Fonitorul oficial al Rom3niei
Partea I"2r. , [ +6.+1.#++(.
76
). Directiva #++1[66[ECT" din #6 se!tembrie #++1" !rivind FPromovarea energiei electrice produs
din surse regenerabile pe piaa unic de energie&.
$.U= nr. (([#++ !rivind Promovarea produciei de energie electric din surse regenerabile de
energie.
6.8nified 9ioenergP *erminologP" 89IE*" F-0 ForestrP De!artment" $ood +nergE Programme"
December #++(.
,.%nuarul statistic al 5omGniei 3 anul 4AA9I Institutul 2a.ional al Remnului ;I2R<.
7. +'ploitation of the ranges of the global potential of biomass for energE. Biomass H BioenergE,
#++ .
1+. Iegea energiei electrice nr. 1,[#++.
11. Patra&cu" R. " +ficienta recuperarii comple'e a caldurii gazelor de ardere rezultate din
procesele industriale" Editura PRI2*ECU I192 76%7,)#%)%1" 9ucuresti" 177,.
1#. Patra&cu" R. Raducanu" C." Ciucasu " C." ,ehnologii comple'e de recuperare a caldurii in
industrie" Editura PRI2*ECU" I192 76%7(+#%1+%+" 9ucuresti" 177,.
1 ReaP" D. -. 0ndustrial +nergE Conservation. % handbooJ for engineers and managers.
Pergamon Press 1766.
1( bbb +nergE Consumption #uides *o. 4A, 4=, 4>, :4, ::, :; EE0 % E*18 9est Practice
Programme 177+ 177(.
1) bbb %ir flotation drEing on a paper machine. 2eL Practice Re!ort 2o. (7[177 9PP EE0%
E*18.
1$. P/tra&cu" R." 8ngureanu F." ,ehnologii curate" Editura -gir" 9ucure&ti" #+++.
16. P.P-1C-R" Ies technologies propres, un atout ou un handicap pour lCentrepriseK. ColloYue
IIR" 1771
1,. bbb" ,echni6ues de lCingLnieur. ,raite #Lnie LnergLti6ue." 9E 7(1" Paris 1776.
17. bbb % 0nduction dans les procLdLes industrielles. Congrcs Internationale. Aourndes de formation.
Paris" mai" 1776.
#+.bbbIndustrie et tec'niYue. Ia chimie de plus en plus propre. +$[71.
#1.bbb"COBBD.,0O* +, 5M#I+B+*,%,0O*. I+. *OD)+II+. 5M#I+B+*,%,0O*.:
1D+I CO*,+*D, 1D+II+. *OD)+%D,M., 1D+II+. BOD%I0,M. DC%PPI0C%,0O*K.
-*EE" P-RI1" 1776.
##.bbb" +nvironnement et +lectricitL. Ies techni6ues propres dans lCindustrie" Do!de ,)" Paris"
177(.
7,