www.independent-al.

ro - turism

Taipei, oraul templelor
Povestea spune ca, acum 500 de an navgator portughez au a|uns cu vesttee or caravee a [armure
Tawanuu au excamat a vederea vegeta[e abundente, mun[or maestuo a foror urae: a formosa !
Ac este nsua frumuse[ ! Numee a ramas, a fost trecut pe har[e europene, apo n tratatee nterna[onae.
Toate cuore, mresmee magne se ngramadesc sa te cucereasca dn momentu n care pu pcoru pe
nsua.Fore sunt enorme, cu sute de cuor, papaga enorm se ascund prntre frunze gree de un kogram o
vegeta[e uxuranta potopete parca totu, te sm[ ca a tropce, ntr-o nsua ce nu cunoate arna frgu c
doar cadura soareu a mar. Captaa Tawanuu apare n och caatoruu ca un ora a tempeor. Dar a
ceor or moderne, cadr enorme de stca , na[ate sa adaposteasca m de brour sa nfrunte ceebree
cutremure ae Pacfcuu. n ee se creeaza boga[a enorma a Tawanuu ( [ara are o rezerva vautara de 290 de
marde de doar).
Aatur sunt tempee unde tawanez vn sa purfce trupu sufetu, sa afe vtoru sa vorbeasca cu ze
nsue. Pentru och europeanuu e un amestec cudat de modern trad[e, rege afacer, zeta[ ban.
Cea ma ubta dvntate e ceebra Ma Zu, ze[a pescaror ocrottoarea nsue, fata de pescar sarac; ea s-a
sacrfcat pentru a sava satu sau fama de a foamete percoe a vndecat bonav. Astaz, peste 400 de
tempe martursesc despre dragostea tawanezor fa[a de fca pescaruu a|unsa puternca protectoare a or. La
fe de ubt e ceebru Guang Gong, generau care a ramas credncos mparatuu pna a moarte, devennd zeu
drepta[ uor de recunoscut dupa fa[a sa roe barba unga, neagra. La e se roaga toata umea pentru succes
a |udeca[ procese.
Cnd vztez o [ara este ntotdeauna frumos sa vztez gazda. Iar Tawanu are un parnte fondator: gen. Cang
Ka Shek. Respectu tawanezor fa[a de parntee na[un or este att de mare, nct astaz generau are doua
adrese: una, un monument coosa n nma Tapeuu, unde n marmura cu o statue de 10 tone de bronz
amntrea u Chang te copeete o ata: casa de vara de a Yangmngshan.
Tempu-muzeu, dn nma Tapeuu este fara ndoaa copetor, marmura strauctoare, statua de bronz, a
pcoaree carea se ntnde panorama orauu.ca cum generau ar veghea nca a mersu [ar. Amntrea
generauu e nsa mut ma apropata vztatoruu a Yangmngshan. Acoo, n m|ocu natur po[ n[eege ma
bne personatatea omuu care a perdut Chna, dar a ctgat Tawanu. Peste tot, portretee mame sae
n[eeg ca acesta a adorat mama. Apo, cnd af ca brou sau era aezat ca sa capteze energa munteu
Yangmngshan, reazez ca generau, care -a nvns pe |aponez n a doea razbo monda, era superst[os.
Prvnd a papuc de casa ro, a unforma de pnza a bou pentru orez, reazez cum a faurt generau
mracou economc tawanez: cu econome fara corup[e. Brou propru-zs era aezat nga patu unde so[a
pcta sau grava pe stca, toata umea ta ct de mare era dragostea care -a unt 40 de an. Presa amercana
a fost cucerta de cura|u generauu de frumuse[ea doamne Cang. Da, a Yangmngshan te sm[ acasa a
Cang Ka Shek.
De numee ofca a statuu este Repubca Chna dn Tawan astaz oamen de pe nsua se denumesc tot ma
mut tawanez [ preznta cu mndre rezutatee munc or.Tape 101 este cea ma nata cadre dn ume
construta spre a rezsta cutremureor de 10 grade Rchter, tafunuror ce ovesc nsua cu reguartate.
Sstemu de baans a cadr e studat astaz n coe de arhtectura, ar fture ce urca cu vteza unu avon au
trebut presurzate, fnd o mnune a tehnc. Apo sa e masa a Tape 101 , n vrfu um sa admr
panorama ce merge pna a margnea nsue n zee senne e ma mut dect fascnant!.De fapt, a ua masa n
Tawan este o experen[a unca. Po[ aege ntre Shhn - Pa[a de noapte, unde preparatee exotce te ame[esc:
gheare de gana pra|te ( se mannca pentru noroc) , fe de rechn pra|t n mere sau arde ute ( pentru
ntarrea organsmuu), nsecte crocante, decatesa decateseor, pcoaree de broasca n sos de zahar. Te po[
aeza a un restaurant popuar, unde a prvegu de a-[ aege petee vu dn acvaru. Dn e se scoate
ceebra supa de pete tawaneza cu fdee egume sau pete caramezat, coada de pete cu sos m de ate
bunata[. La aceasta masa nu psesc ( de e masa de pete) pcoaree de porc, pra|te n pper ab, care au
facut ceebrtatea nsue. Iar daca nu gut bucatara nordca, cu ceebra ra[a de Pekn, po[ spune ca nu a fost
n Tawan.
O caatore cu mracuosu tren gon[, cu vteze de 500 de km pe ora, ce ega nsua de a un cap a atu n doar
o ora 30 de mnute, e o experen[a de neutat. n tren, atmosfera de avon, aer cond[onat, cabne
presurzate servcu de restaurant de 5 stee. Nc nu sm[ ca merg, doar prvetea ce se schmba a
fereastra te avertzeaza ca et n mcare. ru mracoeor dn Tawan ar putea contnua a nesfrt, dar poate
page 1 / 2
www.independent-al.ro - turism

ce ma mare mraco este char Tawanu ceea ce au putut reaza 23 de moane de oamen harnc. o
b|utere n m|ocu Pacfcuu: nsua frumuse[ a prmaver vence.
page 2 / 2