ERBAN DERLOGEA * DAN-CORNELIU IONESCU

CALEA ARMONIEI

Serban Derlogea
Dan-Corneliu lonescu

AIKIDO
Calea Armoniei
Bucureti - iulie 1990

AUTORII:
Serban Derlogea - nscut in Bucureti in anul 1937]
inginer mecanic, practica Aikido din 1976, Director de stil
cadrul Federaiei Romane de Arte Mariale.
Dan-Corneliu lonescu - nscut in lai in anul 1942
inginer constructor, practica Aikido din 1980, Preedinte!
Uniunii Romane de Aikido.
COLABORATORI
La realizarea crtii au participat : arhi t ect St ane
Pertache, arhitect Cristian Maimaduc.
Cartea a fost realizata pe un calculator IBM PC/AT
Ioana Manol e, Cr i st i an Rusu si i ng. Mi r ce
Lascar-Ouatu.
Contribuia acestor prieteni a fost eseniala. Autorii !e|
mulumesc si pe aceasta cale, din toata inima.
ADRESE UTILE:
Uni unea Romana de Ai ki do : Bucureti, Calei
Dorobani 36-40, sect. 1, Telefon -11.84.10. Telex 10574.1


Tiparul executat de Editura Apimondia - Bucureti

AIKIDO - Calea Armoniei
Capitolul 1
AIKIDO - Calea Armoniei
l

energie infinita sta la dispoziia fiecruia dintre
noi daca tim sa o folosim. Omul timpurilor
noastre, copleit de progresul tiinei si uneori
victima a binefacerilor civilizaiei, se ndeprteaz
din ce in ce mai mult de calea evoluiei interioare.
Cu fata ctre cuceririle lumii exterioare care produc
ameliorarea condiiilor de viata si diminuarea
efortului, el a pierdut gustul acestuia, fapt ce a dus
inevitabil la diminuarea capacitilor sale.
Contrar convingerii sale ca este stapinul naturii
omul, scos din enclava civilizaiei, este mai slab in
fata naturii decit strmoi! si. Facind un tur de
orizont asupra deceniului nostru constatam multe
exemple de insucces si puine de succes in
societile civilizate.
Printre exemplele evidente de "reuita" in lumea
contemporana, se inscrie societatea japoneza, aa
numitul "miracol japonez". In timp ce multe tari se
zbat in omaj si deficite financiare uriae, japonezii
continua sa obin succese. Fr a folosi metode
reprobabile, numai prin munca, japonezii au
dobindit intiietatea in domenii ca : siderurgie,
construcii navale si de maini, electronica, etc.
3
Muli se uita cu interes si uneori chiar cu invidie
la situaia nfloritoare a Japoniei, si 'ncearc sa
gseasc in exemplul japonez soluia miraculoasa
a propriilor probleme.
In lume au aprut zeci de crti despre miracolul
japonez, scrise de economiti, ziariti, savani,
amatori sau politicieni, in care se prezint o mulime
de fapte si constatri, dar din care se desprind prea
puine soluii practice.
Muli dintre noi am fost deseori confruntai cu
realizrile japonezilor in domeniile noastre de
activitate s! am fost surprini de performantele
obinute de acetia. "De ce noi nu putem iar
japonezii pot?" revenea mereu ntrebarea, identica
cu titlul unui film realizat de americani. Cu muli ani
in urma am descoperit Aikido, o Arta Mariala a
crei practicare ne-a dezvluit, in sfirsit secretul
succesului japonezilor: atitudinea lor fata de viata.
Succesul japonezilor si felul in care ar putea fi el
reeditat de alii, poate fi inteles daca se face efortul
necesar nelegerii. Acest efort nu este doar
intelectual (ca rezolvarea unei probleme de
matematica) ci mult mai complex, necesitind o
participare sentimentala si chiar fizica.
Cine reuete sa fac acest efort ajunge la
concluzia ca secretul consta in aplicarea creatoare
a unor principii larg raspindite iri extremul orient,
cum ar fi, de exemplu, principiul "lucrului bine
fcut'-.
Pentru a nelege acest principiu datorita cruia
meseriaul devine "maestru" sau "artist" in
O

Calea Armoniei

domeniul sau, nu ai nevoie decit de dorina, voina
si timp.
Una din condiiile de baza ale "lucruluibine fcut"
este participarea totala , fr reinere. Citi oameni
sint oare in stare sa se concentreze asupra unei
aciuni, astfel incit sa se detaeze de lumea
nconjurtoare? Destul de putini dintre cei pe care-i
cunoatem. De aceea exista muli meseriai, dar
putini Maetri.
Japonezii sint educai in acest spirit, si aceasta
educaie este determinata de o istorie si cultura
specifica. Condiiile geografice, lipsa de resurse
naturale, cataclismele frecvente au modelat in timp
caracterul oamenilor obisnuindu-i cu lupta
permanenta pentru supravieuire. Diferena de
atitudine, de calitate a comportrii umane intre cei
ce lupta pentru a nu muri si cei ce lupta pentru a
trai mai bine, este eseniala.
Japonezii au invatat ca orice greeala se pltete
cu viata. Lecia este aspra dar rezultatele se vad.
Numai perfeciunea asigura supravieuirea : asta
tiu toi japonezii si o aplica in tot ceea ce fac.
Am vzut deci care este secretul. Care sint oare
caile pentru a ajunge la asemenea rezultate? Cum
se pot oare educa masele pentru a ajunge la o
astfel de atitudine fata de munca si viata?
Practicarea Artelor Mariale in general, a
Aikido-ului in special cu sinceritate poate fi o astfel
de metoda.
Antrenamentele de Aikido, la fel ca cele din alte
Arte Mariale japoneze nrudite : Judo, Kendo,
Karate-do, Kyu-do etc. (toate acestea alctuiesc
BUDO - calea perfecionrii umane prin metode de
lupta), se desfoar intr-o atmosfera de politee si
civilizaie desavirsita, principala grija fiind sa nu
produci nici un ru partenerului. Este insa vorba de
o astfel de pregtire fizica si morala, care sa-ti
permit ca in orice moment sa dai tot ce poi.
Se constata ca cine reuete prin antrenamente
sa ajung la o "participare totala" in Aikido, ajunge,
aparent fr sa vrea, sa aib aceeai atitudine in
toate aciunile sale.
Educarea prin fapte, prin nsuirea cu corpul a
unor norme si principii de viata, este cu mult mai
eficienta decit educarea prin vorbe, prin "lmurire",
cci " nvtura care nu intra decit in ochi si in
urechi este ca un prinz mincat in vis."
O alta trstura interesanta a educaiei orientale
este calirea omului fata de lipsuri. In Extremul
Orient, problema penuriei de hrana este veche de
secole. Aceste popoare au invatat sa-si duca
existenta, sa-si pstreze sntatea, sa evite
conflictele intre oameni cu un minim de resurse
cheltuite in aceste scopuri.
Orientalii zic : "O felie de portocala are acelai
gust ca si o portocala ntreaga". Aceasta trstura
se refl ecta si i n Ai ki do, cu i nfl uente
corespunztoare asupra practicanilor: cumptare
in micri, in consumul de hrana, modestie,
folosirea exerciiului fizic in scopul ntreinerii
sntii si prevenirii bolilor, educarea politetei si a
stapinirii de sine in orice mprejurare.
Aikido se bazeaz pe exerciii fizice de lupta si
principii filozofice vechi de mii de ani. Aikido a
aprut in forma sa actuala in 1925, ca metoda de
autoaprare, fiind ntemeiata de maestrul japonez
Morihei Uyeshiba. Acesta a pus la punct, a
sintetizat si codificat procedeele sale, la fel cum a
fcut Jigoro Kano in 1882 pentru Judo.
Pe ling faptul ca a fost creat mai recent, Aikido
a avut o raspindire mai lenta si datorita principiului
sau de baza de a nu avea competiii - ceea ce a
redus interesul celor (muli din pcate) care nu vad
in sport decit violenta si lupta pentru victorie. Aikido
insa, ne invata, pe baza unei milenare nelepciuni
ca cea mai valoroasa victorie este cea obinut fr
lupta.
Pentru toate aceste motive, consideram ca
Aikido este un sistem care, datorita calitilor sale
educative, poate contribui in mod determinant la
creterea sntii fizice, morale si psihice a
oamenilor, la promovarea principiului "lucrului bine
fcut".
La nceput, popularitatea Aikido-ului in afara
granielor nipone s-a datorat eficientei sale ca
metoda de autoaprare, iar mai tirziu datorita valorii
sale educative. Pentru cei ce practica cu sinceritate
Aikido, autoapararea nu este decit un produs
secundar, prima treapta a uceniciei, adevrata
valoare a acestei Arte Mariale constind in
semnificaia sa spirituala ca metoda, ca mijloc de
desavirsire umana.
Este foarte greu, poate chiar imposibil, sa se
explice prin cuvinte ce nseamn Aikido, pentru ca
la fel ca multe simboluri sau noiuni din cultura
spirituala nipona Aikido se triete si doar astfel se
nelege. In plus, ideogramele cu care se scrie
cuvintul Aikido au numeroase nelesuri suprapuse,
ce se dezvluie pe rind, funcie pe de o parte de
nivelul de pregtire, iar pe de alta parte de aspiraiile
celui care le descifreaz.
Aikido este in acelai timp un sport, o metoda de
autoaprare, o Arta Mariala, o filozofie, un mod de
viata. Poate fi practicat numai ca unul din aceste
aspecte, dar poate fi la fel de bine practicat sub mai
multe (sau toate) aspectele, cu rezultate superioare
pentru cel in cauza.
Aikido a fost gindit de ntemeietorul sau Morihei
Uyeshiba ca o sinteza a Artelor Mariale japoneze,

IMLJU - uaiea Armoniei

ca o "Cale a pcii si armoniei" fiind o forma
dinamica de concentrare bazata pe tehnici
eficiente de autoaprare si avind drept scop
dezvoltarea armonioasa si deplina a tuturor
energiilor umane, atit cele fizice (corporale) cit si
cele psihice (spirituale). Cuvintul Aikido se
compune din trei ideograme, fiecare cu nelesuri
de sine stttoare : Al - armonie, echilibru, unitate;
Kl - energie, spirit, etc.; DO - cale, metoda, mod de
viata.
Deci Aikido s-ar putea traduce intr-o prima
aproximaie ca "metoda armonizrii diverselor
energii"; cum ar fi de exemplu : energia musculara
si cea mentala; sau energia interna (a omului) si
energia externa a naturii, a societii, a adversarilor,
etc.
Principiul de baza din Aikido deriva din vechea
filozofie orientala a echilibrului universal intre cele
doua forte antagoniste dar complementare : Yin -
fora negativa (ntunericul, slbiciunea, etc.) si
Yang -fora pozitiva (lumina, tria, etc.).
Tehnicile Aikido-ului aplica practic acest
principiu al echilibrului contrariilor prin adaptarea
imediata a felului aprrii la felul atacului, eventual
chiar prin devansarea atacului in sensul ca
aprarea incepe deodat cu atacul: deci armonie,
unitate. Daca adversarul utilizeaz o fora pozitiva
(puternica) aprarea trebuie sa fie negativa
(cedeaz) ; daca atacul este negativ (adversarul
trage) aprarea trebuie sa fie pozitiva (impinge).
Prin armonizarea celor doua aciuni contrare
(atacul si aprarea) rezulta o aciune combinata,
mult mai puternica decit fiecare din ele in parte, sau
decit diferena lor. Aceasta fora nsumat este
folosita de cel care se apar in scopul doboririi
adversarului, care practic este nvins de propria sa
aciune.
Un vechi proverb spune :" Cind elefantul cade,
nu te baga sub el pentru a-l susine ; dar cind a
czut poi sa-/ mpingi pentru a-l ajuta sa se ridice."
Toate tehnicile de lupta din Aikido sint strbtute
de un nalt umanism si se bazeaz pe legile
armoniei universale. Ele servesc numai la devierea
si nu la distrugerea forei contrare.respectiv a
agresorul ui . Aci uni l e i ni i al contrare al e
adversarilor se contopesc cu ajutorul tehnicii, pina
la atingerea unitii complementare. In nici o faza a
confruntrii nu exista atac sau aprare, ci numai
demonstraia vizibila a unui principiu superior -
Aikido. Inteniile dumnoase ale agresorului sint
anihilate uneori chiar nainte de punerea lor in
practica, datorita unei nelegeri superioare din
partea celui ce se apar.
Valoroasele principii de morala si etica: armonia
si nelegerea intre oameni, se fixeaz trainic in
subcontientul celor care se antreneaz cu
seriozitate la antrenamentele de Aikido sub
ndrumarea unui profesor bun. Contiina
practicantului, adeseori egoista, agresiva sau
timida, este influenat favorabil de acumulrile
interne, fizice si psihice, ce se obin in timpul
antrenamentului. Un Aikidoka se simte liber si fr
complexe in orice situaie de viata, oricit ar fi ea de
ncurcata. El poate stapini toate problemele si
sarcinile ce i se pun utilizind eficient si optim toate
resursele sale fizice si spirituale. Acumularea de
"fora i nteri oara" ca rezul tat al practi cri i
Ai ki do-ul ui , est e mai i mport ant a deci t
perfecionarea tehnicilor de autoaprare sau
creterea forei musculare. Cine are intr-adevar Ki
(sau fora interioara), poate controla un conflict
potenial nainte de a ajunge la o agresiune efectiva,
fizica sau spirituala. Antrenamentul de Aikido
dezvolta pe de o parte capacitatea de a simi
pericolul apariiei unei situaii conflictuale si pe de
alta parte capacitatea de a stinge conflictul in fa,
nainte de declanarea si dezvoltarea lui, cind
eforturile necesare pentru anihilarea lui ar deveni
foarte mari.
Trim intr-o societate care, la fel ca altele,
ncearc sa-si apere membrii si sa le reglementeze
relaiile. Pentru aceasta, societatea impune reguli
si scri de valori care, inevitabil, sint standardizate,
oferind alternative, dar nu o posibilitate reala de
alegere. Influenta societii acioneaz din exterior
spre interior.
O nvtura, o filozofie, nu se poate impune. Ea
reprezint o alegere permanenta si individul este
liber s-o prseasc oricind dorete. In felul acesta
ea face parte din realizrile sale personale si devine
un mijloc de a gsi un sens mai adine vieii. Aceasta
filozofie, "Cale", completeaz rolul societii prin
inversarea procesului de influenare: aciunea ei
este de la interior spre exterior. Cu alte cuvinte,
societatea ncearc sa produc indivizi mai buni
prin crearea unei lumi mai bune, pe cind o
nvtura ncearc sa produc o lume mai buna
prin creterea calitii indivizilor.
Aikido este o astfel de disciplina care poate fi de
un enorm folos oamenilor, reprezentind de fapt o
excelenta terapie pentru individul asa-zis "normal"
care in realitate este speriat si incordat.
Practicarea Aikido-ului acioneaz simultan
asupra nivelelor fizice si mentale, pentru ca
obinuiete individul sa ias din rigiditatea sa
mentala si corporala care-l mpiedica de obicei sa
se realizeze complet. Efectul Aikido-ului se
manifesta prin posibilitatea pe care o capt
practicantul de a aciona spontan si relaxat.
Necesitatea aciunii spontane apare evidenta in caz
de pericol. Intr-o astfel de situaie, nu mai ai timp
Calea Armoniei

de pierdut cu analize de strategie ; va trebui sa te
miti si inca foarte repede ; este momentul
adevrului - aici si acum.
La nivel psihologic, antrenamentul de Aikido ii
elibereaz pe om de tensiunea nervoasa din viata
de toate zilele, de separarea individului de mediu,
a conflictului dintre gindire si aciune (una vorbim
si alta facem). Prin antrenamentele de Aikido nu se
urmrete nvarea simplista a unei metode de
lupta, ci dezvoltarea unui al aselea simt, unei
indeminari de a sincroniza intuitiv aciunile proprii
in fiecare situaie, in aa fel ca aciunea sa devin
la fel de unica si particulara ca si situaia respectiva.
Micrile corpului nu sint decit un mijloc pentru
a atinge starea de spirit relaxata in care se invata
cum sa-ti unifici toate aptitudinile si cunotinele
spre a le aplica oricrei situaii din viata, fr a risipi
energia fizica si spirituala prin reacii emotive
inutile.
Evitarea luptei este prima regula din Aikido, al
crui scop este nu distrugerea inamicului ci
evitarea lui sau nelegerea cu acesta.
Atingerea unui anumit nivel de miestrie in
practicarea Aikido-ufui permite aprecierea corecta
a eforturilor depuse si rezultatelor obinute in orice
alta activitate umana. Pe Tatami (saltea), oamenii
isi dezvluie adevrata lor fire. Prin studierea "Caii
Armoniei" se realizeaz deopotriv atit evoluia
fiecrui om in parte, cit si coexistenta panica a
tuturor oamenilor.
Aikido ne invata sa stapinim corpul si spiritul;
antrenamentul regulat ntrete muchii, mrete
elasticitatea articulaiilor, mbuntete reflexele,
asigura echilibrul fizic si moral.
Ca metoda multilaterala si completa de educaie
fizica, Aikido ndeplinete condiiile de antrenare
ambidextra a ntregului corp, fiind accesibila tuturor
virstelor si sexelor.
In Aikido nu exista competiie, iar victoriile unui
Aikidoka sint fr spectatori. Singura victorie care
conteaz este cea asupra propriei noastre
persoane.
In practica, Aikido nu este brutal, ci simplu si
elegant ca un dans, dovedind ca energia fizica nu
este o simpla problema de greutate, inaltime sau
masa, ci rezultatul folosirii inteligente a legilor
echilibrului, a micrii si armoniei. Un Aikidoka este
calm si sigur pe el, tiind ca viata are suiuri, dar si
coborisuri.
Prin studierea Aikido-ului se pot transmite si
intelege diverse cunostiinte si principii de filozofie,
folosind ca mijloc de comunicare expresivitatea
corporala codificata, caracteristica acestei Arte
Mariale.
Atingerea unui anume nivel de miestrie in
practicarea Aikido-ului permite aprecierea
eforturilor depuse si a rezultatelor obinute in orice
alta activitate omeneasca : muzica, dans,
conducerea unui aut ovehi cul , repararea
televizoarelor, conducerea unei ntreprinderi.
Meritul ntemeietorului Aikido-ului, Marinei
Uyeshiba nu trebuie cutat in faptul ca a pus la
punct o Arta Mariala si o metoda eficace de
autoaprare, ci in faptul ca a fcut accesibile tuturor
oamenilor naltele principii de morala si etica cu
ajutorul caii de expresie corporala (DO), a
Aikido-ului.
Cei ce doresc sa afle mai mult ii invitam alturi de
noi pe Tatami, pentru ca aa cum spune un vechi
proverb oriental "un strop de sudoare valoreaz
mai mult decit o mie de vorbe".
Am scris cartea de fata din dorina de a-i ajuta si
pe alii sa descopere aceasta cale de perfecionare
umana care este Aikido.
In aceasta carte am sintetizat experiena noastr
de ani de practica sincera "furind" meseria de la
maetrii cu care am venit in contact direct sau
indirect prin crile lor. Le mulumim si pe aceasta
cale, tuturor celor care ne-au ajutat sa descoperim
si sa naintam pe Calea Armoniei, si astfel sa scriem
aceasta carte:
- Nicolae Bialokur - unul din promotorii Budo-ului
la noi in tara ;
- Rolf Brand (6 Dan Aikido) - vicepreedintele
Uniunii Europene de Aikido ;
- Jo lawamoto (2 Dan Aikido) - instructor de la
Aikikai;
- Asociaiei de Studii Orientale din Romnia -
care a organizat in anii 70 stagiile de Aikido ;
-Televiziunii Romane - care prin intermediul
emisiunilor "Telerama" a fcut cu ani in urma
propaganda Artelor Mariale;
- Tuturor partenerilor notri de antrenament, fr
de care nu ar fi fost posibila nelegerea Armoniei;
-Maetrilor in Aikido si in arta scrisului, autori ai
crilor amintite in bibliografie.
Speram ca modesta noastr ncercare va permite
cunoaterea si raspindirea Aikido-ului si in
Romnia, spre binele ntregii noastre societi.

Aikido este unic
Capitolui 2
Aikido este unic
rin complexitatea si originalitatea sa Aikido
polarizeaz atenia si interesul celor ce vin in
contact cu naltele sale principii morale. Aikido se
adreseaz in aceeai msura corpului si spiritului,
obiectivul sau principal fiind realizarea echilibrului
perfect si a complementaritii acestora in scopul
dezvoltrii unei personaliti umane echilibrate.
Aikido nu tine seama de virsta, sexul sau condiia
fizica a indivizilor. Nu exista Aikido masculin sau
Aikido feminin, pentru copii sau maturi, sau pe
categorii de greutate, ci doar AIKIDO.
Un Aikidoka (cel ce practica Aikido) nu are nevoie
de victorii publice sau de aplauze, singurele sale
victorii fiind cele obinute fr martori, victoriile
asupra proprii sale persoane, a propriilor
obinuine.
In Aikido fora este nlocuita de priceperea de a
ti cum sa faci (savoir faire). Aikido nu este deschis
doar unei elite ci tuturor celor ce doresc, in mod
sincer, sa devin mai buni.
Cei ce vor deschide ua Dojo-ului (sala de
antrenament) de Aikido cu sperana ca in scurt timp
vor invata citeva trucuri care sa-i scoat din orice
ncurctura, vor fi dezamgii. La fel de dezamgii
vor fi si cei, foarte tineri sau foarte ambiioi, care
cred ca Aikido le ofer ansa de a-si ncerca forele
cu alii. Cum spuneam, singura victorie posibila in
Aikido este cea obinut in fata propriei tale
persoane si asta cu atit mai greu de obinut, cu cit
fiecare din noi este mai departe de idealurile
umanitii, dragostei si modestiei.
Ca Arta Mariala, Aikido este lipsit de o codificare
si reguli excesive. Singura regula importanta este
sa respeci prin tot ceea ce faci, principiile sale
fundamentale : armonie, nonviolenta, dragoste si
modestie.
In Aikido nu exista competiii pentru ca Aikido
nlocuiete confruntarea fizica cu nelegerea.
Aikido nu urmrete distrugerea adversarului ci
nelegerea cu acesta, coexistenta panica si,
daca se poate, prietenia.
In Aikido nu exista lovituri sau procedee care sa
distrug adversarul ci doar tehnici de aprare care-l
descurajeaz sau imobilizeaz pe adversar,
facindu-l sa neleag ca lupta este inutila, oferindu-i
astfel ansa nelegerii.
Aikido considera ca toi oamenii sint egali si
necesari si ca fiecare poate fi ajutat sa devin mai
bun.
Tehnicile de aprare din Aikido sint in acelai
timp exerciii deosebit de eficiente pentru
dezvoltarea armonioasa a corpului si spiritului.
P
Calea Armoniei

Respectul fata de partenerii de antrenament face
ca toi Aikidoka sa fie egali. In Dojo-urile de Aikido
nu se vor auzi niciodat strigate minioase,
apostrofri sau glume pe seama celor mai slabi sau
neindeminatici. Daca totui se intimpla, nseamn
ca acolo nu se face Aikido.
Drumul cunoaterii este lung si greu. Unii invata
mai repede iar alii mai incet. Aikido te invata
secretul "lucrului bine fcut", el ii cere sa dai totul
" aici si acum", sa aplici acest principiu in tot ceea
ce faci. Aikido te invata mai intii sa dai si apoi sa
ceri.
Pentru toate acestea Aikido este o metoda sigura
de formare si dezvoltare a personalitii umane in
cea mai deplina contienta, facind ca locul sau sa
fie unic in tabloul Artelor Mariale.

Principiile teoretice ale Aikido
Capitolul 3
Principiile teoretice ale Aikido

3.1. Kl (fora spirituala) si KOKYU
(fora respiraiei).
ntr-un Dojo de Aikido se aud adesea expresii ca:
"Las sa curg Ki-ul."; "mpinge cu Ki."; "Arunca
Ki-ul." ; etc. Chiar cuvintul Aikido inseamna in
japoneza "Calea de armonizare cu Ki-ul".
Ideea de Ki va fi folosita in continuare pentru a
explica doua principii fundamentale ale execuiei
procedeelor de Aikido:
a) principiul coordonrii si utilizrii Ki-ului propriu;
b) principiul prelurii si utilizrii Ki-ului partenerului
(adversarului).
Comparind teoriile privind formarea lumii in
diversele culturi ale omenirii, aflam de obicei
despre o fora primordiala sau o energie creia i se
dau diverse denumiri si care este considerata ca
fiind expresia unui principiu superior. Aceasta
energie a produs si a meninut viata, a micat
Universul si s-a manifestat in toate lucrurile. Para ea
nu ar fi nici armonie si nici evoluie.
In cosmologia orientala, haosul iniial din care
s-a creat totul se numete Ki. ntregul univers exista
prin Ki, deasemenea toate forele incontrolabile ale
naturii. Ki-ul este insasi energia vieii. Prin urmare,
mai multa vitalitate inseamna mai mult Ki; lipsa
Ki-ului inseamna moartea.
Ki-ul poate fi intilnit in viata de toate zilele sub
diverse forme, active sau pasive. Ki-ul este energia
universala prezenta in tot ceea ce ne nconjoar.
Fiecare din noi dispune de o anumita cantitate de
Ki care se manifesta sub forma poftei de viata, a
voinei, a dorinei de creaie, in toate activitile
noastre.
Daca privim cu atenie in jur vom descoperi
prezenta Ki-ului in orice intimplare din viata. Astfel,
pumnul strins al unui sugar care nu poate fi
desfcut, fora incontienta a unui nebun in criza,
fora mamei care ridica automobilul sub care se afla
copilul ei, sint citeva exemple de folosire
incontienta a energiei pe care orientalii o numesc
Ki.
In 1984 a avut loc in Japonia o conferina
tiinifica in scopul lmuririi problemei Ki-ului. Cu
aceasta ocazie oamenii de tiina au urmrit
demonstraii de Arte Mariale care dovedeau
existenta unei energii deosebite si au ajuns la
concluzia ca tiina moderna nu este in stare sa
defineasc (sa msoare) si sa explice aceasta
energie denumita Ki: Printre ncercrile de a explica
a fost si aceea ca Ki-ul este energia vitala care
I
Calea Armoniei

circula prin meridianele de acupunctura ale
corpului omenesc.
La un stagiu Sensei Rolf Brand povestea cum
specialitii Institutului german pentru educaie
fizica si sport au ncercat sa modernizeze metoda
de studiu a Aikido-ului. Ei ziceau: patru ani pentru
invatarea unor exerciii si micri necesare
examenului de centura neagra este prea mult in
epoca noastr. Pe vremuri poate nu se putea altfel,
dar noi avem metode pedagogice moderne,
mijloace audio-vizuale, etc. Si au nceput sa filmeze
si sa analizeze procedeele din Aikido la fel cum au
procedat cu atletismul, cu fotbalul si cu alte
sporturi. Aparent totul mergea bine, pina s-a ajuns
la un exerciiu in care Ki - ui este totul: Kokyu-ho
din poziia Za (fig. 12.7). Degeaba insa au filmat ei
expertul care nu putea fi clintit din loc de mai muli
adversari - in film nu se vedea nimic altceva decit
un om sezind in genunchi si alii care-l mpingeau
fr efect. Sigur ca filmul nu poate arata cum circula
Ki-ul in corpul expertului ; filmul si analiza tehnicii
respective arata doar aparentele. Specialitii
germani s-au lsat pgubai si de atunci Aikido se
invata ca si nainte: incet si cu rbdare; cautindu-se
senzaia corecta, urmarindu-se descoperirea si
controlul Ki-ului.
Prin antrenamentele de Aikido se urmrete sa
devii contient de existenta acestei energii, sa inveti
sa o dezvoli, sa-ti stapinesti micrile prin
armonizarea cu ea ; tehnicile de lupta sint de fapt
numai un mijloc pentru atingerea acestui scop.
Aikido urmrete sa realizeze armonia cu Ki-ul,
pentru a-l dezvolta si folosi in mod controlat.
Conform specificului metodei (Do) de care ne
ocupam, la armonie (Ai) se poate ajunge numai
prin exerciii fizice de contientizare a existentei
acestei energii (Ki), de controlul propriului Ki cit si
al altora.
Dup cum spunea si O-Sensei, in cursul unui
procedeu de Aikido, mai intii Ki-ul este aspirat si
apoi aruncat, mpreuna si sincron cu respiraia.
Ki-ul poate fi transmis de la o persoana la alta atit
prin fora personalitii (forma de manifestare
spirituala), cit si prin fora respiraiei - concentrata
si dirijata corespunztor (forma de manifestare
fizica).
In viata de toate zilele, in situaiile extreme, omul
trebuie sa-si coordoneze Ki-ul. Aceasta se poate
realiza numai daca corpul si mintea constituie o
unitate armonioasa.
Energia umana Ki, manifestata prin fora
respiraiei (Kokyu), se materializeaz in execuia
oricrui procedeu de Aikido. De aceasta
manifestare a Ki-ului depinde succesul in folosirea
procedeelor de lupta. Daca Nage (cel care se
apar) vrea sa goleasc de fora un atac puternic,
va trebui sa foloseasc principiul Tenkan (negativ),
in sensul ca el trebuie sa aspire Ki-ul lui Uke (cel
care ataca). Daca atacul se manifesta printr-o
senzaia de vid, Nage va trebui sa foloseasaca
principiul Irimi (pozitiv), prin care Nage II umple pe
Uke cu Ki-ul sau printr-o expiraie dirijata. In ambele
cazuri Ki-ul circula prin punctele de contact al
partenerilor, in direcii diferite, daca distanta dintre
parteneri este potrivita (Ma-ai).
Elevii mai puin dezvoltai fizic, sau cei mai in
virsta, folosind fora respiraiei ce pornete dintr-un
punct al corpului numit Centru, pot sa fac micri
pe care numai cu fora muchilor nu le-ar putea
niciodat realiza. Exerciiul clasic care se face in
orice Dojo pentru a demonstra existenta si folosirea
Ki-ului este simplu, spectaculos si se numete
"Braul de fier".
lata-l descris pe scurt: Un elev sta in picioare,
incercind cu toata fora muchilor sa tina braul
intins drept, in timp ce altcineva ncearc sa-l
ndoaie folosindu-si miinile si umrul. Normal ca
pina la urma un bra se ndoaie daca este forat cu
doua miini. Faza a doua a exerciiului se face din
aceeai poziie, cu acelai bra intins inainte, dar
fr fora. Elevul se va concentra asupra unui punct
situat la doua degete sub ombilic (Centru,
Seika-no-itten), se va relaxa si isi va nchipui ca un
uvoi de energie izvorte din acest punct, trece
prin braul intins ca printr-o conducta si tisneste
prin degetele miinii pentru a lovi in peretele slii sau
chiar mai departe. Senzaia de scurgere a energiei
prin corp si bra trebuie sa fie la fel ca scurgerea
apei printr-un furtun care devine tare din cauza
presiunii interne. In timpul acesta elevul nu se
gindeste ca cineva ii ndoaie braul, uita tot ce este
in jur si se concentreaz asupra scurgerii energiei,
expirind incet si prelung. Daca se respecta aceste
indicaii, partenerul nu va putea sa ii indoaie braul,
sau va trebui sa depun un efort mult mai mare
decit in cazul in care braul era inut intins de
muchii comandai de voina.
Vom prezenta in continuare un alt exerciiu
demonstrativ pentru existenta si utilizarea Ki-ului si
care se face tot cu partener. Va aezai in poziia
Agura (turcete) fiecare pe cite un ziar intins pe jos,
pentru uurarea alunecrii. Intindeti braul drept si
sprijiniti-va palmele cu degetele in sus, una de alta.
Daca apsai palma partenerului vei vedea ca cel
mai uor se rotete. Faza a doua a exerciiului se
face din aceeai poziie. Cel care s-a rotit (cel mai
uor) va trebui sa-si concentreze atenia asupra
punctului numit Centru si sa-l impinga inainte,
inchipuindu-si ca Centrul apas cu o mare greutate
in jos. Daca, cu aceasta convingere, se apas
palma partenerului, el va fi cel care se va roti.
Principiile teoretice ale Aikido

Un exerciiu specific dezvoltrii si controlului
energiei interne, care se exerseaz la sfirsitul
fiecrui antrenament se numete
Suwariwaza-Kokyu-Dosa, adic in traducere :
exerciiul pentru fora respiraiei (sau Ki) - efectuat
in genunchi (vezi figura 12.4).
Practica Aikido impune ca Centrul, care se afla
in Hara (abdomen) sa se afle permanent in
echilibru stabil, pastrindu-se distanta optima pina
la adversar (Ma-ai) astfel incit sa se poat folosi cit
mai eficient fora respiraiei (Kokyu). Aceste
exerciii urmresc sa-l ajute pe elev sa simt Ki-ul
si sa invete sa-l foloseasc. Mai grea, dar si mai
importanta este folosirea Ki-ului in micrile
corpului, in armonie cu respiraia, deoarece omului
modern mai ntotdeauna crispat si nervos, adesea
" i se termina aerul". O respiraie corecta are efecte
favorabile imediate, de linitire, de nviorare si de
curare interioara, precum si efecte pe termen
lung asupra sntii si strii generale bune a
individului. Omul obinuit, dei cunoate aceste
efecte favorabile, nu are tria si rbdarea sa aplice
practic exerciiile respective. Un Aikidoka (cel care
practica Aikido) invata si face aproape fr sa vrea
o respiraie corecta. Prin practicarea procedeelor
de lupta elevul se trezete, ca rsplata suplimentara
pentru osteneala sa, cu o respiraie lunga si cu un
puls constant (cu singe rece) in orice situaie de
viata.
Extensia Ki-ului se face numai concomitent cu
expiraia. Formarea si folosirea forei respiraiei
(Kokyu) sint strins legate de centrul corpului
(Seika-no-ltten). Aceasta se realizeaz atit prin
antrenamentul general, cit si prin exerciii speciale
(Kokyu-ho) sau procedee speciale de aruncare
(Kokyu-Nage). Prin Kokyu-Nage se nelege
tehnica de a conduce sau a arunca partenerul prin
fora suflului. Practicarea Aikido nu are ca scop
acumularea energiei, ci nsuirea modului cum
poi s-o lai sa curg continuu si mai ales sa o
cooi donezi.
Pentru aceasta este nevoie de o anumita
indeminare ca sa recunoti simptomele de lipsa
sau de blocare a circulaiei Ki-ului.
Senzaia de energie in micare nu trebuie sa
devin o obsesie pentru Aikidoka, ci o senzaie
normala - la fel ca inima care bate sau ca stomacul
care digera. Nu trebuie sa fim mereu contieni de
ele ca sa tim ca sintem sntoi. Abia cind aceste
organe interne nu mai funcioneaz normal
devenim contieni de existenta lor.
Execuia tehnicilor de Aikido trebuie sa fie o
manifestare globala de energie, fapt care semnifica
ca s-a ajuns la nivelul la care detaliile nu mai
conteaz, astfel ca micarea se executa in
ansamblul si nu in detaliile ei iar deplasarea unei
pri atrage automat dup sine deplasarea
armonioasa a restului corpului. Daca atacul se
percepe ca un uvoi unic de energie - si nu ca o
lovitura de picior sau de bra - putem efectua
procedeul de aprare nu mpotriva, ci impreuna cu
partenerul, astfel ca, cele doua corpuri sa se mite
impreuna, ca unul singur, intr-un mod armonios si
puternic.
Prin practicarea Aikido se caut ca ideea de Ki sa
fie nu numai 'neleasa cu mintea, ci sa fie simit si
asimilata pina intra in subcontient, nsuirea
tehnicilor de coordonare a acestei energii
nseamn atingerea unei anumite miestrii in arta
luptei care poate descuraja chiar intenia unui atac.
Este tiut ca poi obine victoria in trei feluri:
1) dup ce te-ai luptat si fiind mai puternic, mai
priceput sau mai norocos ai nvins;
2) obi nerea vi ctori ei nai nte de a te l upta
(adversarul se considera dinainte nvins tiind ca
eti mai puternic);
3) obinerea victoriei fr lupta. Acest mod de a
obine victoria este specific Aikido-ului.
lata o poveste din folclorul oriental care ilustreaz
aceasta atitudine:
Un samurai calator se opri la un han sa manince. El
purta o sabie frumoasa ce prea si foarte scumpa. In
acelai han, la alta masa, mincau trei soldai care
puser ochii pe sabia samuraiului. Dar singura posi-
bilitate sa iei sabia unui samurai este sa-l omori. Cei
trei nu-si fceau griji in privina asta fiindc raportul
de forte le era net favorabil. Soldaii se prefcur ca
s-au imbatat si ncepur sa arunce samuraiului vorbe
de ocara presupunind ca acesta va rspunde si ei vor
avea justificarea publica a uciderii lui. Dar spre mir-
area lor si a celor din han, samuraiul isi continua
linitit masa. Soldaii banuira ca-i este frica , aa ca
ncrederea si obrznicia lor crescur. Deodat samu-
raiul, tot calm, isi ridica privirea si cu betisoarele cu
ca-re minca, omori intr-o clipa trei mute care zburau
deasupra mesei sale , apoi continua sa manince lin-
itit. Vazind acestea, cei trei soldai isi adunar lu-
crurile si plecar in graba din han.
O alta forma de manifestare a Ki-ului o reprezint
Kiai. Kiai este strigatul de lupta folosit in multe arte
mariale in timpul atacului, pentru reglarea
respiraiei. Kiai nu este un strigat vorbit, ci un sunet
nemodulat rezultat din expirarea violenta a aerului.
Strigatul de lupta este exprimarea folosirii active a
tuturor energiilor interne (spirituale si corporale)
pentru descumpnirea momentana a adversarului.
In Aikido nu se obinuiete acest strigat de lupta
decit in situaii cu totul speciale cum ar fi atacul cu
o arma. Daca intr-o astfel de situaie Nage folosete
Kiai, momentul este cel de maxima desfurare a
procedeului de aprare, cind Ki-ul este aruncat cu
10 Calea Armoniei

maxima viteza si concentraia spirituala este cea
mai mare. Kiai-ul trebuie sa exprime deplina unitate
spirituala si corporala a celui ce se apar, precum
si deplina sa pregtire de a face fata atacului.
3.2. Hara ; Seika-no-itten (Centrul)
Cine vrea sa conduc pe alii ,
trebuie mai intii sa-si gseasc
Centrul, sa se stapineasca pe sine
l
n Aikido, prin Centru se intelege o stare obiectiva
de echilibru natural intre minte si corp, repaus si
micare, tare si moale, contracie si relaxare, plin si
gol (Yin si Yang).
In sens subiectiv, prin Centru se intelege poziia
(in spaiu sau spirituala) pe care trebuie s-o ocupe
un individ in raport cu ceea ce ii nconjoar, pentru
a se obine si pstra armonia naturala.
In Aikido prin Centru se intelege poziia care
trebuie sa o ocupe centrul de greutate al corpului
(Hara), aflat mereu in echilibru stabil precum si
distanta optima pina la adversar (Ma-ai), care
permite folosirea eficienta a forei respiraiei
(Kokyu).
Centrul corpului omenesc situat in zona
abdomenului la aproximativ doua degete sub
ombilic se bucura de un renume bine cunoscut in
istoria culturilor orientale fiind considerat de
numeroase discipline izvorul senzaiilor sau chiar
izvorul energiei vitale. Acest punct este la fel de
important si in practica Aikido.
Coordonarea mi cri l or si men i nerea
echilibrului impun cu precdere sa devii contient
si sa te poi concentra asupra Centrului, pina acolo
incit micarea si echilibrul corect al corpului se pot
identifica cu micarea Centrului insusi. Intr-adevar,
pentru executarea corecta a oricrui procedeu
trebuie ca ambele corpuri - al celui ce se apar si
al celui ce ataca - sa se mite ca un tot in jurul
acestui punct continuindu-si totodat fiecare
propria micare dup direcia ei iniiala.
Aceasta idee nu este uor de pus in practica,
deoarece capacitatea de a obliga totul sa se
roteasc in jurul unui anumit punct necesita un
antrenament ndelungat si numai practica
perseverenta permi te capatarea senzai ei
caracteristice de "nemicare in timpul micrii".
Dar aceasta este condiia absolut necesara ca
execuia tehnicilor de Aikido sa depeasc
simplul antrenament sportiv sau o simpla tehnica
de autoaprare. Filozofia acestui concept este ca
obinuina cptata de elev prin practica de a
"centra" continuu micarea, ii va duce pe alt plan la
"centrarea" personalitii sale si ii va dezvolta
capacitatea de a percepe lumea nconjurtoare cu
ochii si, intr-o perspectiva nedeformata de alii.
Pentru a deveni insa Centrul micrii altora, cel
ce practica Aikido va trebui in primul rind sa
gseasc Centrul propriei sale fiine.
Daca pi erde Cent rul , Ai ki doka f i e se
dezechilibreaz, fie nu poate executa un procedeu
eficace. Prin experiena si judecata, elevul se
strduiete deci sa-si mbunteasc continuu
stapinirea si folosirea oportuna a Centrului (Hara).
Expresia dezechilibrului in viata obinuita se
manifesta prin nelinitea interioara si teama
permanenta de a nu scap o ansa de cele mai
multe ori iluzorie. Concepia de viata ce decurge
din aceasta situaie provoac tensiuni nervoase si
atitudini corporale defetiste. Cel in cauza considera
ca cei din jur sint vinovai de "soarta lui nenorocita".
El nu-si da seama ca pentru obinerea armoniei si
echilibrului este suficienta din partea sa numai o
mica schimbare de poziie - corporala si spirituala.
Aceasta simpla manevra de eliberare ii permite
omului sa preia si sa canalizeze "forte exterioare"
variate si puternice.
Aikidoka avansai se antreneaz in condiii
ngreunate artificial. Prin aceasta ei capt
sigurana in manevrarea Centrului, isi afla
posibilitile reale si limitele de aciune spontana,
pierd frica de cdere (ca simbol al insuccesului) si
isi elibereaz propriile forte, preocupate altfel de
probleme nchipuite. Aikidoka capt astfel o mare
bucurie de a trai si o capacitate sporita de munca.
Pstrarea "Centrului" in echilibru implica o
permanenta reactiune fata de forele interne si
ext erne schi mbt oare. Punct ul respect i v
(Seika-no-ltten) nu este marcat in nici un fel, deci
nu poate fi aflat decit intuitiv, nu raional sau
teoretic. Posibilitatea de a reaciona intuitiv nu
poate fi cptata decit prin experiena bazata pe
multa sudoare la antrenamente.
Manifestarea eficienta a forei proprii (Ko-Kyu) si
preluarea fr urmri a forelor exterioare este
posibila numai daca Aikidoka are un Centru stabil.
Aceasta condiie se exprima prin amplasarea
centrului de greutate al corpului (Hara) cit mai jos
si pe verticala centrului suprafeei de sprijin
delimitate de cele doua tlpi. In czui deplasrilor
prin rsucire, aceasta amplasare a centrului de
greutate are un efect stabilizator.
Consideraiile de mai inainte clarifica teoretic
problema dar nu sint de vreun folos corpului nostru.
El trebuie antrenat in condiii variate si din ce in ce
mai dificile pina ce reglarea rapida a stabilitii
I
Principiile teoretice a|e Aikido 11

Centrului intra in subcontient. In acest fel Aikidoka
ajunge sa-si pstreze in orice micare si in orice
mprejurare echilibrul stabil al corpului dar si al
spiritului si astfel se va putea comporta
corespunztor evenimentelor.
3.3. Calea Aikido
"Opreste-te citeodata din drum si
privete in jurul tu. Cine se
uita numai in jos nu va vedea
niciodat stelele I"
entru nvarea, nelegerea si practicarea
incontienta a Aiki sint necesari muli ani de
munca, de cutare, de meditaie, de lupta cu tine
insuti. Calea Aiki este lunga si grea, aceasta cale
are suiuri si cderi, bucurii si dezamgiri. Muli
dintre cei ce practica Aikido nu au tria necesara
pentru a ajunge la captul Caii, dar oricrt de puin
ar merge pe ea, satisfaciile sint deosebite. Sa
ncercam mpreuna, in cele ce urmeaz, sa
desluim etapele acestui drum lung, care deseori
se mpletete cu viata calatorului.
La nceputul studiului Aikidq-ului, elevul nu
percepe decit linii drepte, iar micrile lui sint brute
si frinte. Este nivelul de jos, al rigiditii individului,
in care micrile nu pot fi inca adaptate la infinitatea
de situaii posibile de atac.
Acestui nivel ii corespund urmtoarele caractere:
conformistul, extremistul. Acetia impart totul in
categorii: corect si fals, bine si ru, nu tolereaz de
loc originalitatea, iar dogmatismul lor respinge
orice nu este obligatoriu. Ei ncearc cu disperare
sa se aeze in tipare si devin sclavii propriilor lor
principii. In loc sa-si dezvolte propria lor
personalitate, ei o deformeaz pentru a satisface
imaginea despre ei insisi si despre lume.
Urmeaz prima treapta a uceniciei, cind elevul
studiaz intens elementele de baza (poziii,
distanta, deplasri, etc.) si echilibrul static si
dinamic. El invata folosirea controlata , respectiv
neutralizarea, a acelor forte ce se nasc din propriul
corp sau din exteriorul acestuia.
Aceasta treapta are o mare importanta si necesita
cea mai mare atenie din partea profesorului.
Deoarece elementele de baza nsuite in aceasta
etapa se regsesc sub o forma sau alta in orice
viitor procedeu de Aikido, este evident ca lucrurile
bune sau rele deprinse acum vor fi amplificate
ulterior. Este important de reamintit mereu elevilor
nerbdtori si instructorilor superficiali, importanta
elementelor de baza pentru viitorul elevilor.
Treapta a doua incepe cu deprinderea
indeminarii de execuie a procedeelor de aruncare
si de fixare. Punctul de plecare ii constituie atacul
dinainte convenit al unui adversar. Intrucit cu
trecerea timpului atacurile devin mai violente si
procedeele de aprare isi sporesc gradul de
dificultate, solicitarea elevilor creste natural odat
cu maturizarea lor.
Profesorul trebuie sa-si conduc elevii prin
exerciii din ce in ce mai grele, adaptate insa
posibilitilor lor.
Aikido se studiaz si se nsuete cu propriul
corp, impreuna cu muli parteneri. Acest fapt
trebuie bine explicat elevilor care cred ca progresul
este mai mult o chestiune de efort intelectual.
Poate ca acetia reuesc sa neleag raional
principiile si coninutul Aikido-ului, dar asta nu
inseamna ca vor reui sa le foloseasc intuitiv si
spontan. Cei care cred ca din teorie se poate nate
la comanda practica, sint sortii eecului.
Continuind studiul Aikido-ului, cu incetul elevul
descoper "Centrul", iar capetele liniilor descrise de
micrile sale se apropie si se rotunjesc. Micrile
devin spirale si in acest fel mai armonioase si mai
destinse. Atacurile nu mai sint respinse prin
blocare ci pot fi conduse folosind chiar elanul,
fora lor, iar relaxarea inlocueste crisparea. Pe de
alta parte, elevul isi pune mereu ntrebarea "cum e
corect ?", este curios si dornic sa invete, dar caut
de regula rspunsul la alii, in afara lui. Elevul
observa cu curiozitate celelalte Arte Mariale
cautind tehnica perfecta si ii plac schimbrile.
Exemplificarea acestui nivel de pregtire sub forma
unui tip de caracter ar fi: aventurierul, ncreztorul;
in aceasta faza elevul risca sa se imprastie, sa sar
de la o experiena la alta, fr a se angaja sa
respecte o disciplina. Pericolul in acest stadiu este
superficialitatea.
Drumul merge mai departe, elevul invata cu
incetul nu numai sa descrie micri circulare, ci
chiar sa le produc la alii. Acum tehnicile sint
spectaculoase. Se stapineste adversarul nu numai
fizic, dar si pe plan spiritual, ceea ce permite sa se
provoace sau sa se opreasc atacul. Se nelege,
in sfirsit, ideea de "a pstra Centrul".
La acest nivel de pregtire elevul nelege ce este
Ki-ul. Se dezvolta conceptele despre armonie.
Adversarul poate fi inut in afara sferei proprii pentru
ca elevul a inteles sensul idei de a-l tine pe adversar
"in exterior".
Dup ce elevul reuete sa-si nsueasc
aplicarea spontana a principiilor si reacioneaz
oportun si echilibrat la orice atac, el are
subcontientul pregtit pentru a trece la asimilarea
ideilor filozofice ale Aikido-ului, la a treia etapa a
Caii (Do).
P
12
Calea Armoniei

Procedeele de baza se perfecioneaz continuu
trecindu-se si la alte forme de antrenament: contra
atacurilor armate, contra mai multor adversari,
execuia procedeelor de aprare din genunchi,
Randori (lupta libera) si Kata (tipare), adic
expresia libertii in micare, respectiv expresia
supunerii fata de tradiie.
ncetul cu incetul, Aikidoka se desprinde de
constringerile si stressul vieii obinuite orientata
spre performante si lupta pentru existenta; datorita
stapinirii de sine si a indeminarii el se ridica
deasupra atacurilor si devine o parte armonios
integrata a Universului.
De acum nainte Aikido se spiritualizeaz, din
meteug (Jutsu) devine arta (Do). Dar atenie,
sfera care te apar poate sa te inchida in ea, sa te
tina prizonier. In aceasta faza Aikidoka urmrete
nsuirea unui numr cit mai mare de procedee dar
revine adesea ndoiala ca lucrurile nu sint, totui,
chiar aa de precise cum par. Tipul de caracter
corespunztor acestui nivel de pregtire este
perfecionistul pedant, savantul, expertul tehnic.
Crezind ca au gsit deja rspunsul si refuzind
orice idee din exterior dispare progresul si astfel
apare pericolul mpietririi intr-o atitudine de
automultumire.
Cei ce continua studiul sincer mai departe pe
calea Aikido, ajung in stadiul in care micrile sint
libere, iar tehnicile sint la fel de eficace pe cit sint
de frumoase ca aspect. Adversarul nu mai este pur
si simplu controlat, ci energia lui este aspirat in
micarea de aprare. Ilustrarea acestui nivel este
conductorul. Acetia nu se simt ameninai in nici
un fel, aa ca ramin permanent deschii spre noi
cunotine si orizonturi.
Ei nu sint desigur, invincibili, dar nu le pasa,
deoarece nu simt nevoia sa dovedeasc ceva.
Cistigul, pierderea, nu mai au nici o valoare. Acetia
pot sa prevad ntreaga desfurare a unei situaii
pina la rezultatul ei final si sa se bucure de ea chiar
daca ar nsemna eventualul lor eec, raminind
ateni si interesai pina in ultimul moment.
Prin antrenamentele de Aikido practicate timp de
muli ani calitile pozitive ale individului se ntresc
si se detaeaz, actionind cu eficacitate in cele mai
diverse domenii ale vieii sale.
Aikidoka devenit acum maestru isi cunoate
locul, se simte liber si relaxat in orice situaie, nu
are nevoie sa intervin fizic pentru aplanarea
conflictelor, ci le rezolva pe cale panica inca
inainte de a se dezvolta.
Un adevrat maestru isi continua drumul spre
telul final chiar daca tie ca n-o sa-l ating
niciodat. Obstacolele diverse din calea sa nu l
descurajeaz, nici dezamgirile, nici invidia, nici
lipsa de recunotina. Cind cade se ridica si- si
continua drumul.
Totdeauna trebuie cutat Centrul, dar in aceasta
dimensiune noua Centrul este in tine nsuti. A-l
atinge nseamn sa devii Centru. Acesta este
Maestrul, Artistul. El se afla in ochiul ciclonului,
nemicat in mijlocul agitaiei. De aici se pot
percepe alte aspecte ale realitii si chiar ntreaga
realitate capt un sens original.
Cei, foarte putini, care ajung sa practice Aikido la
acest nivel sint in armonie cu universul si cu viata,
sint sursa unor forte niciodat stinse si un simbol
al rennoirii permanente.
Maestrul i pstreaz naturaleea, acioneaz
dintr-un Centru stabil si sigur, triete in pace cu
toi oameni, iar prin elevii si continua tafeta
Aikido-ului. Cunoaterea propriilor limitri si
neacceptarea lor ii permite sa progresezi la
nesfirsit, deoarece experiena cltoriei in tine
nsuti este mult mai importanta decit atingerea unui
anurne scop.
3.4. Irimi si Tenkan
ricare dintre noi poate deveni puternic, daca
folosete in momentul si in locui potrivit
principiul reactiunii complementare pentru a-l
nvinge pe adversar cu ajutorul forei acestuia.
Pentru un Aikidoka sincer, tehnica de lupta nu
este un scop in sine, ci numai un mijloc - chiar daca
e de neinlocuit - pentru apropierea de Scopul
adevrat - Armonia. Ca urmare el trebuie sa se
strduiasc sa-si nsueasc tot coninutul practic
al noiunilor intuitive, pentru a putea pai pe calea
Aiki. Scopul adevrat consta in atingerea unei
armonii depline, atit pe plan intern cit si pe plan
extern. Ideea de "armonie interna" se refera la
relaia dintre spirit si corp, pe cind ideea de
"armonie externa" se refera la relaia dintre individ
si mediul nconjurtor (natura, univers). Armonia
este atinsa cind toate forele, iniial divergente sau
contradictorii, se aduna si se completeaz intr-o
interaciune echilibrata.
Pentru a defini "contrariile" in Aikido se folosesc
noiunile de Irimi (Omote; sau pozitiv, tare) si
Tenkan (Ura ; sau negativ, moale) care pot fi
interpretate in diferite feluri din punct de vedere
filozofic, dar care in legtura cu procedeele de lupta
capt anumite aspecte practice deosebit de
importante.
Irimi si Tenkan sint doua feluri specifice de
micare, de canalizare si control a energiei
O
Principiile teoretice ale Aikido 13

partenerului si prin folosirea lor contienta Aikido
se deosebete de celelalte arte mariale.
Importanta lor este atit de mare, incit
perfecionarea acestor doua moduri de micare
coincide in practica cu insusi progresul fcut de
elev in studierea Artei. Pentru a le executa corect,
trebuie puse la ncercare toate calitile cerute de
Aikido : detenta, Ki, concentrare, spontaneitate,
precizie, pstrarea controlului asupra Centrului,
etc.
Aceste micri nu sint procedee propriu zise, ci
moduri diferite de aplicare a procedeelor, doua
moduri naturale de micare : prin mijloc sau pe
dinafar; direct sau prin ocolire; tare sau moale.
Practic (aproape) toate procedele pot fi efectuate
in varianta Irimi sau in varianta Tenkan ; alegerea
variantei depinde de fora si viteza atacului, de
direcia curgerii Ki-ului, de direcia in care vrem sa
ne deplasam - intr-un cuvint, depinde de dinamica
situaiei si numai intuiia poate dicta o astfel de
alegere.
La antrenamente se exerseaz deopotriv
ambele variante - atit ca elemente de micare (la
nclzire) cit si tfa moduri de execuie a
procedeelor.
Daca ai vzut o corida, ai remarcat desigur
modul in care toreadorul se rsucete in jurul
coarnelor taurului, impingindu-si soldurile (Centrul)
spre inainte, cit mai aproape de coarne, dar fr sa
se lase atins de ele.
Elevul in Aikido, la fel ca toreadorul, pentru a gsi
sensul acestor micri, trebuie sa se gindeasca la
o fora ndreptata spre el, dar atit de puternica incit
nu poate fi oprita prin opoziie directa; singura
posibilitate de a o controla este de a se mica
mpreuna cu ea, pentru a o putea conduce - in loc
de a fi distrus de ea.
Ca si la corida, aceasta manevra necesita o
sincronizare perfecta. Manevra se poate face fie
prin naintare (Irimi), fie prin rotire (Tenkan), dar in
ambele cazuri este eseniala micarea spre inainte,
de la centru spre exterior si niciodat invers, astfel
ca energia care ataca sa fie nvluita de micarea
de aprare.
Irimi (naintare)
te mica in "Irimi" nseamn in japoneza pur si
ksimplu "a intra", "a nainta". Micarea consta in
dirijarea propriului Ki prin partener, fr a-l ciocni
insa cu Kl-ul acestuia, ci deviindu-l si facindu-l sa
se roteasc in jurul Centrului sau. Aceasta aciune
nu se deosebete de ceea ce trebuie fcut cind
treci printr-o ua turnanta. Daca se apas pe
direcia axei de rotaie a uii, nu se mica nimic;
daca se apas pe ua, ea se rotete si pentru a
trece nu mai ramine altceva de fcut decit sa
urmreti micarea ei. Daca mpingem prea tare,
ne lovete in spate ua urmtoare; daca ua se
rotete intr-un sens si ne incapatinam sa intram in
sensul opus, trebuie mai intii-sa oprim ua, apoi s-o
pornim din nou in sens invers.
Practic rezulta ca pentru a folosi o micare deja
nceput, este mai profitabil s-o urmezi, s-o ntreii
si apoi s-o conduci, decit s-o blochezi.
Atit timp cit ne ocupam de ui, totul este simplu
si uor, dar cind trecem la oameni pot apare
conflicte intre personaliti, pe care, daca le
acceptam, intilnim toata fora atacului (fizic sau
spiritual) cu consecine uneori neplcute.
Irimi este in primul rind o aciune interna bazata
pe o atitudine activa. Fora produsa de atacator
este preluata cit mai devreme posibil, amplificata si
intoarsa. Ea va curge napoi spre izvorul ei - adic
spre Centrul (Hara) agresorului - ii va distruge
echilibrul si-l va dobori. De o mare importanta este
faptul ca Nage dup ce ntoarce fora ndreptata
spre el, o dirijeaz spre o alta direcie. Uke va fi
surprins atit de schimbarea neateptata a punctului
de aplicare a forei sale cit si de efectul ntoarcerii
ei. Nage intra spre nuntru, deci va ajunge in fata
lui Uke. De aici si cuvintul japonez Omote (stai in
fata lui) folosit pentru descrierea acestui mod de
aciune, sau varianta "pozitiva" - adic aciunea
activa, tare.
Dar aciunea Irimi nu se limiteaz numai la prima
aza a procedeului de lupta - la intrare , ci poate fi
aplicata si la fazele urmtoare , adic la
desfurarea si la terminarea procedeului. In orice
faza eseniala a micrii, aciunea Irimi trebuie
nsoita de fora respiraiei (Kokyu), ceea ce
nseamn o expiraie sincronizat cu micarea.
Caracteristic pentru aciunea Irimi este
deplasarea (Sabaki) in linie dreapta prin pai
adugii sau normali.
Folosirea principiului frimi, mai ales mpotriva
unui adversar puternic sau inarmat, poate fi fcuta
cu succes numai daca Nage are o poziie corecta
si Hara bine antrenata. E! trebuie sa poat reaciona
sigur si spontan, sa fie capabil de a-si aplica
concentrat fora respiraiei.
Pe plan spiritual Irimi reprezint puterea
controlata. Puterea adversarului se intilneste cu
voina proprie si neclintita a lui Nage, concluzia
rezultind pe drumul cel mai scurt.
Micarea Irimi ca atare pare simpla, dar
aparentele insala, cci execuia corecta necesita o
precizie si o sincronizare absoluta.
Calea Armoniei

Din Kamae (poziia de garda), se arunca Ki-ul
nainte, se face un pas adugit (Tsugi-ashi) spre
nainte si puin lateral. Micarea se face prin
alunecare, fr sritura , cci pentru meninerea
unei micri uniforme este foarte important ca
Centrul sa ramina la o inaltime constanta.
Dar atenie: in Aikido nu exista micri in linie
dreapta, chiar daca par aa celor ce le privesc.
Senzaia trebuie sa fie de cerc.de sfera, de spirala-
dar nicidecum de linie dreapta. Acesta senzaie
izvorte din modul cum se mica Centrul si anume
o rsucire spre nainte si nu pe o dreapta spre
nainte.
Tenkan (rsucire)
e mica "Tenkan" nseamn "a te roti in jurul",
"a pivota". Prin aceasta micare Nage i
dirijeaz Ki-ul sau prin partener, facindu-l pe acesta
sa se roteasc in jurul Centrului sau, mentinindu-l
insa mereu in afara sferei sale. Aceasta explicaie
ne obliga la analiza conceptului de "a fi la exterior".
Cind tragi de o fringhie si aceasta se rupe,
micarea se ntoarce mpotriva ta. Dar daca chiar
in clipa in care fringhia se rupe, te rsuceti si
mpingi spre exterior, micarea poate sa continue
natural, spre nainte.
In Akido nu exista nici ideea de linie dreapta, nici
ideea de " a trage". Ki-ul se mica totdeauna spre
nainte si micarea nscuta astfel este spre nainte
(o mpingere). "A trage" este o micare ndreptata
spre trecutjn timp ce "a mpinge" este indreptata
spre viitor. Iar micarea naturii este de la interior
spre exterior, de la trecut spre viitor.
Sa tragi spre tine este un gest zgircit, egoist si
meschin ; spre deosebire de micarea naturii, a
vieii, care explodeaz spre exterior. O floare cind
se desface, las sa izbucneasc viata; cind se
nchide, se ofilete. Tristeea se nchide in ea, pe
cind bucuria izbucnete si se mparte cu alii.
Aceasta senzaie de mers spre nainte, cu toate
ca este mai evidenta in Irimi, face parte si din
Tenkan - prin care se nvluie si dirijeaz micarea
partenerului astfel ca amindoi sa se mite in
continuare mpreuna in direcia dorita de Nage.
Tenkan, este celalalt mod de aciune specifica
Aikido-ului : prin afara si prin nmuierea atacului.
Modul Tenkan de execuie a procedeului se
manifesta printr-o pasivitate atenta si servete la
compl etarea di ri j ata a forei (mai mari ) a
adversarului. Nage i mica Centrul (Hara) mai
nainte de, sau imediat dup un uor contact cu
Uke spre inainte si in afara, apoi se rsucete pe
linia dreapta de aciune a forte! agresoare. Daca
Nage reuete sa realizeze coincidenta dintre
Centrul sau si Centrul forelor care acioneaz in
acel moment, atunci forele agresoare pot fi
conduse cu uurina la diverse nivele, dup
traiectorii spirale in jurul acestui punct din spaiu
(Centrul general).
Atacul lui Uke se pierde in gol sau va fi aspirat de
Nage si dirijat eventual asupra lui Uke. Prin aceasta
aciune pasiva, neateptata, apare un vid, care l
aspira si ii rotete pe Uke. Portele centrifuge si
centripete care apar in micarea sa acioneaz
asupra corpului lui Uke pina la dezechilibrarea
centrului de greutate care-i va provoca cderea.
Nage se poate sprijini (mpinge) pe Uke in timpul
micrii lor mpreuna, cu fora rezultata din rotirea
corpului sau; aceasta se poate face numai daca
Centrul lui Nage este bine stabilizat in timpul
micrii. Mrimea forei de interaciune intre cele
doua trupuri in micare rezulta de la sine, deoarece
fora aprrii este determinata numai de fora
atacului.
La fel ca primul mod de aciune (Irimi) si al doilea
mod (Tenkan) poate fi aplicat nu numai la nceputul
procedeului de lupta, ci si in timpul desfurrii
acestuia sau la sfirsitul lui, cind Nage trebuie sa
ntregeasc fora puternica a adversarului cu o
reactiune moale, pentru a putea obine un rezultat
optim.
Devierea pe o curba a forei agresoare - iniial
dirijata dup o linie dreapta - se realizeaz prin
rotirea corpului (Tenkan-ashi si Tai-sabaki).
Micrile astfel rezultate, rotunde si moi, prezint
caracteristicile estetice specifice Aikido-ului,
expri ma umani smul acest ei met ode de
autoaprare.
Cind folosete acest mod de micare, Nage
efectueaz rotiri prin afara liniei de aciune a forei
si de aceea se zice ca acest mod este pasiv sau
negativ. La sfirsitul rotirii se ajunge in situaia ca
Nage apare - oarecum surprinztor - in spatele lui
Uke. De aici si folosirea cuvintului japonez Ura ("stai
in spatele lui"). O-Sensei Morihei Uyesni ba
spunea: "Cind adversarul crede ca eu sint in fata
lui, ridica sabia sa m loveasc iar cind ataca
descoper ca eu de fapt sint in spatele sau /"
Folosirea acestui mod de a intimpina un atac
impune adaptarea spontana a lui Nage - adesea
aflat intr-o poziie nepotrivita. Pentru a putea aplica
modul Tenkan este nevoie sa ai mintea libera si
corpul relaxat.
Efectul de completare a atacului se obine numai
daca Hara lui Nage se situeaz permanent in
centrul forelor de aciune. Daca Nage vrea sa
impun un alt centru de rotire decit cel natural
rezultat din aciunea forelor, el contravine legii
armoniei si se trezete acionat la fel ca si Uke de
aceleai forte, care duc la pierderea echilibrului, a

A
Principiile teoretice ale Aikido 15

propriului Centru. Natura nu face deosebire intre
"bun" si "ru", cind condiiile sint identice!
Pe plan filozofic Tenkan este principiul cedrii
imediate, in scopul cistigului ulterior. Este un
principiu legat de bunul simt.
Nage nu trebuie sa cedeze poziia si nici sa nu
piard scopul final din vedere. Pentru aceasta se
cere o voina puternica si un Centru bine educat.
Deseori se constata in Dojo ca elevul prefera un
anumit mod de micare exersindu-l in dauna
celuilalt, mai nepotrivit personalitii sale. Aceasta
greeala trebuie corectata ia timp, deoarece in
acest caz, Aikidoka nu reacioneaz la fel de bine
si nu este in stare sa completeze orice fel de
agresiune. O alta greeala este amestecarea
principiilor sau folosirea lor inconsecventa.
Nu se poate trage in acelai timp in direcii opuse.
Indiferent de principiul folosit, ideea de baza in
Aikido este ca cel care se apar trebuie sa-si
coordoneze si concentreze toate resursele -
energia spirituala si cea fizica - pentru atingerea
scopului, care este rezolvarea sau evitarea
atacului.
3.5-Armonia
Armonia este potrivirea
desavirsita a componentelor
intr-un intreg.
(Micul Dicionar Enciclopedic)
Se povestete ca demult in China, era un copac atit
de batrin incit nimeni nu mai tia de cind e acolo. Un
vrjitor 1-a tiat si a fcut din lemnul lui o harpa
minunata. Artiti vestii au venit sa cin te la instrumen-
tul despre care se aflase peste tari si mari. Dar oricit
s-au strduit n-au reuit sa scoat din el decit nite
sunete neplcute auzului. Pina la urma, harpa fru-
moasa dar nefolositoare a ajuns in tezaurul mpratu-
lui Chinei, unde a zcut multa vreme. Dup muli
ani, intr-o zi veni tinarul Pay-Ia si ceru permisiunea
sa-i fie ngduit sa cinte la vestita harpa. I se acorda
privilegiul si sub mingiierea degetelor sale
instrumentul se trezi si scoase sunete nemaiauzit de
frumoase, care semnau cu amintirile batrinului
copac: schimbarea anotimpurilor si naturii, renate-
rea continua, cintecele pasrilor sau lupta fiarelor
slbatice, ploaia carecade sau linitea zpezii, bucu-
riile si necazurile tuturor celor care trecuser pe sub
umbra lui si multe altele. Asculttorii emoionai ii
ntrebar pe Pay-Ia cum a reuit sa domesticeasc
harpa. Pay-la le rspunse ca in loc sa foreze in-
strumentul sa cinte melodiile sale, a lsat harpa sa-si
aleag tema si urmarind-o, el s-a asimilat cu harpa,
devenind amindoi un singur instrument.
Povestea aceasta ne arata ce nseamn Armonia.
La fel cum s-a purtat Pay-la cu harpa, in Aikido
atacantului nu i se impune cu orice pre voina lui
Nage, dar nici Uke nu este lsat sa-si impun voina
sa. Micarea lui Nage se nate din cea a
partenerului sau, fr a se ntrerupe circuitul
energiei sale si fr a se tulbura nici energia lui
Nage. Prin aceasta Aikido nseamn Armonie si in
plus aplicarea principiului neimpotrivirii la aciunea
lui Uke.
Trebuie insa lmurit ca neimpotrivirea nu trebuie
neleasa greit, ca o acceptare resemnata a
dominaiei altcuiva. Dimpotriv, neimpotrivirea
implica prezenta unei voine puternice, fiind de fapt
mijlocul de afirmare a acestei voine.
Obstacolele pe care le intilnim fac parte din
desfurarea vieii. Ne dam seama de greutatea lor
cind le intilnim, dar totodat ne dam seama de fora
noastr cind le nvingem, fr a pierde din vedere
telul final.
O stinca nu oprete riul care continua sa curg,
ocolind-o. Un dig oprete marea dar nu-i distruge
fora. Printr-un efort continuu se poate zgzui
energia marii, dar daca efortul de a stvili fora apei
slbete, marea se revars din nou. Presiunea marii
asupra digului nu slbete nici o clipa.
Neimpotrivirea nseamn alegerea continua a
telurilor, in funcie de flexibilitatea mijloacelor.
Nimeni nu poate sa prevad toate obstacolele ce
vor apare in drumul sau; nu are nici un rost sa
stabileti dinainte care va fi comportarea in fata lor;
va trebui insa sa reacionezi cit mai spontan la
apariia lor. Arta de a trai si aciona astfel se poate
invata. Aikido ne invata acest mod de comportare.
Nu se stabilete dinainte cum ne vom mica
intr-o situaie viitoare. Cind situaia apare, va trebui
sa ne relaxam, sa ne golim mintea de orice idee
parazita si sa lsam libera, prin intermediul
subcontientului, manifestarea principiilor nvate
la antrenamente.
Desigur insa ca antrenamentele trebuie sa fie
serioase si intense daca dorim sa ajungem la
asemenea performante.
Antrenamentul de Aikido nu inseamna sa-ti atingi
scopul (sa f aci procedeul ) i ndi f erent de
comportarea partenerului, ci sa-l atingi impreuna
cu partenerul, lasindu-ti energia sa curg libera si
sa se uneasc cu a lui.
Atingerea telului propriu fr ca pentru aceasta
sa deranjezi cel mai mic lucru sau fiina si fr sa
schimbi nimic din ceea ce nu trebuie schimbat,
aceasta inseamna respectul pentru libertate,
aceasta este starea de spirit in care trebuie fcut
uaiea Armoniei

antrenamentul. Nu atit pentru ca micarea sa fie
eficienta, ci pentru a intelege principiile care stau la
baza Artei.
Se spune ca un vestit maestru in arta luptei cu sabia
se hotari intr-o zi sa pun la ncercare trei dintre cei
mai buni elevi, pentru a alege dintre ei urmaul sau la
conducerea scolii. Pentru asta aranja o perna dea-
supra uii din camera in care se afla, astfel ca nu putea
fi vzuta de afara, si-i chema pe rind pe elevi.
Primul elev deschise ua si simind ca se intimpla
ceva, sari napoi, tind din zbor perna in doua cu o
lovitura rapida de sabie. Desigur, o dovada de mare
indeminare ; dar batrinul maestru fu nemulumit. O
noua perna a fost aezata deasupra uii. Al doilea
elev se apropie de ua si simi ca ceva nu este in
regula. Studie ua, descoperi perna - si nu intra in
camera ; dovedi ca era atent; dar maestrul tot nu
era mulumit.
Al treilea elev sosi in fata uii si simi si el ca ceva nu
este in regula. Studie ua si descoperi perna - apoi
deschise ua cu mare grija astfel ca perna sa nu cada,
intra in camera, nchise ua la loc cu grija, si-1 intreba
apoi pe maestru ce dorete. Batrinul se declara in fine
mulumit. Nimic nu fusese schimbat, dar ceea ce tre-
buia fcut se fcuse.
3.6. Sincronismul si intuiia
n zilele noastre entuziasmul pentru tiina este atit
de mare incit se considera ca orice fapt "dovedit
tiinific" este sinonim cu "adevrat" si toate
celelalte cai de cunoatere sint considerate
suspecte. Dar metoda tiinifica de studiere a
realitii, la fel ca si principiul sincronismului,
pretinde un act de mare credina si anume ca in
univers domnete ordinea.
Diferena dintre cele doua principii de nelegere
a lumii consta in faptul ca tiina se bazeaz pe
legea cauzei si efectului pentru a explica aceasta
ordine. Conform acestei legi orice eveniment sau
fenomen se explica perfect prin ceea ce a fost
naintea sa.
Sincronismul, pe de alta parte, se ocupa cu
evenimente si fenomene care se petrec in acelai
timp, acceptind ideea "simpatiei intre evenimente".
Ca sa nelegem mai bine ce nseamn cele
doua principii, sa ne nchipuim ca invitam doua
persoane sa studieze acelai tablou, dup care le
vom invita sa-si spun prerea in legtura cu
acesta. Una din ele poate privi si cerceta cit de mult
dorete numai o suprafaa mica din tablou, restul
fiind acoperit. Cealalt persoana poate vedea
intregul tablou, dar numai o fraciune de secunda.
Ca sa complicam si mai mult lucrurile, sa ne
imaginam in plus ca tabloul este neterminat,
pictorul mai lucreaz inca la el atunci cind are loc
experiena. Deci care dintre cele doua persoane va
putea descrie mai bine tabloul ?
In practica lucrurile se petrec astfel: metoda
tiinifica decupeaz realitatea intr-o mulime de
felii pentru a izola evenimentele si astfel sa le poat
stabili cauza. Metoda tiinifica are avantajul ca
reduce realitatea la nivelul unui experiment de
laborator, facind-o astfel uor de analizat.
Ea satisface aspiraia omeneasca spre sigurana
plecind de la idea ca evenimentele pot fi prevzute
cu un anumit grad de precizie, daca avem destule
informaii despre ele. Totui metoda este limitata de
doua ipoteze fundamentale ale ei, care nu rareori
au fost contrazise de realitate, dup cum recunosc
chiar savanii: prima este ca modelul din laborator
reprezint corect lumea reala si a doua, ca suma
diverselor pri izolate ne furnizeaz o imagine
corecta a ansamblului.
Metoda sincronismului nu garanteaz ca
prezicerile sale se vor adeveri, dar nici nu se ncurca
cu asemenea probleme. Sincronismul considera
ca fiecare situaie (de fapt, intregul Univers) este
un aranjament unic, mereu in schimbare a
diverselor pri componente. Dup cum spunea un
filozof, sincronismul nseamn apariia simultana a
doua sau mai multe evenimente semnificative, dar
nelegate intre ele printr-o cauza comuna. Daca
adincim mai departe problema, nelegem ca
mintea omeneasca folosete ambele metode prin
raiune si intuiie. Raiunea se bazeaz pe analiza si
deci nu poate studia decit cauzele fenomenelor ce
deja s-au produs pentru a face previziuni statistice.
Este lumea lui "daca" si ea se ocupa de probabiliti
si de diferente. Dar raiunea este prea inceata ca sa
poat fi folosita si in domeniul sincronismului,
unde concluziile ei ar sosi sistematic prea tirziu.
Sincronismul se bazeaz pe intuiie, care nu are
timp sa analizeze o situaie; ea nu acorda o prea
mare importanta trecutului, nu este obligatoriu
raionala sau logica, nu explica ci mai degrab isi
bate joc de explicaii. Intuiia funcioneaz rapid,
prinzind din zbor esena momentului unic, acel
"acum si aici".
Raiunea si intuiia sint instrumente diferite care
trebuie folosite pentru scopuri diferite. Cind avem
de fcut fata necunoscutului, daca trebuie acionat
rapid (cum ar fi in cazul unui atac sau a unei situaii
limita), cind o fraciune de secunda nseamn
diferena dintre viata si moarte, nu se mai poate
alege: trebuie sa te bazezi pe intuiie si sa ai
ncredere in ea.
Aikido se ocupa cu domeniul sincronismului si cu
dezvoltarea intuiiei, iar pentru ca antrenamentul sa
ating acest scop, el nu trebuie considerat ca o
I
rrincipnie leoreuce aie nmiuu ^^


serie de procedee de autoaprare, ci ca o educaie
globala. Desigur ca la antrenament se exerseaz
procedeele de lupta, dar la fel cum o melodie nu
este pur si simplu o niruire de note, ci un complex
echilibrat de ritm si armonie, tot aa un procedeu
de Aikido nu este doar suma diverselor micri ale
corpului. Intr-adevar, nu devii artist numai pentru
ca ai invatat muzica si nici nu tii Aikido doar pentru
ca ai invatat procedeele de lupta.
Un artist nu cinta de doua ori la fel aceeai
bucata; la fel, un procedeu nu se executa de doua
ori la fel, deoarece de fiecare data el trebuie
adaptat situaiei reale, care este unica.
Paradoxul este ca trebuie sa inveti perfect
procedeele si apoi sa uii tot ceea ce ti-ai insusit cu
atita truda si sa te misti liber. Este nevoie ca ceea
ce ai invatat sa ptrund in subcontient si sa
devin parte a acestuia.
In practica inveti sa reacionezi nu la o
posibilitate, ci la o realitate: atacul si aprarea
trebuie sa fie simultane, deoarece una face parte
din cealalt, lata in acest sens o alta poveste.
Un tinar, doritor sa ajung mare rzboinic, reui sa
fie primit ca elev al unui celebru maestru in arta luptei
cu sabia, care tria retras, singur pe munte. Dup
obiceiul din acele vremuri, elevul veni sa locuiasc in
coliba nvtorului si se apuca cu hrnicie de tre-
burile gospodreti. Maestrul insa, in loc sa-1 invete
arta minuirii sbiei cum se face la scoal, avea ciuda-
tul obicei de a se strecura pe furi in spatele tinarului
in momentele cele mai neateptate, pentru a-1 lovi cu
un baston, ncet, incet, elevul invata sa se fereasc,
dar profesorul devenea tot mai indeminatic si bietul
tinar primea lovitura dup lovitura. Au trecut astfel
citiva ani lungi si foarte neplcui pentru elev, care se
ocupa in continuare fr sa cricneasca, de toate mun-
cile gospodriei.
Intr-o zi, pe cind pregtea mincarea, tinarul sari
deodat intr-o parte aproape fr sa vrea. Vasul in
care el pregtea mincarea zbura in ndri, lovit fiind
de bastonul batrinului. Acesta zimbisi zise:"-Te-am
invatat totul, acum poi pleca !" Dar elevul nu ii
parai; in sfirsit, nelesese.
Dup citva timp de la acesta "trezire", se intimpla ca
un rzboinic strin ajunse la casa maestrului dorind
sa-1 vad. El ii zri pe elevul care tia lemne in fata
colibei si-1 ntreba:
- Unde este nvtorul tu ?
- Nu tiu, rspunse acesta fr sa se ntoarc, fiind
adincit in munca lui.
Vizitatorul mai ntreba cite ceva, dar neprimind nici
un rspuns, se infurie de ceea ce i se pru obrznicie
si apuca sabia sa-1 loveasc. Cind maestrul veni acas
ii gsi pe elev ocupat cu tiatul lemnelor.
- De ce 1-ai lovit pe omul acesta ? i-1 ntreba el pe elev,
aratindu-i rzboinicul ce zcea fr cunotina.
-N-am lovit pe nimeni - rspunse elevul intorcindu-se
si deabia atunci observa rzboinicul leinat.
Semnificaia acestei povestiri este ca lovirea
rzboinicului nu a fost consecina atacului
acestuia, ci a fost doar o parte a sa, in ideea ca
aprarea si atacul sint prile componente ale
aceluiai ntreg.
Elementele de baza
19
4
Elementele de baza ale tehnicii AIKIDO
"Elementele sint componente ale
procedeelor ;
Procedeele sint componente ale
principiilor ;
Principiile sint componente ale
Aikido-ului ;
Aikido este o componenta a
perfeciunii umane ; Intoarce-te
mereu la izvoare ; Nu confunda
metoda cu scopul."
iecare procedeu din Aikido consta dintr-o
mulime de "elemente":pozitie, atitudine,
distanta, sabia miinii, centrul corpului, deplasri,
fora respiraiei, care asamblate armonios
alctuiesc procedeul si determina eficienta lui.
Vom vedea ca nu se poate exersa folosirea
corecta a Centrului (Hara) fr a face deplasri
(Sabaki). Daca dorim sa transmitem partenerului
micarea propriului nostru Centru, este necesara o
legtura cu el, chiar numai pentru foarte puin timp.
De aici rezulta necesitatea folosirii sbiei miinii
(Tekatana) cind agresorul nu stabilete el insusi
contactul cu Nage prin prindere.
In Aikido se folosesc multe exerciii care
urmresc perfecionarea elementelor tehnice. Prin
repetarea lor consecventa se ridica calitatea
componentelor si ca efect imediat se obine un
procedeu, o tehnica superioara. Separarea
ntregului in diversele sale componente are doar un
scop didactic.
In cutarea adevrului, in lupta pentru progres
omul produce adeseori sisteme complicate uitind
valoarea simplitii. Daca elevul se concentreaz la
antrenamente asupra citorva procedee, ei va
capt destul de repede o indeminare deosebita in
execuia lor, dar devine sclavul acestora. El se va
simi obligat sa adapteze realitatea la bagajul sau
de cunotine pe care, incontient, va caut sa le
aplice in orice situaie. Prin aceasta reacie
necontrolata el nu mai este in stare sa completeze
aciunea adversarului si astfel se ndeprteaz de
Calea Armoniei. Dar daca elevul acorda toata
atenia elementelor, el mbuntete de la baza
calitatea ntregului edificiu al Aikido, din care cea
mai mare parte ii este inca necunoscuta. Exersarea
intensa a bazelor tehnice face sa creasc
capacitatea de nvare si uureaz predarea noilor
procedee, ii susine in dezvoltarea lor.
Relaiile dintre elementele si procedee se pot
sesiza din diagramele urmtoare (aceste diagrame
reprezint evoluia a doi elevi), in care lungimea
vectorilor este proporionala cu durata si
intensitatea exersrii respectivelor capitole. Aria
F
20 Calea Armoniei


elemente (de baza).
In cazul A - elevul pune accentul pe exersarea
procedeelor, el nu dezvolta suficient baza si astfel
sistemul devine instabil.
In cazul B - elevul dezvolta armonios elementele
si procedeele, sistemul este stabil, experiena
cptata este vizibil mai mare.
Instructorii vor trebui sa tina seama de aceste
idei indrumindu-i mereu pe elevii, nceptori sau
avansai, spre restudierea elementelor de baza,
deoarece in Aikido componenta cea mai mica are
importanta cea mai mare. Lanul se va rupe la
veriga cea mai slaba !
Cind marii maetri recomanda "ntoarcerea la
izvoare" ei neleg - in sens tehnic - o exersare mai
intensa a elementelor de baza, adesea neglijate in
dorina de progres rapid. Nu uitai: Aikido nu se
poate invata prin cursuri intensive!
Celui care, din neglijenta sau nerbdare, sare
peste nsuirea temeinica, verificata mereu, a
bazelor, calea spre perfeciune ii este nchisa. "Nu
neglijai amnuntele, deoarece de amnunte
depinde perfeciunea, si ea nu este un amnunt"
scria Michelangelo Buonarotti.
4.1.Despre viteza in antrenamentul
de AIKIDO
n Aikido viteza este un element vital. Viteza este
necesara ca sa te poi acorda cu micarea rapida
a adversarului si sa evii atacurile executate in mare
viteza.
Nu este suficienta viteza necesara pentru
depirea unui om obinuit: in Aikido elevul trebuie
sa se strduiasc sa ajung la o viteza de reacie
cit mai mare, prin exerciii speciale executate, de
regula, la sfirsitul antrenamentului.
Exerciiile curente, exersarea procedeelor si
execuia tehnicilor, in timpul antrenamentelor, se
produc cu o viteza obinuita, uneori chiar foarte
ncet, pentru ca elevul sa-si nsueasc o tehnica
corecta. Execuia in viteza a exercitiilor noi de ctre
un nceptor ascunde greelile si nu permite
insusirea echilibrului atit de necesar. Numai dup
ce o tehnica este foarte bine stapinita se poate
trece la executarea ei cu mare viteza.
triunghiului reprezint experiena acumulata de
elev. Forma triunghiului si poziia centrului sau de
greutate S, indica gradul de stabilitate a sistemului.
Notaiile P si E vin de la procedee, respectiv
In Aikido rapiditatea se capt nu prin efectuarea
de micri frenetice la antrenament, ci prin
precizie, economie de micri si coordonare.
Antrenamentul trebuie deci sa fie suficient de lent
si relaxat, iar viteza de aprare si cea de atac trebuie
sa fie egale si constante de-a lungul exerciiului. Pe
msura ce micarea devine familiara, creste
precizia si ca urmare creste si viteza de execuie.
In timpul antrenamentelor, procedeele trebuie
exersate cu viteza mica si constanta, astfel ca
ansamblul micrii sa fie echilibrat si viteza
ansamblului sa creasc in timp. Aceasta condiie
este foarte importanta pentru a se ajunge la
controlul micrii. Ideal ar fi sa te poi mica in
acelai timp si mpreuna cu partenerul, chiar cu
viteza lui, pentru asta fiind necesar un ritm corect
si armonie perfecta. Asimilind la nceput tehnica de
a se adapta la ritmul adversarului, elevul se va
ndrepta sigur spre calea realizrii sincronismului
armonic.
Situaia este asemntoare cu cea a elevului care
invata sa cinte la un instrument muzical. Mai intii el
descifreaz notele si semnificaia lor precisa, apoi
exerseaz si se obisnueste cu melodia care trebuie
executata si cu ajutorul unui metronom va ajunge
sa interpreteze melodia corect si cu viteza optima.
Dar in Aikido aceasta nu este suficient, deoarece
Aikidoka nu este un solist, ci componentul unei
orchestre (cu doi sau mai muli parteneri...) si care
fr vreo repetiie prealabila va trebui sa se
armonizeze perfect.
O mica gluma pe aceasta tema, a integrrii in an-
samblu : "Un cvartet instrumental interpreteaz o
piesa dificila. La sfirsit, unul din interprei, dornic de
laude, cere cu insistenta prerea unui critic muzical
care se afla in sala. Acesta nu se arata grozav de
entuziasmat si rspunse evaziv. Instrumentistul no-
stru insista:
- Dar ce credei, ritmul, cum a fost ritmul ?
- Aa, rspunde criticul, ritmurile au fost bune, mai
ales al dumitale!"
Acelai lucru este valabil si in Aikido : sa dai
dovada de indeminare individuala este nu numai
ineficace, ci chiar o rnare greeala.
I
Elementele de baza 21

Este deosebit de important (si vom sublinia acest
lucru in repetate rinduri) sa te miti mpreuna cu
partenerul astfel incit ansamblul micrii sa fie
armonios de la nceput si pina la sfirsit. Pentru
atingerea acestui nivel, la fel ca si in muzica,
exerciiile de baza, cele elementare, sint vitale;
numai cind tehnica nu mai are secrete poi incepe
sa interpretezi!
Aikido ne invata sa meninem o permanenta stare
de echilibru astfel incit reacia sa fie proporionala
cu atacul, cu gravitatea situaiei. Actionind fr fora
brutala, ci cu precizie, determinare, concentrare si
Ki, se ajunge la eficacitate fr a periclita viata
partenerului. Un Aikidoka trebuie sa aib
responsabilitatea propriei sale viei dar si respect
fata de viata celorlali.
4.2. Despre atacuri
ici un om in stare normala nu are motive sa-l
atace pe altul. Cel care ataca, o face pentru ca
are probleme, pentru ca este nefericit. Si daca un
om are probleme el trebuie ajutat. Acesta este
spiritul Aikido-ului.
Iar daca am fcut totul pentru a evita lupta si totui
aceasta este inevitabila (si uneori aa se intimpla in
realitate), nimeni nu este vinovat de eventualele
accidentri ale agresorului. Aceasta nu este in
contradicie cu principiul artat mai sus. In timpul
antrenamentelor insa, astfel de accidente trebuie
evitate cu strnicie; pentru ca exerciiile sa fie
eficiente nu este nevoie sa fie si periculoase.
Atacul este instrumentul la care se cinta, sarcina
celui care ataca (Uke) fiind aceea de a pstra
ntreaga valoare a instrumentului. Sarcina lui Uke
nu este sa arate ca-si poate rni partenerul (Nage),
ci sa-i dea acestuia materia prima pe care s-o
prelucreze, sa-l ajute pe Nage sa devin contient
si sa simt propria energie si energiile din jurul sau,
sa invete ce sa fac pentru ca energia sa circule
liber. Atacurile vor fi angajate, sincere si uniforme,
executate realist, dar cu o viteza corespunztoare
gradului de pregtire a lui Nage. A simula ca ataci
sau a te supune controlului lui Nage fr a fi silit de
el nu ii ajuta de loc; pe de alta parte, a rezista lui
Nage cu incapatinare este deosebit de periculos
pentru Uke si nu este de nici un folos pentru
partenerul sau.
Incapatinarea de a rezista unui procedeu face
antrenamentul periculos si neplcut; a nu opune
nici o rezistenta face antrenamentul inutil.
Cderea nu este ni ci o favoare fcuta
partenerului, nici o ruine, ci un mijloc de a te
ndeprta de pericol cit mai repede cu putina,
pentru a putea reveni la lupta fr sa te rneti. Dar
daca Uke lucreaz cu ideea ca el ca atacator tot va
trebui sa cada si o face imediat ce Nage l-a atins,
atunci antrenamentul devine inutil. Altfel zis, Uke nu
trebuie sa cedeze imediat ce Nage incepe execuia
unui procedeu, ci va continua sa-si coordoneze
Ki-ul fr a las nici o deschidere, concentrindu-l
spre centrul lui Nage pina ce este aruncat sau fixat,
de ctre acesta , astfel ca daca procedeul nu este
executat corect, Nage sa simt propria sa
neindeminare. Iar daca atacurile se repeta
continuu, fr a deveni furibunde, atunci se poate
repeta acelai procedeu la nesfirsit fr sa devin
pierdere de timp, deoarece fiecare repetare va fi
fr voia noastr altfel, si procedeul poate fi astfel
perfecionat descoperindu-i-se noi valene.
Pentru aceasta Uke are nevoie de tot atita
concentrare si pricepere ca si Nage puind sa
invete tot cit si el, poate chiar mai mult. Astfel,
atacurile si procedeele de aprare progreseaz
mpreuna, devenind treptat mai puternice si mai
rapide.
Ca si procedeele de aprare, atacurile sint practic
in numr infinit si cine caut procedeul ideal de
folosit contra oricrui atac, este pe o direcie
greita. Aceasta atitudine nu poate decit sa
provoace discuii inutile, prin ntrebri cum ar fi: "Ce
se intimpla daca...?" Este o pierdere inutila de
timp, pentru ca mai devreme sau mai tirziu va apare
o situaie neprevzuta.
*V
Calea cea buna este antrenamentul perseverent,
convenional, mpotriva atacurilor de baza, pentru
dezvoltarea ateniei si pentru a invata sa simi linia
de aci une a Ki -ul ui . (Observai e: aceste
consideraii se aplica la fel de bine atit atacurilor
fizice cit si celor de alta natura, care atenteaz la
libertate sau personalitate).
Daca ajungi sa recunoti linia de circulaie a
Ki-ului atacator si sa nglobezi, nu atacul care este
doar un simbol steril, ci omul din spatele atacului,
daca ajungi sa te unifici de la sine cu el si sa-i
canalizezi energia, atunci subcontientul - desigur
antrenat corespunztor - poate sa fac fata oricrui
atac oricit de fantezist ar fi, chiar in momentul cind
el se nate. Atacurile de baza sint: loviturile cu mina
de sus, din lateral, din fata, prinderile de miini, de
haina, loviturile de picior, prinderile si loviturile din
spate si ele acoper in practica toata gama de
posibiliti. Daca ajungem sa ne putem apar
mpotriva lor, atunci putem desigur face fata tuturor
variaiilor posibile. Clasificarea atacurilor este
prezentata in anexa 1.
Prinderile sint atacuri mai uor de executat si de
aparat, datorita vitezei relativ mici de execuie. Ele
sint indicate pentru nvarea procedeelor de
aprare, pentru capatarea "simului" adversarului.
N
22 Calea Armoniei

Din punct de vedere al realitii, prinderea
inseamna ca aprarea nu a fost buna, ca Nage s-a
micat greit, incet, necoordonat. Daca in locul
prinderii ar fi fost o lovitura, aceasta ar fi ajuns la
inta.
Dup ce elevul invata sa se apere mpotriva
prinderilor, se trece la aprarea contra loviturilor,
care sint atacuri mai rapide, mai periculoase, mal
apropiate de o lupta reala. Intrucit aprarea se face
cu viteza corespunztoare atacului, in cazul unei
lovituri (in japoneza Atemi) eti nevoit sa te aperi
mai dur, mai neprietenos. In cazul unei prinderi ai
mai mult timp la dispoziie, poi sa te aperi mai blind,
te poi "mprieteni" cu adversarul.
Importanta loviturilor cu scop de aprare este
foarte mare pentru orice practicant al oricrei arte
mariale si lipsa unui antrenament specific duce la
o asimilare greita a a tehnicii si mai ales a strategiei
aprrii.
Ameninarea pe care o constituie pentru ambii
elevi posibilitatea de a fi lovit de celalalt le impune
in general o atitudine mariala, de garda vigilenta,
si-l silete pe Uke sa nu reziste inutil unul procedeu
de aprare.
Este o greeala ca un Aikidoka sa nu cunoasc
bine tehnicile de atac, de lovire. Nu te vei putea
apar eficient de o lovitura decit cunoscind foarte
bine cum se executa. Sint posibile chiar accidentri
in cazul executatiei unor lovituri puternice fr
cunoaterea perfecta a tehnicii respective (lovirea
cu pumnul deschis).
Lovitura de bra (Atemi) se executa pentru
aprare, nu pentru doborirea adversarului! Scopul
final al Atemi nu este doborirea sau rnirea
adversarului, ci nvingerea lui printr-un procedeu
specific tehnicii Aikido. A executa Atemi nu
inseamna neaprat sa loveti adversarul; scopul
sau principal este dezechilibrarea lui psihica,
descoperirea "golului" din garda sa fizica sau
mentala. Contactul, lovitura, este numai concluzia
aciunii "Atemi" si de cele mai multe ori se si renuna
la ea, pentru ca prima ei parte este suficienta pentru
a putea executa procedeul de Aikido (aruncare,
imobilizare).
Atemi nu se executa prin aruncarea pumnului
spre adversar, ci rezulta din ciocnirea acestuia cu
pumnul care aproape sta pe loc (in locul care
trebuie)!
In Aikido, Atemi are un rol important in ansamblul
procedeului: se lovete la fata (zona, nu un punct
anume) cu pumnul strins, Uraken, dar aceasta
servete numai la impresionarea adversarului,
pentru a-l face sa reacioneze natural intr-un mod
convenabil executrii procedeului de aprare.
Atemi nu este gindrt sa scoat (prin ea singura)
adversarul din lupta.
O-Sensei Morihei Uyeshiba spunea odat,
jumtate In gluma jumtate in serios, ca "Atemi
inseamna 99 la suta din Aikido".
In timp, aceasta gluma a pus serioase probleme
specialitilor nestiind cum trebuiesc interpretate
cuvintele marelui maestru. O explicaie posibila ar
fi aceea ca intr-adevar toate procedele se executa
eficient in condiiile utilizrii sau simulrii de Atemi
si mai ales pentru faptul ca in timpul execuiei
procedeelor de Aikido, micrile specifice de
"lovitura de sabie" sint frecvente. In general la
antrenamente nu se exerseaz Atemi In mod
special, pentru ca elevii sa nu se lase furai de
agresivitate, neglijind astfel restul micrilor. Vom
vedea insa ca exista procedee care nu pot fi
intelese fr Atemi.
Atemi sint mijloacele pedagogice care permit
elevului sa capete calitile necesare unui Budoka:
vigilenta, atitudine corecta, simul micrii si al
previziunii (Zanshin, Shisei, Ma-ai). Dup
nsuirea simului distantei corecte Ma-ai, devine
simpla transformare a execuiei blinde a unui
procedeu de aprare intr-o varianta dura, rapida.
La un nivel de pregtire si mai ridicat, atacurile se
fac cu arme albe, nu cu mina goaia. In cazul
armelor, micrile sint mai ampie, mai vizibile
pentru elev dar si mai periculoase.
4.3. Competiia in Aikido
g n timpul antrenamentelor de Aikido trebuie
respectata regula fundamentala de a se evita
competiia. Si asta din simplul motiv ca in Aikido nu
exista competiie, deoarece ideea de cistig sau
pierdere nu are nici un sens, scopul fiind de a te
perfeciona nu in raport cu alii ci fata de tine nsuti,
prin utilizarea completa si eficienta a tuturor
facultilor si ntregului potenial propriu.
In consecina, in timpul antrenamentelor, fie ca
ataci, fie ca te aperi, nu trebuie sa caui sa-l distrugi
pe partener pentru ca aceasta aciune n-are nici un
sens, ci trebuie sa ncerci sa inveti si sa progresezi
folosind ajutorul lui.
Rolul atacantului (Uke) este sa asigure
partenerului care se apar (Nage) condiiile cele
mai bune pentru studiu. Numai in aceasta stare de
spirit exerciiile pot fi mereu plcute, fr a se
transforma in btaie sau lupta fr sens. Orice idee
de competiie nu poate decit sa degradeze Arta si
sa fac antrenamentul periculos in mod inutil. Dar
lipsa competiiei, chiar daca face parte integranta
din filozofia Aikido-ului, poate duce uor la
Elementele de baza 23

nelegerea greita in sens opus, facind exerciiul
sa degenereze Intr-un dans.
Intr-adevar, daca procedeele sint executate
mecanic ca o rutina in care pe rind fiecare partener
H arunca cu amabilitate pe celalalt, fr sa menin
in continuu o atenie si o concentrare totala, iar pe
de alta parte Uke accepta pasiv sa fie aruncat,
numai pentru ca aa este rolul sau, antrenamentul
devine un fel de joc de societate in care este
Imposibil sa progresezi, pentru ca astfel partenerii
se neal atlt unii pe alii cit si pe ei nii.
Sa nu uitam ca Aikido este o Arta Mariala, este o
Cale a luptei, si originile sale sint adine ancorate in
practica Budo, in care atitudinea fata de lupta nu
admite uurina.
4.4. Ma-ai (distanta optima)
rmonia naturii se manifesta si prin aceea ca
fiecare fiina si lucru au locul lor bine stabilit in
timp si spaiu.
l n cadrul unei confruntri se elibereaz forte fizice
si spirituale ndreptate asupra celor implicai in
aciune. Dar aceste forte sint limitate si au o raza
de aciune determinata. Cine vrea sa stapineasca,
sa dirijeze sau sa neutralizeze aceste forte trebuie
sa cunoasc importanta practica a distantei lor de
aciune.
In Aikido distanta de aciune armoniosa (optima)
dintre Uke si Nage se numete Ma-ai . In
diagramele ce urmeaz, centrele cercurilor
reprezint Centrele celor doi parteneri iar cercurile
reprezint spaiul de aciune al forelor (Ki-ului) lor.
Raza cercului este determinata de lungimea si
poziia membrelor - respectiv armelor folosite de
fiecare. Intrucit se poate interveni fizic si spiritual in
orice direcie, rezulta in spaiu o sfera de aciune.
Poziia relativa a sferelor de aciune ale celor doi
parteneri poate fi de trei feluri:
Fig. 4.1. Reprezentarea cercului (sferei) de
aciune a unui om.
R1 = raza de aciune a membrelor (naturala) R2 =
raza de aciune cu arma (artificial mrita) H =
centrul (Hara)
fig. 4.1.

In fig. 4.2. Uke nu poate avea nici o influenta
asupra lui Nage din cauza distantei prea mari dintre
ei. Nage nu este deci in pericol, dar preventiv
trebuie sa ia o atitudine potrivita care sa sugereze
agresorilor ca este gata de orice. El poate urmri
in continuare desfurarea evenimentelor, destins
dar cu atenie. Etica si principiile Aikido-ulu! interzic
Iul Nage sa scurteze distanta cu ajutorul unei
micri de atac. S-ar putea ca manevra sa se
ntoarc mpotriva lui!
fig. 4.2.

In fig. 4.3. Uke a intrat in spaiul de aciune al iui
Nage; forele contradictorii se intersecteaz. In
aceasta situaie Nage are doua alternetive: sau sa
nainteze hotarit -1 (Irimi), sau sa refac distanta
optima (armonioasa)- fie printr-o deplasare liniara
de retragere - 2 (Ashi-sabaki) fie printr-o evitare cu
rsucire - 3 (Tai-sabaki, Tenkan-ashi).ln toate
aceste cazuri Nage realizeaz o poziie mai buna
pentru a folosi fora respiraiei. fig. 4.3.

In fig. 4.4. se evideniaz distanta optima la care
atit forele interne (Ki) cit si cele externe (Kokyu) ale
celor doi parteneri ajung in contact, fr a fi inca
vorba de o influenare reciproca.

24 Calea Armoniei

Intervalul dintre cele doua centre formeaz o
poziie neutra favorabila pornirii oricror aciuni,
pentru ca Uke si Nage au posibilitatea de a aciona
in toate direciile, deci au libertatea de a alege
manevra potrivita. Situarea centrala a Hara in cele
doua cercuri simbolizeaz "echilibrul" bun al
partenerilor. Diagrama permite insa si nelegerea
"momentului optim", deoarece in cazul unei aciuni
desfurata in timp, distanta optima (Ma-ai) apare
si dispare intr-o clipa.
Adeseori posibilitatea de execuie si eficienta
unui procedeu este condiionata de existenta unei
distante potrivite (armonioase). Aceasta distanta se
stabilete practic intre cei doi parteneri cind ei isi
ating Tekatana (sabia miinii) reciproc cu braele
uor ndoite.
Cele spuse mai sus trebuie adaptate la situaia
reala, data, deoarece in funcie de atacul si,
respectiv procedeul utilizat, Kokyu (fora
respiraiei) va trebui utilizata in condiii diferite de
raza si direcie de aciune. La nceptori distanta
necesara pentru exerciiu se stabilete in mod
deliberat.
Prin antrenamente repetate elevul capt un simt
al distantei optime fata de partener, distanta care
se stabilete incontient si automat printr-o
deplasare (Sabaki) adecvata.
Desigur ca distanta optima dintre Uke si Nage
(diametrul sferei de aciune) este determinata de
diveri factori: greutatea, lungimea membrelor,
prezenta sau absenta armelor, experiena
fiecruia.
Trebuie subliniat faptul ca pstrarea unei
distante corecte (Ma-ai) exprima pe plan fizic si
spiritual respectul fata de partener, arata o atitudine
prietenoasa dar prudenta si promoveaz o
atmosfera plcuta. Cine dorete pacea nu trebuie
sa intre in spaiul altcuiva decit cu acordul
acestuia.
In cursul antrenamentelor, rolurile lui Uke si Nage
se schimba mereu. Cel care se apar ateapt ca
agresorul sa ajung in spaiul sau de aprare. Prin
aceasta se stabilete o atmosfera de ncredere si
respect reciproc. De aceea, in scop educativ, se
recomanda ca persoane intre care, din diverse
motive, exista conflicte, sa fie puse in situaia de a
se antrena impreuna la antrenamente de Aikido.
4.5. Tekatana (sabia miinii)
ulte elemente si procedee din Aikido provin din
arta tradiionala japoneza a luptei cu sabia
(Ken-Jutsu).
nrudirea este vizibila in atitudine, poziie si
deplasri, si pentru ca Nage in timpul execuiei
procedeelor isi folosete miinile pentru cele mai
variate micri de lovire, taiere si parare ca si cind
ar tine in miini o sabie, sau ca si cind braul sau
ar fi o sabie.
Prin Tekatana (sabia miinii) se nelege de
obicei muchia dinspre degetul mic al palmei
desfcute, inuta incordata la captul braului si el
ncordat si uor ndoit, ncordarea se realizeaz nu
atit cu muchii, ci prin circulaia Ki-ului.Prin
Tekatana se transmite fora respiraiei (Kokyu) ce
pornete din Centru (Hara). Tekatana se folosete
tinind degetele drepte si deprtate, pentru ca daca
degetele sint ndoite sau lipite, Ki-ul nu circula.
In Aikido Tekatana se poate mica pe traiectorii
foarte vari ate determi nate de combi narea
micrilor necesare in timpul execuiei tehnicilor de
lupta. Corpul iui Nage in micare poate elibera Ki
(Irimi) sau absorbi Ki (Tenkan). In ambele cazuri
trebuie insa sa existe o legtura fizica, directa intre
Nage si Uke, prin care sa se poat transmite ("sa
se umple golul") energia lui Nage sau sa se aspire
("sa goleasc plinul") energia lui Uke. Eficienta
procedeelor de Aikido este deci determinata de
interaciunea dintre deplasare (Sabaki) si sabia
miinii (Tekatana).
Nage poate sa-si foloseasc "arma" numai daca
armonizeaz factorii aciunii (intensitate, direcie si
sens, punct de aplicaie al forei respiraiei) astfel
ca sa devin un tot eficient in situaia data. Cele de
mai sus sint doar noiuni teoretice; nelegerea si
folosirea intuitiva a Tekatana nu se pot realiza decit
prin antrenamente practice ndelungate.
Pentru a putea folosi eficient Tekatana trebuie
evitate blocajul sau pararea directa a loviturilor mai
ales daca ele sint efectuate cu o arma. Nage trebuie
deci mai intii sa ia contact si sa nsoeasc un
timp atacul in direcia Iu! iniiala, completindu-l si
abia apoi, dup stabilirea legturii dintre cele doua
corpuri (Centre) sa-l dirijeze cum dorete. Aceasta
condiie mpiedica folosirea nechibzuita a Tekatana
pentru atacuri si contribuie la impresia de eleganta
a micrilor de Aikido.
Modul de folosire a Tekatanei se poate vedea in
numeroasele ilustraii din carte.
4.6. Za si Agura (Poziia de repaus)
Adevrata fire a omului se
exprima prin atitudinea sa. Stai
intotdeauna drept J
n Dojo (sala de antrenament) nu se admit poziii
necontrolate: culcat, aezat, rezemat, etc., ci sint
M
I
Elementele de baza 25

permise doar poziiile controlate si atente la ce
petrece in jur.
Pe saltea se sta fie in picioare, fie in genunchi
(Za), fie aezat intr-o poziie de relaxare (Agura). In
oricare din aceste poziii coloana vertebrala
trebuie sa fie dreapta si verticala.
Poziia in genunchi (Za) este cea uzuala pe
saltea (Tatami). Aceasta poziie prezint o serie de
avantaje:
- Este o poziie intermediara intre poziia in picioare
si cea sezind, imbinind caracteristicile ambelor:
micare si repaus, si permitind trecerea uoara de
la una la cealalt.
- Maseaz membrele inferioare, mbuntind
circulaia singelui si ajutind inima datorita reducerii
nlimii de pompare.
Suprafaa de sprijin pe sol este deci un triunghi.
Centrul de greutate al corpului (Hara) se gsete
in apropierea solului si sta deasupra centrului
triunghiului de sprijin. Abdomenul este uor
ncordat datorita forei respiraiei (Kokyu), ceea ce
menine trunchiul drept. Toi muchii se gsesc
intr-o stare Intermediara intre ncordare si relaxare.
Umerii sint lsai jos, capul sta uor nclinat nainte
cu brbia in piept, iar miinile stau cu palmele
aezate pe genunchi. Trecerea de la Za la
Shizentai (in picioare) si invers se face prin
intermediul unei poziii (fr nume) dar deosebit de
importanta si anume: stind tot in genunchi cu
calciiele lipite, tlpile verticale si degetele
picioarelor sprijinite pe saltea, picioarele facind
intre ele90 de grade. Aceasta poziie este specifica
deplasrii si executrii procedeelor din genunchi.
Controlul respiraiei in timpul si dup un efort
violent are o deosebita importanta in Aikido. Pentru
aceasta Aikidoka se va obinui sa expire cit mai
lung, inspiraia facindu-se natural intr-un timp mult
mai scurt. Indiferent insa de faptul ca elevul inspira
sau expira, ca depune efort sau sta in repaus,
ncordarea din abdomen (Hara) nu se ntrerupe
niciodat.
Ca urmare a poziiei de Za si a respiraiei corecte
aceasta ncordare coboar spre partea de jos a
corpului, atragind dup sine si relaxarea mentala a
prtii superioare. Urmare acestui fapt creste viteza
de recuperare a forelor si sporete capacitatea de
reacie.
Aezarea in genunchi la comanda Za-ho si
ridicarea din poziia Za in picioare adic trecerea
de la Kamae (poziia de garda) la Za si invers,
trebuie sa fie o micare cit mai verticala si directa
(spre inapoi, respectiv spre nainte - fig. 4.5.). In
permanenta coloana vertebrala si capul vor fi
verticale. Aezarea si ridicarea se face pe expiraie!
Micarea trebuie fcuta graios, echilibrat, fr


Agura este pozii a cunoscuta l a
noi sub denumirea de "sezind turcete", sezind
pe sol cu picioarele ncruciate iar spatele, brbia
si capul ca la poziia Za. Agura este o poziie de
repaus deplin; cu greu s-ar putea trece din Agura
la o poziie de lupta (aprare), spre deosebire de
Za, din care trecerea se poate face aproape
instantaneu (vezi exerciiile speciale de la cap.8).
De aceea trebuie respectata si nsuit
urmtoarea succesiune a mi cri l or: Kamae-
Za-Agura, respecti v Agura-Za-Kamae.
Trecerea de la Za la Agura si invers se face
graios si echilibrat, fr a sprijini miinile pe
Tatami. Aceasta trecere este un exerciiu util si
obligatoriu pentru nceptori.
4.7. Kamae (Poziia de garda)
j ikido este un sistem complex de tehnici de
/Aaparare, fr arme, bazat pe principii etice dar
si pe consideraii practice. Cine vrea sa fie
totdeauna gata de lupta, trebuie sa aib o poziie
buna atit in repaus cit si in micare. Poziia buna
anuna de departe prezenta si participarea totala,
indepartind conflictele prin ea insasi.
Conform principiului de baza din Aikido, Nage
poate reaciona numai daca adversarul (Uke)
ataca. In cazul unei distante prea mari pina la Uke,
Nage trebuie sa ia o poziie cprecta, in care sa
atepte momentul potrivit pentru aciune. In
continuare, lupta consta din diverse faze statice si
dinamice, care se schimba intre ele fr o ordine
prestabilita.
La antrenamentele elevilor de nivel superior locul,
felul si momentul atacului sint determinate de Uke.

efort; in acest scop micarea trebuie exersata de
nenumrate ori.
fig. 4.5.
26 Calea Armoniei

Nage nu poate influenta aceti factori si nu-i
ramine decit luarea unei poziii corecte care sa-i
permit organizarea unei aprri eficiente,
indiferent de atac.
Ki-ul atacantului (Uke) poate fi preluat, condus si
ndreptat (uneori amplificat) chiar mpotriva lui Uke
numai daca Nage acioneaz din Centru si cu
Centrul (Hara). Acest mod de aciune este posibil
numai daca corpul lui Nage se gsete in echilibru
de-a lungul tuturor fazelor de micare sau repaus.
In toate micrile si poziiile utilizate in Aikido,
verticala centrului de greutate al corpului trebuie
pstrata in interiorul suprafeei de sprijin pe sol.
Poziia de garda, de ateptare a atacului, este
aparent statica, dar de fapt este plina de energie
acumulata care poate fi aruncata oricind, spre orice
direcie. Echilibrul latent ce exista intre nemicare
si micare se bazeaz pe unitatea dintre spirit si
corp. Aceasta este o stare de incontienta activa,
fr legtura cu spaiul si timpul, de gol interior si
atenie totala: Ki-ul lui Nage poate circula fr
obstacole.
Corpul omenesc este un mijloc excelent de
exprimare. Diversele sale poziii sau atitudini pot
influenta comportarea atacantului (Uke)cum se va
arata in continuare. Poziia de garda (Kamae) este
conceputa special sa asigure ati aprarea pasiva,
nelasind nici o parte descoperita, cit si aprarea
activa, adic trecerea rapida la execuia unui
procedeu. Poziia de garda asigura circulaia
corecta a Ki-ului in corp si permite o mare
mobilitate.
Poziia de garda este urmtoarea: Corpul este
vertical si destins; intre tlpi trebuie sa fie o
distanta de 1,5 ori lungimea tlpii, talpa
piciorului din fata va fi cu degetele ndreptate spre
partener, iar talpa piciorului din spate va face un
unghi de 90 grade cu cea din fata, astfel ca prin
mijlocul ei sa treac axa tlpii din fata. Genunchii
sint uor indoiti - dar inegal - pentru ca greutatea
corpului va sta aproximativ 60-70% pe piciorul din
fata. Fata este orientata spre partener, iar braele
sint inute ridicate de obicei la nivelul pieptului
(Chudan), cu coatele lipite de coaste, mina
corespunztoare piciorului din fata fiind mai
ntinsa, iar cealalt mina va sta cu palma in dreptul
cotului primei miini. Degetele vor fi ntinse, pentru
ca prin ele va trebui sa ias Ki.Coloana vertebrala
trebuie sa fie perfect verticala si dreapta,
compensindu-se curbura din dreptul taliei - prin
ncordarea feselor si mpingerea bazinului nainte,
iar curbura de la omoplai - prin nlarea cretetului
capului spre cer (fig. 4.5.).
. Toi muchii si articulaiile picioarelor sint
relaxate, pentru a asigura Centrului (Hara) o poziie
solida si stabila. Trunchiul si capul se aranjeaz
perpendicular (vertical) peste Hara. Toata
musculatura este destinsa normal.
Privirea nu este fixata asupra unui punct in mod
special, dar este atenta la toate micrile din jur.
Privirea este ndreapt nainte ctre Uke, pe care-i
privete in ansamblu, lucru deosebit de important
mai ales in cazul atacurilor cu arme. Partenerul
trebuie vzut, fr insa a fixa privirea asupra lui.
Muchii fetei vor fi destini (fr grimase), spiritul
trebuie sa fie calm. Braele atirna liber in jurul
corpului in cazul poziiei naturale in picioare
(Shizentai), iar in cazul poziiei de garda (Kamae),
mina din fata va sta cu sabia miini' (Tekatana) cit
mai verticala la nivelul fetei, iar cealalt mina va sta
ling Centru: coatele sint inute apropiate de corp.
Mina din fata poate fi la nivelul de sus (Jo ten), de
mijloc (Chudan),sau de jos (Gedan) - dup
necesitai.
Aceasta poziie este foarte stabila si deschisa
spre orice direcie. Ea permite micri rapide spre
nainte si spre napoi, de-a lungul liniei de aciune
(care unete pe Nage cu Uke), sau oblic fata de
aceasta linie - prin execuia de Ashi-Sabaki, intrri
cu schimbri de orientare, care inmoaie atacul lui
Uke, prin rotirea pe piciorul din fata sau pe cel din
spate (Tenkan-Ashi): micri de rsucire pe loc sau
cu cistig de spaiu (Tai-Sabaki).,
Virful triunghiului suprafeei de sprijin pe sol, va fi
ndreptat spre adversar, indicind direcia circuitului
natural a Ki-ului in cazul aciunilor de intrare
(pozitive, Irimi). Aceasta direcie poate fi schimbata
uor prin deplasare, spre a adapta poziia si
aciunea lui Nage la atacul lui Uke (principiile Irimi
si Tenkan).
Poziia de garda amintete forma unei piramide
regulate (tetraedru lungit), echilibrata in jurul
centrului de greutate (Seika-no-itten).
In cazul poziiei de garda, in Aikido, se ndreapt
spre adversar partea laterala a corpului. Prin
aceasta i se semnalizeaz faptul ca Nage este atent
si pregtit sa se apere cu hotarire, ceea ce deseori
este suficient sa-l determine pe agresor sa renune
la atac. Pe de alta parte, aceasta poziie ofer
agresorului doar o suprafaa mica a corpului lui
Nage.
In poziia naturala (Shizentai), Nage sta complet
descoperit cu fata spre Uke, care poate fi
determinat de aceasta atitudine sa atace
dezordonat, fr grija, intrind uor in zona de
aciune a lui Nage.Totusi, aceasta poziie de
aprare nu se recomanda decit celor care
stapinesc perfect tehnica micrilor (Sabaki).
Elementele de baza 27

De obicei se ia poziia de garda (Kamae) - pe
dreapta (Migi Kamae), sau pe sting (Hidari
Kamae).
Cind Nage si Uke stau fata in fata in Kamae, se
pot distinge urmtoarele situaii: Ai-Hanmi (ambii
in aceeai poziie de garda - pe dreapta sau pe
sting: Tekatanele lor sint opuse in diagonala) si
Gyaku-Hanmi (fiecare in alta poziie: Tekatanele
lor sint opuse pe aceeai parte). Din aceste situaii
decurg variatele forme de intrare (naintare), pentru
efectuarea procedeelor de aprare.
Pentru a schimba garda de pe dreapta pe sting
sau invers, se face un pas nainte si puin lateral,
pastrind toate ca mai inainte, dar schimbind poziia
miinilor corespunztor piciorului din fata.
Atenie, garda corecta nseamn poziie
corecta plus distanta optima pina la adversar l
In poziia de garda nu se sta nemicat, Nage
trebuind sa se mite imperceptibil. Micarea
trebuie sa asigure deplasarea continua a Centrului
spre inainte, pentru a feri spatele si a menine
partenerul la distanta optima, obligindu-l astfel sa
atace din fata fr sa poat fenta. In special in cazul
atacului multiplu cu agresori care ataca simultan,
micarea continua spre inainte este o condiie
vitala pentru a pstra controlul situaiei, pentru a te
mica mpreuna cu ea.
O Sensei Morihei Uyeshiba spunea : "Intra in
sfera adversarului ca un triunghi, manevreaz-/
circular si doboar-/ ca pe un ptrat."
Spuneam ca in Aikido dispunerea tlpilor se face
dup forma unui triunghi. Daca iei poziia de garda
(Kamae) cu corpul aezat oblic fata de direcia
aciunii, vei putea ajunge uor intr-o pane a
adversarului, chiar in cazul mai multor atacani,
pastrind suprafaa triunghiulara de sprijin pe sol.
Sfirsitul micrii de aprare trebuie sa coincid cu
poziia triunghiulara inversa a tlpilor (Hitoe-mi).
In Dojo se sta in picioare numai in poziia de
garda, (Kamae) in repaus, in genunchi (Za) sau
turcete (Agura).
Toate aceste poziii se invata la 'nceput separat,
element cu element, colrete. Mai tirziu ele se
vor executa si studia in combinaie cu variantele de
deplasare (Sabaki) si cu diversele procedee de
lupta.
O poziie greita arata ca elevul nu este suficient
antrenat, ca pregtirea sa morala si fizica este
slaba, arata ca Nage nu este pregtit (concentrat)
pentru aciune. Dintr-o poziie greita decurge
insuccesul aprrii si din acest motiv nu trebuie
tolerata de instructor nici la antrenament, si cu atit
mai puin la o examinare de gradaie.
Comportarea si micrile elevului trebuie sa fie cit
mai naturale. Respectarea unor reguli drastice de
micare numai de dragul aparentelor sau tradiiei,
contravine ideii de Aikido. Comportarea naturala,
micrile lipsite de constringere ale maetrilor
dovedesc atenia mereu treaza fata de eventualele
pericole.
Privirea trebuie sa cuprind adversarul in
ntregime, fr a se fixa pe un element anume. Se
recomanda o astfel de poziie in care sa poi vedea
partea din spate si de sus a umrului drept al
adversarului. O-Sensei spunea: "Nu te uita in ochii
adverarului, pentru ca mintea ii va fi atrasa de ei.
Nu te uita la sabia lui, pentru ca Ki-ul tu se va lega
de ea. Trebuie sa ajungi sa absorbi partenerul in
ntregime. Dup ce ai ajuns la acest nivel, este de
ajuns sa stai linitit in locul in care te afli."
Ultima idee exprima faptul ca la nivelul superior
al artei nu mai este nevoie de luarea unei poziii
formale de garda: orice poziie este (trebuie sa fie)
la fel de buna pentru aprare. Dar acest nivel al
miestriei nu este la indemina oricui...
4.8. Sabaki (Deplasri)
e spune ca, daca n-ar fi mereu in micare,
Universul s-ar prbui in el insusi. Micarea nu
este numai o componenta a Universului, ci si o
expresie a vieii si un simbol al libertii. De aceea
zilnic trebuie sa ne micm, sa naintam puin pe
calea miestriei.
Un om este mobil daca este capabil sa-si
schimbe poziia corpului in spaiu, sau pe plan
spiritual-punctul de vedere, la voina sa sau cind
situaia o cere.
Intre agresor si cel care se apar exista un cimp
de aciune al forelor. Voina si manevrele unuia sint
ndreptate mpotriva celuilalt. Agresorul isi poate
insa exprima inteniile numai prin mijloace
corporale si tehnice; el este deci legat de legile
fizicii, este limitat in timp si spaiu.
Distantele relativ mari la care se in oamenii unul
de altul nu permit de obicei un atac direct, fizic sau
spiritual. Un agresor decis va trebui prin urmare sa
se deplaseze pentru a ajunge la o distanta
corespunztoare fata de victima. De obicei in
aceasta faza a confruntrii cel ce se apar are inca
timp sa aleaga.EI poate intimpina atacul fie cu un
contraatac (Irimi) fie printr-o micare de preluare
(Tenkan) prin care poate ajunge intr-o poziie
favorabila, sau poate reface distanta protectoare.
In orice caz aprarea se bazeaz tot pe o
deplasare.
Prin deplasare (Sabaki) se intelege o schimbare
a poziiei centrului corpului (Hara) in direcie
S
28 Calea Armoniei

orizontala. Proiecia pe sol a centrului de greutate
a corpului descrie in acest caz linii curbe, mai rar
drepte.
Impulsul pornit din Hara lui Nage si transmis prin
Tekatana servete la dezechilibrarea sau
influenarea micrii lui Uke. Daca intensitatea,
direcia si punctul de sprijin al impulsului sint corect
si intuitiv armonios aplicate si la momentul oportun,
atunci Nage si-a folosit corect posibilitile de
aprare.
Micrile corpului sint si un mijloc de expresie al
unor stri sufleteti precum si a unor atitudini fizice.
Prin micri adecvate se poate determina un
agresor, mai ales nehotarit, sa renune la atac.
Pstrarea echilibrului static si dinamic depinde in
mare msura de o corecta deplasare. Numai daca
Nage isi pstreaz "Centrul" in orice faza de aciune
sau de repaus, poate sa dispun de toate forele
sale interne si externe dup propria sa voina. De
aici principiul "Aikido nseamn micare" care
trebuie inteles si aplicat de elevi.
In cazul unui atac real scopul deplasrii celui ce
se apar este evitarea forei atacului (prin ieirea de
pe direcia sa de aciune) astfel incit sa se ajung
intr-o poziie convenabila pentru executarea unui
procedeu de aprare (prin amplasarea in centrul
forelor ce apar si de preferina in spatele
adversarului).
Cine privete doi elevi avansai cum isi
"coordoneaz forele", are impresia ca dup primul
contact ei ramin legai printr-o fringhie invizibila
care-i silete sa se mite in continuare numai
mpreuna. In realitate Nage a preluat si completat
armonios atacul puternic al lui Uke, l-a deviat si l-a
intors mpotriva lui, sau l-a neutralizat. Doborirea
agresorului nu este opera unor forte exterioare, ci
las impresia ca atacul agresorului s-a distrus
singur, iar Nage a avut numai rolul unui catalizator,
a crui prezenta este suficienta pentru declanarea
procesului de neutralizare.
In cursul antrenamentelor, nceptorii vor
practica exerciiile cu deplasri de baza, in care
Centrul (Hara) se mica in plan orizontal la distanta
constanta de sol. Picioarele aluneca de-a lungul
saltelei, iar proiecia centrului de greutate trebuie
sa ramina mereu in interiorul poligonului de sprijin
format de tlpile picioarelor. Aceste reguli de baza
se respecta si in orice alta forma de deplasare: cu
pai (Ashi-Sabaki) sau cu rotirea corpului
(Tai-Sabaki), asigurind elevului posibilitatea de
variaie a micrilor, sigurana in orice faza,
schimbarea vitezei si direciei de micare,
aplicarea principiului complementaritii atacului.
Nu trebuie uitat ca agresorul are in cazul
conflictului toate avantajele: el s-a pregtit
spiritual, el a ales locul si momentul pentru
actiune.lntrucit atacurile contravin spiritului
Aikido-ului, Nage nu va reaciona prea devreme
(atac preventiv), ci numai mpotriva unui atac
angajat clar. Pentru aceasta sint necesare, in afara
de intuiie si echilibru interior, unele caliti fizice si
in'primul rind capacitatea de deplasare adecvata.
Prin Aikido se dezvolta sigurana si posibilitatea de
aprare contra oricrui atac, chiar prin surprindere.
Pentru nsuirea formelor de baza ale deplasrii,
elevul trebuie mai intii sa se goleasc spiritual, sa
se ntoarc la origini. Asta nseamn sa redevin
copil, sa uite experiena de o viata cu mersul
obinuit. Corpul trebuie sa fie gata sa primeasc
noi deprinderi fr a le mai-pstra pe cele vechi.
nsuirea tehnicii Aikido nu se poate face decit
cu participare interioara. Cine executa exerciiile
mecanic, cu gindul in alta parte, nu va avea
succes.
Descrierea formelor de deplasare
Deplasarea corpului se poate face fie dup o linie
dreapta, fie prin rotaie, fie printr-o combinaie a
acestora doua.
Ca regula generala, pasul trebuie sa fie uor si
rapid, cu tlpile alunecind pe saltea, la o distanta
foarte mica de aceasta. Se zice: cind peti talpa
nu trebuie sa ating salteaua, dar daca in drum
apare o hirtie ea trebuie atinsa !
Deplasarea in linie dreapta (Shintai) se poate
face cu pai alternativi (Ayumi-ashi), cu pai
adugai (Tsugi-ashi), sau printr-o combinaie a
acestora. Paii alternativi reprezint mersul normal,
in care, pe rind, fiecare picior ajunge naintea
celuilalt. Acetia pot fi normali sau ncruciai. Paii
normali apar cind corpul se rotete in armonie cu
piciorul din fata, astfel ca la fiecare pas o alta partea
corpului (sting/dreapta) este ndreptata nainte. La
paii ncruciai, orientare a corpului nu se
schimba. Paii ncruciai pot fi executai cu piciorul
ncruciat prin fata sau prin spatele piciorului de
sprijin. Paii adugai (Tsugi-ashi) constau in
deplasarea piciorului din fata, urmata de aducerea
celui din spate ling el, astfel ca tot acelai picior
ramine nainte.
Spre deosebire de mersul obinuit deplasarea in
Aikido se face pornind micarea din Hara, cu
genunchii flexati, cu corpul meninut la aceeai
inaltime, fr oscilaia verticala a umerilor.
Deplasarea circulara (Tai-Sabaki) este de
departe cea mai importanta forma de deplasare in
Aikido si are doua forme de baza: pivotarea si
rsucirea.
Elementele de baza 29

Pivotarea consta in rotirea corpului mentinind
ambele tlpi pe locul lor, rotindu-le pe virfuri.
Pivotarea poate fi fcuta la 90 grade sau la 180
grade.
Rsucirea consta in rotirea corpului folosind un
picior drept sprijin, celalalt miscindu-se inainte sau
inapoi in jurul celui de sprijin. Rsucirea la 180 de
grade in afara se face cu un pas (Tai-Sabaki pe un
pas), iar spre direcia piciorului de sprijin cu doi
pai.
Toate deplasrile trebuie pornite din Hara si
exersate cu rbdare si perseverenta, fie in forme
simple, fie combinate, pentru atingerea
urmtoarelor scopuri: devierea unui atac puternic;
pstrarea distantei corecte; ajungerea si
meninerea in centrul de rotaie al forelor ce
apar;conducerea sigura a partenerului (Uke).
De o mare importanta pentru aceasta ultima
preocupare este grija plasrii greutii corpului,
mereu pe piciorul din fata, mai ales la sfirsitul
deplasrii.
Trebuie din nou reamintit faptul ca agresorul se
poate deplasa fr nici o ngrdire, in timp ce Nage
este preocupat mereu de pstrarea distantei
potrivite (Ma-ai) fata de atacant. Capacitatea
necesara de reacie pentru a putea rezolva aceste
probleme in timpul cel mai scurt se dezvolta prin
exersarea deplasrilor mpreuna cu un partener,
dar si prin exersarea procedeelor. Deplasrile se
exerseaz in linie de-a lungul saltelei.
4.9.Ukemi (Cderi)
viata adevrata are necazuri si bucurii, cderi
si ridicri. Numai cine nu pete nu se
impiedica niciodat.
Cderea nu este o infringere daca tii sa te ridici.
In timpul antrenamentelor de Aikido, pe parcursul
execuiei diferitelor tehnici de atac si autoaprare
se creaza un sistem de forte care pornesc de la
agresor, acioneaz asupra celui ce se apar si se
intorc inapoi la agresor. Pentru aprare prima
urgenta o constituie separarea spiritului ru
intenionat al agresorului (elementul de comanda)
de corpul sau care executa (elementul de
execuie), astfel incit agresorul sa nu-si poat pune
in practica inteniile. Aceasta separare se poate
realiza printr-o dezechilibrare (o forma de
neutralizare trectoare) ca pregtire pentru
execuia in continuare a unui procedeu de aruncare
sau de fixare.
In Aikido orice aciune de aprare pornete
dintr-o micare a lui Nage care influeneaz
micarea lui Uke, silind-o sa devieze, sa se
accelereze sau sa se frineze.
Procedeele de Aikido se practica de doi sau mai
muli parteneri care preiau pe rind rolurile de Nage
(cel care- se apar si arunca) si de Uke (cel care
ataca si cade). Aceasta presupune ca toi
participanii stapinesc bine tehnica cderilor, cel
puin pentru a evita accidentrile.
Sa nu uitam ca unui om obinuit ii este greu sa
cada. El evita sa-si piard echilibrul, pentru ca astfel
pierde controlul asupra corpului si de cele mai
multe ori se accidenteaz. De aceea la incepatorii
virstnici, bunvoina si sirguinta nu sint suficiente
pentru a invata sa cada. Atitudinea si comportarea
"normala" practicate timp de o viata sint adine
ancorate in subcontient. In aceste cazuri, elevii si
instructorii vor trebui sa consume mult timp si
rbdare cu exersarea susinuta a exercitiilor de
cdere. Stapinirea tehnicii cderilor ajuta nu numai
la creterea siguranei elevilor, ci are si o mare
importanta pentru progresul lor pe Cale (Do).
Numai cel ce este in stare sa cada incontient si
corect dup ce i s-a aplicat un procedeu dur, poate
fi suficient de relaxat si sigur pentru a se putea
preocupa de studiul Aikido, fr sa fie terorizat de
ideea

caderii.
Daca elevii tiu sa cada, antrenamentele devin o
plcere pentru toata lumea, pentru ca dispar
ncordrile musculare si reinerile spiritului legate
de abaterea de la "poziia verticala". Importanta
stapinirii tehnicii cderilor este relevata si de faptul
ca la examenele pentru centuri colorate, execuia
cderilor se noteaz distinct. Se recomanda ca
elevii pina la 3 Kyu sa exerseze cderile circa 25%
din durata antrenamentului, iar cei pina la 2 Kyu
circa 15% din timp.
Formele de baza ale cderilor
Tehnica cderii din Aikido urmrete doua
scopuri: sigurana celui care cade(evitarea
accidentrilor) si revenirea lui intr-o poziie buna
pentru continuarea luptei (Kamae).
Energia unui corp omenesc pus in micare de un
procedeu de Aikido poate fi disipat in doua feluri:
incet (pe o cursa lunga), sau repede (pe o cursa
scurta). Cele doua feluri de frinare a micrii se
aplica in doua forme de cdere:
a) cu amortizare prin rostogolirea inainte
(Mae-Ukemi) sau inapoi (Ushiro-Ukemi); acestea
sint cderi elastice, moi, care se recomanda a fi
utilizate cu precdere;
b) cu amortizare prin lovire, sau cderea libera
inainte si lateral (Yoko-Ukemi); acestea sint cderi
dure, tari, identice cu cele folosite in Judo,
urmarindu-se repartizarea energiei de ciocnire pe
O
30 CaleaArmoniei

o suprafaa cit mai mare, de contact a corpului cu
solul si o amortizare preliminar prin btaie pe sol
cu un bra (la Yoko - Ukemi) sau cu doua brae (la
Ushiro - Ukemi). Acest fel de cdere nu este de
dorit din cauza solicitrii mari a coloanei vertebrale
si a musculaturii ntregului corp, zdruncinrii
frecvente a capului si a altor organe, faptului ca,
spre deosebire de cderea prin rostogolire care
este curgtoare, cderea libera inseamna o oprire
a micrii de care poate profita adversarul.
Din pcate, cderea libera sau "cu btaie" nu
poate fi evitata in cazurile cind procedeul de
aprare este executat exploziv, cind Nage isi
amplifica foarte mult Ki-ul printr-o pirghie sau
apsare pe un punct nervos dureros, cind faza de
zbor din cderea lui Uke este prea puternic
condusa de Nage. Pentru nvarea acestei forme
de cdere sint necesare multe eforturi, deoarece
coordonarea ntregului corp, respectiv, trecerea de
la micarea relaxata specifica exercitiilor de Aikido,
la starea de ncordare si lovire exploziva trebuie
realizata intr-o fraciune de secunda si la momentul
potrivit.
Toate cderile se termina prin revenirea in
picioare cu fata spre locul de pornire (spre
adversar) cu luarea poziiei de garda (Kamae) si
Ki-ul ndreptat spre nainte.
Toate cderile se exerseaz si pe dreapta si pe
sting. In timpul cderilor, partite vitale ale corpului
(capul, ira spinrii) trebuie protejate de contactul
cu solul. In timpul cderii prin rostogolire corpul
trebuie sa ia forma unei sfere, iar revenirea
(ridicarea) in picioare sa se fac folosind energia
micrii. In acest scop cderea trebuie fcuta fr
reinere (frica). In timpul cderilor picioarele ramin
ndoite si adunate in interiorul sferei, pentru a nu
mpiedica rostogolirea si ridicarea in picioare.
Mae-Ukemi (cderea inainte)
Presupunind ca elevul se afla in Hidari Kamae,
cderea inainte se desfoar astfel : elevul se
rostogolete spre inainte luind contact cu solul prin
sabia miinii stingi apoi va rula pe sol cu braul
sting, umrul sting, omoplatul sting, va rula in
continuare pe diagonala spatelui, pe soldul drept,
pe piciorul drept pe care se si ridica in final in poziie
verticala odat cu rsucirea cu 180 grade ctre
direcia din care a pornit cderea. Picioarele trebuie
strinse, tot corpul se face ghem. Brbia trebuie
apsata mult in piept, iar capul nu trebuie sa ating
salteaua. Corpul trebuie sa se rostogoleasc ca o
bila, fr a se ciocni cu salteaua. La nceput se
invata cderea de jos (din stind in Za pe saltea), si
doar dup obisnuirea elevului cu senzaia de
rostogolire, se trece la cderea din picioare.
Ushiro - Ukemi ( cderea napoi)
La nceput se invata si se exerseaz cderea de
jos.
Pornind din aceeai poziie de Hidari Kamae,
elevul cade pe spate retragind si indoind piciorul
drept sub corp astfel incit acesta sa funcioneze ca
un amortizor evitind izbirea corpului de sol. Se
ruleaz apoi soldul drept, diagonala spatelui,
omoplatul sting, umrul sting, sprijin cu braul sting
pe sol si revenirea in picioare cu piciorul drept
inainte in Migi Kamae. Dup nsuirea cderii de jos
urmeaz cderea napoi din picioare. Revenirea in
picioare se produce ca si cum corpul ar fi tras ctre
cer. Instructorul poate verifica stabilitatea elevului,
impiedicindu-l sa se ridice. La aceasta proba elevul
trebuie sa 'treac" prin orice obstacol si sa ajung
in Kamae.
Cderile cu amortizare prin lovire
Sint cunoscute de la Judo si sint descrise pe larg
in numeroase crti (vezi 2.1, 2.2, 2.3 din
bibliografie).
Chiar daca nu poate fi evitata, cderea libera
trebuie transformata cit mai mult intr-o cdere
rostogolita, scopul fiind ridicarea cit mai repede in
picioare in Kamae, pentru continuarea luptei.
Aikidoka trebuie sa evite cu orice pre sa ramina
intins pe saltea dup cdere. Se atrage atenia ca
a ramine, chiar si foarte puin timp, intins pe saltea,
prezint un pericol deosebit pentru elev. Cderea
libera sau fr sprijin pe sol, este scoal superioara
a cderilor si ea trebuie nsuit de orice elev
avansat. In acest caz corpul ia contact violent cu
solul, si impactul poate fi amortizat printr-o lovitura
puternica si scurta in sol cu braul, in scopul de a
descarc rapid o parte din greutatea corpului in
cdere ctre pamint. Lovitura se executa cu
Tekatana, si este urmata de rostogolire inainte sau
lateral. Cderea libera necesita un corp antrenat si
un subcontient educat, de aceea se exerseaz
numai cu elevii peste Kyu 3, cu vechime peste 1
an.
Dificultatea care apare la nsuirea cderii fr
sprijin, este legata de reflexul insusit de elevi la
cderea rostogolita, de a se ghemui in timpul
cderii, in timp ce acum fazele sint mai numeroase
si se deruleaz intr-un interval mai scurt: corpul
drept (pornire-Kamae) - corpul ghemuit (bataie)-
corpul intins (contact cu salteaua) - corpul ghemuit
(rostogolire) - corpul drept (terminare - Kamae).
La exami narea pent ru Kyu 2 se cere
demonstrarea urmtoarelor forme de cdere
libera:
- Rostogolirea inainte din micare, cu faza de zbor
fr sprijin (contact) cu salteaua ;

Elementele de baza 31
l

- Rostogolire inapoi din micare, fr vizibilitate si
fr contactul genunchilor cu salteaua ;
- Cdere libera laterala, din stind ;
- Cdere libera laterala peste o mina inuta de
partener, fr sprijin pe Tekatana.
Cderea in Randori.
Exista procedee care determina o cdere foarte
solicitanta pentru Uke. Acestea trebuie exersate atit
pentru nsuirea procedeului,cit si pentru
perfecionarea tehnicii de cdere.
Intrucit intensitatea aprrii depinde de tria
atacului, la atacurile puternice (lovituri sau atacuri
cu arme) solicitarea prin cderea lui Uke este
deosebit de mare.
Miestria stapinirii cderilor se arata in Randori
(lupta libera). Uke trebuie sa atace liber si variat,
ceea ce conduce la cderi variate si rapide, iar
Nage nu are timp sa protejeze partenerul la fel cum
o face in cazul exercitiilor curente. De aceea
Randori se face numai cu un Uke de nivel suficient
de ridicat ca sa nu aib frica de cdere, si care sa
se poat concentra asupra atacului, fr teama de
urmri.
Renunarea de buna voie la stabilitate pentru a
cdea, are si o semnificaie morala valoroasa. Se
dovedete astfel capacitatea de "golire" interioara,
pentru a fi gata de ntoarcere la poziia iniiala
stabila.
Recomandri pentru antrenamente.
Omul este obinuit sa se simt in echilibru stabil
atunci cind sta in picioare. Daca nu are pregtirea
necesara ori ce dezechi l i brare i i produce
instantaneu contracii fizice si psihice nsoite de
frica. De aceea, la nceputul invatarii cderilor
oamenii au de invins o bariera psihologica. Din
contradicia intre dorina de a invata Aikido si frica
de cderi, apar tensiuni nervoase. In aceste
perioade dificile, elevii trebuie sa simt ajutorul
profesorului, pentru a cistiga ncrederea in sine.
Gradul de dificultate al exercitiilor trebuie bine
adaptat specificului si posibilitilor elevilor. Nu
trebuie mers prea repede, pentru ca progresul va fi
incet ! Exerciiile sub forma de jocuri sint foarte
indicate deoarece destind spiritele si relaxeaz
corpul.
Cderile constituie partea obligatorie a oricrui
antrenament de Aikido indiferent de nivelul elevilor.
Exerciiile de cdere se efectueaz insa dup
programul de nclzire, cind toate articulaiile si
muchii sint deja intr-o buna stare de funcionare,
pentru a se evita orice accidentare.
Deoarece incepatorii exerseaz cderile un timp
mai lung decit cei avansai, la antrenamentele
grupelor cu elevi de diverse nivele se formeaz o
subgrupa de incepatori, care, sub conducerea unui
elev avansat, executa programul de cderi in timp
ce restul elevilor se ocupa de studiul procedeelor.
O alta problema a leciilor cu incepatori o
constituie pericolul de plictiseala si dezinteres care
poate apare la elevi din cauza programului de
studiu foarte simplu (si uneori anost). Instructorul
trebuie sa se strduiasc sa prezinte elemente
tehnice intr-o forma mai variata si atrgtoare, cu
multe exerciii pentru imbunatatirea condiiei fizice
generale si a echilibrului. Sigur ca este vorba de o
sarcina dificila, de aici si principiul "Cei mai buni
instructori pentru cei mai slabi elevi /".
Jocurile cu elemente de dezechilibrare reciproca
dau bune rezultate, dar trebuie avut grija ca
antrenamentul sa nu degenereze in competiii de
fora. Acest lucru ar dauna elevilor pentru ca i-ar
ndeprta de spiritul Aikido si ar putea duce la
accidentri.
La nceput se practica rostogoliri cu capul cit mai
aproape de sol, deci pornirea si terminarea cderii
se face in genunchi. Pe msura ce elevii se
obinuiesc cu rostogolirile, se trece la cderile din
picioare cu sprijin pe mina, apoi la cele fr sprijin
(cu miinile blocate), apoi la cele peste un obstacol
(elev, banca, etc.) cu nlime si lungime variabila.
Orice greeala fcuta sau nsuit in perioada de
nceput se corecteza cu mare greutate mai tirziu.
Exemple de astfel de greeli sint : neexersarea
cderilor pe ambele pri si nementinerea brbiei
lipita de piept. Instructorul trebuie sa urmreasc
cu atenie si sa ndrume individual pe fiecare elev,
sa laude strduina sa . Elevul trebuie sa inteleaga
ca strduina sa este mai importanta decit
succesul. Instructorul trebuie sa sesizeze limitele
fiecrui elev si sa-l stimuleze mereu peste ele, dar
nu peste limitele celor mai dotai!
lata citeva exerciii folositoare pentru nsuirea
cderilor:
> Cderea imediata la semnal;
> Diferite cderi nlnuite executate fr
ntrerupere si fr oprire in Kamae ;
> Accelerarea celui care cade, printr-un impuls
dat de partener;
> Cderi cu limitarea libertii de micare
(condus de partener cu miinile la centura);
> Cderi pe partea inversa (ex.cu sprijin pe
Tekatana dreapta din poziia cu piciorul sting
in fata);
> Cderi cu ochii inchisi (legat la ochi) sau dup
o schimbare de direcie (o pirueta peste 180
grade)
> Combinaii: cdere + Tai-sabaki.
32 Calea Armoniei

4.10. Respiraia
ctul fiziologic al respiraiei are pentru viata o
importanta mai mare decit se apreciaz la
prima vedere. In Aikido ajungem, cu timpul, sa
nelegem si alte aspecte ale respiraiei pe care
omul obinuit nu are cum sa le cunoasc. In afara
de legtura evidenta ce exista intre respiraie -
oxigenarea esuturilor - sntate - vitalitate, in
Aikido descoperim legtura dintre respiraie si Ki,
dintre respiraie si micare, aa cum s-a artat la
cap. 3.1.
Preocuparea oamenilor, a specialitilor de
diverse meserii fata de problema respiraiei este pe
de o parte foarte veche (yoghinii), iar pe de alta
parte foarte actuala, aa cum rezulta si din
numeroase crti, dintre care citam numai doua in
bibliografie [ 2.6 si 2.8.].
in cuie ce urmeaz vom prezenta doar citeva
sfaturi si exerciii din bogata experiena a
Aikido-ului privind respiraia.
Se respira numai pe nas, cu gura inchisa si cu
dosul virfului limbii uor apsat pe cerul gurii sau
pe partea din spate a dinilor de sus. In acest sens
circula urmtoarea vorba : "respiraia pe gura este
ca mincatul pe nas".
Respiraia se face mai ales abdominal. La
i nspi r a i e se ext i nde ( umf l a) abdomenul
t ragi ndu-se aerul pi na i n part ea de j os a
menui ui , ct re Cent ru, i ar l a expi ra i e
abdomenul se relaxeaz.
Actul respirator se va organiza si concentra
intotdeauna ctre Centru (Seika-no-rtten).
Pentru coordonarea respiraiei cu micrile
corpului se recomanda urmtoarele: se inspira
cind braele se ridica, se desfac, se trag, se retrag
si se expira cind braele se coboar, se apropie, se
mpinge, se lovete. Respiraia nu trebuie forat sa
se adapteze la micri. Micarea trebuie sa
urmreasc ritmul respiraiei si nu invers.Niciodat
respiraia nu trebuie forat. Funciile corpului
omenesc sint atit de perfect armonizate, incit
oricind, cantitatea de oxigen adusa de sistemul
cardi ovascul ar de l a si stemul respi rator
corespunde necesarului de oxigen pentru celulele
corpului.
Sint doua efecte principale, neplcute, produse
de o respiraie forat, nenaturala :
a) Hiperventilatia - produsa de o respiraie foarte
adinca si rara, care duce la o scdere a coninutului
de bioxid de carbon din singe si in continuare la o
dereglare biochimica a echilibrului acizi/baze din
corp;
b) Hipoventilatia - produsa de o respiraie forat,
superficiala si rapida, care duce la o scdere a
coninutului de oxigen din singe.
In ambele cazuri se deregleaz echilibrul corect
dintre oxigen si bioxidul de carbon, care trebuie
pstrat pentru funcionarea normala a corpului
omenesc. Acest dezechilibru biochimic duce la o
lipsa de oxigen in creier, fapt ce produce ameeli,
slbiciune si, uneori, tremurul miinilor si
picioarelor.
Exerciiul de respiraie pregtitoare
Acest exerciiu se face nainte de antrenament.
Poziia iniiala in picioare, cu tlpile deprtate la
limea umerilor, cu ochii intredeschisi, cu braele
si degetele atirnind relaxat.
Se incepe cu inspiraia pe nas, simultan cu
ridicarea pe virful picioarelor si stringerea pumnilor.
Cind se termina inspiraia, se coboar pumnii, se
las jos calciiele si se contracta Hara : se sta aa
cam 5 secunde.
Apoi se expira pe nas, simultan cu desfacerea
pumnilor si miscind palmele ca si cind am vrea sa
apsam pamintul cu ele. La sfirsitul expiraiei care
dureaz cam 10 secunde, se ncordeaz din nou
Hara si se trece in poziia iniiala, dup care se reia
ciclul. Un numr de 5-6 respiraii complete este
suficient pentru aerisirea plaminilor si oxigenarea
organismului in vederea efortului ce urmeaz.
Exerciiul de respiraie "Misogi"
Acest exerciiu, folosit de multa vreme in Japonia
cu rezultate excelente, asigura pe ling o buna
ventilare a plaminilor si concentrarea mentala
.necesara diferitelor situaii speciale. Aceasta
respiraie este deosebit de eficace in reglarea
funciunilor interne ale organismului.
Poziia iniiala: in Za, cu ochii nchii, cu Ki-ul
concentrat in Ha'ra (Seika-no-itten). Se incepe cu
o expiraie pe gura, lung si linitit; corpul se poate
apleca puin ; durata acestei expiraii este de 20
secunde la nceptori si 40 secunde la avansai.
Cind credei ca ai terminat aerul, forai o ultima
expiraie printr-o tuse uoara. uvoiul de aer expirat
se ndreapt spre un punct situat pe Tatami, la circa
1-1,5m in fata. Dup terminarea expiraiei se
inchide gura, se ateapt 1-2 secunde apoi se
incepe inspiraia pe nas. uvoiul de aer se
ndreapt imaginar spre cretetul capului, nu spre
plamini. Inspiraia dureaz 10-25 secunde si se
tremina cu o micare forat de tragere a aerului,
inversa tusei. Dup terminarea inspiraiei se
coboar aerul in Hara si se face o pauza de circa
10 secunde. Apoi se repeta ciclul expiraie -
inspiraie - reinere de cite ori vrei. Un ciclu dureaz
A

Elementele de baza
33


aproximativ 40 de secunde la nceptori si peste
un minut la cei avansai.
Exerciiul se poate face si in timpul
antrenamentelor, dar noi recomandam ca acest
exerciiu de respiraie sa se fac in afara
antrenamentului, in linite si fr spectatori. Se
recomanda o repriza de 15 minute nainte de
culcare si o alta repriza de Misogi imediat dup
deteptare, dimineaa.
Tehnica Aikido

35
Capitolul 5
Tehnica Aikido
n capitolele precedente am prezentat ideile de
baza, principiile fr a cror cunoatere si mai
ales nelegere nu se poate face Aikido, nici mcar
superficial.
Dar nelegerea mentala a tuturor acestor
principii, nu este de nici un folos daca nu se
nsuete si capacitatea de a le aplica in practica.
Primul pas in acest scop este sa aplicam principiile
in cursul antrenamentelor de Aikido, urmrind ca
ele sa ptrund in subcontient pina ce devin o
parte integranta a personalitii. Ajuns in acest
stadiu, elevul poate apoi sa le foloseasc
incontient si fr efort in situaii reale. Urmrim
deci sa dezvoltam, cu alte cuvinte, o stare de spirit,
un mod de a fi
Care sint aceste tehnici, cum se exerseaz ele pe
Tatami vom studia in capitolele urmtoare, in care
sint descrise diversele procedee de lupta, tratate
ca aplicaii ale principiilor de baza din Aikido si ca
ansambluri de elemente componente ale Artei.
Lista procedeelor prezentate in aceasta carte nu
este completa deoarece in Aikido sint sute de
tehnici distincte, iar daca luam in consideraie si
variantele Irimi si Tenkan ale fiecruia, precum si
combinaiile posibile, ajungem la citeva mii. Am
considerat ca o descriere amnunita a tuturor
acestor procedee ar fi inutila dat fiind numrul
imens de combinaii si mai ales pentru faptul ca nu
numrul procedeelor este ceea ce intereseaz ci
mai ales "nelegerea" principiilor Aikido.
Am preferat deci sa prezentam numai elementele
si procedeele din programa de examinare pentru
gradaii insistind in special asupra senzaiei (cuvint
cheie in Aikido) care ar trebui sa nsoeasc
execuia lor si care ar trebui dezvoltata prin
practicarea lor. Aceste procedee reprezint un
material suficient de bogat pentru studiul primilor
ani de practicare a Aikido si cunoaterea lor
satisfctoare constituie o baza solida pentru
studiul ulterior.
Este bine sa precizam de la nceput, pentru a nu
da natere la iluzii, ca Aikido nu poate fi nvat din
crti. Studierea Aikido-ului fr un profesor, nu
numai ca nu este recomandabila dar poate fi chiar
periculoasa. Cartea de fata dorete sa fie doar o
introducere in Arta Armoniei, o prezentare a ideilor
de baza si un manual general pentru elevi si
instructori.
In practica Artelor Mariale este mai bine sa nu tii
nimic, decit sa cunoti superficial procedeele de
lupta, pentru ca acest fel de tiina nu face decit
sa- ti dea un fals sentiment de sigurana, deosebit
de periculos uneori. Este deci necesar ca nainte
de a trece la descrierea procedeelor, sa spunem
I

36 Calea Armoniei

citeva cuvinte despre spiritul in care trebuie fcut
antrenamentul pentru ca el sa-si ating scopul.
Execuia oricrei micri din Aikido implica intr-o
anume msura toate principiile de baza si daca
putem stapini principiile, toate procedeele vin de la
sine. De fapt cel care poate executa perfect un
singur procedeu, a depit simpla tehnica pentru
ca micrile sale sint Aikido. Deci nu este
important ce procedeu se exerseaz ci cum se
executa. In principiu nu exista unele procedee
pentru elevii nceptori si alte procedee pentru
elevii avansai, ci numai procedee executate fie ca
un nceptor, fie ca un avansat sau ca un maestru.
Variaiile si execuiile fanteziste ale procedeelor
sint numai o chestiune de virtuozitate. Unele din
variante sint foarte complicate si spectaculoase;
dar pentru nceput, cea mai buna cale de a
progresa este sa te limitezi numai la repetarea
procedeelor de baza pina ajungi sa le execui
i nsti ncti v. Procedeel e de baza reprezi nt
abecedarul Aikido si trebuie nvate la fel cum
invata un copil sa scrie. La nceput, copilul este
atent la fiecare litera si se muncete sa o deseneze
corect ; cu ncetul si odat cu practica, scrierea
devine un proces incontient si spontan ; scrierea
devine din ce in ce mai personala si apoi unica.
Literele isi pierd din nelesul lor individual si devin
un mijloc de exprimare a ideilor, ajungindu-se pina
la urma acolo unde trebuie, ca ideea exprimata in
scris este mai importanta decit scrisul in sine (asta
nu este o scuza sa scriem urit).
Majoritatea procedeelor artate se pot executa
fie in varianta Irimi, fie in varianta Tenkan, dar nu se
descriu ambele variante decit daca este necesar
pentru clarificarea unui anume amnunt.
Toate procedeele se pot folosi mpotriva celor
mai diverse atacuri. Alegerea atacurilor pentru
procedeele artate s-a fcut la intimplare. Pentru a
putea descrie un procedeu, el a fost descompus in
diverse pri componente, dar in practica
ansamblul procedeului trebuie executat dintr-o
singura micare, continua de la nceput pina la
sfirsit.
Toate procedeele se pot executa si din genunchi,
cu partenerul in picioare (Hamni-hantachi-waza)
sau cu partenerul in genunchi (Suwari-waza).
5.1. Tehnicile de baza - Generaliti
u este nici un secret ca un sistem de tehnici de
autoaprare este cu atit mai eficient cu cit este
mai simplu si are mai puine procedee. Lupttorii
de performanta tiu asta din proprie experiena si,
in consecina, ei se limiteaz la un numr mic de
procedee simple si eficiente pe care le studiaz
intens si pe care le utilizeaz in orice situaie. La o
analiza superficiala a procedeelor de Aikido, se
poate ajunge uor la impresia falsa ca ele ar fi
numai elemente cu mica valoare proprie,
componente ale unui ansamblu superior, care
acela ar fi cu adevrat important.
Cei care practica cu credina si sinceritate Aikido
tiu, fr nici o ndoiala, ca si intr-un singur
procedeu de Aikido, se poate descoperi AIKIDO.
Daca este corect executat, fiecare procedeu
exprima, prin intermediul limbajului corpului, toate
principiile spirituale s! filozofice ale ntregii metode
(Cai). O-Sensei Morihei Uyeshiba sublinia acest
adevr prin aceea ca acorda elevilor gradele cele
mai inalte, dup modul cum executau aceleai
doua procedee : Irimi-Nage si Ude-Osae.
Programa analitica propusa de noi pentru
nsuirea tehnicii Aikido, conine doar 13 pro-
cedee de aruncare si 5 procedee de fixare, adic
numai procedeele eseniale, astfel ca se respecta
criteriul mai sus amintit. Prin acest program relativ
restrins nu se limiteaz deloc posibilitile de
folosire ale Aikido- ului, deoarece prin variantele lor
si prin execuiile Irimi si Tenkan, procedeele
respective pot fi practicate intr-o infinitate de forme.
Instructorul poate deci sa-l conduc pe elev spre
acelai tel pe o mulime de drumuri!
O mare importanta practica o are faptul ca fiecare
procedeu din Aikido poate fi aplicat contra celor
mai diferite atacuri, dup ce se efectueaz o
micare pregtitoare corespunztoare (Sabaki).
In programa analitica, pentru simplitate, s-a
realizat o standardizare a atacurilor, pentru
structurarea invatarii si uurarea examinrilor.
Aceasta clasificare didactica a atacurilor este
prezentata in anexa 1.
Citeva lmuriri suplimentare: prinderea unei miini
(Katate-Tori) se poate executa in varianta directa
(Ai-Hanmi) sau inversa (Gyaku-Hanmi). Lovitura
directa (Shomen-Tsuki) poate fi ndreptata asupra
zonei superioare (Jodan), mijlocii (Chudan) sau
inferioare (Gedan) a corpului adversarului.
Importanta distantei corecte (Ma-ai) dintre
parteneri a fost lmurit in cap.4.4. Orice lupttor
experimentat se va plasa instinctiv la distanta
corespunztoare execuiei atacului sau aprrii pe
care o va aplica. Aceasta distanta depinde de
procedeu, de arma folosita, de viteza si de muli ali
factori.
In execuiile unui Aikidoka incepator lipsete
simul distantei corecte. Din acest motiv, la
antrenamentul nceptorilor distanta corecta se
reafeeaza cu grija, prin aceea ca Nage se las
atacat (prins). Executarea procedeului de aprare
N
Tehnica Alkido 37

este uurata de aceasta poziie statica de atac
(didactica).
Un procedeu poate fi aplicat in maximum 24 de
variante, rezultind din combinarea urmtoarelor
alternative ale:
a) poziiei iniiale: Ai-Hanmi sau Gyaku-Hanmi;
b) prtii corpului: sting (Hldari) sau dreapta (Migi);
c) principiului de execuie: Irimi sau Tenkan;
d) poziiei lui Uke si Nage : ambii in picioare
(Tachi-Waza); ambii in genunchi (Suwari-Waza);
Uke in picioare si Nage in genunchi
(Hanmi-HantacW-Waza).
In carte sint artate un numr suficient de
procedee din programa analitica, pentru a putea
capt o imagine clara asupra modului de lucru si
al utilizrii lor.
La examinarea de gradaie, fiecare procedeu
desemnat de comisie trebuie executat intr-o
varietate cit mai mare de poziii exemplificind
diferite principii.
Poziia iniiala statica, admisa pentru nceptori
din motive pedagogice, trebuie depita cit mai
repede dup ce s-a obinut efectul de nvare
urmrit, deoarece nu este asemntoare realitii si
contravine principiilor de baza ale Aikido-ului. Daca
se continua prea mult cu folosirea formei statice,
se oprete progresul elevului si apar ncordri
spirituale si fizice. In plus, forma aceasta de
execuie nu se poate folosi in cazul atacurilor din
micare sau de la semidistanta. Uneori, Nage
reuete sa recunoasc atacul ce va urma, el are
timp sa "gindeasca" aprarea in ceea ce privete
mobilitatea interioara st cea exterioara, astfel ca
poate lua o poziie sigura (Hidari sau Migi-Kamae)
sau isi schimba plasamentul. Dar Nage poate fi
surprins de atac intr-o poziie oarecare sau, in
timpul unei micri, intr-o situaie dezechilibrata. In
acest caz el trebuie sa se mite intuitiv,
imbunatatindu-si poziia sau locul prin Sabaki,
astfel incit sa poat executa un procedeu de
aprare.
Am artat in capitolele anterioare ca atit Uke cit
si Nage se strduiesc continuu sa se plaseze intr-o
poziie favorabila inteniei lor. Nage reacioneaz la
orice atac al lui Uke mai intii cu o micare de
"primire" a atacului, care poate fi de preluare
(Tenkan) sau de intrare (Irimi). In continuare
aceasta faza a micrii se va numi "intrare". Ea
poate dura numai o fraciune de secunda la
Aikidoka avansai, sau poate fi prelungita mult la
nceptori, dar inevitabil exista. Dup terminarea
"intrrii", Nage si Uke se vor afla fie in poziia directa
(Ai-Hanmi), fie in cea inversa (Gyaku-Hanmi).
Procedeul de aprare care urmeaz intrrii poate fi
executat fie in forma pozitiva (Irimi), fie in
negativa (Tenkan).
In cazul atacurilor sau exercitiilor complicate,
pentru antrenamentele elevilor avansai, Uke poate
ataca alternativ cu micri de mpingere (plin) si
tragere (gol). In concordanta cu principiul
armoniei, Nage trebuie sa aplice intuitiv forma
complementara, adic sa goleasc plinul (Tenkan)
sau sa umple golul (Irimi). Contradicia iniiala
dintre Uke si Nage dispare, ambii completjndu-se
intr-un TOT in micare.
La antrenamente se folosesc trei variante de
execuie a exercitiilor : rigida, elastica si
curgtoare.
In varianta rigida sau statica, Nage se gsete
intr-o situaie voit dezavantajoasa : Uke ataca prin
prindere avind iniiativa si superioritatea. Din
aceasta prindere statica Nage trebuie sa se
elibereze si, fr a opune rezistenta, sa-l conduc
apoi pe Uke si in final sa-l fixeze. Variant?
1
-r'"
4
^ HO
exersare ii solicita la maxim pe Naor
s
obligatorie
de antrenament varianta rigida, o manevra
importanta este naintarea lui Nage cu un pas
spre o parte a lui Uke, astfel ca sa-i poat
conduce Ki-ul. Greeala frecventa in astfel de
antrenamente este tragerea lui Uke de ctre Nage
care-si retrage mina prinsa.
In varianta elastica, corpul lui Nage deja este in
micare cind Uke prinde. Lui Nage i se cere
concentrarea asupra poziiei miinilor si picioarelor
(luarea unei poziii corespunztoare celei a lui Uke),
asupra rotirii soldurilor, asupra unghiului de impact
al miinilor.
In varianta curgtoare, Nage isi manevreaz
corpul astfel ca atacul lui Uke sa alunece peste
inta, prin rotire oblica si armonizarea Ki-ului. Aici
este cazul sa facem o precizare in legatara cu
rotunjirea micrilor din Aikido. In deii este o Arta
Mariala "dura" care implica anihilarea oricrui
atac violent cu ajutorul Ki-ului. Nu trebuie sa te
adaptezi la atac prin rotiri largi, ci sa treci prin
obstacol rotindu-ti soldurile. In teorie nici n-artrebui
sa atingi miinile si picioarele lui Uke. Asta nu
inseamna ca micarea este lipsita de; raza de
rotire a corpului este foarte mica astfel ca durata
rotirii este foarte scurta.
Instructorul trebuie sa fie atent cu elevii pentru ca
acetia sa nu sar treptele nvturii. Pentru elevi
este mai uor sa exerseze varianta elastica
deoarece la o viteza mica a atacului, micarea de
aprare se face cu un efort mic. Insa la primul atac
puternic un astfel de elev se pierde si nu se poate
descurca.
38 Calea Armoniei

Procedeele din Aikido pot fi folosite, fr
modificri, pentru aprarea eficace contra
atacurilor cu arme albe. In carte se arata citeva
exemple pentru informare, dar acest domeniu este
rezervat, din multe cauze, elevilor avansai si nu
poate fi tratat aici pe larg.
Antrenamentele regulate si intensive pe Tatami
condiioneaz nsuirea procedeelor. Ordinea de
nvare a procedeelor este cea conform
programei analitice, incepind cu Kyu 5 si terminind
cu 1 Dan (anexa 1).
Din pcate in majoritatea slilor de antrenament,
grupele sint constituite din elevi cu nivel foarte
variat, ceea ce pune multe probleme instructorilor.
Se recomanda cu insistenta instructorilor sa
propun elevilor un program de desfurare a
leciei, cit mai variat, alctuit din: exerciii
pregtitoare mai simple - pentru tehnica mai
complexa sau efort mai mare ce urmeaz; iruri de
exerciii metodice ; demonstraii motivate ;
expuneri (Mondo) - care sa completeze exerciiile
de baza.
La antrenamentul elevilor avansai, instructorul
sau profesorul trebuie sa dea dovada de
personalitate, competenta si capacitate de
comunicare mai mari decit in cazul leciilor pentru
nceptori. Se constata cu uimire ca elevii avansai
si instructorii superiori dau dovada de o mai mare
hrnicie si se antreneaz fizic cu mare intensitate,
dei ne-am atepta ca la nivelul lor, accentul sa fie
pus mai mult pe antrenamentul spiritual. Totui ei
se mica mult si eficient, cu o sigurana si o vigoare
de invidiat, executind procedee variate, adeseori
neobinuite sau "inventate" pe loc, dar respectind
cu strictee regulile si principiile de baza ale
Aikido-ului.
Personalitatea puternica a acestor maetri, se
simte atit de "partenerii" lor, cit si de spectatori.
Marii maetri gindesc si fac totul conform
principiilor de armonie reuind sa imbrace intr-o
forma vizibila ideile inalte ale Aikido-ului.
In Aikido ca si in alte domenii de activitate, are o
mare importanta cutarea simplitii. Un instructor
nu-i poate impresiona multa vreme pe elevi cu
exerciii acrobatice sau procedee fanteziste care ii
plac lui. Elevii isi dau repede seama ca acestea sint
de fapt obstacole care mpiedica adevratul lor
progres. Scopul Aikido-ului nu consta in
colecionarea, clasificarea si ierarhizarea mereu
altor procedee si exerciii, ci in stapinirea sigura si
utilizarea multilaterala a coninutului sau important.
Adevrata miestrie se manifesta prin Aiki-Nage
(aruncarea prin armonie), acel procedeu perfect,
care necesita o coordonare totala a spiritului si
corpului celui ce se apar. Acesta completeaz pe
atacator cu atita armonie, incit, fr sa-l ating, ii
determina sa cada numai datorita aciunii sale
agresive. Procedeul Aiki-Nage ilustreaz de
minune victoria dragostei si pcii asupra agresiunii
si rutii.
5.2. ndrumri pentru nvarea
tehnicii
a practicarea procedeelor de Aikido descrise in
carte, se va tine seama de urmtoarele reguli de
baza:
In Aikido nu se acioneaz mpotriva
partenerului, ci mpreuna cu el! Toate procedeele
trebuie orientate spre respectarea acestui principiu
fundamental al nonvidentei. Aprarea prin si cu
Aikido nseamn sa-l aduci pe agresor la
sentimente mai bune. Se intelege ca aprarea
trebuie sa se nscrie in desfurarea naturala a
micrilor, astfel incit partenerul sa nu se
accidenteze. Micrile de aprare nefiziologice
(nenaturale) nu numai ca deranjeaz desfurarea
armonioasa a aciunii, dar pot provoac tensiuni si
dorina de rzbunare, ducind la escaladarea
violentei. Astfel de micri sint contrare scopului si
principiilor Aikido-ului, respectiv iubirii si armoniei
si nonviolentei.
In timpul execuiei unui procedeu, trebuie lansate
in direcia de micare (execuie) nu numai fora
coordonata a respiraiei (Kokyu), ci si voina de a
nvinge. In acest sens se atrage atenia ca o mare
nsemntate o au : poziia (inuta) capului, a privirii
si a corpului, acestea exprimind capacitatea de
coordonare a Ki-ului celui ce se apar, precum si
dorina de rezolvare pe cale panica a conflictului.
In cazul unui atac iminent, nesigurana in
alegerea principiilor de acionare si predispoziia
spre compromis nu constituie calea potrivita
pentru rezolvarea problemei, acestea fiind doar
expresia slbiciunii si nesiguranei proprii. In astfel
de situaie agresorul prinde curaj si devine mai
insistent.
Fora respiraiei (Kokyu) trebuie sa porneasc din
Hara, sa curg prin Tekatana si sa se ndrepte ctre
agresor (Uke), dar fr a se concentra exclusiv
asupra acestuia. Respiraia lui Nage trebuie sa
decurg normal, dar in mod inevitabil va trebui sa
se adapteze desfurrii naturale a micrilor de
atac si de aprare. Chiar in momentele de relaxare
fizica, atenia interioara a unui Aikidoka trebuie sa
ramina treaza, aceasta permitindu-i lui Nage sa fie
gata sa treac fulgertor la starea de ncordare
(micare) necesara rezolvrii unei situaii limita.
L

Tehnica Aikido 39

In Aikido, toate procedeele trebuie exersate si pe
plan mental, deoarece numai printr-o participare
totala - inclusiv interioara - se poate capt acea
fora interioara ce ii permite unui Aikidoka sa
reacioneze intuitiv si corect la o situaie
neateptata. Sigurana si maturitatea se obin insa
numai prin antrenamentul fizic intens si regulat.
Trebuie sa alegi soluia realizabila, potrivita
situaie!; in momentul atacului nu este loc pentru
speculaii teoretice si discuii inutile. Fiecare elev
constata prin experiena fizica directa, ca micrile
complicate, savante, ii blocheaz Hara, in loc sa-i
asigure libertatea necesara momentului, si aceasta
ii face sa se rentoarc repede la simplitate.
Plna la nivelul 3 Dan trebuie exersate mai mult
micrile Irimi (pentru formarea curajului, a forei):
dup acest nivel de pregtire se exerseaz
micrile Tenkan (deoarece elevul s-a "copt" pentru
ele).
S-a constatat ca in Dojo-urile din Europa se
invata prea repede eschivele. Japonezii critica
acest lucru si evident c nu putem fi decit de acord
cu aceasta. Asta nseamn ca elevul va invata sa
eschiveze atacurile pe care inca nu le cunoate.
Cunoaterea puterii si caracteristicilor atacului se
poate face numai daca-l blochezi in mare msura
pe agresor; normal este ca nceptorul sa fie clit,
sa se obinuiasc cu durerea, deci sa execute
procedeele in varianta Irimi.
Arta Mariala trebuie sa asigure succesul in orice
mprejurare, deci si acolo unde nu este loc pentru
micrile necesare execuiei unei variante Tenkan,
adic intr-un spaiu restrins, unde inevitabil, nu se
poate lucra decit Irimi.
5.3. Citeva sfaturi pentru elevi.
Din experiena multor generaii de elevi, fie ei
nceptori sau avansai, se pot retine urmtoarele
recomandri:
Scopul Aikido-ului nu consta in nsuirea
perfecta a tehnicilor de au.oaparare, pentru ca,
dup cum am mai spus, tehnicile sint doar un
mijloc si nu un scop. Mai importanta pentru
elev este educarea complexa, pentru ca acesta
sa capete o personalitate echilibrata, naturala
si puternica, astfel incit la nevoie sa poat
rezolva eficient problemele ce-i apar in viata.
Gindeste-te si acioneaz conform Principiilor
Aikido, triete simplu si armonios, fii mereu
atent la "Centrul" tu.
Fiecare trebuie sa mearg singur pe Calea (Do)
sa. Nu te insela cu gindul ca te vor purta alii in
spate. Participa regulat la antrenamente si fii
punctual.

Poarta-te cu btindete cu cei slabi, si fii atent fata
de cei puternici.
O fapta mica este mai valoroasa decit o vorba
mare, aa ca mai bine acioneaz.
Preuiete puinul si caut simplitatea, separa
principiile si fii atent cu formele.
Fii generos, hotarit si politicos. Antreneaza-te
cu hrnicie si cu participare interioara (cu
sinceritate).
Cel mai bun partener este acel pe care ii ai la
dispoziie. Ai grija de el, pentru ca nimeni nu
poate invata Aikido singur.
Invata regulile de baza ale Aikido : de micare
(generale) ; procedeele (specifice) ; de
respiraie ; de gindire ; de viata.
In timpul antrenamentului urmrete aplicarea
urmtoarelor idei principale:
a) realizarea echilibrului, stabilitii si micrii
corecte a corpului;
b) aplica aceste principii: fr fora, fr graba,
fr ntrerupere;
- c) gindeste-te ca orice micare pe care o faci
trebuie sa aib un rost si sa fie folositoare in
lupta (autoaprare);
d) aplica oricrei micri pe care o faci, regulile
de respiraie corecta;
*) ncearc sa-ti stapinesti si coordonezi cele
trei centre importante:centrul de greutate,
centrul Ki-ului (Seika-no-itten) si centrul
gindirii, astfel ca ele sa se uneasc in acelai
punct!
Invata sa faci procedeele si pe partea sting si
pe cea dreapta!
Nu uita ca orice micare de aprare trebuie sa
se desfoare dup o sfera dinamica, al crei
centru este Nage, in timp ce adversarul (Uke)
trebuie sa se mite pe suprafaa exterioara a
acesteia!
Indiferent cum ar fi deplasarea (inainte sau
napoi) aciunea lui Nage trebuie sa fie mereu
o impingere, niciodat o tragere! O tehnica
incepe si se termina cu Kamae ! Un procedeu
este un tot, cu nceput si sfirsit, cu respiraie
completa (inspiraie si expiraie), cu
concentrarea Ki-ului in Seika-no-itten, urmata
de extensia (explozia) Ki-ului. Fii relaxat si
pastreaza-ti cumptul! ncearc sa
"pri meti " armoni os atacul adversarului si
nu hotari dinainte procedeul de aprare pe
care ii vei folosi! Nu uita ca inainte de a
incepe micarea (tehnica de aprare)
trebuie sa iei contact "mental" cu adversarul,
cu Ki-ul sau ! Nu privi niciodat in jos. Privete
in jurul tu, cu capul sus!
Nu alerga dup procedee noi si spectaculoase:
lasa-le sa vina singure la tine !
l
40 Calea Armoniei

Exerciiile in Aikido se fac cu viteza mica, dar
cu Ki mult!
Procedeele corect executate nu pot produce
accidente ! Orice accident este dovada
indisciplinei celui accidentat, care trebuie
pedepsit!
Accidentul apare cu sigurana daca
antrenamentul decurge in graba.
Antrenamentul de Aikido se continua si in afara
Dojo-ului ! Forma predominanta in afara slii
* este antrenamentul spiritual, fr a-l exclude si
pe cel fizic!
Nu pierde nici un moment liber fr a te gindi,
fr a practica Aikido.
La antrenamente se executa exerciiile care
trebuie fcute, nu acelea care plac sau pe care
le cer elevii. Natural, exerciiile acestea sint de
obicei neplcute.
Numai instructorul ferm este bun.
Nu se pot studia 10 lucruri deodat ! Nu se
poate invata decit o singura Arta Mariala
deodat!
Un Uke bun, care ataca corect si cade corect,
este un ajutor de nepreuit.
Atacul trebuie sa fie convingtor, Uke sa
mping sau sa trag cu Ki. nceptorii greesc
adeseori prin exces de politee, sau lipsa de Ki,
si in aceasta situaie atacul nu are nici un sens,
si evident ca nu ai de ce sa te aperi.
e' La procedeele de fixare (Katame-Waza) Nage
nu trebuie sa exerseze cu amabilitate, intrebind
pe Uke: 'Te doare ?". Din contra, se va lucra cu>
convingere, pina ce Uke bate in saltea,
semnalind durerea.
Fii sincer cind te antrenezi!
Procedeele de baza se predau in cursul
leciilor; procedeele personale nu se predau,
ele se demonstreza pentru schimb de
experiena.
Daca exersezi procedeele de baza mult timp,
cu diveri parteneri, fr sa vrei, vei constata
dup un timp ca procedeele complicate 'Vin"
fr sa le caui!
Un elev avansat, se recunoate dup
urmtoarele: se mica cu gratie, corpul este
foarte vertical are mare stabilitate si fora.
Pentru a nelege Artele Mariale orientale, corpul
trebuie mprit in doua pri: a) de la briu in jos -
partea inferioara - care trebuie antrenata sa fie
solida, stabila, ancorata puternic de sol : pentru
realizarea acestei condiii sint necesare poziii
ciudate, cu multe unghiuri drepte
fcute de articulaiile picioarelor;
b) de la briu in sus - partea superioara - care trebuie
sa fie dreapta, verticala, relaxata.
Stabilitatea este o condiie deosebit de
importanta. Elevul trebuie invatat sa doreasc sa
devin stabil. Prin antrenament corect,
instabilitatea naturala (datorata dezechilibrului
psiho-motor, contradiciei dintre spirit si corp) las
locul stabilitii: corpul devine parca mai dens, mai
omogen, mai unit. Dup prima luna de antrenament
corect, cu Ki, apar modificri fiziologice in structura
corpului. Cutarea stabilitii in micare permite
aprecierea evoluiei spirituale si a progresului fcut
de elev.
Oamenii care au partea superioara a corpului
relaxata nu pot fi doboriti. Aceasta idee nu poate fi
neleasa de europeni, care rein din ce vad doar
tehnicile de lupta. Japonezii au, in timpul executrii
procedeelor, spatele drept.
Asistentul instructorului (Uke cu care instructorul
demonstreaz procedeele) are o mare importanta
pentru reuita leciei. Asistentul nu trebuie sa aib
in timpul antrenamentului probleme de nici un fel in
afara sarcinii lui de asistent: in caz contrar, trebuie
inlocuit. Asistentul va sta permanent cu ochii
numai asupra instructorului, pentru a capta orice
mesaj de la acesta. In general asistentul va sta in
Za, retras: cind este cazul, se ridica, face ce trebuie,
apoi se retrage modest pentru a nu mpiedica elevii
sa-l vad pe instructor. Daca instructorul nu i-a
fcut semn sa se aeze, asistentul se ias intr-un
genunchi si ateapt atent continuarea
demonstraiei ntrerupte.
Antreneaza-te cit mai des !
Ai grija de sntatea ta si fereste-te de excese
de orice fel. Respecta igiena corporala si
imbraca-te cu haine curate si lejere.
Antrenamentul se face cel puin dup o
jumtate de ora de la trezirea din somn, o ora
nainte sau dup masa si o ora nainte de
culcare.
Sprijin cit poi toate iniiativele si masurile
pentru ridicarea si dezvoltarea Aikido-ului.
ngrijete echipamentele si aparatele de
antrenament si pstreaz curenia in Dojo.
Respecta-l pe instructor, ai ncredere si
urmeaz recomandrile sale. Chiar dup ce,
aj ungi si tu maestru, sa rami i un el ev
recunosctor!
Nage Waza
Capitolul 6
41
Nage Waza (Aruncri, proiectri)
ikido este un manual de morala si principii de
comportare naturala, scris in limbajul expresiei
corporale, care urmrete mplinirea omului,
desavirsirea personalitii umane.
Dar nimeni nu citete o carte cu iluzia c-st va
insusi miestria expusa in ea, numai prin simpla
citire. Cel care practica Aikido numai pentru a-si
perfeciona tehnica de lupta, poate ajunge sa
impresioneze prin meteugul sau, dar atragem
atenia ca tehnica nu este decit un mijloc pentru
atingerea scopului: ARMONIA!
Cind forte contradictorii, materiale sau spirituale,
se confrunta in spaiu si timp, apare o situaie de
conflict. In cazul atacului unui om asupra altuia
apare o astfel de situaie conflictuala. In timpul
antrenamentului Uke ataca concentrindu-si Ki-ul,
indreptindu-l asupra lui Nage sub forma unei atac
pornit din Hara ndreptat spre acesta prin fora
expiraiei (Kokyu). Pentru ca atacul sa-si ating
inta in momentul potrivit, Uke trebuie sa adapteze
micarea la situaia spaiala si temporala data.
Nage se poate apar conform principiilor
Aikido-ului aducindu-l pe Uke intr-o poziie de
repaus (nemicare) printr-un rspuns pozitiv (Irimi)
sau negativ (Tenkan ). Energia lui Uke poate fi
absorbita de Nage, fie pentru a fi ndreptata in
exteriorul sau, fie pentru a fi ndreptata mpotriva lui
Uke. Pentru dispariia conflictului se neutralizeaz
Ki-ul lui Uke chiar la nivelul spaial si temporal
determinat de el.
*
i
Aceasta cale de rezolvare a problemei se
regsete mai ales la procedeele de fixare (Katame
Waza). Cu ajutorul lor se poate anula eficienta
atacului, fr a-l vtma pe atacator. Nage este
stapin pe desfurarea aciunii si o poate opri
oricind dorete. Dezavantajul procedeelor de fixare
este faptul ca Nage ramine legat de Uke. Din
aceasta cauza Katame Waza nu se folosesc in
principiu in cazul atacului mai multor adversari.
Si in cazul procedeelor de aruncare (Nage
Waza), rezolvarea consta in acelai mod de
cnducere armonioasa a energiei atacului in sensul
devierii ei sau pentru a o indrepta mpotriva celui
care ataca.
Rentoarcerea Ki-ului advers nu se mai face ctre
Hara lui Uke (ca la Katame Waza), ci pi' Hara sa,
astfel incit Uke este repus in micare pe o noua
traiectorie determinata de data aceasta de Nage.
Ki-ul lui Uke este deci neutralizat numai pe o scurta
perioada de timp, cit dureaz micarea impreuna a
celor doi : Nage si Uke. Dup ce isi aduna Ki-ul
dezorganizat de Nage, Uke isi recapt stapinirea
pe forele sale.
A
42 Calea Armoniei

Prin aciunea sa de aprare, Nage a transferat
conflictul in alt loc si timp, dar nu l-a anihilat
complet si astfel conflictul poate reapare. Acest
dezavantaj al procedeelor de aruncare este
compensat de faptul ca in cazul acestor procedee,
Nage este foarte puin timp legat de Uke si isi
recapt rapid libertatea de micare, strict
necesara in cazul atacului simultan al mai multor
adversari.
Intrucit prin Aikido tria aprrii este determinata
de tria atacului, in unele situaii si ca urmare a unui
atac deosebit de dur, se poate ajunge ca Uke sa fie
neutralizat chiar printr-un procedeu de aruncare, fie
datorita violentei aruncrii lui L>ke, fie prin
continuarea aruncrii cu un procedeu de fixare.Se
poate deci ajunge la neutralizarea adversarului si
prin Nage Waza, daca situaia o cere.
Procedeele de aruncare in Aikido sint atit de
variate incit numrul lor pare nesfirsit. Cind elevul
ajunge suficient de avansat ca sa poat lucra liber,
descoper ca nu exista doua aruncri la fel,
deoarece fiecare procedeu este specific unui
anumit atac si unei anumite situaii.
Atenie ! Ideea importanta nu este de "a face" sa
ias un procedeu, ci de "a las" sa ias. Pina la
atingerea acestui nivel drumul este lung si greu.
Dup ce ai fost aruncat de alii de nenumrate ori
si ai executat procedee de aruncare la rindul tu de
mii de ori cu partenerii tai, ajungi sa nu te mai
gindesti dinainte cum sa faci procedeul sau cum sa
cazi. Din acest moment incepi sa faci Aikido cu
adevrat. Acum Aikido a devine un mod de a fi.
Sigur ca este bine sa-ti planifici aciunile ; Aikido
insa te invata cum sa fii oricind gata sa faci fata unei
situaii neprevzute, sa rezolvi cu succes
momentul, "acum si aici", sa poi controla o
situaie cind nu ai timp de ntrebri si cind trebuie
sa acionezi imediat. Pentru a ajunge acolo
trebuie ca ucenicia nu sa se lipeasc de tine, ci sa
devin o parte integranta din tine;" trebuie sa devii
ceea ce inveti sa faci"! Numai aa poi ajunge sa
te miti liber fr ca atacul sa te paralizeze. Nu
trebuie uitat ca ne aflam in domeniul spontaneitii
si intuiiei, si daca in acest domeniu vrem sa ne
micm folosind raiunea, este ca si cum un orb
si-ar caut drumul cu lanterna. Practica pe Tatami
urmrete sa dezvolte si sa antreneze intuiia.
Pentru ca antrenamentul sa fie util nu trebuie
ngheata tehnica, nici hotarit dinainte ce se va
petrece, nici lsat spiritul sa devin rigid si
incapatinat. Trebuie sa simi atacul, sa-l urmezi
evitindu-l si sa-i conduci energia fr a o bloca,
tocmai pentru a o intari. Astfel partenerul se
trezete cu un gol acolo unde credea ca gsete
un obstacol si va fi antrenat de insasi fora atacului
sau.
Evident ca aciunea intuitiva nu garanteaz
succesul, in schimb ncremenirea precis ii asigura
infringerea. In Aikido avem de a face cu problema
de a executa voit ceea ce in general se face
incontient - in condiii cu totul diferite de cele ale
luptei.
Practicarea Aikido-ului nu schimba nimic din om,
ci doar dezvolta cu precdere caliti existente si
care nu se exteriorizeaz decit in cazul in care este
luat prin surprindere.
Aceste insusiri sint ascunse in adincul individului,
dar spontaneitatea lor in manifestare a fost refulata
de educaia sociala. Este vorba sa fii spontan, sa
lai aciunile sa exprime adevratul lor inteles fr
a fi reinut de indoieli, complexe, idei - toate aceste
produse ale gindirii.
nseamn sa nu ne lsam paralizai de grija
continua asupra felului cum vor fi primite faptele
noastre, de teama ca "ce o sa z/ca lumea ?".
Trebuie ca treptat sa fie nvinsa rigiditatea mentala
si emoionala.
Observai de exemplu, cum string mina diveri
oameni. Cite stringeri de mina, atitea atitudini.
Unele sint reci si formale, aproape fr voie ; altele
sint ca o menghina ; alteori ai impresia ca stringi
unt in palma.Stringerea miinii este un limbaj care
dezvluie atitudinea unei persoane. Poate ca din
acest motiv stringerea de mina tinde sa dispar prin
unele locuri in care deja exista probleme datorita
lipsei de comunicaie intre oameni.
Va aducei aminte de o reintilnire cu un vechi si
bun prieten dup o desprire mai lunga ? Miinile
amindurora s-au ridicat simultan, intinse una spre
cealalt, aproape de la sine, de parca se atingeau
chiar nainte de orice contact, lata un exemplu de
micare spontana, libera, lipsita de orice calcul,
fr reinere, in care atitudinea exterioara o reflecta
pe cea interioara, fr teama sau ruinea de a-ti
arata adevratele sentimente.
Trebuie sa ne antrenam sa primim orice atac si
sa executam orice procedeu de Aikido - tocmai cu
aceasta atitudine sincera si libera. Invatind sa
trecem peste rigiditatea lui "daca" si "totui", care
de obicei ne ncurca mintea, vom depi starea in
care ne tot ntrebam ce procedeu ar trebui fcut
pina cind trece timpul si e prea tirziu ca sa se mai
poat face ceva. Cind situaia o cere acionezi cit
poi mai bine si gata !
Cei mai muli oameni sufer de mania
superioritii: ca omul este superior altor fiine ; ca
el insusi este superior altora ; ca omul inalt este
superior celqr mai scunzi si aa mai departe.
Nage Waza 43

Tendina de "nlare", fr chibzuiala, de
ridicarea Ki-ului la cap in loc de a-l cobori spre Hara
duce sigur la pierderea echilibrului, iar astfel de
obinuine duc la pierderea ncrederii in propriul
corp si la apariia tensiunilor nervoase.
Existenta unei strinse legaturi intre corp si minte
este bine cunoscuta si uor de demonstrat.
De exemplu orice om normal poate sa se plimbe
uor pe o birna lata de 10 cm., cind aceasta este
aezata pe pardoseala; daca este suspendata la o
nlime oarecare, deplasarea de-a lungul ei devine
o treaba adeseori imposibil de dus la bun sfirsit.
Problema se poate rezolva prin antrenamente.
Sigurana in micare astfel obinut destinde
mintea, care capt ncredere in posibilitatea
corpului de a face fata chiar unor situaii limita.Prin
antrenamentul mintal se poate ndeprta frica atit
de mult, incit corpul sa redevin o unealta
asculttoare a mintii eliberate.
Prin practicarea Aikido-ului cu micrile sale
naturale, elevul isi Descoper corpul, cu
posibilitile si limitele lui. Apare astfel o sigurana
in micri care influienteaza pozitiv si mentalitatea
elevului, ceea ce dttce la dispariia crisprii
provocata de frica.
Procesul se poate ilustra ca o piramida, care la
nceput sta pe virf si care revine cu timpul la poziia
naturala cu baza in jos. Un om astfel "reconstruit"
isi cunoate valoarea, nu mai este paralizat de
nchipuiri si poate aciona pornind din "Centrul" sau
puternic si stabil ctre exterior.
Si acum o povestire :
La un mare maestru de kendo (scrima japoneza)
sosi intr-o zi un tinar cu rugmintea de a fi primit ca
elev. Dup ce-1 incerca prin tot felul de probe, batri-
nul maestru ii primi la scoal sa. "De azi nainte, spuse
el noului elev, vei aduce zilnic lemne de la pdure si
apa de la riu". Tinarul asculta fr sa cricneasca, dar
dup ce munci astfel vreo trei ani, nu mai rabd si-i
spuse maestrului:" Am venit aici sa invat arta luptei
cu sabia si pina acum nici n-am intrat in Dojo"." Nu-i
nimic, rspunse batrinul, o sa intri azi. Vino cu mine.
Si acum, mergi in jurul slii cu atenie , numai pe
marginea Tatami, fr sa calci nici pe el nici pe par-
doseala". Elevul se strdui sa respecte indicaiile pro-
fesorului si repeta un an exerciiul acesta, dup care
se minie foarte tare si zise : " M-am saturat si plec.
N-am invatat nimic din ce-mi doream ". Batrinul ii
cintari bine si rspunse: "Azi o sa-ti dau ultima lecie.
Sa mergem". Si ii duse pe un drumeag care urca pe
munte. Curind ajunser la marginea unei prpstii.
Un simplu trunchi de copac, aruncat deasupra pra-
pastiei, servea drept punte. "Ei, treci dincolo" ii zise
maestrul elevului. Cuprins de ameeala si de groaza
la vederea golului ce se deschidea la picioarele sale,
tinarul ramase ncremenit. Pe poteca apru deodat
alt calator, un orb, care fr nici o ezitare, pipind
drumul cu toiagul, pai pe podeul improvizat si trecu
linitit dincolo. Tinarului nu-i trebui mai mult; simi
cum ii dispare deodat toata frica. Pai atunci si el
peste pode si ajunse fr nici o ezitare dincolo. Ba-
trinu^ii striga : "Bravo, ai ptruns secretul luptei cu
sabia: sa nu-ti fie frica de moarte. Munca grea pe care
ai facut-o in gospodrie tind lemne si carind apa ti-a
ntrit muchii; mersul pe marginea Tatami ti-a dez-
voltat precizia micrilor si stapinirea corpului. Iar azi
ai inteles secretul luptei cu sabia. Nu mai am ce sa-ti
arat, poi sa pleci, ai terminat nvtura. Vei fi un
bun lupttor ."Tinarul nelese totul: acum nu se mai
temea de nimic, dar nici nu-1 mai interesa sa invinga;
putea face orice, dei nu nvase practic nici o tehni-
ca de lupta.
44
----------- Calea Armoniei
Descrierea Nage-Waza (procedeelor de f
aruncare) in Tachi-Waza (tehnici din l
picioare) l

Nage Waza 45

6.1. Shiho-Nage (Aruncarea "spre
cele patru zri" sau "prin rsucire")
rocedeul are originea in tehnica japoneza de
scrima si consta din rsucirea corpului urmata
de o "lovitura de sabie" spre unul din cale patru
puncte cardinale. Aceasta aruncare ilustreaz
micrile tipice de Aikido, care, ca Arta Mariala
studiaz nelegerea cu corpul a tehnicilor de
folosire a sbiei. Prin repetarea de mai multe ori a
acestui procedeu se insusesc de la sine diverse
micri de baza din Aikido.
6.1.1. Katate-Tori (atacul prin prinderea unei
miini cu o mina) Shiho-Nage
Varianta pozitiva (prin intrare; Omote;
Irimi)
oziia iniiala: Nage si Uke in Migi-Kamae
(Ai-Hanmi).
Uke ataca prinzind cu mina dreapta mina sting
a lui Nage si o trage, acesta apuca cu mina dreapta
ncheietura miinii drepte a lui Uke in timp ce cu
Tekatana sting arunca Ki-ul prin fata lui Uke.
Totodat Nage face un mic pas cu piciorul drept
puin spre dreapta, apoi cu piciorul sting face un
pas mare nainte, prin fata si spre partea sting a lui
Uke. Cu ambele picioare pe pamint Nage se rotete
cu 180 de grade spre dreapta, mutindu-si greutatea
corpului de pe piciorul sting pe cel drept. In timpul
rsucirii, trunchiul este vertical iar miinile se in
nainte si deasupra frunii, intinzind miina lui Uke
astfel ca acesta sa fie dezechilibrat si lipit de spatele
lui Nage.
Dup terminarea rsucirii, Nage "lovete" inainte
(sabia fiind antebraul lui Uke) si face un pas inainte
cu piciorul drept, aruncindu-i pe Uke pe spate. Uke
executa Ushiro-Ukemi, punind in spate genunchiul
dinspre Nage (fig. 6.1.).
fig. 6.1.
La forma pozitiva, Uke este rsucit de Nage,
cazind cu spatele spre sensul dinspre care ataca.
Micrile din Aikido se executa ntotdeauna fr
fora. Ca sa respectam aceasta condiie, nu trebuie
niciodat blocata energia atacului, ci dimpotriv,
trebuie ntrit elanul, conducindu-l apoi mpotriva
partenerului. Pentru aceasta, energia lui Uke
trebuie ntoarsa dup o bucla. Ideea de ntoarcere
a Ki-ului dup o bucla (spirala) se regsete in
majoritatea procedeelor si se realizeaz printr-o
micarea tridimensionala (spaiala) - a Centrului,
atit in variantele Irimi, cit si in cele Tenkan.
Uke apuca impingind mina lui Nage, care
cedeaz si se rotete spre exterior, conducind
braul lui Uke dup un cerc in jurul capului.
Micarea se efectueaz de braele lui Nage, care
in braul lui Uke, intins naintea corpului sau. Uke
continuindu-si elanul atacului, se trezete cu elanul
intors dup o bucla si va cdea pe spate.
Pentru cel ce privete micarea las impresia ca
Uke ar fi tiat cu o sabie, sabia fiind de fapt
antebraul lui Uke, inut de Nage, care se rsucete
cu 180 de grade.
Varianta negativa (prin rsucire) Ura,
Tenkan
oziia iniiala: Nage in Hidari-Kamae, Uke in
Migi-Kamae (Gyaku-Hanmi)
Uke ataca apucind cu mina dreapta mina sting
a lui Nage si impinge. Nage apuca cu mina
dreapta ncheietura miinii drepte a lui Uke in timp
ce Tekatana sting o impinge inainte si in sus.
Totodat se rsucete cu 180 de grade spre
dreapta pe piciorul sting (Tai-Sabaki pe un pas),
mentinind corpul vertical.iar miinile inaintea si
deasupra frunii, astfel ca mina lui Uke sa fie intinsa
si el sa fie dezechilibrat si lipit de spatele lui Nage.
Dup terminarea rsucirii, Nage executa o 'tietura
de sabie" cu ambele miini si un pas inainte cu
dreptul, aruncindu-l pe Uke care executa Ushiro
Ukemi. In fig. 6.2 este ilustrata aceasta varianta, dar
pornind din poziia iniiala Ai-Hanmi.
fig. 6.2.
P
P
P
46 Calea Armoniei

La forma negativa, Uke nu se rsucete ci cade
cu spatele in sens opus celui inspre care ataca.
6.1.2. Ryote-Tori Shiho-Nage
Varianta Irimi:
up cum se vede din fig. 6.3. in cazul prinderii
ambelor sale miini de ctre Uke, Nage
rspunde ca si cind i-ar fi fost apucata numai o
singura mina, cea corespunztoare piciorului
dinainte (stingul in acest caz). In general, oricare ar
fi atacul, Nage ii "reduce" la Katate-Torl din poziia
Ai-Hanmi si executa Shiho-Nage aa cum s-a artat
la 6.1.1.
fig. 6.3.
ndoit din genunchi, si spatele foarte drept). Apoi
Nage executa micrile finale din Shiho-Nage:
rotirea corpului cu 180 de grade "lovitura de sabie"
cu miinile, aruncarea lui Uke (fig.6.4.).
fig. 6.4.





6.1.3. Mune-Tori Shiho-Nage
Varianta Irimi
ke atacaapucind cu mina dreapta reverul sting
al kimonoului lui Nage. Acesta executa o Atemi
spre fata lui Uke cu mina dreapta, iar cu mina
sting apuca mina lui Uke. Totodat Nage retrage
piciorul sting napoi si spre dreapta, pivotind puin
pe piciorul drept (Tai-Sabaki).
Prin aceste manevre, mina lui Uke se ntinde
creindu-se astfel legtura dintre cele doua Centre,
iar Uke se dezechilibreaz. In continuare Nage
apuca de jos mina lui Uke cu mina dreapta, isi trece
capul pe sub mina lui Uke facind un pas mare cu
piciorul sting si pivotind pe piciorul drept (puternic
Daca este intinsa din cot, mina lui Uke se
desprinde uor de kimonoul apucat, din cauza
aciunii dureroase a umrului lui Nage, pe care
mina lui Uke este sprijinita in timpul rsucirii
acestuia.
Este important ca mina lui Uke sa fie bine intinsa
si bine strinsa de ncheietura, altfel Uke se poate
opune procedeului.
6.1.4. Ushiro Ryote-Torl Shiho-Nage
Varianta Irimi
ke ataca apucindu-l pe Nage din spate de miini.
Nage relaxeaz corpul si arunca Ki-ul prin
degetele miinilor, tinind palmele in sus. Apoi face
un mic pas cu dreptul spre dreapta si ridica miinile
rasucindu-le cu palmele nainte, totodat coborind
corpul prin ndoirea genunchilor. Nage pivoteaz
pe piciorul sting, trecind cu capul pe sub mina
dreapta a lui Uke si coboar miinile, apucindu-i
mina sting cu ambele miini. In continuare Nage
ajuns cu fata spre Uke executa micrile specifice
din Shiho-Nage: pasul cu dreptul prin fata lui Uke,
micarea miinilor in sus, rsucirea corpului cu 180
de grade spre sting, "lovitura de sabie" cu miinile,
D

U
U
Nage Waza 47

cderea lui Uke, urmrirea lui printr-un pas nainte
cu piciorul sting (fig 6.5.)
fig. 6.5.


Cind eti prins de ia spate, trebuie coborit Ki-ul in
jos spre Hara, indoind uor genunchii si relaxind
partea superioara a corpului. Prin extensia Ki-ul ui
spre virful miinilor ndreptate cu degetele spre
inainte, Uke este ncrcat pe spatele lui Nage, si
ajunge intr-o poziie defavorabila si dezechilibrata
(avind Centrul mai sus decit Centrul lui Nage).
Continuarea micrii lui Nage descrisa mai sus
este tipica pentru toate atacurile din spate. Se
urmrete deci scparea din prindere si rsucirea
cu fata spre Uke, dar astfel ca sa se ajung intr-o
poziie favorabila continurii aciunii cu un
procedeu - in acest caz Shiho-Nage. Aspecte
importante ale acestei micri tipice sint: lipirea si
ncrcarea lui Uke pe spatele lui Nage ; coborirea
adinca a corpului vertical al lui Nage astfel ca sa-si
poat trece uor capul pe sub mina lui Uke in
momentul primei rsuciri; la sfirsitul rsucirii Nage
nu trebuie sa fie prea departe de Uke (Ma-ai pentru
procedeul ce urmeaz).
6.1.5. Yokomen-Uchi Shiho-Nage
Varianta Irimi
ke lovete cu mina dreapta lateral spre capul
lui Nage. Acesta se rotete pe virful piciorului
drept (cel de dinainte), facind jumtate de pas
inapoi cu piciorul sting si lovindu-l pe Uke la fata cu
mina dreapta (Atemi cu pumnul sau Tekatana).
Totodat cu mina sting ii deviaz lovitura si dup
ce a stabilit contactul cu mina lui Uke, ii apuca
ncheietura miinii drepte cu ambele miini,
rasucindu-i-o puin in sens invers acelor de
ceasornic. Nage mai face un mic pas cu piciorul
drept spre dreapta si continuind rotirea corpului,
arunca in sus miinile cu o micare larga, apoi se
rotete cu 180 de grade spre dreapta (greutatea
corpului pe piciorul sting) si descrie cu miinile o
"lovitura de sabie" - in care sabia este antebraul lui
Uke, facind si un pas inainte cu piciorul drept
(fig.6.6.).
fig. 6.G:



Mina lui Uke descrie in timpul loviturii un cerc cu
centrul in Hara, simultan cu pirea pe piciorul
drept. Nage trebuie sa-i accelereze aceasta
micare, trecind-o insa de pe cercul lui Uke pe
cercul descris de Nage in jurul propriului sau
Centru, stabil si echilibrat. Trecerea de pe un cerc
pe altul se face datorita dezechilibrrii lui Uke, a
crui mina este antrenata continuu de Nage
(legtura prin traciune intre cele doua Centre).
Toate micrile lui Nage trebuie sa fie circulare,
sferice: rsucirea corpului, prinderea miinii lui Uke,
micrile miinilor.Trebuie sa existe mereu senzaia
U
Calea Armoniei
de mpingere, pentru ca urmrim linia Ki-ului, care
trebuie aruncat nainte.
Pentru a-l stapini pe Uke in tot timpul micrii,
braele lui Nage trebuie sa fie mereu ntinse, iar
poziia sa-i fie mereu stabila. Daca procedeul este
executat cum trebuie, senzaia generala este aceea
a unui val care nainteaz, apoi se retrage,
rostogolindu-se pe malul marii.
In fig.6.7. este artata varianta Tenkan.
fig. 6.7...


6.1.6. Alte forme de Shiho-Nage
n fig. 6.8. este artat rspunsul Shiho-Nage
varianta Irimi la atacul Shomen- Uchi.
fig. 6.8.

Procedeul Shiho-Nage poate fi terminat fie cu o
aruncare (cum am vzut mal nainte) fie cu o fixare,
daca in loc de a da drumul miini lui Uke pentru a-l
las sa cada liber, Nage II doboar pe Uke, dar ii
retine mina apucata si i-o apas spre obraz - aa
cum se vede in fig. 6.1.,6.2.,6.3.,6.6. etc.
Fixarea se realizeaz datorita durerii produse in
ncheietura miinii lui Uke prin rsucirea ei cu Ki. Alte
detalii despre fixri in general se vor vedea la
cap.7.
6.2. Kaiten-Nage (aruncarea in roata
sau prin rostogolire)
n Aikido, micrile nu trebuie sa fie fcute dup
linii drepte fr inte, ci rotunde, dar nu in plan, ci in
spaiu, adic sferice. Prin procedeul Kaiten-Nage
partenerul cade ca o minge rostogolita si elevul isi
nsuete atit micrile de rsucire cit si cele de
ntoarcere.
Exista doua variante pentru partea iniiala a
procedeului:
a) Uchi-Kaiten-Nage : aruncarea prin rosto
golire, trecerea lui Nage pe sub braul lui Uke, sau
prin interior;
b) Soto-Kaiten-Nage : aruncarea prin
rostogolire, Nage raminind in exteriorul braului lui
Uke.
Partea finala, unica, specifica procedeului
Kaiten-Nage este ilustrata in fig. 6.9. Prin rotirea
ampla si vioaie a braului lui Uke dinspre Nage de
ctre acesta, corpul lui Uke este dezechilibrat si
trunchiul sau este silit sa se aplece. Prin mpingerea
nainte a braului lui Uke, ridicat sus si blocarea
capului sau cu cealalt mina de ctre Nage, care-l
mpiedica astfel pe Uke sa- si revin si sa reziste,
Uke este aruncat nainte si silit sa se rostogoleasc
I
I
Nage Waza 49
l

in Mae-Ukemi. Nage ii arunca pe Uke nu printr-o
micare a muchilor braelor ci din Hara, pind
nainte cu piciorul dinspre Uke.
fig. 6.9.


6.2.1. Katate-Tori Uchi-KaHen Nage
oziia iniiala: Nage in Mlgi-Kamae, Uke in
Hidari-Kamae (Qyaku-Hanmi).
Varianta Irimi
ndat ce Uke prinde cu mina Iul sting mina lui
Nage si trage de ncheietura miinii sale drepte,
Nage executa o lovitura cu pumnul sting spre fata
lui Uke (Atemi), iar cu Tekatana dreapta descrie un
arc de cerc spre dreapta si in sus, intinzind braul
sting a lui Uke si ridicindu-l. Astfel se creaza o
poarta prin care Nage poate intra (fig. 6.10).
fig. 6.10.



Nage face cu piciorul drept un pas (mic) nainte,
punindu-l jos la sting lui Uke, la circa o palma de
talpa lui sting, apoi face un pas cu stingul nainte
spre spatele lui, dup care se rotete spre dreapta
cu ceva mai mult de 180 de grade, retragind
totodat piciorul drept cu un pas mare inapoi.
In armonie cu micarea corpului, Tekatana
dreapta taie in jos dup un cerc mare, antrenind
tot corpul Iu! Uke in jos, dup care continua in sus,
ridicind numai mina sting a Iul Uke. Nage pune
mina sting pe ceafa Iu! Uke, apasind deodat cu
dreapta inainte si cu sting in jos, inaintind cu
soldul drept, astfel ca Uke este aruncat inainte ca
o roata si executa Mae-Ukemi.
Trecerea pe sub mina sting a lui Uke se face
indoind mult genunchii. In tot cursul micrii,
Nage trebuie sa-si tina trunchiul vertical si sa-l
conduc pe Uke dup o traiectorie cit mai strinsa
(soldul lui Nage se va atinge tot timpul de Uke).
6.2.2. Alte atacuri
e poate rspunde cu Kaiten-Nage la diverse
atacuri.
In fig. 6.11. este ilustrata reacia la Yokomen-Uchi
(eventual o combinaie Mune-Tori plus
Yokom
e
n-Uchi).
fig. 6.11.


P
S
50 Calea Armoniei


6.2.3. Katate-Tori Soto-Kaiten-Nage
ozitia iniiala: Nage in Migi-Kamae, Uke
in Hidari-Kamae (Gyaku-Hanmi).
Varianta Tenkan
Imediat ce Uke prinde cu mina dreapta de
ncheietura miini stingi a lui Nage si-l mpinge,
acesta face un pas mic inainte cu stingul si duce
Tekatana sting printr-o spirala pina deasupra
capului sau. In continuare Nage pivoteaz spre
dreapta pe piciorul stirg, ducind piciorul drept
inapoi (Tai-Sabaki pe un pas), iar cu Tekatana
sting lovete ca si cu.m ar lovi cu o sabie in jos
dup un arc de cerc mare. Mina dreapta a lui Uke
nu nceteaz instinctiv sa tina apucata mina lui
Nage, astfel ca tot corpul lui Uke este aplecat
inainte, fiind condus de Tekatana lui Nage care
continua micarea ei de rotaie in sus, antrenind
insa numai mina dreapta a lui Uke (fig. 6.12.).
fig. 6.12.

Nage pune mina dreapta pe ceafa lui Uke ,
apasind deodat cu sting - inainte (pe mina lui
Uke) si cu dreapta in jos (pe ceafa lui), inaintind cu
soldul sting, astfel incit Uke este silit sa cada inainte,
executind Mae-Ukemi.
6.2.4. Shomen-Uchi Soto-Kaiten-Nage
ke lovete in plan vertical cu mina, de sus, spre
capul lui Nage. Acesta se rotete in afara, pina
ajunge cu umrul ling umrul lui Uke, obligindu-l
sa continue micarea circulara. Cu cealalt mina
apas pe ceafa lui Uke, silindu-l sa continue o
micare de rotire spre inainte, mina care a lovit fiind
dusa puin pe spate si intr-o parte. Uke cade inainte
(Mae Ukemi).
Procedeul creaza un curent circular de Ki avind
ca centru Hara lui Nage, iar ca raza mina lui Uke.
Acest cerc de energie ii antreneaz pe Uke. In
acest scop, micarea lui Nage trebuie s-o
completeze pe aceea a lui Uke si raportul poziional
(centru-circumferinta) al celor doi nu trebuie sa se
schimbe de-a lungul aciunii. Procedeul este
ilustrat in fig. 6.13.
fig. 6.13.



Este vorba de sincronizare: daca Nage este prea
rapid, Uke poate sa reacioneze; daca Nage se
mica prea incet, Uke poate sa-si recapete
echilibrul.
In fig. 6.14. este exemplificat rspunsul la atacul
Shomen-Tsuki prin Soto-Kaiten-Nage.
U
P
Nage Waza 51


6.3. Irimi-Nage (aruncarea prin
intrare)
cest procedeu se bazeaz pe atragerea lui Uke
Vintr-o micare circulara care amplifica aciunea
lui iniiala ; cind Uke s-a dezechilibrat, Nage
schimba brusc sensul rotaiei, determinindu-l pe
Uke sa cada Ushiro-Ukemi.
Daca un om este impins inainte si se
dezechilibreaz, reacia lui instinctiva este sa se
ndrepte, tragindu-se inapoi. Irimi-Nage se
bazeaz pe folosirea subtila a acestei reacii
naturale a partenerului.
Dup cum se vede in fig. 6.15. partea finala
specifica procedeului Irimi-Nage consta in
conducerea lui Uke in jurul lui Nage (spre dreapta
lui Nage in exemplul respectiv), urmata de
inversarea brusca a rotaiei iui Nage (spre sting).
fig. 6.15.
In majoritatea exercltiHor Irimi-Nage, principiul
inversrii sensului de rotaie de ctre Nage, se
realizeaz prin micrile artate in fig. 6.15. Sint
insa cazuri cind acelai principiu - general valabil
pentru acest procedeu - se realizeaz prin altfel de
micri - de ex. fig. 6.21,6.24,6.25,6.28,6.32,6.35.
fig. 6.14.
In aceste variante, corpul lui Uke nu mai
penduleaz dinainte spre inapoi, ci este rsucit in
acelai sens de Nage printr-o micare continua.
Intrarea (nceputul) procedeului depinde de atac
si se bazeaz pe ieirea din direcia atacului : te
fereti din fata forei lui inaintind intr-o parte si apoi
ii dobori prin micarea Centrului (Hara).
Procedeul este extrem de eficace, are o foarte
larga arie de aplicare la orice fel de atac, dar
coordonarea eficace a tortelor centrifuge ce apar
nu se nsuete uor. Procedeul a fost supranumit
si "aruncarea de 20 de ani", pentru a aminti
perioada in care O-Sensei s-a strduit sa-si
perfecioneze execuia acestei micri.
Datorita poziiei corpului lui Nage (cu fata spre
Uke) in momentul aruncrii, procedeul se numete
si Shomen Irimi-Nage (spre a-l deosebi de
procedeul nrudit Sokumen Irimi-Nage vezi 6.4.).
6.3.1. Katate-Tori Irimi-Nage
Varianta Irimi
ozitia iniiala: ambii parteneri in Migi-Kamae (Ai-
Hanmi).
Imediat ce Uke prinde cu mina dreapta de mina
dreapta a lui Nage, acesta face un pas cu piciorul
sting in spatele piciorului drept al lui Uke si-l apuca
cu sting de guler (ceafa) (fig.6.16.).
fig. 6.16.



52
Calea Armoniei


Totodat Nage arunca Ki inapoi cu Tekatana,
ceea ce II face pe Uke sa se dezechilibreze spre
naintea lui. Cind Uke ncearc sa-si revin, Nage
rotete mina dreapta pe deasupra pieptului sau
pina se sprijin pe barba lui Uke si apoi, brusc, se
rsucete spre sting, tinind soldul drept lipit de
Uke si facind un pas nainte cu piciorul drept. Uke
cade in Ushiro-Ukemi.
Varianta Tenkan
Imediat ce Uke prinde cu mina dreapta de mina
dreapta a lui Nage, acesta face un pas cu piciorul
sting in spatele piciorului drept al lui Uke si-l apuca
cu sting de guler.
Totodat, Nage se rsucete spre dreapta,
facind un pas mare cu piciorul drept inapoi
(Tai-Sabaki), iar cu Tekatana dreapta descrie un
arc de cerc pentru a-l dezechilibra pe Uke prin
viteza rsucirii si micarea Centrului. Cind Uke
ncearc sa reziste cderii nainte tragindu-si corpul
inapoi, Nage profita si pivoteaz spre sting pe
piciorul drept, cu piciorul sting inapoi. Apoi
apasind cu braul drept peste barba lui Uke, acesta
cade in Ushiro- Ukemi.
In tot timpul desfurrii aciunii, Uke trebuie inut
aproape de Nage, cu contact permanent intre cele
doua corpuri.
6.3.2. Katate-Tori (Gyaku-Hanmi) Irimi-Nage
(fig. 6.20).
Nage in Hidari-Kamae, Uke in
Uke prinde cu mina dreapta
mina sting a lui Nage. Acesta face un scurt Tai-
Sabaki pe un pas, rasucindu-se spre dreapta pe
piciorul sting si impingind mina dreapta cu
palma in sus cit mai departe de Uke. Totodat
Nage prinde cu mina dreapta mina dreapta a lui
Uke (cu degetul mare peste pulsul sau) si
continua micarea lui Uke, intinzindu-i mina spre
inapoi si in juruf lui Nage. Acesta pune totodat
piciorul sting in spatele lui Uke si mina sting pe
ceafa acestuia, apasindu-i capul la piept. S-a
ajuns astfel la situaia descrisa mai sus la 6.3.1. In
continuare, micarea celor doi decurge la fel ca
acolo : Nage oprete rotirea spre dreapta, Uke
ncearc sa se redreseze pentru a se echilibra,
Nage profita si intorcindu-se spre sting, descrie
cu mina dreapta sprijinita pe pieptul lui Uke o
tietura in aer, care ii trinteste pe Uke pe spate.
Prinderea ncheieturii de la mina lui Uke trebuie
sa se fac cu degetul mare pe pulsul lui, iar
conducerea miinii prin rsucirea ei in sensul acelor
de ceas.
In fig. 6.17, 6.18, 6.19 si 6.21 sint artate si alte
posibiliti de execuie a procedeului Irimi-Nage
contra atacului Katate-Tori.
fig. 6.17.


kozitia iniiala
Migi-Kamae.
fig. 6.18.

Nage Waza 53
fig. 6.21.


fig. 6.19.
fig. 6.20.

In fig. 6.22 se arata
varianta Irimi a procedeului Irimi-Nage contra
atacului Katate-Ryote-Tori, iar in fig. 6.23 se arata
varianta Tenkan a aceluiai exerciiu.
fig. 6.22.


54 Calea Armoniei

fig. 6.23.
fig. 6.25.






Aite forme de execuie ale aceluiai exerciiu sint
ilustrate in fig. 6.24, 6.25,6.26.
fig. 6.24.


fig. 6.26.



Nage Waza 55


6.3.3. Ryote-Tori Irimi-Nage
ind Uke ncearc sa prind miinile lui Nage,
acesta executa un Tai-Sabaki scurt spre
dreapta, pe piciorul din fata (dreptul), iar mina
dreapta o mpinge cu palma in sus, cit mai mult in
sensul micrii miinilor lui Uke (la fel ca la 6.3.2).
Tekatana sting cu palma in jos este introdusa de
Nage intre mina sting a lui Uke si mina sa dreapta,
si aa ii conduce miinile mai departe, pivotind pe
piciorul drept aezat in spatele lui Uke. Nage
rsucete Tekatana spre sting si Uke este nevoit
sa dea drumul miinii brepte a lui Nage, pe care
acesta o aeaz pe ceafa lui Uke.
In continuare se executa micrile tipice din
Irimi-Nage: schimbarea brusca a rsucirii corpului
lui Nage si intrarea cu mina dreapta peste pieptul
lui Uke, care este silit sa cada pe spate.
Procedeul se desfoar la fel cum s-a descris la
6.3.1. si cum se arata in fig. 6.17, ca si cum Uke ar
fi prins numai cu o singura mina. Desigur ca in acest
caz Nage trebuie sa foloseasc mai mult Ki pentru
conducerea lui Uke, deoarece atacul acestuia cu
doua miini este acum sensibil mai puternic decit
Katate-Tori.
6.3.4. Mune-Tori Irimi-Nage
Varianta Irimi (Omote, prin intrare)
ozitia iniiala : Nage in Migi-Kamae, Uke in
Hidari-Kamae (Gyaku-Hanmi).
Imediat ce Uke prinde cu mina sting reverul
drept al lui Nage, acesta lovete cu pumnul drept
(Atemi) spre fata si cu pumnul sting spre pieptul lui
Uke. Cind Uke rspunde, oprind cu mina dreapta
pumnul drept al lui Nage, acesta folosete
Tekatana sa dreapta pentru a conduce mina lui
Uke, executind o 'tietura de sabie" in jos si spre
dreapta. Apoi Nage face un pas cu stingul spre
partea di napoi si l a dreapta l ui Uke,
dezechilibrindu-l pe acesta prin apsarea cu mina
sting pe ceafa. Urmeaz inca un pas cu dreptul
inapoia lui Uke si o "tietura" inainte si in jos spre
fata lui Uke, cu mina dreapta care descrie un arc
mare de cerc. Uke este obligat astfel sa cada.
Aplicaia nu se deosebete de cazul atacurilor
Shomen-Uchi sau Katate-Tori daca se neglijaza
prinderea de umr sau rever. Micarea palmelor si
braelor trebuie exersata struitor, pina se ajunge
la indeminarea necesara pentru conducerea lui
Uke numai cu Tekatana, fr prindere.
Varianta Tenkan (Ura, prin rsucire)
aca Uke prinde cu mina sting umrul drept al
lui Nage si-l lovete sau mpinge spre fata cu
mina dreapta, acesta blocheaz cu Tekatana
dreapta si ii deviaz apoi mina dreapta spre sting
jos iar cu pumnul sting lovete uor in coaste. Nage
pivoteaz pe piciorul drept, retragindu-si piciorul
sting spre napoi. Nage face apoi, cu piciorul sting,
un pas spre drepta lui Uke, pivoteaz inapoi pe
stingul si muta dreptul spre sting si inapoi,
apucindu-l pe Uke de ceafa cu mina sting. In
acelai timp, Nage impinge mina dreapta a lui Uke
undeva departe de el, dezechilibrindu-l. Apoi face
un nou pas cu dreptul inapoia lui Uke si-l trinteste
cu o 'tietura" a braului drept peste fata.
Deoarece Nage trebuie sa se rsuceasc de trei
ori in jurul unor axe diferite, are nevoie de o
stabilitate foarte buna, obinut prin ndoirea
genunchilor si coborirea Ki-ului in Hara. Fora
miinilor pornete din solduri - Centrul intregii pri
superioare a corpului. Pentru aceasta trebuie
acordata multa atenie micrii armonioase si
simultane a ambelor Tekatane, altfel se pierde
echilibrul ntregului corp.
Alta varianta de execuie a procedeului
Irimi-Nage contra atacului Mune-Tori este
exemplificata in fig. 6.27.
fig. 6.27.

C
D
56 Calea Armoniei


Rspunsul la atacul Ryokata-Tori prin Irimi-Nage
este ilustrat in fig. 6.28.
fig. 6.28.
Ki in mina apucata. Micarea miinii apucate
trebuie sa porneasc mereu din Hara.
Utilizarea procedeului Irimi-Nage contra atacului
Ushiro-Ryokata-Tori se vede in fig.6.29 si 6.30.
fig. 6.29.




6.3.5. Ushiro Katate Ryote-Tori Irimi-Nage
ind Uke apuca din spate mina dreapta a lui
Nage, acesta se rsucete cu 90 de grade pe
piciorul drept, impingind cu Ki mina dreapta inainte,
cu palma spre exterior. Prin aceasta Uke ajunge in
fata lui Nage, care continua micarea facind un pas
cu stingui in spatele lui Uke si rotindu-se apoi pe
acest picior spre dreapta, conducind mina dreapta
a lui Uke cu Tekatana sa dreapta si apucind ceafa
lui Uke cu mina sting. Cind Uke este gata sa cada
in fata, Nage schimba brusc sensul rsucirii sale,
face un pas cu dreptul inainte si o micare de taiere
cu mina dreapta - ceea ce silete pe Uke sa cada
pe spate.
La acest atac, pentru a-i reui lui Nage sa
conduc in prima faza a micrii de aprare atit
corpul lui Uke cit si al sau, trebuie sa lucreze cu mult
fig. 6.30.

C
Nage Waza
57

6.3.6. Ushiro Ryote-Tori irimi-Nage
ind Uke prinde din spate ambele miini ale lui
Nage (fig. 6.31.), prima micare a acestuia este
revenirea cu fata spre Uke aa cum s-a artat la
6.1.4. In continuare se poate conduce mina de jos
a lui Uke (rsucirea lui Nage isi pstreaz sensul),
sau se poate conduce mina de sus a lui Uke
(rsucirea lui Nage isi schimba sensul). Braele lui
Nage trebuie sa stea in opoziie si sa descrie
micri circulare, ample, in acelai sens. Uke este
nevoit sa dea drumul celeilalte miini, dar chiar daca
nu-i da drumul, tot nu poate scap de cdere. In
continuare se executa micrile tipice pentru
Irimi-Nage.
Micrile rotunde ale braelor si picioarelor
trebuie sa fie echilibrate si sa porneasc din Hara,
respectiv din solduri. Braele trebuie sa se roteasc
mpreuna si solidar cu soldurile. Dezechilibrarea
corpului lui Uke depinde numai de micarea
convingtoare (cu Ki) a braelor lui Nage.
fig. 6.31.

Atacul mai neobinuit din fig. 6.33 dovedete din
nou universalitatea procedeului Irimi-Nage.
fig. 6.33.





O alta posibilitate de execuie a acestui exerciiu
este artata in fig. 6.32.
fig. 6.32.

C



6.3.7. Yokomen-Uchl Iri mi -Nage
Varianta Irimi
U
ke lovete cu mina dreapta. Nage face un pas
cu stingul spre dreapta lui Uke si blocheaz
lovitura cu Tekatana sting, iar Tekatana dreapta o
introduce sub mina lui Uke. Cele doua Tekatane
formeaz un X pe care se sprijin ncheietura miinii
58 Calea Armoniei

lui Uke. Nage "taie" mina iui Uke spre dreapta (prin
fata lui Uke) cu mina lui dreapta. Prin rsucirea
corpului spre dreapta si conducerea miinii, Nage ii
dezechilibreaz pe Uke, apasindu-l pe ceafa.
Urmeaz rsucirea inversa, specifica procedeului
si Uke cade.
Varianta Tenkan
age deviaz fora miinii drepte a lui Uke cu
Tekatana sting, pivotind pe piciorul drept
spre sting. Incrucisind Tekatanele, Nage face un
pas cu stingul inainte, spre dreapta lui Uke. Apoi
se rsucete spre dreapta, pivotind pe piciorul
sting, si-l dezechilibreaz pe Uke cu o micare
puternica. Urmeaz rsucirea inversa, specifica
procedeului si Uke cade.
Extensia puternica a Ki-ului ar fi suficienta pentru
aruncarea lui Uke. Daca Nage nu are suficient Kt
pentru a-l conduce pe Uke si a-l inscrie intr-o
micare convenabila, atunci Uke nu va putea fi
dezechilibrat indiferent cit de mult s-ar rsuci
Nage.
Daca Nage nu-si mica miinile cu grija,
procedeul va fi executat greoi. Alte forme de
execuie ale acestui exerciiu sint artate in fig. 6.34
si 6.35.
fig. 6.34.
fig. 3.35.
Irimi-Nage contra atacului Shomen-Uchi este ilustrat in
fig.6.36
fig. 6.36.
N




Nage Waza 59

6.3.8. Shomen-Tsuki Irimi-Nage
n procedeu nu este suma micrilor succesive
care-l compun, ci o singura micare ce se
desfoar continuu, ca un tot.
Uke lovete cu pumnul in plex. Nage evita
lovitura, rotindu-se spre nainte prin afara braului
lui Uke, cu o micare rotunda care imbraca elanul
acestuia. In acelai timp, Nage ii apuca de ceafa
pe Uke si continua rotirea, conducindu-l spre
centrul micrii, pina ce Uke ajunge cu fata lipita de
celalalt bra al lui Nage. La momentul potrivit Nage
schimba sensul de rotaie al corpului si impinge cu
braul brbia lui Uke, silindu-l sa se dezechilibreze
pina cade pe spate (fig.6.37).
fig. 6.37.

micare, la fel cum toreadorul conduce taurul
evitind ciocnirea cu el.
In fig.6.38 se arata un exemplu de atac combinat:
Mune-Tori si Shomen-Tsuki, care de asemenea
poate fi rezolvat cu Irimi-Nage.
fig. 6.38.






Procedeul consta in nconjurarea energiei
cinetice a lui Uke si in pendularea lui de la un bra
la altul al lui Nage, intilnindu-se astfel cu propiul sau
elan.
Micarea lui Nage este uor de inteles, pentru ca
este o simpla intrare spre o parte laterala a lui Uke,
ieind astfel din direcia atacului. Nage nu trebuie
sa se gindeasca nici o clipa ca ar putea fi lovit, ci
sa intre fr sa se fereasc cit mai aproape de Uke.
Daca se teme de lovitura procedeul de aprare da
gre.
Procedeul trebuie sa se desfoare fr nici o
micare ascuita si fr schimbarea direciei de
6.4. Sokumen Irimi-Nage (aruncarea
prin intrare laterala)
rocedeul acesta se nrudete de aproape cu
Shomen Irimi-Nage (vezi 6.3) in ceea ce
privete principiul inversrii micrii aplicat la
sfirsitul aciunii, dar se deosebete de el prin poziia
corpului in momentul aruncrii.
Dup cum se vede in fig.6.39, Nage arunca in
acest caz cu partea laterala a pieptului si cu partea
din spate a braului. La acest procedeu, o
importanta si mai mare decit de obicei o are efectul
expiraiei, care trebuie bine sincronizat cu
micarea de aruncare.
fig. 6.39.
U


P

60 Calea Armoniei




Deplasarea plan-paralela a trunchiului lui Nage
si deplasarea greutii corpului de pe un genunchi
pe altul pentru pstrarea la nivel cit mai jos a
soldurilor (Hara) sint de asemenea foarte
importante pentru reuita procedeului. Aceste
micri se pot insusi prin repetarea exerciiului
special Nr. 9 Sayo - Undo (vezi 12.11).
In fig. 6.40 - 6.48 se arata folosirea procedeului
Sokumen Irimi-Nage contra diverselor atacuri.
Vom explica mai detaliat doua din ele.
fig. 6.40.




fig. 6.42.
6.4.1. Ryokata-Tori Sokumen Irimi-Nage
fig. 6.43.

fig. 6.41.


Nage Waza
61




ind Uke prinde cu ambele miini pe Nage de
umr in Migi-Kamae Ai-Hanmi (fig.6.43.),
acesta arunca Ki prin miini si face un pas cu dreptul
in fata si perpendicular fata de piciorul drept al lui
Uke. Nage isi coboar corpul si intra cu capul pe
sub mina sting a lui Uke, facind totodat un pas
cu stingul in spatele lui Uke. Nage isi inalta corpul
si laie" cu o micare larga, cu Tekatana sting
peste mina sting a lui Uke, cu Tekatana dreapta
peste pieptul lui Uke, indreptind si genunchii, ceea
ce duce la cderea lui Uke.
Micarea de strecurare a corpului lui Nage pe sub
mina sting a lui Uke se poate face numai daca Uke
este dezechilibrat. Pentru aceasta, Nage trebuie
sa-si ncline corpul cu o micare larga, conducind
cu umerii corpul lui Uke. Trebuie pstrata o armonie
si o sincronizare a micrii picioarelor si soldurilor
6.4.2. Ushiro-Ryokata-Tori Sokumen
Irimi-Nage
Varianta l
ind Uke prinde din spate ambii umeri ai lui
Nage, acesta face un pas mic lateral cu
piciorul sting si ncordeaz miinile pentru a-si
proteja corpul. Nage muta piciorul drept in spatele
lui Uke si rasucindu- se apoi spre dreapta, 'laie" cu
o micare larga, cu ambele Tekatana, peste corpul
lui Uke, indreptind puin genunchii si muind
greutatea corpului pe piciorul drept, doborindu-l pe
Uke.
Pentru reuita procedeului, Nage trebuie sa
"intre" cu convingere, sa ajung cu soldul, si chiar
cu pieptul, lipit de corpul lui Uke.
Varianta 2
fig. 6.44.

n aceasta varianta, Nage nu intra direct sa-i
doboare pe Uke, ci efectueaz mai intii o
rsucire astfel ca sa ajung cu fata spre Uke, dup
care continua ca la apucarea din fata (6.4.1.)
Nage efectueaz mai intii o rsucire cu 180 de
grade, apoi intra spre Uke si ii doboar
rasucindu-se in sens invers.
Aceasta varianta constituie un bun exemplu de
micare conform principiilor Aikido. Se vede ca
daca Centrul lui Nage ramine stabil, pina la urma
Uke va cdea. Nage trebuie sa caute ca Tekatanele
sa i se mite perfect sincronizate cu micarea
corpului (Hara).
fi g. 6.45.


C
C
I
fig. 6.46.
62 Calea Armoniei





fig. 6.47.
6.5. Aiki-Otoshi



fig. 6.48.


n
acest
procede
u
doborire
a lui
Uke se
bazeaz
pe
folosirea
efectului
de
pirghie
aplicat
prtii de
jos a
corpului
sau.
Solduril
e lui
Uke se
blochea
z cu
pieptul
lui
Nage,
iar
picioare
le lui
Uke
sint
impinse
inainte
cu
braele
de
Nage.
Dup
cum se
vede in
exempl
ele din
fig. 6.49
si 6.50,
partea
finala,
specific
a
aruncrii
Aiki-
Ooshi,
consta
in
ajunger
ea lui
Nage
intr-o
poziie
ghemuit
a, cu
Centrul
sau sub
Centrul lui Uke si cu corpul lipit lateral de soldurile
lui Uke.
Mina lui Nage dinspre Uke prinde piciorul dinspre
exterior al lui Uke de sub genunchi, iar mina
cealalt prinde piciorul dinspre interior sub pulpa.
De fapt miinile lui Nage nu prind, ci imping
orizontal cu o micare pornita din Hara. Este foarte
important ca greutatea lui Uke sa nu fie preluata nici
o clipa de Nage, deci Uke sa nu fie "ridicat" de Nage,
ci "maturat" (aruncat).
Procedeul necesita o buna sincronizare a
micrilor celor doi, precum si o poziie stabila, dar
foarte joasa, a lui Nage, cu genunchii mult indoiti si
cu trunchiul cit mai vertical.
In fig. 6.49 se arata folosirea acestui procedeu
contra atacului Mune-Tori, iar in fig. 6.50 contra
atacului Ushiro Ryokata-Tori. De remarcat ca Uke
trebuie condus de Nage astfel ca sa se gseasc
mereu in micare si sa fie obligat sa se lipeasc cu
soldurile de Nage, ceea ce este mai greu de realizat
in cazul al doilea, cind legtura Uke-Nage este prin
intermediul umerilor. Nu trebuie fcuta gresala de
a-l las pe Uke sa stea imobil si stabil, iar Nage sa
se mite si sa "intre".
fig. 6.49.

I
Nage Waza 63







6.5.1. Ushiro Ryokata-Tori Aiki-Otoshi
Varianta Irimi
ind Uke prinde din spate pe Nage de umeri si
ii trage, acesta se relaxeaz si extinde Ki-ul in
tot corpul. Nage cedeaz, pind inapoi cu
stingul spre sting lui Uke si-si rotete corpul puin
spre sting. Apoi pivoteaz pe stingul spre
dreapta, facind un pas cu dreptul napoia lui Uke si
tinind mereu soldul lipit de Uke. Nage coboar
indoind genunchii si apuca picioarele lui Uke cu
dreapta pe deasupra, mai sus de genunchi, iar cu
sting pe dedesubt, in dreptul gleznelor.
Rotind corpul spre sting, Nage arunca nainte si
spre sting picioarele lui Uke, fr a-l ridica. Uke
cade pe spate datorita dispariiei sprijinului pe sol.
Greeli frecvente : Nage ridica pe Uke, preuind
greutatea acestuia, in loc sa- i mature (arunce)
picioarele; Nage nu reuete sa execute aruncarea
picioarelor lui Uke in timp ce acesta se mica, ci
dup ce acesta s-a oprit si nu mai poate fi clintit;
Nage nu coboar suficient de jos, neindoind
genunchii.
Varianta Tenkan
fig. 6.50.

ind Uke prinde de umeri pe la spate pe Nage
si impinge, acesta cedeaz rotindu-se pe
piciorul sting, pind nainte cu dreptul si
rotindu-si corpul spre sting. Uke, datorita energiei
atacului si conducerii ei de ctre Nage, ajunge sa
peasc prin fata lui Nage, de la dreapta spre
sting acestuia. Nage profita de micarea lui Uke,
coboar si "matura" cu miinile picioarele lui. Uke, la
fel ca in varianta Irimi.
6.6. Koshi-Nage (aruncarea peste
solduri)
rincipiul de funcionare al acestui procedeu
este binecunoscut si folosit si de alte arte
mariale - de ex. in Judo. Este vorba de o pirghie
aplicata de Nage asupra prtii superioare a
corpului lui Uke : soldurile lui Uke sint blocate de
soldurile lui Nage, iar miinile lui Uke sint trase de
miinile lui Nage, ceea ce provoac rsturnarea lui
Uke.
Subliniem ca in Aikido nu se urmrete
"ncrcarea" si ridicarea de la pamint a lui Uke
printr-o micare a soldurilor lui Nage, (ca in
Judo-ex. Uki-Goshi). Procedeul Koshi-Nage
urmrete conducerea lui Uke in jurul lui Nage,
astfel ca Uke singur sa se mpiedice de soldurile lui
Nage s! sa cada. Desigur ca elevii nceptori se
vor ajuta cu micri de ncrcare mprumutate din
Judo, insa instructorul trebuie sa-i indrume cit mai
repede spre execuia corecta, in spiritul Aikido.
Un aspect caracteristic al procedeului este
micarea nurubata in sus a trunchiului lui Nage :
din poziia aplecat inainte in momentul contactului
cu soldurile lui Uke, Nage se ridica dup o spirala,
conducind totodat pe Uke in jos si in jurul sau, ca
C
C
P
64 Calea Armoniei

sa-i cada in fata tlpilor (nu departe de ele, nu
lateral).
Un alt aspect al invatarii acestui procedeu
privete pericolul de accidentare mai mare, prin
lovirea capului lui Uke de Tatami, datorita nlimii
mici la care se desfoar micarea. Pentru
evitarea acestor neplceri, Nage va conduce
miinile lui Uke nu in jos, ci cit mai orizontal, si le va
las libere cit mai repede, pentru ca Uke sa poat
amortiza cztura prin btaie.
6.6.1. Ryote-Tori Koshi -Nage
Varianta Irimi
fig. 6.51.


micarea specifica acestui procedeu - o nurubare
spre inainte si in sus a prtii superioare a corpului,
completata cu rotirea braelor spre inainte- lateral.
In fig. 6.52 si 6.53 se arata alte forme de execuie
ale aceluiai exerciiu.
fig. 6.52.


fig. 6.53.
ind Uke prinde ambele miini ale lui Nage in
Ai-Hanmi, tragind de ele, acesta apuca la
rindul sau ncheieturile miinilor lui Uke: cu dreapta
in sus si cu sting in jos, ii preia micarea printr-o
scurta retragere, apoi face un pas inainte, punind
dreptul in fata piciorului drept al lui Uke.
Prin naintare si rsucire spre sting, simultan cu
aplecarea la 45 de grade si mpingerea miinilor sale,
Nage i i dezechi l i breaz pe Uke, care se
rostogolete peste soldurile lui Nage si cade.
Pentru aruncarea lui Uke, Nage executa la sfirsit

C
Nage Waza 65
fig. 6.55.



Varianta Tenkan
aca Uke prinde de miini si impinge, Nage
prinde la rindul lui de miini, dar nu mai
nainteaz, ci se retrage : se rsucete cam trei
sferturi de cerc spre sting pe piciorul drept. Prin
aceasta Uke se dezechilibreaz. Nage se apleac
si-l incarca pe Uke pe solduri; Uke se rostogolete
peste ele si cade datorita micrii de "nurubare"
a lui Nage. Procedeul Koshi-Nage poate fi utilizat
contra unei mari varieti de atacuri, aa cum se
vede si in exemplele din fig. 6.54 si 6.55.
fig. 6.54.




De asemenea, Koshi-Nage se preteaz la
combinaii cu alte procedee, ceea ce mrete
eficienta aciunilor lui Nage (vezi 6.8).
6.7. Kote-Gaeshi (ndoirea ncheieturii
miinii spre exterior)
cest procedeu servete la aruncarea
artenerului pe spate, dar se poate continua cu
fixarea lui Uke printr-o aciune dureroasa asupra
miinii sale. Deci Kote-Gaeshi se aseamn cu
Shiho-Nage in privina dublei funcii de aruncare si
fixare, iar ambele sint nrudite cu Katame-Waza.
Pentru trintirea lui Uke se utilizeaz efectul
dureros provocat de rsucirea ncheieturii miinii lui
spre exterior, cu o priza specifica, artata in fig.
6.56.
iq, 6.56.

D

66
Calea Armoniei


Nage apas cu degetul mare la rdcina
degetului mic al miinii lui Uke, in direcia degetului
mic. ndoirea miinii duce la rsucirea braului, iar
acesta mai departe la rsucirea si cderea lui Uke,
intr-un lan al efectelor dureroase ce se amplifica
mereu, pornind de la simpla apsare cu Ki a
rdcinii degetului mic al lui Nage.
Cderea lui Uke poate fi sau o uoara rostogolire
laterala, sau un salt spectaculos peste propriul bra
rsucit, funcie de tria aciunii lui Nage, dar se
termina cu ajungerea lui Uke cu spatele pe Tatami.
Acesta este sfirsitul primei pri a procedeului :
"aruncarea". Pentru realizarea "fixrii", Nage trebuie
sa continuie micarea fr nici o ntrerupere si fr
sa slbeasc nici o clipa apsarea cu degetul mare,
respectiv rsucirea miinii lui Uke. Orice slbire sau
ntrerupere a rsucirii miinii lui Uke ii permite
acestuia sa scape, sa se ridice si sa continue
lupta. Deci, dup ce Uke ajunge pe spate, Nage ii
conduce in continuare micarea prin manevrarea
braului rsucit si intins, pina ce Uke se
rostogolete si ajunge cu fata pe saltea, cum se
vede in fig. 6.57.
fig. 6.57.




Daca faza a doua a procedeului, adic rotirea lui
Uke din situaia cu spatele pe saltea in situaia cu
fata pe saltea, nu se poate face din micare
(dinamic), manevra se poate face si static. Se
indoaie braul lui Uke si printr-o pirghie, cu ambele
miinii ale lui Nage, asupra antebraului lui Uke,
acesta este silit sa se rostogoleasc - aa cum se
arata in fig. 6.58.
fig.6.58.
Urmeaz faza a treia - fixarea - care consta tot
intr-o aciune dureroasa de rsucire a braului lui
Uke. Pentru fixare, Nage ngenuncheaz ling Uke,
astfel ca umrul acestuia sa fie cit mai adine intre
genunchii lui Nage si lipit pe saltea. La trecerea lui
Nage din picioare in genunchi are loc o schimbare
a miinilor sale care apuca mina lui Uke, manevra in
cursufcareia Uke poate profita de clipa de libertate
pentru a-si elibera mina si a contraataca. Evitarea
acestei clipe de lipsa a controlului se realizeaz prin
blocarea miinii lui Uke cu genunchiul lui Nage - cum
se vede in fig. 6.57.
Rsucirea braului lui Uke pentru fixare se face cu
ajutorul miinilor si trunchiului lui Nage, aa cum se
arata in ultimele imagini ale fig.6.57. Cind se
executa acest procedeu, totul trebuie sa se mite
mpreuna in jurul Centrului lui Nage. Complexitatea
procedeului este neateptat de mare, si daca se
ncearc descompunerea lui in buci, se constata
ca nu merge.
Daca se incepe cu execuia la viteza mica a
ntregului procedeu, dup un numr de repetiii
apare un simt al micrii de ansamblu, astfel ca
exerciiul incepe sa se desfoare fr efort,
continuu si unitar. Se poate apoi mari viteza, pentru
ca iueala decurge din precizie si indeminare, nu
din graba dezordonata.

6.7.1. Katate-Tori Kote-Gaeshi
oziia iniiala : Nage si Uke in Migi-Kamae
(Ai-Hanmi). Chiar in momentul cind Uke ataca,
prinzind cu mina lui dreapta de mina dreapta a lui
Nage, acesta face un pas cu piciorul sting spre
partea dreapta si napoia lui Uke, apoi pivoteaz
spre dreapta pe piciorul sting, facind un pas (mic)
inapoi cu dreptul. Mina dreapta a lui Nage, inuta
P
Nage Waza 67

intins, urmrete micare corpului lui Uke,
descriind un arc mare de cerc, fiind inuta de mina
lui dreapta, care ii trage dup ea tot corpul si-l
dezechilibreaz. In aceasta situaie, Nage apuca
mina dreapta a lui Uke cu mina sting - asezind
degetul mare pe dosul palmei lui si celelalte degete
peste rdcina degetului sau mare - apoi se
rotete spre sting cu 180 de grade pe piciorul
drept, facind un pas inapoi cu stingul (vezi fig 6.57).
Mina dreapta a lui Nage scap din apucarea lui Uke
si Nage o aeaz pe dosul palmei lui Uke, peste
degetul mare de la mina sa sting si, in armonie cu
rotirea corpului, ii rsucete ncheietura miinii spre
sting intinzindu-i braul. Datorita dezechilibrrii,
dar si durerii, Uke cade in Yoko-Ukemi. Aciunea
poate continua cu fixare ; rotindu-i mina ntinsa
(trasa) - ca si cum ar face sul un covor - pina cind
Uke ajunge cu fata in jos, dup care Nage
ngenuncheaz astfel ca umrul drept al lui Uke sa
ajung cit mai adine intre genunchii lui Nage. Mina
dreapta a lui Uke se lipete de corpul lui Nage, astfel
cotul lui sa fie apsat cu mina dreapta a lui Nage,
iar antebraul lui se sprijin in indoitura braului
sting al lui Nage. Nage se rotete incet dar cu Ki
spre dreapta, pina ce Uke'semnalizeaza durerea,
batind sonor cu mina sting pe Tatami.
6.7.2. Katate-Ryote-Tori Kote-Gaeshi
fig. 6.59.

ke apuca cu ambele miini mina dreapta a lui
Nage. Acesta pivoteaz spre sting pe piciorul
din fata (dreptul) si intorcindu-si palmele in sus,
deviaz spre sting miinile lui Uke, dezechilibrindu-l
prin extensia Ki-ului. Nage pivoteaz apoi spre
dreapta, pe piciorul sting, rsucind simultan mina
dreapta spre inauntru, si-l dezechilibreaz pe Uke
folosind micarea corpului. Mina sting a lui Nage
apuca mina dreapta a lui Uke conform procedeului
Kote-Gaeshi, apoi pivoteaz inapoi pe piciorul
drept si-l doboar pe Uke ca si cum l-ar rostogoli
in sus. In continuare, mina dreapta a lui Nage apuca
dosul miinii drepte a lui Uke si o rsucete spre
sting.
Pentru ca procedeul sa reueasc, este necesar
un bun echilibru al miinilor si soldurilor, ca sa se
poat arunca Ki. Cind este apucat de Uke, Nage nu
trebuie sa ridice cotul.
6.7.3. Mune-Tori (Kata-Tori) Kote-Gaeshi
ind Uke apuca cu sting umrul drept al lui
Nage, acesta executa Atemi spre fata lui Uke
cu dreapta si la coaste cu sting. Uke blocheaz
(instinctiv) lovitura la fata cu mina sting. Nage
preia elanul lui Uke pivotind spre sting piciorul
drept si conduce cu mina sa dreapta mina lui Uke
dup un arc mare de cerc spre sting, sincron cu
micarea corpului. Uke se dezechilibreaz si
ajunge in fata lui Nage, care ii apuca cu mina sting
de mina dreapta si-i aplica Kote- Gaeshi, continuind
pivotarea spre sting pe piciorul drept.
6.7.4. Ushiro Ryokata-Tori Kote-Gaeshi
fig. 6.60.




U
C
68 Calea Armoniei



ind Uke II apuca din spate pe Nage de umeri,
acesta face un mic pas cu stingul spre sting
si inapoi, apoi cu dreptul pete inapoi. Uke este
condus prin micarea prtii de sus a corpului lui
Nage si ajunge in fata acestuia. In timpul acestei
rotiri, Nage trebuie sa-si protejeze fata, ridicindu-si
braele cu Ki. Cind Uke, dezechilibrat, ajunge in
fata lui Nage, acesta apuca cu mina sting mina
dreapta a lui Uke (agata inca de umrul drept al
lui Nage) si se inalta cu capul printre miinile lui Uke.
In continuare, Nage aplica Kote-Gaeshi asupra
miinii drepte a lui Uke, mrind eficienta micrii
printr-o "tietura" cu Tekatana dreapta si pivotare
spre sting pe piciorul sting.
Succesul procedeului depinde de micarea
potrivita a corpului lui Nage pentru a se realiza
dezechilibrarea lui Uke.
6.7.5. Ushiro Ryote-Tori Kote-Gaeshi
up ce Uke ii prinde de miini pe la spate, Nage
face un mic pas inainte si la sting cu piciorul
sting, tinind miinile lipite de solduri. Totodat,
mina dreapta a lui Nage prinde mina sting a lui
Uke, apoi Nage se rsucete mult spre dreapta pe
piciorul sting. Uke este nevoit sa desfac mina
sting, datorita efectului de pirghie. In continuare,
Nage aplica cu mina dreapta priza Kote-Gaeshi
asupra miinii stingi a lui Uke, facind un pas inapoi
cu dreptul, iar mina sting a lui Nage participa la
micare, efectuind o "tietura" in jos spre dreapta
asupra dosului miinii lui Uke. Micarea da senzaia
ca Uke este rostogolit ca un covor fcut sul.
Rsucirea lui Nage trebuie sa fie exploziva, altfel
Uke nu va da drumul prinderii. Daca micarea lui
Nage are Ki, priza lui Uke nu poate rezista, oricit ar
fi de puternica.
6.7.6. Ushiro-Eri-Tori Kote-Gaeshi
n cazul ca Uke prinde din spate pe Nage cu sting de
guler (git) si cu dreapta de mina dreapta, tragind,
Nage trebuie sa se roteasc spre sting pentru
a-l conduce pe Uke in jurul sau. Nage indoaie
genunchii si coboar pentru a permite trecerea
miinii lui Uke pe deasupra capului sau, dar se ridica
dup trecerea miinii care ii tine de guler. Nage
prinde cu mina sting mina dreapta a lui Uke si-i
aplica Kote-Gaeshi, pivotind spre sting pe
piciorul drept.
Daca Uke prinde si mpinge, Nage face un pas
inainte cu dreptul, fr sa reziste, apoi se rsucete
puternic pe piciorul sting spre dreapta si aplica
Kote-Gaeshi ca mai sus.
Kote-Gaeshi se face prin micri rotunde si
avintate, aa cum dealtfel trebuie sa se execute
orice procedeu in Aikido. Aruncarea se pornete
cind Uke este dezechilibrat.
6.7.7. Yokomen-Uchi Kote-Gaeshi
xerci i ul ncepe ca "Yokomen-Uchi Shiho-
Nage" si se termina ca "Mune-Tori Kote-Gaeshi".
Cind Uke lovete lateral spre partea sting a
corpului lui Nage, acesta ridica braele si
pivoteaz spre sting pe piciorul sting, preluind
contactul cu mina dreapta a lui Uke (fig.6.61). Nage
continua micarea lui Uke si-l aduce in fata sa, dup
care aplica Kote-Gaeshi cu sting asupra miinii
drepte a lui Uke condusa in jos, dup un arc, de
dreapta lui Nage.
fig. 6.61.



C
D
I
E

Nage Waza 69

In fig. 6.62 este artata o alta forma de execuie
a acestui exerciiu.
fig. 6.62.

6.7.8. Tsuki Kote-Gaeshi
rocedeul seamn cu Irimi-Nage, dar aici
meninerea distantelor dintre Uke si Nage este
chiar mai importanta.
Cind Uke lovete cu pumnul spre plex, Nage se
rotete pe dinafar braului lui Uke, inaintind ca si
cum Centrul i-ar exploda. In loc sa-l apuce pe Uke
de ceafa, Nage ii prinde de pumn si continua rotirea
pina ce cei doi ajung spate in spate si continua sa
se roteasc mpreuna (fig. 6.63).
fig. 6.63.




Nage prinde pumnul lui Uke cu degetul gros pe
dosul miinii (la rdcina degetului mic) si cu restul
degetelor peste baza degetului gros a! lui Uke
(degetul mic peste puls).
Deodat, Nage isi coboar Centrul, sprijinindu-se
parca de mina lui Uke, si-si inverseaz sensul rotirii,
retragind un picior, dar mentinind braele intinse in
fata corpului sau si apasind cu degetul mare in
dosul miinii lui Uke. Acesta se trezete venind cu
toata viteza in propriul sau pumn rsucit si pentru
a nu-l rupe, trebuie sa sar peste el. Atenie,
procedeul fiind periculos trebuie fcut cu grija daca
partenerul nu este avansat.

P

70
Calea Armoniei

6.8. Combinaii de procedee - bazate
pe Koshi-Nage
entru examenul de centura neagra 1 Dan se cer
doua combinaii simple de procedee, care pot
fi insa considerate si ca variante mai eficiente ale
unui singur procedeu : Koshi-Nage. Prinderea
miinilor lui Uke intr-un mod special, prindere care
asigura controlul lui Uke (vezi de ex. 6.9 - 7.4), ii
uureaz lui Nage execuia aruncrii propriu-zise
peste sold, chiar in condiiile unui atac mai dificil
din partea lui Uke.
6.8.1. Ushiro Ryote-Tori Juji-Garami
Koshi-Nage
ke prinde din spate pe Nage de ambele miini.
Acesta ridica palmele in sus, aruncind Ki, apoi
ridica braele nainte in sus, rsucind palmele spre
nuntru. Totodat, Nage face un pas cu stingul
inapoi, spre sting lui Uke. Cind miinile ajung sus,
Nage isi rotete mina sting spre dreapta si prinde
mina sting a lui Uke. Apoi Nage se rsucete spre
dreapta si face un pas cu stingul inapoi spre sting
lui Uke, apucind totodat cu mina dreapta
ncheietura miinii drepte a lui Uke. Urmeaz o
micare in cerc a miinilor, in diagonala de la dreapta
sus spre sting jos. Tragind in jos cu sting si
impingind nainte si in sus cu dreapta, Nage face
un pas inainte cu dreptul - prin fata lui Uke, pe care-l
doboar prin rsucirea miinilor ncruciate ale
acestuia si prin rotirea corpului spre sting,
rostogolindu-l pe Uke peste solduri.
6.8.2. Ushiro Ryote-Tori Kote-Hineri
Koshi-Nage
fig. 6.64.

ke prinde din spate pe Nage de ambele miini.
Acesta ridica palmele in sus aruncind Ki, ceea
ce duce la lipirea lui Uke de spatele lui Nage. In
continuare Nage ridica lateral braele dup arce de
cerc pina la nlimea ochilor, rsucind palmele
spre inainte. Nage prinde cu mina dreapta
ncheietura miinii stingi a lui Uke, pe deasupra
palmei sale, rasucind-o ca la Kote-Hineri. Prin
aceasta mina lui Uke se desprinde de mina sting
a lui Nage.
Nage isi rsucete corpul spre dreapta, rsucind
si intinzind mina lui Uke spre dreapta si in jos. Cind
corpul lui Uke se dezechilibreaz, Nage se apleac
puin, pastrind soldurile si genunchii indoiti, si-l
rostogolete pe Uke peste solduri. In continuare
Uke este tras pina cade, prin rsucirea corpului lui
Nage spre sting.
6.8.3. Kata-Tori Kote-Hineri Koshi-Nage
Varianta Irimi
ke prinde cu dreapta pe Nage de umrul sting.
Acesta riposteaz prin Atemi la fata cu
Tekatana sting. Uke se apar instinctiv de
lovitura, blocind-o cu mina lui sting. Nage preia
micarea, prinde pe deasupra mina sting a lui Uke
cu dreapta si face un pas cu stingul intre picioarele
lui Uke.
Simultan, Nage se apleac la 45 de grade,
indoind genunchii si impingind puternic cu mina
dreapta, ii conduce pe Uke peste soldurile sale.
Aruncarea lui Uke se face printr-o micare
armonioasa a lui Nage, rezultata din ridicarea si
rsucirea simultana a corpului sau spre sting,
mina sa dreapta (care tine mina sting a lui Uke in
Kote-Hineri) descriind un arc mare de cerc, oblic
spre in jos.
6.9. Juji-Garami (aruncarea cu braele
ncruciate)
cest procedeu dificil, se folosete numai
contra prinderilor din spate, ncruciarea
corecta (indoire naturala) si greita (indoire
nenaturala) a coatelor lui Uke este artata in fig.
6.65.
fig. 6.65.

P
U
U
U
A

Nage Waza
71


VinvA dVn scopurile secundare a\e MkVdo sie ^
acela de ntrire a corpului. Aceasta se realizeaz
de \a s\ne, prin repetarea exercftta s\ procedeelor
de Aikido care se bazeaz pe micri naturale,
normale. Daca se efectueaz micri sau exerciii
nefireti, cu timpul corpul sufer o influenta
duntoare (chiar daca nu se observa imediat). In
Ai ki do se t i ne seama de acest pri nci pi u si
procedeele bazate pe indoirea articulaiilor prevd
efectuarea ndoirii lor in sensul natural, si nu
\mpo\rwa naXuriv Se poale urmri aceasta \a \oa\e
procedeele : Kote-Gaeshi, fixri, etc.
6.9.1. Ushiro Ryote-Torl Juji-Garami
ke apuca din spate pe Nage cu ambele miini.
Acesta executa micarea uzuala de rspuns
(vezi fig. 6.65) : ducerea miinilor nainte, cu Ki,
cu palmele inainte, simultan cu execuia unui pas
inapoi spre sting lui Uke. Impingind mina sting
a lui Uke pe deasupra capului, Nage apuca si el
ambele miini ale lui Uke. Nage nainteaz cu
dreptul, ncrucieaz miinile lui Uke in zona
coastelor, si-l doboar aruncindu-l cu Ki.
6.9.2. Ushiro Kubi-Tori Juji-Garami (fig.6.66)
jy cest atac este cel mai potrivit pentru procedeul
AVjuji-Garami. Cind Uke apuca din spate pe Nage
de mina sting si de git, acesta face un pas cu
stingul inapoi spre sting, ducind totodat mina
sting inainte si in sus, astfel ca sa-si treac braul
sting a lui Uke pe deasupra capului. Nage face apoi
un pas larg cu dreptul inapoi, rsucind corpul spre
dreapta, astfel ca ajunge cu fata spre Uke. Nage
apuca cu sting mina sting a lui Uke si cu dreapta
apuca de jos ncheietura miinii drepte a lui Uke
(care-l inea de git sau de haina), apoi ii
ncrucieaz braele in zona coastelor si-i arunca
pind inainte cu dreptul, rotind corpul spre sting.
fig. 6.66.


6.10. Tenchi-Nage (aruncarea cer-
pamint)
umele procedeului se trage de la poziia
caracteristica a miinilor lui Nage in momentul
doboririi lui Uke : una ndreptata in sus (spre cer),
iar cealalt in jos spre pamint. Prin ambele miini
ale lui Nage circula Ki, astfel incit dezechilibrarea
lui Uke se face numai datorita miinilor, nu si a
pieptului lui Nage. Procedeul se potrivete mai bine
contra atacurilor din fata, a cror fora este aspirat
de Nage si apoi ntoarsa inapoi prin Uke, spre
spatele sau si in jos, dup micarea specifica
procedeului. Toata micarea trebuie executata de
Nage curgtor, fr "col turi ", cu o buna
sincronizare.
Katate-Tori Gyaku-Hanmi este ilustrat in fig. 6.67,
Varianta Irimi; iar in fig.6.68 - Varianta Tenkan.
fig. 6.67.

6
U
N
72 Calea Armoniei

fig. 6.68.

6.10.1. Rybte-Tori Tenchi-Nage Vari ant a
Iri mi fig. 6.69.

ke ataca prinzindu-l pe Nage de ambele miini
si-l trage. Acesta rotete mina dreapta cu
palma spre interior si nainte, ridicind-o si
impingind cu Ki. Totodat Nage face un pas cu
stingul inainte, spre dreapta lui Uke si cu Tekatana
sting impinge spre sting jos cu mina dreapta a
lui Uke. In continuare Nage face un pas cu dreptul
inainte, spre dreapta si napoia lui Uke, isi rotete
corpul spre sting si-l arunca pe Uke. Braele lui
Nage formeaz un "cerc de fier" prin care se
transmite Ki-ul spre Uke.
Varianta Tenkan
fig. 6.70.

U

ke ataca prinzindu-l pe Nage
de ambele miini si-l impinge.
Acesta executa Tai-sabaki,
rasucindu-se inapoi pe piciorul
dinainte (stingul) pind cu
dreptul inapoi. Totodat, Nage,
cu mina dreapta, conduce sting
lui Uke spre dreapta sus, iar cu
mina sting conduce dreapta lui
Uke spre dreapta jos. Are loc o
rotire a ambilor parteneri cu 180
grade (o schimbare de locuri) si
Uke, dezechilibrat, nu mai
impinge, ci trage de miinile lui
Nage. In continuare procedeul se
desfoar ca la varianta pozitiva.
In fig. 6.71 se arata aprarea
cu Tenchi-Nage contra atacului
Mune-Tori.
U
Nage Waza
73


g. 6.71.

6.11. Sumi - otoshi (aruncarea In colt)
ceasta aruncare se bazeaz pe conducerea lui
Uke de ctre mlinile lui Nage pe sub unul sau
ambele brae ale Iul Uke, dup o micare
circulara de bici din fata spre spate, astfel incit Uke
se dezechilibreaz si cade "peste colt".
Doborirea lui Uke trebuie realizata prin
conducerea miinii sale cu Kl aruncat din Hara, si nu
prin tragerea in jos de mina.
6.11.1. Katate-Tori Sumi-Otoshi
Varianta Irimi
ke ataca prinzind cu dreapta mina sting
(dinainte) a lui Nage si trage. Acesta cedeaz
si pete inainte si spre sting, spre spatele lui
Uke, aruncind Ki-ul prin degetele miinii stingi. Uke
se dezechilibreaz napoi si lateral, tar Nage profita
si-l arunca printr-o micare in cerc a braelor sale:
cu sting in jos-stinga, iar cu dreapta impinge
piciorul drept al lui Uke spre dreapta-sus, In tot
acest timp Nage isi rotete corpul spre sting, fig.
6.72.



A
U
Varianta Tenkan
ke apuca cu mina sting si impinge, Nage
cedeaz prin Tai-Sabaki pe un pas (pe piciorul
dinainte - stingul), rotindu-se spre dreapta. Prin
aceasta micare se schimba locurile, iar Uke
dezechilibrat ajunge sa trag de mina lui Nage
(fig.6.73). In continuare se efectueaz procedeul
descris la varianta Irimi.
fig. 6.73.


In fig. 6.74 - 6.76 sint artate alte forme de
execuie ale aceluiai exerciiu.
fig. 6.74.

U
74
Calea Armoniei



6.11.2. Ryote-Tori Sumi-Otoshi
Varianta Irimi
ke ataca prinzind ambele miini ale lui Nage si
trage de ele. Nage cedeaz pind inainte cu
stingul, apoi pivoteaz pe acest picior spre sting,
facind un pas cu dreptul spre spatele lui Uke.
Totodat Nage impinge inainte si in jos cu ambele
brae, simultan cu micarea corpului sau. Prin
aceasta Uke se dezechilibreaz inapoi spre
dreapta si cade (similar figurii 6.75).
fig. 6.75.
Varianta Tenkan
ke ataca impingind dup ce l-a prins pe Nage
de ambele miini. Nage cedeaz rasucindu-se
in afara'pe piciorul dinainte (Tai-Sabaki pe un pas).
Astfel cei doi schimba locurile si Uke dezechilibrat
trage de miinile lui Nage, care executa procedeul
descris la varianta Irimi (ca in fig. 6.76). In fig. 6.77
se arata aprarea printr-o varianta de Sumi-Otoshi
contra atacului Katate-Ryote-Tori, iar in fig. 6.78
contra atacului Mune-Tori.
fig. 6.77.

L
fig. 6.76.
U
U
fig. 6.78.
Nage Waza 75


6.12. Kokyu-Nage (aruncarea din
expiraie)
f okyu-Nage este un procedeu greu de executat,
Vdeoarece necesita o perfecta sincronizare a
energiei expiraiei, micrii corpului mereu bine
echilibrat si a Ki-ului. Pentru nsuirea si stapinirea
acestui procedeu sint necesare ndelungate si
regulate exerciii de extensie (aruncare) a Ki-ului,
bazate pe o experiena ndelungata a elevului pe
Tatami. Aruncarea se realizeaz printr-o micare
biciuita din Hara a miinii lui Nage care conduce pe
Uke, simultan cu o expiraie puternica. Orice
greeal a, de exempl u: fol osi rea forei ,
nesincronizarea respiraiei etc., se simte imediat si
Uke nu cade.
6.12.1. Katate-Tori (Gyaku-Hanmi)
Kokyu-Nage
fig. 6.79.

ke apuca cu sting mina dreapta a lui Nage si
mpinge. Acesta cedeaz si se rotete spre
sting cu 180 grade (Tai-Sabaki pe piciorul
dinainte - dreptul), impingind cu Tekatana dreapta
dup un arc de cerc, in sus apoi in jos.
Astfel micarea lui Uke este accelerata de energia
lui Nage si Uke ajuns intr-o poziie dezechilibrata
este aruncat nainte.
O varianta a acestui procedeu consta in aceleai
micri, cu excepia Tekatanei Iul Nage care se
rsucete dup ncheietura miinii lui Uke, astfel ca
in continuare apas pe ea.
In fig. 6.80 se arata o alta varianta a acestui
exerciiu.

fig. 6.80.





6.12.2. Katate-Tori (Ai-Hanmi) Kokyu-Nage
ke apuca cu dreapta mina dreapta a lui Nage
si mpinge. Acesta cedeaz si pivoteaz 180
grade spre dreapta (Tai-Sabaki pe doi pai),
miscind braele cu Kl dup un cerc in sus si apoi in
jos, ceea ce are ca urmare dezechilibrarea lui Uke
si aruncarea lui nainte.
6.12.3. Ryote-Tori Kokyu-Nage
ke apuca ambele miini ale lui Nage si mpinge.
Acesta pivoteaz energic cu 180 de grade spre
sting pe piciorul dinainte (Tai-Sabaki pe un pas),
apoi "taie" de sus in jos cu ambele Tekatana
apasind pe ncheieturile miinilor lui Uke.
Pentru a ajunge in aceasta poziie, mina lui Nage
dinspre Uke executa o micare de nurubare in
jurul miinii lui Uke, simultan cu rotirea braului
sus-jos.
In fig. 6.81 - 6.84 se arata alte forme de execuie
ale acestui exerciiu.
U
U
U
76 Calea Armoniei
fig. 6.81.

fig. 6.82.
fig. 6.84.


In fig. 6.85 si 6.86 se arata o aprare mpotriva atacului
Katate-Ryote-Tori.
fig.6.85.
fig. 6.83.


r <s

Mage Waza
77






6.12.4. Ryokata-Torl Kokyu-Nage
ke prinde umrul drept al lui Nage. Acesta
reacioneaz cu dreapta spre fata lui Uke si cu
sting spre pieptul lui. Uke, instinctiv, se apar
mpotriva loviturii la fata cu mina sa dreapta,
impingind mina lui Nage. Acesta cedeaz si
pivoteaz energic spre sting pe piciorul drept
(Tai-Sabaki pe un pas), conducind mina lui Uke (si
energia lui) cu Tekatana dreapta, care descrie un
arc mare de cerc. Prin aceasta Uke se
dezechilibreaz si este aruncat.
In fig. 6.87 se arata o alta posibilitate de aprare
mpotriva atacului Mune- Tori.
In flg. 6.88 - 6.101 sint artate diverse atacuri la
care Nage se apar cu procedee ce se pot grupa
sub denumirea Kokyu-Nage.
fig. 6.88.

fig. 6.86.



U
. 6.89.




6
78 Calea Armoniei

flg. 6.90.
fig. 6.93.


flg. 6.01.
flg.


6.92.
flg. 6.94.
Mage Waza 79

fig. 6.95.
fig. 6.97.






fig. 6.96. fig. 6.98.






fig. 6.99.


6
80
Calea Armoniei



fig. 6.100.
fig. 6.101.
6.13. Aikl-Nage (aruncarea
armonioasa)

A cest procedeu de nivel superior permite
A\doborirea adversarului prin conducerea Ki-ului
si dezechilibrarea sa, folosind numai micarea
corpului lui Nage, dar fr atingerea lui Uke. Este
insa foarte greu sa dobori un adversar folosind
pentru asta numai un deget, ba poate chiar fr sa-!
atingi deloc. Dar In Aikido faptul este posibil
datorita strii mentale spre care se tinde, si anume
a senzaiei de "micare continua", In care spiritul,
mintea si corpul formeaz un singur tot. Procedeul
Aiki-Nage inseamna o micare libera, neincadrata
in vreun stil sau tipar. Datorita complexitii
micrii, nu se poate explica cu vorbe, ea trebuie
vzute spre a fi neleasa.
Procedeul Aiki-Nage nu poate fi executat decit de
un Aikidoka al crui corp si spirit formeaz un tot,
ca urmare a unei ndelungate si sincere ucenicii in
studierea si practicarea Caii Armoniei. Un proverb
oriental spune ca: "Trebuie sa manince muli erpi
acela care vrea sa manince un balaur".





Katame Waza 81
Capitolul 7
Katame-Waza (Procedee de fixare)
ine poate neutraliza un adversar mai solid
sau mai narmat respectindu-i insa
integritatea corporala si spirituala este un maestru
al Caii pcii si armoniei.
Un sistem de tehnici de autoaprare este uman
numai daca mjloacele si procedeele folosite
mpotriva agresorului pot fi aplicate in mod gradat,
proporional cu puterea si violenta atacului.
Aikido satisface aceasta condiie insa cere de la
practicanii si multa atenie si discernamint atit la
antrenamente cit si in caz de lupta reala, pentru ca
posibilitile fizice si tehnice pe care le au la
dispoziie pot duce uor la nclcarea principiului
mai sus amintit.
Sub acest aspect, procedeele de aruncare
(Nage-Waza) nu trebuie folosite mpotriva unui
adversar neinarmat, care nu tie sa cada si ar putea
fi astfel grav rnit.
In alte cazuri, procedeele de aruncare nu se pot
aplica din cauza unor condiii neprielnice, cum ar fi
lipsa de spaiu de manevra, prezenta unor
obstacole, etc. Pe de alta parte dezechilibrarea si
aruncarea nu scot decit temporar din lupta un
agresor dotat cu o buna condiie fizica. El se ridica
si ataca din nou - dar de aceasta data cunoscind
pericolele la care se expune va ataca mai atent si
mai hotarit. Daca in plus mai are si o arma, rezultatul
atacului sau poate avea urmri fatale. In aceste
cazuri se va folosi un procedeu de fixare
(Katame-Waza) care poate duce la dezarmarea
adversarului si neutralizarea sa definitiva.
La toate procedeele de fixare, fora dezvoltata de
Uke este ntoarsa de Nage spre Uke, fiind folosita -
dup amplificarea sau reducerea ei - la
dezechilibrarea acestuia si apoi la blocarea lui.
Pentru stapinirea partenerului, in Aikido nu
trebuie sa te bazezi pe fora fizica, ci trebuie sa fii
sensibil la orice intenie a sa, astfel ca miscindu-te
odat cu el, sa se trezeasc fr un oponent cu care
sa se ciocneasc si pe care sa se sprijine.
El se va simi atunci dezechilibrat si-i vom putea
dirija elanul in direcia dorita de noi. Daca el
ncearc totui sa reziste, folosind acea legtura
prin care ambii parteneri se mica ca un tot.va avea
de-a face cu propria sa energie care i se va ntoarce
mpotriva. Este echivalent cu ncercarea de a se
bata singur. Cu cit este mai agresiv cu atit se va
dezechilibra mai tare si va fi obligat sa se supun
mai uor micrii pe linia de minima rezistenta ce i
se ofer.
Intrucit Nage menine contactul cu Uke pe toata
durata aciunii, aducerea acestuia la sol si fixarea
C
82 Calea Armoniei

pot fi realizate oricind. Uke ajunge in situaia sa
nu-si mai poat folosi corpul in scopuri agresive si
este meninut de Nage intr-o poziie ncordata, din
care orice incercere de a scap provoac dureri
foarte mari.
Deoarece orice aciune a lui Uke se ntoarce pina
la urma tot mpotriva lui, el ajunge repede la
concluzia ca este inutil sa se mai opun. Faptul ca
Nage nu-si folosete poziia avantajoasa ca sa se
rzbune sau ca sa-l pedepseasc pe Uke are o
mare valoare educativa lasind libera calea
nelegerii si mpcrii. Atitudinea reinuta la care
ajunge elevul dup antrenamente, dovedete ca
Aikido este o cale a pcii si a bune! nelegeri intre
oameni.
Pe de alta parte, daca este necesar, Uke poate fi
silit sa se predea, ntrind durerea fie prin folosirea
unui efect de pirghie fie prin aciunea asupra unui
punct nervos sensibil.
In cursul antrenamentelor procedeele de fixare
se exerseaz cu micri largi si rotunde, pina ce
Uke bate in saltea de doua ori (cit mai sonor),
semnalizind astfel ca se recunoate invins, clipa in
care Nage nceteaz imediat continuarea aciunii
dureroase. In felul acesta elevul isi poate regia
gradul de solicitare, ceea ce duce cu timpul la
creterea rezistentei la durere, la mbuntirea
echilibrului interior si ta evitarea accidentelor.
Muli elevi, chiar din cei cu oarecare vechime,
constata cu surprindere ea procedeele de fixare
executate asupra unor parteneri de grad superior
nu au eficienta scontata de el ca urmare a
impresiilor cptate din antrenamentele fcute cu
parteneri de nivelul lor, fapt care-i mobilizeaz
pentru punerea la punct a execuiei acestor
procedee.
Toate fixrile (si ndeosebi cele cu numerele
2,3,4) permit un control eficace asupra adversarului
care sta in picioare sau merge, puind fi folosite cu
succes la imobilizarea si transportarea infractorilor.
Importanta procedeelor de fixare si a lucrului la
sol este de multe ori subestimata de elevi si uneori
chiar de instructori, crora procedeele dinamice de
aruncare le fac o impresie mai puternica si o
pl cere mai mare, comparati v cu munca
obositoare dar fr rezultate rapide, ceruta de
cutarea micrilor simple specifice Katame-Waza.
Pentru amatorul de micri complicate si
spectaculoase, Aikido nu este decit oglinda in
care se poate admira. El devine sclavul propriei
vaniti si ncrederea in sine ii ndeprteaz de
adevrata Cale.
Instructorii si maetrii serioi trebuie sa se
ntoarc mereu la izvoare, la simplitatea adevratei
Arte pentru ca aceasta este cheia cunoaterii si
garanteaz progresul.
Studierea Katame-Waza deschide uile multor
secrete ale AikkJo-ului. S-o folosim cu convingere!
7.1. Caracteristicile procedeelor de
fixare
n programa analitica prezentata sint descrise 5
procedee de fixare care permit aprarea contra
numeroaselor atacuri inclusiv a celor cu arma.
Cele 5 procedee de fixare nu se deosebesc prea
mult intre ele ca micare.
La Ude-Osae si Ude-Nobashi, Nage acioneaz
cu Ki-ul sau in mod direct asupra lui Uke in vreme
ce la celelalte 3 procedee : Kote-Mawashi,
Kote-Hineri si Tekubi-Osae, Ki-ul se aplica in mod
indirect prin intermediul unei pirghii sau prin
apsare asupra unui punct sensibil (dureros). In
toate procedeele de fixare prinderea ferma a miinii
lui Uke are o importanta deosebita pentru succesul
procedeului. De la nceput trebuie subliniat ca
toate procedeele de fixare corespund condiiilor
fiziologice ale corpului omenesc si urmresc
desfurarea naturala a micrilor articulaiilor.
Daca Nage le aplica corect si controlat, procedeele
sint eficace fr a avea urmri neplcute asupra lui
Uke. Musculatura braului si a umrului este ntinsa
si relaxata, toate articulaiile ramin mobile. Prin
exersarea procedeelor de fixare in varianta
"moale" (Ju-no Geiko) se pot vindeca unele
defeciuni funcionale ale membrelor sau neutraliza
tensiunile nervoase, efectul fiind comparabil cu al
masajului Do-ln.
In cazul elevilor avansai chiar exersarea
procedeelor in varianta dura (Kakari- Geiko) are
efecte binefctoare asupra organismului.
Daca procedeele sint corect executate, iar Nage
si Uke se comporta disciplinat, sint excluse
accidentele sau urmrile neplcute ; totui se
recomanda ca varianta dura sa nu fie exersata de
Aikidoka cu grad mai mic de 2 Dan.
Cele 5 procedee de fixare se disting prin
urmtoarele particulariti:
7.1.1. Ude - Osae (fixarea cotului) sau Ikkyo
(primul procedeu)
de-Osae este cel mai important procedeu din
grupa Katame-Waza si exista prerea ca ar fi
cel mai important procedeu din Aikido.
La Ude-Osae apar toate principiile de micare
din Aikido : intrarea spre atacant, sincronizarea
micrilor cu respiraia, Atemi, rotirea armonioasa

I
U
Katame Waza 83

a soldurilor si ndoirea genunchilor. Pe vremuri era
primul procedeu nvat de nceptori si de aceea
se mai numete Ikkyo.
La acest procedeu Nage intlmpina atacul prin
prinderea braului narmat sau a aceluia cu care
ataca Uke, de ncheietura mllnll si cu cealalt mina
de partea interioara a ncheieturii cotului. Prin
aciunea asupra braului sau, Uke este condus pe
0 traiectorie circulara in plan vertical (varianta
Irimi), sau dup o spirala in jurul axei Iul Nage
(varianta Tenkan).
In continuare Uke este silit sa se ntind pe sol
datorita apsrii exercitata asupra cotului sau
ndoit.
In toate fazele de desfurare a procedeului Ki-ul
lui Nage curge nestvilit pe drumul cel mai scurt.
La Ude-Osae nu se acioneaz prin plrghii sau
puncte dureroase.
Condiia succesului o constituie execuia decisa
a procedeului si folosirea corecta a principiilor de
baza ale Aikido.
Ude-Osae este un procedeu de baza din Aikido,
a carul studiere si nsuire are un rol deosebit in
formarea elevilor.
7.1.2. Kote-Mawash! (ndoirea articulaiei
miinii spre interior) sau Nikyo (procedeul al
doilea)
mediat dup preluarea atacului prin luarea
1 contactului si prinderea specifica a miinii lui Uke,
Nage isl amplifica aciunea prin intermediul unei
pirghii dureroase, care ndoaie si rsucete
articulaia miinii, cotului si umrului, astfel incit
Uke este silit sa execute orice micare pe care
Nage i-o transmite prin aceasta "legtura" dintre ei.
Exersarea si nsuirea acestui procedeu deosebit
de eficace necesita mari disponibiliti fizice si
spirituale din partea elevului, fiind greu de nvat.
Procedeul permite neutralizarea sigura a unui
adversar superior (fie ca fora, fie narmat) si din
acest motiv se studiaz pentru utilizarea in
autoaprare.
7.1.3. Kote-Hineri (rsucirea articulaiei miinii
spre exterior) sau Sankyo (procedeul nr. 3)
age rsucete braul de atac ai lui Uke, imediat
dup ce stabilete contactul cu el, astfel ca sa-i
blocheze toate articulaiile si sa realizeze o legtura
oarecum rigida intre ei. Prin aceasta legtura,
Nage fie ii transmite lui Uke micarea sa (Irimi), fie
U silete sa se rotesca mpreuna cu el in jurul axei
de rotaie a lui Nage (Tenkan). Prin schimbarea
sensului si/sau a planului de rotaie, precum si a
poziiei axei de rotaie, Uke se va dezechilibra si va
putea fi condus in diverse feluri spre sol. In
continuare, Nage poate executa o fixare din
picioare sau din genunchi, adic o rotire a braului
lui Uke pina ce acesta semnalizeaz durerea.
7.1.4. Tekubi-Osae (fixarea antebraului) sau
Yonkyo (procedeul nr. 4)
a acest procedeu, Nage isi concentreaz Ki-ul
asupra unui punct sensibil situat pe partea
interioara a antebraului lui Uke, provocindu-i
acestuia o durere ascuita care blocheaz in
continuare orice aciune.
Exersarea exagerat de tare sau de mult a
procedeului Tekubi-Osae poate duce la rezultate
negative prin sensibilizarea punctului dureros :
destrmarea unitii dintre spirit si corp datorita
preponderentei reaciei fizice.
Daca se nceteaz apsarea punctului sensibil,
durerea dispare imediat, totui la o exersare mai
ndelungata poate apare o iritare a nervului.
Pentru ca exerciiul sa-si ating scopurile, printre
care si ntrirea echilibrului interior, Uke trebuie sa
dea dovada de multa stapinire si sa nu ceara prin
semnalizare ncetarea procedeului nainte de
apariia durerii, cum fac unii elevi lipsii de voina.
7.1.5. Ude-Nobashi (ntinderea braului) sau
Gokyo (procedeul nr.5)
n unele manuale de Aikido, acest procedeu nu
este considerat de baza, ci derivat dintr-unul de
baza. Ude-Nobashi reprezint un procedeu eficace
si completeaz seria celorlalte 4 Katame-Waza.
Gokyo se folosete exclusiv pentru aprarea
mpotriva loviturilor laterale (Yokomen-Uchi) si
permite intrarea spontana in micarea de atac a lui
Uke. Dup ce Nage blocheaz cu braele in cruce,
braul de atac a lui Uke este rsucit pina ce ajunge
cu cotul extins (invers ca la Ude-Osae) si cu umrul
blocat, formindu-se astfel o legtura rigida intre
Nage si Uke, prin care Nage isi transmite Ki-ul si
micarea direct la Hara lui Uke.
Nage poate fixa sau dezarma agresorul in diverse
feluri: fie din picioare, fie din genunchi.
Unele faze din procedeele Kote-Mawashi,
Kote-Hineri sau Tekubi-Osae se pot folosi in
combinaie cu procedee de aruncare pentru
dezechilibrarea (Kuzushi) sau oprirea adversarului,
precum si pentru amplificarea micrii lui Nage - in
cazul unui atac puternic.

N
I
84 Calea Armoniei
Descrierea Katame Waza (procedee de
fixare)
Katame Waza 85

7.2 Ude -Osae. (Fixarea cotului,Ikkyc)
7.2.1. Katate - Tori Ude - Osae
Varianta Irimi
ke prinde cu mina dreapta, mina dreapta a lui
Nage (Ai-Hanmi). Acesta lovete cu sting spre
fata lui Uke, se rsucete pe piciorul sting spre
dreapta si aruncind Ki prin Tekatana dreapta spre
dreapta- jos, ii dezechilibreaz pe Uke.
In continuare, Nage isi rotete mina dreapta pe
sub mina lui Uke si o prinde pe deasupra
'ncheieturii, apoi se rotete cu tot corpul spre
dreapta si in sus, impingind spre umrul lui Uke .
Mina lui Nage scap din prinderea lui Uke, iar mina
sting urca si apas cu Tekatana pe cotul lui Uke,
pe care-l rotete in plan vertical in sus, apoi Nage
face un pas cu stingul inainte si 'taie" in jos, tinind
antebraul lui Uke ca pe o sabie, pina ce lipete
coastele lui Uke de soldul sau sting. Nage se
oprete o clipa in aceasta poziie (cu trunchiul
vertical si genunchii'usof ndoii), marcind "fixarea
in picioare", apoi continua micarea pentru a "fixa
la sol". Tinind braul drept al lui Uke intins prin
traciune laterala cu mina sa dreapta, Nage ii apas
cu cealalt mina pe cot spre sol, facind 1 -3 pai, si-l
ntinde pe jos cu f aa la saltea, dar pastrind continuu
contactul dintre piciorul sau sting si coastele iui
Uke, ce-i luneca spre glezna.
Numai dup ce Uke a ajuns cu pieptul peTatami,
Nage ii ndreapt cotul si-i lipete tot braul pe sol
cu cotul in sus, cu braul cit mai in continuarea
coloanei sale vertebrale, apoi ngenuncheaz ling
Uke. Se pune jos intii genunchiul sting, bine lipit de
coastele lui Uke, mai departe de axila, apoi
genunchiul drept ling ncheietura miinii lui drepte,
dar neintrerupind nici un moment apsarea asupra
cotului lui Uke. Cu trunchiul meninut cit mai
vertical, Nage apas cu Ki asupra cotului lui Uke,
pina ce acesta semnalizeaz durerea batind sonor
cu mina sting in Tatami (fig.7.1.)
fig. 7.1.



Nage nu trebuie sa fie pasiv cind ateapt atacul
lui Uke : la Ude-Osae, poziia de garda trebuie sa
fie chiar mai activa decit de obicei.
Antebraul lui Uke nu se prinde strins si rigid, ci
cu miinile ntinse si flexibile, pornind toate micrile
dirfeolduri.
Braul lui Uke trebuie mereu meninut intins cu Ki,
pentru a-l dezechilibra. Umrul sau trebuie inut
mereu mai jos decit cotul si braul lui.
Uke nu trebuie fixat (apsat pe cot) cu muchii,
ci cu Ki-ul care pornete din Hara.
Nu trebuie uitat nici o clipa ca mai pot fi si ali
agresori, aa ca nu se va consuma toata atenia
numai cu cel deja fixat (de aceasta recomandare
se tine seama numai dup ce elevul a invatat destul
de bine procedeul).
Varianta Tenkan
fig. 7.2.


U

86 Calea Armoniei

up ce prinde antebraul drept al lui Uke cu
ambele miini (ca la varianta Irimi ), Nage
pivoteaz pe piciorul sting, face un pas cu dreptul
inapoi si ii duce antebraul in jos printr-o micare
ca o 'tietura" - sincronizat cu pivotarea.
Se ajunge in poziia de fixare Ude-Osae in
picioare, care se marcheaz printr-o scurta oprire
(atenie la echilibru), apoi se continua cu "fixarea la
sol" la fel ca la varianta Irimi.
Dup ce se stabilete contactul Tekataneior lui
Nage cu antebraul lui Uke si pina la 'fixarea din
picioare", antebraul lui Uke trebuie sa descrie un
arc de cerc mare intr-un plan oblic, trecindu-i pe
deasupra capului si coborind pina sub nivelul
soldurilor lui Nage.
Daca aceasta conducere a antebraului lui Uke
nu se face cu Ki, din Hara, ci cu braele crispate si
cu muchii ncordai, Nage se dezechilibreaz
foarte uor si nu reuete sa-i mite braul.
7.2.2. Katate Ryote-Tori Ude-Osae
Vari anta Tenkan.
fig. 7.3.


ind Uke prinde cu ambele miini mina dinainte a
lui Nage (de ex. dreapta), si mpinge, Nage
cedeaz printr-un Tai-Sabaki pe un pas (pivotare
pe piciorul drept) astfel ca Uke trece pe ling el si
ajunge cu partea sting, laterala, a corpului spre
Nage, iar aciunea lui Uke devine tragere de mina
lui Nage. In continuare Nage executa micrile
descrise la 7.2.1., numai ca aducerea lui Uke la sol
se va face dup o spirala descendenta in jurul lui
Nage, care pivoteaz pe piciorul de ling Uke
(dreptul) ca in fig. 7.2.
7.2.3. Mune-Tori Ude-Osae
ind Uke prinde cu dreapta umrul sting al lui
Nage (Gyaku-Hanmi), acesta executa
procedeul de aprare la fel ca si la atacul
Katate-Tori (7.2.1.). Nage executa Tai-Sabaki spre
sting, pe piciorul din fata si cu mina dreapta prinde
sau lovete, pe deasupra, mina dreapta a lui Uke,
dezechilibrindu-l.
Nage isi inverseaz apoi sensul rsucirii corpului
si impinge cu mina sting pe cotul drept al lui Uke
folosind fora ntregului sau corp, dup care
urmeaz fixarea in picioare si apoi la sol (fig.7.4).
fig. 7.4.

D
C
C




Katame Waza 87

7.2.4. Ryokata-Tori Ude-Osae
ind Uke prinde cu ambele miini umeri! lui Nage,
acesta lovete (Atemi) spre fata lui Uke, apoi
profita de deruta si dezechilibrarea acestuia, care
duc la ntinderea braelor sale, si executa Ude-Osae
la fel ca la atacul Mune-Tori (7.2.3.).
7.2.5. Ushiro-Ryokata-Tori Ude-Osae
Varianta Irimi
ind Uke prinde din spate cu ambele miini umerii
lui Nage si trage de e! napoi, acesta nu se
opune forei, ci merge cu ea. Nage excuta mai intii
un Tai-Sabaki spre sting (pivotare pe piciorul
drept), ridicind Tekatanele, apoi un nou Tai-Sabaki
spre dreapta (pivotare pe piciorul sting), lasind in
jos miinile.
Prin aceste micri Nage ajunge cu fata spre Uke:
acum isi trece capul printre miinile lui Uke si-l
scoate in sus dup mina sting a lui Uke, pe care o
prinde, pe deasupra, cu sting sa. Urmeaz o
rsucire spre sting - apasind cu mina dreapta pe
cotul sting al lui Uke. In continuare se executa
fixarea din picioare, apoi fixarea la sol.
Varianta Tenkan
fig 7.5.
Cind Uke prinde din spate cu ambele miini umerii
lui Nage si mpinge nainte, acesta executa un
Tai-Sabaki spre sting (pivotare pe piciorul drept),
rotind in sus si apoi in jos Tekatanele.
Folosind energia lui Uke, Nage ii ajuta sa treac
peste el, ghemuindu-se, apoi, dup ce Uke a trecut
prin dreapta sa si ajunge in fata lui Nage, acesta se
ridica si efectueaz Ude-Osae asupra miinii stingi
a lui Uke.
In ambele variante trebuie cutata armonia cu
atacul lui Uke, micrile lui Nage trebuie adaptate
la viteza si fora lui Uke, cu mare atenie la pstrarea
echilibrului si stabilitii.
7.2.6. Ushiro Ryote-Tori Ude-Osae
Var i ant a Ir i mi (f g.7.6) fig.
7.6.



ke prinde din spate ncheieturile ambelor miini
ale lui Nage, pe care le trage inapoi. Nage isi
apas miinile pe solduri, cu palmele in sus, si trece
in Kamae (poziia corpului sau oblica fata de cel
al lui Uke). Totodat Nage face un mic pas cu
stingul spre lateral si inapoi (spre sting Iul Uke),
apoi rotete braele in sus, aruncind Ki prin degete
astfel ca sa formeze "cercul de fier", cu Tekatanele
in sus si palmele nainte. In continuare Nage face
un pas inapoi cu dreptul, in timp ce conduce miinile
lui Uke pe deasupra capului, dup un cerc mare,
astfel ca sa-i ajung in fata. Rotirea in sus si cu Ki
a braelor lui Nage simultan cu coborirea
corpului sau (prin ndoirea genunchilor) provoac
ridicarea corpului lui Uke si dezechilibrarea lui spre
nainte. Rezultatul aciunii lui Nage de pina acum
este schimbarea poziiei relative Uke-Nage : la
nceputul atacului, Uke era in spatele lui Nage,
C
C

U


acum Nage este in spate si lateral fata de Uke, in
88 Calea Armoniei

plus Uke este dezechilibrat si cu capul in jos in timp
ce Nage este echilibrat si cu trunchiul vertical.
Aceasta prima faza a procedeului de aprare
contra atacului Ushiro Ryote-Tor! este identica
pentru toate procedeele de fixare. Urmeaz faza a
doua, specifica procedeului Ude-Osae.
Nage apas cu Tekatana dreapta pe cotul lui Uke,
iar mina sting o rsucete prin interior ca sa apuce
ncheietura miinii stingi a lui Uke, pe deasupra.
Micarea miinii stingi a lui Nage se face fr
smucituri si fr sa se dezlipeasc de mina lui Uke.
Nage face un pas nainte cu dreptul si lipete
umrul Iul Uke de piciorul sau (fixarea in picioare),
dup care se continua micarea spre "fixarea la
sol", descrisa la 7.2.1.
Varianta Tenkan
aca Uke prinde din spate si mpinge, Nage
executa aceeai micare de schimbare a
poziiei reciproce, ca si la varianta Iriml, numai ca
in loc sa-si mite Hara spre napoi (in sensul
traciunii lui Uke), isi deplaseaz soldurile spre
inainte (in sensul mpingerii lui Uke). Aceasta
deplasare inainte se realizeaz tot prin Tai-Sabaki,
si anume : Nage pivoteaz pe piciorul dinainte
(dreptul) pind inainte cu stingul, rotind totodat
braele in sus pentru a-l conduce pe Uke pe ling
el si pe deasupra capului pina in fata Iul. In
continuare, Nage schimba sensul de rsucire dar
pstreaz piciorul de sprijin: pivoteaz pe dreptul,
pind cu stingul napoi - si conduce cotul lui Uke
in jos spre saltea dup o spirala coboritoare.
7.2.7. Ushlro Eri-Tori Ude-Osae
Varianta Irimi
ind Uke prinde din spate pe Nage cu
dreapta de guler si-l trage napoi, acesta
cedeaz si se rotete spre dreapta, lovind pe
Uke in coaste. Nage continua pivotarea pind cu
stingul in spatele lui Uke, apucind totodat mina
dreapta a lui Uke cu mina sa dreapta (peste
Tekatana), iar cu Tekatana sting apasind pe cotul
drept al acestuia. Nage nainteaz cu stingul si-l
fixeaz pe Uke, a crui mina se desprinde de guler,
mai intii in picioare, apoi la soi.
Varianta Tenkan
ind Uke prinde din spate pe Nage cu mina
dreapta de guler si-l mpinge inainte, acesta
cedeaz si se rotete spre sting, lovind pe Uke
in coaste. Nage continua micarea, conducindu-l
pe Uke inainte si coboar pe sub mina dreapta a
acestuia, ridicind apoi capul in spatele miinii lui
Uke. Nage prinde mina dreapta a lui Uke cu miinile
sale in modul specific procedeului Ude-Osae, dup
care urmeaz desprinderea miinii lui Uke de gulerul
lui Nage si fixarea.
7.2.8. Ushiro Kubl-Shime Ude-Osae
Varianta Irimi Kg.
7.7.


ind Uke stranguleaz din spate pe Nage cu
mina dreapta si prinde cu mina sting braul
sting al lui Nage, impingind, acesta reacioneaz
imediat, aruncind ambele Tekatane in sus si facind
un mic pas lateral-inapoi cu stingul, dup care isi
coboar Tekatanele, trecind braul sting al lui Uke
peste capul sau. Micarea lui Nage este bine
condusa din solduri. In continuare, Nage prinde
braul sting al lui Uke si-l fixeaz.
In cazul unei strangulri, Nage nu trebuie sa-si
ncordeze partea de sus a corpului, ci sa ramina
calm si cu Ki-ul coborit.
Varianta Tenkan
ind Uke stranguleaz din spate pe Nage cu
mina dreapta si prinde cu mina sting braul
sting al lui Nage, tragind inapoi, acesta
reacioneaz imediat, aruncind ambele Tekatane
in sus s! pind scurt spre dreapta - inapoi cu
dreptul, dup care isi coboar Tekatanele, trece
braul sting al lui Uke peste cap si se rsucete
pe piciorul drept spre sting.
Urmeaz prinderea braului si fixarea lui Uke.
Nota generala pentru atacurile din spate: Nage
trebuie sa combine micarea laterala cu micri
sus-jos ca sa scape din prindere, folosind totodat
fora genunchilor si a soldurilor.
D
C
C
C
C
Katame Waza
7.2.9. Yokomen-Uchl Ude-osae
Varianta Irimi
fig. 7.8.

Sabaki), prin spatele lui Uke, executind fixarea in
varianta negativa.
7.2.10. Shomen-Uchi Ude-Osae
Varianta Irimi
fig.7.9.




ind Uke lovete din lateral cu mina dreapta spre
partea sting a lui Nage, acesta rspunde
printr-un Atemi cu dreapta spre fata lui Uke,
simultan cu un Tal-Sabakl spre sting, pe piciorul
din fata (dreptul). Nage preia mina sting a lui Uke
cu Tekatana sa sting si deviaz lovitura (nu o
blocheaz) spre sting. Nage isl inverseaz apoi
sensul rsucirii corpului si face un Tai-Sabaki spre
dreapta, dup ce prinde mina dreapta a lui Uke
cu dreapta sa si o duce spre dreapta, pe deasupra
capului lui Uke. Urmeaz naintarea prin fata lui
Uke, fixarea din picioare, apoi la sol.
Trebuie evitata blocarea loviturii (ciocnirea
forelor): fora loviturii lui Uke va fi preluata, deviata
si condusa de Tekatana lui Nage.
Varianta Tenkan
rima parte a exerciiului se desfoar la fel
ca la varianta Irimi. Daca Uke nu este
dezechilibrat suficient cind Nage ii duce mina pe
deasupra capului, si poate inca sa mping,
Nage nu mai avanseaz prin fata lui Uke, ci se
rsucete spre dreapta pe piciorul dinainte (Tai-

ke nainteaz ridicind braul pentru a lovi pe
Nage vertical in cretetul capului. In loc sa
atepte si sa blocheze lovitura (aciune care ar
putea fi dureroasa), Nage nainteaz spre Uke in
fntimpinarea braului ridicat, ridicindu-le pe ale
sale, ca si cind amindoi ar ncerca sa apuce un
obiect atirnat deasupra capetelor lor.
Para a ntrerupe scurgerea energiei Ki din Hara
prin brae, Nage continua micarea nainte, ca si
cind ar vrea sa treac prin Uke mentinind braele
intinse in fata si apasind cu convingere pe cotul lui
Uke spre fata lui, ca si cum ar vrea sa i-l treac peste
cap. Pentru a nu cdea, Uke trebuie sa se
rsuceasc cedind trecerea.
Nage continua sa nainteze, dar braele sale 'taie"
s! coboar dup o linie curba, pina ce toata
greutatea corpului sau apas pe cotul lui Uke si ii
tine astfel indoit. In aceasta poziie Nage deja ii
controleaz pe Uke, si ar fi uor acum sa-i
scrinteasca cotul printr-o rsucire a antebraului.
Dar cum aciunea violenta contravine spiritului
Aikido, Nage face un pas mare si-si apas coapsa
C
P
U
90 Calea Armoniei

sub axila Iul Uke pentru a-l dezechilibra lateral
(fixarea in picioare).
Partea finala a procedeului se desfoar prin
aducerea corpului lui Uke pe sol: Nage isi indoaie
genunchii si cu corpul vertical, nainteaz si apas
cotul lui Uke in jos,apoi aeaz braul lui Uke pe
saltea la un unghi peste 90 de grade fata de
trunchi, pentru ca Uke sa nu poat scap din
fixare printr-o eventuala rostogolire peste umrul
respectiv. Imobilizarea lui Uke se face apasind pe
cotul sau aezat pe Tatami, printr-o continuare a
micrii de rotaie a trunchiului lui Nage.
Varianta Tenkan
fig. 7.10.

sa nu-i mpiedice cderea. Fixarea la sol se face
in continuare la fel ca la varianta Irimi.
Ca sa fie eficace, micarea ar trebui sa se
desfoare astfel ca mereu sa dea senzaia de
naintare,' fr efort sau ntrerupere. Nage si Uke
trebuie sa se mite atit de unii, incit fiecare nu
tie daca e! sau celalalt produce micarea.
7.2.11. S omen-Tsuki Ude-Osae
ind Lke lovete cu pumnul drept (fig. 7.11),
Nage livoteaza pe piciorul dinainte (stingul)
spre dreava, iar miinile sale prind mina dreapta a
lui Uke : Tekatana dreapta pe ncheietura, respectiv
mina sting pe cotul lui Uke. Nage conduce astfel
Ki-ul lui Uke pe un cerc cu raza cit mai mica si cu
centrul in axa corpului sau, dezechilibrindu-l pe
Uke. In continuare, Nage profita de starea lui Uke
si transforma contactul dintre miinile sale si braul
lui Uke in prinderi (de cot si de ncheietura miinii),
cu ajutorul crora efectueaz fixarea Ude-Osae in
picioare *. apoi la soi, dup cum s-a descris mai
inainte.
fig. 7.11.



Dup ce s-a luat contactul cu braul ridicat ai
lui Uke ca si in versiunea Irimi, se poate intimpla
ca el sa refuze cu trie sa fie rotit, sau Nage dorete
sa-l mite in alta direcie decit Irimi, sau Nage vrea
sa interpuna corpul iui Uke intre el si alt agresor.
Atunci Nage face un pas napoi cu piciorul din
exterior s! se rsucete apasind hotarit pe cotul
indoit al lui Uke, in timp ce braul celalalt al lui
Nage coboar, inut bine intins, intr-o micare
spirala. Uke este adus la sol, cci urmrete
micarea spirala a cotului sau, Nage avind grija
Rsucirea iniiala a lui Nage (Tai-Sabaki) trebuie
sa fie mai rapida decit micarea lui Uke - pentru a-l
dezechilibra. Procedeul este relativ simplu, dar
C



pare dificil din cauza vitezei mari de execuie
necesara.
Katame Waza 91

7.2.12.Aruncarea din Ude-Osae
artea a doua a procedeului Ude-Osae, care
urmeaz " fixrii in picioare", poate fi
transformata intr-o aruncare. Pentru aceasta Nage
mpinge cotul lui Uke nainte, printr-o micare cu Ki
pornita din Hara. Uke se dezechilibreaz si cade in
fata (Mae-Ukemi).
7.3. Kote-Mawashi (ndoirea miinii
spre exterior) Nikyo
ixarea aceasta este deosebit de eficienta, dar
totodat foarte complicata, motiv pentru care
in programa analitica propusa de noi se invata
la nivelul 1 Kyu.
In general, fixarea consta in rsucirea miinii lui
Uke spre capul sau (cum se vede in fig. 7.12) dar
totodat braul si antebraul lui Uke trebuie sa fie
la aproximativ 90 de grade, formind un fel de "S".
fig. 7.12.
b) numai cu miinile - vezi fig.7.14 ;
fig. 7.14.


Aceasta rsucire a braului lui Uke se poate
realiza prin fixarea lui in trei feluri: a) pe umrul
(pectoralul) lui Nage- vezi f!g. 7.13;
fig. 7.13.
c) cu sprijin pe ncheietura miinii lui Nage - vezi
fig. 7,15.
fig. 7.15.


Aceste fixri in picioare pot fi aplicate fie in
versiunea Irimi, fie in Tenkan.
P
F



In continuare urmeaz aducerea lui Uke la sol, cu
fata pe saltea, manevra care se realizeaz fie
printr-o forare a umrul lui Uke, fie prin apsare pe
ncheietura miinii lui Uke.
92
Calea Armoniei


Forarea umrului se poate asigura fie prin
rsucirea braului In plan orizontal (fig.7.16),
fig. 7.16.

Varianta Tenkan
fig. 7.18.


fie prin rsucirea braului sau in plan vertical
(fig.7.17).
fig. 7.17.


Uitimile doua manevre constituie terminarea
fixrii in oricare din variantele de execuie ale
procedeului Kote-Mawashi.
7.3.1. Katate-Tori Gyaku-Hanmi Kote-Mawashi
Varianta Irimi
ind Uke prinde cu mina sting si trage de mina
dreapta a lui Nage, acesta aeaz palma sa
sting peste mina lui Uke, iar mina dreapta o
rsucete peste mina lui Uke pina ajunge cu
Tekatana spre fata lui Uke. In continuare, Nage
nainteaz si executa o "tietura" cu Tekatana spre
pieptul iui Uke, pina ce acesta semnalizeaz
durerea (prin btaie cu mina libera pe propriul
picior).



ind Uke prinde cu mina sting si mpinge mina
dreapta a lui Nage, acesta aeaz palma sa
sting peste mina lui Uke, iar mina dreapta o
rsucete pe sub mina lui Uke, pina ajunge cu
Tekatana spre fata lui Uke si scap din prindere. In
continuare, Nage se rsucete pe piciorul sting,
pind napoi cu dreptul, si executa fixarea
Kote-Mawashi din picioare, sprijinind mina lui Uke
pe pectoralul sau drept. Totodat Nage prinde
cu dreapta (pe deasupra) mina sting a lui Uke,
rotindu-se spre sting, ceea ce mrete durerea lui
Uke. Urmeaz dezechilibrarea si aducerea lui Uke
la sol, unde se executa fixarea.
C
C
KatanMWua
7.3.2. Katt-Tori At-Hanml Kote-Mawashl
Varianta Irimi
ind Uke prinde cu mina dreapta si trage cu mina
dreapta a lui Nage, acesta aeaz palma sa
sting peste mina Iul Uke fixind-o bine, Iar cu
dreapta executa o rsucire pe sub mina lui Uke pina
ajunge cu Tekatana spre fata lui Uke. In
continuare, Nage 'tale" cu Tekatana dreapta spre
pieptul lui Uke, plna ce acesta semnalizeaz
durerea (prin batale pe picior).
C
7.3.3. Katate Ryote-Tori Kote-Mawashl
iverse posibiliti de aplicare a fixrii
Kote-Mawashi In acest caz sint artate In fig.
7.19-7.21.
D
fig. 7.19.
La exerciiul Ryote-Tori Kote-Mawashi micrile
sint aceleai ca si in cazul atacului Katate-Tori.

fig. 7.21.




fig. 7.20.

Gtea Armontaf
7.3.4. Mune-Tori Kote-Mwahl
age se mica la fel ca pentru Ude-Osae, numai
ca in loc sa desprind mina lui Uke de haina
sa, o apas cit mal tare si o blocheaz pe piept si
aplica dubla rsucire specifica lui Kote-Mawashi
prin naintare cu umrul respectiv.
fig.7.22.
ind Uke prinde din spate umerii lui Nage si
mpinge, acesta se mica la fel ca pentru Ude -
Osae. Cind ajunge in fata lui Nage, acesta duce
mina sting a lui Uke la umrul sau drept si o tine
acolo cu mina sa sting. Nage isi muta apoi
Tekatana dreapta de la cotul spre ncheietura miinii
lui Uke, tinind-o dedesubt si apasind pina ce Uke
semnalizeaz durerea prin batale cu mina libera.
Nage nainteaz puin cu dreptul, pivoteaz pe el
spre sting sl-l duce pe Uke la sol, unde-i fixeaz
dup cum s-a descris mai nainte.
In fig.7.24 se arata aplicarea procedeului
Kote-Mawashi contra atacului Ushiro- Ryote-Tori,
fig. 7.24.


7.3.5. Ushiro Ryokata-Tori Kota-Mawashl
Varianta Irimi fig.
7.23.


In fig.7.25 se arata
aplicarea procedeului Kote-Mawashi contra
atacul Ushiro-Katate-Tori-Kubi-Shime.
fi g. 7.25.


N


C




KatameWaza 95


7.3.6. Yokomtn-Uchl Kote-
Mawashl
Varianta Irimi
g. 7.26.



Cind Uke lovete cu Tekatana dreapta spre
sting capului lui Nage, acesta rspunde la
nceput ca si cum ar face Ude-Osae (vezi 7.2.9).
Apoi Nage cu Tekatana dreapta apas antebraul
drept al lui Uke, Iar cu Tekatana sting apas cotul
lui Uke - ambele spre corpul lui Uke, Nage face un
pas cu stingul nainte, Impingind cu Tekatana
sting braul Iul Uke. Nage pune apoi palma
dreapta peste dosul miinii drepte a lui Uke si o
rotete in sensul acelor de ceasornic, apoi prinde
mina lui Uke si o rsucete spre capul lui Uke. In
continuare, Nage face un pas nainte cu dreptul,
rotind soldurile spre sting, prinde sub cotul sau


Q
sting cotul drept al lui Uke si apas cu Tekatana
sting pe antebraul drept al lui Uke, pe care-l
fixeaz astfel (vezi si 7.3.7).
Varianta Tenkan
ind Uke lovete cu Tekatana dreapta spre
sting capului lui Nage, acesta rspunde prin
preluarea si conducerea Ki-ului lui Uke ca si
cum ar face Ude-Osae. Apoi Nage face un pas
nainte lateral cu stingul si cu Tekatana dreapta
apas antebraul drept al lui Uke, iar cu Tekatana
sting apas cotul lui Uke. Nage se rotete cu 270
de grade spre dreapta, pivotind spre piciorul sting.
Totodat Nage, apasind energic pe cotul drept al
lui Uke, isi aeaz mina dreapta pe dosul miinii lui
Uke si o rotete in sensul acelor de ceasornic, apoi
prinde mina lui Uke in modul specific procedeului
si o apas pe pectoralul sting, in timp ce se rotete.
Mina sting a lui Nage aluneca pe braul lui Uke de
la cotul drept spre mina, prinzind ncheietura miinii
lui Uke si apasind-o spre corpul lui Nage,
amplificind efectul dureros prin rotirea corpului.
In continuare Nage fixeaz pe Uke la sol, cum s-a
descris la 7.3.7.
7.3fc7. Shomen-Uchi Kote-Mawashi
Uke si Nage in Migi-Kamae
Varianta Irimi
Prima parte a procedeului se desfoar la fel
ca la Ude- Osae:Uke lovete de sus in cretet si
Nage preia lovitura.ducind antebraul lui Uke jos, in
poziia de "fixare in picioare", fr a-l fixa cu
Ude-Osae. Aceasta faza servete numai la oprirea
atacului si la dezechilibrarea lui Uke. Diferena fata
de Ude-Osae incepe in punctul cel mai de jos al
traiectoriei antebraului drept al lui Uke, cind el
incepe sa-si ndrepte trunchiul aplecat.
In aceasta situaie, Nage nu ii mpiedica ridicarea
prin-blocarea cotului (ca la Ude-Osae), ci
efectueaz cit mai rapid o micare a miinii drepte,
astfel ca sa ajung cu palma pe dosul miinii lui Uke,
cu degetele in acelai sens cu ale lui. Apoi Nage ii
prinde mina astfel ca degetul mare sa se sprijine pe
Tekatana lui, iar celelalte degete agata partea
opusa a miinii lui, inclusiv degetul mare. Cind Nage
a prins bine mina lui Uke, o rsucete inainte si
spre dreapta, impingindu-si totodat corpul inainte
si in jos.
Terminarea acestei schimbri a poziiei miinii
drepte a lui Nage trebuie sa se fac inainte ca Uke
sa revin cu corpul la verticala. Datorita durerii pe
care i-o provoac rsucirea miinii, Uke poate fi
stapinit foarte uor, numai cu mina dreapta, care
C
Poziia iniiala
(AI-Hanml).
96
Calea Armoniei

insa trebuie sa lucreze cu Ki. Mina sting a lui Nage,
care continua sa tina cotul drept al lui Uke, are in
continuare numai rol ajuttor, spre deosebire de
Ude-Osae, unde avea rolul principal in controlul lui
Uke.
Se marcheaz poziia "fixare in picioare" printr-o
foarte scurta oprire (atenie la echilibru), dup care
se continua micarea pentru a ajunge in "fixarea la
sol". Uke este condus cu fata pe Tatami printr-o
rsucire potrivita a miinii sale drepte, ajutata de
o apsare pe cot. Dup ce Uke este intins pe jos,
Nage face un mic pas nainte cu dreptul si pune
genunchiul sting pe Tatami, dar bine apsat pe
coastele partenerului. Genunchiul drept al lui Nage
se aeaz apoi ling ceafa lui Uke, astfel ca umrul
drept al acestuia ajunge ling Hara lui Nage. Braul
lui Uke se lipete de corpul lui Nage,care-i aeaz
mina in ncheietura cotului sau sting, dup care
mina dreapta a lui Nage coboar sub mina sa
sting, care se ridica puin, astfel ca Tekatana sa
dreapta apropie cotul lui Uke de corpul lui
Nage, iar Tekatana sa sting apas undeva pe
antebraul lui Uke. In continuare, Nage isi rsucete
trunchiul cu Ki, din Hara, spre dreapta, pina ce
Uke semnalizeaz durerea batind sonor pe Tatami.
Rsucirea miinii lui Nage pentru a-i prinde lui Uke
dosul miinii se face fr a pierde nici o clipa
contactul dintre cele doua miini, cu braul flexibil si
cu micarea pornita din Hara.
La sol, cind Nage isi desprinde mina dreapta de
mina lui Uke pentru a i-o duce pe cot poate apare
o scurta perioada in care Uke nu este suficient
controlat si poate contraataca. Pentru a evita acest
lucru, mina sting a lui Nage trebuie sa-si
ntreasc rolul printr-o concentrare sporita de Ki.
Varianta Tenkan
fig. 7.27.


rima parte a procedeului se desfoar la fel ca
la Ude-Osae (forma negativa), pina ce
antebraul lui Uke ajunge in poziia de jos. In timp
ce Uke ncearc sa revin in poziia verticala, Nage
executa micarea miinii sale drepte (descrisa mai
sus la forma Irimi) pina ce-i prinde partenerului
dosul miinii drepte. Nage se rotete cu 90 de
grade spre dreapta pe piciorul sting si-si apas
cu fora mina dreapta impreuna cu mina lui Uke pe
pectoralul sting. Micarea continua cu alunecarea
miinii stingi a lui Nage, de la cotul lui Uke, pe
antebra, pina la ncheietura miinii lui drepte, pe
care i-o prinde bine, ducindu-si totodat cotul sting
inainte, astfel ca mina sa sting "imbraca"
antebraul lui Uke. Din aceasta poziie Nage
impinge trunchiul inainte si cumva peste braul
partenerului (micarea pornete din Hara), ceea ce
// face pe Uke sa cada (de durere) in genunchi.
Aceasta este "fi xarea i n pi ci oare", care se
marcheaz printr-o scurta oprire. In continuare
Nage isi readuce mina sting pe cotul lui Uke si
prin rsucirea controlata a miinii acestuia (pe care
nu o mai tine lipita de piept), ii conduce pe Uke cu
f at a pe Tat ami . I n cont i nuare, t ermi narea
procedeului si fixarea la sol sint la fel ca la varianta
Irimi.
ncheieturile lui Uke nu trebuie prinse cind Nage
este in fata lui, pentru ca Uke ar putea contraataca
cu o lovitura. De abia dup ce Nage a ajuns intr-c
poziie laterala fata de Uke (dar cu fata spre el), se
pot efectua prinderile!
La fixarea in picioare, cu mina dreapta Nage
rsucete impjngind inainte, iar cu mina sting
apas in jos. Toate micrile pleac din Hara, Ki-ul
circulind si ieind prin miinile lui Nage.
Ca la orice alta fixare, se recomanda un Atemi
inainte de efectuarea procedeului, in scopul
deconcentrarii adversarului.
In fig. 7.28 se arata exerciiul Shomen-Tsuki
Kote-Mawashi, micrile fiind asemntoare celor
descrise mai inainte.
fig. 7.28.

P
Katame Waza 97



Urmeaz fixarea Kote-Hineri in picioare, realizata
prin rsucirea braului lui Uke, inut cu cotul in sus,
astfel ca degetul arttor al miinii drepte a lui Nage
sa fie ndreptat spre fata lui Uke (fig. 7.30). Din
cauza durerii Uke se ridica pe virful picioarelor si
bate sonor cu mina sting pe coapsa.
fig. 7.30
7.4. Kote-Hineri (Rsucirea
articulaiei miinii spre exterior
Sankyo)
7.4.1. Katate-Tori Kote-Hineri Kaiten-Ho (prin
rsucire)
Varianta Irimi
ind Uke prinde cu mina sa sting si trage mina
dreapta a l ui Nage (pozi i a i ni i al a
Gyaku-Hanmi), acesta prinde cu mina sting
dosul miinii lui Uke si o ridica intinzind-o astfel ca
sa-si creeze spaiul necesar pentru a putea intra
sub ea. Nage pete inalnte, completind
traciunea lui Uke, trece in continuare pe sub braul
sting al partenerului pe care ii tine tot timpul bine
ntins cu mina sa dreapta si se rsucete apoi spre
dreapta, pivotind pe piciorul drept (flg.7.29).
fig. 7.29.

Trecerea spre fixarea la sol, Nage o face apasind
in jos cu mina dreapta pe cotul sting al lui Uke si
silindu-i prin aciunea combinata a celor doua miini
(cu Ki ) sa cada cu fata pe saltea. Fixarea
propriu-zisa se face cum se arata in fig.7.32 (vezi
7.4.7).
In fig. 7.31 se arata procedeul cind poziia iniiala
a celor doi este Ai-Hanmi.
fig. 7.31.


L
C


Calea Armoniei
fig. 7.33.





Varianta Tenkan
ind Uke prinde cu dreapta mina dreapta a lui
Nage si mpinge (nainteaz), Nage rspunde
cu miinile la fel ca la varianta Irimi de mai sus, dar
fr sa nainteze cu corpul, ci face un mic pas spre
sting si pivoteaz, lasindu-l pe Uke sa treac pe
ling el, bineneles cu braul drept al lui Uke condus
pe deasupra capului lui Nage.
Cei doi ajung astfel in aceeai poziie ca la
varianta Irimi. In continuare, fixarea in picioare se
face ca la varianta Irimi, dar aducerea la sol se face
printr-o micare de spirala in jurul lui Nage-fig. 7.33.

fig. 7.32.


In ambele variante, braul
lui Uke trebuie bine ntins la nceput, pentru ca
Nage sa poat trece pe sub el;daca braul este
insuficient ntins, Uke nu se dezechilibreaz si
poate rezista (contraataca).
7.4.2. Ryote-Tori Kote-Hineri
Varianta Irimi
ind Uke prinde cu ambele miini si trage miinile
lui Nage, acesta executa cu miinile o micare
circulara larga in plan vertical (micarea pornita din
Hara) si ncepe sa fac Ude-Osae asupra braului
lui Uke mai apropiat de el. Nage nu termina
Ude-Osae, ci ii las pe Uke sa-si revin, adic sa-si
ridice corpul; profita insa de aceasta pentru a-si
aluneca mina dinspre Uke de pe cotul acestuia, prin
interior, spre mina lui Uke - pe care o prinde bine,
spre Tekatana. Sincronizarea micrilor trebuie
astfel realizata, incit terminarea ridicrii corpului de
ctre Uke sa coincid cu fixarea sa in picioare prin
Kote-Hineri de ctre Nage.
Fixarea la sol se face in continuare la fel cum s-a
descris mai sus.
Varianta Tenkan
ind Uke prinde cu ambele miini miinile lui Nage
si impinge, acesta face un Tai-Sabaki pe un
C
C
C
pas, lasindu-l pe Uke sa treac pe ling el. Datorita
KatameWaza 99

ineriei, Uke ajunge acum sa trag de miinile lui
Nage, si acesta executa Kote-HIneri in varianta Irimi
descrisa mai sus.
In fig.7.34 se arata exerciiul Katate-Ryote-Tori
Kote-Hineri, iar in fig. 7.35 Mune-Tori Kote-Hineri.
fig. 7.34.

7.4.3. Uhiro Ryokata-Tori Kote-Hineri
Varianta Irimi (fg.736)
fig. 7.36.




fig. 7.35.


ind Uke prinde din spate cu
ambele miini umerii lui
Nage si trage de ei napoi, acesta nu se opune
forei, ci merge cu ea si chiar o ajuta. Micarea
Iul Nage din Hara, cu ajutorul braelor a fost
descrisa la 7.2.5. Dup ce Nage isi trece capul pe
sub braul sting al lui Uke, prinde cu mina
dreapta Tekatana sting a lui Uke, pe care o
desprinde de umrul sau sting. In continuare Nage
executa Kote-Hineri aa cum s-a artat la 7.4.1.
7.4.4. Ushiro Ryote-Tori Kote-Hineri
nceputul este la fel ca pentru Ude-Osae (vezi
7.2.6), dar continuarea, dup dezechilibrarea si
C

100 Calea Armoniei

aplecarea lui Uke nainte, se face cum s-a artat mai
sus-vezi 7.4.1 (fig. 7.37).
fig. 7.37.



7.4.5. Ushiro Kubi-Shime Kote-Hineri
Varianta Irimi
fig. 7.38.



Varianta Tenkan fig.
7.39.



r.


Micarea in ambele variante este la fel ca la
Ude-Osae (vezi 7.2.8), dar prinderea de ctre
Nage a miinii apropiate a lui Uke (cea care prinde
de mina lui Nage) se face in modul specific - cum
s-a artat la 7.4.1.
7.4.6. Yokomen-Uchi Kote-Hineri
nceputul este la fel ca pentru Ude-Osae (vezi
7.2.9), dar continuarea si sfirsitul se face cum s-a
artat la 7.4.1. (fig. 7.40).
fig. 7.40.

Katame Waza 101

7.4.7. Shomen-Uchi Kote-Hineri
Varianta Irimi
rima parte a procedeului se desfoar la fel ca
la Ude-Osae. Nage face un pas adugit
(Tsugi-Ashi) cu dreptul in fata lui Uke, blocindu-i
mina dreapta ridicata cu ambele Tekatana si
i mpi ngi ndu-i -o peste cap, astfel i nci t sa-l
dezechilibreze. Cind antebraul lui Uke ajunge in
poziia cea mai de jos si el ncearc sa se ridice,
mina dreapta a lui Nage aluneca de la ncheietura
miinii partenerului spre degete, pe care Nage le
prinde bine (inclusiv degetul mare) cu dosul
degetelor lui Uke in palma sa. Rasucindu-i degetele
invers, Nage ii silete sa vina cu palma in fata
propriilor ochi si cu cotul in sus, situaie de care
profita ca sa alunece in jos, spre dosul miinii lui
Uke pe care o prinde cu mina sting. Apucarea se
face astfel ca degetul mare al lui Nage apas pe
rdcina degetului mic, iar restul degetelor lui
Nage apas adine peste rdcina degetului mare
al lui Uke. In continuare, Nage rsucete mina lui
Uke cu mina sa dreapta, mina sting ajutind numai,
astfel ca arttorul miinii drepte a lui Nage sa fie
ndreptat spre fata lui Uke. In aceasta situaie, Nage
trebuie sa fie amplasat puin in spatele si la dreapta
lui Uke, cu piciorul sting nainte. "Fixarea in
picioare" se termina cind Uke, din cauza durerii, se
ridica in virful picioarelor si bate cu palma libera pe
picior (fig.7.41).
fig. 7.41.



In continuare, Nage laie" in jos cu antebraul lui
Uke, condus prin rsucirea adecvata a miinii si cind
partenerul ajunge cu corpul aplecat la orizontala,
Nage face un pas nainte cu dreptul si ii prinde cu
dreapta de cotul drept (fig.7.32). Nage H aduce
pe Uke cu fata peTatami printr-o aciune simultana
de rsucire a miinii (cu mina sa sting) si de apsare
in jos (cu mina dreapta), rotindu-se spre sting, dar
si spre capul lui Uke si apoi facind 1-3 pai mici
napoi. Dup ce Uke este intins pe jos, Nage face
o shimbare de miini : mina sa dreapta aluneca si
prinde dosul miinii lui Uke, iar sting sa se aeaz
pe cotul lui. Aceasta schimbare se face mentinind
mereu braul lui Uke vertical si intins, uor apsat
spre spate, ca sa nu apar o clipa de slbiciune si
Uke sa scape. Schimbarea de miini se poate face
cind Nage este in picioare sau este ngenuncheat,
ngenuncherea se face ca la Ni-Kyo, cu genunchii
lipii de coastele, respectiv gitul lui Uke, dup care
Nage isi lipete braul lui Uke de piept si printr-o
rotaie a trunchiului (cu Ki) spre dreapta, ii silete
sa bata sonor pe Tatami.
Acest procedeu trebuie executat de la nceput
foarte continuu si cu Ki, din Hara, chiar daca elevul
este neindeminatic si incet.
Fixarea prin rsucirea miinii trebuie neaprat
fcuta cu Ki, altfel nu reuete si-i permite lui Uke
sa scape.
Varianta Tenkan
rima parte a procedeului se desfoar la fel
ca la Ude-Osae (forma negativa), pina ce
antebraul lui Uke ajunge in poziia de jos, iar Nage
este lateral fata de Uke. In timp ce Uke ncearc sa
revin in poziia verticala, Nage executa micarea
miinii sale drepte - descrisa mai sus la varianta Irimi.
"Fixarea in picioare" se face la fel ca la varianta Irimi,
micarea In continuare este la fel, pina ce Nage
ajunge cu mina sa dreapta pe cotul partenerului si
cu fata spre capul lui. Aducerea la sol a lui Uke nu
se mai face ca ia varianta Irimi, prin retragere, ci
Nage face un Tai-Sabaki pe un pas, rasucindu-se
spre dreapta pe picioarul sting. Uke ajunge la sol
dup o traiectorie spirala in jurul lui Nage,
bineneles fiind condus prin rsucirea miinii si
apsarea cotului (fig. 7.33).
7.4.8. Shomen-Tsuki Kote-Hineri
Varianta Irimi
ind Uke lovete cu pumnul drept, Nage intra
spre sting lui si pivoteaz spre sting pe
piciorul dinainte (dreptul), iar mina sa dreapta ia
contact cu mina dreapta a lui Uke, pe care o
conduce astfel ca Uke sa se dezechilibreze. In
continuare, Nage se rsucete invers si incepe sa
P
P
C
102 Calea Armoniei

execute Ude-Osae, pe care insa nu-l termina, ci
trece in Kote-Hineri, aa cum s-a artat la 7.4.7.
Varinta Tenkan
ind Uke lovete cu pumnul drept, Nage
pivoteaz spre dreapta pe piciorul sting
(dinainte) si las pe Uke sa treac pe ling el, dar
totodat cu mina sting ia contact si conduce mina
dreapta a lui Uke. Cind Uke s-a dezechilibrat, Nage
intervine si cu mina drepta prinde mina dreapta
a lui Uke, pe care o rotete larg, ca si cind ar vrea
sa fac Ude-Osae (fig.7.42).
fig. 7.42.

poate fi terminat Kote-Hineri prin aruncarea lui Uke
(fig. 7.43 si 7.44), In loc de clasica fixare la sol.
fig. 7.43.


fig. 7.44.

C

Nage nu termina cu Ude-Osae, ci trece la
Kote-Hineri, aa cum s-a artat mai sus la 7.4.7.
7.4.9. Aruncarea din Kote-Hineri
entru a demonstra multiplele posibiliti si deci
avantajele procedeelor de fixare, iat cum
P
KatameWaza 103

7.5. Tekubi-Osae (Fixarea
antebraului) Yonkyo

fectul dureros specific acestui procedeu
se realizeaz numai daca mina respectiva a
lui Nage lucreaz ca o pirghie la care degetul
mic si rdcina degetului arttor sint
capetele, iar ncheietura miinii punctul de
oscilaie.
In varianta Irimi, aciunea dureroasa se realizeaz
de Nage prin apsarea rdcinii degetului drept
arttor de la dreapta la sting si in jos asupra
nervului radial al miinii drepte a lui Uke.
In varianta Tenkan, aciunea dureroasa se obine
prin apsarea rdcinii degetului drept arttor
asupra osului cubital de la mina dreapta a lui Uke,
in direcia de la sting la dreapta, printr-o rotaie
larga.
Pentru reuita procedeului, miinile lui Nage care
in antebraul lui Uke trebuie sa se mite cu Ki,
elastic, descriind mereu arce de cerc. Efectul
dureros nu se poate obine daca se folosete fora
muchilor.
nceptorii au deseori dificulti in localizarea
punctului dureros. Trebuie perseverat in cutare,
exersind micarea cu Ki din Hara si indeminarea va
veni de la sine. Trebuie evitata degenerarea
exerciiului intr-o ntrecere de fora intre parteneri,
situaia la care se poate ajunge uor din cauza
nepriceperii iui Nage de a gsi punctul dureros.
7.5.1. Katate-Tori (Gyaku-Hanmi) Tekubi-Osae
rima parte a procedeului se desfoar la fel ca
la Ude-Osae. Cind antebraul lui Uke ajunge in
poziia de jos si el ncearc sa se ridice, Nage
prinde antebraul lui Uke ca pe un miner de sabie,
cu mina dreapta deasupra miinii stingi. Cu rdcina
degetului arttor de la mina dreapta, Nage apas
pe osul antebraului lui Uke, cautind punctul
dureros. Se executa "fixarea in picioare", apoi cu o
micare din Hara, prin intermediul miinilor sale
intinse, Nage aduce partenerul la soi ca si cind ar
'tia" cu o sabie, si executa din picioare (dar cu
genunchii ndoii) fixarea la sol, apasindu-i punctul
dureros pina ce Uke semnalizeaz batind sonor din
picior pe Tatami.
In fig.7.45 se arata varianta de intrare prin rotire
interioara (Kaiten-Ho sau Uchi), iar in fig.7.46 cele
doua variante de terminare a procedeului.
fig. 7.45.

fig. 7.46.
E
P
C
104
Calea Armoniei

Este absolut obligatoriu ca Nage sa-si tina braele
ntinse si flexibile, cind executa fixarea, pornind
aciunea din Hara, emitind Ki mai ales in mina
care apas punctul dureros.
Nu trebuie concentrata atenia asupra miinii lui
Uke, deoarece mai pot fi si ali agresori!
In fig. 7.47 se arata alta posibilitate de execuie
a primei pri a procedeului - prin rotire exterioara
(Soto).
fig. 7.47.



fig. 7.49.

7.5.2. Ushiro Ryokata-Tori
Tekubi-Osae
Varianta cu trecere prin Kote-Hineri
Varianta Irimi fig. 7.50.

In fig. 7.48 se arata Katate-Ryote-Tori
Tekubi-Osae, iar in fig. 7.49 procedeul Mune-Tori
Tekubi-Osae cu o alta priza.
fig. 7.48.



Katame Waza 105

age rspunde ca pentru Kote-Hineri, dar in loc
sa termine fixarea in picioare prin rsucirea
miinii stingi a lui Uke cu mina sa dreapta, continua
si prinde mina Iul Uke cu mina sting deasupra
miinii sale drepte. Apoi Nage isi muta mina dreapta
deasupra miinii sale stingi, ajungind sa apese cu
rdcina degetului drept arttor pe pulsul sting
al lui Uke. Nage mpinge mina sting a lui Uke In
sus si spre dreapta acestuia, apoi executa o
'tietura de sabie" cu mina lui Uke, facind si un pas
nainte cu dreptul, ceea ce dezechilibreaz
partenerul si-l doboar la sol.
In continuare, Nage apas punctul dureros de pe
antebraul lui Uke si acesta bate sonor pe saltea cu
mina libera.
Varianta Tenkan
age rspunde ca pentru Kote-Hineri, dar dup
ce rsucete cu sting sa mina dreapta a lui
Uke, ii apuca acestuia ncheietura miinii cu mina
dreapta pe dinafar. Nage isi duce napoi mina
dreapta astfel ca rdcina degetului -drept arttor
sa apese pe cubitusul miinii drepte a lui Uke, si
pivoteaz pe piciorul sting spre dreapta, executind
totodat o "tietura" larga'de sabie cu mina lui Uke
spre dreapta, ceea ce ii dezechilibreaz si-l
doboar pe acesta la sol. j 5
Fixarea lui Uke la sol se face apasind pe punctul
dureros de pe antebraul sau.
In fig. 7.51 - 7.56 sint artate diverse posibiliti
de folosire a procedeului Tekubi-Osae contra altor
atacuri.
fjg. 7.51.



fig. 7.52.
fig.(7
N
N
.53.

106 Calea Armoniei

flg. 7.54. fig. 7.56.








fig. 7.55.
7.6. Ude-Nobashi (ntinderea braului,
Gokyo)
de-Nobashi se nrudete mult cu Ude-Osae.
Diferentele importante sint: cotul lui Uke este
mereu extins, iar Nage tine ncheietura miinii lui Uke
cu palma pe puls (vezi si 7.1.5).
Varianta Irimi
fig. 7.57.


U
Katame Waza 107



Varianta Tenkan
fig. 7.58.





Exerciii spedaS* 109
Capitolul 8
l Exerciii speciale pentru perfecionarea
tehnicii
levii avansat! se perfecioneaz cu
exerciii speciale. Acestea constau din
anumite procedee de baza care se practica
in condiii ngreunate in mod exagerat pentru a-
l solicita la maxim pe elev.
Studierea intensiva a exercitiilor speciale duce
nu numai la mbuntirea execuiei procedeelor de
baza din care deriva, ci si la noi posibiliti si
experiene pentru elev. Nage capt prin acest
antrenament o capacitate sporita de percepie a
relaiilor dintre spaiu, timp si micare. El isi
mbuntete capacitatea de aprare,
concentrarea si spontaneitatea, isi ntrete Ki-ul si
isi ridica nivelul propriilor performante.
Dar aceste exerciii speciale nu trebuie abordate
decit dup ce Nage si Uke sint stapini pe
elementele de baza. Altfel apare o suprasolicitare a
elevului care in loc sa-l ajute sa progreseze mai
repede, ii face, dimpotriv, chiar sa dea inapoi.
8.1. Shikko (Deplasarea in genunchi).
eplasarea in genunchi sau "mersul
samuraiului" se face cu corpul aproape de
sol, pastrind in permanenta un echilibru optim.
Deplasarea in genunchi are o mare valoare
sportiva pentru ca solicita puternic ntreaga
musculatura a picioarelor, dezvolta mobilitatea
tuturor articulaiilor inferioare si ntrete circulaia
singelui. Se va evita insa o eventuala
suprasolicitare a genunchilor printr-o cretere
gradata a intensitii antrenamentelor. Mersul si
rsucirea pe genunchi se nva inca de la
nceputul colarizrii elevului, sub forma exercitiilor
de la sfirsitul nclzirii.
Deplasarea si rsucirea pe genunchi constituie
baza execuiei procedeelor din genunchi
(Hanmi-Hantachi si Suwari-Waza).
E
D
110 Calea Armoniei

Mersul normal in genunchi, nainte in linie
dreapta, se face astfel: din Za se ridica calciiele
pina ce degetele picioarelor se sprijin cu partea
inferioara pe Tatami, apoi se pivoteaz pe
genunchiul drept si se face un pas nainte cu
piciorul (genunchiul) sting (fig. 8.1).
fig. 8.1.
ce elevul stapineste bine primele doua forme. Din
Za se pivoteaz pe genunchiul drept, apoi
rsucirea corpului continua in acelai sens pe
genunchiul sting si aa mai departe, mereu in
acelai sens si pastrind traiectoria dreapta.
fig. 8.2.





Miinile se ridica in Kamae, cu Tekatana nainte.
Se continua micarea corpului nainte ph/otind pe
genunchiul drept pina ce genunchiul sting se
sprijin pe saltea. Urmtorul pas se face la fel, dar
folosind ca centru de rsucire genunchiul sting.
Tlpile ramin mereu apropiate, degetele stau
mereu cu fata inferioara pe saltea.
Deplasarea in continuare se face asemntor,
ph/otind alternativ de pe un genunchi pe celalalt si
in sensuri opuse. Micarea trebuie sa porneasc
din Hara. Corpul este uor aplecat nainte, dar
importanta este senzaia de echilibru dinamic a
trunchiului, ca si cind ne-am feri de o prindere din
spate.
Mersul normal in genunchi, napoi in linie
dreapta, se desfoar astfel: din Za se executa
exerciiul de mai sus in sens invers. Pivotarea de pe
un genunchi pe celelalt, pornita din Hara, este
relativ uor de fcut dup nsuirea mersului
nainte ; mai dificila este pstrarea echilibrului
corpului.
Se caut tot senzaia de echilibru dinamic, cu
corpul uor aplecat napoi, ca si cind ne-am feri de
o apucare din fala.
Mersul in genunchi, cu rsucirea corpului la
180-360 de grade ridica dificulti mai mari atit la
realizarea deplasrii, cit si la pstrarea echilibrului.
Din aceasta cauza exersarea sa ncepe numai dup



Trunchiul se rsucete ca un titirez.(fig.8.2)
Exerciiul se repeta si in sens invers.
8.2. Hanmi-Hantachi Waza (Nage in
genunchi, Uke in picioare)
ajoritatea exercitiilor descrise la capitolul 6 si
7 pentru situaia cind ambii parteneri sint in
picioare (Tachi-Waza) pot fi executate si in situaia
cind Uke este in picioare iar Nage in Za.
Datorita diferenei dintre nivelele de aciune ale
partenerilor care executa exerciiile si posibilitii
limitate de micare a celui ce se apar, apar mai
intii probleme tehnice. Contradicia dintre Nage si
Uke se amplifica datorita diferenei de stare a celor
doi: unul in repaus, respectiv celalalt in micare.
Dar Nage descoper repede ca Uke trebuie sa-si
prseasc poziia nalta avantajoasa - daca vrea
sa-l atace eficient, iar pe de alta parte, ca propria
situaie - aparent dezavantajoasa, este de fapt
foarte tare si stabila - din cauza apropierii de sol.
Se confirma faptul ca poziia de repaus in genunchi
M

Exerciii speciale 111

(Za), daca este corecta, permite o intervenie activa
si oportuna in orice direcie. Desigur ca stapinirea
deplasrii in genunchi Shikko reprezint condiia
eseniala pentru reuita aprrii din aceasta poziie.
Din cauza pericolului mare de dezechilibrare, Nage
trebuie sa lucreze numai la distanta corecta Ma-ai
si cu o puternica aciune a Harei, ceea ce duce la
o dezvoltare corespunztoare a indeminarilor
respective. In fig. 8.3. si 8.4 se exemplifica
Katate-Tori Gyaku-Hanmi Shiko-Nage in
Hanmi-Hantachi.
Varianta Irimi
fig. 8.3.





8.3. Suwari-Waza (Uke si Nage in
genunchi).
n principiu toate procedeele de aprare din
Ai ki do pot fi executat e si i n vari anta
Suwari-Waza. In afara de exemplele artate mai jos
(fig.8.5 - 8.20), cel interesat se poate inspira si din
Katanr.2(vezM1.3)
fig. 8.5.


Varianta Tenkan
fig. 8.4.

I



112 Calea Armoniei

g. 8.6.
ffg.8.8









fig. 8.9.
fig. 8.7.




fig. 8.10.


Exerciii speciale 113






fig. 8.11.
fig. 8.13.









fig. 8.12.



114 Calea Armoniei

fig. 8.14. fig. 8.16.









fig. 8.17.
fig. 8.15.






Exerciii speciale 115




Exerciiile efectuate de ambii parteneri in
genunchi servesc in primul rind la dezvoltarea si
coordonarea deplasrilor (Sabaki) si a forei
respiraiei (Kokyu).
Execuia realista a exercitiilor dinamice pentru
dezvoltarea forei respiraiei este posibila numai
daca: Nage sta la distanta corecta de Uke, isi
concentreaz precis rsucirile, efectueaz incet
toate schimbrile de fora si direcie si folosete
Hara in orice micare.
Nage nu trebuie niciodat sa lucreze contra lui
Uke, ci cu el, folosind in orice faza a micrii
principiul complementar (Irimi sau Tenkan). In
acest sens corecta sincronizare a respiraiei cu
micarea are o deosebita importanta.
8.4. Atacuri multiple
8.4.1. Aprarea contra dublului atac al unui
singur Uke
n categoria atacurilor duble intra de exemplu
combinaiile de prindere si lovitura executate
simultan de acelai om.
Desigur ca primul atac, relativ slab, poate fi uor
parat printr-o fenta sau un procedeu tehnic.
Adeseori insa nu este avantajos sa ne apram de
acest prim atac (mai ales in cazul unui adversar
inarmat) deoarece cu ajutorul lui se stabilete o
distanta precisa intre Nage si Uke, care-i limiteaz
acestuia posibilitile pentru al doilea atac, cel
important, usurind corespunztor aprarea.
fig. 8.18.
Cheia succesului in astfel de situaii este
concentrarea totala a lui Nage asupra atacului al
doilea - cel periculos - si utilizarea numai acelor
procedee care permit folosirea Harei la distanta
mica,
Daca Uke ataca dur (Kakari-Geiko) exerciiile ii
permit lui Nage sa verifice oportunitatea si eficienta
di versel or procedee. Pri n aceast a el i si
desavirseste cunoaterea limitelor propriului sau
corp si a indeminarii sale.

Instructorul va organiza exerciiile astfel ca la
inceput elevul sa poat face micri largi, ca sa
priceap specificul noii situaii, dar sa nu fie limitat
de ali factori (spaiu restrins, distante mici). Ulterior
de exemplu, de la 3 Dan in sus, perfecionarea
tehnicii consta mai ales in "comprimarea"
micrilor, adic rsuciri in "scurt". Marii maetri pot
sa-si foloseasc exploziv Ki-ul fr sa mite aparent
Hara, realizind efecte ce uimesc atit pe elevii
nceptori, cit si pe spectatorii neavizati. Citeva
exemple ale unor astfel de exerciii sint artate in
fig. Q.-fB - 8.22
fig. 8.19.




I
116 Caisa Armoniei




fig. 8.20.

fig. 8.22.

fig. 8.21.



Exerciii speciale 117
l

8.4.2. Aprarea mpotriva atacului a doi Uke
andorl contra doi sau mai muli agresori ridica
probleme serioase de coordonare, pentru ca
ritmul si felul atacului se schimba continuu. O
condiie eseniala pentru o aprare eficienta este
stapinirea perfecta a deplasrilor (Sabaki). Ideile
de baza vor fi artate in capitolul 9.2, aici vom
analiza pe scurt citeva aspecte pedagogice. In
timpul antrenamentelor cu parteneri individuali dar
diferii, fiecare elev constata ca nu conteaz
greutatea corporala si nva sa nu subestimeze un
adversar pina nu se termina lupta.
Se pune acum problema deprinderii unor noi
metode de aprare contra mai multor agresori
care ataca simultan, in condiii mai grele privind
libertatea de micare, astfel ca elevul sa-si recistige
sigurana si indeminarea pe care le avea in lupta cu
un singur Uke.
0-Sensei spunea ca un adversar trebuie tratat la
fel ca mai muli adversari si mai muli adversari
trebuie tratai ca si cind ar constitui un singur tot.
Nage trebuie sa-si foloseasc Ki-ul mereu
concentrat si dirijat spre inta. Aceasta se poate
face daca ambii adversari sint mai intii adui in fata
Harei proprii. In continuare se executa unuia din ei
un procedeu uzual avind grija ca si cel de al doilea
Uke sa fie preluat in aceeai micare si aruncat
sau neutralizat. Desigur ca rezolvarea acestei
probleme ii cere lui Nage un deosebit simt al
micrii, o Hara si o Tekatana puternice si
stapinirea artei deplasrii (Sabaki).
Randori contra doi Uke face parte din programul
de examen pentru 3 Dan, ceea ce arata inaltul nivel
tehnic necesar inainte abordarea acestui tip de
exerciii din care se arata citeva exemple in fig.
8.23 - 8.26.
fig.8.23.


fig. 8.24.
fig. 8.25.


R



118 Calea Armoniei

fig. 8.26.
8.5. nlnuiri de procedee

Cineva spunea: " Florile de
gheata sint
alctuite doar din doua elemente
chimice, dar au forme de o
varietate infinita."
a fel, procedeele de baza din Aikido clasic pot
fi folosite in multiple combinaii pentru
aprarea eficienta impotriva adversarilor
neinarmati sau inarmati. Aceasta constatare
ncurca pe nceptor, care considera fiecare
element sau procedeu drept un tot de sine stttor.
Dar dup scurgerea timpului si dup multe
antrenamente, elevul isi lrgete orizontul pina cind
nelege ca de fapt unitatea se bazeaz pe varietate.
Studiul intens si obositor ii readuce la nceputuri -
e drept insa ca la alt nivel. Acum elevul satisface
toate condiiile ca sa devin instructor. Cit si cum
va folosi el acest capital pentru influenarea
favorabila a altor oameni depinde numai de
caracterul sau.
8.5.1. Poziii cheie
rice maestru tie ca toate procedeele din
Aikido se compun din aceleai elemente. Mai
rar insa se recunoate ca in desfurarea
diverselor procedee apar poziii identice sau
suprapuse.care permit anumite corelri si nlnuiri.
Pe baza acestei analize se poate organiza o
grupare si insiruire a procedeelor si elementelor
tehnice - dup diverse criterii, de ex. frecventa de
utilizare. Apare o scara de valori care poate
i nf l uent a f avorabi l met oda de predare a
Aikido-ului, prin sublinierea unor puncte dificile sau
prin crearea unor iruri metodice de exerciii.
Desfurarea leciilor devine mai clara, scopul
urmrit poate fi inteles mai bine de elevi - ceea ce
le mrete interesul si participarea. Pe de alta
parte instructorul are astfel noi posibilitati-afara de
cele clasice - pentru a tine lecii atractive si variate.
Pentru a exemplifica cele de mai sus sa luam o
poziie "cheie" des intilnita: Katate-Tori (Ai-Hanmi)
Din diagrama urmtoare se vede ca ea constituie
nodul in care se suprapune atit neutralizarea a 3
atacuri diferite, cit si poziia de pornire pentru 3
procedee diferite. Prin combinarea acestor
elemente rezulta 9 variante de exerciii - anexa 2.
Diagrama poate fi folosita ca ghid pentru predarea
unei lecii la o grupa cu elevi de niveluri diferite.
Toate exerciiile pregtitoare si irurile metodice
trebuie sa se bazeze pe nodul respectiv (poziia
cheie).
Lmuririle de mai sus ne permit sa trecem la
problema principala si anume:

L

O

Exerciii speciale 119

8.5.2. nlnuiri
* a examenul pentru gradaia 4 Dan una din
Lprobe este demonstrarea pe ambele pri a
celor 7 nlnuiri clasice puse la punct de 0-Sensei.
Pentru candidaii la gradul 5 Dan preteniile
cresc, ei trebuie sa execute 12 nlnuiri libere
care respecta principiile Aikido-ului si sa le
demonstreze la examen, ndeplinirea acestei
sarcini nu numai ca scoate la iveala capacitile
analitice si creatoare ale aspirantului, ci ii
stimuleaz la o concentrare si cutare de lunga
durata, deosebit de utila pentru dezvoltarea sa.
Aspirantul la gradaiile nalte trebuie sa
stapineasca toate procedeele de baza in forma
dura (Kakari-Geiko) si fiecruia sa-i cunoasc atit
punctele tari, cit si pe cele slabe. Pentru a ajunge
aici elevul trebuie sa depun o munca dificila de
cercetare a posibilitilor si limitelor tuturor
procedeelor.
Se numete "nlnuire" legtura raionala a cel
puin doua procedee, ca rspuns la un atac, cu
respectarea regulilor si principiilor Aikido-ului
clasic. Este deci vorba de exerciii complicate care
solicita mult capacitile elevului, cum ar fi:
* Stapinirea cu sigurana a Harei si pstrarea
echilibrului static si dinamic chiar cind apar
influente exterioare;
* Capacitate buna de reacie si un deosebit simt
al "momentului optim", deoarece poziiile cheie
apar si dispar rapid in cursul desfurrii
aciunii;
* Capacitatea de a executa corect si oportun
procedeul al doilea cu o poziie corecta si cu
folosirea forei respiraiei (Kokyu);
* nelegerea unitii dintre atac si aprare,
deoarece calmul rezultat de aici este decisiv
pentru relaxarea spirituala si deconectarea
corporala necesara;
* Respectarea sincera a principiilor si ideilor
Aikido-ului;
* O buna indeminare tehnica necesara la
execuia fiecruia din procedeele de baza ce
alctuiesc nlnuirea si la folosirea lor potrivita
(Randori).
Trebuie precizate insa citeva condiii importante
si idei de baza, fr de care nlnuirile respective
nu ar fi reproductibile sau valabile:'
* Atacul trebuie fcut corect si se permite numai
la nceputul 'nlnuirii, altfel caracterul si
cursivitatea nlnuirii deviaz intr-un Randori;
* Dup atac, aciunea lui Nage va consta numai
din elemente sau principii tehnice din Aikido
clasic;

* Uke trebuie sa-si pstreze felul, tria si direcia
aciunii, atita vreme cit Nage nu-l silete sa fac
altceva;
* Uke va caut sa se apere cu reacii naturale si
nu cu alte procedee, contra procedeelor ce i
se aplica;
* Daca se schimba o componenta a 'nlnuirii,
atunci este vorba de alta nlnuire ;
* nlnuirile nu trebuie sa conin elemente
acrobatice sau nenaturale; toate legaturile vor
corespunde desfurrii naturale a micrii
procedeelor.
nlnuirile constituie un exerciiu convenional,
artificial, didactic, cci fr nici o ndoiala, un
procedeu bine executat nu poate fi contrat si deci
nu ar mai fi necesar al doilea procedeu. De aceea
nlnuirile nu pot fi executate decit la apariia
urmtoarelor condiii:
* Partenerul greete execuia unui procedeu,
ceea ce ii face sa piard controlul micrii;
* Apariia unei schimbri de direcie a micrii -
rezultata din desfurarea procedeului sau
impusa de Nage (eroare de trecere);
* Apariia unui "gol" in micare - la schimbarea
principiilor Tenkan cu Iri'mi (eroare de
schimbarea aciunii);
* Apariia unui "gol" in micare - ca urmare a unei
corecturi sau nesigurante, la schimbarea
poziiei, execuiei sau atacului (erpare de
neutralizare);
* Devierea dorita sau neprevzuta a
partenerului, urmata de dereglarea
concentrrii sau respiraiei (eroare de
dezorganizare);
* Folosirea simultana la micare a ambelor pri
(dreapta si sting) - in cursul unui procedeu
(eroare de necoordonare).
nlnuirea se numete "combinaie" cind la al
doilea procedeu se pstreaz rolurile si
"contraprocedeu" cind rolurije se inverseaz.
La o combinaie, Nage folosete primul
procedeu (executat incomplet) pentru a provoca
lui Uke o reacie naturala, care sa-l aduc intr-o
poziie favorabila aplicrii belul de-al doilea
procedeu.
La un Qontraprocedeu Nage folosete execuia
. - de obicei greita - a primului procedeu fcut de
Uke, pentru a aplica el l doilea procedeu.
i
Trebuie respectata regula ca cele doua roluri au
valoare egala, deci evitarea oricrui antagonism
intre cei doi parteneri la exerciiu.
nlnuirile sint aadar o forma de antrenament
fr caracter de lupta. Ambii parteneri
demonstreaz aici compensarea contradiciilor,
120 Calea Armoniei

schimbul continuu intre Irimi si Tenkan, capacitatea
de a decide liber in orice situaie si trecerea de la
antagonismul iniial la armonia finala.
Mai jos se arata citeva exemple de nlnuiri,
dintre care cele marcate cu asterisc sint cele
clasice.
Combinaii - cu acelai procedeu
* Yokomen Uchi - Shiho Nage - Shiho Nage
Katate Tori - Kaiten Nage (Uchi) - Kaiten Nage
(Uchi)
> Katate Tori - Kote Gaeshi - Kote Gaeshi
> Ushi ro Ryote Tori - Koshi Nage Kote
Hineri-Koshi Nage Kote Mineri
> Shomen Uchi Ude Osae Ude Osae (Tenkan)
Contraprocedee - cu acelai procedeu
* Shomen Tsuki - Kote Gaeshi - Kote Gaeshi
> Ushiro Ryote Tori - Irimi Nage - Irimi Nage
> Shomen Uchi - Kaiten Nage (Uchi) - Kaiten
Nage (Uchi)
> Yokomen Uchi - Shiho Nage - Shiho Nage
* Shomen Uchi - Ude Osae - Ude Osae
Combinaii - cu schimbarea procedeului
* Yokomen Uchi - Shiho Nage - Kote Gaeshi
> Katate Tori - Kaiten Nage (Uchi) - Irimi Nage
> Ushiro Ryote Tori - Shiho Nage - Ude Kime
Nage
> Shomen Tsuki - Kote Mawashi - Tekubi Osae
> Katate Tori - Kote Mawashi - Kote Mineri
Contraprocedee - cu schimbarea
procedeului
* Shomen Tsuki - Kote Gaeshi - Ude Hlshigl
* Shomen Uchl - Kote Gaeshi - Ude Hlshlgi
> Yokomen Uchl - Shiho Nage - Irimi Nage
> Ushlro Ryote Tori - Irlmi Nage - Ude Osae
(Tenkan)
* Mune Tori - Kote Mawashi - Kote Mineri
8.5.3. Procedee chele
La studierea nlnuirilor se poate constata ca
unele procedee de baza slnt mal potrivite ca
"elemente de legtura" cu altele.
Acestea se numesc "procedee cheie" si permit
alctuirea unor nlnuiri multiple dup schema:
Atac Procedeu cheie Procedeu de
continuare Procedeu cheie Procedeu final.
Dar mai mult decit atit, aceste procedee cheie
permit nscocirea unor multiple nlnuiri, ca in
anexa 2. Din aceste doua diagrame rezulta (atenie
la regulile enumerate mal sus) cel puin 36 de
nlnuiri, nlnuirile pot fi executate nu numai in
picioare, ci si in Hanml-Hantachi sau Suwari-Waza.
nlnuirile sint exerciii speciale deosebit de
valoroase pentru perfecionarea elevilor cu nivel
mai mare de 2 Dan.
Randori 121
Capitolul 9
Randori (lupta libera)
andori nseamn o anumi t a f orma
de antrenament pentru elevii avansai,
apropiata de condiiile reale de autoaprare, in
care Nage se apar cit mai bine contra unuia
sau mai multor adversari care ataca fr
ntrerupere.
Pentru acest exerciiu care urmrete realizarea
spontaneitii, Uke si Nage pot alege oricare atac
si orice procedeu de aprare din programa
analitica, avind insa mare grija sa nu produc
accidentri.
Randori este forma cea mai avansata de exerciiu
din Aikido, dar si cea mai spectaculoasa. El poate
fi, si trebuie exersat numai dup ce Nage ajunge
atit de stapin pe elementele, procedeele si
principiile din Aikido, incit le poate aplica oportun
si intuitiv in acelai timp. De asemenea Uke trebuie
sa aib o buna condiie fizica, viteza mare de
reacie si sa poat cdea fr probleme in orice
direcie.
In cursul acestui tip de antrenament Aikidoka se
obinuiesc cu condiiile aproape reale ale unui atac
cu un mare grad de dificultate. Simularea unor
situaii total neprevzute generate de imaginaia si
caracterul agresorilor ii pune pe Nage in condiii
limita ce se cer rezolvate fulgertor, fr sa-i mai
permit analiza atacului si alegerea
corespunztoare a procedeului. In aceste condiii
R
Nage va fi obligat sa nlocuiasc instrumentele
specifice raionamentului cu cele ale intuiiei.
Contactul cu real i tatea si ncroni smul ui
evenimentelor trezete si educa nelepciunea
corpului unui Aikidoka.
9.1. nsemntatea antrenamentului
Randori.
ikido comunica oamenilor, cu ajutoru!
exercitiilor fizice, idei care sa le permit
raporturi armonioase cu ceilali oameni. Prin
aceasta multe tensiuni si probleme pot fi evitate
sau ocolite. Cum trebuie sa te pori in caz de
confruntare?
Aikido conduce la unirea forelor fizice si
spirituale, iniial disparate si contradictorii, intr-un
ansamblu unitar. Daca aplicam aaceasta
filozofie in toate aciunile noastre rezultatele
vor fi importante. In cadrul antrenamentelor de
Aikido se exerseaz si se rezolva problema
antagonismului dintre oameni. Pe rind, fiecare
elev capt rolul de Uke si ataca cu Ki-ul
ndreptat spre Nage. Acesta se strduiete sa
neutralizeze atacul conform principiilor nvate.
Sarcina lui Nage este relativ simpla, pentru ca
atit atacul cit si procedeul de aprare si nt
prest abi l i t e de i nst ruct or,
A
122 Calea Armoniei

corespunztor nivelului de pregtire al elevilor si se
desfoar conform unei succesiuni repetabile de
micri.
Agresivitatea lui Uke este simulata si nu-i poate
produce lui Nage in realitate nici un ru. Din acest
motiv toate greelile lui Nage ramin fr urmri
neplcute. Elevul poate sa se concentreze linitit si
relaxat asupra nsuirii procedeului respectiv.
Coninutul moral al acestuia poate ptrunde
nest i ngheri t i n subcont i ent ul el evul ui ,
adunindu-se acolo impreuna cu altele pentru
formarea capacitilor de reaciona in situaii mai
complexe, in forme mai avansate de antrenament.
Intrucit nelepciunea in autoaprare pornete
tocmai de la cunoaterea propriilor posibiliti, o
supraevaluare a lor ar fi deosebit de periculoasa in
aceasta faza a studiului.
De abia la Rnd ori este pus Nage in situaia de a
se apar contra atacurilor spontane, neprevzute,
ale lui Uke.Chiar daca aceste atacuri nu vor avea
urmri fatale (dei in cazul atacurilor cu o arma
orice greeala poate avea urmri grave) Nage este
pus intr-o situaie de autoaprare reala.
Un adevrat maestru nu este cel care crede ca a
inteles Aikido si se poate apar de orice atac
dinainte convenit si executat incet sau precaut, ci
acela care in Randori nici nu-si da seama de ce
reacioneaz adecvat si eficient. Numai acesta
poate aplica practic toate principiile Aikido
:
,ului in
fata unor forte agresoare, spirituaje sau fizice,
compensindl astfel dezavantajele situaiei in care
ajyngl'din cauza unor adversari hotariti, puternici
si adeseori jnarmati. Micrile rlaxate, 'pornite
dintr-o Hara stabila, specifice antrenamentului
Randori, sint o expresie elocventa a libertii
spirituale si trupeti a celui ce se a'para. Acest nivel
de pregtire trebuie sa constituie deci telul oricrui
elev contient de ideile Aikido-ului, spre care sa
tinda prin munca susinuta. Din aceleai motive,
proba de Randori are o mare importanta la
examenul pentru centuri negre (grade Dan).
9.2. Moduri si feluri de Randori.
up atingerea nivelului Kyu 2 (centura albastra)
pe ling alte forme de invatamint, elevii irjcep
studierea Randori. Pentru nceput,' se stabilete
un atac prin prindere din fata (Katate-Tori etc.) care
se repeta fr ntrerupere pe dreapta si pe sting,
la care Nage rspunde cu orice procedeu ii vine la
indemina (din cele pe care deja le cunoate).
Acest exerciiu se deosebete cantitativ si
calitativ de cele la care participase elevul pina a
obinut Kyu 2. Aplicarea unui procedeu neconvenit
in prealabil presupune stapinirea cu sigurana a
coninutului tehnic al Aikido si cere intuiie,
spontaneitate, simul sincronizrii si al micrii,
indeminare in toate direciile, capacitate de
adaptare, perspectiva.
La examinarea pentru Kyu 1 se trece la Randori
contra unor lovituri (Atemi) din fata, care ii pun lui
Nage noi probleme datorita distantei mai mici si
vitezei mai mari de atac.
Urmeaz perioada de pregtire pentru examenul
de 1 Dan, in care se exerseaz o noua varianta de
Randori : Uke fr arme ataca liber, fr
ntrerupere, din orice parte. Nage trebuie sa se
apere eficient, continuu si variat, folosind
procedeele si principiile adecvate. Acest joc liber
al forelor independente corespunde deja cit se
poate de mult cu o situaie reala, deoarece
aciunile lui Uke sint total neprevzute ca mod,
direcie si intensitate. Nage se poate apar eficient
numai daca in clipa potrivita aplica procedeul si
principiul corespunztor atacului.
Adaptarea continua la o situaie mereu in
schimbare, recunoaterea momentului oportun de
intervenie si utilizarea dibace a forelor in micare
.sint posibile numai daca Nage are spiritul relaxat.
Efortul intelectual nu este in acest caz de nici un
folos, deoarece corpul se poate mjsca fr
inticziere numai daca este condus de subcontient.
O alta varianta, de Randori se, practica de
aspiranii la gradul 2 Dan : aprarea contra a doi
Uke. Orice om* sntos, cu putina atenie poate
ajunge sa se fereasc de o minge pe care o poate
vedea, dar care i-a fost aruncata prin surprindere.
Cu ceva antrenament devine mai abil si eventual
alege daca sa se fereasc, sau sa prind
mingea, sau sa fac fente. Desigur ca o condiie
pentru reuita este ca durata de zbor a mingi sa fie
suficient de mare pentru a permite o reacie. Daca
se trece insa la aruncarea mai multor mingi
simultan sau in ordine imprevizibila, din diverse
direcii, spre acelai individ, acesta are probleme
din cauza lipsei de timp pentru coordonarea
micrilor si/sau alegerea procedeului de aplicat:
evitare, deviere, prindere.
La fel se petrec lucrurile si cu elevul care, dei are
1 Dan, se trezete asaltat din mai multe pri de
agresori hotariti si iuti. Mintea si corpul i se
blocheaz, Nage isi pierde Centrul, nu mai poate
reaciona si ramine fr aprareJn fata atacurilor.
Dar prin continuarea antrenamentelor si cu ajutorul
sfaturilor unui instrucor competent, elevul isi
recapt sigurana pe care o avea. El descoper
ca superioritatea mai multor atacani nu sta in fora
lor fizica si morala aparent mai mare, ci in
posibilitatea lor de a aciona coordonat, spontan
si hotarit.
D
Randori 123

Dar agresorii nu sint cu adevrat liberi in micrile
si in gindurile lor, pentru ca toate aciunile lor sint
legate de punctul in care se gsete Nage si spre
care Isl ndreapt forele. Un Nage competent
folosete aceasta constatare pentru o aprare
adecvata: el ii considera pe multiplii agresori drept
componente ale unui singur tot. Printr-un amestec
de fente fcute la momentul potrivit si de procedee
corectoare Nage poate influenta coordonarea,
ritmul si direcia de aciune a fiecrui atac atit de
mult incit pina la urma este posibila neutralizarea
corporala (si spirituala) a atacanilor insisi.
Nage se ferete cu dibcie din calea forelor
distrugtoare si acioneaz - in sens figurat - ca un
catalizator. El devine o componenta a unui sistem
de aprare ale carul aciuni iau natere tocmai
datorita interveniilor sale.
La examenele de 1 Dan si 2 Dan, Randori se
practica in forma "moale" (Ju-no-Geiko), adic si
atacanii si aprtorul lucreaz decis dar controlat.
O oarecare ncetineala in micri este obligatorie,
pentru ca lui Nage sa-i ramina la dispoziie un timp
mai lung pentru rspuns. Greelile inerente ce apar
la Nage vor fi corectate de Uke cu o "mina moale";
leciile usturtoare date partenerului nu sint
admise!
Pina la examenul de 3 Dan elevul a studiat cu
sirguinta Aikido din punct de vedere teoretic si
practic cel puin 10 ani. Acum ar trebui sa fie in
stare sa se apere contra atacurilor dure
(Kakari-Geiko) a doi adversari, si sa-i neutralizeze
respectind totodat principiile armoniei si omeniei.
Aceasta tema dificila nu poate fi rezolvata numai cu
mijloace fizice, ci necesita in plus exprimarea unei
personaliti puternice si cu influenta linititoare
asupra situaiei.
Daca la variantele precedente de Randori era
vorba in principal de completarea, respectiv
neutralizarea, unor forte fizice, la varianta dura se
impune o armonizare a atitudinilor spirituale iniial
contradictorii. De aici incolo Randori se exerseaz
in condiii reale de autoaprare. Aceasta observaie
este cu atit mai valabila in cazul formelor de Randori
pentru gradele mai mari. Atacul va fi tot in varianta
dura (Kakari-Geiko) dar efectuat simultan de trei
Uke.
Se obinuiete ca la examenul de 5 Dan unul din
atacani sa fie inarmat. Cel care reuete sa
pstreze si in aceasta situaie libertatea de aciune
respectind principiile armoniei, cel care conduce
agresorii dup cum vrea si fr sa se emoioneze,
neutralizindu-i fr sa le provoace rniri si
pastrindu-si stabilitatea interioara, acela este un
bun Maestru de Aikido.
9.3 Desfurarea antrenamentului
Randori.
aca un maestru de Aikido ar fi ntrebat cum se
poate invata buna comportare in Randori, ar
trebui sa rspund: "nu se poate aa ceva"; si totui
o cale trebuie sa existe. Rspunsul se bazeaz pe
experiena, pe faptul ca exersarea sincera timp de
muli ani a procedeelor de baza II duce pe elev de
la sine spre maturitatea tehnica. Rspunsul
maestrului tine seama insa si de acei elevi
nerbdtori care, adeseori, doresc sa cldeasc
casa incepind cu acoperiul, accentuind pe
Randori care este mai spectaculos si neglijind
procedeele de baza care sint mai plictisitoare.
S-au pus la punct complexe de exerciii si jocuri
care permit o nsuire atractiva si eficienta a
comportrii optime in Randori. lata citeva
exemple:
Exerciiul 1.
Situaia: Toi elevii se mica pe o zona limitata de
saltea, tinind miinile agate de centura.
Sarcina: Nici un elev nu trebuie sa ating pe
altul.
Scopul : nsuirea si automatizarea tuturor
formelor de deplasare (Sabaki) pentru evitarea
unor forte dezordonate. Exersarea percepiei si
reaciei.
Exerciiul 2.
Situaia : 2-4 elevi (funcie de nivel) merg cu
Tekatana direct spre elev (fr a efectua vreun
atac).
Sarcina : Evitarea contactului si preluarea
partenerului.
Scopul : Efectuarea micrilor intuitive in fata
unor forte orientate. Folosirea Sabaki ca mijloc
tactic de stapinire a partenerului, fr folosirea
corpului. Dezvoltarea perspectivei si a simului
distantei.
Exerciiul 3.
Situaia : Elevul este nconjurat de 4 parteneri la
distanta de aproximativ 2 m., care ataca simultan
dar fr un semnal, cu acelai atac preconvenit,
spontan dar controlat.
Sarcina : Concentrarea cit mai rapida a Ki-ului
asupra atacanilor si executarea intr-o clipa a
micrii de evitare adecvate. Degajarea din situaia
dezavantajoasa prin prsirea "liniei periculoase"
printr-o micare de evitare sau de intrare.
D
124 Calea Armoniei

Scopul: Producerea si controlul armoniei dintre
corp si spirit. Formarea siguranei si capacitii de
reacie intuitiva. Alegerea si folosirea principiului de
micare adecvat. Exersarea recunoaterii si
utilizrii "momentului optim".
Exerciiul 4.
Situaia : In funcie de nivelul lui Nage, atacul
nentrerupt si in forma moale (Ju-no-Geiko) va fi
fcut de 1 -3 Uke. Se recomanda convenirea unui
atac din fata prin lovire.
Sarcina: Nage trebuie sa evite atingerea de ctre
adversari, dar mijloacele de eschiva permise sint
limitate de instructor. Nu sint permise aruncrile
sau fixrile.
Scopul : mbuntirea folosirii simultane a
t ut uror el ement el or t ehni ce di n Ai ki do.
Destrmarea coordonrii atacanilor prin accelerri
sau incetiniri ale micrilor lui Nage. Dirijarea
evoluiei atacanilor de la "linia proprie" de aciune
spre faza de dezechilibrare si posibila continuare
cu un procedeu. Eliminarea emoiilor paralizante
prin limitarea mijloacelor de aprare. Verificarea si
ntrirea energiei interne (Ki).
9.4 Autoapararea in condiii reale.
tacul nu se face din instinct, ci din diverse cauze
premeditare (ura, furie etc). In cazul atacului,
gindul precede aciunea. Aprarea se face insa din
instinct - deci aciunea precede gindul. De aceea
natural ne apram prost, pentru ca de obicei
nimeni nu este pregtit pentru aceasta aciune.
In cazul unei lupte reale, la primul atac se
rspunde printr-o rezistenta calculata, pentru a-l
"cintari" pe adversar; la al doilea atac se rspunde
cu un procedeu concludent care sa-l doboare.
O lupta reala dureaz cel mult 3 secunde: o
secunda atacul; o secunda eschiva si o secunda
aruncarea sau fixarea ; daca lungeti vreuna din
fazele aprrii, de obicei eti pierdut.
"Istoria rzboaielor pierdute se poate rezuma in
doua vorbe .prea tirziu" spunea generalul american
Douglas Mac Arthur, conductorul armatei care a
nvins Japonia in 1945.
In cazul unei lupte reale, daca adversarul
reuete sa se opun unui procedeu, nu te
crampona de el, ci inlantuieste-l, trecind la un alt
procedeu. La antrenamente nu se face decit un
singur procedeu odat - deci Uke nu are voie sa
opun o rezistenta mai mare decit poate controla
Nage.
Daca accepi durerea si o ignori printr-un efort de
voina, situaia se schimba, "peisajul" devine altul!
Trebuie sa-ti antrenezi spiritul sa nu te fereti
(fugi) de atac, ci sa-l primeti! Japonezii zic: "Daca
nu ai de la nceput curajul de a intra direct (Irimi)
spre adversarul care ataca, nu-l vei avea niciodat!"
(Concluzia este ca aceasta intrare trebuie
exersata struitor si corect inca de la nceputul
studierii Artei Mariale).
In orice mprejurare trebuie sa te ridici mai repede
decit adversarul.
Fixarea eficienta este din picioare (adversarul
fiind jos) - eventual chiar fr sa foloseti miinile,
pentru ca sa poi continua lupta cu ali adversari.
Fixrile trebuie sa fie scurte, marcate, eficiente.
Referitor la aciunea miinilor: se lucreaz numai
cu pumnul deschis gata de contraatac; nu se
apuca mina adversarului, dar se pstreaz mereu
contactul strins cu ea.
Procedeele corecte se executa la antrenamente.
Intr-o lupta reala se ia poziia de garda corecta si
se executa un procedeu incorect, fantezist,
corespunztor pe de o parte atacului, iar pe de alta
parte, nivelului de pregtire a celui ce se apar.
Aikido ne ajuta sa stapinim o situaie, ceea ce
este mult mai mult decit doborirea unui adversar.
A
Aprarea mpotriva atacurilor cu arme albe 135
Capitolul 10
Aprarea mpotriva atacurilor cu arme
albe
rmele mresc artificial distantele dintre oameni.
Scopul aprrii in Aikido este ca odat cu
neutralizare si dezarmarea agresorului sa se
reduc distanta la valoarea ei naturala. Orice om
poate sa-si amplifice Ki-ul cu ajutorul unei arme.
Aceasta poate fi folosita ca unealta fie a violentei fie
a pcii. Si la exerciiile cu arme albe partenerii
schimba mereu rolurile (Nage si Uke). Elevii
avansai in Aikido se obinuiesc cu minuirea
armelor clasice (baston, lance, cuit, sabie)
decoperind posibilitile si limitele lor de utilizare.
Prin aceasta ei invata sa aprecieze corect pericolul
unui atac cu arme si sa foloseasc aprarea cea
mai adecvata.
In legtura cu aceasta treapta a uceniciei,
instructorul are o sarcina foarte delicata: el nu
trebuie sa permit accesul la aceste exerciii decit
acelor elevi care au dovedit de-a lungul multor ani
un caracter integru si o personalitate echilibrata.
Numai indeminarea de a efectua diverse procedee
de autoaprare nu este suficienta pentru a te
apar contra unui adversar narmat si hotarit.
Pericolul de moarte, apreciat instinctiv sau raional,
produce o senzaie de "paralizie descurajanta"
daca omul nu poseda un puternic echilibru interior.
Se impune deci ca la aceste exerciii atacurile sa fie
fcute cit mai realist iar Nage sa se apere cu
sinceritate chiar daca armele nu sint adevrate,
avind o atitudine mentala adecvata si folosind
numai procedee simple si eficiente. Mobilizarea si
concentrarea tuturor forelor interne, sint eseniale
pentru succesul aciunii de aprare contra unui Uke
narmat.
Uneori, datorita aprecierii greite a propriilor
cunotine si capacitii de aprare sau de
minimalizare a capaciti! celorlali, Nage are
impresia ca procedeele deja cunoscute ar fi
suficiente si eficace mpotriva unui atac armat.
Iluzia aceasta falsa face ca elevul sa capete o
sigurana superficiala periculoasa, care-i adoarme
instinctele naturale de aprare. Intr-un caz de
pericol real aceasta atitudine duce la reacii greite
cu urmri grave.
Corpul omenesc neinarmat poate fi folosit ca
mijloc de atac sau de aprare numai daca distanta
disponibila este optima (Ma-ai). De aceea
programa analitica din Aikido prevede numai
exerciii de aprare contra armelor albe, a cror
folosire implica o distanta relativ mica intre
adversari. In aprecierea gravitaii situaiei nu trebuie
10
A
126 Calea Armoniei

sa te bazezi pe posibilitatea ca adversarul sa fac
greeli. Succesul unei aprri eficace se bazeaz
pe aprecierea realista a propriilor posibiliti.
Un om inarmat si antrenat cu arme de foc poate
fi sigur de atingerea oricrei inte la o distanta sub
12 m, aa ca nu poate fi vorba de aprare cu mina
goala mpotriva armelor de foc.
Daca distanta pina la Uke nu poate fi parcursa
intr-un timp adecvat de Nage, sau Uke nu poate fi
manipulat si dezarmat din diverse motive, nu mai
ramin de aplicat decit principiile morale si regulile
de comportare din Aikido. Dei utile, aceste
principii nu garanteaz insa ieirea nevtmata
dintr-o ciocnire cu un agresor inarmat si decis. De
aceea si oamenii panici se narmeaz cind este
nevoie, pentru a-si intari Ki-ul la nivelul pericolului.
Chiar O-Sensei zicea: "Cine este mereu pregtit,
are lama bine ascuita !".
In timpul anilor de ucenicie pina la nivelul 1 Dan
elevul exerseaz numai cu adversari neinarmati.
Atacurile se desfoar de la distante obinuite si
cu trecerea timpului, pfe msura ce creste
indeminarea lui Nage, distantele isi pierd din
nsemntate. Scopul acestei ucenicii este stabi-
lirea unitii armonioase dintre spirit si corp si
atingerea echilibrului interioar al elevului. Spre
sfirsitul uceniciei elevul ajunge sa cread ca el
poate reaciona la momentul potrivit si ca folosete
intuitiv principiile Aikido-ului. Dar dup obinerea
centurii negre (1 Dan) elevul constata ca de fapt
incepe o noua perioada de ucenicie, este adevrat
ca la un nivel superior celei dinii, ncepe studierea
aprrii contra adversarilor narmai ceea ce ii
repune din nou in fata toate problemele pe care le
credea dej a rezol vat e. Peri col ul armel or
paralizeaz mintea si blocheaz corpul. Distanta,
ritmul si modul de atac s-au schimbat ; aceste
elemente trebuie din nou studiate. Multe procedee,
executate pina acum relaxat si sigur, devin
incomplete si crispate in cazul atacurilor cu arme.
Interesul pentru Aikido si dorina de perfecionare
motiveaz pe elev. sa continue drumul dificil,
treapta dup treapta. Permisiunea de a lucra cu
arme, acordata dup ce elevul ajunge la nivelul 1
Dan, are nu numai o valoare practica ci si un efect
educativ pentru continuarea dezvoltrii spirituale a
elevului.
Din cele ce urmeaz se va vedea ca multe
procedee de baza din tehnica cu mina goala
(Aiki-Tai) pot fi folosite fr modificri pentru
aprarea contra unui adversar inarmat - de fapt
o consecina a universalitii Aikido-ului. Se
recomanda celor ajuni la nivelul corespunztor sa
verifice prin studiu individual eficienta procedeelor
de baza deja cunoscute, contra diverselor atacuri
cu arme albe.
10.1. Despre armele albe folosite in
Aikido
olosirea unei arme albe permite agresorului
sa-si amplifice fora, sa-si concentreze energia
asupra unei inte mai mici si sa-si mreasc raza de
aciune. La alegerea si execuia procedeului de
aprare trebuie inut seama de aceti factori.
Din varietatea mare de arme albe existente, in
Aikido se folosesc numai citeva, tradiionale, din
arsenalul samurailor: sabia, cuitul, bastonul.
Sabia de lemn (Boken) sau de metal (Katana)
este o arma periculoasa, si cu o mare raza de
aciune.
Cuitul (Tanto) se folosete la distanta mica.
Direcia de atac se poate recunoate dup modul
cum este inut cuitul dar un adversar exersat poaf e
schimba brusc priza pentru a deruta victima si a
gsi o zona neaprata, mai uor de lovit.
Bastonul (Jo) este arma tradiionala a clugrilor
calatori si poate fi folosit pentru o mare varietate de
atacuri.
Aikidoka invata in primul rind cum sa se apere cu
miinile goale mpotriva unui adversar inarmat, dar
invata sicum sa foloseasc armele pentru aprarea
sa. Indeminarea de a tine si manipula armele fr
ca acestea sa-l ncurce nu constituie decit nivelul
inferior al acestei ucenicii. Scopul exercitiilor
respective este insa nsuirea extensiei Ki-ului la
distanta mai mare de corp, adic pina la virful
armei.
Aprarea cu si mpotriva armelor.
Aceasta trebuie privita ca o continuare a aprrii
cu mina goala. Este vorba numai de adugarea
unei arme la aceleai micri cunoscute. Datorita
originilor Aikido-ului, cele trei capitole ale
nvturii: Aiki-Tai (lupta cu corpul si miinile
goale), Aiki-Jo (lupta cu bastonul) si Aiki-Ken
(lupta cu sabia) constituie un tot unitar. Deci
procedeele sint exact cele descrise la capitolele de
aciune cu mina goala si in continuare se explica
numai citeva exemple tipice.
10.2. Aprarea contra bastonului
Jo-Tori (luarea bastonului)
Sint 3 situaii:
A. Uke ataca cu bastonul, Nage are miinile goale;
B. Uke ataca cu miinile goale, Nage are baston;
C. Uke si Nage au fiecare bastoane.
F
Aprarea mpotriva atacurilor cu arme albe
In continuare se exemplifica situaiile A si B.
10.2.1. Situaia A. Shomen-Tsukl Shiho-Nage
ind Uke mpunge cu bastonul, Nage executa
Tai-Sabaki pe un pas, preuind bastonul in
micare si continua apoi micarea cu aciunile
cunoscute pentru Shiho-Nage (fig.10.1).
fig. 10.1.
127


O alta varianta a acestui exerciiu este artata in
figura 10.2.
fig. 10.2.


10.2.2. Situaia B. Shiho-Nage
hiho-Nage se numete si Shiho-Giri (tierea in
4 direci!) sau Happo-Giri (tierea in 8 direcii),
deoarece reprezint forma de baza a micrii
corpului conform principiilor scrimei japoneze.
Cind Uke prinde captul bastonul ui inut de Nage
si trage de el (fig. 10.3), Nage face un pas nainte cu
stingul, ridicind braele, apoi se rsucete cu 180
grade spre dreapta si efectueaz o tietura de sabie
cu bastonul, ceea ce-l doboar pe Uke.
fig. 10.3.
Micrile sint foarte asemntoare celor pentru
Shiho-Nage cu miinile goale (vezi 6.1).
Trebuie reinut ca:
> Micrile corpului sint strins legate si in
armonie cu micrile bastonului.
C
S

10
128 Calea Armoniei

> La nceputul procedeului, braul conductor al
lui Nage prinde de mijlocul bastonului.
> Micrile bastonului deriva din tehnica luptei cu
sulia.
Varianta Tenkan a aceluiai procedeu, executat
cind Uke mpinge, este artata in fig. 10.4.
fig. 10.4.
10.3.
Aprarea
contra
cuitului
Tanto-Tori (luarea cuitului)
Sint posibile trei situaii:
A. Uke ataca cu cuit; Nage are miinile goale;
B. Uke ataca cu miinile goale ; Nage are cuit;
C. Uke si Nage au fiecare cuit.
Deoarece situaia A este reprezentativa, va fi
exemplificata mai jos.
10.3.1. Nage-Waza (aruncri)
int doua feluri de aciuni de aruncare : una
consta numai din aruncare, cealalt consta
dintr-o aruncare combinata cu fixare. A doua
metoda este mai buna pentru aprarea contra
cuitului.
lata un exemplu reprezentativ:
Shomen-Tsuki Kote-Gaeshi.
Micarea este la fel cu cea care se face cind Uke
ataca cu mina goala (vezi 6.7), dar in cazul atacului
cu cuit, Nage trebuie sa pstreze o distanta mai
mare pina la Uke.
Dup ce Uke a fost dus la sol, i se desface mina
prin rsucirea braului intins si a miinii si i se ia
cuitul. Nage va sta perpendicular fata de corpul lui
Uke ntins pe sol (fig. 10.5).
fig. 10.5.


Acelai procedeu folosit mpotriva unor atacuri
cu cuitul din spate este ilustrat in fig. 10.6 si 10.7.
fig. 10.6.


S
Aprarea mpotriva atacurilor cu arme albe 129
fig. 10.7.




10.3.2. Katame-Waza (fixri).
Shomen-Uchi (Yokomen-Uchi)
Ude-Nobashi.
Varianta Irimi. Cind Uke ridica mina dreapta cu
cuitul si lovete din fata, Nage reacioneaz
printr-un pas cu stingul spre sting si blocheaz
braul lui Uke cu cele doua Tekatane. Apoi braul lui
Uke este condus in jos (ca la Ude- Osae) insa Nage
prinde braul lui Uke cu dreapta sub ncheietura
miinii si cu sting peste cot. Mina lui Uke trebuie
bine rsucit, astfel ca virf ui cuitului sa f ie ndreptat
nainte, nu spre Nage, iar cotul lui Uke trebuie bine
extins, ceea ce provoac durerea si slbiciunea lui
Uke, care poate fi astfel fixat la sol si dezarmat.
Pentru dezarmare fie se tine cotul bine extins cu
sting si se apas cu dreapta pe dosul miinii lui
Uke, rasucind-o nainte, fie se ndoaie cotul lui Uke
si i se aduce mina ling umr, apoi se apas
vertical in jos pe cot si mina lui Uke se desface din
cauza durerii (fig. 10.8).
fig. 10.8.



Varianta Tenkan. Micarea este aceeai ca la
Ude-Osae Tenkan (vezi 7.2.10) dar aciunea
miinilor lui Nage se face in modul specific artat la
varianta Irimi.
La aprarea contra cuitului prin Ude-Nobashi, fie
Irimi fie Tenkan, Nage trebuie sa execute mai intii
cu corpul o micare laterala de evitare a loviturii si
ieire din direcia ei de aciune ; altfel nu poate fi
evitata lovitura.
In fig.10.9 este artat alt procedeu de aprare,
mpotriva atacului Shomen-Tsuki cu cuitul.
fig. 10.9.


10
130 Calea Armoniei



Iar in fig. 10.10 se poate vedea Shomen-Tsuki
Kote-Hineri.
fig. 10.10.
fig. 10.12.

Exerciiile de aprare mpotriva
atacului cu cuitul se pot complica prin execuia lor in
Suwari-Waza (fig. 10.11,10.12) la fel ca si orice alt exerciiu din
Aikido.

fig. 10.11.

Aprarea mpotriva atacurilor cu arme albe 131







10.4. Aprarea mpotriva atacului cu
sabia.
Boken-Torj (luarea sbiei).
Sint posibile numai doua situaii:
A. Uke ataca cu sabia ; Nage are miinile goale;
B. Uke si Nage au fiecare sbii.
Vom exemplifica numai prima situaie.
Se pot aplica procedee de fixare sau de
aruncare. Nage trebuie sa se mite tot timpul in
Tai-Sabaki sau alte micri de eschiva, pentru a nu
fi rnit de ctre sabia a crei inerie este mare si ale
crei micri se continua chiar dup ce Uke a
nceput sa se dezechilibreze si sa cada.
Shomen-Uchi Irimi-Nage.
Micrile lui Nage sint asemntoare cu cele
executate mpotriva atacului cu mina goala (vezi
6.3), dar cu urmtoarele deosebiri: se poate intra
fie la dreapta fie la sting lui Uke; distanta este mai
mare si momentul oportun reaciei va trebui sa se
produc cu oarecare intirziere, dup ce Uke s-a
angajat bine in lovitura (fig. 10.13).
fig. 10.13.

In fig. 10.14 se arata exerciiul Yokomen-
Uchi Shiho-Nage.
fig. 10.14.




Kata 133
Capitolul 11

Kata (Tipare sau Modele de Tehnica).
ul i oameni cr ed ca t i par el e opr esc
desfurarea vieii. In realitate, fr tipare nu
exista viata. De aceea Kata este necesara si in
Aikido pentru ca ea ridica meteugul (Jutsu) spre
arta (Do).
Prin Aiki-No-Kata (tiparul sau modelul Aikido) se
intelege o niruire bine stabilita de elemente,
procedee si principii tehnice din Aikido, care se
exerseaz numai conform regulilor prescrise, de
ctre cei doi parteneri ale cror roluri se schimba
(Nage/Uke), dar care se strduiesc mpreuna sa
ating telul propus.
Rezultatele urmrite de Kata sint : prezentarea
sub o forma vizibila a marilor idei din Aikido,
dezvoltarea elevilor in spiritul Caii (Do) prin
educarea corpului si mintii si in fine, pstrarea
formei clasice a procedeelor de Aikido conform
nvturii si stilului lui O-Sensei Morihei Uyeshiba.
11.1. nsemntatea exerciiului Kata
entru a intelege mai bine sensul noiunii de Do
(Cale), putem spune ca ea ar trebui neleasa
ca o cltorie de studii pentru perfecionare, aa
cum fceau pe vremuri ucenicii breslelor dup ce
deprindeau meteugul pe ling un maestru.
Scopul acestor ani de cltorie si studii desfurate
dup reguli bine stabilite, era punerea elevului in
cele mai variate situaii de viata, in care sa-si
foloseasc indeminarea cptata anterior, astfel ca
din meteugar sa devin maestru. Perfeciunea
profesionala astfel cptata nu era insa decit
expresia exterioara a maturitii interioare
dobindita iracest rstimp.
Si in Aikido drumul duce de la meteug ia arta,
cu observaia ca mai mult decit in alte domenii
drumul nu e drept si lin, pentru ca Aikidoka avansai
au rareori prilejul sa fie in preajma unui Maestru
adevrat, care sa-i indrume, sa le corecteze imediat
greelile. Se intelege ca din acest motiv, mai ales
la Aikidoka creativi, modul de execuie al
procedeelor este mult influenat de experiena si
personalitatea lor. Aceasta varietate de forme
poate fi utila pentru dezvoltarea Aikido-ului - ca arta
vie, neinchistata - dar pe de alta parte ar putea duce
la transformarea sau la pierderea elementelor si
principiilor fundamentale clasice, si astfel Aikido-ul
creat de O-Sensei si-ar putea pierde esena. Pentru
evitarea'unei astfel de evoluii greite, cu urmri
nedorite si pentru a exista " o referina oficiala ",
s-au pus la punct exerciiile Kata. Aceste Kata au
funcia unei memorii vii, nealterate, cu atit mai mult
cu cit aceste micri nu pot fi consemnate in scris.
11
M
P
134 Calea Armoniei

In drumul sau pentru cutarea adevrului, omul
are nevoie de repere fixe de orientare, care sa
ramina valabile si neschimbate in timp. Toate Kata
din Aikido ndeplinesc aceste condiii, daca seriile
succesive de elevi le apreciaz ca atare si le
practica fr modificri. Ele sint deci forme de
"feed-back" care permit elevului de orice nivel sa
stabileasc unde a ajuns, cit de corect lucreaz si
eventual necesitatea de a se reorienta in direcia
corecta, adic de a se ntoarce pe calea cea buna,
precizata de intemeietorul Aikido-ului.
Aikidoka vor trebui sa-si dea toata silina sa
ptrund cit mai adine in tainele Artei iar pentru
aceasta una din metodele cele mai bune este
studierea sistematica si sincera a 'tiparelor" Kata.
11.2. Exersarea Kata.
"Cu crmizi proaste nu se poate
construi o casa buna l"
rincipiul acesta ramine valabil si in practicarea
Kata. De aceea toate elementele, procedeele,
nlnuirile si punctele cheie coninute de Kata
trebuie exersate intens mult timp si cu multa
rbdare, pe ansamblu sau pe.parti.
Abia dup ce Nage si Uke stapinesc cu sigurana
"elementele" componente se poate trece la
executarea 'tiparului" conform regulilor stabilite.
Sarcina aceasta se ndeplinete in pai succesivi.
Mai intii se executa nlnuiri de citeva procedee,
care reprezint fragmente de Kata. Apoi urmeaz
niruirea fragmentelor intr-un ansamblu grosier,
adic executarea ntregului ir de exerciii care
compun Kata, dar cu greelile inerente de poziie
si de execuie.
In aceasta etapa indicaiile date si corecturile
fcute de instructor trebuie limitate cu grija la
strictul necesar si adaptate la capacitatea de
asimilare a elevului, altfel apare o suprasolicitare a
acestuia, care poate duce la pierderea poftei de a
mai exersa Kata.
Urmeaz etapa de finisare a execuiei unei Kata.
In aceasta etapa este necesar ca instructorul sa se
ocupe de fiecare pereche in parte pentru a corecta
toate erorile si pentru a "lustrui" tehnica de execuie.
La acest ultim nivel, interveniile instructorului nu
mai constituie perturbaii externe, ci pot fi asimilate
din zbor fr a deranja desfurarea exerciiului,
deoarece elevii au ajuns deja la o stapinire in
subcontient a nlnuirii de procedee care
constituie Kata.
Dup fiecare execuie a Kata instructorul trage
concluzii generale asupra desfurrii exerciiului
si daca exista greeli ce se repeta sistematic,
dispune repetarea acelor elemente, procedee,
nlnuiri sau fragmente de Kata.
Execuia unei Kata la o demonstraie de Aikido
sau la un examen de gradare, constituie de obicei
punctul culminant al unui lung antrenament
intensiv si prima posibilitate de apreciere publica.
Ea solicita deosebit de mult stabilitatea interioara a
elevului.
Deoarece lucrurile valoroase se obin cu multe
eforturi, ele trebuie preuite aa cum merita !
Aikidoka avansai trebuie sa se strduiasc
continuu sa-si mbunteasc modul de execuie
al tuturor Kata pe care le-au invatat. Si in aceasta
faza avansata supravegherea instructorului are o
mare importanta.
Cind exerciiile de Kata se executa corect, fluent
si concentrat, exersarea Kata devine o forma de
meditaie dinamica. Prin nenumrate repetiii,
elevul ptrunde adine in esena Aikido-ului, ceea
ce ii destinde atit spiritul, cit si corpul. El ajunge sa
acioneze spontan, si se simte eliberat de senzaia
spaiului si timpului, uita greutile vieii zilnice si isi
remprospteaz forele. Din acest motiv Kata
reprezint un exerciiu salutar pentru omul modern,
atit de stresat si obosit.
11.3. Coninutul si importanta Kata.
puneam ca nu se pot descrie exerciiile Kata
prin cuvinte, cu toate acestea noi vom ncerca
sa prezentam pe scurt principalele "tipare". In
anexa 3 sint prezentate primele trei Kata.
Kata nr.l - Principiile Aikido in
Hantachi-Waza.
Kata nr.1 conine toate procedeele de fixare
(Katame-Waza) in ordinea clasica si doua
procedee de aruncare (Nage-Waza) care pot fi
continuate cu fixarea adversarului.
Practicarea acestei Kata are atit valene morale
(adincirea cunoaterii Aikido- ului, pstrarea
formelor clasice), cit si valoare educativa, deoarece
conine unele elemente greu de insusit. In special
se accentueaz asupra : deplasrilor (Sabaki),
folosirii Centrului (Hara), distantei corecte (Ma-ai),
momentului optim precum si diferenierii clare a
principiilor Irimi si Tenkan. Dezvoltarea acestor
deprinderi are o influenta deosebit de buna pentru
elev.
La o execuie corecta se pot sesiza uor
diferentele dintre pozitiv si negativ, se constata
naturaleea si eleganta micrilor, reiese armonia,
dar si eficienta procedeelor de aprare in Aikido.
P
S
Kata 135

Kata nr.1 trebuie sa fie studiata cu sirguinta de
toi elevii cu nivel peste Kyu 2 (centura albastra) si
face parte din programul de examinare pentru 1
Dan.
Kata nr.2 - Principiile Aikido in
Suwari - Waza.
Kata nr.2 conine procedee de fixare (Katame -
Waza) executate mpotriva loviturilor. Aceasta Kata
poate fi executata corect intr-o forma moale
(Ju-no-Geiko) numai daca Nage si Uke au
suficienta indeminare la deplasarea din genunchi
(Shikko). Aceasta forma de deplasare este dificila
si neobinuita pentru europeni, insa aduce mari
foloase pentru ca mrete mobilitatea articulaiei
soldurilor si dezvolta folosirea Centrului (Hara).
Deoarece la aceasta Kata Nage si Uke nu au nici
o posibilitate sa improvizeze, orice greeala duce
direct la dezechilibrare si se observa imediat. Elevii
sint deci silii sa analizeze fiecare detaliu si sa
constate ca progresul lor se bazeaz pe grija fata
de simplitate.
Studierea Kata nr.2 se recomanda tuturor elevilor
cu nivel peste Kyu 1 (centura maro), deoarece
ntrete Hara, dezvolta echilibrul, simul distantei
corecte (Ma-ai) si al momentului oportun.
Dificultatea cea mai mare o constituie micrile de
rsucire (Tenkan) deoarece pentru reuita lor
corpul trebuie sa fie bine centrat.
Kata nrj - Aprarea contra unui
adversar narmat.
Alegerea si ordinea de desfurare a grupelor si
procedeelor din Kata nr.3 exprima unitatea in
diversitate a acesteia si demonstreaz astfel
universalitatea Aikido-ului. Totodat acest Kata
simbolizeaz drumul de parcurs pentru fiecare elev
avansat, deoarece grupel e de procedee
corespund gradelor sporite de dificultate ale
examenelor de la 1 Dan la 4 Dan - adic: atac fr
arme, apoi cu baston, apoi cu cuit si in final cu
sabie. Aceasta Kata ridica probleme foarte grele
elevilor si de aceea nu trebuie abordata decit de la
nivelul 2 Dan in sus.
Folosirea eficienta a procedeelor de Aikido
mpotriva atacurilor cu arme este posibila numai
daca Nage stapineste bine bazele tehnice si se
strduiete sa le mbunteasc continuu.
Diversele distante dintre parteneri (Ma-ai) care
rezulta din apariia diverselor feluri de atacuri si
arme, cer o mare flexibilitate in rspunsuri.
Periculozitatea atacurilor, variaia formelor de
deplasare si complexitatea elementelor de
nlnuire obliga la o concentrare susinuta.
Poziia corpului, deplasrile si procedeele permit
aprecierea energiei interne (Ki-ului) lui Nage.
Numai daca el se afla cu mintea si cu corpul in
Centrul corect, poate arata sigurana interioara si
disponibilitatea exterioara specifica maetrilor.
Hotarirea cu care Uke ataca , comparata cu
atitudinea stapinita de care da dovada Nage
neinarmat, permit sesizarea contrariilor, deci a unui
principiu fundamental din Aikido. Chiar spectatorii
nepricepui sint adine impresionai, astfel Kata nr.3
poate fi folosita cu succes si ca mijloc de
propaganda pentru atragerea de noi elevi.
Dei aparent Kata este spectaculoasa, in fond
este vorba de un "tipar" linitit care pretinde de la
participani o mare capacitate de renunare si
dezinteres. In aceasta Kata se poate cel mai bine
observa grija maestrului fata de amnunte;
procedeele simple exprima adeziunea interna la
principiile Aikido-ului. Cine exerseaz Kata nr.3
face deci un serviciu atit Aikido-ului cit si sie insusi.
Kata nr.3 face parte din programul de examinare
pentru 3 Dan.
11.4. Aprecierea unei Kata la examen
otarea coninutului tehnic al unei Kata
executata la un examen de gradaie nu prezint
nici o problema pentru judectorul atent si
competent. Mai dificila este aprecierea impresiei,
deoarece aici intra in joc criterii de apreciere
subiective, care, parial, in de gustul fiecruia. Dar
experiena arata ca diferentele de notare apar in
zona notelor mijlocii; asupra notelor foarte mari si
asupra notelor foarte mici toata lumea este de
acord. In general juriul este format din 3 arbitri,
astfel ca nu poate fi vorba de aprecieri eronate.
La aprecierea unei Kata din cadrul unui examen
de gradaie se evalueaz urmtoarele aspecte :
- Gradul de stapinire al tuturor elementelor si
procedeelor in execuia clasica si forma stabilita;
- Separarea si exprimarea principiilor Irimi si
Tenkan;
- Rezolvarea contradiciei dintre atac si aprare
prin armonia (Ai) dintre Nage si Uke ;
- Personalitatea elevului, exprimata la exterior
prin procedee de Aikido dinamice si neviolente, iar
in interior prin calm si linite;
- Eficienta atacurilor si aprrii din punctul de
vedere al autoaprrii;
- Ritmul si impresia lsata de execuia Kata,
precum si sezizarea "momentului oportun" de
execuie a procedeelor.
11
N
136 Calea Armoniei

Aikido este practicat si interpretat de oameni ;
este dec! o arta vie. Oamenii pot sa greeasc,
chiar daca acioneaz cu buna credina. Greeala
insa ar putea duce la abateri de la calea (Do) cea
adevrata a Aiki. Chiar si numai din acest motiv n-ar
trebui sa existe vreo prere contrara privind
importanta exercitiilor Kata. Studierea lor este de
mare folos oricrui elev si dovedete ataamentul
sau liber consimit fata de Aikido si de ntemeietorul
lui. In msura in care isi nsuete Kata, elevul
ptrunde mai adine in spiritul Armoniei. Drumul
conduce spre autocunoastere, spre lrgirea
nelegerii fata de lumea nconjurtoare si in final la
gsirea Adevrului.
Antrenamentul de Aikido 137
Capitolul 12
Antrenamentul (lecia) de Aikido
12.1. Locul si disciplina la
antrenament
ocul unde se desfoar antrenamentele de
LAikidose numete Dojo (locul unde se caut
Calea). Acest Dojo poate fi o sala sau un spaiu
descoperit, dar obligatoriu prevzut cu saltele.
De notat ca pentru Aikidoka cu o bogata
experiena prezenta saltelelor nu este obligatorie,
antrenamentele puind u-se desfura pe suprafee
cu iarba sau pe parchet.
Deoarece slile de sport cu saltele ntinse
permanent nu sint numeroase, de obicei saltelele
se ntind si se string la fiecare antrenament, lasind
apoi sala libera pentru alte activiti.
Suprafaa saltelelor (Tatami) trebuie sa fie
suficient de mare, pentru ca toi elevii sa poat
executa exerciiile fr pericol de accidentare. In
cazul in care unele exerciii au micri mai largi si
necesita mai mult loc, grupa se mparte in citeva
subgrupe care lucreaz alternativ. Cei care nu
lucreaz, se odihnesc in Za sau Agura si eventual
executa exerciiile in minte.
Orice Dojo este un loc in care se intilnesc
oamenii. De aceea trebuie evitata orice situaie care
ar putea perturba buna desfurare a leciei sau
deranja pe ceilali Aikidoka. In special conversaiile
si aprecierile cu voce tare sint interzise.
Din motive de sigurana, elevii nu vor purta
obiecte metalice in timpul antrenamentului (inele,
coliere, clame de par, etc.).
Atmosfera prieteneasca, dar de munca intensa,
ce trebuie sa domneasca intr-un Dojo este
determinata de atitudinea si spiritul elevilor
nceptori si avansai care se manifesta acolo.
Aikidoka poarta la antrenamente o mbrcminte
potrivita (Keikogi), care consta din : chimonou,
pantaloni si centura fiind aproape identica cu cea
binecunoscuta de la Judo. Diferena consta in
aceea ca chimonoul poate fi fcut dintr-un material
mai subire, deoarece nu este solicitat prin tragere
ca la Judo. Centurile negre poarta peste chimono
pantaloni largi de culoare neagra (Hakama), in
timp ce centurile colorate pot purta daca doresc,
Hakama al ba. Hakama provi ne t ot di n
mbrcmintea tradiionala japoneza.
Chimonoul si pantalonii de culoare alba, din
estura de bumbac, pentru absorbia transpiraiei,
se string pe corp cu ireturi. Centura (Obi) nu
servete la tinerea hainelor, fiind nfurata lejer, de
doua ori, in jurul soldurilor. Nodul special, care
12
138 Calea Armoniei

cuprinde ambele spire ale centurii, trebuie sa stea
mereu deasupra punctului central Seika-no-itten.
In afara saltelei (Tatami), toi Aikidoka poarta
papuci (Zori). La intrarea pe saltea, elevul las
papucii pe pardoseala, frumos aezai, cu calciiele
ling saltea.
Echiparea si dezechiparea nu se fac in Dojo ci
numai in vestiar.
O forma importanta de manifestare a spiritului
Aikido este salutul (Rei), care demonstreaz
respectul, ncrederea si atenia reciproca dintre
elevi, instructori si tradiie (fig. 12.1). Salutul consta
dintr-o nclinare a corpului inut drept, cu circa 30
de grade fata de verticala la salutul in picioare
(Ritsurei) si circa 60 grade la salutul mai
ceremonios, din genunchi (Zarei). Miinile stau pe
ling corp la Ritsurei si pe genunchi la Zarei, iar
privirea este ndreptata nainte. Salutul trebuie sa
fie respectuos, dar demn, manifestindu-se printr-o
aplecare, dar nu printr-o curbare a spatelui.
fig. 12.1.

Elevul saluta in urmtoarele mprejurri:
a) la intrarea si ieirea din Dojo - un salut ctre toata
lumea din sala (Ritsurei);
b) la intrarea si ieirea de pe saltea - un salut
(Ritsurei) ctre peretele de onoare al Dojo
(Shinden), pe care se afla tricolorul si eventual alte
semne deosebite (ex. portretul lui O-Sensei,
emblema clubului, nsemnele Aikido, etc.)
c) la nceputul si sfirsitul antrenamentelor, in
formaie, in fata instructorului, se saluta (Zarei) la
comanda de 3 ori: spre Shinden, spre instructor si
elevii intre ei;
d) la nceputul si sfirsitul oricrei serii de exerciii
cu alt partener - Ritsurei;
e) l a comanda unui el ev avansat sau a
instructorului, se saluta intrarea si ieirea din Dojo
a instrucorului sau a altor persoane importante.
Eventualii spectatori, care asista la antrenament,
se vor ridica in picioare pe durata saluturilor de la
nceputul si sfirsitul antrenamentului.
Un elev intirziat poate intra in Dojo, dar nu va intra
pe Tatami decit dup ce este invitat de instructor,
ocupind locul de la sfirsitul irului de elevi.
Deplasrile se fac pe marginea Tatami, pentru a
nu-i deranja pe ceilali. Mijlocul saltelei este rezervat
pentru instructor si pentru cei ce se antreneaz.
12.2. Desfurarea antrenamentului
hiar daca am mai spus-o, o repetam : "Aikido
nu se studiaz ci se practica".
Aikido este un sistem complex, care ndeplinete
condiiile de ambidextrie si solicitare uniforma a
ntregului corp omenesc. Dar Aikido urmrete nu
numai sntatea trupului, ci si alte scopuri.
Educaia fizica
(Tai-lku)
^
^ \
^
Educaia
personalitii
Educaia
morala
Educaia
spirituala
(Ki-lku) (Toku-lku) (Chi-lku)
Metoda de predare este simpla si directa. Elevul
repeta intens si de multe ori elementele si
procedeele artate de instructor, pina ce corpul ii
devine capabil de aciuni intuitive, datorita
experienei. Progresul se manifesta printr-o
relaxare fizica si mentala din ce in ce mai
accentuata.
De regula, elevii repeta mpreuna cu partenerii lor
(de obicei avind acelai nivel de cunotine) toate
procedeele pe ambele pri. Dup 4 repetri, se
schimba rolurile intre Uke si Nage. Pentru mrirea
siguranei si verificarea propriilor posibiliti se fac
schimbri de parteneri, fr a se tine seama de
virsta, constituie fizica, sex, etc. Elevii sint obligai
sa se ajute si sa se protejeze, respectind spiritul
Aikido. Din acest motiv si din cauza lipsei spiritului
de competiie, in acest "dialog corporal" nu apar
accidentri datorita suprasolicitrii partenerului
mai slab.
Un instructor bun se ocupa la fel de toi elevii,
indiferent de nivelul si posibilitile lor si ii dirijeaz
cu grija. El permite si incurajaza unele particulariti
de stil daca nu contravin spiritului Aikido-ului.
In opoziie cu relaia ierarhizata dintre profesor si
elev - specifica artelor mariale tradiionale orientale
- in Europa s-a raspindit relaia de cooperare.
C

Antrenamentul de Aikido 139

Instructorul trebuie sa asigure varietatea si
atractivitatea leciilor printr-un program bine gindit
si pregtit. Dar cel mai important factor de succes
ramine tot comportarea sa : omenia, atitudinea
exemplara, caracterul integru, prietenia, miestria
tehnica, dezinteresul material si entuziasmul,
plcerea cu care face Aikido.
Un antrenament nu trebuie sa dureze mai mult de
2 ore, deoarece scade atenia si creste pericolul de
accidentare datorita oboselii.
lata un exemplu de structura pentru un
antrenament obinuit cu o grupa de elevi de diverse
categorii:
_______ 5 min.
_______ 10 min.
___^ 10 mi n.
a Exerciii pentru mbuntirea bazelor tehnice,
cu si fr partener ---------------------- 15 min.
n Nage Waza_______________ . _ 25 min.
a Katame Waza _____________ ' 20 min.
H Kata; exerciii speciale;aparare contra
atacurilor cu arme, etc. ______. 15 min.
n Randori ____________________ 10 min.
B Exerciii pentru dezvoltarea forei; Jocuri;
Kokyu-ho___________________ 7 min.
B Mokuso; Za-Rei________________ 3 min.
La stagii sau la lecii cu scop special se
accentueaz mai mult asupra capitolului
corespunztor.
Elevii avansai trebuie sa ajung la limitele
puterilor lor (sa gtfiie) de citeva ori in cursul unui
antrenament, pentru a avea sigurana ca
progreseaz.
In Aikido se pot intilni urmtoarele forme de
antrenament:
1) Antrenamentul cu privirea - se folosete atunci
cind, dintr-un motiv oarecare, elevul nu poate
participa la antrenamentul propriu-zis. Prin
observare directa a ceea ce se petrece pe Tatami,
se prind o mulime de aspecte tehnice si spirituale,
se pot compara o mare varietate de execuii bune
si proaste ale aceluiai exerciiu.
2) Antrenamentul individual (de unul singur) - cu
trei variante:
a) Suburi - lovituri in gol cu sabia de lemn(Boken)
bJTanren-uchi - lovirea unei legaturi de nuiele sau
a unei anvelope auto uzate cu sabia de lemn sau
cu bastonul;
c) Lupta cu umbra - se executa procedeul fr
partener - urmrind micarea in gind sau intr-o
oglinda, sau umbra pe un zid ; se poate executa si
cu ochii legai sau in ntuneric.
3) Antrenamentul obinuit, cu partener (forma
uzuala);
4) Antrenamentul cu mai muli parteneri ;
5) Shiai (Randori), adic lupta libera ;
6) Antrenamentele speciale, prilejuite de anumite
evenimente:
a) Antrenamentul de iarna (din "ziua cea mai
friguroasa") si antrenamentul de vara (din "ziua cea
mai clduroasa");
b) Stagiu in cantonament intr-un alt loc decit Dojo
obinuit ; traiul mpreuna cu colegii de Dojo in
condiii ngreunate artificial (dormit in cort sau in
aer liber, splat in riu etc.) duce la legaturi de
prietenie si la deprinderea unor obiceiuri bune,
foarte greu de format in alte condiii.
Mokuso ;Za-Rei.
nclzire
Scoal cderii (Ukemi).
c) Stagii comune ale elevilor de la mai multe
Dojo-uri.
Alctuirea si conducerea unui antrenament
constituie o misiune grea pentru instructor. Cu
toate ca s-au scris numeroase crti asupra acestei
probleme, conducerea antrenamentului ramine o
arta pentru ca se face cu oameni, iar acetia au o
di versi tate ati t de mare de caractere si
particulariti, incit nici o tiina nu le poate
cuprinde pe toate. Antrenamentul este o arta si rolul
de instructor cere mult talent, insa citeva (in
realitate multe) elemente sint cunoscute si trebuie
nsuite de cel care conduce lecia, chiar daca este
numai un amator entuziast - cum dealtfel sint
majoritatea instructorilor de Aikido.
Studierea unor crti de specialitate se impune de
la sine ; am indicat in bibliografie citeva lucrri
dintr-un numr foarte mare disponibile.
lata unele sfaturi privind structura leciei:
La nceput se fac exerciii cunoscute de elevi,
apoi se predau cunotine noi (de la uor la
greu, de la simplu la complicat);
Trebuie constituit un bagaj de exerciii care se
vor repeta periodic, cu scopul de destindere,
amuzament, nviorarea elevilor obosii deci
neateni;
Adeseori se vor executa citeva exerciii in
maniera ceruta la examenul de gradaie, cu
anunarea clara a scopului acestor exerciii. Se
va caut exemplificarea tuturor nivelelor de
dificultate, astfel ca fiecare candidat la
diversele gradaii sa capete informaiile
necesare;
Din cind in cind se vor face repeti ii de
examene;
12
140 Calea Armoniei

Periodic antrenamentul va avea caracter
recapitulativ, pentru ca toi elevi sa prind
cunotinele la predarea crora au lipsit;
Antrenamentele vor avea o tema, de exemplu
acelai atac - diverse procedee de aprare
aceiai aprare contra diverselor atacuri
legtura (asemnarea) intre 2-3 procedee
(forma, micare, etc) ; derivarea
(transformarea) unui procedeu intr-altul ;
diverse procedee executate in acelai mod de
micare, etc.
Periodic vor fi antrenamente cu program la
libera alegere a fiecrui elev, pentru corectarea
unor greeli proprii.
Instructorul trebuie sa vorbeasc tare si dar,
anuntind explicit denumirea si scopul fiecrui
exerciiu pe care-l vor executa elevii.
In legtura cu etapele antrenamentului, trebuie
sa facem citeva observaii.
Astfel, nclzirea constituie o parte importanta a
leciei si a oricrui antrenament, pregtind corpul
pentru eforturile mari ce urmeaz si contribuind in
mod esenial la evitarea accidentelor.
La alegerea si efectuarea exercitiilor de nclzire,
se tine seama de urmtoarele principii:
> de la incet la repede;
> de la amplitudine mica la amplitudine mare;
> de la extremiti spre Centru (Hara);
> de la partea superioara a corpului spre cea
inferioara;
> nu se lucreaz in fora ;
> nu se omite nici o articulaie;
> se lucreaz alternativ perechile sau grupele
de muchi;
> exerciiile de elasticitate se fac cu tendoanele
relaxate (muchii respectivi necontractati);
> respiraia trebuie sa decurg tot timpul
normal, continuu, fr ntreruperi;
> respiraia se fie armonizata ca ritm si sens cu
micrile;
> la sfirsitul 'nclzirii pulsul nu trebuie sa
depeasc 100-120 batai/min.
nclzirea cu toata grupa de elevi dureaz de
obicei 10-15 mia, dar iat si un model de nclzire
mai rapida, recomandata pentru cei ce se
antreneaz singuri: un minut se intind bine miinile,
picioarele, spatele, prin micri de indoirl si
extensii; al doilea minut : din intins pe spate se
duce capul la genunchi, fr ajutorul miinilor; al
treilea minut, mers rapid sau alergare uoara in
cerc; al patrulea minut: mers 15 secunde, alergare
15 secunde, mers 15 secunde, alergare 15
secunde; al cincilea minut: alergare uoara.
nceputul si sfirsitul antrenamentului, adic
nclzirea si incheierea.se bazeaz pe exerciii
ajuttoare, de gimnastica obinuita.
Exerciiile pentru elasticitate, viteza, agilitate, se
fac pentru nclzire, la nceputul antrenamentului;
cele pentru fora, rezistenta, relaxare, la sfirsit; cele
pentru echilibru, oricind. Toate exerciiile se fac
respirind normal; nu se retine niciodat respiraia!
Se armonizeaz respiraia (ritmul si sensul) cu
micrile, aa cum s-a artat la cap.4.10.
Fiecare exerciiu pentru elasticitate si ntrirea
articulaiilor se repeta de 12-16 ori: primele 3-4
incet, continuu, uor ; la urmtoarele 6-8 se
mrete treptat amplitudinea micrii; la ultimele
se accelereaz micarea, pastrind amplitudinea
maxima. Exerciiile de ntindere se fac asupra
tendoanelor relaxate (necontractate)!
Exerciiile pentru dezvoltarea vitezei trebuie
fcute zilnic, chiar daca de un numr mai mic de
repetiii.
Exerciiile pentru dezvoltarea echilibrului se fac
la nceput simplu si incet; mai tirziu se ngreuneaz
exerciiile prin : nchiderea ochilor, mrirea vitezei,
adugarea de greuti (in brae, in spate, etc.).
Exerciiile pentru dezvoltarea forei nu se fac cu
hal tere ! Greutatea propri ul ui corp sau a
partenerului, eventual armele albe, sint greuti
suficiente, iar micrile respective sint mult mai
apropiate de necesitile unei arte mariale. Se va
insista asupra forei a trei grupe mari de muchi:
pentru mpingere (cu flotari) ; pentru abdomen ;
pentru picioare (genoflexiuni).
Exerciiile pentru agilitate (acrobaie) dezvolta
un simt al micrii deosebit de folositor.
Exerciiile pentru rezistenta, in general cros, se
fac in afara Dojo.
Toate exerciiile ajuttoare se executa respectind
regulile de micare din Aikido ; cu trunchiul drept
si vertical, capul sus, genunchii mereu indoiti,
concentrare in Hara, fesele strinse (bazinul nainte).
Cderile se exerseaz aa cum s-a artat la
cap.4.9. lata un exemplu de program- pentru
cderi : Mae-ukemi (sprijin cu o mina, apoi fr
sprijin); Ushiro-ukemi (cu retragerea sau indoirea
piciorului de sprijin, cdere pe umrul opus sau pe
acelai umr, sprijin cu o mina, apoi fr sprijin);
restogolire laterala; Yoko-ukemi (cdere laterala
de pe un umr pe celalalt); Tobi-ukemi (cderi cu
sritura fr sprijin) ; Mae-Tobi-ukemi peste un
elev ghemuit ; Yoko-Tobi-ukemi - cu sprijin pe
mina unui elev.
Fiecare cdere se repeta de 2 - 4 ori pe fiecare
parte (dreapta/sting). Dup fiecare cdere, elevul
Antrenamentul de Aikido 141
1

se ridica in picioare, cu fata spre locul de unde a
pornit cderea.
Dup terminarea programului de cderi, se fac
citeva micri pentru relaxarea coloanei vertebrale.
Dintre exerciiile pentru dezvoltarea bazelor
tehnice, cele mai importante sint cele pentru miini
si cele de coordonare.
Exerciiile pentru miini.
in Aikido, procedeele de lupta se bazeaz foarte
l mult pe prinderea miinii adversarului, deoarece in
trecut samuraii purtau o armura care mpiedica
accesul adversarului ia alte pri ale corpului dar si
din cauza ca ncheieturile miinilor constituie zone
mai slabe ale corpului.
De aceea miinile si ncheieturile miinilor sint
puternic solicitate in timpul antrenamentelor, ceea
ce face necesara pregtirea lor speciala.
Exercitile pentru miini se fac individual, din
picioare sau din genunchi si constau in apucarea
unei miini cu cealalt si ndoirea sau rsucirea ei -
conform micrilor specifice diverselor procedee
de fixare. Flecarei miini i se aplica procedeul
respectiv de 15 ori, cu intensitate cresctoare. La
primele 7-10 repetiii mina prinsa nu se opune, la
urmtoarele 5-7 repetiii mina se opune.
Exerciiile sint, in ordinea recomandata,
urmtoarele:
a) Ikkyo - prinderea miinii pe deasupra si ndoirea
ei spre cot, micarea spre barba ;
b) Kote-gaeshi - spre piept, cu ndoirea cotului
miinii prinse;
c) Kote-hineri - spre nas;
d) Kote-mawashi - spre piept;
e) Kote-gaeshi - nainte, cu ntinderea cotului
miinii prinse.
Toate exerciiile se fac cu umerii jos si coatele cit
mai aproape de corp, tinind miinile la nlimea
ochilor. Se va urmri prinderea solida a degetului
mare de la mina prinsa, detaliu de mare importanta
pentru succesul oricrui procedeu de fixare.
Rsucirea miinilor (exersarea tehnicilor de fixare)
are efecte binefctoare asupra ntregului corp,
pri n exci tarea (apsarea) unor centri de
acupunctura amplasai in zona articulaiei
(ncheieturii) miinii.
In Aikido se zice: "Cind lucrezi miinile, te dor
gleznele /." Paradoxul se refera la faptul ca, in
general, aceste exerciii se fac in Za si dureaz mult.
Dup terminarea programului de exerciii pentru
miini, acestea se relaxeaz prin scuturri repetate.
Exerciiile pentru miini se pot face si cu partener, in
Za.
Exerciiile de coordonare (Aiki Taiso)
n continuare vom arata citeva exerciii speciale
pentru ntrirea Centrului (Hara) si dezvoltarea
Ki-ului.
La execuia lor trebuie acordata mare atenie
coordonri i depl asri l or (Sabaki ) cu fora
respiraiei (Kokyu) si cu poziia Centrului (Hara),
deoarece succesul poate fi obinut numai printr-o
interaciune armonioasa a acestor elemente.
In funcie de scopul propus si corelat cu principiul
Irimi-Tenkan, se pot inversa fazele respiraiei fata
de corespondenta descrisa mai jos.
Fiecare exerciiu ncepe si se termina intr-o
poziie stabila, cu genunchii indoiti, iar micrile
pornesc din Hara. l n toate fazele exercitiilor,
Ki-ui trebuie sa "curg" dinspre Centru spre
direcia specifica situaiei respective, ntoarcerea
corpului (pivotarea) se pornete din Hara (cu
soldurile) si se termina obligatoriu cu rotirea tlpilor
spre noua direcie, cu ntreg corpul complet aliniat
spre noua linie de aciune.
Trunchiul se pstreaz mereu vertical, iar
greutatea corpului trece alternativ de pe un picior
pe celalalt, dar astfel ca ochii sa se mite la acelai
nivel (pe o linie orizontala). Pentru aceasta,
genunchiul piciorului care suporta greutatea
corpului trebuie sa fie bine indoit. La antrenamente
seva urmri meninerea corpului (Hara) cit mai jos,
adic genunchii cit mai indoiti!
Toate exerciiile se vor efectua pe ambele pri
(sting/dreapta), in serii lungi.
Pentru verificarea efecturii corecte a exerciiului,
la un semnal al instructorului, elevii se opresc intr-o
poziie extrema. Instructorul constata stabilitatea
poziiei impingind fie in sensul de scurgere al
Ki-ului, fie in sens invers.Elevii avansai pot
combina aceste exerciii cu diverse forme de
deplasri (Sabaki).
Exerciiul 1 - de visiire sau impingere
(Fune-Kogi-undo)
i n pozi i a de baza cu st i ngul i nai nt e
(Hidari-Kamae), la comanda "unu" elevul
arunca Hara si braele inainte, expirind. Miinile sint
extrem de ndoite si ajung la nivelul mediu
(Chudan), iar piciorul sting face un mic pas adugat
inainte (Tsugi-ashi). Ki-ul tisneste prin brae
inainte.La comanda "doi", elevul revine cu soldurile
napoi in poziia iniiala, inspirind si aruncind inapoi
brael e. Ki -ul ti sneste di n Tekatana spre
inapoi.Micarea seamn cu o visiire (fig.12.2).
12
I
D
142 Calea Armoniei

fig. 12.2. fig. 12.4.





!n fig. 12.3 se arata testele de verificare a stabilitii
elevului.
fig. 12.3.


Exerciiul 2 - de blocare a loviturii la cap
(Men-uchl Ikkyo-Undo)
i n pozi i a de baza cu st i ngul i nai nt e
(Hidari-Kamae), la comanda "unu", elevul
arunca Hara si braele inainte, expirind. Tekatanele
ndreptate inainte (palmele fata in fata la distanta de
o palma) ajung la nivelul ochilor (Jodan), iar piciorul
sting face un mic pas adugat inainte (Tsugi-ashi).
Ki-ul tisneste prin Tekatana inainte(fig.12.4). La
comanda "doi", elevul revine in poziia iniiala, Ki-ul
tisneste prin Tekatana inapoi.
O varianta mai dificila a acestui exerciiu consta
in combinarea sa cu o deplasare : la "unu" un pas
normal adugat inainte, cu ambele picioare, la "doi"
un pas normal adugat inapoi.
Exerciiul 3 - de rsucire pe loc (Zengo-Undo)
cest exerciiu deriva din cel precedent. La
A\comanda "unu" si "doi" se executa micrile de
blocare a lovituri! la cap - exerciiul 2. La comanda
"trei", elevul se rotete cu 180 de grade spre
dreapta, fr sa deplaseze tlpile si ridica apoi
braele in sus, la fel ca la comanda "unu". La
comanda "patru" se las braele in jos, la fel ca la
comanda "doi". La comanda "unu", elevul se rotete
spre sting cu 180 de grade si ridica braele etc.

Exerciiul 4 - de blocare a loviturilor din (spre) 4
direcii
cest exerciiu deriva din cel precedent. La
comanda "unu", elevul face jumtate din pas
inainte cu stingul si ridica braele. La comanda
"doi", elevul coboar braele, se rotete 180 de
grade la dreapta, face un pas inainte cu dreptul si
ridica braele. La comanda 'trei", elevul coboar
braele, se rotete 90 de grade la sting, face un
pas inainte cu stingul si ridica braele. La comanda
"patru", elevul coboar braele, se rotete cu 180
de grade la dreapta, face un pas inainte cu dreptul
si ridica braele.
Astfel se Wocheaza loviturile din 4 direcii, cu
pivotare alternativa pe piciorul sting si drept.
Exerciiul se poate face insa si cu pivotare numai
pe un singur picior.
D
A
Antrenamentul de Aikido 143

Exerciiul 5 - de blocare a loviturilor din (spre)
8 direcii (Happo-Undo)
cest exerciiu deriva din cel precedent si
recombina deplasrile in linie dreapta (Tsugi si
Ayumi-ashi) cu rsucirile si pivotrile. Din fig.12.5
se vede succesiunea micrilor care se executa in
8 timpi de la comanda "unu" la "opt".
fig. 12.5.
fig. 12.6.


La comanda "doi" etc., se repeta micarea in
acelai sens. Dup o serie de 10 repetiii, exerciiul
se reia din Migi-Kamae.Miscarea servete la
eliberarea miinii prinse de un adversar; verificarea
elevului se face prin prinderea miinii lui dinainte, in
Gyaku-Hamni, iar eliberarea trebuie sa fie fcuta
fr graba, fr smucituri, numai cu Ki.
Exerciiul 7- de apropierea miinilor in fata jos
(Tekubi Kosa Undo)
in poziia de baza cu picioarele alturi
(Shizentai), la comanda "unu", elevul rsucete
miinile astfel ca degetele de la ambele miini sa fie
ndreptate unele spre altele, apoi apropie miinile
pina ce se ncrucieaz in fata Centrului (Hara).
La comanda "doi", miinile revin in poziia iniiala
(fig.12.7.)
fig. 12.7.


Exerciiul 6- de rotire a miinii (Kokyu-ho Undo)
in poziia de baza cu stingul nainte
(Hidari-Kamae), la comanda "unu", miina
sting se ndoaie mult cu degetele spre corp si se
pivoteaz pe piciorul sting (din fata) cu 180 de
grade spre dreapta, mentinind mina deasupra
piciorului, iar palma ajungind in sus (fig. 12.6)
Se executa in serii de 10 repetiii, de 5 ori cu mina
sting deasupra si de 5 ori cu mina dreapta
deasupra. Verificarea elevului se face
impiedicindu-l fie sa apropie miinile, fie sa le
deprteze; sau se imping in sus miinile mpreunate,
situaie in care elevul trebuie sa ramina nemicat si
sa-si pstreze echilibrul (fig. 12.8.).
12
D

D
144 Calea Armoniei

fig. 12.8.
lasind Ki-ul sa curg prin Tekatane si expirind. La
comanda "doi", elevul inspira, rotete ambele brae
din umeri spre dreapta, cu palmele fata in fata,
muind greutatea corpului pe piciorul drept si
expira (fig.12.11).

fig. 12.11.

Exerciiul 8 - de apropierea miinilor in fata sus
(Tekubi Joho Kosa Undo)
cest exerciiu deriva din cel precedent.Din
A\pozitia de baza cu picioarele alturi (Shizentai),
la comanda "unu" elevul rotete palmele spre
nainte, apoi ridica braele pina ce miinile se
suprapun la nlimea ochilor, cu palmele spre fata
sa (fig. 12.9-12.10.)
fig. 12.9.

fig. 12.10.

La comanda "doi", braele coboar in poziia
i ni i al a.Veri fi carea echi l i brul ui se face fi e
impiedicndu-l sa ridice braele (atacul Ushiro
Ryote-tori), fie impingind in direcia fetei lui miinile
aflate sus. In primul caz, elevul trebuie sa poat
efectua micarea, in al doilea caz, sa nu se
dezechilibreze si sa reziste fr sa se mite.
Exerciiul 9 - de rotire laterala a braelor (Sayo
Undo)
i n pozi i a natural a cu pi ci oarel e al turi
(Shizentai), la comanda "unu", elevul rotete
ambele brae din umeri spre sting, cu palmele fata
in fata, lasind greutatea corpului pe piciorul sting si


Scopul exerciiului este doborirea unui adversar
aflat lateral, asemntor micrii din figura 6.39
(Sokumen Irimi Nage).Verificarea eficientei
exerciiului se poate face: impingind elevul de
solduri spre brae; sau incercind ndoirea braului
mai departe; sau incercind sa i se ridice braul
inferior (fig. 12.12).
fig. 12.12.

O varianta a acestui exerciiu
este combinarea sa cu o deplasare (un pas)
lateral, in direcia micrii braelor, cum se arata in
fig. 12.13
fig. 12.13.

D

Antrenamentul de Aikido 145



Pirea se poate face prin spatele
piciorului de sprijin (ca in figura) sau prin fata lui.
Exerciiul 10 - de rsucire (Ude Furi Undo)
in Shizentai, la comanda "unu": elevul ntinde
braele si le rotete spre sting ; la comanda
"doi", spre dreapta; la comanda 'trei", spre sting;
la comanda "patru", braele se rotesc spre dreapta,
dar se face si un mic pas cu dreptul inapoi.
Urmeaz din nou comanda "unu": elevul face un
pas inainte cu dreptul, rotind braele spre sting. In
continuare, pivoteaz pe dreptul, pind inapoi cu
stingul si continuind micarea braelor. La
comanda "doi": elevul ncepe rotirea braelor spre
dreapta, pete inainte cu stingul, pivoteaz pe el
spre dreapta, ducind piciorul drept inapoi si
continuind micarea braelor pina ce se opresc
natural s.a.m.d. Exerciiul este foarte important
pentru formarea unui Aikidoka. Corpul trebuie sa
fie meninut in axa de rotai e, sa nu se
dezechilibreze. Miinile trebuie sa se mite armonios
si coordonat cu trunchiul si cu picioarele (fig.
12.14.).
fig. 12.14.

Verificarea corectitudinii execuiei se poate face
de ctre instructor sau partener prin diverse
manevre care sa mpiedice micarea elevului:
mpingeri asupra soldurilor si umerilor; traversarea
si intersectarea drumului parcurs de elevi etc. In
toate cazurile, elevul trebuie sa-si pstreze
echilibrul si sa-sl continue micarea ca si cind nu
s-ar fi intimplat nimic.
Exerciiul 11 - de aplecare (Ushirc-tori Undo)
in Shizentai, la comanda "unu", elevul face un
pas inainte cu stingul, iar braele se ridica in
dreptul pieptului, la comanda "doi", se ndoaie
genunchiul sting, trunchiul se apleac si se rotete
spre dreapta, coborind braul sting spre piciorul
sting, in timp ce braul drept se ridica si se rotete
inapoi. La comanda 'trei", se revine in poziia iniiala
(Shizentai), ca in fig. 12.15.
fig. 12.15.

Exerciiul reprezint aruncarea inainte a unui
adversar care apuca din spate. Trebuie urmrita
extensia Ki-ului prin ambele brae, precum si
evitarea ieirii soldurilor din drumul adversarului
(ipotetic sau real) aruncat inainte. Instructorul
poate verifica elevul prin: ncercarea de a-i apropia
de corp braele desfcute ; mpingerea soldurilor
inainte, in faza a doua a micrii. Elevul nu trebuie
sa cedeze, ci sa ramina nemicat in poziia
respectiva.
Exerciiul 12 - de conducere si aruncare
inainte (Ushiro Tekubi Tori Zenshin Undo)
in poziia Shizentai, la comanda "unu", elevul
face un pas mic inainte cu stingul si rotete
miinile in sus. Apoi rotete braele in sus pina la
nivelul ochilor (degetele spre ochi) si ajuns aici,
rsucete braele astfel ca palmele sa fie in jos. La
comanda "doi", elevul face un pas mare cu stingul
inainte, ndoaie mult genunchiul sting si totodat
arunca braele inainte si in jos. La comanda 'trei",
se revine in poziia iniiala (fig. 12.16).
Verificarea echilibrului si aruncrii Ki-ului se poate
face prin diverse mpingeri, in diverse direcii
asupra soldurilor sau miinilor, cind elevul se afla
oprit in diferite poziii.
12
D
c
D
D
146 Calea Armoniei
fig. 12.18.
fig. 12.16.




Exerciiul 13 - de conducere si aruncare
inapoi (Ushiro Tekubi-tori Katai Undo)
ji cest exerciiu reprezint o varianta a celui
A\precedent. Conducerea Ki-ului advers se face
tot in sus, in jur si in jos, dar micarea este spre
inapoi.Din Shizentai, la comanda "unu", elevul face
un mic pas lateral cu piciorul drept si rotete miinile
in sus. Apoi rotete braele in sus pina la nivelul
capului si, ajuns aici, rsucete braele cu palmele
in jos. La comanda "doi", elevul face un pas mare
cu stingul inapoi, ndoaie mult genunchii si
totodat arunca braele nainte si in jos. La
comanda "trei" se revine in poziia iniiala (fig..
12.17).
fig. 12.17.

Exerciiul 14-
Suwari-waza Kokyu-ho
A mbii parteneri stau in genunchi fata in fata, la o
A\distanta potrivita (Ma-ai), adic la o palma intre
genunchi lor. Uke apuca ncheieturile miinilor lui
Nage (Ryote-tori) si ncearc sa-l doboare. Nage
rspunde imediat printr-o mpingere puternica cu
Tekatanele, micare pornita din Hara, astfel ca fora
lui Uke este ntoarsa spre el si condusa circular in
sus si napoia sa (fig. 12.18.).
In timpul acestei micri, Nage expira lung si
uniform. Cind Uke se dezechilibreaz si cade, Nage
ii urmrete cu "mersul samuraiului" si-l fixeaz la
sol printr-o uoara apsare cu Tekatanele pe umeri.
Uke ncearc sa se ridice, dar Nage trebuie sa stea
nemicat in aceasta poziie, astfel ca Uke nu se
poate elibera. Elevii mai avansai pot rsturna
parteneri mai grei, in timp ce acetia nici nu pot sa-i
mite. Si in acest caz Nage trebuie sa stea destins
si sa nu foloseasc fora fizica. Ambele brae
trebuie sa-i fie "de fier", sa-si nchipuie ca este vintul
care sufla sau apa care curge si impingind coloana
vertebrala spre Tatami (saltea) ea si cum ar vrea s-6
gureasc - sa treac prin Uke. Dup trecerea unui
timp de practica, Nage va simi energia partenerului
si va ajunge sa fie in stare s-o canalizeze si s-o
ntoarc mpotriva lui Uke.Sint multe variante ale
acestui exerciiu de baza, de ex.: Uke ataca cu
Katate-Ryote-tori; sau Nage rspunde nu prin
mpingere directa, ci printr-o nvluire a miinilor lui
Uke (vezi fig. 12.19) etc.
fig. 12.19.



Antrenamentul de Aikido 147
fig. 12.23.
Kokyu-ho din Za se repeta intens, de obicei la
sfirsitul antrenamentului.
Teste pentru veri'ficarea coordonrii
at citeva din numeroasele exerciii pentru
verificarea stapinirii Centrului si a Ki-ului de ctre
elev.
a) Elevul sta in Za, relaxat si concentrat asupra
Centrului (Seika-no-itten). Instructorul, in picioare,
ncearc sa-l doboare prin mpingere (fig. 12.20).
fig. 12.20.

Aikidoka avansai pot rezista astfel chiar
eforturilor a 2-3 Uke. O varianta a acestui exerciiu
este prezentata in fig. 12.21.
fig. 12.21.

b) Braul de f ier-vezi 3.1.
c) Elevul sta in picioare cu un bra intins si Tekatana
verticala. Partenerul mpinge incercind sa indoaie
braul sau sa-l doboare (fig. 12.22).
fi g. 12.22.

d) Elevul sta in picioare, relaxat, iar unu-doi
parteneri ncearc sa-i ridice una sau ambele miini,
cu intenia de a-l dezechilibra sau de a-l ridica de la
pamint (fig.12.23).

In toate aceste ncercri, elevii bine pregtii
rezista aparent fr nici un efort si fr sa
foloseasc fora, tuturor 'ncercrilor' de a-i
dezechilibra sau de a-i mica.
12.3. Citeva reguli pentru elevi
> In Dojo se respecta Do (Calea) si pe cei ce se
antreneaz: nu se vorbete tare, se intra numai
descul (in papuci) si cu capul descoperit, nu
se folosete Dojo pentru imbracare sau
dezbrcare!
> Ai grija sa fii curat, unghiile si parul sa fie tiate,
mbrcmintea sa fie curata si corecta, sa nu
pori obiecte metalice sau podoabe pe Tatami.
> Pe Tatami fii mereu atent (concentrat) si
pstreaz o inuta corecta, mariala, demna,
indiferent de oboseala. Nu te las sustras de
ce se petrece in jur.
> Pe Tatami lucreaz, nu vorbi!
> Nu parai Tatami in timpul antrenamentului,
decit in cazuri extreme, deoarece ii deranjezi
pe ceilali, dai dovada de lipsa de respect fata
de Do si de Dojo.
> Vino pregtit ia antrenament - deci sa poi
stapini setea, foamea, diverse nevoi etc. pina
la sfirsitul leciei ! Daca nu eti in stare sa te
compori corect la antrenament, mai bine nu
intra pe Tatami! Este de preferat sa lipseti de
la antrenament daca nu eti pregtit sa-l faci.
> Ce ie nu-ti place, altuia nu-i face !
> Respecta pe cei mai virstnici, respecta-ti
partenerul, respecta-i pe toi cei din jurul tu.
> Fii modest si ai rbdare !
> l n Dojo de Aikido nu se practica alte sporturi!
Exerciiile de Aikido fcute cu seriozitate si
sinceritate, sint suficiente pentru dezvoltarea
oricrei caliti fizice!
> Nu te antrena cu un partener nou daca nu-i
cunoti nivelul tehnic!
Sfaturi privind atitudinea elevului fata de
antrenament:
* In timpul antrenamentului o micare de Aikido
grei t executata poate sa-i duneze
;
12
I
148
Calea Armoniei


partenerului. Deci respectai ndemnurile
instructorului si nu transformai antrenamentul
intr-o ntrecere de fora, cu totul nefolositoare.
Nu trebuie sa dovedeti ceva, trebuie numai sa
inveti si sa descoperi lucruri noi !
Antrenamentul trebuie sa fie o plcere, sa se
desfoare cu viteza redusa - pentru evitarea
accidentelor, fr nervi sau isterie.
Scopul Aikido-ului este mbuntirea sntii
corpului si a mintii; Aikido nu este un simplu
sport, ci o disciplina intelectuala !
Fii bine dispus in timpul antrenamentului.
Lucreaz pina la nivelul de oboseala in care
mai poi vorbi uor, fr sa gifii , deci fr
surmenare!
Crede cele spuse de instructor, chiar daca nu
intelegi totul. Exerseaz cu convingere si vei
nelege!
Cele spuse de instructor reprezint doar o
parte din ce ai de invatat. Miestria se obine
numai prin studiu individual intens si mai ales
sincer!
Nu te las invins de greuti ! Numai cu
perseverenta se poate atinge scopul ales de
bunvoie de tine.
ncearc sa te antrenezi cu cit mai muli
parteneri. Deseori inveti mai mult daca lucrezi
mpreuna cu un nceptor decit cu un avansat.
A invata pe alii face parte din antrenamentul
tu : mprtete si altora cunotinele tale si
progresul ntregului grup va fi spre folosul tu.
Aikido este o metoda de aprare mpotriva mai
multor adversari. Deci trebuie sa perfecionezi
execuia fiecrui procedeu, astfel incit sa poi
face fata nu numai adversarului care te ataca
ci si celorlali care te nconjoar !
Angajeaza-te voluntar, la orice aciune
folositoare ntregului grup : curirea slii,
aranjatul saltelelor, caratul diverselor obiecte,
ndeplinirea unor sarcini cerute de instructor,
demonstraii, etc.
Cine are un nivel (grad) mai ridicat, are si
responsabiliti mai mari!
"Aici si acum" trebuie sa dai tot ce ai mai bun
in tine!
Nu te grbi sa imii ceva din Dojo (sau oriunde)
pina nu judeci singur daca modelul respectiv
este demn de urmat. Exemplele proaste sint
mult mai numeroase decit cele bune.
Daca ti-ai fixat un scop, nu-l schimba pina ce
nu l-ai atins!
Nu uita ca Aikido este un mod de a trai si ca
adevrata verificare a sinceritii si nsuirii
Aikido-ului se face in afara Dojo, in viata de
toate zilele!
12.4 Exerciii ajuttoare
Exerciiul de relaxare mintala (Mokuso)
elaxarea Mokuso se practica fie in colectiv
citeva minute (daca se poate chiar o jumtate
de ora) la nceputul oricrui antrenament de Aikido,
dar mai ales individual. Regula de baza este sa se
exerseze daca se poate zilnic.
Mokuso este un mijloc pentru a face putina
ordine in interiorul tu, pentru a domoli framintarile
vieii de toate zilele, pentru a te destinde si a ajunge
la o linite interioara care sa-ti permit pina la urma
sa duci si sa supori o convorbire interioara cu tine
insuti.
Mokuso este exerciiul de baza pentru
dezvoltarea calitilor eseniale cerute de
practicarea oricrei Arte si anume : disciplina,
concentrarea.rabdarea si in fine, dorina de a
stapini Arta respectiva - condiie absolut necesara
oricrei ucenicii. Cum se practica exerciiul de
Mokuso ?
Prima condiie si cea mai importanta este o
poziie corecta care poate fi: Agura, semi-lotus, Za
sau lotus. Se impinge inainte Seika-no-itten, adic
punctul Central (daca nu va este inca limpede
unde se situeaz Centrul, este suficient pentru
nceput sa mpingei inainte bazinul).
Se ndreapt coloana vertebrala ca si cind s-ar
trage de capetele ei, impingind in sus cretetul
capului fr sa aplecai capul inainte si apropiind
barba de git pina ce se simte o ntindere in ceafa.
mpreunai miinile in fata, astfel ca braele sa
formeze un cerc si punei mina dreapta pe mina
sting, asfe) ca virfurile degetelor mari sa se ating:
degetele mari si celelalte degete formeaz un cerc
(sfera). Aceasta sfera sta rezemata de Hara,
marcind prin centrul acestei sfere, Centrul
(Seika-no-itten).
A doua condiie este respiraia corecta,
abdominala : se inspira adine si cit mai spre jos
posibil, se expira foarte, foarte incet; nu va agitai,
ci din contra relaxati-va. Dup ce v-ati aezat corect
si respirai corect, urmeaz a treia si ultima
condiie: lsai gindurile libere, fr nici o grija sau
preocupare de a le ordona.
Lsai gindurile sa se formeze: va vine o idee, de
fapt vor veni mai multe dar una singura va fi mai
insistenta. Priviti-o de la distanta si lasati-o sa
treac; va veni alta pe care o vei privi si o vei las
sa treac; si aa mai departe. Important este sa nu
va legai de nici una, sa nu reinei nici una. Lsai
toate gindurile sa vina si sa plece unul cite unul, la
fel ca paiele duse de un uvoi de apa.
R
Antrenamentul de Aikido 149

Nu facei nici o micare, stai imobil fr sa va
crispai (este destul de greu la nceput, dar foarte
repede va vei obinui, dup citeva zile de
exersare).
Cu incetul exerciiul de relaxare mintala va intra
in obinuina zilnica si va deveni la fel de simplu ca
si respiraia sau mincatul. In plus, va face parte din
igiena mintala la fel cum dusul face parte din igiena
corporala.
Mokuso nu aduce nici o schimbare pentru ca
scopul exerciiului este sa devii contient de ceea
ce deja tii.
Trebuie mai intii eliberata mintea de orice gind
(relaxare psihica), apoi urmeaz o gindire cu toata
fora (concentrare) asupra unui singur subiect - de
exemplu Aikido; intenia de lucru bine fcut, de
armonie, de micare rotunda, etc. Comparaia cu
apa veche din pahar, care nu mai poate primi apa
proaspta (rece); aa si cu gindurile noi, nu pot
apare daca mintea e plina de ginduri vechi.
12
Despre gradaii si examene 151

Capitolul 13
Despre gradaii si examene
lugrii budisti care au pus la punct metode de
lupta fr arme pentru a se apar mpotriva
bandiilor, sau ranii care se antrenau in ascuns
pentru a se putea apar de soldaii pui pe jaf, nu
aveau nevoie de nici un semn exterior care sa
anune cit sint ei de eficieni in lupta. In formele lor
originale, nici o metoda de lupta nu a avut grade
sau centuri colorate.
Acordarea de centuri (grade) pentru eficienta a
aprut prin 1882 in Judo. In Karate, centurile
colorate au devenit un simbol al gradului numai prin
anii '50, iar in alte de Arte Mariale nu s-au acordat
gradaii decit incepind cu anii '60.
Culoarea centurii si intelesul ei variaz de la o tara
la alta, de la un stil la altul sau chiar in interiorul
aceluiai stil, in funcie de profesor. Gradaiile unui
stil nu sint recunoscute de alt stil, sau intre diverse
arte mariale; Alegerea centurilof diferit colorate
pentru a simboliza gradul in.sport se dtoreste
iritemeietoruliJi Judo-tifui,Dr.Jigbro Kario, care "tiu
a fcut altceva decit sa preia unele aspecte din viata
sociala japoneza a vremii sale. O anumita
mbrcminte sau podoaba simbolizau o anumita
poziie in societatea japoneza iar unele simboluri
de casta nu puteau fi purtate de oamenii de rind.
Societatea si cultura japoneza erau foarte ptrunse
de ideea apartenenei la diverse clase sau caste,
de ideea ierarhiei sociale si alegerea unei centuri
drept simbol era foarte naturala intr-o asemenea
cultura.
Deoarece costumul de Judo, si prin copiere,
costumele pentru Karate si Aikido, sint simple
variante ale costumului obinuit din vremea aceea
(Kimono) el nu este special adaptat practicrii unei
Arte Martiale.
Indiferent de simbol, valoarea centurii trebuie
apreciata numai de cel ce-l poarta si care a muncit
din greu pentru a-l obine. Culoarea centurii, sau alt
simbol de progres, are o importanta mult mai mica
decit progresul insusi.
In materie de gradaie exista o regula absoluta :
in nici un caz un practicant de Arte Martiale nu
poate sa-si acorde singur un grad.
i n cazul Ai ki do- ut ui / eo' nf or m yqi nl ei
intemeiet o/ului sau O-Sensei Morihei Uyeshiba,
se-irite rzice categoric utilizarea oricrei fprmexfe
lupta propriu-zisa (ciocnire) pentru rezolvarea unui
conflict sau pentru determinarea nivelului de
pregtire. Elevii sint prin aceasta silii sa coopereze
pentru nsuirea coninutului tehnic al Aikido-ului,
deoarece nu exista (cu excepia citorva exerciii de
nclzire si pregtitoare) nici o forma de nvtura
fr partener. Asta nseamn ca ntotdeauna cel
13
C
152 Calea Armoniei

puin doi oameni se strduiesc mpreuna pentru
atingerea unui tel ; ei sint constrinsi sa se ajute
reciproc.
Daca am aplica pina la capt acest principiu de
baza din Aikido ar insemna sa nu se mai dea
examene, pentru ca acestea nu sint altceva decit
tot o forma de competiie, de rivalitate, de lupta intre
elevi, chiar daca regulile respective sint ceva mai
rafinate. Aici apar criticiie la adresa organizaiilor de
Aikido existente, critici care cer desfiinarea
examenelor de gradaie, pentru ca ele conduc pe
participani spre o rivalitate si o ierarhizare orientata
spre performante.
Exista insa motive bine ntemeiate si pentru
meninerea examinrilor, cum ar fi:
Programele de examinare pentru gradele de elevi
(Kyu) si maetri (Dan) sint stabilite de comisiile
tehnice ale federaiilor naionale sau
internaionale, in concordanta cu dezvoltarea
continua a Aikido-ului. Aceste programe se
bazeaz pe cunotinele si experiena multor
maetri in Aikido. Programele de examinare se
folosesc si ca programa de invatamint pentru elevi,
asigurind astfel un fir conductor pentru instructori,
unificarea materiei de studiu si progresul tuturor
Aikidoka.
Intrucit programul de examinare al fiecrui grad
este conceput ca un ansamblu unitar si finit de
probe, apare vizibila structura progresului pe baza
principiului "treapta dup treapta". La fel ca si la
construcia unei case, in Aikido este necesara mai
intii o fundaie solida. De exemplu ar fi complet
greit sa se predea procedee subtile de aprare
mpotriva atacului cu cuitul unui elev care nu
stapineste inca bine elementele tehnice de baza.
Prin aceasta nu trebuie neles ca elevii cu diverse
grade sa se antreneze numai separat, ci ideea ca
un elev avansat sa "utilizeze" cu multa prevedere
pe partenerul sau nceptor. Orice suprasolicitare
a elevului nceptor mpiedica progresul sau si
prezint mari pericole de accidentare, nceptorul
respectiv constata ca aceste eforturi mari nu-i sint
de nici un folos si renuna la Aikido, ceea ce este
ru atit pentru el cit si pentru toi Aikidoka.
Din motivele sus amintite si din cauza capacitii
limitate a suprafeei de lucru (Tatami), cu ocazia
stagiilor tehnice trebuie sa se stabileasc un grad
minim al participanilor, altfel nceptorii vor fi
suprasolicitai, iar cei avansai nu primesc destule
cunotine noi. Este logic ca la leciile conduse de
mari maetri sa participe mai ales instructorii, care
isi ridica astfel nivelul, urmind ca ei sa
mprteasc pe indelete elevilor cunotinele
acumulate la stagiu, intr-un ritm accesibil gradelor
inferioare.
Este foarte bine daca se stabilete obiceiul ca
profesorul sau instructorul sa-si indemne elevi
pregtii corespunztor sa se prezinte la
examinri. Pe de o parte elevul este eliberat de
teama ca autoaprecierile sale sint false (in plus sau
in minus) iar pe de alta se ntresc legaturile de
ncredere reciproca care trebuie sa existe. Daca
elevul satisface dorina profesorului sau, el va fi
apreciat in timpul examinrii de maetri autorizai,
care ii vor confirma ca se afla pe calea cea buna si
ca a atins treapta respectiva de miestrie. In
continuare elevul poate sa-si continuie cutrile si
eforturile de naintare pe Calea cea lunga, fr
reinerea produsa de ndoieli. Totodat Aikidoka
primete sfaturi si corecii care ii vor ajuta in
continuare la dezvoltarea sa.
Omul modern triete intr-o societate orientata
spre performante, fiind supus continuu unui stress
care ii poate produce ncordri involuntare de
natura fizica si spirituala. Aceasta situaie apare
uneori si la examinrile pentru gradele mici.
Aikidoka poate stabili la examen daca, si cit de
relaxat, intuitiv si sigur reacioneaz el in condiiile
unor presiuni din afara. Rezultatele se pot extrapola
la situaia practica, reala, de autoaprare si
constituie o msura corecta a propriilor posibiliti
la momentul respectiv. Se evita astfel reacii greite
in situaii neplcute.
Centurile colorate acordate prin examinare nu
constituie o dovada a performantei, ci doar indica
profesorului si partenerului nivelul de cunotine.
Prin aceasta se evita nenelegerile si tatonrile
pentru a afla posibilitile unui elev sau partener
nou. Examinarea ii motiveaz pe elevi, le ntrete
ncrederea in ei, evita dezvoltarea greita si
conduce la prietenii prin colaborare.
Menionam ca programul de examinare al
diverselor uniuni si federaii de Aikido difer uneori
considerabil, ceea ce influeneaz asupra calitii
gradului acordat. Insa, deoarece un Aikidoka
merge singur pe drumul sau, echivalrile acestor
grade nu au o importanta practica.
In sistemul de gradaii Dan exista doua categorii
de gradaii: Mudansha - cu 6 nivele Kyu cresctoare
de la 6 la 1 si Yudansha - cu 10 nivele Dan (de la 1
la 10).
Conform tradiiei, O-Sensei Morihei Uyeshiba si
urmaii lui (fiul sau Kisshomaru Uyeshiba si
nepotul sau Moriteru Uyeshiba), se situeaz
deasupra oricrui sistem de gradaie din Aikido.
Pentru admiterea la o examinare de centura
colorata (gradaiile Kyu) este necesar acordul scris
al instructorului , prin care se confirma ca
candidatul a folosit cum trebuie cele 6 luni de
pregtire obligatorie si ca nivelul sau corespunde
Despre gradaii si examene 153

celui cerut la examen. De la Kyu 4 in sus in
programa de examinare apare proba de 'Verificare
cunotinelor anterioare". Prin aceasta se constata
daca candidatul si-a mbuntit tehnica
corespunztoare gradelor deja obinute pina la
nivelul cerut de noul grad pe care U dorete. Daca
candidatul nu trece de aceasta proba, examinarea
nu continua mai departe.
Aceasta legtura inversa, obligatorie si ia
examinrile pentru gradele Dan, garanteaz
ntrirea continua a bazei odat cu creterea
nivelului, cci Aikidoka nu trebuie sa considere
fiecare grad in mod izolat, ci ca o treapta superioara
intr-un sistem de ansamblu bine nchegat. Fiecare
elev este deci obligat ca indiferent de gradul sau,
sa-si perfecioneze continuu tehnicile de baza.
Aceasta "ntoarcere la izvor" a elevului ii ntrete
trasaturile pozitive de caracter si ii finiseaz
dezvoltarea sa tehnica.
Gradele Kyu 5 si Kyu ,4 pot fi acordate de un
singur examinator autorizat de Federaie, chiar fr
un examen formal, daca poziia si comportarea
elevului ndreptete aceasta msura.
Criteriile de apreciere la examenele pentru
gradaii Kyu sint desigur in funcie de nivelul
candidatului. De exemplu aceeai execuie a
procedeului Shiho-Nage notata cu "bine" in czui
aspirantului la centura galbena, se noteaz cu
"insuficient" in cazul aspirantului la Kyu 2. Ultimul a
avut circa 24 de luni de antrenament la dispoziie
ca sa nvee procedeele, in timp ce primul numai 6
luni.
Pentru unificarea sistemului de notare s-a
precizat si importanta diverselor criterii, dup cum
se arata in anexa 1.
Programul de examinare pentru gradele Kyu 5
pina la 1 Dan este artat deasemenea in anexa 1.
Gradaiile Dan se acorda dup examinarea de o
comisie naionala alctuita din cel puin 3 membri,
toi examinatori autorizai de Federaie.
Tehnica nu constituie un scop in sine, ci servete
In primul rind la dezvoltarea favorabila a
caracterului si personalitii elevului. Dar
nvaturile Aikido- ului nu pot da roade decit daca
sint trite de oameni care sa constituie astfel un
exemplu si numai daca sint transmise elevilor de
instructori si maetri competeni si dezinteresai.
Aikidoka cu grade Dan trebuie sa constituie,
dup posibilitile tehnice si spirituale ale fiecruia,
exemple vii pentru ceilali elevi pe care sa-i
influeneze astei spre perfecionare. Ei trebuie sa-si
subordoneze interesele personale celor colective
si ideilor de armonie ale Aikido-ului. ndeplinirea
acestor sarcini pretinde alturi de meteug si
anumite trasaturi de caracter si personalitate.
Daca se urmrete programul de examinare
pentru grade Dan se constata ca de la o treapta la
alta accentul trece de la tehnica spre celelalte
domenii de apreciere.
Caracterul unui om se arata in modul cum
reacioneaz in condiii schimbtoare de mediu,
mai ales daca exista o ameninare. O apreciere
justa nu este deci posibila decit prin observarea
respectivului candidat pe o lunga durata si in situaii
variate. De aceea instructorul (profesorul)
permanent al candidatului la un grad Dan are un
cuvint greu de spus la examen. Desigur ca elevii
care au inteles ideea de Do (Cale) nu se grbesc la
examen, ci ateapt pina'ce profesorul lor le
propune acest pas.
Proba de "capacitate pedagogica" consta in
rezolvarea unei teme de lecie cu dificultatea
cresctoare in funcie de nivelul gradaiei. Aceasta
proba capt o importanta deosebita de la 3 Dan
in sus.
Programul de examinare pentru gradaii Dan este
artat sinoptic in anexa 1.Candidatul trebuie sa
capete punctaj suficient la fiecare din ambele
grupe pentru a capt gradaia; nu se admite
amestecarea notelor de la teorie cu cele de la
practica. Prin aceasta se impune candidailor o
pregtire satisfctoare in ambele direcii, ceea ce
ie asigura un echilibru si o dezvoltare complexa.
Pentru aceeai proba preteniile calitative si
cantitative sint diferite in funcie de nivelul gradaiei
la care se aspira. Aceasta progresie se reflecta si in
virstele si duratele de pregtire minime pentru
fiecare gradaie, indicate in anexa 1.
Respectind ideea ca Aikido este mai mult o cale
spre mplinirea omului decit o forma de
antrenament fizic, cerinele generale evolueaz
conform anexei 1.
La toate examenele pentru gradaii Kyu sau Dan
se tine seama de virsta, sexul si constituia fizica a
candidatului. Se costat ca Aikidoka mai virstnici,
daca nu sint handicapai de urmrile vreunei boli,
adesea realizeaz la examene performante foarte
bune. Acetia au de obicei o practica ndelungata
pe saltea si o intuiie corespunztoare, se
pregtesc in mod contiincios si-si folosesc in
mod economic si bine coordonat forele fizice si
morale. In plus aceti Aikidoka dispun de un
repertoriu bine gindit de procedee eficiente si tiu
sa se relaxeze si, sa respire corect. Ei pot sa se
odihneasc cu succes chiar in pauzele scurte ce
apar la examene si la stagii. Destui elevi tineri
constata cu surprindere ca partenerii lor mult mai

13
154 Calea Armoniei

virstnici, nu sint nici pe departe atit de uor de
manevrat pe cit se ateptau, lata o experiena utila
ambelor pri!
Se poate spune ca la nivelul 5 Dan tehnica este
pe deplin stapinita. De aceea, in continuare,
gradaiile 6-10 Dan nu se mai acorda pentru
performante tehnice. Cei ajuni la acest nivel sint
desigur renumii pina departe peste hotarele tarii
lor, constituind fr ndoiala, reprezentani
autorizai si exemple ale Aikido-ului. Ei au precis
elevi ajuni la rindul lor departe si au merite serioase
in progresul si dezvoltarea Aikido-ului, in
promovarea bunei nelegeri intre oameni si
popoare. Aprecierea acestor Maetri nu se poate
face printr-un examen formal. Ei sint promovai de
forurile naionale la propunerea comisiilor tehnice
respective (formate din cei mai mari maetri
disponibili in tara), iar inminarea titlului respectiv se
face la ocazii deosebite, intr-un cadru srbtoresc,
de exemplu stagii naionale sau internaionale.
FWaUadin lev si profesor 155
Capitolul 14
Relaia dintre elev si profesor
n Aikido se spune frecvent : "Daca vrei un
profesor bun nu alege unul comod!"
In general oamenilor le este frica de singurtate,
nu le place sa aib responsabilitatea ideilor lor.
Intr-o caricatura, un profesor de Yoga ii spune unui
vizitator: "Si mai ales nu crede tot ce-ti spun eu ;
verifica cele aflate de la mine prin comparaie cu
prerea altui guru !". Din pcate gluma aceasta
ascunde mult adevr.
Dup cum spuneam si la nceputul acestei crti,
societatea tinde sa-si alinieze membrii, sa le ofere
modele de gindire si viata gata elaborate.
Conformismul capt valoare, originalitatea este
tratata cu nencredere, iar prerile si atitudinile ce
difer de versiunea oficial recunoscuta ca valabila
sint considerate greeli. Unora nelegerea nu le
este cu adevrat necesara, pentru ca ea poate fi
nlocuita cu formule gata confecionate, valabile
pentru ca deja sint mprtite de alii.
Disponibilitatea acestor culturi gata preparate
pentru a fi consumate - duce la iluzia ca se poate
nva repede si chiar fr multa munca. Mitul
rezltatelor rapide a produs de exemplu scoli care
se lauda ca te invata o limba strina in citeva
saptamini. Dorina unora de a scap de orice
responsabilitate intelectuala duce la moda cutrii
unui profesor, si cu cit nvtura se face cu mai
puine eforturi, cu atit este considerata mai buna.
Prin aceasta seda uitrii faptul ca fiecare om este
responsabil de ucenicia sa, ca orice progres nu se
obine decit prin muncea si eforturile continue ale
elevului angajat cu sinceritate, iar profesorul nu
este decit un catalizator care poate numai sa ajute
la descoperirea cunotinelor, dar nu poate sa
nvee nimic pe elevul care nu vrea sa nvee.
Este cazul sa artam, chiar cu riscul de a
descuraja pe unii ca nu s-a inventat inca o metoda
rapida de a invata Aikido. Vrem chiar sa atragem
foarte serios atenia ca acest studiu este
ndel ungat, fr sfi rsi t, adeseori greu si
descurajant. Cu toate dificultile si renunrile
drumul este plcut si plin de neprevzut pentru cei
ce l-au ales.
Toi cei ce practica Aikido se afla indiferent de
nivel, pe acelai drum (Do). In funcie de credina,
sinceritatea dar si de durata si intensitatea
uceniciei, ei zresc sau inca nu linia orizontului.
Apare astfel, natural, o ierarhie in care fiecare
ocupa o poziie determinata numai de experiena
si fora personalitii sale.
Europenilor le place sa discute si sa critice orice.
Pretenia de a imita fr cirtire un procedeu artat

14
I
156 Calea Armoniei

de profesor, ncetineala cu care apare progresul,
rbdarea de care trebuie sa dea dovada, toate
aceste aspecte specifice uceniciei in Aikido ii
dezorienteaz pe elevul european. El se simte lipsit
de mijloacele bine verificate pe care le folosea in
practica lui din alte domenii si considera ca bate
pasul pe loc. Legtura spirituala fata de un profesor
este considerata de unii drept o obligaie, daca nu
chiar un atentat la libertatea lor individuala si, in
consecina, evitata. Astfel ca muli nceptori
ncearc sa peasc pe calea Aikido fr nici o
legtura fata de profesorul lor. Daca interesul lor
pentru a merge mai departe reuete sa
supravieuiasc dup naufragiul inevitabil al
acestor ncercri, aceiai nceptori fac a doua
greeala : iau de la orice profesor disponibil ceea
ce li se pare folositor si nu se simt ndatorai nici
unuia. Astfel Aikido devine un bun de larg consum.
Legtura dintre elev si profesor este absolut
necesara atit din motive morale cit si practice:
- Profesorul a ajuns mai departe pe Cale declt
elevul, a adunat deci experiene care-i sint
necunoscute nceptorului. Profesorul poate sa-i
indrume cu sfaturi preioase care sa-i evite greelile
ce consuma timp si energie, ajutindu-l astfel
substanial in dezvoltarea sa.
- Coninutul tehnic si spiritual al Aikido-ului nu
poate fi transmis verbal si nici neles raional.
Predarea cunotinelor se face mai degrab in
limbajul corpului, profesorul avind funcia de
"model de micare" care prezint exerciiile intr-o
forma perfecta. Elevul poate nelege si asimila
coninutul numai treptat, aa ca adeseori un acelai
procedeu trebuie repetat de-a lungul multor ani in
care timp este controlat si mbuntit continuu.
- Fiecare profesor a mers singur pe Calea Aiki, deci
a adunat o experiena proprie ce i-a influenat
personalitatea si tehnica. Acest factor este
folositor Aikido-ului, ca arta vie, in continua micare
si dezvoltare, dar pentru elevi este dezavantajos.
Diveri profesori executa procedeele in moduri
extrem de diferite, incurcindu-l pe elev. Acesta nu
mai tie ce e bine si ce e ru si nu tie incotro s-o
apuce. Este de la sine inteles ca un astfel de elev
va ajunge cu greu la capt - daca va mai ajunge
vreodat. De aici rezulta insa si necesitatea ca
instructorii din cadrul aceleiai federaii sa aib o
oarecare unitate de stil si metodica.
- In cadrul relaiilor de schimburi reciproce dintre
profesor si elev se manifesta din partea unuia
dispoziia de a da totul dezinteresat, iar din partea
celuilalt acceptarea liber consimita a unei
autoriti superioare.
- Un profesor bun este si un prieten bun care ii las
pe elevi sa-si dezvolte personalitatea si stilul
propriu. El influeneaz prin exemplul personal, le
dezvolta echilibrul intern si extern, apreciaz
progresele tehnice si spirituale, ajuta pe elevi -
conform maturitii si experienei sale - in probleme
de viata. Dialogul se poarta de la om la om fr
bariere de limbaj sau educaie. - Sarcina de
profesor, ii obliga pe acesta sa progreseze si
pentru aceasta sa se antreneze si el regulat, pe cit
posibil sub supravegherea unui maestru mai
mare. Un bun elev isl arata recunotina ce
o datoreaz profesorului prin ncredere,
respect si sirguinta. El se simte obligat ca tiina
primita de la profesor s-o transmit mai departe
altor elevi, cirid va veni vremea. Astfel Aikido
ramine o fora mereu prospata generata de lanul
vieilor practicanilor si. Odat cu creterea
nivelului elevului natura relaiilor sale cu profesorul
se schimba, dar niciodat n-ar trebui sa se rup.
Profesorul are adeseori dup moarte un loc in inima
elevilor si; el triete si se exprima prin ei.Cine
considera ca profesorul este numai un instrument
didactic pentru transmiterea tehnicii nu va putea
niciodat deveni un adevrat maestru. Muli
practicani cu grade mari in Aikido au fost obligai
sa-si ntrerup drumul fr sperana deoarece s-au
mpotrivit principiilor enumerate mai sus si nu au
reuit sa fie totodat elevi recunosctori si profesori
dezinteresai. Progresul personal trebuie sa se
manifeste prin ndeplinirea exemplara a
ndatoririlor, printr-un autocontrol riguros, si nu prin
subminarea autoritii superioare. Cine pretinde ca
el este msura tuturor lucrurilor nu-si va gsi
niciodat Centrul. Lipsa de ataament fata de
profesor nu este dovada libertii personale, ci
nceputul sfirsitului.
Un profesor nu trebuie sa fie interesat material, dar
trebuie ajutat sa-si rezolve problemele. Dup cum
trebuie evitat omul lacom, tot aa nu trebuie
exploatat sau neglijat omul modest si
dezinteresat.
lata citeva idei despre miestrie si tradiie,
preluate din cultura Budo-ului japonez tradiional:
> Arta Mariala fr spirit nu este Budo, ci numai
tehnica de lupta.
> In Budo tradiional, spiritul este transmis de
Maestru, iar tehnica este predata de instructori.
Tehnica nu este decit un mijloc de educaie,
printre altele. Tehnica se unifica cu spiritul doar
la nivelul 5 Dan.
> Nu poi vorbi despre tradiie daca nu ai fost
instruit in acest sens.
> Un Maestru nu apare peste noapte. Despre un
Maestru se aude, se vorbete cu mult timp
nainte de a apare.
> Pna la 5 Dan se poate progresa in tehnica, in
consum de energie fizica ; mai departe (6-10
Dan) se progreseaz numai spiritual.
> Un Maestru nu vorbete despre ali maetri;
numai elevii fac comparaii si aprecieri.
Relaia dintre elev si profesor 157

> Tcerea est e f oart e i mport ant a - l a
antrenamente si In alte ocazii. Tcerea las loc
pentru micare.
> Maestrul nu explica ; ei demonstreaz.
Maestrul nu mai are nevoie sa fac exerciii
ajuttoare (de fora, etc.) ; el nu se agita, el
tace.
> Adevrailor Maetri le sint dragi doua idei: pe
de o parte respectul fata de tradiie si pe de alta
parte atitudinea: "a afla - a aplica - a invata pe
alii".
> Maetrii nu explica "cum" se face un procedeu,
ci "cind" se face.
> Fiecare trebuie sa-si onoreze gradul sau si sa
respecte gradul celorlali.
> Elevul trebuie sa-si lmureasc singur
neclaritile, nu sa-l deranjeze pe instructor cu
ntrebri! Rspunsul nu se caut cu capul ci cu
corpul; cind gindesti eti blocat, nu te poi
mica; cind vorbeti nu poi face altceva; insa
procedeul este micare si numai prin micare
se dafla rspunsul la ntrebri. In vlrful muntelui
se poate ajunge pe mal multe poteci, dar
drumeul care urca nu poate vedea decit una.
Cutarea celei mai bune poteci prin trecerea
de la una la alta nu te apropie de tel. Deabia
dup ce ai ajuns sus pe virf folosind una din
poteci le poi vedea pe celelalte si ie poi
compara.
Un bun elev respecta de buna voie urmtoarele
principii de viata:
B Fii sincer si de buna credina! Nu numai in
Aikido, dar oricind nvei ceva, trebuie sa fii de
buna credina. Unii oameni adine influenai de
experiena sau cunotinele lor anterioare, nu
sint In stare sa-sl nsueasc idei noi despre
viata si considera ca ceea ce le convine lor este
corect si ceea ce nu le convine este greit. Dar
aa nu se poate progresa.
B nsuirea Aikido te duce dintr-o lume a
corpurilor in cea a ideilor, a spiritului; dlntr-o
lume a violentei intr-o lume a pcii. Daca nu eti
suficient de modest nu poi invata Aikido.
B Nu trebuie fcuta confuzia intre adevr si
prere, intre ce credem si ce bnuim. Oricine
poate distinge adevrul de minciuna, daca le
analizeaz fr idei preconcepute.
B Daca ncepi o treaba, du-o la bun sfirsit!
Trecerea de la o preocupare la alta, inaintea
terminrii celei deja ncepute, arata slbiciunea
voinei. Dei sint cazuri cind activitatea
profesionala sau alte greuti fac imposibila
continuarea unei aciuni deja ncepute, nu
exista nici o scuza pentru prsirea Aikido,
deoarece oricind eti mpreuna cu mintea si
corpul tu.
B Orice exerciiu (fizic, mental) devine Aikido -
adic exerciiu pentru Ki - daca este fcut cu
respectarea principiilor: micarea sa aib un
sens pentru lupta; Ki-ul sa curg. Nu conteaz
cit de mare este amplitudinea micrii sau
Intensitatea contraciei musculare; important
este ca micarea (si la limita chiar nemicarea)
sa aib Ki!
B De orice treaba te-ai apuca, sigur vor apare pe
parcurs greuti. Si cu Aikido e la fel. Unii
nceptori renuna dup doua luni, alii dup
sase luni; dar cei care depesc de obicei 1 -2
ani, In general nu se mai despart de Aikido.
B Sa nu uitam ca oricit ar fi de mare un clopot,
sunetul lui depinde de fora cu care e lovit:
daca e abia atins, sunetul e slab. Trebuie bine
neles ca sunetul slab se datoreste lovituri! tale,
nu clopotului! Cam la fel se petreceau lucrurile
si in vechea poveste cu orbii care au vrut sa afle
ce este un elefant. Incercind sa afle acest lucru,
fiecare orb a pipit o parte din animal si
considera ca elefantul arata aa cum ii simise
el. Cel care pipise piciorul zicea ca elefantul
este ca un stilp inalt, Iar cel care pipise trompa
zicea ca elefantul este un arpe. Fiecare din ei,
avea dreptate parial, dar ansamblul, elefantul
adevrat, era cu totul altceva.
B Pina nu vezi ntregul, nu tii cu ce ai de-a face.
Daca intilnesti in calea ta un obstacol, lupta cu
el si depaseste-l: vei vedea cum orizontul se
lrgete si totul devine mai interesant. Fii
optimist si considera ca fiecare dificultate ce
apare nu este decit un punct de reper care
marcheaz drumul.
"Ceea ce urmeaz sa facem dup ce am terminat
nvtura, nvam sa facem numai facind" zicea
Aristotel.
B Nu te mira ca sint mai multe feluri de Aikido!
Diveri instructori predau Aikido in mod diferit,
corespunztor personalitii lor; corectitudinea
celor predate se verifica insa prin concordanta
lor cu principiile Aikido-ului.
B Aikido consta din procedee tehnice care
exprima nelesul Universului prin micrile
corpului omenesc. Universul e variat - la fel este
si Aikido. Chiar aceasta carte reprezint o
anumita viziune despre Aikido, cea a autorilor;
sint posibile multe alte opinii, pentru ca Aikido
este viata insasi si viata are nenumrate forme
de exprimare, nceptorii exerseaz procedee
moi, dar pe msura ce indeminarea lor creste
si corpul li se ntrete, pot trece la exerciii mai
grele, in concordanta insa cu principiile Aikido.
B In materie de pedagogie se spune : uita-te la
elev si dup aceea incepe sa explici! Modul
de predare trebuie adaptat la virsta,
personalitatea si experiena elevului.
14
158 Calea Armoniei

B Elevul trebuie sa fie atent la ce-i spune
Instructorul si sa analizeze cu capul limpede
daca procedeul expus corespunde principiilor
sau nu. Daca nu corespunde, sa nu-l nvee.
Instructorii slnt si el oameni, uneori mal greesc
sau nu neleg clte ceva. Uneori intilnim si
instructori ncrezui sau care ncearc sa
predea un stil personal de Aikido, dar elevii
descoper curind falsul. Elevii trebuie sa retina
insa ca nu se poate nsui Aikido pe cale
teoretica ci numai prin efort pe Tatami. Aa ca
Indiferent de ce spune instructorul, elevul
trebuie sa se antreneze cit mai mult si mai
intens.
B Dup ce ti-ai ales un anumit instructor fa tot ce
zice el fr nici o reinere; nu te apuca sa-l critici
de la nlimea nepriceperii tale!
B Nu fugi dup gradaii ! Gradaiile servesc la
stimularea dorinei de progres si la ntrirea
ncrederii de sine. Dar nu trebuie alergat dup
gradaii l Este ruinos sa doreti un grad pentru
care nu corespunzi; asta nu este dorina de
progres ci doar un biet orgoliu. Creterea in
grad nseamn nu numai dovada mbuntirii
tehnice ci si a personalitii. Daca nu eti
mulumit cu gradul pe care ii ai, nu este de vina
numai modul cum execui procedeele ;
cerceteaz si felul cum te compori in orice zi
si in orice mprejurare, daca respeci sau nu
principiile Aikido. De obicei nemulumirea ca nu
capei un grad mai mare dovedete lipsa de
pregtire spirituala pentru acel grad. Daca faci
progrese reale, fii sigur ca ele ti se vor
recunoate de ctre ceilali! Dar daca numai
tu constai ca ai progresat si cei din Jur nu,
atunci este vorba numai de nchipuire si
nfumurare. Daca ai fcut progrese reale si
totui nu capei o gradaie mai mare, asta nu
are nici o importanta, pentru ca nsuirea
principiilor Aikido, ii da adevrata trie
interioara, Iar diplomele de recunoatere
formala a meritelor nu te ajuta cu nimic intr-o
situaie grea, cind eti singur in fata unor
adversari necunoscui care habar nu au de
centurile tale.
B Invata, dar ajuta-i si pe alii sa nvee! Cind inveti
Aikido, fr sa vrei ajui si pe alii sa invete cite
ceva: in primul rind pe partenerul direct, dar si
pe ceilali din Dojo si mai departe pe toi
oamenii cu care vii in contact. Daca inveti ceva
cu Ideea ca va trebui sa arai si altora ce-ai
nvat vei nelege mai bine si vei retine mai
mult. Gindeste-te ca orice element, principiu
sau procedeu nvat, poate fi mprtit, fcut
cunoscut celor ce inca nu au cunoscut Aikido.
Tuturor acestora le-ai putea fi util prin
cunotinele tale. Daca fiecare ar invata ceva
cu contiina ca cele nvate de el vor folosi altor
oameni, lumea ar deveni mai buna. B Nu este uor
sa fii elev bun, dar este si mai greu sa fii un
instructor bun, pentru ca este mai uor sa inveti tu
decit sa-i inveti pe altii.Transmiterea Aikido-ului
este deosebit de dificila deoarece aceasta
nseamn sa participi la transformarea oamenilor,
sa-i inveti sa-s! unifice corpul cu mintea, plna la
nivelul la care si ei, la rindul lor, sa poat face
acelai lucru, sa aplice practic cele nvate.
Este de la sine neles ca instructorul trebuie
sa fie in stare sa se stapineasca in orice
situaie, sa pun in practica si sa cread
ceea ce preda. Instructorul care preda
principiile Aikido fr nici un control seamn
cu orbul care ii conduce pe ali orbi. Cind
predam trebuie sa avem ochii larg deschii si
sa acceptam ntreaga responsabilitate pentru
aciunile noastre.
lata citeva sfaturi pentru instructori:
Invata tu, dar invata-i si pe alii! Adeseori se
intilnesc in Dojo-urile de Aikido elevi avansai
interesai numai de propriul lor progres, si
crora nu le place sa-i ajute pe nceptori. Pe
acetia ii pindeste pericolul ca progresul tehnic
sa nu fie nsoit si de cel spiritual. Egoismul este
o piedica in circulaia naturala si corecta
Ki-ului si aceasta ncetinete progresul.
Ajutorul dat altuia se va ntoarce in folosul
nostru. Aa se petrece in Aikido: cel ce ajuta
mai mult pe alii sa progreseze, progreseaz el
nsui mai repede, pentru ca nelege mai bine
procedeele pe care le explica si isi adinceste
fr sa vrea nelegerea principiilor generale.
Nu este adevrat ca progresul unuia se
bazeaz pe napoierea altuia. In Aikido se
poate invata si progresa numai mpreuna cu
ceilali.
Fii modest! Nu te crede perfect numai pentru
ca ai ajuns sa fii instructor ! Calitatea de
instructor nu garanteaz ca stapinesti toate
principiile Aikido, c! numai ca ai fcut un pas
mai departe pe Cale decit alii. O greeala
fcuta de instructor este o greeala, aa cum
un lucru bun fcut de elev este un lucru bun.
Instructorul nu trebuie sa fie satisfcut ca a
ajuns in acest post, ci trebuie sa caute mereu
sa mearg mai departe pe Do. Nu uita ca o
experiena de 20 de ani nu este acelai lucru
cu de 20 de ori experiena aceluiai an. Ca sa
fii profesor bun trebuie sa fii modest.
Elevii sint oglinda profesorul ui. Elevul si
profesorul cltoresc mpreuna pe calea
Aikido si sint fiecare oglinda in care se reflecta
celalalt. Virtuile si defectele unuia se oglindesc
in calitile si lipsurile celuilalt. Elevii observa
Relaia dintre elev si profesor 159

totul si copiaz repede calitile, dar mai ales
defectele profesorilor. Daca el este nfumurat,
neglijent, dispreuitor, tot aa devin si elevii. Un
profesor care constata obiceiuri proaste la
elevi, trebuie sa le considere ca o imagine a
propriilor sale defecte si va trebui urgent sa
analizeze propria sa persoana. Respecta
adevrul, nu puterea! Adevrul este puterea
si nu invers! Nu trebuie cutata fora sau
eficienta tehnicii, ci trebuie respectate
principiile Aikido-ului. Daca o aciune este in
sprijinul acestor principii ea va fi eficienta ;
daca un procedeu nu respecta principiile.va
ramine ineficient. Aceste idei trebuie sa-i
cluzeasc pe instructori in demonstrarea si
exersarea oricror micri din care ei
alctuiesc lecia. Deseori apare la elevi tendina
de alunecare spre Aiki-jutsu, de folosire a
forei; citeodata tendina apare chiar si la
instructor. Trebuie sa fim vigileni si sa oprim
din timp astfel de manifestri, care pot polua
atmosfera plcuta din Dojo si pot duce la
accidente.Subliniem insa ca referiri la
Aiki-Jutsu pentru comparaie cu procedeele
din Aikido sint utile, daca nu devin obiectivul
antrenamentului.
Atitudinea si nu vechimea ii caracterizeaz pe
instructori.Un bun instructor nu este
obligatoriu cel mai puternic sau cel mai grozav
tehnician si invers, omul cel mai puternic sau
tehnicianul cel mai perfect nu sint de la sine
profesori buni de Aikido. Pentru a fi un bun
instructor trebuie sa explici altora cu dragoste,
entuziasm si rbdare doar atit cit tii. Nu trebuie
sa atepi pina tii . .iul si apoi sa devii
instructor ; acest tot este atit de mare incit
niciodat n-o sa-l poi insusi in ntregime. Un
bun instructor este acela care ncearc sa
progreseze mpreuna cu alii mai puin
pricepui decit el, mergind cu toii pe acelai
drum. Pentru raspindirea Aikido-ului conteaz
mai mult faptul ca instructorii inteleg principiile
si au o atitudine corecta si conforma acestor
principii, decit ca ei sint tehnicieni remarcabili
sau pot dobori pe oricine intr-o lupta.
Fi! cinstit si neprtinitor !Un profesor trebuie sa
fie dezinteresat, bun, cinstit si neprtinitor cu
toi elevii. Este plcut sa predai unor elevi
talentai care invata repede, dar nu trebuie sa-i
neglijam pe cei mai puin dotai. O persoana cu
corpul rigid si neindeminatic, sau care invata
greu, dovedete ca nu tie sa-si foloseasc
corect corpul si mintea. Un corp este rigid din
cauza Ki-ului care nu circula liber.lnstructorul
bun nu este cel care ii ajuta pe un elev talentat,
ci acela care se strduiete cu elevii dificili.
Cutarea mijloacelor pedagogice optime
pentru aceste cazuri grele asigura atit ridicarea
miestriei instructorului, cit si progresul lui, ii
dezvolta calitile de om si conductor de
oameni. Nepartinire nu nseamn ca tuturor sa
li se aplice acelai program sau aceleai
metode. Persoanele feminine sau mai in virsta
au alte posibiliti decit tinerii; unii invata mai
repede si alii mai incet; leciile trebuie sa fie
adaptate capacitilor si necesitailor fiecrui
elev. Adevrata imparialitate a instructorului
nseamn sa-i iubeasc la fel pe toi si sa-i
inteleaga cu aceeai buntate pe fiecare dintre
elevi.
Instructorii trebuie sa colaboreze intre ei!
Instructorii trebuie sa se inteleaga intre ei, fr
invidie sau dispre ! Faptul ca pot apare
diferente intre felurile in care preda fiecare din
ei nu are nici o importanta daca ceea ce se
preda este Aikido, daca se respecta principiile
corecte. Din cind in cind instructorii trebuie sa
fac schimb de experiena, fie prin stagii
(antrenamente) comune, fie prin vizite
reciproce la Dojo-urile respective. Discuiile
prieteneti si analiza procedeelor studiate,
trebuie axate in jurul criteriului de concordanta
cu principiile Aikido-ului, nu asupra eficientei
sau a altor aspecte subiective.Nu trebuie
susinuta o opinie greita. In Aikido orice
greeala trebuie corectata imediat, nu
ascunsa, pentru ca se va rzbuna mai tirziu.
Cind ii corectezi o greeala, nu nseamn ca o
faci pentru ca aa spune cineva, ci numai
pentru ca faci ceea ce trebuie.

14
ncheiere 161
Capitolul 15
ncheiere
u toii trim pe acelai pamint si mergem pe
acelai drum! Calea Aiki este calea naturala a
vieii. Dar tocmai din aceasta cauza ea este grea.
Cind elevul ajunge sa stapineasca elementele de
baza ale tehnicii nu inseamna ca terminat
ucenicia, ci ca a sfirsit o perioada si ca urmeaz
alta.
Aceasta metoda de a invata prin nsuirea
succesiva a unor pri ale ntregului este in acelai
timp avantajoasa si dificila. Este avantajoasa
deoarece pune in fata elevului probleme numai atit
de grele cit este in stare el sa rezolve. Elevul le
poate stapini, capt sigurana si devine interesat
sa mearg mai departe. Dar Aikidoka nelege
totodat ca Aikido nu este o competiie si ca
progresele lui nu se msoar in mod absolut, nici
nu se compara cu ale altora. Metoda este dificila
deoarece elevul vede ca pe msura ce avanseaz,
dei ptrunde tot mal adine in secretele Aikido-ului,
nu reuete niciodat sa le stapineasca complet.
Aceasta constatare II conduce spre virtutea
modestiei.
Perf ec i onarea cont i nua a t ehni ci i pri n
antrenamente si in concordanta cu aceasta
adinclrea cunotinelor filozofice ale Aikido este
obligaia de baza a oricrui Aikidoka.
Aikido se deosebete esenial prin metodele si
aciunile sale neviolente de celelalte Arte Mariale.
Pe de alta parte tendina spre o inalta dezvoltare
morala nu trebuie sa piard din vedere faptul ca
Aikido este la origene o Arta mariala, un sistem de
autoaprare. Pentru acest motiv tehnicile de
aprarea eficienta mpotriva unor atacuri realiste,
puternice, trebuie sa aib preponderente fata de
alte exerciii. Succesul execuiilor tehnice, ale
procedeelor, se bazeaz pe reaciile reflexe ale
corpului si ale mintii, urmarea unor antrenamente
lungi si sincere.
De mare importanta educativa este si faptul ca
pentru rezolvarea unor situaii primejdioase
trebuie stapinit cu sigurana tot "sistemul" si nu doar
citeva procedee invatate la repezeala. Cel interesat
descoper astfel ca Aikido este un ansamblu
educativ complex si nu o cale rapida de insusire a
unor tehnici de autoaprare. Este foarte important
ca acest lucru sa fie lmurit de la inceput.astfel incit
sa nu apar dezamgiri.
Datorita coninutului sau spiritual, filozofic si
educativ, Aikido va stirni interesul tuturor celor ce
cred in victoria finala a binelui asupra rului si nu
accepta folosirea violentei pentru rezolvarea
conflictelor.


15
C
162
Calea Armoniei



Deoarece nici maetrii nici elevii cinstii nu doresc
ca Aikido sa devin proprietatea unei elite, sau sa
degenereze in aciuni violente, cu toii trebuie sa
se strduiasc permanent sa pstreze si sa
dezvolte coninutul sau valoros. Cea mal buna
reclama pentru "Calea armoniei" este comportarea
exemplara a fiecrui Aikidoka in toate momentele
vieii sale.
In aceasta carte am ncercat sa prezentam
tehnica si filozofia Aikido-ului tradiional,
completate cu unele aspecte organizatorice si
pedagogice. Datorita pe de o parte limitelor
editoriale raionale, iar pe de alta parte caracterului
de interes restrins al unor exerciii speciale pentru
elevii foarte avansai, nu au fost incluse multe
aspecte interesante ale acestei Arte. Ramine ca ele
sa fie descoperite prin studii si cercetri individuale
de cei interesai. O veche zicala orientala pretinde
ca "atunci cind elevul este pregtit, apare si
nvtura necesara".
O-Sensei Morihei Uyeshiba, intemeietorul
Aikido-ului, a spus : " Nu exista nici o nvtura
secreta ; adevratul progres poate fi realizat de
oricine muncete cu hotarire in acest sens", lata
mesajul transmis prin Aikido tuturor oamenilor.
Speram ca acest mesaj sa fie recepionat si de
romani.
15.1. AH'IDO - Trecut si prezent
Din istoria BUDO
* ikido, la fel ca si alte Arte mariale care
A\alcatuiesc mpreuna Budo-ul japonez, este
rezultatul unei evoluii de multe sute de ani. Budo
este termenul generic care desemneaz familia
Artelor Mariale Tradiionale din Japonia si prin
extindere, din ntregul Extrem - Orient.
Etimologic, vocabula japoneza BU se refera la tot
ce este legat de noiunea de lupta, iar vocabula DO
se refera la metoda, calea, prin care se atinge
perfeciunea. Deci Budo s-ar traduce prin calea
spre perfeciunea complexa a omului, atinsa prin
practicarea Artelor Mariale Tradiionale.
Disciplinele Budo, avind origini care se p'~rd in
negura timpului, au fost destinate iniial cimpului de
lupta. La un moment dat (sec. XVIII-XIX), intr-un
context istoric specific Japoniei, ele s-au
spiritualizat, capatind dimensiuni noi, filozofice si
sensuri profund umane. Binr-o simpla tehnica
(Jutsu) ele au devenit un principiu de viata, un mod
de a trai in cinste, pace si armonie, o cale (Do) spre
perfeciune. La prima vedere, Budo apare ca o
familie de numeroase si variate tehnici si metode
de lupta, cu arme sau cu mina goala. Intim
analizate, aceste discipline se dezvluie a fi un tot
unitar, guvernate fiind de aceleai legi si principii,
avind aceeai esena s) scop. Artele Mariale
reprezint eforturile a mii si mii de oameni care
de-a lungul timpului si-au consacrat viata si talentul
acestor ndeletniciri. Personajele vestite din istoria
Artelor Mariale nu au fost "inventatori" sau "creatori
din nimic", ci mai degrab oameni de valoare
deosebita, cu caliti umane si pedagogice
strlucite, care au infiintat scoli de lupta al cror
ecou a ajuns pina la noi. Nu trebuie sa consideram,
cum isi inchipuie unii aceste personaje legendare
ca pe nite zei, de o perfeciune care nu poate fi
atinsa. Un om poate fi un geniu, dar nu un zeu.
Nimic din ce face el nu este vreodat perfect si
definitiv. Aceasta este adevrat atit in Artele
Mariale, cit si in orice alt domeniu de activitate. O
Arta Mariala nseamn deci cutarea unei
perfeciuni ce nu poate fi niciodat atinsa, nici de
cei de azi si nici de vechii maetri.
Dar daca aceti Maetri nu au inventat principiile
de baza ale luptei, ci numai le-au perfecionat,
clasificat si transmis elevilor, cine le-a descoperit?
Putem considera ca aceste principii fundamentale
au fost puse la punct in cursul epocilor ndeprtate,
de generaii numeroase de rzboinici, care le-au
studiat si perfecionat deoarece chiar viata lor
depindea de aceste cunotine. .
Aparent evoluia Artelor Mariale este cu atit mai
rapida si mai complexa cu cit ne apropiem de
vremurile actuale; o explicaie ar fi si mijloacele de
comunicaie tot mai perfecionate in ultima vreme.
Dei in antichitate schimburile de informaii nu erau
aa de numeroase ca astzi, totui intre diverse tari,
popoare, culturi au avut loc contacte si confruntri
care au influenat in ambele sensuri pe cei in
cauza.
Budo-ul japonez este rezultatul unei civilizaii, cea
japoneza desigur, care insa reunete atit metode
de lupta pur japoneze cit si multe te nici de "import"
in majoritatea cazurilor din China, iar unele chiar
din India.
Din aceasta cauza istoria Budo-ului trebuie
considerata in perspectiva istoriei artelor
rzboinice a tuturor popoarelor Orientului.
Cele mai vechi date cunoscute se refera la un
prin indian care cu 5000 de ani i.e.n. s-a pasionat
de studiul comportrii animalelor in timpul luptei, si
care a ajuns la concluzii utile pentru lupta dintre
oameni. Apoi a experimentat tehnicile respective
pe oameni, omorind multe zeci de sclavi, cautind
punctele corpului omenesc sensibile la lovituri.
Istoria luptelor continua apoi in China. Cu 2500
de ani i.e.n. se Vorbea in China despre o tehnica de
lupta primitiva inca de strpungere a adversarului
cu coarne prinse pe o casca.
ncheiere 163

In sec. VI i.e.n., in China, in epoca lui Confucius
si Lao Tseu, Artele Mariale se dezvoltaser si se
practica, cu miestrie, tirul cu arcul, calaria, arta
aruncrilor de bra (Ch'in-na), arta loviturii cu
pumnul, arta trintirii adversarului. Clugrii taoisti
practicau o parte din aceste arte - pe de o parte cu
scop de autoaprare, pe de alta parte cu
convingerea ca antrenamentul fizic ajuta la
concentrarea spirituala.
In sec.l e.n., un oarecare Kwok-Yee a creat prima
metoda de Kung- Fu, "arta miinii lungi". In sec.lll
medicul Hua-To a fcut studi i si stemati ce
observind comportarea in lupta a cinci specii de
animale: tigrul, ursul, cerbul, maimua, bitlanul. Din
aceste studii au rezultat unele tehnici de lupta care
se regsesc si azi in majoritatea stilurilor Kung-Fu,
amestecate cu tehnicile preluate sau asemnate
ulterior cu micrile altor animale : arpele, calul,
clugrita, dragonul.
Cea mai ilustra figura apare in sec.VI e.n., la
minastire Shaolin din China: Da-Mo (sau Daruma
Taishi in japoneza, seu Bodhidharma - adic
iluminatul), un caiugar emigrat-din India de sud. El
a introdus in China budismul Chan (Zen in
japoneza), curent filosofic care va influenta, alturi
de alte aspecte ale vieii si culturii, toate Artele
Mariale din Extremul Orient. Din puncul de vedere
al aportului sau direct la evoluia Artelor Mariale,
Da-Mo a pus la punct citeva exerciii fizice destinate
sa redea vigoarea clugrilor slbii de prea multe
practici religioase statice. Poate ca el cunotea din
tineree arta de lupta cu armele Vajramukti,
practicata de casta rzboinicilor indieni. Poate ca
aceste exerciii fizice nu erau decit asarie (poziii
corporale-exercitii de Hata-Yoga) adaptate si
transformate. Cert este ca pe baza acestor exerciii
clugrii din Shaolin au creat Shin-Pa-Lo-Sho
(cele 18 miini din Lo-Han), o metoda de lupta cu
miinile goale, care datorita eficacitii sale a stirnit
admiraia tuturor si a influenat direct sau indirect !
toate Artele Mariale ulterioare.
Tot in China, in sec.XII generalul Yao Wei creaza
stilul "ghiarei de vultur", iar in sec.XIII clugrul
i taoist Chan Sn Feng, prin studiile sale, creaza
l bazele sistemului "intern" de Kung-Fu, in care se
l caut punerea in micare a energiei interne a
corpului cu scopul invingerii adversarului, spre
deosebire de sistemul "extern" care ngloba toate
stilurile de pina la el si care se baza exclusiv pe fora
musculara (exterioara).
In sec. XVI Chuen Yuan , un tinar caiugar de la
minastirea Shaolin, dezamgit ca metoda de lupta
lsata de Da-Mo decazuse, se hotrte s-o
revitalizeze. Dup ce cutreiera China in lung si in
lat, descoper doi maetri : Pai-Yu-Feng si
Li-Chieng, mpreuna cu care stabilete o noua
metoda de lupta, cu 170 de procedee codificate,
dup care se ntoarce la Shaoiin. Noua metoda
"externa" denumita Shaolin-Su-Kung-Fu (sau
Shorinji-Kempo), face clugrii de la Shaolin sa
capete o mare faima de lupttori in ntreaga tara.
Astfel ca in sec. XVIII, cind China este dominata
de manciurieni, rezistenta populara se grupeaz in
jurul minastlrilor si in special in jurul minastirii
Shaolin. Trupele manciuriene distrug insa pe rind
minastiriie rebele, ultima cade Shaoiin, dar citiva
clugri expert! scap si reuesc sa transmit mai
departe "secretele" metodei de lupta. Astfel apar
stilurile din China de sud : Hung-Gar; Liu-Gar ;
Choy-Gar; Li-Gar; Mo-Gar.
!n sec. XIX Tung-Hai-Ch"~r creaz^ in regiunea
Pekin stilul intern Pakua. In 1900 are ioc cunoscuta
revolta a boxerilor din Shantung. Acetia, cu miinile
goale, ncreztori in eficacitatea metodelor de lupta
tradiionale, si pregtii in secret pgntru aceasta
revolta, se ridica mpotriva colonialitilor europeni
narmai cu arme de foc. Superioritatea acestora
din urma si-a spus cr
Actuamente. in R.".." -;nezr '.? o mare
atenie Artelor Mariale Tradiionale in scopiii
educaiei fizice de masa, care sa asigure sntatea
populaiei. Vechiul termen de Kung-Fu a fost
nlocuit prin Wu-Shu. Doar in Hong-Kong si in
Taiwan continua sa activeze o mulime de scoli
tradiionaliste, practicindu-se aproape toate
stilurile interne si externe de Kung-Fu. De obicei
maetrii in arta Wu-Shu practica si medicina
tradiionala chineza : acupunctura si ierburile de
leac.
i*-
Sa ne ntoarcem in Japonia, unde budismul Zen
ptrunde din China in sec. XII, aducind cu el
metodele de lupta, cu mina goala sau cu bastonul,
singura arma purtata de clugri. Budismul este
preluat si de casta militar, samuraii, care vor duce
mai departe prin Budo ideca perfecionrii
spirituale cu ajutorul Artelor Mariale.
Samuraii puseser la punct arta Ju-Jutsu bazata
pe tehnicile luptei tradiionale japoneze : Sumo.
Scoal de Ju-Jutsu "Take-Uchi" creata in sec. XVI
este un astfel de produs autohton japonez.
Japonezii au creat alte Arte Mariale proprii ca :
Kendo (scrima) ; laido (arta lovirii adversarului in
momentul scoaterii sbiei din teaca) ; Kyudo
(trasul cu arcul); Judo; Aikido.
In i nsul el e Oki nawa (Ri u-ki u) di n sudul
arhipelagului japonez se dezvolta o arta a luptei cu
pumnii care va deveni Karate-Do. Motivul acestei
apariii a fost ura localnicilor contra invadatorilor -
mai intii chinezi in sec. XV si apoi japonezii de la
nord in sec. XVII. De frica revoltei ocupanii au

15
164 Calea Armoniei

decretat ca populaia locala nu are voie sa poarte
arme. Btinaii au reacionat organizind societi
secrete de rezistenta, in care se practicau luptele
cu mina goala sau cu arme improvizate : furci,
coase, lanuri, etc. Metoda locala To-De sau
Oklnawa-Te, mbogita desigur si cu tehnici de
Kung-Fu, era de o eficacitate absoluta si rapida, si
se baza mai ales pe lovituri date cu orice parte a
corpului: pumni, coate, genunchi, degete, brae,
etc.
Spre 1900 arta Okinawa-Te a ieit la lumina si a
fost sistematizata cu scopul panic de a f! utilizata
ca metoda de educaie pentru tineret, in scoli.
Instructorii principali erau Ankoh-ltosu si Kanruo
Hlgaonna. Ei i-au format pe cei ce aveau sa
introduc arta in Japonia : Gichin Funakoshi si
Chojun Miyagi.
Gichin Funakoshi (1869-1957), intelectual de
frunte, nc de la virsta de 11 ani a studiat arta
To-Oe. In 1916 face o demonstraie la Kyoto, apoi
in 1922 la Tokyo, facindu-l pe japonezi sa
descopere, cu surprindere si entuziasm, arta luptei
cu mina goala. El schimba numele artei din To-De
sau Te (mina chinezeasca) in Karate (mina goala)
si apoi in Karate-Do. Stilul sau s-a numit Shotokan,
dup numele slii din Tokyo unde era scoal sa.
Intre Jlgoro Kano, ntemeietorul Judo-ului, si
Funakoshi a existat o mare prietenie si respect.
Dup Funakoshi, ali instructori din Okinawa au
sosit in Japonia, la Kyoto, si arta Karate-do se
dezvolta puternic. De aici a fost raspindita in toata
lumea. Alte stiluri din Karate-do sint : Goju-Ryu
(ntemeiata de Chojun Miyagi si continuata de
Gogen Yamagughi) ; Shtto-Ryu (ntemeiata de
Kenwa Mabuni) ; Wado-Ryu (ntemeiata de
Hironori Otsuka).
Arta luptei cu miinile goale (asemntoare
Karate ului) se practica si in alte tari asiatice, cu alte
denumiri; astfel in Coreea : Tae-Kwon-Do si
Tang-Su-Do ; in Vietnam : Viet-Vo-Dao ; in
Malaezia : Penchak-Silat; in Filipine: Sikarom ;
etc.
Artele mariale Japoneze au ieit in "lume"
datorita Judo-ului, care s-a raspindit primul in
Europa si i n Statel e Uni te. Ji goro Kano
(1860-1938), liceniat in litere, a unificat diverse
stiluri de Ju-Jutsu si a infiintat propria sa scoal in
1882 : Kodokan, la care se preda Judo. El a
organizat un sistem pedagogic de predare a
diverselor procedee (Gokyo) pe baza unor trepte
de miestrie exprimate prin centuri colorate. Acest
sistem a fost copiat ulterior de celelalte Arte
Mariale. Entuziasmul conaionalilor si a fost
enorm: in 1938 erau 120.000 practicani de Judo
legitimai, din care 80.000 centuri negre. Kano
devine in 1911 preedintele Federaiei generale a
sporturilor in Japonia, apoi membru in Comitetul
Olimpic International.
Aikido a fost infiintat aproximativ in anul 1925
de maestrul Morihei Uyeshiba, care a sintetizat
diversele Arte Mariale studiate de el in tineree.
Multe din artele si tehnicile ce se regsesc in Aikido
dateaz de mult, din vremea perioadelor Genji si
Heike. Citiva din maetrii la care a studiat Uyeshiba
au murit fr a mai apuca sa transmit arta lor si
altor elevi.
Din punct de vedere spiritual, Aikido se nrudete
cu cele doua principale religii sau filozofii japoneze:
Zen si Shinto.
Pina in prezent, Aikido este singura Arta Mariala
raspindita in toata lumea, care nu are competiii.
Astzi disciplinele Budo se practica fie ca simple
exerciii fizice, strict pentru sntate, fie ca sport de
competiie, sens in care au evoluat foarte mult, fie
ca metode redutabile de autoaprare, sau se
studiaz complex, ca element integrant al
pat ri moni ul ui de cul t ura si n el epci une
Extrem-Orientala. Indiferent cum sint abordate,
disciplinele Budo contribuie, in mare msura la
meninerea si ntrirea sntii, la creterea
capacitilor fizice si intelectuale, la dezvoltarea
armonioasa, fizica, spirituala si morala, la lrgirea
orizontului de cultura.
In anii '50 disciplinele Budo au cunoscut o
renastare in Japonia si o adevrata expansiune in
restul lumii. Rind pe rind, au fost cucerite America,
Frana, Anglia, Germania, Italia, Australia, etc. In
ultimele doua decenii, tarile socialiste cunosc
acelai fenomen: Karate-Do si Aikido (in special
primul) se dezvolta impetuos in Polonia, Iugoslavia,
Cehoslovacia, Ungaria, URSS, Bulgaria. In prezent
practicanii disciplinelor Budo se numra cu
milioanele. Numeroase federaii si uniuni sportive,
sau asociaii si societi cu caracter cultural (si
non-competitiv) le dirijeaz activitatea.
15.2. O-Sensei Morihei Uyeshiba si
Aikido
n multe tari, invatatura si tehnicile din Aikido se
transmiteau in trecut prin instructori care au fost
formai direct de intemeietorul acestei Arte
mariale. In prezent insa, elevii acestora, si chiar
elevii elevilor lor, sint la rindul lor instructori. Din
vieile si activitatea acestui lan uman, Aikido isi
extrage fora sa, in continua cretere.
Izvoarele acestei Cai valoroase se afla in viata si
faptele ntemeietorului Aikido-ului, Morihei
Uyeshiba, care a fost, este si va fi exemplul si
I
ncheiere 165



profesorul tuturor Aikidoka, fiind denumit de
acetia O-Sensei (Marele Profesor). Dimensiunile
spirituale si calitile morale ale acestui om
deosebit, profunzimea filozofiei si importanta
practica a Budo-ului sau, de iubire si pace, trebuie
cunoscute si studiate de orice elev in Aikido.
15.2.1. Cum a luat natere Aikldo
^H-Sensei Morihei Uyeshiba s-a nscut in 1883 la
V^Tanabe, un sat la sud de Osaka din regiunea
Wakayama (insula Hondo), dintr-o familie de rani
samurai-liberi (goshi, adic nesupui unul feudal).
Istoria familiei sale poate fi reconstituita pina in sec.
XVII.
Conform tradiiei, copilul a fost educat de mic In
spiritul budismului si dup regulile Bushido (Calea
rzboinicului). Acest cod al onoare! samurailor
consta dintr-o colecie de legi morale si reguli de
viata, ntocmita s) completata continuu de
rzboinici vestii.
nsuirea Bushido-ului era legata si de nvarea
unei Arte Mariale (Bu-Jutsu) precum si de
formarea unei strinse legaturi intre profesor si elev,
intrucit si celelalte caliti ale cavalerului medieval:
onoarea, cinstea, patriotismul, curajul, buntatea,
judecata neprtinitoare, dezinteresul material, lipsa
de dorine - trebuiau nvate si practicate intuitiv,
fr a fi nelese in mod raional.
Tatl sau a nceput sa-l nvee de la 10 ani Aiai
Rlyu - o metoda de lupta cu mina, continind cu
elemente de Tai-jutsu si de Kendo.
Morihei putea sa urmeze scoal, pentru ca
familia lui era mai nstrita, dar fiind pirpiriu la trup,
familia a considerat ca trebuie sa nvee o meserie
mai uoara si astfel, la 15 ani a fost trimis la Tokyo
ca sa devin vinzator.
Biatul era insa hotarit sa-si schimbe corpul, sa
devin tare si sa poat rspunde fr teama la
atacurile celor din jur. Viata era grea in Japonia,
copiii erau rai cu cei slabi si in plus, tatl sau, figura
proeminenta in sat, era deseori brutalizat de
adversari politici.
Toate acestea l-au determinat pe Morihei sa se
apuce cu hotarire de nvtura artelor mariale, a
Budo-ului, si astfel, la 18 ani incepe sa studieze
Ju-Jutsu (scoal Kito) cu Tokusaburo Tozawa.
Stilul Kito era influenat de tehnica boxului
chinezesc Kempo (lovituri asupra punctelor
sensibile ale corpului) dar cuprindea si procedee
de aruncare.
Ziua isi fcea ucenicia de vinzator la o taraba, iar
seara se antrena si studia Budo. Din cauza
suprasolicitrii s-a mbolnvit de inima si a fost
nevoit sa se ntoarc acas.
In satul sau s-a fcut bine si tinarul, hotarit sa
invete Budo, se apuca din nou de antrenamente,
dar de data asta incepe cu ntrirea corpului,
ncepu sa mearg cite 4-5 km pe zi si dup
douzeci de zile ajunse sa alerge zilnic aceasta
distanta, ncepu sa prind fora, ajunse sa ridice
deodat doi saci cu orez, in timp ce 'nainte nu putea
ridica nici mcar unul. La 20 de ani arata cu totul
altfel decit nainte: trupul ii era foarte puternic, chiar
daca statura era scunda. Dar fora simpla nu-l
mulumea pe Morihei si pleca la Sakai sa invete
arta minulrii sbiei dup metoda Yogyu.
Al doilea profesor de Budo al lui Uyeshiba a fost
Masakatsu Nakai, maestru al scolii de scrima
Yogyu. Studiul acestei Arte mariale a durat pina in
1908, cind O-Sensei a obinut diploma de
cunosctor al tehnicilor de lupta cu sabia, din care
ulterior s-a inspirat pentru micrile de miini si de
picioare din Aikido. Nakai era un descendent al
familiei Yogyu, vestita pentru stilul de minuire a
sbiei. Dei scund, era un om curajos si dur, care
l-a modelat pe tinarul Uyeshiba.
Morihei era plin de energie si entuziasm,
angajindu-se la o mulime de treburi, de fapt tot
atitea prilejuri de antrenament. Astfel, in acest timp
isi capt un bun renume in satul sau prin
rezolvarea unor probleme obteti legate de
mprirea zonelor de pescuit cu satele vecine. La
orice treaba, mai ales fizica, el muncea cit doi. La
carat saci, la tiatul lemnelor, dar mai ales la
ntrecerile tradiionale intre tineri pentru btutul
plcintei de orez cu maiul, era nentrecut. Mai ales
la aceasta din urma munca ajunsese vestit din
cauza ca prin fora lui, nu numai ca intrecea oriciti
adversari, dar deseori sprgea si maiul, aa ca
familiile din sat deseori ii refuzau politicos oferta de
ajutor, tinindu-l departe de opronul unde se btea
orezul, servindu-l cu ceai si prjituri. In acea
perioada, in timpul rzboiului ruso-japonez din
1904, O-Sensei s-a angajat voluntar in armata ;
dei era nalt doar de 1,55 m , avea o greutate de
75kg. Cu toate acestea era primul la orice
corvoada, la maruri, la instrucie. Si-a fcut datoria
cu mult curaj pe cimpul de lupta si a fost apreciat
de superiori, care l-au ndemnat sa devin militar
de cariera. Lui Morihei Uyeshiba nu-i plcea insa
viata cazona si dup demobilizare se ntoarce in
satul sau unde ia conducerea unor activiti
obteti. In aceasta calitate organizeaz cursuri de
Judo pentru tinerii din sat la care ia si el parte cu
multa sirguinta, sub ndrumarea unui 3 Dan -
Kiyoichi Takogi.
Datorita oboselii acumulate in timpul campaniei
militare sau din alte cauze, O- Sensei se mbolnvi
din nou si fu nevoit sa stea in pat aproape o
jumtate de an, spre disperarea familiei. Pina la

15
166
Calea Armoniei

urma se nsntoi iar in 1910 se hotr sa plece la
deselenirea terenurilor din Hokkaido - o insula la
grania de nord a Japoniei - o aciune patriotica cu
larg rsunet naional in epoca sa.
Munca In aceasta regiune aspra ii caii pe
O-Sensei, care din nou ajunse la o condiie fizica
excelenta. Calarea deseori, chiar pe furtuna si se
obinui cu frigul puternic. Meritele sale In treburile
obteti, eforturile depuse pentru construirea unei
cai ferate, i-au cistigat iubirea si respectul
proaspeilor locuitori ai acestei insule.
Munca zilnica nu-l opri de la studiul Artelor
Mariale. In 1911 incepe studierea Ju-Jutsu-lui
dup scoal Datto sub ndrumarea lui Sokaku
Takeda. Scosla sau metoda Daio are o veche
tradiie fiind nfiinata in sec.9 de prinul Sadazumi
In vremea mpratului Seiwa. Daito-Ryu are o
teori e profunda asupra l uptei , precum si
numeroase procedee proprii de lupta, nvaturile
respective fiind transmise in secret pina in zilele
noastre.
Metoda Daito-Ryu em superioara altor scoli de
Ju-jutsu prin faptul ca folosea ntregul corp
omenesc drept arma, in toate tehnicile de aruncare,
lovire sau fixare. Aiki-Jutsu coninea fnca de pe
atunci multe elemente din Ken-Jutsu (arta luptei cu
sabia), unele procedee de dezechilibrare (Kuzushi)
si lovirea adversarului (Atemi). O mare importanta
se ddea coordonrii (Ai) forelor corporale si
spirituale (Ki). Daito-Ryu a avut o mare influenta
asupra viitoarei arte a Aikido-ului.
Morihei Uyeshiba a studiat cu pasiune nvtura
lui Takeda, tratindu-si profesorul cu mult respect,
dup metoda tradiionala japoneza : l-a luat sa
locuiasc in casa lui, ii gtea, II spal, etc.
Antrenamentul era foarte dur, profesorul foarte
pretenios, dar Uyeshiba se supunea la toate.
In 1916 Uyeshiba capt diploma de maestru al
scolii Daito; din aceti 5 ani numai 100 de lecii (zile)
a lucrat cu Takeda, restul au fost de studiu
individual. In acea vreme se pltea profesorului
300-500 yeni (150-250 dolari) pentru fiecare
procedeu dezvluit. Uyeshiba si-a cheltuit aproape
tot avutul pentru obinerea diplomei.
In plin succes si prosperitate, in 1918 Morihei afla
ca tatl sau era grav bolnav, si se hotareste sa se
ntoarc acas. Pleac din Hokkaido tot aa cum
venise : fr avere, dar cu multa sperana.
In drum spre casa afla despre o noua secta
religioasa, Omotokyo, nfiinata de Wanisaburo
Deguchi la Ayabe (regiunea Kyoto) si face un ocol
pentru a se ruga, sa i se vindece tatl. O-Sensei a
avut de mi c o ncl i nai e pentru di sci pl i nel e
spirituale, ncurajat fiind si de prinii si in acest
sens.
De la 7 ani asculta leciile preotului de la templul
Jizoji (scoal de budism Shingon) iar la 10 ani
invata Zen la templul Homanji din satul Akitsu. In
continuare si-a pstrat interesul si preocuparea
pentru religie, vizitind numeroase temple si audiind
predici pe unde avea ocazia.
La Ayabe este foarte impresionat de nvtura
predicata de Deguchi si anume de principiul iubirii
si buntii, a relaiilor armonioase intre oameni, al
unei morale superioare prin religie. Din acest
moment Uyeshi ba i ncepe sa mpl eteasc
antrenamentele fizice cu exerciii de meditaie in
izolare.
Cind ajunge acas afla ca tatl sau murise. Adine
micat de pierderea fiinei la care inea cel mai mult,
O-Sensei jura la mormintul acestuia sa descopere
secretul Budo-uiui, oricite eforturi i-ar fi necesare
pentru izbinda.
ntrebarea pe care si-o punea era : "La ce
servete perfeciunea in artele de aprare, daca
pina la urma tot mori? La urma urmelor ce
nseamn sa lupi ca sa cistigi? Chiar daca azi
cistigi va veni o vreme cind in mod normal vei
pierde. Daca Budo (Artele mariale) nu se preocupa
decit de pierdere sau de cistig, la ce sint ele bune?
Victoria sau infringerea sint relative; sint nite
oscilaii ca virful si fundul valurilor marii. Ce cistig
daca-mi cheltuiesc toata viata si toate forele pentru
astfel de nvaturi? Ce voi realiza? Universul este
absolut! Nu exista si o victorie absoluta?"
Din acest moment viata sa se schimba. Cutarea
adevrului despre Budo devine principala sa
preocupare. Prietenii se temeau ca se va prpdi
pentru ca antrenamentele, meditaia si rugciunile
se ineau lan. In 1919 se muta cu toata familia la
Ayabe, devenind discipol al lui Deguchi.
In 1922 obine diploma de maestru al scolii
Shinkage de Ju-jutsu, iar in 1924 se ocupa cu
indirjire de studierea luptei cu sulia. Fiul lui
O-Sensei, Kishomaru Uyeshiba, povestete ca
plingea cind ii vedea pe tatl sau cit suferea la
antrenamente. Studia nenumrate schimbri de
poziie si micri de corp. Un exerciiu executat cu
miestrie a rmas in memoria celor care au apucat
sa-l vad: O-Sensei agata de crengile copacilor in
cerc sfori cu 7-8 mingi din burete si cu o sulia le
lovea pe rind, pe toate, cu viteza si precizie.
Este clar ca acest studiu a dus la crearea micrilor
de Aikido cu bastonul, de asemenea si la micarea
de baza a corpului - de intrare spre adversar.
In 1926 Deguchi hotrte sa nfiineze o colonie
in Mongolia, teritoriu relativ pustiu, unde departe de
ncheiere 167

lumea organizata dup vechi tradiii sa-si aplice in
practica teoriile morale.
Grupul de discipoli, intre care si Uyeshiba, in
frunte cu Deguchi, nimerete in Manciuria (China)
in plin rzboi civil. Sint luai prizonieri, li se ia tot
avutul, sint tratai cu brutalitate si aproape omoriti,
insa pina la urma consulatul japonez ii salveaz si
se intorc in patrie dup un an de grele ncercri.
Uyeshiba isi verificase puterile si stapinirea de sine
in timpul deteniei la chinezi, dind dovada de mult
calm, rezistenta si resurse de energie interna, care
fuseser de folos pentru salvarea intregului grup.
napoiat la Ayabe, O-Sensei reia antrenamentele
si studiul spiritual al Budo- ului.
Datorita miestriei sale, ncepe sa aib elevi, dar
continua sa-l chinuie nenelegerea adevrului
despre Budo, nepatrunderea secretului victoriei
asupra adversarului.
Datorita progreselor pe*care le fcuse ca urmare
a antrenamentelor intense, cptase un al 6-lea
simt care ii permitea sa prevad micarea
adversarului. Astfel, in timpul cltoriei spre
Mongolia, a fost atacat de un soldat narmat cu un
pistol. O fraciune de secunda nainte de explozie,
Morihei ii lovi si-l dezarma pe adversar. Astfel de
intimplari, de senzaii necontrolate, devenira din ce
in ce mai frecvente si intr-o zi din primvara anului
1925 are loc un duel cu sbii de lemn cu un ofier
de marina, profesor de scrima, ca urmare a unei
discuii privind o tehnica de lupta. Ofierul lovea, cu
mare frecventa dar O-Sensei para cu multa uurina
si pina la urma ofierul obosit, renuna la lupta fr
a-l fi atins nici mcar o data pe O-Sensei. Uyeshiba
povestete ulterior ca simise dinainte orice
micare va face adversarul, la fel ca in situaia din
Mongolia. Dup acest duel O-Sensei, in timp ce se
odihnea in gradina avu o revelaie despre care
povestete mai tirziu in memoriile sale:
"M-am dedicat Budo-ului de la 15 ani si am invatat
cu muli profesori de scrima si Ju-Jutsu. Am reuit sa
stapinesc procedeele fiecrei scoli in citeva luni, dar
nimeni n-a reuit sa-mi explice esena Budo-ului, in-
tr-atit incit sa fiu satisfcut. Am btut atunci la poarta
diverselor religii, dar nici acolo n-am gsit rspuns.
Si deodat prin 1925, daca inii aduc bine aminte,
stteam singur intr-o gradina si iat am avut deodat
impresia ca tot universul se cutremura si un nor auriu
iese din pamint, m nconjoar si corpul imi devine si
el auriu. Mintea si corpul devin uoare. Puteam n-
elege orice : ciripitul pasrilor, facerea lumii, orice.
In acest moment am avut iluminarea ; am inteles ca
secretul Artelor mariale este iubirea fata de orice
fiina. Mi-au dat lacrimile de bucurie.
De atunci m-am obinuit cu senzaia ca pamintul este
casa mea, ca soarele, luna si stelele sint toate ale
mele. Mi-a pierit dorina pentru situaie, glorie sau
avere, chiar pentru mai multa foita musculara, n-
elesesem ca Budo nu nseamn doborirea adversaru-
lui, nu este o cale pentru a duce oamenii spre
distrugere reciproca. Adevratul Budo nseamn sa
accepi lumea aa cum e ea, sa fii in pace si armonie
cu Universul, sa tratezi corect toate fiinele din natu-
ra. Antrenamentul Budo nseamn sa primeti iubirea
Universului, care se poarta corect cu toate ce-1 alc-
tuiesc, s-o asimilezi si s-o foloseti in sufletul si corpul
tu."
Aceasta revelaie a marcat ntreaga viata a
Maestrului ducind in final la crearea Aikido-ului.
Din acest moment si pina la moarte, O-Sensei
Morihei Uyeshiba s-a consacrat cu toata fora fiinei
sale asupra dezvoltrii si perfecionrii tehnicilor de
Aikido in sensul armonizrii lor cu nvtura sa
morala.
15.2.2. Cum 8-a ajuns de la Aiki-Jutsu la Aikido
aca Maestrul n-ar fi studiat cu multa pasiune
toate colile tradiionale Aikido nu s-arfl nscut,
si cu toata baza sa tradiionala, Aikido este o noua
Arta, deosebit de dinamica.
Din punct de vedere tehnic, aportul lui O-Sensei
este relativ mic : majoritatea tehnicilor de Aikido
existau sub o forma sau alta in diversele scoli de
Ju-Jutsu. Multe micri de baza din Aikido provin
din Artele minuirii sbiei, bastonului, suliei. Chiar
conceptul "Aiki" era prezent, in sensul strict de
lupta:" sa nu te loveti cu energia adversarilor, nici
sa nu te lai prins in estura micrilor lor, ci sa-i
invalui cu uvoiul energiei tale."
Cine cerceteaz vechile pergamente japoneze,
da peste expresii ca :"un procedeu Aiki" sau "o
aruncare Aiki". Dar explicaiile sint abstracte, de
exemplu: "sa nu fii aiki - dat de adversar" (asta ar
nsemna - sa nu fii atras in armonia spirituala a
adversarului). Se pare ca, in acele timpuri nu se
nelegea bine semnificaia cuvintului.
O-Sensei a lrgit semnificaia principiului Aiki
intr-o noua direcie de baza, transformind stilul de
execuie a tehnicilor si modul de antrenament,
permitind sa se dea o infinitate de nelesuri noi
practicrii Artelor mariale. Sub acest aspect, Aiki
conine ideea prsirii oricrei dorine de a
distruge adversarul, sau chiar numai de a-i impune
voina prin fora sau prin tehnica. In schimb, Aiki
cere din partea celui ce-l practica un angajament
total, pina la acceptarea responsabilitii de a apar
viata altuia la fel ca pe a sa. In acest sens, se
ncearc unificarea voinei proprii cu voina
adversarului pentru a o conduce, astfel ca orice
violenta sa fie evitata.
15
D
168 Calea Armoniei

Aceasta etica apare in procedeele tehnice
predate de O-Sensei: aprarea contra unei lovituri
nu este "blocaj si contra" ci "eschiva si mpingere";
scopul tehnicii este armonizarea voinelor.
Dar O-Sensei a hotarit ca Aikido face parte din
familia Budo, si in acest sens el spunea : "Calea
Budo ne unifica cu Universul, ne face sa iubim si
sa apram cu mrinimie orice fiina. Tehnicile
Budo sint numai mijloacele prin care se atinge
acest ideal".
O-Sensei, prin studiul sau profund a ptruns pina
in esena Budo-ului, topind tehnicile Aiki in
"curgerea Ki-ului". O-Sensei a dat natere unu!
Budo tehnic s! spiritual, bine ncadrat in viata
societii.
O-Sensei a fost primul om care a ptruns tainele
ideii Aiki si le-a dezvluit oamenilor. De la Jutsu la
Do (de la tehnica la Cale) iat drumul pe care
trebuie mers fr preget ctre telul propus de O-
Sensei.
,0 componenta filozofica de baza a Aikido-ului
este toleranta, nelegerea si iubirea fata de cei din
jur. Aceasta regula provine din cultul Shinto, care
recomanda sa nu-ti distrugi dumanul ci sa te
mprieteneti cu el.
O alta componenta filozofica este ideea de
progres continuu (Musubi) ; toi si toate sint
perfectibile prin munca.
Un Maestru trebuie sa continuie studiul ;
nvtorul trebuie sa invete de la elev ; metoda
trebuie perfecionat si adaptata (generalizata,
dezvoltata, etc.). Cind se oprete progresul?
Niciodat; efortul de autodepasire nu poate fi oprit
decit de moarte. Fr progres omul nu stagneaz,
ci decade. Ideea de Musubi inseamna: ori
progresezi, ori degenerezi - cale de mijloc nu
exista.
15.2.3. Dezvoltarea Aikido-ului pina in zilele
noastre
up anul 1925, an cind a aprut Aikido ,
O-Sensei a nceput sa capete o faima din ce in
ce mai mare. Dei erau multe scoli de Budo si muli
maetri in Japonia, arta sa impresiona pe toi cei
care reueau sa-l vad in aciune.
Numrul elevilor cretea continuu, invitaiile de a
tine lecii in alte localiti se nmuleau. O-Sensei era
angajat intr-o activitate frenetica, cltorind adesea
de la un ora la altul.
Cel mai important eveniment din aceasta
perioada de nceput, cind nu exista o sala anume
de Aikido, a fost stagiul de 21 de zile inut de
O-Sensei cu membrii grzii imperiale la Tokyo,
participanii avind cel puin 5 Dan in Judo sau
Kendo.
i
In 1927 O-Sensei se muta cu familia la Tokyo,
fiind sprijinit financiar de elevii si admiratorii si,
unii din ei oameni de vaza : amiralii Asano si
Takeshita, contele Yamamato, ali bogtai. Printre
elevii si se numrau mari campioni de Judo, cum
ar fi: Hidetaro Kubota si Iwao Kasahara.
Pe ling Aikido, O-Sensei ddea lecii de
micare unor renumii actori si dansatori, care
apreciau in mod deosebit tehnica si ideiile sale.
Un eveniment remarcabil a fost vizita fcuta de
profesorul Jigoro Kano, fondatorul Judo-ului, care
vazindu-l pe O-Sensei in aciune a exclamat :
'Acesta este idealul meu despre Budo". Kano le-a
declarat prietenilor si : 'As dori sa-l angajez pe
Uyeshiba ca profesor la Kodokan (Academia de
Judo din Tokyo), dar nu se poate, pentru ca si el
este un Maestru la fel de mare ca si mine. Deci
nu-mi ramine decit sa trimit citiva instructori de
Judo sa invete de la el." Aceti noi elevi (Nagaok,
Mochizuki, Takeda) au prsit Judo-ul si au devenit
ulterior profesori de Aikido !
In 1931 s-a dat in funciune la Tokyo primul dojo
exclusiv pentru Aikido: "Kobukan", cu 80 de saltele.
Dei O-Sensei nu pri mea deci t el evi cu
recomandaii si garanii solide privind caracterul si
comportamentul, numrul elevilor cretea.
Antrenamentele erau foarte grele si elevii foarte
silitori.
Asistenii lui O-Sensei erau Kaoru Funabashi si
Tsutomu Yukawa. Se povestesc performantele
acestora: Funabashi cdea cu mare uurina tinind
sabia in mina, iar Yukawa putea sa ridice si sa
ciocneasc in aer doi saci cu orez.
Dintre elevii acestei epoci (1931-1935) se
amintesc: Kenji Tomiki, Gozo Shioda, Rinjiro
Shirata.
Despre Shirata, un elev foarte talentat, cu care se
mindrea Kobukan-ul, se povestesc intimplari intrate
in legenda Aikido-ului. Rinjiro a "btut la poarta"
scolii lui O-Sensei in 1933 si dup ce a fost admis,
a studiat 5 ani Aikido, pina cind a plecat pe front.
Cind avea numai un an vechime O-Sensei l-a trimis
mpreuna cu un alt elev sa reprezinte Kobukan-ul
l a un festi val Budo di n Okayama. Ai ci ,
reprezentanii Aikido au fost provocai la o ntrecere
in lupta de doi lupttori locali pricepui, dar foarte
laudarosi. Shirata a refuzat zicind: "Nu exista
ntrecere in Aikido. O lupta inseamna sa cutam
sa ne omorim unul pe celalalt. In plus Aikido are ca
principiu sa nu lupi." Dar localnicii n-au vrut sa
renune si in cele din urma, de voie, de nevoie,
Shirata a trebuit sa se msoare cu unul din ei. L-a
D
ncheiere

doborit cu uurina, l-a fixat, si l-a ntrebat in timp
ce-l controla la sol : "Ei, ia zi, poi sa reziti
nonviolentei ?"
Tot) elevii se antrenau si se comportau in acest
spirit, prin eforturile lor creind o tradiie viguroasa
la Kobukan. In aceasta perioada apar filialele - la
Takeda, un Dojo cu 150 de saltele; la Osaka, etc.
In 1940, Dojo-ul Kobukan devine Fundaia
Kobukai; interesul pentru Aikido este din ce in ce
mai mare, cu toate ca admiterea ca elev era foarte
grea: 0-Sensei se temea ca Arta aceasta sa nu
incapa pe miini rele, care sa foloseasc tehnicile
de lupta In scopuri necinstite.
Din aceasta cauza elevii erau in general oameni
in virsta sau campioni la Judo sau Kendo, sau copii
din familii cunoscute.
In 1940 incep sa practice Aikido Koichi Tohei (azi
10 dan si instructor ef) si Kisaburo Osawa. Dar
izbucnirea celui de-al doilea rzboi mondial da o
put erni ca l ovi t ura dezvol t ri i Ai ki do-ul ui ,
majoritatea elevilor plecind pe f ron, de unde putini
s-au mai intors.
0-Sensei s-a retras de la Tokyo la Iwama in
regiunea Ibaraki, unde a nfiinat o ferma cu un dojo
in aer liber, aplicind formula draga lui :"Budo si
agricultura", departe de agitaia si nghesuiala
oraului.
0-Sensei zicea : "Daca dai lecii dup program,
ii scade miestria proprie ; daca nu te antrenezi
continuu indeminarea descrete -te ocupi mai mult
de administraie decit de Budo". O-Sensei nu a
ncetat nici o clipa sa se considere elev. El a studiat
Do fr ncetare, dorina lui de perfecionare nu
se potolea nici un moment.
La ferma din Iwama, dojo-ul avea 40 de saltele.
Acest dojo a devenit ulterior templul Aikido.
O-Sensei tria din munca cimpului, antrenirtdu-se
si dind lecii citorva elevi care nu erau incorporai.
Tehnica a continuat sa i se perfecioneze,
deasemenea cu spiritul a adincit cunoaterea
Budo-ului.
Ocupaia americana din 1945 a decretat ca
practi carea Artel or Mari al e este i l egal a,
temindu-se de eventuale rscoale. In 1948 aceasta
restricie s-a ridicat si iubitorii Aikido-ului
nfiineaz Aikikai (Asociaia Aiki).
Daca inainte de rzboi, accesul la Aikido era
ingaduit unui numr restrins de oameni si categorii
sociale, dup rzboi in Japonia au avut loc mari
prefaceri cu orientare democratica. Educaia a
cptat un caracter popular, si Aikido s-a nscris in
acest curent. S-au nfiinat numeroase filiale, atit in
Japonia cit si in alte tari ale lumii. Situaia se prezint
actualmente astfel:
eful Dojo-ului central (Hombu Dojo) al Aikikai
din Tokyo este fiul lui O-Sensei, Ki sshomaru
Uyeshiba, nscut in 1926. Noua cldire are o sala
cu 98 Tatami si alta cu 72 Tatami. Conductorul
colegiului de antrenori Aikikai alctuit din
aproximativ 30 centuri negre peste 5 Dan, a fost
pina in urma cu citiva ani Koichi Tohei, care ulterior
s-a desprit de Aikikai pentru a ntemeia propria sa
scoal. La Hombu Dojo din Tokyo se antreneaz
continuu de la orele 5 la 22, aproximativ 500 de
elevi, dintre care aproape unul din zece este strin.
Dojo-ul din Iwama - Ibaraki - este condus de
Morihiro Saito
Aikido s-a raspindit mult in SUA si Canada, si in
special in Hawai si pe coasta de apus a Americii,
unde propaganda japonezilor a fost mai puternica
si exista un numr mare de imigrant! de origine
asiatica, la care ideile Aikido prind mai uor.
In Europa, Aikido a ptruns in Frana prin sosirea
in 1951 -1952 a lui Minoru Mochizuki si a lui Tadashi
Abe.
Actualmente la conducerea federaiilor naionale
de Aikido din Europa, afiliate la Aikikai, se afla
japonezii Nakazone si Noro.
Si in Asia de sud-est Aikido a ptruns si s-a
dezvoltat: in Birmania, Tailanda si Singapore.
Din pcate ideea armoniei si unitii in toate nu a
putut sa reziste prea mult dup moartea lui
O-Sensei in 1969. Astfel au aprut o serie de scoli
si uniuni noi de Aikido, total desprite de Aikikai
din punct de vedere administrativ, dei sint bazate
pe aceleai tehnici si aceeai filozofie.
Se pot aminti: colile lui Gozo Shioda si Koichi
Tohei in Japonia (ambii foti elevi direci ai lui 0-
Sensei) ; Uniunea Europeana de Aikido cu
sediul la Paris condusa de Andr Nocquet - Frana
(si el fost elev direct al lui O-Sensei) avind ca
vicepreedinte pe Rolf Brand (RFG).
Datorita unor sentimente si mobiluri strine de
adevratul Aikido, care ne invata ca pentru a
nvinge trebuie sa renuni la orgoliu si sa iubeti
adversarul, aceste organizaii concureaz intre ele
pentru atragerea de membri, pentru influenta in
micrile sportive naionale sj internaionale,
pentru ajutoare financiare, etc.
15.3 Aikido si alte Arte mariale
nceptorii, cei ce iau contact prima oara cu Aikido
sau alte Arte mariale din Extremul Orient sint
nelmurii din cauza marii varieti de metode de

15

170
Calea Armoniei


lupta si vor sa tie care din ele este mai "eficienta",
mal "distrugtoare", mai "buna" decit celelalte.
Rspunsul la aceste ntrebri se poate da, dar nu
este un rspuns simplu din cauza complexitii
problemei si a multiplelor ei aspecte.
Rspunsul difer atit funcie de cel ce ntreab cit
si funcie de cel ce rspunde. Oare ntrebarea se
refera la viteza cu care se poate scoate din lupta
un adversar? Dar Artele mariale sint mult mai mult
decit simple reguli de "batale". Oare criteriul de
comparaie se refera la cine poate invata o arta sau
alta, daca virsta, sexul, greutatea sint sau nu o
piedica pentru un elev ?
Pe de alta parte cel ce rspunde este sincer,
este el destul de competent? RaspunsvA \a aceasta
ntrebare este unul singur: de fapt, cea mai "buna"
Arta mariala este aceea care ii place, cea pe care
o practici cu convingere si plcere, renuntind la alte
ocupaii si chiar facind sacrificii pentru ea. Cu
timpul, constai ca ntrebarea, sau comparaia
diverselor Arte mariale, nu are nici un rost,
deoarece toate Artele mariale tind in final spre
acelai Ideal si anume perfeciunea omului, dar
folosesc diverse metode pentru a ajunge acolo.
Metodele sint importante dar nu sint eseniale ;
esenial este scopul final. Metodele, exerciiile
fizice, aspectele exterioare ale antrenamentului,
par importante numai nceptorilor care nu le-au
practicat; dup ce corpul este clit timp ndelungat
pri n ori care metoda, aceasta parte a
antrenamentului pierde din importanta si apare
elevului la adevrata ei valoare de "instrument", de
"mijloc". Cel ce ajunge pina la acest nivel continua
sa-si perfecioneze tehnica exterioara, dar efortul
principal pentru el va f i interior, invizibil, acela de
perfecionare a spiritului.
Privind din aceasta perspectiva, a evoluiei si
perfecionrii omului, ca scop al Artelor mariale,
comparaia "uneltelor", a "mijloacelor" fizice, a
exercitiilor de lupta ale diverselor Arte mariale
apare ca un lucru minor, ca o preocupare
neserioasa. Dar cum majoritatea practicanilor de
Arte Mariale n-au ajuns inca la acest nivel de
nelegere, este interesant de aflat citeva amnunte.
Pentru a vedea diferentele si asemnrile dintre
metodele de lupta ale celor mai populare Arte
mariale : Aikido, Judo, Karate, sa amintim
comparativ caracteristicile lor principale.
Judo nseamn" Calea supletii" si provine dintr-o
veche metoda de lupta : Ju-Jutsu, adic 'Tehnica
supletii".
In Judo se prinde adversarul de haina si apoi se
caut o situaie favorabila pentru a-l trinti la pamint.
Se folosesc tehnici de aruncare cu ajutorul
picioarelor, soldurilor, umerilor si braelor, precum
si tehnici de stapinire a adversarului prin fixri, chei
asupra articulaiilor, strangulri.
Pentru executarea acestor tehnici Judoka trebuie
sa fie in contact strins cu adversarul. Judo poate fi
utilizat si ca metoda de autoaprare, dar datorita
evoluiei si regulamentelor sale, Judo este in primul
rind un sport de competitie.
Spre deosebire de Judo, in Aikido dimpotriv
trebuie sa te ii la distanta de adversar: momentul
contactului coincide cu sfirsitul procedeului de
aprare, cu sfirsitul micrii. La nceput stm
departe de adversar, adaptind continuu distanta si
raspunzind suplu la atacurile adversarului prin
tehnica potrivita. Procedeele de Aikido se bazeaz
pe chei asupra articulaiilor si pe aruncarea
adversarului prin dezechilibrarea lui. Micrile in
Aikido sint foarte variate si aproape totdeauna
executate circular, sferic.
Karate nseamn aprare "cu mina goala". In
Karate pentru doborirea adversarului se folosesc
lovituri, in special cu pumnii si picioarele.
Majoritatea micrilor au traiectorie dreapta dar se
folosesc si citeva micri circulare.
In Karate energiile celor doi adversari se ciocnesc
direct, frontal, aprarea prin eschiva fiind rar
utilizata si chiar dispreuita. Si in Aikido se folosesc
lovituri cu pumnul sau piciorul, dar numai ca
elemente ajuttoare. Baza micrilor in Aikido o
constituie rotirea, sfericitatea; micrile drepte sint
o raritate. Un aspect important al Aikido-ului este
lipsa competiiei.
In Judo si Karate modern, practicate mai ales ca
sport, scopul final a devenit cucerirea unui concurs
si nu perfecionarea multilaterala a omului ; din
fericire Aikido nu a suferit aceasta transformare si
speram ca acest lucru nu se va intimpla vreodat.
Micri asemntoare cu cele din Aikido se
regsesc in Kendo (scrima japoneza) si nu in Judo
sau Karate.
Dei Aikido se deosebete, aparent, de scrima
japoneza, in realitate toate micrile sale se
bazeaz pe cele din scrima. Este mai uor sa se
neleag o micare de Aikido daca raionam ca in
scrima. 0-Sensei Morihei Uyeshiba spunea:" Cind
cel ce studiaz Aikido are in mina o sabie trebuie
s-o minuiasca conform tehnicilor de scrima din
Aikido, iar daca are in mina un baston trebuie sa-/
minuiasca conform regulilor de Aikido cu
bastonul. O arma (sabie, baston) nu este decit o
prelungire a corpului. Daca nu poi minui aceasta
prelungire ca si cind ar fi vie, nseamn ca n-ai
nvat inca adevratul Aikido".
Antrenamentul de Aikido seamn cu cel de
scrima japoneza. La scrima, de la nceputul si pina
ncheiere 171

la sfirsrtul luptei, exista intre adversari o distanta de
aproximativ 1,8 m. In Aikido, dei nu ii in mina o
arma, execui procedeul numai in clipa cind
distanta ti-e favorabila. Minuirea sbiei conform
Aikido se bazeaz pe tehnica naintrii cu tot corpul
pe o direcie piezia fata de adversar - prin aceasta
deosebindu-se mult de tehnicile utilizate in
Kendo-ul modern.
Se tie ca 0-Sensei a studiat diverse Arte mariale
(Budo) si este normal ca in arta creata de el sa se
regseasc unele elemente din celelalte metode de
lupta. Dar Uyeshiba s-a ridicat deasupra
metodelor de lupta si pentru acest motiv Aikido se
deosebete esenial de celelalte Arte mariale.
Citeodata se face greeala de a considera ca
TiTjnarneritu'i e Xkldo consta numai in
exersarea procedeelor. Dar numrul foarte mare de
procedee si de variante face ca nvtura sa nu
se poat limita la repetarea unor tehnici, pentru ca
nu ar ajunge o viata sa le poi insusi pe toate.
Daca Aikido este practicat dogmatic, ca o repetare
a unor forme exterioare de micare codificate si
standardizate, nu se poate ajunge la adevrata sa
esena, nu se poate insusi spiritul sau.
O-Sensei a spus:" In Aikido nu exista forma sau
stil. Micarea de Aikido este acelai lucru ca si
micarea naturii, iar secretul naturii este adine si
Infinit'. Aikido se deosebete fundamental de
Artele mariale care se bazeaz pe forma
exterioara a micrilor.
Micrile, procedeele de lupta din Aikido, sint
manifestarea exterioara a unor nentrerupte
micri interioare ale spiritului. Ele sint prea legate,
prea se transforma una in alta, aa ca nu pot fi
separate si prezentate distinct cum este cazul altor
procedee de lupta. Deci procedeele de Aikido sint
diferite de cele din Judo, scrima japoneza sau
Karate-Do, chiar daca in plan spiritual principiile
filozofice sint asemntoare.
Nu trebuie omis insa faptul ca, dei Aikido a fost
creat in Japonia, civilizaia spirituala care l-a creat
isi are rdcinile in China.
Morihei Uyeshiba a trit citva timp in China, si a
folosit acest prilej pentru studiul Artelor mariale
chineze, cunoscute la noi sub numele generic de
Kung-Fu sau Wu-Shu.
analizam comparativ Aikido si Kung-Fu
constatam o mare asemnare intre filozofia si teoria
micrii din Aikido .si cele din stilurile "interne" de
Kung-Fu (Nei-Chia) : Taijiquan, Paqua etc.
Aparent micrile sint diferite, chiar ritmul normal
de antrenament este altul (mediu in Aikido, lent in
Nei-Chia), dar esena este aceeai : micri
circulare lipsite de fora dar pline de Ki ;
armonizarea energiilor contradictorii pe baza
nelegerii conceptului : Yin-Yang ; importanta
acordata respiraiei, etc. Rezulta ca prin relativ
recent creatul Aikido, Artele mariale japoneze
reinoada peste secole legtura cu Artele mariale
chinezeti. Avem de-a face cu o rentoarcere la
izvoare, dup o lunga perioada de dezvoltare
distincta si separata a celor doua ramuri ale Artelor
de lupta si de autoperfectionare umana: Budo si
Wu-shu


15
Bibliografie
173

BIBLIOGRAFIE
1. Uyeshiba, Kisshomaru - Aikido, Tokyo,
Hozansha Publishing Co., 1974
2. Brand, Rolf - Aikido, Niedernhausen, Falken
Vertag, 1980
3. Westbrook, Adela si Ratti.O. - Aikido and the
dynamic sphere, Vermont and Tokyo, Charles E.
TuttleCo., 1970
4. Tohei, Koichi - This is Aikido, Tokyo, Japan
Publications Inc., 1975
5. di Villadorata, Massimo - Aikido, Montreal, Le
editions de l'homme, 1973
6. Thielemans, Tony - L'Aikido et Kendo, Verviers,
Marabout service, 1967
7. Shioda, Gozo - Dynamic Aikido, Tokyo,
Kodansha Int. Ltd., 1968
8. Tissier, Ch. - Aikido fondamental,
Boulogne-Billancourt, SEDIREP, 1981
9. Saito, Morihiro - Tradiional Aikido, Tokyo,
Minato Publishing Co., 1974
10. Tohei, Koichi - Aikido in daily life, Tokyo,
Rikugei Publishing House, 1975

11. Bialokur, Nicdae - Decouvrir L'Aikido, Paris,
Editions Amphora, 1989
12. Kapleau, Philip - Le trois piliers du Zen, Paris,
Edition Stock, 1972
13. Avram, loan si Muraru, Anton - JUDO,
Bucureti, Ed. Stadion, 1971

14. Stefanut, Stei ian - Antrenamentul sportiv in
Judo, Craiova.Scrisul Romanesc, 1983
15. Frazzel, Florian - JUDO, Bucureti, Ed.
Militar, 1972
16. Scarlat, E. - Lecia de educaie fizica,
Bucureti, Ed. Sport-Turism, 1981
17. Serban, Mria - Mici secrete ale marii
performante, Bucureti, Ed. Sport-Turism, 1983
18. Albu, C. si Rascarache, l. - tii sa respirai
corect?,Bucuresti,Ed. Sport-Turism, 1984
19. Ludu, Virgil - Ritmul si performanta, Bucureti,
Ed. Sport-Turism, 1983
20. Tufoi, N. - Yoga, lai, Ed. Junimea, 1979


Cuprins 175
Cuprins
Capitolul 1:AIKIDO - Calea Armoniei
Capitolul 2: Aikido este-unic
Capitolul 3: Principiile teoretice ale Aikido
3.1. Kl (fora spirituala) si KOKYU (fora respiraiei)
3.2. Hara ; Seika-no-itten (Centrul)
3.3. Calea Aikido
3.4. Irimi si Tenkan
3.5.Armonia
3.6. Sincronismul si intuiia
Capitolul 4:Elementele de baza ale tehnicii AIKIDO
4.1.Despre viteza in antrenamentul de AIKIDO
4.2. Despre atacuri
4.3. Competiia in Aikido
4.4. Ma-ai (distanta optima)
4.5. Tekatana (sabia miinii)
4.6. Za si Agura (Poziia de repaus)
4.7. Kamae (Poziia de garda)
4.8. Sabaki (Deplasri)
4.9.Ukemi (Cderi)
4.10. Respiraia
Capitolul 5:Tehnica Aikido
5.1. Tehnicile de baza - Generaliti
5.2. ndrumri pentru nvarea tehnicii
5.3. Citeva sfaturi pentru elevi
7
10
11
12
15
16
19
20
21
22
23
24
24
25
27
29
32
35
36
38
39

176
Calea Armoniei
Capitolul 6: Nage Waza (Aruncri, proiectri) 41
6.1. Shiho-Nage (Aruncarea "spre cele patru zri") 45
6.1.1. Katate-Tor! (atacul prin prinderea unei miini cu o mina) Shiho-Nage 45
6.1.2. Ryote-Tori Shiho-Nage 46
6.1.3. Mune-Tori Shiho-Nage 46
6.1.4. Ushiro Ryote-Tori Shiho-Nage 46
6.1.5. Yokomen-Uchi Shiho-Nage 47
6.1.6. Alte forme de Shiho-Nage 48
6.2. Kaiten-Nage (aruncarea in roata sau prin rostogolire) 48
6.2.1. Katate-Tori Uchi-Kaiten Nage 49
6.2.2. Alte atacuri 49
6.2.3. Katate-Tori Soto-Kaiten-Nage 50
6.2.4. Shomen-Uchi Soto-Kaiten-Nage 50
6.3. Irimi-Nage (aruncarea prin intrare) 51
6.3.1. Katate-Tori Irimi-Nage 51
6.3.2. Katate-Tori (Gyaku-Hanmi) Irimi-Nage (fig. 6.20). 52
6.3.3. Ryote-Tori Irimi-Nage 55
6.3.4. Mune-Tori Irimi-Nage 55
6.3.5. Ushiro Katate Ryote-Tori Irimi-Nage 56
6.3.6. Ushiro Ryote-Tori Irimi-Nage (fig. 6.31) 57
6.3.7. Yokomen-Uchi Irimi-Nage 57
6.3.8. Shomen-Tsuki Irimi-Nage 59
6.4. Sokumen Irimi-Nage (aruncarea prin intrare laterala) 59
6.4.1. Ryokata-Tori Sokumen Irimi-Nage (fig. 6.43) 60
6.4.2. Ushiro-Ryokata-Tori Sokumen Irimi-Nage 61
6.5. Aiki-Otoshi 62
6.5.1. Ushiro Ryokata-Tori Aiki-Otoshi 63
6.6. Koshi-Nage (aruncarea peste solduri) 63
6.6.1. Ryote-Tori Koshi-Nage (fig. 6.51) 64
6.7. Kote-Geshi (indoirea ncheieturii miinii spre exterior) 65
6.7.1. Katate-Tori Kote-Gaeshi 66
6.7.2. Katate-Ryote-Tori Kote-Gaeshi (fig.6.59) 67
6.7.3. Mune-Tori (Kata-Tori) Kote-Gaeshi 67
6.7.4. Ushiro Ryokata-Tori Kote-Gaeshi (fig. 6.60) 67
6.7.5. Ushiro Ryote-Tori Kote-Gaeshi 68
6.7.6. Ushiro-Eri-Tori Kote-Gaeshi 68
6.7.7. Yokomen-Uchi Kote-Gaeshi 68
6.7.8. Tsuki Kote-Gaeshi 69
6.8. Combinaii de procedee - bazate pe Koshi-Nage 70
6.8.1. Ushiro Ryote-Tori Juji-Garami Koshi-Nage 70
6.8.2. Ushiro Ryote-Tori Kote-Hineri Koshi-Nage (fig.6.64) 70
6.8.3. Kata-Tori Kote-Hineri Koshi-Nage 70
6.9. Juji-Garami (aruncarea cu braele ncruciate) 70
6.9.1. Ushiro Ryote-Tori Juji-Garami 71
6.9.2. Ushiro Kubi-Tori Juji-Garami (fig.6.66) 71
6.10. Tenchi-Nage (aruncarea cer-pamint) 71
6.10.1. Ryote-Tori Tenchi-Nage 72
6.11. Sumi - otoshi (aruncarea in colt) 73
6.11.1. Katate-Tori Sumi-Otoshi 73
6.11.2. Ryote-Tori Sumi-Otoshi 74
6.12. Kokyu-Nage (aruncarea din expiraie) 75
6.12.1. Katate-Tori (Gyaku-Hanmi) Kokyu-Nage (fig.6.79) 75
6.12.2. Katate-Tori (Ai-Hanmi) Kokyu-Nage 75
6.12.3. Ryote-Tori Kokyu-Nage 75
6.12.4. Ryokata-Tori Kokyu-Nage 77
6.13. Aiki-Nage (aruncarea armonioasa) 80
Cuprins 177

Capitolul 7 : Katame-Waza (Procedee de fixare) 81
7.1. Caracteristicile procedeelor de fixare 82
7.1.1. Ude - Osae (fixarea cotului) 82
7.1.2. Kote-Mawashi (ndoirea articulaiei miinii spre interior) 83
7.1.3. Kote-Hineri (rsucirea articulaiei miinii spre exterior) 83
7.1.4. Tekubi-Osae (fixarea antebraului) 83
7.1.5. Ude-Nobashi (ntinderea braului) 83
7.2. Ude -Osae (fixarea cotului,Ikkyo) 85
7.2.1. Katate - Tori Ude - Osae 85
7.2.2. Katate Ryote-Tori Ude-Osae 86
7.2.3. Mune-Tori Ude-Osae 86
7.2.4. Ryokata-Tori Ude-Osae 87
7.2.5. Ushiro-Ryokata-Tori Ude-Osae 87
7.2.6. Ushiro Ryote-Tori Ude-Osae 87
7.2.7. Ushiro Eri-Tori Ude-Osae 88
7.2.8. Ushiro Kubi-Shime Ude-Osae 88
7.2.9. Yokomen-Uchi Ude-osae 89
7.2.10. Shomen-Uchi Ude-Osae 89
7.2.11.Shomen-Tsuki Ude-Osae 90
7.2.12.Aruncarea din Ude-Osae 91
7.3. Kote-Mawashi (ndoirea miinii spre exterior);Nikyo 91
7.3.1. Katate-Tori Gyaku-Hanmi Kote-Mawashi 92
7.3.2. Katate-Tori Ai-Hanmi Kote-Mawashi 93
7.3.3. Katate Ryote-Tori Kote-Mawashi 93
7.3.4. Mune-Tori Kote-Mawashi 94
7.3.5. Ushiro Ryokata-Tori Kote-Mawashi 94
7.3.6. Yokomen-Uchi Kote-Mawashi 95
7.3.7. Shomen-Uchi Kote-Mawashi 95
7.4. Kote-Hineri (Rsucirea articulaiei miinii spre exterior);Sankyo 97
7.4.1. Katate-Tori Kote-Hineri Kaiten-Ho (prin rsucire) 97
7.4.2. Ryote-Tori Kote-Hineri 98
7.4.3. Ushiro Ryokata-Tori Kote-Hineri 99
7.4.4. Ushiro Ryote-Tori Kote-Hineri 99
7.4.5. Ushiro Kubi-Shime Kote-Hineri 100
7.4.6. Yokomen-Uchi Kote-Hineri 100
7.4.7. Shomen-Uchi Kote-Hineri 101
7.4.8. Shomen-Tsuki Kote-Hineri 101
7.4.9. Aruncarea din Kote-Hineri 102
7.5. Tekubi-Osae (Fixarea antebraului);Yonkyo
103
7.5.1. Katate-Tori (Gyaku-Hanmi) Tekubi-Osae 103
7.5.2. Ushiro Ryokata-Tori Tekubi-Osae 104
7.6. Ude-Nobashi (ntinderea braului, Gokyo)
106




Capitolul 8:Exercitii speciale pentru perfecionare 109
8.1. Shikko (Deplasarea in genunchi) 109
8.2. Hanmi-Hantachi Waza (Nage in genunchi, Uke in picioare) 110
8.3. Suwari-Waza (Uke si Nage in genunchi) 111
8.4. Atacuri multiple 115
8.4.1. Aprarea contra dublului atac al unui singur Uke 115
8.4.2. Aprarea mpotriva atacului a doi Uke 117
8.5. nlnuiri de procedee 118
8.5.1. Poziii cheie 118
8.5.2. nlnuiri 119
8.5.3. Procedee cheie 120

178 Calea Armoniei


Capitolul 9:Randori (lupta libera)
9.1. nsemntatea antrenamentului Randori.
9.2. Moduri si feluri de Randori
9.3. Desfurarea antrenamentului Randori
9.4. Autoapararea in condiii reale
Capitolul 10:Atacurile cu arme albe
10.1. Despre armele albe folosite in Aikido
10.2. Aprarea contra bastonului
10.2.1. Situaia A. Shomen-Tsuki Shiho-Nage
10.2.2. Situaia B. Shiho-Nage
10.3. Aprarea contra cuitului
10.3.1. Nage-Waza (aruncri)
10.3.2. Katame-Waza (fixri)
10.4. Aprarea impotriva atacului cu sabia
Capitolul 11: Kata (Tipare sau Modele de Tehnica)
11.1. nsemntatea exerciiului Kata
11.2. Exersarea Kata
11.3. Coninutul si importanta Kata.
11.4. Aprecierea unei Kata la examen
Capitolul 12: Antrenamentul (lecia) de Aikido
12.1. Locul si disciplina la antrenament
12.2. Desfurarea antrenamentului
12.3. Citeva reguli pentru elevi
12.4. Exerciii ajuttoare
Capitolul 13: Despre gradaii si examene
Capitolul 14: Relaia dintre elev si profesor.
Capitolul 15: ncheiere
15.1. AIKIDO - Trecut si prezent
15.2. O-Sensei Morihei Uyeshiba si Aikido
15.2.1. Cum a luat natere Aikido
15.2.2. Cum s-a ajuns de la Aiki-jutsu ia Aikido
15.2.3. Dezvoltarea Aikido-ului pina in zilele noastre
15.3 Aikido si alte Arte mariale
121
121
122
123
124
125
126
126
127
127
12
8
128
129
131
133
133
134
134
135
137
137
138
147
148
151
155
161
162
164
165
167
168
169

Bibliografie
Cuprins
175
Anexa l

UNIUNEA ROMANA DE AIKIDO
REGULAMENTUL DE EXAMINARE PENTRU GRADAII KYU - AIKIDO
R E K.A.
Acest regulament este o seciune a Regulamentului de
organizare si funcionare URA (ROF-URA)si este valabil in cadrul
URA fr nici o excepie. Metodologia de examinare este indicata
in seciunea MEKA din acelai Regulament.
Nerespectarea ntocmai a prezentulifi regulament atrage dup
sine excluderea din cadrul URA a celor vinovai si anularea
actelor si deciziilor emise de ctre acetia.
1. Volumul de cunotine si nivelul lor, cerute la examenele
pentru gradaii Kyu sint indicate in anexe.
La acordarea gradaiei se iau in considerare cunotinele
tehnice, comportarea personala generala a candidatului in
interiorul si in afara grupei de Aikido precum si virsta, sexul
si constituia sa fizica.
In programa analitica denumirea fiecrui exerciiu este data
in limba japoneza. Termenii cei mai des folosii sint tradui la,
punctul 6. Se recomanda tuturor Aikidoka sa-si nsueasc cit mai
repede denumirile in ambele limbi.
Candidatul trebuie sa se antreneze cu regularitate cel
puin 6 luni dup obinerea unui Kyu, inainte de a se prezenta la
examenul pentru Kyu-1 superior.
In mod excepional se poate aproba susinerea examenului
pentru doua Kyu odat.
2. Desfurarea examenului: la apel, elevul (AikidoKa) intra
pe saltea (Tatami) si saluta din picioare (Ritsu-Rei) Comisia de
Examinare.
La proba de examinare: "Procedee de aruncare (Nage-Waza) si
de fixare (Katame-Waza)", UJce se orienteaz dup Nage. Apoi,
ambii parteneri se intorc fata in fata si se saluta. Imediat dup
salut Nage trece in poziia de garda (Kamae).
Procedeele vor fi demonstrate de candidat - pe cit posibil -
pe ambele pri (stinga-dreapta in variantele Irimi, Tenkan, Ai-
hanmi si Gyaku-hanmi).
Dup enunarea unui procedeu de ctre Comisie, candidatul va
incepe demonstraia pe ambele pri, (Migi/Hidari), schimbind
continuu poziia (Ai/Gyaku) si intrarea, (Irimi/Tenkan), pina ce
Comisia dispune incetarea.
In caz de necesitate, Comisia va putea cere si demonstrarea
unor forme speciale sau a altor cunotine.
In cazul in care candidatul dovedete doar un nivel
satisfctor, se va putea verifica suplimentar nivelul
cunotinelor sale "de baza", pentru o mai buna evaluare si o
apreciere corecta.


3. Dup terminarea unei probe de examen sau a examenului,
partenerii se saluta, apoi impreuna saluta Comisia de Examinare
si se retrag de pe Tatami.
4. Prin Comisia de examinare se intelege unul sau mai muli
examinatori ce alctuiesc o comisie, conform Regulamentului MEKA
(Regulamentul privind metodologia de examinare pentru gradele Kyu
Aikido).
5. Cunotinele "de baza" sint:
Ceremonialul din Do j o;
Kamae - poziie, atitudine;
Ma-ai - distanta pina la partener;
Tekatana - folosirea "sbiei miini";
Sabaki - micarea, rotirea, eschiva, aprarea;
Katate-tori Kokyu-ho Irimi - eliberarea miini prinse printr-
o intrare "pozitiva"; Katate-tori Kokyu-ho Tenkan -
eliberarea mini prinse,
printr-o rotire de inmuiere a atacului (intrare
"negativa"); Kokyu-ho in Za - exersarea forei suflului
in poziia Za;
6. Traducerea principalelor noiuni de Aikido
6.1. Noiuni generale.
Aikido - calea (metoda) de armonizare a energiilor
Aikidoka - cel care practica Aikido
Shiaantai - poziia de baza, in piciore, naturala
Kamae - poziia de garda
Migi-Kamae - garda pe dreapta
Hidari-Kamae - garda pe sting
Ma-ai - distanta optima pina la partener
Gyaku-hanmi - situaia in care Uke si Nage au fiecare alta
poziie de garda (dreapta/sting) Ai-hanni -
situaia in care Uke si Nage au amindoi aceeai poziie
de garda
Tekatana - sabia miini
Sabaki - micare, rotire, eschiva, aprare
Irimi (Omote) - intrare directa (pozitiva) pentru utilizarea si
executarea unui procedeu Aikido (intrare prin interior) Tenkan
(Ura) - rotire a corpului, inmuierea atacului (negativ)
pentru utilizarea si executarea unui procedeu
Aikido (intrare prin exterior)
Ukemi - aprare printr-o cdere Mae Ukemi -
cdere inainte Ushiro Ukemi - cdere inapoi Yoko
Ukemi - cdere laterala Shikko - mers pe
genunchi Nage - cel care se apar

Anexa l
Uke - cel care ataca
Za - poziia de repaus in genunchi
Agura - poziia de repaus, cu picioarele incrucisate;
Ki - bioenergia (fora vitala, voina, fora suflului)
Kokyu - curent de bioenergie (fora respiraiei)
Kokyu-ho - metoda prin care poate fi condus partenerul cu
ajutorul Kokyu (explicaie abstracta) sau devierea
forei atacului prin utilizarea forei suflului,
respiraiei (explicaie concreta)
Katate-tori Kokyu-ho Irimi - eliberarea miini prinse, printr-o
intrare "pozitiva"
Katatn-tori Kokyu-ho Tankan - eliberarea miini prinse, printr-o
rotire a corpului (intrare
negativa)
Kokyu-Nage - tehnica de a dobori partenerul cu ajutorul forei
suflului
Randori - exerciiu de lupta libera
Ju-no - Gaiko - exerciiu in varianta "moale"
Kakari- Gaiko - exerciiu in varianta "tare"
Yin-Waza - atac liber, neconvenit
Kyu - elev
Dan - avansat, cu experiena
Dojo - sala de antrenament; locul unde se caut Calea
Kaikogi - costumul pentru Aikido
6.2. Feluri de atac
Katate-tori - prinderea unei miini cu o mina
Ryote-tori - prinderea ambelor miini
Ratate Ryote-tori - prinderea unei miini cu ambele miini
Kata-tori - prinderea de umr
Ushiro-Ryote-tori - prinderea ambelor miini din spate
Yokomen-uchi - lovitura laterala din fata
Shomon-tsuki - lovitura (cu pumnul) din fata
Shomen-uchi - lovitura de sus, din fata, la cap
Ushiro-Katate-tori-kubi-shime - prinderea unei miini
strangulare, din spate
Mune-tori - prinderea de piept, din fata Ushiro-eri-tori -
prinderea de guler, din spate Ushiro-ryokata-tori -
prinderea ambilor umeri, din spate Ushiro-kakae-tori -
imbratisarea din spate Dshiro-kubi-shime - strangularea
din spate Yoko-kubi-shime - strangularea dintr-o parte
Tanto-tori - atac cu cuitul Jo-tori - atac cu bastonul
Yin-Waza - atac liber
si

6.3. Procedee de aprare
6.3.1. Nage-Waza - procedee de aruncare
Shiho-Nage - aruncarea in 4 colturi, sau "tietura in sabie"
Irimi-Nage - aruncare prin intrare, sau prin interior Kaiten-Nage
Uchi - aruncarea in roata (prin interior) Kaiten-Nage Soto -
aruncarea in roata (prin exterior) Kote Gaeshi - aruncarea prin
rotirea in afara a ncheieturii
miini
Tenchi-Nage - aruncarea cu impingere cer-pamint Koshi-Nage -
aruncarea peste sold Koshi-Nage-Kote-hineri - aruncarea peste
sold cu pirghie prin
rotirea miini Koshi-Nage-Hiji-Garami -
aruncarea peste sold cu agarea braelor
in cruce
Juji-Garami - aruncarea prin agarea braelor in cruce
Aiki-Otoshi - aruncarea prin pirghie asupra picioarelor
Sumi-Otashi - aruncarea in colt Kokyu-Nage - aruncarea
prin fora suflului
6.3.2. Katame-Waza - procedee de fixare.
Ude-osae (Ikkyo) - fixarea prin pirghie cu ntinderea cotului
(primul nivel) Kote-mawashi (Nikyo) -
fixare prin pirghie cu rotirea braului
(nivelul 2) Kote-hineri (Sankyo)- fixare
prin pirghie cu rotirea miini
(nivelul 3) Tekubi-osae (Yonkyo)- fixare
prin pirghie cu rotirea si apsarea
braului (nivelul 4) Ude-
nobashi (Gokyo) - cheia de bra (nivelul 5).