C6-1

CONCEPTE DE PROIECTARE REFERITOARE LA CONSTRUCTIILE DIN

LEMN


1. METODA DE CALCUL
Calculul elementelor si constructiilor din lemn se face in domeniul elastic, prin
metoda starilor limita (Normativ NP 005 / 2003).
Sunt luate n considerare dou tipuri de stri limit :
Stare limit ultim (S.L.U.);
Stare limit a exploatrii normale (S.L.E.N.) sau stare limit de serviciu
(S.L.S.).

Strile limit ultime sunt asociate cedrii structurii sau oricrei altei ruperi a
unui element structural. Astfel, se regsesc aici urmtoarele situaii :
Pierderea echilibrului static ;
Ruperi datorate deformaiilor excesive ;
Fenomene de instabilitate i de transformare a structurii n mecanism.
Strile limit ale exploatrii normale se refer la :
Deformaii care afecteaz aspectul sau exploatarea construciei ;
Vibraii care determin inconfortul persoanelor sau deteriorarea structurii ;
Alteraii (incluznd dezvoltarea fisurilor i crpturilor) care sunt
susceptibile de a avea un efect nefavorabil asupra durabilitii structurii.

Pentru starea limit ultim, relaia general de verificare este :
F
ef
F
i

unde:
F
ef
efortul secional calcul, corespunztor tipului de solicitare i , n N,
Nmm ;
F
i
capacitatea de rezisten a barei din lemn masiv la solicitarea i , n N
sau N mm;

T i
c
i i
m S R F

n care:
R
i
c
rezistena de calcul la solicitarea i , stabilit n funcie de specia de
material lemnos, clasa de calitate a lemnului i condiiile de exploatare a
elementelor de construcie, n N/mm
2
;
S
i
caracteristica secional, n mm
2
sau mm
3
;
m
T
coeficient de tratare a lemnului.

EUROCODE - urile sunt coduri de conceptie i de calcul pentru construciile
civile, elaborate la nivel european. Programul lor de elaborare este n stadiu final si,



C6-2
ntr-un viitor apropiat, Eurocode-urile se vor substitui textelor naionale cu caracter
normativ, din diferite ri europene.

Eurocode 5 Design of timber structures este redactat avnd la baz
principiul strilor limit. Conceptual, forma ecuaiei de verificare pentru un element
sau pentru o mbinare este :
i FI d
F R

unde:

m
k
d
k R
R
mod

R
d
efortul de calcul ntr-un element;
R
k
rezistena caracteristic a unui element;
k
mod
factor modificator compus;
m
coeficient parial de siguran referitor la material;
Fi
*Fi suma efectelor ncrcrilor (
Fi
coeficient parial pentru
ncrcare, F
i
ncrcare provenit din vnt, zpad, etc.)

2. DATE DE INTRARE
Datele iniiale de lucru se refer la esena lemnului, clasa de calitate (sau de
rezisten) a acestuia i condiiile de mediu n care sunt exploatate elementele de
lemn studiate.
Calculul structurilor spatiale se va efectua evalund ncrcrile i stabilind
combinaiile de ncrcri. Se iau n considerare la dimensionarea elementelor
componente ncrcrile permanente, ncrcrile din vnt i ncrcrile din zpad,
conform urmtoarelor standarde:
- CR0/2005 - Cod de proiectare. Bazele proiectrii structurilor n
construcii;
- CR1-1-3-2005 - "Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra
construciilor;
- CR1-1-4-2005 -Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupra
construciilor. Aciunea vntului;
- P100-1 / 2006 - Codul de proiectare seismic Partea I: prevederi de
proiectare pentru cldiri.


3. CALCULUL STRUCTURILOR DIN LEMN.
Calculul la SLU se refera la dimensionarea elementelor structurale de
rezistenta.



C6-3
Calculul la SLS se refera la verificarea stabilitatii de ansamblu a structurii
(drift si deplasare totala) si verificarea deformatiilor diferitelor elemente
structurale, supuse la incovoiere.
Construcie cu structura de rezisten din cadre de lemn
Structura de rezisten din cadre de lemn este alcatuit din:
- cadre spaiale (stlpi i grinzi principale), dispuse pe dou direcii ortogonale;
- planeul este alctuit din grinzi secundare elemente simple / compuse,
solidarizate cu OSB, care sprijin pe grinzile principale transversale;
- acoperisul are structura de rezistenta formata din scaune de sarpanta popi,
pane, cpriori, contrafise.
- stabilitatea structurii este realizate cu contravntuiri n X dispuse pe inaltimea
unui nivel, n sens longitudinal i transversal construciei.

1. Elemente supuse la incovoiere apar la elementele planseului (grinzi principale si
secundare, podini), sau ale acoperisului (capriori si pane).
Calculul la incovoiere consta din:
- Verificarea eforturilor normale - SLU;
- Verificarea eforturilor tangentiale - SLU;
- Verificarea deformatiilor (sagetii) - SLS.

a. Verificarea eforturilor normale SLU se face in sectiunea cea mai
periculoasa, care poate fi sectiunea de moment incovoitor maxim sau
sectiunea cu slabiri maxime, daca ele nu coincid.
Relaia de verificare a capacitii portante este:
ef r
M M

M
ef
efort secional de calcul al elementelor din lemn solicitate la ncovoiere
simpl;
M
r
capacitatea de rezisten a elementelor din lemn masiv cu seciune
simpl, solicitate la ncovoiere simpl.

b. Verificarea eforturilor tangentiale SLU apare necesara numai la
elemente cu deschidere mica si incarcari mari si in cazul sarcinilor
concentrate mari in apropierea reazemelor.

Relaia de verificare a capacitii portante la forfecare perpendicular pe
fibre este :
ef r
V V


V
ef
efort secional de calcul al elementelor din lemn solicitate la forfecare
perpendicular pe fibre;



C6-4
V
r
capacitatea de rezisten a elementelor din lemn masiv cu seciune
simpl, solicitate la forfecare perpendicular pe fibre.

c. Verificarea deformatiilor (sagetii) SLS se face in ipoteza cea mai
defavorabila de incarcare.
Verificarea consta in compararea sagetii efectiva cu sageata admisibila:
f
calcul
f
admisibil

Valorile sagetilor maxim admisibile sunt date in NP005/2003.
Pentru elementelor planseelor tencuite se mai face verificarea suplimentara
ca la actiunea incarcarilor utile sa se respecte conditia:
f
calcul
l / 350

2. Elemente supuse la compresiune centrica apar la stalpii incarcati centric
(stalpi si popi de sarpanta)
La piese cu zveltetea redusa (piese scurte cu sectiune transversala dezvoltata)
10 dimensionarea se face la compresiune simpla.

Relaia de verificare a capacitii portante este:
ef r
C C

C
ef
efort secional de calcul al elementelor din lemn solicitate la compresiune
axial paralel cu fibrele;
C
r
capacitatea de rezistena a elementelor din lemn cu seciune simpl,
solicitate la compresiune axial paralel cu fibrele.
c
r c calcul TcII
C R A m

c

c
c
R
rezisten de calcul a lemnului masiv la compresiune axial paralel
cu fibrele, n funcie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului
i condiiile de exploatare a elementelor de construcie ;
calcul
A
aria seciunii de calcul slbite;
Tc
m
coeficient de tratare a lemnului la solicitarea de compresiune axial
paralel cu fibrele.

c
coeficient de flambaj, subunitar.










C6-5
Conceptia de proiectare conform P100-1/2000

Constructiile din lemn trebuie sa tina cont de conceptul de comportare neliniara:
a.comportare structurala disipativa;
b. comportare structurala putin disipativa.
Structurile proiectate conform acestui conceptului a se incadreaza in clasa M
sau H de ductilitate. Zonele disipative vor fi localizate in imbinari si conectori
metalici, luand in considerare si eventualele influente locale datorate tijelor care se
deformeaza, iar elementele din lemn raman in domeniul de comportare elastica.
Structurile calculate conform concept b efectele actiunii seismice se
calculeaza pe baza unei analize globale elastice, faar a lua in considerare
comportarea neliniara a materialului. Valoarea factorului de comportare q=1 si clasa
de ductilitate L.

Concept de proiectare Factor de comportare q Clasa de ductilitate ceruta
Structuri slab disipative 1<q<1.25 L(redusa)
Structuri disipative 1.25q<3 M(medie)
Q=3 H(mare)

Caracterizarea comportarii structurale disipativa:
-Sunt considerate zone disipative in noduri numai acele materiale si imbinari
mecanice care au o comportare corespunzatoare la solicitarea de oboseala;
-Imbinarile incleiate se considera zone nedisipative;
-Imbinarile prin chertare nu pot fi folosite atunci cand eforturile de forfecare sau
intindere perpendiculara pe fibre sunt predominante.
In tabelul de mai jos sunt prezentate valori ale factorilor de comportare functie de
tipul de structura si clasa de ductilitate.



C6-6





C6-7