UMF CRAIOVA

FACULTATEA DE MEDICIN GENERAL

DISCIPLINA : FIZIOLOGIE
SUBIECTE EXAMEN SEMESTRUL II, ANUL II, 2011
SNGE
1 Rolurl! "#! $ or%"$&'(
a. mediu de desfurare a proceselor biologice
b. funcia structural intra in structura tuturor celulelor!
c. rol bioc"imic # sol$ent pentru multe substante!
d. rol de transport al substantelor nutriti$e si o%igenului in celule
e. rol &n eliminarea produilor de catabolism
f. rol &n termoreglare permite distribuirea caldurii si pierderea ei prin piele' urina' fecale'
respiratie.
g. rol in osmoreglare
". fa$ori(ea(a absorbtia principiilor alimentare
2 A#" )o)"l* + ,"r"- "l! ,olu'ulu )o)"l .! "#* (
A#" )o)"l* )A*+ repre(int cantitatea de apa e%istent in organism la un moment dat.
, Circa -.#/. 0 din greutatea corpului
Variatii1
, cantitatea de ap # scade pe msur ce crete cantitatea de grsime
, 2ersoanele obe(e se des"idratea(a mai repede 3
, &n funcie de se% # este mai sc(ut la femei fa de brbai
, $4rst # scade cu &naintarea &n $4rst
/ N!0!&"rul .! "#*( A#or)ul + !l'$"r!" "#! (
Un adult de /. de 5g are ne$oie de 67..#68.. ml de ap &n 69 "
Originea apei intrate # INPUT
apa exogen1
ingerat ca atare :;... ;/.. ml
pro$enit din alimente :<..#;... ml
apa endogen1 sinteti(at &n organism prin ardere' mai ales a carbo"idrailor # este ap
metabolic : 6..#7.. ml
=liminarea apei # Output
, Apa pierdut (ilnic este' &n mod normal de 67..#68.. ml!
, Aceast cantitate este egal cu cea intrat i produs &n organism
C" .! !l'$"r! "l! "#!:
- =liminarea renal :;9..#;<.. ml>(i'
- eliminarea prin fecale :;..#6.. ml>(i.
- eliminarea pe cale cutanat
- =liminarea pe cale cutanat1
- =liminare pe cale pulmonara
;
1 R!#"r)-" "#! 2$ or%"$&' : 0o'#"r)'!$)!l! "#!
Astfel de bariere sunt repre(entate de1
i. membrana celular
ii. endoteliul $ascular
Membrana celular delimitea( cele dou mari compartimente ale apei1
iii. Compartimentul intracelular
i$. Compartimentul e%tracelular
Co'#"r)'!$)ul $)r"0!lul"r
, este repre(entat de apa intracelular care se gsete sub form1
, legat
, liber
, repre(int 9.0 din greutatea corpului
Co'#"r)'!$)ul !3)r"0!lul"r
, apa extracelular
, repre(int 6.0 din greutatea corpului'
, este di$i(at &n 1
, compartimentul extravascular
Reprezint 1516 % din greutate
este reprezentat de apa din lic!idul " intersti#ial
" lim$atic
" transcelular " %%
, compartimentul intravascular
repre(entat de plasma' repre( 90 din greutate
4 L05.! 6o)o$!, 5#o)o$!, 5#!r)o$! : .!7$- + 0o$&!0$-! "l! 'o.70*r
#r!&u$ o&'o)0! " u$u l05. "&u#r" &)ru0)ur + 7u$0-o$"l)"- 0!lul"r!(
?ic"ide i(otonice
, dac o celul' de e%emplu "ematia este introdus &ntr#o soluie &n care concentraia electroliilor
este normal @U $or a$ea loc modificri ale $olumului celular' deoarece concentraia este egal
de#o parte i de alta a membranei' iar electroliii nu pot intra sau iei din celul
, e%emple de soluii i(otonice1 @aCl .'A0' gluco( 80
?ic"ide "ipotonice
, dac o celul este pus intr#o soluie cu o concentraie mai mic' apa $a intra &n celul i $a dilua
mediul intracelular!
, primind ap' celula se umfl' e$entual p4n c4nd membrana se rupe i coninutul celular este
eliminat &n soluie.
?ic"ide "ipertonice
, O celul pus intr#un mediu cu osmolaritate B 7;. mOsm>l $a pierde ap' care $a migra' prin
osmo(' de la compartimentul cu concentraie mai mic la compartimentul mai concentrat
, aceasta se des"idratea(' $olumul scade'
8 R!%l"r!" 5.roo&'ol"r*
osmolaritatea este o contant fi(ic fundamental a sectoarelor "idroosmolare ale
organismului'
dou mecanisme inter$in predominant 1
a)Setea
, apare c4nd $olumul de ap scade
, Consum de ap' care ec"ilibrea( balana
b)Secreia de hormon antidiuretic 9AD:;
6
, este elementul central al reglrii "idroosmolare
, &'( este secretat la ni$elul "ipotalamusului care acionea( pe receptori specifici1
, o&'o)0
, ,olu'!)r0
, $!uro,!%!)"),
, )!r'0
< P!r)ur=*r "l! 5o'!o&)"6! 5.r0!: Intoxicaia acut cu ap
Intoxica#ia acut cu ap
repre(int creterea brusc a aportului de ap' cu depirea capacitii de eliminare renal
i e%trarenal
scderea brusc a osmolaritii plasmatice1
@a plasmatic scade sub ;7. m=C>l
osmolaritatea scade sub 6<. mOsm>l
apare mai frec$ent la bolna$ii spitali(ai' perfu(ai cu cantiti mari de lic"ide'
tratamentul const &n administrarea de soluii saline "ipertone de @aCl 70
> P!r)ur=*r "l! 5o'!o&)"6! 5.r0! :.!&5.r")"r!"
'es!idratarea repre(int pierderea marcat de ap pe cale 1
, digestiv " vrsturi) diaree
, renal
, cutanat " arsuri) transpira#ii
, pulmonar "
, des"idratarea poate fi1
, i(oton # se pierd apa i sodiu
, "iperton # se pierde mai mult ap dec4t electrolii
, "ipoton # se pierd mai muli electrolii dec4t ap.
pierderea de ap poate fi intracelular i e%tracelular sau poate fi numai intracelular
? P!r)ur=*r "l! 5o'!o&)"6! 5.r0!: E.!'ul
=demul
repre(int acumularea &n spaiile interstiiale a unor cantiti mari de lic"id interstiial
sc"imburile de lic"ide &ntre capilar i depind de1
presiunea "idrostatic
presiunea coloid#osmotic
%r".!$)ul .! #r!&u$! 5.ro&)")0* este dat de diferena dintre presiunea "idrostatic din
capilar i presiunea "idrostatic a lic"idului interstiial
%r".!$)ul .! #r!&u$! 0olo.@o&'o)0* este diferena dintre presiunea coloid osmotic a
plasmei i presiunea coloid#osmotic a lic"idului interstiial'
C"u6! .! !.!'
creterea presiunii "idrostatice &n capilare
scderea presiunii coloid osmotice
creterea permeabilitii capilare
blocarea &ntoarcerii limfatice
7
10 Fu$0 -l! &A$%!lu
, *unc#ia respiratorie susinut de eritrocite'
, *unc#ia nutritiv s4ngele transport proteine' glucide' aci(i grai' electrolii) $itamine ctre
esuturi sau depo(ite.
, *unc#ia excretoare produii de catabolism celular &i transport ctre organele e%cretoare1 rinic"i'
piele' ficat' glande sudoripare' plm4ni
, *unc#ia de aprare s4ngele constituie o barier care se opune agresiunii antigenice prin proteine
specifice # anticorpii i prin elemente celulare speciali(ate # leucocitele
, *unc#ia de ec!ili+rare !idric ,i electrolitic
, *unc#ia de ec!ili+rare acido"+azic
reali(at prin sistemele tampon plasmatice i eritrocitare' care menin constant pD#ul s4ngelui' i
implicit al mediului intern.
, *unc#ia de ec!ili+rare $luido"coagulant &n plasm' se afl factori procoagulani i
anticoagulani care particip la mentinerea ec"ilibrului "emosta(ei!
, *unc#ia de reglare termic
prin coninutul crescut de ap' plasma &nmaga(inea( cantiti mari de cldur la ni$elul
organelor productoare de ficat si muc"i
, *unc#ia de coordonare ,i reglare umoral
, prin s4nge se transport "ormoni' mediatori c"imici i alte substane la esuturi
, *unc#ia de reglator al tensiunii arteriale
, contribuind la meninerea &n limite normale a presiunii arteriale.
11 Pro#r!)*-l! 760o 05'0! "l! &A$%!lu
a. Culoarea. Factorii care o determina
Culoarea
s4ngele arterial este ro+u "#r$&
s4ngele $enos este ro+u 2$05&
, Pasma are o culoare %*l=u!, datorita pigmenilor biliari!
# este opalescent )lipide+
b. Eensitatea 1 $alori normale' factorii care o determina' $ariatii
, Densitatea:
, &A$%! $)!%r"l ;'.8.#;'./. g>cm7
, brbai ;'.8/#;'.-/ g>cm
7
, femei ;'.8;#;'.-; g>cm7
#l"&'"1 ;'.69#;'.6< g>cm7' cu o medie de 102<
B"r"):
, 0r!+)!r
C 76olo%0!: la altitudine' &n efort fi(ic' &n des"idratri ' prin transpiraie
# #")olo%0!: &n diaree' $rsturi' .
, &0".!r 76olo%0!: la gra$ide i &n ca( de ingerare masi$ de lic"ide
@ #")olo%0!1 &n anemii i &n primele ore dupa "emoragie'
c. *emperatura
, in mod normal este de 7/.. FC
are $aloarea de .'A 5cal>? )sange+
c. 2resiunea osmotica. Eefinitie' factorii care o determina' $alori normale
, este determinata de numarul de particule cristaline di(ol$ate in plasma' &n special de @aCl
, $alori normale1 6<.#7.. mOsm>?'
9
d. 2resiunea oncotica sau coloid osmotica1 definitie' factorii care o determina' $alori
normale.
, repre(int o parte din presiunea osmotic i este determinat de #ro)!$!l! .$ #l"&'*
, $aloarea normal &n plasm 1 68 mmDg! .'8 0 din presiunea osmotic a plasmei.
f. 2resiunea "idrostatica
, este determinat de presiunea sistolic
, are $alori diferite funcie de sectorul $ascular unde se msoar
, ;6. mmDg la plica cotului
, 9. mmDg &n capilare
, ;.#;8 mmDg la e%tremitatea $enoas a capilarului.
12 #:@ul &"$%u$: D!7$)!, ,"lor $or'"l!, ,"r"-
, se e%prim sub forma logaritmului (ecimal cu semn sc"imbat din concentraia ionilor de "idrogen
, meninerea constant a pD#ului sanguin se datorea( sistemelor tampon eritrocitare i plasmatice!
capacitatea de tamponare a s4ngelui este data de1
# eritrocite )/.0+'
# plasma )7. 0+
B"lor $or'"l!:
# sange arterial # <,10
# sange $enos # <,/4
# intracelular1 - # /'9
G B"r"- 76olo%0!
# &n funcie de $4rst1
# la nou nscui i copii este mai alcalin
# la $arstnici este mai acid
1/ S&)!'!l! )"'#o$ #l"&'")0! : .!7$-!, !$u'!r"r! & 7or'"r!" =0"r=o$")ulu(
Un sistem tampon este un cuplu format din1
# acid slab H sarea lui cu o ba( tare.
# ba( slab H sarea ei cu un acid tare
, ST plasmatice:
# acid carbonic>carbonat acid de @a
# fosfat monosodic>fosfat disodic
# proteine libere>proteinat de @a.
, ST intracelulare:
@ !r)ro0)"r!: # Db redusa>"emoglobinat de potasiu
# o%iDb>o%i"emoglobinat de potasiu
# fosfat monopotasic>fosfat dipotasic
@ .$ "l)! 0!lul!: # proteine libere>proteinat de 5
# fosfat monopotasic>fosfat dipotasic
8
11 I$)!r,!$-" &&)!'ulu r!&#r")or 2$ '!$-$!r!" !05l=rulu "0.o@ ="&0
Ventilatia contribuie esential la mentinerea pD#ului sanguin' ea adaptandu#se permanent la $ariaiile
pCO6.
Cresterea presiunii CO6 $a determina "iper$entilatie prin stimularea centrilor respiratori' care $a reali(a o
eliminare crescuta de CO6 si neutrali(area pD#ului &ntr#un timp de ;#;8 min..
Iistemele tampon si plm4nii corectea(a de(ec"ilibrul acido#ba(ic instalat' pana la intrarea in acti$itate a
rinic"iului );#7 (ile+.
14 I$)!r,!$-" r$05ulu 2$ '!$-$!r!" !05l=rulu "0.o@="60
, I* urinar al bicarbonatului1
G Aci(ii re(ultati in urma metabolismului celular se leaga in plasma de bicarbonatul
de @a re(ult4nd bicarbonat acid de @a
G Anionul bicarbonic se leaga de DH secretat de celulele tubulare
, I* urinar al fosfatului
Are un rol de tomponare redus in tubul contort pro%imal' dar important in tubul contort distal si
colector' datorita reabsorbtiei apei si sarurilor minerale.
G G Cand pD#ul urinar scade foarte mult si fosfatul disodic a fost complet folosit' se e%creta in
e%ces creatinina' care $a antrena cresterea eliminarilor de DH.
, I* urinar al ionilor de amoniu
=ste singurul sistem controlat direct de rinic"i.
18 Rolul 70")ulu, "l )u=ulu .%!&), + "l )!%u'!$)!lor 2$ '!$-$!r!" !05l=rulu
"0.o@ ="60
ROLUL FICATULUI $ '!$)$!r!" EAB
;. @eutrali(ea(a produsii de absorbtie intestinala cu reactie acida $eniti pe calea $enei
porte .
6. *ransforma AA in gluco(a prin gluconeogene(a.
7. Resinteti(ea(a glicogenul din acidul lactic.
9. *ransforma acidul aceto#acetic in acetona.
8. Ee(aminea(a AA si face sinte(a de uree.
ROLUL TUBULUI DIGESTIB $ '!$)$!r!" EAB
;. Alcalini(ea(a mediul intern prin prin utili(area DH in sinte(a DCl
6. Acidifica mediul intern prin productie de bicarbonat de catre pancreas
7. =limina prin fecale substante de catabolism proteic.
ROLUL TEGUMENTELOR $ '!$)$!r!" EAB
2articipa la eliminarea acidului lactic in cursul efortului fi(ic prin secretie sudorala(
1< Bolu'ul &"$%u$ : ,"lor $or'"l! + ,"r"-(
Volumul sanguin total J $olumul plasmatic H $olumul "ematiilor
Valori normale 9#8 l de sange in toatal
# Karbati 7... ml>m6
# Femei 68.. ml>m6
# -#<0 din greutatea corpului
Variatii fi(iologice 1
# Varsta 1 scade spre adolescenta 'dupa pubertate este maimare la barbat' scade la $arsta inaintata
# Lreutatea corpului 1 la obe(i $olumul este mai mic
# 2o(itia corpului 1 $olum sca(ut in ortostatism ' $olum crescut in clinostatism
# Lra$iditatea 1 in sarcina $olumul creste cu 7.#8.0
-
# Anotimp 1 prima$ara'$ara $olumul creste cu ;8#6.0 ' toamna ' iarna scade
# Acti$itatea fi(ica 1 creste in efort la sporti$i
Variatii patologice 1
@ormo$olemie $olum normal de sange
Diper$olemie $olum crescut
Dipo$olemie $olum sca(ut
1> E)"#!l! 5!'")o#o!6!
"( E)"#" #r!$")"l"
Hematopoieza prenatal Cuprinde trei perioade1 me(oblastic' "epato#splenic i mieloid.

2erioada me(oblastic )embrionar+ &ncepe &n sptm4nile 6#7 de $iat intrauterin sub form de
insule de celule me(oblastice i durea( p4n &n sptm4na a ;.#a
2erioada "epatosplenic1 dup sptm4na a -#a de sarcin celulele migrea( din sacul $itelin spre
organele care le pot oferi un mediu corespun(tor pentru de($oltare. Po&)$")"l, 70")ul + &#l$"
2$0!)!"6* &* #ro.u0* 0!lul! &"$%u$!(
2erioada mieloid' &ncepe dup 9#8 luni. c4nd apar primii centri de osificare in sc"eletul ftului.
=( E)"#" #o&)$")"l"
Hematopoieza postnatal
Are loc la omul sntos numai &n mdu$a osoas "ematogen.
Eup natere' p4n la $4rsta de 9#8 ani' toate ca$itile osoase conin Madu$aOsoasaDematogena
alturi de foarte puine celule adipoase. *reptat mdu$a roie se reduce cantitati$ i locul su este ocupat
de mdu$a galben format din celule adipoase.
Eup ;< ani' mdu$a roie se locali(ea( &n epifi(ele oaselor lungi i &n oasele scurte
?a $4rste de peste -8 ani' MOI scade la 7.0 din $olumul iniial' fiind &nlocuit cu mdu$ cenuie'.
1? Er)ro#o!6" :
"( Fl"-" =olo%0*
-*U".- # formea(a colonii eritroide de talie mare' cu caracter e%plo(i$' independente de
eritropoietin
/*U". # mai difereniai' dependeni de eritropoietin.
Pr!0ur&or !r)ro0)"r sunt celule identificabile morp"ologic1 Proeritroblastul ' Eritroblastul
bazoil ' Eritroblastul policromatoil ' Eritroblastul ! "eticulocitul
=( R!%l"r!"( F"0)or .! 0r!&)!r!
Reglarea eritropoie(ei se reali(ea( prin mecanism de tip feed#bacM po(iti$ asupra celulelor
nedifereniate'
Reglarea eritropoie(ei i adaptarea ei permanent &n funcie de necesitile de o%igenare ale esuturilor se
face prin mecanisme comple%e umorale i ner$oase.
"e#larea umoral0 Factorul esenial care determin creterea sau scderea produciei medulare de
eritrocite este concentraia o%igenului &n s4ngele arterial.
Reglarea umoral a eritropoie(ei se reali(ea( prin1
eritropoietin
prin ali "ormoni1
, insulina' androgenii' tiroidienii' adrenalina
, corti(olul' estrogenii o in"ib
Re#larea ner$oas a eritropoie(ei se reali(ea( direct prin intermediul unor formaiuni $egetati$e sau
indirect )neuro#umoral+ prin modificarea secreiei de eritropoietin.
0( F"0)or .! '")ur"r! : ol%o!l!'!$)!l! & ,)"'$!l!
1itaminele ,i oligoelementele # inter$in ca factori de cretere sau de maturare a seriei eritrocitare1
Fierul J factor de cretere' necesar pentru sinte(a "emului din "emoglobin.
VI*AMI@A K;6 si ACIEU? FO?IC factori de maturare1 participa la sinte(a de AE@
, Ali factori1 $itamina K
-
' $itamina C! cuprul' cobaltul' (incul' proteinele
/
.( C"r"0)!r&)0l! r!)0ulo0)ulu & &!'$70")" 0r!&)!r $u'"rulu .! R
Reticulocitul # Celula rosie imatura
Eiametrul1 A#;. !
Eurata de $ia este de /6 ore'
2re(int o reea filamentoas alctuit din AR@m i ribo(omi
criza reticulocitar2 # cresterea reacti$a a numarului de R dupa1
Iemnifica1
Ca MOD are potential de regenerare' "ematoformator!
Eiagnosticul si tratamentul anemiei sunt corecte
20 Co$&)"$)! !r)ro0)"r! .r!0)! + $.r!0)!(
Co$&)"$)! .r!0)!
"( Culo"r!", 7or'", ."'!)rul, 0"$))")!" .! :B
For'"1 # disc biconca$' cu margini rotunNite' cu periferia mai colorat i centrul mai palid
Culo"r!": # pe frotiul MLL este ro(' mai intens la periferie' mai palid &n centru unde sunt mai
subiri.
D"'!)rul: # /'6 O
C"$))")!" .! :=: ;9 ;-g >dl. Icderea sub ;;g0 poart numele de anemie.
=( Nu'"rul : ,"lor $or'"l! & ,"r") 76olo%0! & #")olo%0!
Nu'*rul .! E: &n medie este de 9'8 8 milioane > mm
7
.
%ariaii iziolo#ice ale numrului:
G l!%")! .! &!31 la brbai numrul este mai mare numai dup pubertate
G ,Ar&)*: nou#nscutul are un numr mai mare' la btr4ni scade
G "l))u.$!1 persoanele care traiesc la altitudine mare au $alori mai mari ale nr de
eritrocite datorita presiunii mici a o%igenului.
G !7or)ul 760:
P moderat1 crete numrul
P intens1 scade numrul de ='
G &)r!&ul, !'o-l!1 crete numrul de =
G 0r!+)!r!" )!'#!r")ur1 crete nr. = prin splenocontracie
G &o'$ul1 scade numrul
%ariaii patolo#ice
# creterea numrului peste - -'8milioane.>mm
7
poart numele de poliglobulie
# scderea sub 7'8 # 9 milioane > mm
7
poart numele de anemie.
0( :!'")o0r)ul : .!7$)!, $o'!$0l")ur", ,"lor $or'"l!, ,"r")
%ariaii iziolo#ice ale Ht1
# 7u$0-! .! &!3: Krbai1 9-

Q 80! Femei1 9. Q 80!
# ,Ar&)*1 - luni 7-0! ; an 760! 9 ani 7/0! ;6 ani 9.0!
# !7or) 7601
# "l))u.$!1 Dt crescut
# &"r0$*1 Dt sc(ut
# )!r)orul ,"&0ul"r1 s4nge arterial1 980! s4nge $enos 9/0!
Co$&)"$)! $.r!0)!
.( Co$&)"$)! !r)ro0)"r! $.r!0)!, .!r,")!
V=M J $olumul eritrocitar mediu
/re,terea peste A9 O
7
# anemii macrocitare! peste ;6. O
7
# anemii megalocitare!
3cderea sub <. O
7
# anemii microcitare
D=M J cantitatea de Db eritrocitar medie
CD=M J concentraia de Db eritrocitar medie din ;.. ml de masa
Scderea &u= /2D #r!&u#u$! o 2$0*r0"r! r!.u&* 0u := C "$!' 5#o0ro'!, '0ro0)"r!
Cre&terea #!&)! /8D $u !&)! #o&=l* Rn anemiile macrocitare i megaloblastice CD=M este
normal' iar "ipercromia este fals.
<
21 :!'")o0r)ul: .!7$-!, ,"lor $or'"l! , 7"0)or .! 0"r! .!#$.!, .!)!r'$"r!
Dematocrit )Dt+ J $olum globular' $olumul elementelor figurate e%primat procentual
din $olumul total de s4nge
Valoarea normal1 Karbati 9- Q 80 ! Femei 9. Q 80.
Dematocritul depinde de nr total de eritrocite ' de $olumul eritrocitar mediu si de $olumul plasmatic.
Eeterminarea se poate reali(a si prin metode moderne cu un anali(ator automat' se determina nr de
eritrocite >litru de sange prin masurarea intensitatii luminii reflectate de masa de eritrocite aflate intr#
un $olum de sange si se calculea(a folosind formula "ematocritului.
22 S)ru0)ur" !r)ro0)ulu
Itructura eritrocitului este adaptat funciei de transportor de ga(e i condiiilor particulare &n care
circul prin di$ersele teritorii $asculare
M!'=r"$". Conine proteine' lipide 'membrana proteNea( Db eritrocitar.
Membrana eritrocitului este format din 7 straturi1 superficial' miNlociu i intern
S)r")ul &u#!r70"l. Are grosimea de 6.S i form4nd glicoproteine
S)r")ul 'Elo0u este membrana propriu#(is' cu o structur l#.0* =&)r")70")*' Itratul lipidic
este foarte mobil' fluid
Icderea cantitii de colesterol reduce suprafaa eritrocitului' care de$ine sferocit' iar e%cesul
mrete suprafaa' apr4nd "ematii &n int.
S)r")ul $)!r$ alctuiete sc"eletul membranei' structura de suport a membranei. =ste format
dintr#un numr mare de proteine fibrilare. =%ist 6 tipuri de proteine1
# #ro)!$! $)!%r")!
# #ro)!$!
, &tructura defectuoas sau absena acestor proteine duce la alterri ale membranei' Astfel de defecte
membranare determin li(a' moartea precoce a eritrocitelor' ceea ce $a duce la instalarea unei
anemii "emolitice.
C)o&olul mediul intern al eritrocitului sau stroma.
, Conine -.0 ap' 77#780 Db i 8#/0 alte substane.
2/ S)"=l)")!" 2$ &u&#!$&! " !r)ro0)!lor( BS:
, Tin vivoT "ematiile sunt meninute &n suspensie' iar in vitro' sedimentarea se produce lent.
Eispersia uniform a eritrocitelor &n plasm este meninut de mai muli factori1
G *luxul sanguin este unul dintre factorii cei mai importani' e$ideniat prin sedimentarea rapid a
"ematiilor la oprirea circulaiei printr#un sector $ascular.
G *actori plasmatici1 &ntre eritrocite' care au o &ncrctur negati$ conferit de acidul sialic
G *actori eritrocitari # mrimea i densitatea agregatelor eritrocitare este influenat de numrul'
morfologia i coninutul &n Db al "ematiilor.
BS: este in$ers proporional cu "ematocritul. Astfel1
# creterea numrului de "ematii # poliglobulie se &nsoete de scderea VID
# scderea numrului de "ematii' crete VID
# modificrile de form i deficitul de Db &mpiedic formarea' &ncetinind $ite(a de sedimentare
21 BS: : S!'$70")! 0l$0", ,"lor $or'"l! , 7"0)or .!)!r'$"$-, ,"r"- (
VID J $ite(a de sedimentare a "ematiilor)VID+ este repre(entata de lungimea coloanei de cadere a
"ematiilor prin plasma ' intr#un anumit inter$al de timp.
Factori care influentea(a 1 Factori eritrocitari' Factori plasmatici si alti factori scad si cresc VID .
, 1alori normale1
K1 /#Amm>"! ;.#;6mm>6"! F1 <#;.mm>"! ;6#;-mm>6"! nou # nscui 1 ; # 6 mm>"
A
Importan#a determinrii1 VID este un indicator clinic nespecific al strii de boal' indic4nd un
rspuns imunologic &n desfurare' fr a preci(a natura acestuia' locali(area sau gra$itatea bolii
care l#a indus.
, Ca element de urmrire &n dinamic a unei patologii' creterea VID semnific acuti(area bolii' iar
scderea regresiunea bolii.
Variatii fi(iologice 1
# Varstnici usoara crestere
# Vagotonici sca(ut
# Iarcina crescut
Variatii patologice 1
# Cresteri 1 stari infectioase acute ' cronice ' stari inflamatorii acute ' necro(e ' anemii 'boli maligne
# Icaderi 1 stari alergice ' anemie drepanocitara.
24 Pro#r!)*-l! 760! "l! !r)ro0)ulu : !l"&)0)")!", .&#u$!r!" 2$ 7+0ur(
El"&)0)")!" &"u .!7or'"=l)")!"
Factorii care asigur deformabilitatea1
G *orma de disc +iconcav
*luiditatea con#inutului eritrocitar infuenat &n special de coninutul &n Db.
G /ompozi#ia mem+ranei
G &r!itectura citosc!eletului eritrocitar
D&#u$!r!" 2$ 7+0ur
Rn capilarele cu diametrul B;. microni' = adera &ntre ele cu formarea de fiicuri
U Eispunerea &n f&icuri a "ematiilor este re$ersibil i depinde1
# de calitile lor
# de e%istena &n plasm a unor proteine1 albumine' globuline' f&brinogen.
Mrimea fiicurilor influenea( $ite(a de sedimentare a "ematiilor in vitro0
28 :!'ol6" 76olo%0*
"( S!.l! 5!'ol6!
=rtrocitele &mbtr4nite sunt captate i fagocitate at4t de ctre monocite' precum i de ctre
granulocitele neutrofile i eo(inofile
=ritrofagocito(a se $a desfura cu intensiti diferite &n orice esut' e%ist4nd &ns' unde
macrofagele se gsesc &n numr foarte mare splenice' "epatice.
Indiferent de organul &n care se produce' eritroli(a se desfoar &n maNoritate 9?0D; !3)r","&0ul"r i
doar &ntr#un mic procent $)r","&0ul"r 910D;.
=( M!0"$&'ul !r)rol6! !3)r","&0ul"r! C $)r")&ul"r!
Curprinde 7 etape.
# etapa de aderen &n care celula fagocitant' ader la eritrocit!
# etapa de &nglobare' &n care fagocitul &nconNoar eritrocitul ca o p4lnie' i#; captea( &n
citoplasm
# etapa de digestie' &n care en(imele din li(o(omi $or distruge membrana eritrocitar cu eliberare
de Db.
0( M!0"$&'ul !r)rol6! $)r","&0ul"r!
C4nd li(a "ematiilor se produce intra$ascular' Db eliberat direct &n s4nge disocia( &n dimerii
i , care sunt legai rapid de o globulin plasmatic numit !aptoglo+ulin
Comple%ul Db Dp' nu poate trece filtrul glomerular rm4n4nd &n s4nge' de unde este captat de
celulele sistemului monocit # macrofag i cataboli(area Db se produce pe ci normale.
.( Pro.u& 0"r! r!6ul)" .$ .!%r"."r!" :=
;.
2< R!)0ulo0)ul: &)ru0)ur* , $u'*r, 0r6" r!)0ulo0)"r*(
Reticulocitul Celula rosie imatura
Eiametrul1 A#;. !
2re(int o reea filamentoas alctuit din AR@m i ribo(omi
@umarul1 4)5"1)5 pana la maximum %% 5la 144 eritrocite6 sau 5"1571444 5la 1444 eritrocite60
In valoare a+solut %40444"8404447mm9.
Criza reticulocitar' @ 0r!&)!r!" r!"0)," " $u'"rulu .! R!)0ulo0)! .u#":
o stimulare speciica: administrare de # Fe' $itamina K;6' acid folic' proteine' eritropoietina.
&pare la 5": zile posttratament0
o stimulare nespeciica' ca &n ca(ul de anemii1 post"emoragice' "emolitice' prin deficit de Fe.
2> :!'o%lo=$": ,"lor $or'"l! + ,"r"-
Valori normale 1
# Femei ;6#;8 g>dl ! Karbati ;7'< ;< g>dl
# Db libera )in plasma+ ;#8 mg>dl
Variatii Fi(iologice 1
# In functie de se% mai mare la barbati dupa pubertate
# In functie de $arsta 1nou#nascutul are un nr mai mare de eritrocite ' la batrani scade
# In sarcina scade
# 2ers care traiesc la altitudine mare au $alori mai mari ale concentratiei "emoglobinei
# In efortul fi(ic moderat concentratia Db creste
# Acti$itatea intelectuala ' stresul cresc temporar nr de eritrocite
Variatii patologice 1
# Cresterea concentratiei de Db si a "ematocritului in paralel cu nr de eritrocite J poliglobulie
# Icaderea concentratiei de Db si a "ematocritului si nr de eritrocite J anemie
2? :!'o%lo=$": 7u$0-" .! )r"$&#or) " %"6!lor r!&#r")or : 0 ur=" .! .&o0!r! "
o3:=F 7"0)or .! 0"r! .!#$.! l!%"r!" & .&o0!r!" :=
Cel mai important rol al Db' transportul de O
6
' proprietatea Db de a fi%a o%igenul la ni$elul
capilarelor pulmonare' de a#l transporta prin s4nge i de a#l ceda cu uurin esuturilor
# fiecare molecul de Db transport 9 molecule de O
6
' 2re(ena Db mrete de apro%. /. de ori
capacitatea s4ngelui de a transporta O
6
.
# Fi%area i disocierea O
6
urmea( o curba de disociere a o%iDb' care poate fi parcurs &n ambele
sensuri.
# Rn procesul de acceptare a O
6
' gruprile "em cooperea( )interaciune "em#"em+1 fi%area O
6
pe o
grupare "em determin modificri &n conformaia moleculei de Db care facilitea( o%igenarea
celui de#al doilea "em' iar acesta la r4ndul su crete afinitatea celui de#al treilea "em! aa se
e%plic de ce legarea O
6
pe "emurile 7 i 9 se face mult mai rapid dec4t pe primul "em
?egarea O
6
' dar i eliberarea lui )disocierea+ depind de presiunea parial a ga(ului.
?a ni$el pulmonar' unde pO
6
este de ;.. mmDg' Db este aproape complet saturat i transformat &n
o%iDb. ?a ni$el tisular' unde pO
6
este de 9.mmDg o bun parte din o%iDb se disocia(' eliber4nd O
6
deci
scderea pO
6
la ni$elul esuturilor fa$ori(ea( disocierea.
;;
/0 T#ur .! 5!'o%lo=$! 76olo%0!
(+ &
1
5
2

2
). componenta maNor din eritrocitele adultului normal. Are &n structura sa dou lanuri i
dou , care difer prin structura lor primar.
2rincipale caracteristici sunt1 mobilitate mare electroforetic' pD -'</i afinitate crescut pentru O
6
.
(+* )
2

2
) repre(int componenta maNor a Db &n perioada de($oltrii fetale.
2rincipala caracteristic o repre(int re(istena crescut la denaturarea
Rn afara acestor Db fi(iologice' care au structuri proprii' determinate genetic se mai cunosc i Db
minore' nedeterminate genetic' care sunt de fapt Db normale modificate in vivo sau in vitro.
Eintre acestea' cea mai important este Db A
;c
care are ataat de lanul sau un rest glucidic.
Acest tip de Db crete &n &n diabetul (a"arat.
/1 D!r,"- 5!'o%lo=$!
"( D!r,"- 76olo%0 " 5!'o%lo=$!
(xihemo#lobina . Fi%area o%igenului se face de ctre fierul din "em' &n procesul de o%igenare i de
reducere' fierul rm4n4nd bi$alent.
G Carbaminhemo#lobina este compusul fi(iologic &n care Db leag CO
6
.
?egarea acestuia nu se face la ni$elul fierului' ca &n ca(ul O
6
' ci la gruprile aminice libere ale globinei'
Restul de CO
6
este eliminat fie sub form di(ol$at &n plasm fie legat de bicarbonatul plasmatic sau de
proteine.
=( D!r,"- #")olo%0 " 5!'o%lo=$!
Carboxihemo#lobina =ste deri$atul de Db format prin legarea mono%idului de carbon. =ste un compus
re$ersibil' &n care CO se leag direct de Fe
6H
' &n locul O
6
.
)ethemo#lobina re(ult &n urma o%idrii Fe
6H
)feros+ al Db i trecerea lui &n Fe
7H
Sulhemo#lobina *sulHb6 este un deri$at "emoglobinic' care spre deosebire de CODb i MetDb nu
poate fi con$ertit &n Db
/2 A$)%!$!l! &&)!'ulu OAB : $o'!$0l")ur*, &$)!6*, 0"r"0)!r&)0(
U pre(ena pe eritrocit a 1
atg. A J gr.A
atg. K J gr. K
atg. AK J gr. AK
U absena acestora J gr. .
Lrupe1 .I' AII' KIII' AKIV
Iunt notate D' A' K. 2ot fi1
, Fi%ate pe membrana unor celule # eritrocite' leucocite' trombocite.
Ie mai numesc i aglutinogene' deoarece produc aglutinarea eritrocitelor suport dac $in &n contact cu
anticorpii omologi.
, Antigene libere &n sali$' lacrimi' urin' sucul gastric'
Caracteristici1
apar &n sptm4na a -#a de $ia intrauterin'
antigenitatea ma%ima este atins la -#;6 luni de la natere' sc(4nd doar la $4rste foarte &naintate!
re(ist la aciunea aci(ilor' ba(elor' alcoolilor' ceea ce permite e$idenierea lor i dup moarte
din punct de $edere c"imic' solubile &n alcool
=ste determinat genetic de 9 gene alele # D' O' A' K # situate pe cromo(omul A.
Lenele codific sinte(a unor en(ime specifice glico(iltransfera(e.
;6
// A$)0or# &&)!'ulu OAB: )#ur, 0"r"0)!r&)0, l!%l! &!rolo%0! "l! lu
L"$.&)!$!r
Anticorpii din sistemul .AK sunt naturali1
V sau anti#A
W sau anti#K
?andsteiner a constatat c1
3 &n s4ngele aceluiai indi$id nu pot coe%ista antigenul i anticorpul omolog' adic1
A cu anti#A )V+
K cu anti#K )W+ X aglutinare i "emoli(
3 &n s4ngele aceluiai indi$id pot coe%ista doar antigenul i anticorpul compatibil' adic1
A cu anti#K )W+
K cu anti#A )V+.
ATC $")ur"l
&u$) 'u$o%lo=ul$! .! )# I%M, 0u GM '"r! G $u )r!0 ="r!r" #l"0!$)"r*F
"#"r l" /@8 lu$ .! l" $"+)!r!, 2$ ur'" !3#u$!r l" #ol6"5"r.!l! .$ '!.ul 2$0o$Eur*)or,
0"r! "u &)ru0)ur* "&!'*$*)o"r! "$)%!$!lor A, B, + :F
ATC .! )# 'u$ &"u "lo"$)0or# "$)@A &"u "$)@B
Su$) 'u$o%lo=ul$! 9I%; .! )# G, 0u GM '0*, 0"r! #o) )r!0! ="r!r" #l"0!$)"r*(
/1 S&)!'ul R5: "$)%!$!, "$)0or#(
, Antigenul E' confer caracterul de R"H !
, Are cea mai mare putere antigenic!
Apar din sptm4na a 7#a de $ia intrauterin i sunt bine e%primate la natere!
Factorul E' cel mai important al sistemului se pune &n e$iden cu seruri care conin
anticorpi anti#E!
A@*ICOR2II EI@ III*=MU? R"
Iunt de tip imun i numai &n ca(uri e%cepionale sunt de tip natural!
Iunt imunoglobuline L cu LM mica trec membrana placentara
Cea mai mare frec$en o au anticorpii cu specificitate anti#E' deoarece factorul E este cel mai
imunogen
/4 I$0o'#")=l)")!" "$)%!$@"$)0or# 2$ &&)!'ul R5
Prin sarcin # c4nd o femeie R"# nate un copil R"H )copilul motenind R"H de la tat+.
3 2rima sarcin $a decurge &n mod obinuit' normal 3
3 ?a natere' datorita "emoragiei retroplacentare' &n s4ngele matern trec mici cantiti
);8. ml+ din s4ngele ftului.
3 Eeoarece contin atg. E' eritrocitele fetale $or induce &n organismul matern formarea de
anticorpi anti#E' de tip IgL.
3 ?a urmtoarea sarcin cu ft R"H' anticorpii din s4ngele mamei trec bariera placentar'
se fi%ea( pe eritrocitele ftului i produc "emoli(a acestora 3
;7
/8 Tr"$&7u6" .! &A$%! : $.0"-, r!%ul, "00.!$)! #o&)r"$&7u6o$"l!
=ste o metod terapeutic prin care se &nlocuiete sangele pierdut sau se corectea( un deficit &n
eritrocite' &n leucocite' trombocite' &n factori ai coagulrii sau proteine plasmatice.
Indicaii1
G maNore1 "emoragiile masi$e posttraumatice' c"irurgicale.
G secundare1 patologice' dar care nu au un caracter $ital
REGULILE TRANSFUZIEI DE SNGE1
G &u= 400 'l " s e%iste compatibilitate &ntre anti#enele donatorului i anticorpii primitorului'
deoarece anticorpii donatorului se diluea( &n proporie de peste ;>;. &n s4ngele primitorului' ceea ce
duce la pierderea antigenitii acestora.
G #!&)! 400 'l " compatibilitatea trebuie s fie in$ers' adic &ntre anticorpii donatorului i
"$)%!$!l! primitorului' deci s4ngele transfu(at trebuie s fie i(ogrup.
HHH I$"$)!" or0*r! )r"$&7u6:
H *rebuie determinat grupa primitorului &n sistemul .AK i R".
H I se fac proba de compatibilitate
A00.!$)!l! #o&))r"$&7u6o$"l!. Cele mai gra$e i cele mai frec$ente se datorea( incompatibilitii &n
sistemul .AK i apar &n urma erorii de determinare a grupelor sanguine ale donatorului sau>i ale
primitorului i prin etic"etarea greit a eprubetelor sau a flacoanelor de s4nge.
/< B"r"- 76olo%0! + #")olo%0! "l! $u'*rulu .! l!u0o0)! (
@ J 9...# A... >mm7
n.n.J ;.....# 6.....>mm7
sugarJ A....# ;6....>mm7
L!u0o0)o6" cresterea numarului de leucocite
fi(iologic1 sarcina' nastere' menstra' efort ' frica' durere'
emotii' la copil
patologic1Y infectii bacteiene )strepto'stafilococice+' $irale' fungice
Y "emoragii sau "emoli(e acute
Y arsuri' necro(e sau rupturi tisulare
Y infarct miocardic sau pulmonar
Y boli maligne )leucemii+
Y medicamente sau metale grele
Y tulburari metabolice )guta+
L!u0o#!$" J scaderea numarului de leucocite
Z fi(iologica# batrani
Zpatologica# febra
# carente de $itamina K;6 si acid folic
# into%icatii cu alcool' droguri
# administrari &ndelungate de anti"istaminice'antipiretice' analge(ice'sulfamide
# iradieri cu radiaii
# ocul anafilactic.
;9
/> Gr"$ulo0)!l! $!u)ro7l!: 'or7olo%! + ,"r"- "l! $u'*rulu
@@I nesegmentate #;#90
# ;.#;8
# citoplasm ro( )acidofil+'
# granulaii fine' albastre
# nucleul este fr nucleoli
# cu aspect de [potcoa$[ sau liter [I\
@I segmentate #-6#-<0
# ;.#;8 '
# citoplasma este acidofil
# granulaii fine' brun#$iolete
# nucleul are 6 #8 lobi unii printr#un filament de cromatin
# raportul nucleu>citoplasm # citoplasma.
@eutrofilia 1
# fi(iologica 1 nou#nascut ' gra$id
# patologica 1 infectii acute locali(ate' inflamatii acute ' leucemie granulocitara cronica '
tumori maligne.
@eutropenia 1 absenta totala a neutrofilelor
# infectii bacteriene '$irale ' cu proto(oare
# afectarea madu$ei "ematogene prin radiatii'subst c"imice
# malnutritie'alcoolism
/? Fu$0-l! %r"$ulo0)!lor $!u)ro7l!
aparare JFALOCI*O]A ) &nglobarea germenilor bacterieni! granulocitele &nglobea( particule
mici J microfage+
secretie # transcobalamina I globulin care fi%ea( i transport $itamina K;6
#tromboplastina neutrofilic # particip la coagularea s4ngelui
#interleuMina#; # substan pirogen
#bradiMinina # produce $asodilataie
10 Gr"$ulo0)!l! !o6$o7l!: 'or7olo%!, 7u$0- , ,"r"- "l! $u'*rulu (
Morfologie 1
#diametru de ;.#;8 '
#6 lobi sensibili egali') T"alterT +
#raportul @>C &n fa$oarea Cromatinei
#granulaiile sunt mari' rotunde' egale' colorate &n rou # portocaliu' asemntoare Ticrelor de ManciuriaT'
nu acoper nucleul
Functii 1
# in aprarea antimicrobian# fagocito( )bacterii' fungi+
# &n bolile alergice inter$in &n procesul inflamator
# rol citoto%ic
# &n "emosta( prin aciunea anti"eparinic!
# &n procesele de cicatri(are
;8
.ozino$ilii
# boli alergice
# boli para(itare )tric"ino(a+ i infeciile cu proto(oare )to%oplasmo(a' giardio(a' malaria+!
# boli dermatologice1 psoria(is' ec(eme!
# afeciuni ale organelor "ematopoetice
# tumori necro(ante!
# boli di$erse
.ozinopenii
# secreie e%agerat sau administrare de corticoi(i
# &n stri de stres # prin "ipersecreie de glucocorticoi(i.
# la bolna$ii cu cardiopatie isc"emic' apariia eo(inopeniei indic un posibil infarct!
11 Gr"$ulo0)!l! ="6o7l!: 'or7olo%!, 7u$0-, ,"r"- "l! $u'*rulu
Mofologie
#;.#;7 .
#nucleul are 6#7 lobi
#raportul @>C &n fa$oarea C
#citoplasma este acidofil
#granulaii mari' inegale' albastru &nc"is' acoper &ntotdeauna nucleul
#granulaiile# solubile Tpetele de cerneal\
Functii1
;. *agocitoza' mai redus ca la neutrofil i eo(inofil!
6. 'egranularea i eli+erarea substanelor coninute.
#prin eliberarea "istaminei i serotoninei crete permeabilitatea $ascular i contracia musculaturii
$aselor!
-azo$ilii
# leucemii acute i leucemii cronice )?LC+ urticarie' stri alergice.
-azopenii
"ipertiroidism
dup administrare de glucocorticoi(i sau AC*D
stress' oc' infecii acute
12 S!r" l'7o#l"&'o0)"r*: 'or7olo%!, 7u$0-, ,"r"- "l! $u'*rulu
Morfologie 1
PLASMOCIT
#celule sferice
#nucleu situat e%centric
#cromatina nuclear &n blocuri dense' dispus &n Tspi de roatT
#citoplasma ba(ofil poate fi $(ut uneori doar ca un "alou citoplasmatic
L'7o0)
#;6#;< )limfocite mari+ # la copii -#A )limfocite mici+
# nucleul mare' o$al sau reniform
#raportul @>C &n fa$oarea nucleului' cu cromatina nuclear dispus sub form de grme(i mari
Citoplasma este ba(ofil' fr granulaii.
# limfocitele #tip * # timodependente
#tip K bursodependente
;im$ocitoze # fi(iologic numai la copii
infecii $irale
;-
alte boli infecioase acute )ruNeol' $aricel' "epatit+ sau cronice )*KC' sifilis+!
tulburri de metabolism )ra"itism' "ipertiroidism+!
;im$openia " malnutriie' radiaii' infecii $irale )ruNeol' $aricel' IIEA' &n enteropatiile cu
pierderi de proteine
Plasmocitoza" boli infecioase la copil )rubeol' ruNeol' scarlatin' $aricel+ 'ciro(a'stari
alergice.
1/ Fu$0-l! l'7o0)!lor T + B
LJ B
# contactul antigenului cu suprafaa limfocitului determina transformarea limfoblastic #plasmocite
# secreta anticorpi.
# o parte din limfoblatii de$in limfocite K cu [memorie\ imunologic &n organele limfoide
# anticorpiiJ imunoglobuline
LJ T @ de <memorie2 1 triesc ani de (ile' pstrea( informaia antigenic
# citotoxice 1 produc li(a celulelor
#T a=uttoare 5!elper6 1 asigur protecia fa de reaciile autoimune
# T <supresoare2 reglea( intensitatea rspunsului imun
# N> <natural?iller<la indi$i(ii
11 S!r" 'o$o0)o@'"0ro7"%0*: 'or7olo%!, 7u$0-, ,"r"-
Monocit
# 9 # <0
#;.#;8 mici > 6.#68 mari
# citoplasma este ba(ofil' gri#albstrui )TfumuriuT+' cu granulaii a(urofile' foarte fine' ro(
# nucleul este mare' e%centric'ocup aproape Numtate din suprafaa celular
Macrofagul
# Varianta tisulara a monocitului 'traiesc 6#7 luni 'forma neregulata 'citoplasma abundenta
cu granule si $acuole.
Functii 1
;.fagocito(a simpl' imun
6. funcie imunitar
7. rol &n aprarea antitumoral
^ secret proteine cu proprieti antitumorale
^ reine ionii de Fe care ar trebui s intre &n celula tumoral
9. funcie secretorie _ factori de coagulare i fibrinoli(
@onocitoze
# infeciilor bacteriene1 tuberculo(' sifilis' boli pulmonare
# boli "ematologice )leucemiile monocitare' limfoame maligne+
# boli neopla(ice ne"ematologice
# &n unele reacii medicamentoase
@onocitopenii
&n toate situaiile cu insuficien renal!
leucemia
dup corticoterapie
;/
14 I'u$)")!" &#!070* + $!&#!070*
18 D$"'0" "#"r-! "$)0or#lor
1< Tro'=o0)ul : 'or7olo%!, $u'*r, ,"r"- 76olo%0! + #")olo%0! "l!
$u'*rulu (
Trom+ocitul
# mici fragmente de citoplasm' deri$ate din megacariocite
celule anucleate' de form discoidal' cu diametrul de 6#8 m!
durata de $ia # &n medie ;. (ile' dar se pot consuma &n procesul "emosta(ei &nc din primele ore
de la apariia &n s4nge.
numr1 $ariabil1 ;8.....#9......>mm7!
cresterea peste 98.....#8......>mm7.
;. *rombocito(a # creterea reacti$ a numrului de trombocite' secundara unor afeciuni
"ematologice
U *rombocito(a fi(iologica1
# efort fi(ic )prin splenocontracie+!
# la altitudine!
# &n funcie de teritoriul $ascular1
U Trom+ocitoze patologice1
# secundare reaciilor inflamatorii
# secundare afeciunilor maligne1 limfoame!
# secundare unor boli "ematologice1 anemie
6.*rombocitopenia # scderea numrului de trombocite sub ;......>mm7
A trombocitopenia fi(iologica
# la nou nscut # se aNunge la un numr normal dup - luni de la natere.
U trombocitopenia patologica1
# prin producie medular sc(ut
# dob4ndite # apla(ie medular!
# prin distrucie periferica1
1> R!0!#)or #l"05!)"r & '#l0")l! "0!&)or" $ #")olo%!(
Receptorii plac"etari L2 care strbat membrana plasmatic. Fac parte din familia integrinelor si
selectinelor
GP I" C II" @ receptor pentru colagen
# GP l= @ receptor pentru 7,K &n plac"etele neacti$ate.
@ GP II = @ III " @ receptor pentru1 F,K 2$ #l"05!)!l! "0),")!(
@ 7=r$o%!$ #' fibrinogenul formea( puni &ntre plac"ete'
# L2 Ic # IIa #' specific pentru colagen # pe plac"etele neacti$ate
# L2 IIIb # receptor pentru trombospondin'
;<
Ali receptori plac"etari1
# pentru trombin' AE2' serotonin' adrenalin' catecolamine.
# pentru ?E? # prin intermediul crora ?E? transfer colesterol pe membrana plac"etei'
1? Fu$0-l! )ro'=o0)ulu (
2lac"etele inter$in &n toate etapele "emosta(ei1 "emosta(a primar' coagulare' retracia c"eagului'
fibrinoli( 333
Rn "emosta(a primar' care are ca re(ultat formarea c"eagului alb plac"etar' plac"etele inter$in
datorit proprietilor lor de ade(iune la endoteliul le(at' de eliberare a factorilor coninui i de
agregare.
A0),"r!" #l"05!)!lor C &u00!&u$!" !,!$'!$)!lor(
@ le#area a#onistilor 0ol"%!$, )ro'=$*,
@ receptorii se cupleaza cu proteina +
, sunt acti$ate moleculele eectoare ale plachetelor! enzimele:(
, sunt eliberati mesa#erii secunzi
A.!r"r!" se datorea( e%punerii structurilor subendoteliale @ colagen' elastin' ' care se constituie &n
factori de atracie pentru plac"ete.
Reacia de eliberare J degranulare J mecanismul prin care coninutul granulelor intraplac"etare este
eliminat &n mediul plasmatic periplac"etar.
Agregarea este proprietatea plac"etelor de a adera &ntre ele i de a forma o mas $4scoas' neomogen
J metamorfo( $4scoas.
40 F"0)or #l"&'")0 " 0o"%ul*r(
Factorii plasmatici ai coagularii sunt1
# de natura proteica # protea(e' cu serin &n centrul acti$' se numesc protea(e serinice!
# ioni CaHH' indispensabili in coagulare si necesari in toate fa(ele "emosta(ei!
# lipide fosfolipidul plac"etar' care inter$ine in mecanismul intrinsec al coagularii!
# factori tisulari produsi de tesuturile le(ate # *F
41 T'#ul ,"&0ulo@#l"05!)"r(
?e(iunea peretelui $ascular $a determina1
Vasoconstricie in (ona le(ata pentru minimi(area pierderii de sange
Mecanisme1
# contracia miogen direct a fibrelor musculare netede interesate
# mecanism refle%' simpatic' declanat de durere i de stimularea receptorilor din $ase i esuturile
$ecine
# mecanism umoral care menine &n timp $asoconstricia' prin participarea unor factori
$asoconstrictori $e"iculai de plac"ete sau eliberai &n urma le(rii endoteliului
Aderarea' agregarea si degranularea plac"etelor
42 Co"%ul"r!": .!7$-!, !)"#!(
Iuccesiune de reacii a caror finalitate este formarea reelei de fibrin insolubil' care confera
re(isten i aderen trombusului alb plac"etar.
=tapele1
;A
;. For'"r!" "0),")orulu #ro)ro'=$! L #ro)ro'=$"6" L )ro'=o#l"&)$" "0),* ## cea mai
lung etap a coagulrii
se desfoar pe dou cai1 intrinsec i e%trinsec
Calea intrinseca se declansea(a prin acti$area factorilor de contact
Calea e%trinseca se declansea(a prin acti$area de catre factorul tisular in pre(enta ionilor de
Ca6H
2( E)"#" .! 7or'"r! " )ro'=$! @ sub aciunea acti$atorului protrombinei' protrombina trece &n
trombin
/( E)"#" .! 7or'"r! " 7=r$!(
4/ M!0"$&'! "$)0o"%ul"$)!(
;. M=CA@IIM= A@*ICOALU?A@*= naturale limitea(a coagularea
U 2roteina C J
# sinteti(ata de "epatocit' dependent de $itamina 5
# este acti$ata de trombina
` *rombomodulina # substan antitrombotic.
# receptor pentru trombina
` Antitrombinele # cea mai eficient este antitrombina III.
# de$ine efecti$ numai c4nd este acti$at de "eparin!
` In"ibitorul cii mediate de factorul tisular
ANTICOAGULANTE SINTETICE
` Anti$itaminele 5
# deprim sinte(a la ni$el de "epatocit a factorilor dependeni de $itamina 5
` Deparina creste afinitatea antitrombinei fata de trombina
` In"ibitorii specifici ai trombine
` proteina C obinut din plasma uman prin recombinri genetice
` C"elatorii de Ca6H 1 =E*A' citrat trisodic
41 F=r$ol6"(
scindarea en(imatic a fibrinei cu formarea unor fragmente J produsii de degradare ai fibrinei
a en(ima care produce aceasta scindare se numeste plasmina
a plasmina se gaseste in plasma sub forma inacti$a de plasminogen
a plasminogenul este secretat de "epatocite si este incorporat in reteaua de fibrina inca de la formarea ei
a acti$area ei se face sub actiunea unor factori acti$atori care pro$in din plasma J factori intrinseci si a
unor factori care nu apartin plasmei J factori e%trinseci
In"ibitorii sistemului plasminic
;. In"ibitorii tisulari # se gsesc &n concentraii mari &n plm4n' miocard' rinic"i' placent )&n ultimul
trimestru de sarcin e%ist o diminuare a fibrinoli(ei+' tunica medie a $aselor i &n trombocite. Iunt 1
PAI@1 & PAI @ 2
6. In"ibitorii circulani1
U Alfa6#antiplasmina # in"ib centrul acti$ al plasminei'
U Alfa; #antitripsina # in"ib tripsina' dar i plasmina pe care o bloc"ea( lent' dar ire$ersibil
U Alfa6 macroglobulina # are rol c"elator
6.
44 E3#lor"r!" 5!'o&)"6!
Demosta(a J mecanism protector' de aprare &mpotri$a "emoragiilor spontane sau induse' la ni$elul
$aselor mici si miNlocii
?a ni$elul le(iunii $asculare se formea(a un c"eag rou' care oprete "emoragia' procesul fiind urmat
de refacerea peretelui $ascular' de repermeabili(area $asului i reluarea flu%ului circulator.
?a acest proces participa simultan1 factori locali' $asculari' factori plasmatici' plac"etari' tisulari' care
reali(ea( la ni$elul le(iunii $asculare' un c"eag rou' care oprete "emoragia' procesul fiind urmat de
refacerea peretelui $ascular' de repermeabili(area $asului i reluarea flu%ului circulator.
=ndoteliul $ascular i plac"etele asigur "emosta(a primiti$' tran(itorie' &n timp ce constituenii
plasmei i factorii tisulari particip la definiti$area "emosta(ei i la $indecarea plgilor.
=tape sau timpii "emosta(ei 1
;. *impul $asculo#plac"etar
6. Coagularea
7. Retracia c"eagului
9. Fibrinoli(a

SISTEMUL NERBOS
1 Or%"$6"r!" 7u$0-o$"l* " &&)!'ulu $!r,o&
'iviziuni $unc#ionale ale 3N1
Z sistemul ner$os somatic asigura relaia organismului cu mediul &nconNurtor' relatie asigurata de1
sensibilitatea sen(iti$o#sen(orial1 tactil' termic' dureroas' propriocepti$! $(ul' au(ul' gustul'
mirosul!
acti$itatea somatic motorie )funcionarea muc"ilor sc"eletici+
Z sistemul ner$os $egetati$ # coordonea(a i reglea(a acti$itatea $egetati$ # funciile $itale $egetati$e1
circulaie' digestie' respiraie' e%creie etc.
&m+ele tipuri de 3N au &n componena1
un segment central format din centri ner$oi i ci de conducere
unul peri$eric # repre(entat de nervi) care pot $i nervi cranieni sau spinali
2( F!$o'!$! !l!0)r0! l" $,!lul $!uro$ulu: #o)!$-"lul .! r!#"u& + "0-u$!
Poten#ialul mem+ranar de repaus 5PR6 ,i poten#ialul de ac#iune 5P&6
@euronii se afl &n medii apoase' iar lic"idele din interiorul i e%teriorul lor sunt soluii
electrolitice cu un coninut bogat &n anioni sau cationi.
@euronul se poate afla &n trei stri 1 de repaus' e%citat )acti$at+ sau in"ibat.
Poten#ialul de repaus apare datorit repartiiei neuniforme a ionilor i deci a sarcinilor electrice' de o
parte i de cealalt a membranei' care generea( o diferen de potenial &ntre interiorul i e%teriorul
neuronului $ariabil &ntre #/. i #A. mV. Aceast distribuie a ionilor se datorea(1
# transportului acti$' prin care @a
H
este continuu pompat afar din celul' iar 5
H
este introdus!
# permeabilitii membranei celulare &n repaus' care pentru @a
H
este mic!
# impermeabilitii membranei
# permeabilitii membranei pentru 5
H
'
6;
# permeabilitii crescute pentru Cl
#
' care iese din neuron.
2R este un potenial generat de ionii de potasiu.
Po$en#ialul de ac#iune se produce atunci c4nd un stimul )electric' c"imic' mecanic' fi(ic etc.+' care
acionea( asupra neuronului crete brusc permeabilitatea local a membranei pentru ioni' &n general i
pentru @a
H
&n special' modific4nd starea de repaus a membranei pe care o depolari(ea(.
/ Pro#"%"r!" '#ul&ulu $!r,o&F l!%l! 0o$.u0!r
Rn fibrele amielinice # din aproape &n aproape prin cureni de depolari(are # curenii locali
Dermann.
2rocesul const &n depolari(ri i repolari(ri succesi$e' &ntre segmentul stimulat )negati$ la e%terior+
al a%olemei i (onele &n$ecinate' &nc po(iti$e' apr4nd o diferen de potenial' care generea( un curent
electric local' cu o durat de c4te$a milisecunde .
I$ 7=r!l! '!l$0!' al cror segment internodal este practic ine%citabil' 0o$.u0!r!" PA &! 7"0!
$u'" l" $,!lul $o.urlor R"$,!r, #ro#"%"r!" #o)!$-"lulu 7*0A$.u@&! 2$ &"l)ur(
L!%l! 0o$.u0!r $!r,o"&!:
@ l!%!" $)!%r)*- 76olo%0! " 7=r! $!r,o"&!. Conducerea impulsului ner$os necesit
integritatea anatomic i funcional a ner$ului' un ner$ comprimat' ligaturat' tracionat nu mai
conduce impulsul!
@ l!%!" 0o$.u0!r 6ol")!( Fiecare fibr ner$oas conduce numai impulsurile proprii' fr ca
acestea s se transmit i fibrelor &n$ecinate din acelai trunc"i ner$os
# l!%!" 0o$.u0!r =l")!r"l! se refer la capacitatea fibrelor ner$oase de a conduce e%citaia &n
ambele sensuri
# l!%!" 0o$.u0!r $!.!0r!'!$-"l! # impulsul ner$os este condus de#a lungul fibrei ner$oase
fr nici o pierdere
# l!%!" 'ul)#l0*r '#ul&ulu $!r,o& la ni$elul terminaiilor a%onale # un singur neuron motor
poate stabili prin butonii terminali sinapse cu mai muli neuroni
# l!%!" M)o) &"u $'0N# fibrele rspund ma%imal la un stimul prag'
1 Po)!$-"lul .! "0-u$! l" $!uro$
Eurata 2A J 6 9 msec
Cea mai e%citabila portiune a neuronului se afl &n (ona "ilului a%onului # denumit i pacemaMer'
unde' pe o lungime 8.#;.. microni nu e%ist teac de mielin.
2ofenialul de aciune se produce atunci c4nd un stimul )electric' c"imic' mecanic' fi(ic etc.+' care
acionea( asupra neuronului crete brusc permeabilitatea local a membranei pentru ioni' &n general i
pentru @a
H
&n special' modific4nd starea de repaus a membranei pe care o depolari(ea(.
2rimul pas &n generarea potenialului de aciune &l constituie creterea brusc a permeabilitii membranei
neuronale' ca urmare a desc"iderii canalelor pentru @a
H
' ceea ce are ca re(ultat micorarea diferenei de
potenial cu ;8mV' ce permite atingerea ni$elului critic pentru declanarea potenialului de aciune.
Ipre sf4ritul 2A se produce i o uoar cretere a conductanei pentru 5
H
. Imediat dup depolari(are
membrana de$ine iari aproape total impermeabil.
4 S$"#&" $!uro$"l* : )#ur, 0o'#o$!$)!(
Iinapsa J o (on difereniat morfo#c"imic i funcional la ni$elul creia se stabilete contactul &ntre
dou sau mai multe celule ner$oase sau &ntre neuron i efectorii somatici )muc"i+ sau efectorii $egetati$i
)celule glandulare+.
Componente1 regiunea presinaptic' regiunea postsinaptic' separate de spaiul sau fanta sinaptlc.
Clasificarea functionala1
# Iinapse electrice
# Iinapse c"imice
66
8 S$"#&! !l!0)r0! + 05'0!
3inapse electrice " re(isten electric Noas' $ite( de conducere mare i funcie stereotip.
Iinapsele electrice' denumite i electrotonice' asigur $ite(a mare de transmitere a influ%ului ner$os' de
la un neuron la altul.
?a om' sinapsele electrice se gsesc numai &n anumite structuri ner$oase subcorticale.
3inapse c!imice
# sunt maNoritare
# influ%ul ner$os este transmis cu laten mare ).'7#.'8 ms+
# &n functie de aciunea postsinaptic a mediatorului' IC pot fi1
o e%citatoare
o in"ibitoare
# dup natura c"imic a neurotransmitorului' IC se &mpart &n1 colinergice' adrenergice'
dopaminergice' "istaminergice
# dupa locali(are1 a%o#somatice' a%o#dendritice
< S$"#&! !30)")or + $5=)or
;. Eac mediatorul determin cresterea permeabilitatii fa de ionii de sodiu i calciu' &ntrarea
acestora &n membrana postsinaptic $a induce depolari(are si $a lua nastere u$ potenial
postsinaptic excitator care se propag la ni$elul neuronului postsinaptic sau a organului efector.
Cei mai cunoscuti mediatori sunt1 glutamatul si aspartatul0
6. Eaca' la ni$elul membranei postsinaptice $a creste permeabilitatea pentru ionii de clor si potasiu se $a
produce "iperpolari(area membranei si $a re(ulta un potenial postsinaptic inhihitor 5IP3 P 6) care $a
bloca transmiterea mesaNului.
Iinapsele in"ibitorii au ca mediatori1 glicina' alanina' serina.
Ambele tipuri de poteniale postsinaptice locale de tip e%citator )depolari(ant+ sau in"ibitor
)"iperpolari(ant+ necesit sumare spaial si temporal pentru a produce efectul e%citator sau
in"ibitor.
> Fu$0-" .! 0o$.u0!r! " &&)!'ulu $!r,o& : 0*l! "&0!$.!$)! &#!070! + $!&#!070!
/ile ascendente. Impulsurile pentru a aNunge la ni$elul scoarei' urmea( ci speci$ice ,i nespeci$ice0
Cile ascendente speciice sunt proprii fiecrui tip de sensibilitate' conduc impulsuri sen(iti$o#
sen(oriale' cu rol &n perceperea stimulilor care acionea( &ntr#o anumit (on a corpului i se proiectea(
pe scoar &ntr#o regiune strict locali(at. .
Rn structura acestor ci intr 7 neuroni1 spinal' bulbar i talamic. @euronul spinal se gsete &n
ganglionii spinali si culege informaii din mediul intern sau e%tern' pe care le transmite prin a%on' care
ptrunde &n mdu$ prin rdcinile posterioare' unui al doilea neuron.
Iensibilitatea e%terocepti$1 termic' dureroas i tactil protopatic este condus prin1
# fasciculul spino#talamic lateral pentru sen(aiile termice i durere!
# fasciculul spino#talamic anterior pentru sen(aiile tactile grosolane
Iensibilitatea propriocepti$ contient )conduce informaii necesare pentru simul po(iiei i al micrii
corpului &n spaiu+ i sensibilitatea tactil fin )sen(aiilor tactile+
67
Cile ascendente nespeciice sunt repre(entate de sistemul reticulat activator ascendent' care face parte
din substana reticulat a trunc"iului cerebral.
Aceste ci conduc spre scoar impulsuri sen(iti$o#sen(oriale primite de la cile aferente specifice i de
la ner$ii cranieni.
Caracteristic pentru neuronii acestor ci este faptul c ei nu primesc impulsuri specifice' ci' pe un neuron
con$erg un mare numr de impulsuri sen(iti$e' $iscerale i sen(oriale.
? Fu$0-" .! 0o$.u0!r! " &&)!'ulu $!r,o& : 0*l! .!&0!$.!$)! &#!070! + $!&#!070!
/ile descendente0 Impulsurile motorii pro$enite de la di$erse etaNe ale I.@.C. sunt transmise pe cile
descendente.
Aceti neuroni constituie calea final prin care se reali(ea( motilitatea $oluntar' tonusul musculaturii
sc"eletice i coordonarea acti$itii musculare.
Impulsurile' pentru a aNunge la ni$elul organelor efectoare urmea( dou ci principale1 cile piramidale
i e%trapiramidale.
Cile piramidale sunt constituite din a%onii mielini(ai pro$enii &n special din neuroni ai girusului
precentral din lobul frontal' dar i din alte (one corticale.
Cile piramidale sunt constituite din1
# fasciculul geniculat
# fasciculele corticospinale'
Funcia fasciculelor piramidale este de a iniia micrile fine $oluntare.
Cile extrapiramidale sau cortico#subcortico#spinale au neuronii de origine &n scoar'probabil &n toi
lobii corticali' dar i &n diferii nuclei subcorticali
Rol1
# meninerea tonusului muscular i a ec"ilibrului!
# &n reglarea refle%elor medulare
# coordonarea micrilor &ntregului organism
10 Fu$0-" r!7l!3* " '*.u,!: r!7l!3!l! &o'")0!
Re$lexele somatice medulare sunt de dou tipuri1 monosinaptice i polisinaptice
"elexele monosinaptice) sau osteotendinoase sunt cele mai simple refle%e somatice' a%onul fibrei
aferente fc4nd sinaps direct cu motoneuronul medular.
Aceste refle%e sunt declanate de alungirea fibrelor musculare. Au $ite( mare de conducere' timp de
laten este foarte scurt )-#A msec+.
R!7l!3!l! #ol&$"#)0! au o importan deosebit pentru supra$ieuirea organismului.
# refle%elor de fle%ie+' care constau &n flectarea i &ndeprtarea unui membru la aciunea unui agent
noci$' de obicei dureros. Aceste refle%e repre(int forma cea mai primiti$ de aprare i au un arc
refle% constituit din cel puin 7 neuroni! de aceea timpul lor de laten este mai lung )<#;6 msec+.
11 Fu$0-" r!7l!3* " '*.u,!: r!7l!3!l! ,!%!)"),!
Re$lexele vegetative medulare. Cele mai importante sunt 1 refle%ul de miciune' refle%ul de defecaie'
refle%ele se%uale' refle%ele cardio#$asculare' digesti$e i sudorale.
;( R!7l!3ul .! '0-u$! )e$acuarea urinii din $e(ic+ are centrii medulari &n segmentele sacrate )I
6
#
I
9
+. Asupra acestor centri acionea( nu numai impulsuri aferente' ci i impulsuri pro$enile de la
etaNele superioare ale I@C deoarece miciunea este un act parial $oluntar.
6. R!7l!3ul .!7!0"-! are centrii medulari &n segmentele sacrate i la fel ca i refle%ul miciunii
7( R!7l!3!l! &!3u"l! la brbat i femeie au asemnri ca mecanism de producere. ?a brbat' refle%ul
se%ual const &n erecia penisului' care permite contactul se%ual propriu#(is i eNaculare# e$acuarea &n
$agin a lic"idului spermatic.
9. R!7l!3!l! 0"r.o@,"&0ul"r!. Centrii sunt locali(ai &n coarnele laterale ale mdu$ei dorsolombare
i &n mdu$a cer$icodorsal #centrii cardio#acceleratori.
8( R!7l!3!l! .%!&),!' locali(ate &n1 *
-
#?
;
i ?
;
#?
9
controlea( digestia.
-. *ot &n mdu$a dorsolombar se gsesc 0!$)r &'#")0 &u.or"l.
69
*oi aceti centri $egetati$i medulari sunt sub controlul unor centri superiori' bulbari' "ipotalamici i
c"iar corticali.
12 Fu$0-" r!7l!3* " =ul=ulu
Cele mai importante refle%e bulbare sunt1
;( R!7l!3ul .! .!%lu)-! a crui cale aferent este repre(entat de fibre sen(iti$e ale ner$ilor trigemen'
glosofaringian i $ag' &i are centrul &n bulb. Cile eferente sunt repre(entate de1 trigemen'
glosofaringian' $ag H ner$ul "ipoglos' care iner$ea( musculatura limbii.
6. R!7l!3ul .! ,o'* # de un centru bulbar situat &n $ecintatea nucleului dorsal al $agului. Cile eferente
sunt constituite de ner$ii frenici' ner$ii ra"idieni care contract musculatura abdominal i ner$ii $agi.
7. R!7l!3!l! r!&#r")or au centrii situai &n substana reticulat a bulbului i sunt declanate i de
concentraia de CO
6
.
9. R!7l!3!l! "."#)"),! 0"r.o,"&0ul"r! sunt coordonate de centrul cardioin"ibitor' care se gsete &n
nucleul dorsal al $agului .Cile eferente sunt repre(entate de filete cardioin"ibitoare $agale i de filete
simpatice pro$enite din centrii $asomotori medulari.
8. R!7l!3ul &"l,"r' care controlea( secreia glandelor parotide' are centrul &n nucleul sali$ar inferior din
bulb1 calea aferent este repre(entat de ner$ii trigemen i glosofaringian' iar cea eferent de ner$ul
glosofaringian.
-. R!7l!3!l! &!0r!)or + 'o)or .%!&),! # de nucleul dorsal al $agului' iar cile aferene i eferente
sunt repre(entate de fibre $agale.
/. R!7l!3ul o0ulo0"r."0 )Eagnini#Asc"ner+ const &n in"ibarea acti$itii cordului' ca urmare a
compresiunii globilor oculari.
1/ Fu$0-" r!7l!3* " #u$-
;( R!7l!3ul l"0r'"l. # refle% de aprare' declanat de iritaii i le(iuni ale corneei' conNuncti$ei i
mucoasei na(ale.
6. R!7l!3ul .! 0l#r!. # sub influena unor stimuli tactil sau dureroi asupra corneei i conNuncti$ei i are
de asemenea un rol de aprare. Calea eferent este repre(entat de fibrele motorii ale facialului
7. R!7l!3ul "u.), .! 0l#r! # const &n &nc"iderea oc"ilor consecuti$ aciunii unui stimul auditi$
puternic. Calea aferent a acestui refle% de aprare este constituit de ner$ul auditi$' Calea eferent este
repre(entat de fibre motorii ale facialului.
9( R!7l!3ul "u.),o@o0ulo%r @ &ndreptarea rapid a oc"ilor &n direcia de unde $ine un (gomot' este
declanat de stimuli auditi$i puternici. Impulsurile aferente urmea( calea ner$ului auditi$ 'calea eferent
este repre(entat de fibrele motorii ale acestor ner$i cranieni.
8. R!7l!3ul &"l,"r, # controlea( secreia refle%#necondiionat a glandelor subma%ilare i sublinguale'
are centru; &n nucleul sali$ar superior.
-( R!7l!3ul .! '"&)0"-! # $in aferene pe calea ner$ului trigemen i de unde pornesc impulsuri pentru
musculatura masticatorie' pe fibrele motorii ale aceluiai ner$.
/. R!7l!3ul .! &u#) are aceeai cale aferent i acelai centru ca i refle%ul de masticaie' dar calea
eferent este repre(entat de fibrele motorii ale facialului.
<. R!7l!3ul '"&!)!r$ # caracteri(at prin contracia acestui muc"i' centri sunt repre(entai de trigemen.
11 F6olo%" '!6!$0!7"lulu
2oriunea scurt a trunc"iului cerebral situat &ntre protuberan i diencefal' me(encefalul este constituit
$entral din pedunculii cerebrali i dorsal din tuberculii c$adrigemeni' 6 superiori i 6 inferiori.
68
2edunculii cerebrali conin mai muli nuclei1
# motori1 ai ner$ilor oculomotor )III+ i tro"lear )IV+
# sen(iti$i1 ai n. Vag
# proprii1 nucleul rou' substana neagr i substana reticulat me(encefalic.
@ucleul rou. # centrul superior care in"ib tonusul muscular'
Iubstana neagr # rolul de somn#$eg"e' &n care mai inter$in i scoara cerebral' "ipotalamusul i
talamusul.
*uberculii c$adrigemeni sunt grupai c4te doi de fiecare parte a liniei mediane unul inferior' cellalt
superior i au roluri fi(iologice diferite.
Coliculii in$eriori repre(int o important pe calea auditi$ fc4nd legtura cu corpul geniculat medial.
/oliculii superiori sunt legai direct cu calea optic i ser$esc impulsurilor transmise de la retin!
14 F6olo%" )"l"'u&ulu
T"l"'u&ul' cea mai $oluminoas formaiune cenuie a diencefalului' este constituit din mai muli nuclei
conectai cu nucleii ba(ali' me(encefal' bulb etc si cu scoara cerebral.
Ein punct de $edere funcional' talamusul este cea mai important staie de releu situat pe cile
sen(iti$osen(oriale' &n drumul lor spre scoar.
*alamusul repre(int cel mai &nalt centru subcortical de integrare a di$erselor informaii e%tero# i
interocepti$e.
Iuportul funciei de staie de releu este repre(entat de nucleii talamici de releu nucleii anteriori )antero#
$entral' antero#dorsal i antero#medial+' care repre(int staia de releu talamic a sensibilitatii
interocepti$e' interpus &ntre "ipotalamus i corte%ul $egetati$! nucleii $entrali # cel lateral este interpus
pe calea cerebelo#cortical' iar cel posterior este staia de releu a sensibilitii e%terocepti$e.
*alamusul conine i nucleii de asociaie' care nu primesc fibre aferente de la nici o cale sen(iti$o#
sen(orial' dar primesc impulsuri de la nucleii de releu.
18 F6olo%" 5#o)"l"'u&ulu
:#o)"l"'u&ul @ situat sub i &naintea talamusului' formea( si o parte a pereilor laterali ai $entriculului
al III#lea.
Cone%iunile aferente ale "ipotalamusului se fac cu talamusul' corpii striati' amigdala' bulbul i
mdu$a' prin aceste cone%iuni "ipotalamusul primind informaii de la cile sen(iti$e e%tero# i
interocepli$e' i de la cele optice i olfacti$e!' "ipotalamusul este legat cu sistemul limbic i cu
neocorte%ul .
Cone%iunile eferente "ipotalamice se stabilesc cu scoara cerebral. Dipotalamusul e%ercita
influene maNore asupra acti$itii adeno"ipofi(ei prin neuro"ormonii descrcai &n sistemul port
"ipofi(ar.
Dipotalamusul este un centru important pentru coordonarea funciilor $iscerale i la ni$elul su se afl
centrii unor refle%e comple%e comportamentale i emoionale' aprute ca rspuns la stimuli neobinnii
din mediu.
1< F6olo%" 0!r!=!lulu
Cerebelul este constituit' &n special' de impulsuri ale sensibilitii propriorecepti$e $enite prin
fasciculele spinocerebeloase i prin fibre pro$enite din nucleii bulbari Loll' Kurdac" .
&r!icere+elul )lobul posterior+" particip la reglarea ec"ilibrului' e%tirparea acestei poriuni a cerebelului
nu influenea( preci(ia micrilor $oluntare' &n sc"imb determin pierderea ec"ilibrului.
Paleocere+elul )lobul anterior+ # sensibilitatea propriocepti$' rol important &n reglarea tonusului
muscular. =%tirparea1 "ipertonia musculaturii' e%agerarea refle%elor osteotendinoase i tulburri &n mers.
Neocere+elul # particip la reglarea'i preci(ia micrilor fine. =%tirparea neocerebelului determin
pirderea preci(iei micrilor' tulburri ale mersului i o uoar "ipotonie muscular.
1> G"$%lo$ ="6"l : &)ru0)ur*, 7u$0-(
6-
Langlionii ba(ali se gasesc intre talamus i scoar1
- nucleul caudat'
- putamenul
- globus pallidus
Funciile ganglionilor ba(ali1
# aNut corte%ul &n e%ecutarea subcontient a micrilor &n$ate!
# aNut corte%ul &n planificarea micrilor pentru atingerea unui scop!
# modific $ite(a cu care se e%ecut micrile!
# modific mrimea literelor cu care se scrie!
# are legturi cu corte%ul somatosen(orial
Eistrugerea acestei (one face ca bolna$ul s &i ignore Numtatea de corp apus le(iunii i obiectele
din (ona respecti$.
?e(iuni ale ganglionilor ba(ali produc manifestri neurologice de tip1 parMinson .
1? Cor)!3ul : &)ru0)ur*, 7u$0-(
Icoara cerebral se &mparte &n dou poriuni1
# corte%ul $ec"i )paleocorte%+' fiind constituit structural doar din doua. straturi celulare' unul receptor i
cellalt efector!
# corte%ul nou )neocorte%+' are o structur mult mai comple%' fiind constituit &n cea mai mare parte din -
straturi celulare.
2articulariti funcionale ale straturilor neuronale1
# straturile I' II i III reali(ea( cele mai mute funcii de asociere intracortical!
# straturile II i III conin neuroni care au ramuri scurte' prin care reali(ea( cone%iuni cu ariile
corticale $ecine!
# stratul IV primete cele mai multe semnale sen(oriale!
# straturile V i VI conin neuronii care sunt sursa semnalelor care pleac din creier. Itratul V
primete fibre din trunc"iul cerebral i mdu$. Itratul VI # legtur cu talamusul.
20 S&)!'ul l'=0
Sistemul limbic are legturi cu simul mirosului.
=ste format din structuri1 calea ol$activ) amigdala#situat &n profun(imea lobului temporal i
!ipocampul situat l4ng girusul "ipocampic.
Cele mai importante funcii ale sistemului limbic
(on de proiecie primar i de integrare a aferenelor olfacti$e!
centru de reglare a acti$itii $egetati$e' &n str4ns relaie cu "ipotalamusul'
reglarea aportului alimentar. # este reglat de centrii "ipotalamici ai foamei i saietii' a cror
acti$itate este controlat de ctre sistemul limbic!
reglarea acti$itii se%uale' controlat de numeroase formaiuni ner$oase' de la mdu$a sacrat p4n
la neocorte%.
controlul comportamentului' mai ales a celui instinctual i &n &n$are1
21 N!o0or)!3ul 'o)or + &!$6),
Neocortexul receptor sau senzorial (ona de proiecie cortical a di$erselor sensibilitii specifice.
Rn girusul postcentral' se afl (ona de proiecie sen(orial primar 5I6 pentru recepia impulsurilor
sensibilitii generale' care pro$in de la piele' muc"i' articulaii.
*ot la ni$elul neocorte%ului receptor sunt locali(ate i segmentele centrale ale anali(atorilor )neocorte%ul
sen(orial+.
Aria $i(ual primar se afl &n lobul occipital' &n Nurul sci(iunii calcarine.
Aria auditi$ se gsete &n lobul temporal' unde se face anali(a sunetelor' intensitii' &nlimii i
timbrului.
6/
Aria olfacti$ este &n sistemul limbic i &n special &n "ipocamp.
Aria ec"ilibrului se gsete &n partea posterioar temporala .
Neocortexul motor este situat anterior de sci(ura Rolando' ocup4nd ;>7 posterioar a lobului frontal. Ee
aici pornesc a%onii cilor motorii.
&ria motorie principal este locali(at &n peretele sulcusului central i a girusului precentral.
&ria premotorie generea( sec$ena micrilor pentru atingerea unui scop.
&rie motorie suplimentar " micrile de atitudine' fi%area po(iiei capului' oc"ilor' micri de crare.
22 Fu$0-" 'o)or! " &&)!'ulu $!r,o&
Sistemele motorii sau efectoare
I@C are ca principal rol controlul di$erselor acti$iti ale organismului )contracia muc"ilor sc"eletici' a
muc"ilor nete(i din structura organelor interne' secreia glandelor e%o# i endocrine+ # funcii motorii ale
sistemulul ner$os' iar muc"ii i glandele sunt efectori' deoarece reali(ea( acti$iti comandate de
semnalele ner$oase
Componentele I@ care asigur controlul contraciei musculaturii sc"eletice formea( ''sistemul motor
somaticT.
Iistemul' care controlea( acti$itatea muc"ilor nete(i i a glandelor e%o# i endocrine' care lucrea( &n
paralel cu sistemul motor somatic repre(int bsistemul motor $egetati$T.
Regiunile inferioare )mdu$a' trunc"iul cerebral+ reali(ea( rspunsuri refle%e automate la stimulii
sen(iti$o#sen(oriali' structurile superioare # micri $oluntare' precise' controlate prin procesele de
g4ndire de la ni$elul emisferelor cerebrale.
2/ N!o0or)!3ul .! "&o0"-!
Neortexul de asocia#ie este constituit din (one care primesc i anali(ea( semnale de la regiunile motorii'
sen(oriale i de la structurile subcorticale.
=%ist 7 (one principale1
;. Aria de asociaie prefrontal # cuprinde ariile A' ;.' ;; i ;7 i este implicat &n g4ndire. Rn corte%ul
prefrontal' lateral i posterior i &n aria premotorie este situat aria
?a om' lobul prefrontal repre(int o (on legat de funciile cele mai &nalte psi"ice i inlelectuale.
6. Aria parieto#occipito#temporal este (ona implicat &n1
# anali(area coordonatelor spaiale ale corpului!
# &nelegerea limbaNului' responsabil cu citirea' operaiile matematice i g4ndirea logic. *oate
funciile intelectuale au la ba( limbaNul distrugerea acestei arii duce la degradare intelectual i' &n
timp la demen!
# &nelegerea scrisului i denumirea obiectelor!
# (ona temporal are legtur &n special cu memoria $i(ual.
7. Aria asociati$ a sistemului limbic0 Cuprinde polul anterior al lobului temporal' partea $entral a
lobului frontal i regiunea girus cingulat. Are legatura cu emoiile i moti$aia &n$rii.
21 S&)!'ul l'=0( Co'#or)"'!$)ul + '!0"$&'!l! 'o),"-o$"l! (
Iistemul limbic # este elementul esential care pune in acord corte%ul cu formatiunile cerebrale mai
$ec"i ' raspunde de afecti$itate si memorie.
Functia esentiala a lui este de a mentine adaptarea la mediul social' relatiile interpersonale' credintele'
impulsul de atac si de aparare' sentimentul de securitate sunt coordonate de sistemul limbic' nu de corte%.
Ee aceea emotiile nu pot fi coordonate de ratiune.
Astfel sistemul limbic este sediul afecti$itatii' memoriei de lunga durata si imaginatiei.
S!0)orul 0or)0"l &)"$%
6<
# cand acest sector este acti$at'persoana preferand sa utili(e(e un rationament logic )simt matematic+. =a
de asemenea are gust pentru gandirea precisa' anali(and toate posibilitatile.
S!0)orul l'=0 &)"$%
# acti$area acestui sector face ca persoana sa aibe griNa emotiilor sale' aceasta a$and tendinta de
autocontrol afecti$ e%agerat' tendinta de a se stapani' din teama ca nu cum$a sa transmita mai mult din
comportamentul afecti$. =a planifica' organi(ea(a' aranNea(a' ordonea(a' tot pentru a a$ea griNa detaliilor.
S!0)orul 0or)0"l .r!#)
# persoana gandeste o problema' apeland la intuitie. 2ersoana este plina de idei' in$entand solutii' $a(and
lucrurile in ansamblu . =a se dedica unor acti$itati artistice1 pictura' mu(ica' sculptura.
S!0)urul l'=0 .r!#)
# persoana cu acest sector acti$at' este foarte interesata de relatiile umane' simtindu#se bine in grup dar si
inintimitate' intelegand intuiti$ sentimentele si emotiile altora .
24 Fu$0-l! &u#!ro"r! "l! 0r!!rulu : '!'or", %A$.r!"(
Fiecare gand implica semnalele simultane in multe portiuni ale corte%ului' talamusului' sistemului limbic
si formatiei reticulate.
Itimularea sistemului limbic' talamusului' .!)!r'$" $")ur" %"$.urlor, ce ofera calitati ca placere'
neplacere' durere' comfort' locali(are a ariilor corpului si alte caracteristici generale
S)'ul"r!" &#!070" " 0or)!3ulu .u0! l" 0"r"0)!r&)0 '" .&0r!)!' cum ar fi locali(area precisa a
sen(atiilor pe suprafata corpului si a obiectelor in campul $i(ual1 perceperea pielii.
Memoria se datorea(a modificarii de sensibilitate sinaptica intre neuroni' ca re(ultat al acti$itatii
neuronale anterioare.
28 El!0)ro!$0!7"lo%r"7"(
ELECTOENCEFALOGRAMA (EEG) reprezint culegerea activittii electrice a scoartei
cerebrale cu ajutorul unor electrozi plasati pe scalp.
Utilitatea nregistrrii EEG:
precizare de diagnostic:
o n neurologie pentru diagnosticul epilepsiei i evaluarea eicientei trata!entului
antiepileptic"
o terapie intensiv - pentru aprecierea gradului co!elor"
o pentru diagnosticul encealopatiilor:
o pentru diagnosticul !or#ii cerebrale
e$pertiz !edico - legal
cercetare neuro-iziologic .
%i!ite:
- relect doar electrogeneza global"
- este e$presia unui anu!e !o!ent unctional cerebral"
- nu se poate substitui e$a!enului clinic (nu poate inir!a un diagnostic )"
- !ai !ulte boli pot avea aceeasi e$presie EEG
2< M!'or"
Memoria se datorea(a modificarii de sensibilitate sinaptica intre neuroni' ca re(ultat al acti$itatii
neuronale anterioare. Aceste cai noi de transmitere se numesc traseele memoriei. *raseele se gasesc la
orice ni$el al sistemului ner$os inclusi$ refle%ele spinale sunt ba(ate pe procesul de memorare.
Memoria poate fi po(iti$a 'negati$a si memorie sensibili(ata.
6A
;+. M!'or! .! &0ur)" .ur")" secunde sau minute. 2oate fi con$ertita in memorie de lunga durata.
# numere de telefon de /#;. cifre. *ine atata timp cat continuam sa ne gandim la informatia respecti$a ' se
datorea(a unei acti$itati neuronale continue care circula prin traseele memoriei.
2;( M!'or" $)!r'!."r" (ile sau saptamani. *raseele se pot pierde sau se transforma in memorie de
lunga durata.
M!0"$&'1 Modificari c"imice sau fi(ice sau ambele la ni$elul portiunii presinaptice sau>si postsinaptice
/;( M!'or" .! lu$%" .ur")"
Nu'"rul $!uro$lor & l!%")urlor lor 'o.70" &!'$70"), .ur")" $,")"r HH(
Eupa ce in$atam pe parcursul saptamanii' lunilor' anilor' se formea(a tot mai multe terminatii a%onale si
tot mai multe legaturi.
2>R!7l!3!l! o&)!o)!$.$o"&!(9ROT;
Refle%ele osteotendinoase ) miotatice' de &ntindere' de e%tensie + sunt refle%e spinale' de posturc.
Eeterminc contractia refle%c a unui musc"i' ca urmare a &ntinderii lui. Iunt refle%e 'o$o&$"#)0!. Au
latentc scurtc )8 @ ? '&+
Refle%ele osteotendinoase sunt formate din doi neuroni # unul sen(iti$' care receptionea(a e%citatia de la
ni$elul tendonului' e%citat prin &ntindere si unul motor care e%ecuta raspunsul motor.
RO* au rol &n mentinerea tonusului muscular si a posturii.
R!0!#)orul este 7u&ul $!uro'u&0ul"r1
?a &ntinderea fusului neuromuscular' sunt transmise impulsuri cctre centrul motor' acesta este e%citat si se
produce contractia refle%c a musc"iului.
2entru e%aminarea RO* se impun anumite conditii pri$ind ccldura' lumina' linistea1
temperatura camerei de apro%.6. grade
pacient linitit 'rela%at
(ona trebuie s nu fie le(at
e%aminarea s fie simetric
se percutc strict tendonul musc"iului e%plorat.
2?For'"r!", .7!r!$)!r!" & 0r!&)!r!" $!uro$lor
Formarea' diferentierea si cresterea neuronilor
Rn perioada prenatal' celulele germinale ale plcii neurale ectodermice se transform &n
neuroblati apolari care incep sa migre(e pana ocup po(iia definiti$.
Eintre prelungiri' apare &nt4i a%onul i apoi dendritele.
Eup natere' procesul de neurogene( scade &n intensitete' dar nu se oprete asa cum se credea
p4n acum.
/0 N!uro#l"&)0)")!, $!uro%!$!6 *
@eurogene(a J procesul de generare a neuronilor integrai din punct de $edere funcional din
celule progenitoare0
@europlasticitatea repre(int totalitatea modificarilor structurale i funcionale pe care le sufer
creierul de#a lungul $ieii' ca re(ultat al &n$rii i e%perienei acumulate
=dII*A @=URO2?AI*ICI*A*= EA*ORA*A II @=UROL=@=]=I 3
I#a demonstrat ca e%ista1
Z neurogene( &n perioada de de($oltare embrionara a I@C' dup natere' la pubertate' dar ,i la adultB
Z neurogene( i creteri ale numrului sau dimensiunii prelungirilor neuronale ca suport al
&n$rii i memoriei!
7.
@eurogene(a este locali(ata in1
Z (ona sub$entricular a $entriculului lateral!
Z &n (ona subgranular din "ipocamp!
/1( Ar" .! "&o0")! #"r!)o@o00#)o@)!'#or"l"
Aria parieto#occipito#temporal este (ona implicat &n1
# anali(area coordonatelor spaiale ale corpului!
# &nelegerea limbaNului' locali(at &n aria K!r$O! responsabil cu citirea' operaiile matematice i
g4ndirea logic ' distrugerea acestei arii duce la degradare intelectual i' &n timp la demen!
# &nelegerea scrisului i denumirea obiectelor!
# (ona temporal are legtur &n special cu memoria $i(ual. =%tirparea bilateral a lobilor
temporali la maimu produce orbire central manifestat prin incapacitatea de a recunoate
obiectele $(ute' irascibililate crescut.
/2( Ar" .! "&o0")! #r!7ro$)"l"
Aria de asociaie prefrontal # cuprinde ariile A' ;.' ;; i ;7 i este implicat &n elaborarea g4ndirii. Rn
corte%ul prefrontal' lateral i posterior i &n aria premotorie este situat aria Bro0"
?ucrea( &n str4ns legtur cu aria eernicMe pentru &nelegerea limbaNului i producerea $orbirii.
Aceste arii sunt situate &n emisfera dominant' care' la A80 dintre oameni este emisfera st4ng.
=%tirparea c"irurgical a ariei prefrontale' la maimue nu afectea( motilitatea sau postura animalului' dar
determin tulburri de comportament caracteri(ate prin "iperacti$itate si perioade de "ipoacti$itate.
?a om' lobul prefrontal repre(int o (on legat de funciile cele mai &nalte psi"ice i inlelectuale.
//( Ar" .! "&o0")! l'=0" @ #"r)! " &&)!'ulu l'=0
Aria asociati$ a sistemului limbic0 Cuprinde polul anterior al lobului temporal' partea $entral a lobului
frontal i regiunea girus cingulat. Reali(ea( asocierea cu emoiile i moti$aia &n$rii.
=%ist de asemenea numeroase alte arii asociati$e1 pentru recunoaterea feei' interpretare general
sen(orial' interpretarea informaiilor $i(uale' etc.
/1( Co$0!#)ul .! !'&7!r" .o'$"$)
Funciile $orbirii i ariile controlului motor sunt mai de($oltate &ntr#o emisfer' numit emisfer
dominant )=E+' A80 dintre oameni a$4nd =E situat &n st4nga )deci sunt dreptaci+.
Eac este distrus aceast arie din emisfera st4ng' aria corespun(toare din emisfera dreapt se de($olt
i de$ine dominant.
=misfera nedominant este important pentru &nelegerea i interpretarea mu(icii' a e%perienelor $i(uale
ne$erbale' a relaiilor spaiale cu persoanele din Nur' &nelegerea semnificaiei TlimbaNului corpuluiT' etc.
/4( Co$&ol."r!" '!'or!
Con$ertirea memoriei de scurta durata' in memorie de lunga durata' prin repetitie J consolidare.
7;
@ecesita modificari c"imice' fi(ice si structurale ale neuronilor. Acest proces necesita 8#;. minute de
folosire repetata a acelorasi cai pentru consolidarea minimala si ; ora sau B pentru o consolidare durabila.
Repetarea acelorasi informatii de mai multe ori accelerea(a si potentea(a con$ertirea memoriei de
scurta durata in memorie de lunga durata si accelerea(a si potentea(a consolidarea.
Creierul are tendinta naturala de a repeta informatii noi' in special cele care captea(a atentia. Asa se
e%plica de ce putem fi%a bine un numar mic de informatii studiate profund si mai putin bine' un numar
mare de informatii studiate superficial ' un creier odi"nit consolidea(a mai bine decat unul obosit.
/8( D!$0!7"lul
Anatomic i funcional diencefalul este format din talamus' "ipo#talamus' metatalamus i epitalamus.
T"l"'u&ul are rol de releu )staie de &ntrerupere sinaptic+ prin nucleii de proiecie i centru de
integrare &n calea tuturor formelor desensibilitate' cu e%ceptia celei olfacti$e i interocepti$e.
@ucleii de asociatie primesc aferente de la nucleii de proiectie i sunt legati de ariile de asociatie
cortical din lobii prefontal' perietal' occipital i temporal i prin aceste cone%iuni bilaterale au rolul de a
prelucra informatiile sen(oriale.
*alamusul este considerat ca un centru ner$os cu rol &n perceperea durerii contiente. Inter$ine &n
reali(area unor stri psi"ice primare ca1 plcere' neplcere' tristete' m4nie' bucurie' confort' disconfort i
contribuie la reali(area unor micri comple%e' automate sau refle%e.
M!)")"l"'u&ul este format din corpii geniculati laterali i corpii geniculati imediali )starii de releu a
cii acustice+.
E#)"l"'u&ul' format din glanda epifi( i nucleul "abenular &n care se &nc"id refle%ele olfacti$o#
somatice )micrile capului i corpului legate de miros+.
:#o)"l"'u&ul. =ste format din 1nucleii anteriori' ai cror neuroni secret "ormoni ce se depo(itea(
&n "ipofi(a posterioar )AEDio%itocina+ ! nucleii posteriori' cu rol de integrare simpatic! nucleii
miNlocii' cu rol de integrare parasimpatic i care coordonea( secretia "ipofi(ei anterioare.
76