Tema1: Introducere in Dreptul Funciar

1. Raporturile funciare. Obiectul de reglementare a DR. Funciar.

2. Definitia, principiile, metodele DR. Funciar.
3. Sistemul DR. Funciar si legatura lui cu alte ramuri de drept.
1. Raporturile funciare. Obiectul de reglementare a DR. Funciar
Obiectul de reglementare a D. Func. - sunt raporturile sociale ce apar in timpul folosirii pamintului.
Specificul raporturilor e legat de functiile pe care le indeplineste pamintul pentru diferite ramuri ale
economiei nationale.
In agricultura si silvicultura pamintul e principalul mijloc de productie, unde stratul fertil are o
insemnatate hotaritoare.
Cu totul alte functii au terenurile de pamint in restul sferelor de activitate economica. Pentru industrie,
transport, construcii, localitati, terenurile sunt spatiu, suprafata, teren de amplasare a cladirilor,utilajelor,
cailor de comunicatie .
Indeplinirea acestor functiigenereaza aparitia si eistenta raporturilor funciare, eprimate in relatii
sociale ce apar la atri!uirea, folosirea, retragerea si protectia terenurilor de pamint.
"eiesind din aceea ca pamintul ca principalul mijloc de productie si conditia principala pentru
satisfacerea cerintilor materiale a societatii, se afla in legatura cu celealte componente ale naturii si rezulta
ca raporturile funciare interactioneaza cu cele silvice, acvatice si tre!uie sa sta!ilim ca raporturile funciare
au caracter prioritar fata de celelalte grupuri de raporturi sociale din domeniul folosirii o!iectelor naturale.
#stazi in conditiile efectuarii reformei agrare si a celei funciare, caracterul raporturilor juridice funciare
se schim!a radical. $recerea de la nationalizarea la privatizarea pamintului, infaptuirea demonopolizarii
proprietatii de stat asupra pamintului si improprietarirea rela a taranilor prin legiferarea dreptului de
proprietate, confirma aparitia si eistenta unor noi particularitati ale raporturilor funciare.
Dupa sta!ilirea noilor forme de proprietate aasupra pamintului, raporturile funciare au do!indit caracter
patrimonial.
Pamintul e o!iect al raporturilor de vinzare-cumparare, gajare, arenda, donare, mostenire etc. deci
terenurile sunt !unuri imo!ile si se incadreaza in circuitul de piata%economic si civil&.
Pe de alta parte nu toate raporturile sociale, care au ca o!iect pamintul sunt raporturi funciare% e. cele
ce apar in procesul platii pentru folosirea pamitului, al sta!ilirii si perceperii impozitului funciar, au ca
o!iect pamintul, dar nu sunt de ordin funciar.
"aporturile funciare reglementate de normele dreptului funciar devin raporturi juridice
funciare% Constitutia "', normele Codului Funciar s.a acte normative emise conform legislatiei in vigoare&.
"elatiile din sfera folosirii si protectiei altor !ogatii naturale, su!sol, paduri, ape, regnul animal si
vegetal, aerul sunt reglementate prin legislatie speciala%e. Codul apelor&.
Subiectii raportului funciar se numesc detinatorii de terenuri.
Obiecte sunt sectoare de teren, cotele de teren si dreptul asupra lor.
"aporturile juridice funciare sunt unice dupa forma lor si se impart in mai multe tipuri :
A. Dupa continutul reglementarilor juridice al drepturilor si o!ligatiilor su!iectilor :
de proprietate funciara (
din domeniul administrarii de stat al pamintului (
de protectie a pamintului.
. Dupa categorii de terenuri :
cu destinatie agricola (
cu destinatie industriala (
etravilanul localitatilor (
intravilanul localitatilor.
"aporturile financiare care apar in procesul posesiunii si folosirii a terenurilor de pamint si a drepturilor
asupra lor, constituie obiectul de reglementare a dreptului funciar.
2. Definitia, principiile, metodele DR. Funciar.
Dreptul funciar ! ramura distincta in sistemul national juridic cuprinde o totalitate de norme juridice
sta!ilite sau sanctionate de stat, care reglementeaza raporturi sociale de folosire a pamintului, conditiile si
mijloacele de productie, in scopul folosirii lui rationale, al im!ogatirii solului, precum si al apararii
drepturilor si intereselor ale su!iectilor relatiilor funciare.
Dreptul funciar car amura de drept distincta are o!iectul sau de reglementare, principii si metode
specifice, precum si norme specifice cuprinse in izvoarele acestor ramuri.
"rincipiile dreptului funciar #
Diversitatea si egalitatea juridica a tipurilor si formelor de proprietate asupra pamintului (
Circuitul terenului ca o!iect de dispunere (
Folosirea rationala a pamintului (
#dministrarea de stat a fondului funciar (
"aspunderea juridica pentru incalcarea legii funciare (
)ospodarirea sinestatatoare conform destinatiei lor(
*galitatea su!iectilor privind folosirea pamintului.
$etode de reglementare#
- metoda imperativ-o!ligatorie(
- metoda dispozitiva.
$etoda imperati%&obligatorie ! prezinta prescriptii si interdictii pentru indeplinire de catre detinatorii
de trenuri.
$etoda dispo'iti%a ! mai multe conduite si sta!ilirea unor limite de comportament a participantilor la
relatiile funciare si atri!uirea posi!ilitatilor de a reglementa li!er, de sinestatator relatiile dintre ei conform
legislatiei in vigoare.
In caz de neindeplinire !inevola a normelor de Drept Funciar si de incalcarea drepturilor si
o!ligatiunilor sta!ilite de ele se aplica constringeri din partea statului, care prevad tragerea la raspundere.
%*. la folosirea irationala si cu incalcarea destinatiei terenurilor, autoritatile pu!lice pot retrage terenurile
din folosinta conform legislatiei in vigoare&.
3.Sistemul DR. Funciar si legatura lui cu alte ramuri de drept.
Sistemul Dr. Func. + cuprinde totalitatea institutiilor juridice financiare care au strinsa legatura intre ele
si o aranjare logica consecutiva, dupa rolul si insemnatatea lor, in reeglementarea raporturilor funciare.
Sistemul Dr. Func. ca disciplina cuprinde partea generala si partea speciala.
"artea generala + cuprinde notiuni de fond, o!iectul si metoda Dr.Func, particularitatile raporturilor
juridice, izvoarele.
"artea speciala + cuprinde regimul juridic al categoriilor de terenuri,institutiile acestor parti, norme
concrete ce reglementeaza raporturi funciare omogene.
(orelatia cu alte ramuri de drept
Dr. Func. ! Dr. (onstitutional
- normele constitutionale privind proprietatea (
- economia de piata (
- varietatea formelor de gospodarie si si aparea drepturilor si intereselor proprietarului e !aza
legislativa a Dr. Func.%art.,,-.,/0.,/01, Constitutie&.
Dr. Func. ! Dr. (i%il
- nastera relatiilor de proprietate (
- vinzarea + cumpararea, donarea, mostenirea, schim!ul, arenda (
- drepturile patrimoniale(
- apararea juridical a dr. funciare etc.
Dr. Func. ! Dr. Administrati%
- sanctiuni administrative cu privire la folosirea irationala a terenului (
- raspundera administrativa a persoanelor vinovate de incalcare a legislatiei funciare,
dovedesc eistenta legaturii dreptului funciar cu dreptul administrativ.
Fara folosirea pamintului e imposi!ila folosirea celorlalte o!iecte si resurse naturale. Deci corelatia Dr.
Funciar cu ramurile ecologice de drept%dr. apelor, silvic, su!solului& e conditionata de faptul ca pamintul
ca o parte a mediului natural e un amplasament a totalitatii o!iectelor naturale, de unde rezulta
necesitatea ecologizarii normelor dr. funciar si a legaturii lor cu protectia o!iectelor naturii in ansam!lu.
T)$A 2# I'%oarele Dr.Funciar
1. *otiunea. (lasificarea i'%oarelor Dr.Funciar
2. (odul Funciar ! i'%orul principal
3. +egile si actele subordinate legilor
,. Actele organelor administratiei publice-ca i'%or.
/. "ractica 0udiciara in domeniul reglementarii raporturilor funciare
1. *otiunea. (lasificarea i'%oarelor Dr.Funciar
I'%or funciar ! act normative adoptat sau sanctionat de stat, care are norme de drept care
reglementeaza raporturile sociale privind pamintul.
$oate actele legislative din domeniul reglementarii raporturilor funciare sunt in strinsa legatura.
*le pot fi clasificate dupa anumite criterii fara a incala su!ordonarea lor ierarhica.
A. Dupa forta juridical:
- legi(%constitutionale, organice, ordinare&
- acte su!ordinate legii.
. Dupa organelle care adopta actele normative ce reglementeaza rel. funciare :
- organele administratiei pu!lice centrale (
- organele administratiei pu!lice locale.
(. Dupa caracterul normelor continute in actul normativ respectiv :
- interdictii (
- recomandari.
D. Dupa raza teritorialitatii, timp si dupa un anumit cerc de persoane :
- izvoare reglementeaza raporturi funciare pe intreg teritoriul statului (
- izvoare ce actioneaza doar pe o parte s sa%actele aut. pu!. locale&.
). Izvoarele pot actiona asupra tuturor su!iectilor ce cad su! incidenta lor :
- actioneaza asupra tuturor su!iectilor ce cad su! incidenta lor (
- izvoare ce reglementeaza rapoarte funciare cu participarea anumitor personae.
2. (odul Funciar ! i'%orul principal
#doptat la 02./0 /,,/, pus in aplicare la 3/.3/./,,0 Codul funciar apare ca un act vital pentru
dezvoltarea "' in conditiile noi de trecere la relatiile de piata.
Codul funciar si Constitutia sunt cele mai importante acte normative ce reglementeaza relatiile
funciare din stat.
Codul funciar contine norme care reglementeaza urmatoarele aspecte ale relatiilor funciare ( privind
componenta fondului funciar ce se compune din categorii de teren :
- cu destinatie agricola (
- din intravilanul localitatii (
- destinate industriei, transporturilor, telecomunicatiilor s.a.
- destinate ocrotirii naturii, sanatatii, activitatii recreative, terenurile de valoare istorico-
culturala, terenurile zonelor su!ur!ane si ale zonelor verzi, ale fondului silvic, ale fondului
apelor, ale fondului de rezerva (
- proprietetea%pu!lica, privata& asupra terenurilor (
- protectia ecologica asupra terenurilor(
- inregistrarea de stat asupra terenurilor si a dreptului de proprietate asupra lor in "egistrul
4unurilor Imo!ile al cadastrului territorial( norme ce sta!ilesc componenta organelor de
stat, care aucompetenta aplicarii si eecutarii fondului funciar.
De eemplu :
De competenta "arlamentului tin #
reglementarea legislativa a relatiilor funciare pe intreg teritoriul "' (
organizarea controlului asupra respectarii legii funciare(
sta!ilirea tarifului pentru calcularea pretului normativ al pamintului si cotelor impozitului
funciar .
De competenta 1u%ernului tine #
apro!area perimetrului localitatilor ur!ane (
ela!orarea masurilor de protectie a terenurilor si masurilor de protectie a lor (
sta!ilirea modului de incasare a impozitului (
sta!ilirea si schim!area destinatiei in modul prevazut de lege (
controlul asupra folosirii si protectiei pamintului.
De competenta consiliilor raionale si municipale #
sta!ilirea si incasarea impozitelor funciare (
eercitarea controlului asupra folosirii si protectiei terenului (
tinerea cadastrului funciar al raionului si municipiului, organizarea reglementarii regimului
proprietatii funciare (
privarea detinatorului de dreptul de proprietate asupra terenurilor conform legislatiei in
vigoare (
determinarea si repartizarea terenurilor pentru constructii (
schim!area destinatiei terenurilor agricole
De competenta consiliilor satesti si orasanesti tin2
atri!uirea sau instrainarea terenurilor, fara schim!area destinatiei in modul sta!ilit de lege (
tinerea cadastrului funciar (
organizarea evaluarii terenurilor conform metodei unice ela!orate de )uvern (
*ormele ce satabilesc drepturile si obligatiile detinatorilor de terenuri

"roprietarii funciari au dreptul #
sa gospodareasca singuri terenul (
sa construiasca conform legii case, edificii culturale (
sa dea terenul sau o parte, in folosinta, prin arenda sau prin alta forma (
sa primeasca in caz de retragere a terenului pentru nevoile statului si societatii compensarea
deplina a cheltuielilor si avantajului ratat (
sa lase ca mostenire terenul si sa-l instraineze conform legii.
Solutionarea letigiilor care apar in cadrul acestor raporturi ( norme ce re pot glementeaza formele de
raspundere juridica pentru incalcarea legislatiei funciare, norme ce sta!ilesc corelatia legislatiei
funciare a "' cu acordurile internationale :
5ormele ce reglementeaza raportul de protectie si ameliorare a terenurilor (
- 5ormele privind rolul si sarcinele controlului de stat si scopurile acestuia.
3. +egile i actele subordonate legii
Conform competen ei constitu ionale, Parlamentul adopta legi : constitu ionale, organice si ordinare.
6n domeniul reglement7rii rapoturilor funciare, de regul7 se adopt7 legi organice.
6n afar7 de Codul funciar, izvoare ale Dreptului funciar pot fi considerate legile
Codul civil (
8egea cu privire la arend7 nr.9./, :II /-.3/./,,0 %art.2 ;arenda se admite <n toate ramurile
economiei, pot fi arendate !unuri din toate tipurile si formele de proprietate;&.
8egea privind fondul ariilor naturle protejate de stat%rezervatii, !iosfera&(
8egea privind pretul normativ si modul de vinzare-cump7rare a terenurilor(
8egea eproprierii pentru cauz7 de utilitate pu!lic7(
8egea privind arenda in agricultura(
"egulamentul privind atri!uirea terenurilor.
,. Actele organelor administratiei publice
Izvoare ale dreptului funciar sunt i ordinele i instruc iunile ministerelor i departamentelor
ela!orate i adoptate conform legisla iei <n vigoare %ep.=rdinele, instruc iunile i dispozi iile
'inisterului #griculturii, #ctele cu caracter normativ adoptate de #gen ia 5a ionala Cadastru&.
6ntre actele su!ordonate legilor pot fi i actele autorita ilor pu!lice locale. #ceste unit7 i av<nd dup7
Codul funciar o anumit7 competen 7 <n domeniul rela iilor funciare , pot adopta decizii i dispozi ii
care <n unele cazuri pot fi izvor. Important e c7 aceste decizii s7 fie adoptate pentru realizarea
legisla iei in vigoare i san u contravina ei.
#ceste acte ac ion<nd <n cadrul unei localita i sau al unei unita i teritorial-administrative au caracter
normativ i sunt o!ligatorii pentru toti detinatorii de terenuri din teritoriul acestui colectiv.
Programele, schemele, proiectele si planurile de reglementare a regimului proprietatii funciare pe
teritoriul respectiv, apro!ate prin deciziile administra iei pu!lice locale i m7surile pentru realizarea
lor sunt eemple de acte cu caracter normativ si izvoare ale dreptului funciar.
/. "ractica 0udiciar3
In domeniul folosirii p7m<ntului i al aplic7rii legisla iei funciare un rol important <l are practica
judiciar7.
"ractica 0udiciar3 este o generalizare a aplic7rii judiciare de catre judec7 i, <n care se men ioneaz7
neajunsurile acestor instante, se dau eplica ii cu privire la aplicarea corect7 a legisla iei funciare.
#stfel de generaliz7ri face Curtea Suprem7 de >usti ie, in urma c7rora se adopt7 ?ot7r<ri ale Cur ii
Supreme de >usti ie.
6n domeniul rela iilor funciare Plenul Cur ii Supreme adopt7 la 0..3@./,,1, ?ot7r<rea /3 cu privire
la practica aplicarii de catre instan ele judecatore ti ale legisla iei funciare.
Conform hotar<rilor, letigiile i pl<ngerile legate de pro!lemele funciare, unde una dintre p7r i este
ceta ean se eamineaz7 de catre judecata jurisdic iei de drept comun, iar letigiile i pl<ngerileprivind
cele men ionate unde partile sunt persoane juridice i gospodariile 7r7ne ti sunt eaminate de catre
instan ele judecatoresti economice.
Tema 3# Dreptul de proprietate si alte drepturi reale asupra proprietatii
1. *otiunea si clasificarea dreptului de proprietate asupra terenurilor
2. Dr. de proprietate asupra terenurilor, obiectele si subiectele. (ontinutul dr. de
proprietate funciara.
3. Dr. de proprietate publica asupra terenurilor.
,. Dr. de proprietate pri%ata asupra terenurilor.
/. Dr. de administrare directa a terenurilor.
4. Dr. de folosinata funciara.
1. *otiunea si clasificarea dreptului de proprietate asupra terenurilor
Drepturile su!iectelor raportului juridic in functie de continut pot fi :
- patrimoniale (
- nepatrimoniale.
Cele patrimoniale ce alcatuiesc continutul patrimoniului sunt grupate in doua :
- drepturi reale (
- drepturi de creanta.
Drepturile reale sunt drepturi su!iective patrimoniale care confera titularului lor determinat
posi!ilitatea eecutarii directe si nemijlocite a prerogativelor prevazute de lege fara a fi necesara
interventia altui su!iect. =rice alta persoana este o!ligata de a nu face nimic, de a se a!tine de la orice
actiune prin care ara duce o atingere eercitiului li!er si deplin al acestor drepturi.
Drepturile reale se disting prin trasaturile :
dupa su!iecte , dr. real presupune eistenta unui su!iect activ determinat si unul pasiv
nedeterminat(
dupa continut si natura o!ligatiei corelative, dr. real ii corespunde o!ligatia generala si
negativa de a nu face nimic de natura sa aduca atingere eercitiului li!er si deplin al dr (
dr. reale dau nastere la 0 efecte speciale : dr.de urmarire si dr.de preferinta (
dr. reale pot ave aca o!iect doar lucruri determinate.
Dr. rele se clasifica dupa 0 criterii:
a& dupa natura !unului ce constituie o!iectul :
- mo!iliare (
- imo!iliare.
!& dupa cum au sau nu eistenta desinestatatoare :
- principale (
- accesorii.
"rincipale sunt dr.reale care au o eistenta independenta in raport cu alte dr. reale. Cel mai important
dr. real este dr. de proprietate, care e izvorul necesar si temeiul nasterii si eistentei tuturor dr. reale.
Accesorii sunt dr. reale care se constituie pentru a insoti si garanta alte dr. fara a avea independenta
sinestatatoare.
Stingerea dr principal are ca efect automat si stingerea dr. accesoriu.
Deci, dr. reale accesorii nu sunt independente, ele urmind, de regula , soarta dr. principal%gajul,
ipoteca&.
Cadrul legal al ".'. sta!ileste ca dr. de proprietate are 0 forme: pu!lica si private.
2. Dr. de proprietate asupra terenurilor, obiectele si subiectele. (ontinutul dr. de
proprietate funciara.
Dr de proprietate e un dr. fundamental, care e in Declaratia Aniversala a Drepturilor =mului, art. /1 BB
orice persoana are dr. la proprietate atit singura cit si in asociere cu altii, nimeni nu poate fi lipsit
ar!itrar de proprietatea saBB.
Practica Curtii Constitutionale BBprin proprietate se intelege dr. de proprietate a PF si P>, statului sau
A#$, asupraa unor !unuri imo!ile sau mo!ile%cu posesia, folosinta si dispozitia&, in mod eclusiv si
perpetuu, prin putere si interes propriu, in conditiile legii.
Doctrina analizeaza proprietatea ca pe o categorie economico-juridica.
#stfel, proprietatea ca categorie juridica ia nastere la aparitia statului si dreptului si reprezinta
rezultatul fiarii in norme juridice, a raporturilor economice privind posesia, folosirea si dispunerea
!unurilor materiale.
I - "eglementarea juridica a raporturilor de proprietate se face cu anumite norme care sta!ilesc
posi!ilitatea sau imposi!ilitatea de apartenenta a !unurilor materiale a anumitor personae, prevazind
modul legislativ de insusire economica a lor%Const. art.,&.
II + Determina limitele si modul de comportare a posesorilor de !unuri materiale, adica atri!utiile lor.
III + Includ instrumentele juridice de protectie a starii de insusire, de antrenare a altor persoane.
$otalitatea normelor care reglementeaza raporturile de proprietate au un caracter comple.
Dr. proprietatii asupra pamintului cuprinde #
5 institutia de drept ale carui norme sunt fiate in Constitutia ".'., Codul Civil, Codul Funciar (
C raporturi de proprietate in care in afara de proprietar sunt si alte su!iecte purtatoarede drepturi si
o!ligatii funciare%organele de reglementare a regimului proprietatii funciare si de tinere a Cadastrului
Funciar de Stat& (
C atri!utiile su!iective ale proprietarilor funciari, astfel proprietarii pot face actiuni de a lucra terenul
desinestatator, de a face lucrari de ameliorare, pot inactiona sa se a!tina de la actiuni ce ar leza dr.
altor proprietari sau care ar cauza prejudicii terenului, au dr. la revendicare, despagu!iri
C actiunea juridica care genereaza raporturi intre proprietari s.a. su!iecte de drept.
Dreptul de proprietate asupra pamintului poate fi privit :
- o!iectiv (
- su!iectiv.
Sens obiecti% + institutie de drept ale carui norme reglementeaza dr. de proprietate funciara ca stare de
apartenenta a loturilor de teren.
Sens subiecti% ! este posi!ilitatea oferita proprietarului in vederea posesiei, folosintei si dispunerii de
terenul ce-i apartine cu putere proprie si in interes propriu, prin actiuni ce nu contravin legislatiei si nu
lezeaza interesele legitime ale altor persoane.
Atributele proprietarului sunt :
- posesia (
- folosinta (
- dispozitia.
Pentru dr. de proprietate funciara este specific ca atri!utele proprietarului au un caracter independent
si nu se !azeaza pe dreptul altor persoane.
In acest sens, pe de o parte continutul atri!utelor este sta!ilit prin lege, in al doilea rind, proprietarul
eercita de sinestatator.
An aspect important al atri!utelor proprietarului consta in faptul ca acestea sunt limitate.
Dreptul de proprietate, in general, si cel funciar, in special, nu au fost niciodata a!solut nelimitate.
"osesia ! terenului este posi!ilitatea sta!ilita de lege a proprietarului de a sta!ili, de fapt, lotul de
teren.
Posesia este mijlocul indispensa!il al fiecarui proprietar pentru a-si realiza scopul adica utilitatea
economica a proprietatii sale.Anii autori considera ca posesia nu poate fi separata de folosinta,
deoarece pentru a folosi un !un este necesar mai intii sa se afle in posesia lui.Spre deose!ire de
posesia unor !unuri o!isnuite pe care proprietarul le poate avea si stramuta in alt loc, posesia terenului
poarta un caracter conditional, deoarece stapinirea lui e limitata.Posesia terenului e realizata prin
transmiterea in natura a proiectelor de organizare a teritoriului si prin confirmarea hotarelor loturilor,
prin instalarea !ornelor.Pentru PF si P> su!iectele dr. de proprietate privata, atri!utul de posesie a
terenului este indispensa!il de o!ligatiunea acestuia de a folosi lotul conform destinatiei.
Folosinta ! posi!ilitatea proprietarului de a !eneficia de calitatile utile ale !unului in scopul
satisfacerii necesitatilor sale materiale si culturale. Folosinta ofera proprietarului dr. de a intre!uinta
!unul pe acesta il produce.
In ceea ce priveste dr. de folosinta ca atri!ut al proprietarului funciar este posi!ilitatea admisa de lege
privind eploatarea economica a terenului, folosirea calitatilor sale utile si eploatarea economica a
terenului, folosirea calitatilor sale utile si eploatarea lui in scopul o!tinerii productiei agricole.
#cest atri!ut are 0 forme de !aza :
- dr. proprietarului de a folosi terenul agricol (
- in forma gospodaririi li!ere a terenului, proprietarul are dreptul sa efectuieze lucrari de
ameliorare, constructia sistemelor de irigare si a constructiilor auiliare.
5ormele constitutionale statuiaza :
Satatul garanteaza realizarea li!era a dr. de proprietate in formele solicitate de titular, insa
gospodarirea li!era a terenurilor nu poate fi tratata ca o activitate integral ar!itrala.
In acest sens s-a sta!ilit ca li!era activitate gospodareasca nu tre!uie sa cauzeze prejudiciu mediului
inconjurator si sa lezeze interesele legale a altor persoane.
Dispo'itia ! asupra terenului este posi!ilitatea admisa de lege de a determina soarta juridica a acestui
teren.
Ca atri!ut al proprietatii funciare poate sa se manifeste su! mai multe forme #
modificarea starii de fapt a loturilor de teren, ceea ce atrage dupa sine schim!area statutului
juridic (
modificarea regimului juridic al terenului (
modificarea componentei proprietatii funciare %ep. #tri!uirii terenului in arenda, folosinta
funciara, retragerea terenului de la proprietari pentru necesitati de stat si sociale, procesul de
schim! a terenurilor inter proprietarii funciari&.
8egislatia in vigoare sta!ileste si unele restrictii dictate de limitarea suprafetelor de teren in spatiu si
imposi!ilitatea inlocuirii terenurilor prin alte mijloace de productie.
#ceste ingradiri pot fi divizate in :
- permanente (
- temporare.
Ingradiri permanente #
D o!ligativitatea de a pastra cerintele de folosire rationala a terenurilor (
D de conservare a capacitatii ecologice si protectia lui (
D de a nu leza dr. si interesele legitime ale acestor detinatori de teren (
D de a respecta conditiile speciale a terenurilor agricole de calitate superioara (
D dr. statului in persoana organelor sale de a retrage terenurile de la proprietar cu prela!ila si
dreapta despagu!ire, pentru necesitatile de stat si sociale.
Ingradiri temporare #
D folosirea terenului strict dupa destinatie (
D posi!ilitatea incheierii tranzactiei de vinzare-cumparare a terenului.
Structura dr. de proprietate funciara #
1. Obiectul ! suprafete de teren destinate nevoilor mijloc de producere sau !aza operationala
transmisa in mod sta!ilit unui su!iect concret si care se afla in posesia,folosinta si dispozitia
lui.
In acest sens pot fi determinate 0 tipuri de terenuri:
- terenuri aflate in stadiul de trecere in proprietate(
- cele care au trecut in proprietate.
5u pot fi considerate ca o!iect a dr. de proprietate terenurile care au trecut in proprietate illegal.
2. Subiecti ! sunt proprietari de terenuri funciari recunoscuti in modul sta!ilit de lege, cum ar fi :
sta!ilirea, administrarea si dispunerea proprietatii de stat asupra terenului este eercitate de
)uvern, autoritatile pu!lice locale, P> si PF.
3. (ontinutul & dr. proprietarului privind posesia, folosinta si dispozitia suprafetei de teren aflata
in proprietate.
#ceste atri!utii pot fi :
- generale (
- speciale.
1enerale sunt : dr. si o!ligatiile propietarilor funciari privind unele actiuni intreprinse fata de teren
sau a!tinerea de la asemenea actiuni.
Fiecare proprietar are dr. de a gospodari terenul, de a-l transmite prin mostenire, arenda, a-l ipoteca, a-
l schim!a, vinde sau dona. Proprietarul e o!ligat sa foloseasca eficient terenul in corespundere cu
destinatia lui prin metode ce nu dauneaza o!iectul si resursele naturale, sa achite la timp impozitul
funciar. =!ligatiunile proprietarului sunt parte a atri!utiilor dictate de legea ce necesita o eecutare
certa. #stfel folosirea terenuluidupa destinatie este o o!ligatie a proprietarului, a carei nerespectare
atrage dupa sine sistare dr. de proprietate asupra terenului.
Cele speciale sunt conditionate de particularitatile loturilor de teren aflate in proprietate.
"eiesind din faptul ca insusirile terenului sunt variate si legislatia contine o!ligatia suplimentara
pentru proprietate %ep. Suprafetele pe pante tre!uie lucrate prin metode care ar eclude eroziunea
solului, unele tre!uie supuse recultivarii, iar cele degradate, iresta!ili!ile in timpul apropriat, supuse
conservarii&.
,. Dr. de proprietate publica asupra terenurilor
Proprietatea pu!lica asupra terenurilor :
- de interes national, pr. apartine statului%pr. pu!lica& (
- de interes local% in acest regim al dr., proprietatea apartine satului, comunei, orasului
municipiului sau raionului si A$#).
#ceasta delimitare a terenului proprietate pu!lica, are scopul protectia si folosirea eficienta a terenului
in interesul detinatorului si se face prin actiuni de identificare a hotarelor lor. *ercitarea lucrarilor de
identificare a terenurilor proprietate pu!lica e asigurata de #gentia 5ationala Cadastru, "esurse
funciare si geodezie, iar inregistrarea acestora se face dupa legislatia cadastrala in vigoare. Formarea
fondului terenurilor proprietate pu!lica a statului e conditionata de factori economici, ecologigi,
istorico-culturali si necesitatea de a asigura securitatea.
Terenurile pr. publica #
- terenuri cu destinatie agricola din lista unitatilor ale caror terenuri ramin in proprietatea
statului (
- terenul fondului silvic, pr. pu!lica a statului (
- ternul fondului apelor (
- terenurilor zonelor sanitare (
- terenurile aferente constructiilor, unitatilor si organizatiilor de stat (
- terenurile pentru ocrotirea naturii, sanatatii, activitatii recreative (
- terenuri pentru trupele de graniceri si '#I.
$erenurile proprietate pu!lica a A#$ + o parte a terenurilor pr. pu!lica ce apartin A#$, dr. de posesie,
folosinta, dispunere asupra carora e de competenta autoritatilor adm.pu!l.loc.
Formarea fondului terenurilor proprietate a A#$ e conditionata de necesitatea folosirii eficiente a
acestora in interesul A#$.
#ceste terenuri proprietate pu!lica a A#$ :
- terenuri impadurite (
- fisii forestiere pentru retinerea apei si masurile antierozionale (
- teren destinat transporturilor, conductelor, telecomunicatiilor, folosite pentru necesitatile
industriale ale localitatii (
- aferente o!iectivelor privatizarii sau pasivele, atit si cele aferente constructiilor nefinisate si
o!iectivele din fondul de imo!il, nelocui!ile, date in arenda (
- date in arenta intreprinderilor privatizate (
- aferente o!iectivelor de menire social-culturala, de uz pu!lic%piete, straziE&.
Proprietatea pu!lica a A#$ este imprescripti!ila. *a nu poate fi supusa eproprierii si nu poate fi
o!iectul unor garantii reale.
,. Dr. de proprietate pri%ata asupra terenurilor.
In "' proprietatea privata reapare la intrarea in vigoare a 8egii cu privire la proprietate la 3/.30./,,/.
#stazi pr. privata este reglementata in Constitutie, Cod Civil, Cod Funciar s.a. acte normative.
Proprietatea privata nu e doar proclamata, ci si garantata prin dispozitii legale. #stfel art.-. al
Constitutiei BBgaranteaza dreptul de pr. privata si a creantelor asupra statului, iar averea do!indita licit
nu poate fi confiscataBB.
Dreptul de pr.privata apartine PF si P>, statului sau unitatilor administrativ teritoriale, asupra unor
!unuri imo!ile sau mo!ile, eercitind asupra lor atri!utele dr. de proprietate eclusiv si perpetuu, prin
putere si interes propriu in conditiile legii.
Proprietatea privata e aliena!ila si prescripti!ila.
Caracterul aliena!il presupune ca toate !unurile, inclusiv terenurile agricole, care apartin proprietatii
private sunt in circuitul civil.
# III- a caracteristica juridica e ca !unurile si loturile agricole sunt sesiza!ile, adica pot fi o!iectul
urmaririi din partea creditorilor.
$itulari ai dr. de pr. privata pot fi PF , P>, statul si A#$. Dupa art. // Cod Funciar autoritatile pu!lice
locale atri!uie cetatenilor in proprietate, fara plata, sectoare de teren ocupate de case, anee
gospodaresti.
Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren sunt sta!ilite de autoritatile pu!lice locale, in functie de
suprafetele disponi!ile.
Conform art./0%2& Cod funciar, comisiile funciare au sta!ilit marimile cotelor de teren si le-au atri!uit
in proprietate privata fara plata urmatoarele categorii de teren :
- mem!rii colhozurilor, salariatii din sofhozuri sau alte intreprinderi agricole, inclusiv
pensionarilor din aceste unitati (
- salariatilor din organizatii si intreprinderi, care locuiesc in localitatile rurale si eecuta
nemijlocit lucrari de constructie, de eploatare a sistemelor de ameliorare, resta!ilire si
im!unatatire a terenurilor si sporire a fertilitatii solului in localitatea respectiva, inclusiv si
pensionarilor (
- persoanelor din localitatile rurale, care au fost transferate din intreprinderi agricole in
organizatii colhoznice si gospodaresti (
- salariatii din intreprinderile zootehnice, intergospodaresti, pensionarilor din aceste act.
*conomice (
- persoanelor care au lucarat anterior la intreprinderile agricole din localitatea respectiva,
!ar!atii 02 ani, femeile 03 ani, veterinarilor celui de-al doilea raz!oi mondial, familiilor
persoanelor care si-au pierdut viata in lupta pentru independenta "', care locuiesc in
localitatile rurale.
Persoanele fizice straine pot deveni proprietari de terenuri agricole prin mosteniri sau donatii. #ceasta
rezulta din 8egea cu privire a preturilor pamintului care reglementeaza, in cazul in care cetatenii
straini devin proprietari de teren cu destinatie agricola, prin mostenire sau alte circumstante, ei au
dreptul de a vinde acest teren doar cetatenilor "'.
Cetatenii straini pot do!indi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor agricole doar prin
intocmirea anumitor acte civile, doar ca dreptul de dispunere prin vinzare +cumparare este limitat, ei
avind dreptul sa vinda aceste terenuri doar cetatenilor "'.
P> sunt titulare ale dr. de pr. privata asupra !unului din patrimoniul lor, inclusiv si asupra pamintului.
Pentru a fi su!iecte ale raporturilor juridice civile P> tre!uie sa indeplineasca conditiile :
sa ai!a organizare de sinestatatoare (
un patrimoniu determinat cu privire la activitatile pe care le desfasoara (
sa participe ca reclamant si pirit in instanta de judecata (
raspundere si denumire proprie.
Anul dintre elementele constitutive ale P> este eistenta unui patrimoniu distinct de cel al PF care
formeaza aceasta P>. #cest patrimoniu consta in investitii !anesti sau in !unuri, inclusiv terenuri,
eercitind asupra acestora in mod deplin dreptul de proprietate.
1. (irculatia 0uridica a terenurilor
Piata imo!iliara funciara este un instrument, dar si o garantie de realizare a drepturilor
constitutionale ale cetatenilor si persoanelor juridice asupra terenurilor de pamint.
#ctualmente in "' loturile de teren sunt recunoscute ca !unuri imo!ile si se dezvolta piata
imo!iliara funciara, realizindu-se circulatia terenurilor.
$ermenul circulatie juridica a bunurilor are 0 acceptiuni :
- stricto sensu + constituirea, transferul si do!indirea dreptului de proprietate, a altor drepturi reale
si accesorii (
- lato sensu constituirea, modificarea, transferul si stingerea oricaror drepturi su!iective reale si
de creanta asupra unui !un.
Circulatia terenurilor reprezinta totalitatea tranzactiilor funciare cu loturile de teren sau cota parte
din teren echivalent.
Libera circulatie aterenurilor este acea regula de drept potrivit careia terenurile aflate in circuitul
civil pot fi instrainate sauFsi do!indite li!er prin modurile prevazute de lege.
Pina in anul /,,/ terenurile erau scoase din circuitul civil. 8a etapa actuala circulatia juridical a
terenurilor este reglementata de catre Codul Civil, Codul funciar, 8egea privind pretul normativ si
vinzarea-cumpararea pamintului.
Circulatia juridica a terenurilor se realizeaza prin diferite modalitati de do!indire a dreptului de
proprietate si a altor drepturi reale asupra terenurilor. #cestea sunt :
- hotarirea judecatoreasca ( - legea ( - contractul translativ sau constitutiv de drepturi reale asupra
terenurilor( - succesiune.
Codul funciar stipuleaza ca terenurile do!indite in proprietate private se pot transmite prin
mostenire. Instrainarea prin acte juridice intre vii se admite doar in stricta conformitate cu legea.
Se interzice instrainarea terenurilor cu privire la titlul carora eista litigii in instanta judecatoreasca,
pe toata durata solutionarii acestui litigiu.
$erenurile din etravilan pot fi instrainate, indiferent de suprafata pe care o au, prin acte juridice
intre vii.
2. 6in'area&cumpararea terenurilor
Contractul de vinzare-cumparare este reglementat in general de catre normele Codului civil. #poi de
catre Codul funciar, 8egea cu privire la pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului.
Prin intermediul contractului de v-c vinzatorul lotului de teren se o!liga a transmite terenul in
modul sta!ilit de lege in proprietatea cumparatorului, iar cumparatorul se o!liga in modul sta!ilit de
lege de a primi terenul si a achita o suma de !ani prevazuta in contract.
In "' pot fi vindute terenurie aflate in proprietate privata a PF si P> , precum si cele care apartin
statului si autoritatilor administrativ-teritorilale.
8a vinzarea terenului partila nu pot schim!a, de sinestatator, destinatia acestora, facind ecepte doar
cazurile prevazute epres de legislatie si de aceea cumparatorul poate folosi terenul in conformitate cu
destinatia fiata in actul care determina regimul juridic al acestui teren.
Cumparatorul mai este o!ligat sa foloseasca terenul in conformitate cu cerintele generale sta!ilite in
Codul funciar : de a utiliza eficient lotul ( de a nu agrava starea ecologia a solului, de a respecta
normele agrotehnice, de a majora fertilitatea.
$ranzactiile de v-c a terenurilor se efectuiaza prin 0 metode :
- prin contract la pret normativ sau la pret li!er (
- la licitatie.
Pentru incheierea contractului de v-c este necesara vointa manifestata li!er a am!elor parti. #poi la
licitatie determinanta este vointa cumparatorului.
In caz in care starea loturilor nu corespunde conditiilor indicate in contract, cumparatorul este in
drept de a cere acest lucru de la vinzator.
3. Sc7imbul de terenuri
Contractul de schim! a precedat contractul de vinzare-cumparare, fiind cunoscut su! denumirea de
troc. Codul civil prevede ca partile contractului de schim! au o!ligatia de a transmite reciproc dreptul
de proprietate asupra unui !un. Contractul de schim! este un contract sinalagmatic, prin care partile se
o!liga ca fiecare sa transmita dreptul de proprietate asupra unui !un, altul decit !ani. #semenea
contractului de vinzare-cumparare, contractul de schim! se prezinta ca un instrument juridic prin
intermediul caruia se asigura circuitul !unurilor materiale si se utilizeaza mai des de catre persoanele
fizice.
Schim!ul este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, si translativ de
proprietate. Caracterul consensual prezuma faptul ca contractul de schim! se considera incheiat din
momentul realizarii in forma cuvenita a acordului de vointa dintre partile contractante in privinta
conditiilor esentiale a contractului. *ste sinalagmatic, deoarece, odata incheiat acesta da nastere la
o!ligatii reciproce si interdependente pentru am!ii copermutanti. Caracterul oneros + fiecare parte in
urma incheierii contractului urmareste scopul de a o!tine in proprietate un !un in schim!ul unui alt
!un. Caracterul comutativ prezuma ca eistenta certa si intinderea determinata ale drepturilor si
o!ligatiilor reciproce sunt recunoscute de catre copermutanti chiar la incheierea contractului si nu
depind de producerea in viitor a unor evenimente asemenea contractelor aleatorii. Caracterul
translativ de proprietate presupune faptul ca odata fiind realizat acordul de vointa al partilor
contractante, si potrivit regulii generale, predate !unurile, are loc transferul dreptului de proprietate
asupra acestora.
#deseori partile sunt interesate in schim!ul unor terenuri care pot avea valori diferite, si a caror prGt
este diferit, legiuitorul admite posi!ilitatea efectuarii schim!ului de !unuri neechivalente ca valoare,
permitind resta!ilirea echivalentei contractuale prin plata unei sume de !ani, numita sultan. Sulta nu
poate depasi valoarea !unului.
Fiecare parte a contractului de schim! se considera vinzator al !unului pe care il primeste in schim!,
si cumparator in acelasi timp. In cazul in care o!iecte ale schim!ului sunt terenurile nu poate fi
aplicata regula suportarii cheltuielilor ce tin de intocmirea, autentificarea notariala si de inscrierea
contractului in registrul !unurilor imo!ile, precum si a cheltuielior ce tin de preluarea documentelor
necesare de catre cumparator. "espectivele cheltuieli sunt puse, in mode gal in sarcina am!ilor
comutanti, daca contractul nu prevede altfel. De asemenea, cit priveste terenurile, legea sta!ileste in
mod imperativ do!indirea dreptului de proprietate asupra acestora la data inscrierii in registrul
!unurilor imo!ile.
Pentru a fi vala!il, contractul de schim!, tr!uie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- partile sa ai!a capacitatea juridica de a contracta ( - consimtamintul acestora nu tre!ie sa fie
viciat ( - cauza o!ligatiei sa fie licita ( - partile sa fie proprietare ale !unurilor date in schim! ( -
!unurile sa fie in circuitul civil.
=!iectul material al contractului de schim! in DFun este terenul, care tre!uie sa fie licit, sa se afle in
circuitul civil si sa fie determinat.
Contractul de schim! poate fi incheiat in una din trei forme : ver!al, scris, autentic.
in forma scrisa se incheie o!ligator actele juridice dintre persoanele juridice, P> si PF, daca valoare
o!iectului actului juridic depaseste /333 lei.
,. Donatia terenurilor
Prin contract de donatie, o parte %donator&, se o!iga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu
titlu gratuit, patrimoniul celeilalte parti%donatar&.
Trasaturi caracteristice ale acestuia :
- donatia e indreptata spre majorarea patrimoniului donatarului (
- majorarea patrimoniului donatarului se produce din contul patrimoniului donatorului cu titlu
gratuit (
- majorarea patrimoniului donatarului se face cu intentia donatorului de a gratifica.
Contractul de donatie este un contract cu titlu gratuit. Sporind patrimoniul donatarului, donatorul nu
urmareste o!tinerea unor foloase patrimoniale.
Datorita faptului ca donatia este un contract si nu un act juridic unilateral, este necesar sa fie o!tinut
acordul donatarului de acceptare a darului. Contractul de donatie are un efect translativ de drepturi,
irevoca!il si este unilateral o!ligational, generind o!ligatii doar in sarcina uneia din parti. Contractul
de donatie se incheie inter vivos si produce efecte doar intre partile lui,in timpul vietii acestora.
=!iectul contractului de donatie urmeaza a fi licit, posi!il, si tre!uie sa eiste sau sa poata eista cu
certitudine in viitor. In cazul dreptului funciar o!iectul tre!uie o!ligatoriu sa fie determinat.
Contractele de donatie a terenurilor urmeaza a fi incheiate in forma autentica si inregistrate in
registrul !unurilor imo!ile in decurs de @ luni.
*ecutarea o!ligatiilor de predare a unui drept se realizeaza prin predarea documentelor
constatatoare de drepturi.
Poat surveni circumstante care sa conduca la imposi!ilitatea eecutarii o!ligatiei de a preda
!unul%terenul& donatarului, aceste circumstante sunt: reducerea veniturilor, cresterea costului vietii,
inrautatirea sanatatii, falimentul intreprinzatorului individual, modificarea statutului starii civile,
nasterea o!ligatiei de plata a pensiei alimentare s.a.
Contractul de donatie este irevoca!il. =data fiind incheiat, acesta poate fi desfacut numai prin
acordul comun al partilor. "evocarea donatiilor poate opera cu titlu de sanctiune civila, in caz de
ingratitudine si de neeecutare.
4. Arendarea terenurilor.
In "' relatiile de arenda in agricultura sunt reglementate de Codul Civil, de Codul funciar si de
8egea cu privire la arenda in agricultura, precum si tratatele internationale la care "' este parte.
Arenda in agricultura - este darea in posesiune si folosinta, pe !aza de contract pe o durata
determinata, contra plata a terenurilor si a altor !unuri agricoale.
Subiectii ai relatiilor de arenda sunt arendatorul si arendasul. Obiecte a relatiilor de arenda sunt
!unurile agricole aflate in proprietate pu!lica sau privata, cu eceptia celor scoase din circuitul civil.
Contractul de arenda a terenurilor se face in forma scrisa. 8a inceputul si la incetarea arendei, partile
contractante se o!liga sa intocmeasca timp de /- zile, actele de predare preluare a !unului arendat.
#ceste acte din momentul semnarii devin parte integranta a contractului de arenda. #ctele de predare-
preluare a terenului agricol arendat va contine date privind suprafata, modul de folosinta, starea
terenului, nr.cadastral al terenului viciile juridice, viciile materiale s.a.
Termenul de arenda se sta!ileste de catre parti, dar nu va fi mai mare de @3 ani si mai mic de / an.
In cazul in care partile doresc sa prelungeasca contractul de arenda, partile semneaza un acord
aditional, care de asemenea este parte integranta a contractului.
Contractul de arenda a terenurilor incheiat pe un termen mai mare de @ ani se inregistreaza la oficiul
cadastaral teritorial, in cazul ca termenul e mai mic de @ ani acesta se inregistreaza la primaria
localitatii. 5einregistrarea contractului, in termen de @ luni, are ca efect inopoza!ilitatea contractului
fata de terti.
Clausele contractului de arenda a !unurilor agricole se modifica cu acordul comun al partilor
contractante sau prin hotarirea instantei judecatoresti.
Incetarea contractului de arenda are loc ca urmare a :
- epirarii termenului (
- declararii nulitatii acestuia (
- pieirii !unurilor arendate (
- rezilierii contractului (
- s.a. cazuri prevazute de legislatie.
Contractul de arenda poate fi reziliat :
la acordul partilor (
- la hotarirea instantei judecatoresti la cererea uneia dintre parti, in legatura cu neeecutarea de catre
cealalta parte a o!ligatiilor sale.
Plata pentru terenurile agricole se sta!ileste in unitati !anesti, natura si se efectuiaza intermenul si
locul prevazut in contract.
$erenurile agricole proprietate publica se dau in arenda de catre )uvern sau de catre autaoritatile
pu!lice locale. #rendarea acestora se face prin licitatie pu!lica sau in alt mod prevazut de lege.
Pentru neeecutarea sau eecutarea necorespunzatoare de catre parti a clauselor contractului de
arenda, partea vinovata poarta raspundere conform legislatiei in vigoare. 8itiigiile aparute se
solutioneaza de catre instanta de judecata competenta.
1. *otiune de raspundere 0uridica pentru incalcarea legislatiei funciare
"aspunderea sociala se aplica in cazul in care comportamentul mem!rilor societatii contravine
intereselor generale, comportamentul individului fiind mereu apreciat de societate si raportat la
interesele generale ale ei.
*ista mai multe forme de raspundere sociala: morala, etica, politica, insa din punct de vedere a
valorii pentru legalitate cea mai impotranta este cea juridica. Singurul temei, si cel mai important este
ca aceasta se refera la incalcarea normelor de drept.
!aspunderea "uridica este o de responsa!ilitate sociala, care cuprinde compleul de atitudini ale
omului in raport cu sistemul normativ juridic din societate in vederea insusirii conservarii si
promovarii acestui sistem si valorilor pe care le eprima in scopul mentinerii si promovarii ordinii
juridice si !inelui pu!lic.
"aspunderea juridica sugereaza ideia de sanctiune si reparatie. *a da epresie unui raport social
sanctionat din punct de vedere juridic, in !aza caruia o persoana se afla intr-o relatie de o!ligatie fata
de alta persona careia ii datoreaza repararea unui prejudiciu pe care i l-a cauzat.
"aspunderea juridica poate fi privita si ca o institutie juridica a dreptului funciar constituita dintr-o
totalitate de norme de drept privind modurile si masurile de constringere si influienta nefavora!ila
asupra persoanelor care se eschiveaza de la indeplinirea o!ligatiilor puse in sarcina lor de lege sau
raportul contractual sau care nu respecta ordinea de drept funciara sta!ilita.
2. Temeiurile raspunderii 0uridice
Anicul temei juridic pentru tragerea la raspundere si aplicarea masurilor de constringere o constituie
contraventia funciara, care reprezinta in sine fapta ilicita%actiunea sau inactiunea& comisa cu vinovatie,
care atenteaza la ordinea dde drept funciara, la drepturile si interesele legitime ale detinatorilor de
teren, in urma careia sunt cauzate anumite prejudiciii.
Contraventia funciara consta din - elemente, fiecare din ee avind un continut comple :
#. Obiectul atentarii care include
- lotul de teren %in cazul apararii nelegitime, nimicirea stratului fertil sau poluarea terenurilor
agricole&(
- bunurile amplasate pe terenuri %constructia samovolnica, deteriorarea intentionata a instalatiilor
de investigare&(
- regulile de folosire a terenului %neluarea masurilor de preintimpinare a eroziunii solului,
com!aterea !olilor si vatamatorilor plantelor agricole&(
- drepturile si interesele detinatorilor de teren %incalcarea dreptului de proprietate asupra
terenului, incheierea diferitor tranzactii cu incalcarea legislatiei lezind drepturile detinatorilor,
incalcarea termenului de eaminare a cererilor cetetenilor&.
$. Subiectul contraventiei persoana care a comis contraventia si urmeaza sa fie sanctionata.
%. Latura obiectiva care include :
- comportamentul ilicit eprimat prin actiunile cum ar fi actiunea samovolnica (
- inactiunile - neluarea masurilor de eroziune a solurilor (
- actiunea necorespunzatoare ( incalcarea termenului de neintoarcere a terenurilor temporar
ocupate) ;
- elementele facultative cum ar fi locul si modul de savirsire a contraventiilor sau mijloacele sau
circumstantele.
&. Latura subiectiva a contraventiei funciare constituita din :
- semnele obligatorii care sunt vinovatia contravenientului eprimata prin intentie sau
imprudenta (
- semnele facultative cum ar fi scopul comiterii contraventiei% ep. acapararea, huliganismul in
cazul distrugerii !ornelor la hotar&.
"aspunderea juridica pentru incalcarea normelor privind protectia terenului se caracterizeaza prin
particularitatile :
- raspunderea juridica este o functie de protectie a statului, prin urmare criteriul ei de formare il
constituie gradul de pericol social (
- raspunderea juridica nu este un scop in sine, ea fiind destinata nu numai pentru a sanctiona
comitereaunor fapte sociale periculoase, dar si pentru a o preveni, iar scopul ei de !aza este de a
corecta si educa pe cei care incalca normele de drept (
- raspunderea este eficienta atunci cind este aplicata intr-un termen rezona!il. Intirzierea reduce
eficacitatea pedepsei si de aceia legea sta!ileste un termen de aplicare a sanctiunilor si se aplica
cu conditia respectarii unei proceduri sta!ilite de lege. - "aspunderea juridica contri!uie in cele
mai multe cazuri, anume pe calea constringerii de stat, la educarea oamenilor, inclusiv la
formarea unei constiinte de mediu.
3. Formele raspunderii 0uridice pentru incalcarea legislatiei funciare
Dupa specificul si caracterul normei incalcate si tipul raportului juridic in cadrul careia a avut loc
incalcarea legii, se disting mai multe forme de raspundere juridica :
- penala ( - civila ( - disciplinara.
- administrativa ( - materiala (
In domeniul protectiei terenurilor, raspunderea juridical pote im!raca formele r. contraventionale ,
civile, penale s.a.
Contraventionala + consta in aplicarea de sanctiuni persoanei vinovate de incalcarea acelor
dispozitii legale, care prevad si sanctioneaza contraventia.
Contraventia administrative + o fapta care atenteaza la personalitatea, la drepturile si interesele
legitime ale PF si P> , la proprietate, la ordinea de stat si ordinea pu!lica, precum si alte fapte ilicite
pentru care legislatia prevede raspunderea administrativa.
Obiectul contraventiei + il constituie valorile sociale, dr. si interesele legitime aparate prin norme de
drept prin care li se aduce atingere.
Subiectul contraventiei + poate fi orice persoana care in conformitate cu legea este recunoscuta
vinovata de comiterea contraventiei.
Latura obiectiva + a contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare de consecinte
socialmente periculoase sau care ameninta valorile sociale.
Latura subiectiva + tine de aptitudinea psihica a contravienentului, fata de fapta savirsita si
componentele ei care se eprima prin vinovatie.
Contraventiile sunt foarte diverse si in cadrul raporturilor de mediu.
$oate raporturile contraventionale care se nasc din cadrul raporturilor juridice, privind terenurile pot
fi clasificate in mai multe grupe :
- incalcari cu caracter economic : ocuparea nelegitima a terenurilor incalcarea termenului de
reintoarcere a terenurilor temporar ocupate, nereintoarcerea lor in starea de destinatie speciala,
a!aterea samovolnica de la proiectele de organizare a teritoriului(
- incalcari cu caracter ecologic : poluarea terenurilor destinate agriculturii cu su!stante chimice,
cu deseuri radioactive, cu ape reziduale, nimicirea stratului fertil al solului, neluarea masurilor de
printimpinare a eroziunii solului, amlasarea constructia si dare in eploatare a o!iectivelor care
provoaca efecte de poluare a solului (
- incalcari de alta natura : constructia nelegitima, distrugerea !ornelor de hotar, incalcarea
termenului de eaminare a cererilor cetatenilor privind atri!uirea terenurilor si tainuirea
informatiilor despre fondul funciar disponi!il.
Cele mai frecvent intilnite sunt urmatoarele contraventii : ocuparea nelegitima a terenului,
acapararea lui in lipsa unui temei legal, fara o!tinerea titlului de autentificare a drepturilor asupra
pamintului.
Conform laturii o!iective ocuparea nelegitima a terenului este declarata atunci cind are loc
ingradirea si instalarea !ornelor de hotar si cultivarea terenului.
1. *otiunea, formele si metodele administrarii fondului funciar
#dministrare de stat a raporturilor funciare este pate componenta a administrarii statale in general si
reprezinta activitatea organelor de stat in vederea organizarii si folosirii rationale a terenurilor si
protectiei lor prin adoptarea masurilor economico-juridice.
Statul este o!ligat sa organizeze si sa tina evidenta terenurilor pe categorii de folosinta.
'etodele de administrare statala sun foarte variate. "eglementarea de catre stat a raporturilor
funciare presupune acordarea deplinei li!ertati tuturor su!iectilor raportului de folosinta funciara,
neadmiterea amestecului in activitatea gospodareasca a acestora.
"eglementarea de stat a raporturilor funciare consta in crearea organelor statale si sta!ilirea sferei
o!ligatiilor lor in !aza legala s.a.
Functiile organelor de stat privind administrarea terenurilor au putere juridical si pot fi aplicate
atunci cind este necesara interventia statului.
*ercitarea de organizare de stat a functiilor de administrare are la !aza 0 principi:
/. delimitarea competentei si functiilor dintre verigile corespunzatoare ale aparatului de stat si
autoritatilor locale;
0. inadmisibilitatea interventiei unor organe de stat in competenta si functiile altora.
#dministrarea terenurilor urmareste mai multe scopuri #
- asigurarea respectarii legislatiei funciare, prin efectuarea controlului de stat, privind folosirea
rationala si protectia lor (
- crearea conditiilor favora!ile de eploatare si protectie a sectoarelor de teren , prin organizarea
teritoriala, evidenta loturilor, planificarea activitatii in domeniul dat, tragerea contravenientilor la
raspundere juridica in caz de necesitate a legislatiei.
#dministrarea terenurilor se imparte in :
- generala(
- ramurala.
Administrarea generala este organizata de organelle de competenta generala si speciala si se
etinde asupra tuturor terenurilor, indifferent de categorii, tip de proprietate si forma de gospodarie.
Administrarae ramurala se realizeaza prin intermediul ministerelor si departamentelor si este
!azata pe principiul su!ordonarii intreprinderilor, a celor organizatii care au in posesiune terenuri.
2. Sistemul organelor de administrare a fondului funciar si atributiile lui
=rganele administrarii de stat in domeniul folosirii si protectiei terenurilor se clasifica in functie de
competenta in :
/& organe de competenta generala (
0& organe de competenta speciala.
Din categoria organelor de competenta generala fac parte: Parlamentul , )uvernul, autoritatile
pu!lice locale.
Atributiile 'arlamentului !(:
- reglementarea egislativa a relatiilor funciare pe integ teritoriul "'(
- organizarea controlului asupra respectarii legislatiei funciare(
- sta!ilirea suprafetelor cu regim juridic special(
- sta!ilirea tarifelor pentru calculare pretului normative al pamintului si impozitul funciar.
Atributiile )uvernului !( :
- ela!orarea masurilor de protectie a terenurilor si organizarea realizarii lor (
- tinerea cadastrului funciar si organizarea reglementarii regimului proprietatii funciare pe
teritoriul "'(
- apro!area cadastrului funciar annual(
- sta!ilirea modului de incasare a impozitelor funciare(
- sta!ilirea si schim!area destinatiei terenurilor.
Atributiile autoritatilor publice locale :
- eecutarea controlului asupra folosirii si protectiei terenurilor (
- repartizarea si retragerea terenurilor in modul sta!ilit de lege (
- tinerea cadastrului funciar in teritoriul din su!ordine(
- privarea de dreptul de detonator de teren in cazurile prevazute de lege(
- organizarea evaluarii terenurilor conform metodei unice ela!orate de )uvern.
Din categoria organelor cu competenta speciala fec parte :
- ministerul ecologiei si amenajarii teritoriului(
- 'inisterul #griculturii "'.