Ministerul Educa iei al Republicii Moldova

Colegiu Na ional de Comer al ASEM

Lucrare infmativ- tiin ific la tema:
''Regiunea turistic Clra i''
Autor: urcan Ana
Grupa TUR-111
Conducator:Dumitru Bolocan
Ci inu !"
Cuprins:
Capitolul #
"$" %urismul un fenomen &n continu mi care$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
"$ Conceptul 'turism() forme ale turismului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
"$* Locul +i rolul turismului &n cresterea economi$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
"$, -biectivul lucrrii i subiectul cercetrii aplicate$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
Capitolul ##
Modelul de determinare a caracteristicilor pentru recreatie a obiectivului investigat
$" Aprecierea pentru recreatie a unei regiuni$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
$ Aprecierea pentru recreatie a unui obiect natural$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
$* Aprecierea pentru recreatie a unui obiect antropic$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
Capitolul ###
Regiunea turistic Clra i
*$" Scurt #storic$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
*$ Atrac ii turistice ale raionului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
*$* Natura pitoreasca din raionul Calarasi$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
*$, Rute turistice$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
*$. Cultura$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
*$/ Mnstirea 0rumoasa$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
*$1 Mnstirea 2&rbov $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
*$3 Mnstirea Rciuia$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
*$4 Mnstirea 2&r5auca$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
*$"! Clra i 6ivin$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
*$"" Re7erva8ia de Stat '9laiul 0agului($$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
3.12 Casa mierii............................................................................................................................
*$"* Mu7eul :Casa 9arinteasc: $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
*$", Statiunea balneo-climaterica Codru$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
*$". Casa Mu7icii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
*$"/ %abara ;Romanita($$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
<a7a de odi=na Sadova$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
Aero club Clra i$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$
Conclu7ie
<iografie
Ane>e
"$" %urismul-un fenomen &n continu mi care
Apari8ia turismului se pierde &n negura timpurilor +i) &n consecin8) din cau7a lipsei unor
informa8ii istorice nu se poate stabili o dat c?t de c?t cert a deta+rii sale ca activitate
distinct) se pare totu+i c unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai
&ndeprtate timpuri$ 9oate nu ar fi e>agerat dac s-ar afirma c) de+i nu au constituit un
scop &n sine) satisfac8iile turistice ale unor cltorii au o v?rst apro>imativ egal cu cea a
primelor a+e7ri omene+ti stabile$ Afirma8ia se ba7ea7 pe ideea c omul) c=iar din cele
mai &ndeprtate timpuri ale evolu8iei sale) nu a reu+it sa produc toate cele trebuincioase
sub7isten8ei +i) &n ciuda mi5loacelor precare de comunica8ie) a cutat s cultive +i s
&ntre8in rela8ii cu semenii si din alte colectivit8i) prin intermediul sc=imburilor
comerciale) ceea ce a favori7at +i o lrgire treptat a contactelor) permi8?nd o mai bun
cunoa+tere reciproc a colectivit8ilor respective$
#nstitu8ionali7area turismului pe plan na8ional +i organi7area lui &n continuare +i pe plan
interna8ional au determinat un av?nt continuu al acestuia +i au fcut ca) prin ritmurile de
de7voltare atinse) turismul s devin unul dintre cele mai spectaculoase fenomene ale
secolului al @@-lea) cu consecin8e sociale) economice +i umane deosebit de importante$ Se
poate afirma c) din aceast epoc) turismul &ncepe s se deta+e7e ca o activitate
economico-social distinct$
%rebuie &ns men8ionat c) &n ma5oritatea 8rilor) transformarea turismului &ntr-o
activitate economico-organi7atoric) pe scar na8ional) s-a produs numai &n cea de-a
doua 5umtate a secolului nostru) ceea ce a favori7at apari8ia +i instituirea &n secolul
ter8iar) cel al prestrilor de servicii) a unor noi ramuri ale economiilor na8ionale) domenii
cunoscute generic sub denumirea de industria turistic$
Activitatea turistic este bine sus8inut de un valoros poten8ial turistic A natural-antropic
A diferen8iat de la 8ar la 8ar) &n func8ie de care sunt organi7ate diferite tipuri de turism$
9rivit &n corela8ie cu ansamblul economiei na8ionale) turismul ac8ionea7 ca un element
dinami7ator al sistemului economic global deoarece antrenea7 o cre+tere &n sfera
produc8iei bunurilor +i serviciilor) de7voltarea ba7ei te=nico-materiale +i stimularea
ramurilor participante la construirea si ec=iparea spa8iilor de ca7are +i alimenta8ie)
moderni7area re8elei de drumuri) reali7area de mi5loace de transport) de instala8ii pentru
agrementB este un mi5loc de diversificare a structurii economiei) prin crearea unor
activit8i sau ramuri proprii acestuia sau de7voltarea la noi dimensiuni a unora dintre cele
e>istente$
%urismul a devenit o activitate de recreere global popular$ %urismul este ramura
economic cea mai puternic pe plan mondial$ Cn !!, s-au ob inut &n acest sector)
conform -rgani7a iei Mondiale a %urismului) circa /* miliarde de D$S$ E$ Cn !!3) s-au
consemnat peste 4 milioane de sosiri la nivel interna ional) cu o cre tere de ")4F fa
de anul !!1$ Cncasrile interna ionale din turism au crescut &n !!3 la 4,, bilioane DSE
G/, bilioane euroH) ceea ce corespunde la o cre tere &n termeni reali de ")3F$ Cu
apro>imativ "!! milioane de anga5a i la nivel mondial) turismul se eviden ia7 i ca cel
mai important anga5ator$ Cltoriile transfrontaliere se ridic la un procent de . p?n la
*! din comer ul mondial &n domeniul serviciilor$
"$ Conceptul 'turism() forme ale turismului
Etimologic) cuv?ntul 'turism( provine din termenul engle7 'tour( GcltorieH) sau 'to
tour() 'to maIe a tour( Ga cltori) a face o cltorieH) termen creat &n Anglia) &n 5urul
anilor "1!!) pentru a desemna ac8iunea de voia5 &n Europa A &n general +i &n 0ran8a A &n
special$ La r?ndul su) acest termen engle7 deriv din cuv?ntul france7 'tour; Gcltorie)
plimbare) mi+careH) fiind preluat de ma5oritatea limbilor europene cu sensul de cltorie
de agrement$ 6in termenul 'turism; a derivat +i cel de 'turist;) adic persoana care
efectuea7 cltoria pentru plcerea proprie$
9rivit ca un fenomen social-economic creator de beneficii) turismul a fost definit &n
variante dintre cele mai felurite: ))arta de a calatori pentru propria plcere( GM$
9eJromaure 6ebordHB ))activitate din timpul liber care consta &n a voia5a sau locui departe
de locul de re+edin8) pentru distrac8ie) odi=na) &mbog8irea e>perien8ei +i culturii)
datorit cunoa+terii unor noi aspecte umane +i a unor peisa5e necunoscute( GKan
MedecinHB ))fenomen al timpurilor noastre) ba7at pe cre+terea necesit8ii de refacere a
snt8ii +i de sc=imbare a mediului &ncon5urtor) cultivare a sentimentului pentru
frumuse8ile naturii ca re7ultat al de7voltrii comer8ului) industriei +i al perfec8ionrii
mi5loacelor de transport( GLuJ 0reulerH$
Cel care a elaborat o defini8ie a turismului A acceptat pe plan mondial) a fost profesorul
elve8ian dr$ M$ 2un7iIer) acesta apreciind c: '%urismul este ansamblul de rela8ii +i
fenomene care re7ult din deplasarea +i se5urul persoanelor &n afara domiciliului lor) at?ta
timp c?t se5urul +i deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanent +i o
activitate lucrativ oarecare( G"4,!H$
Cns defini8ia acceptat de cr8ile auto=tone de specialitate este urmtoarea: '%urismul se
refer la activit8ile unei persoane care cltore+te &n afara mediului su obi+nuit) pentru
mai pu8in de o perioad specificat de timp +i al crei scop principal de cltorie este altul
dec?t e>ercitarea unei activit8i remunerate la locul de vi7itare$(
%urismul) care implic ideea alegerii deliberate a destina8iilor) a itinerariilor) a perioadei +i
duratei se5urului de ctre fiecare turist &n parte are ca scop satisfacerea anumitor
necesit8i de ordin social) cultural) spiritual) medical etc$ +i &n ultim instan8) satisfacerea
nevoilor de consum turistic$ Nin?nd seama de aceste considerente) &n literatura de
specialitate s-au cristali7at diferite clasificri ale formelor de turism practicate) &n func8ie
de criteriile urmrite pentru o c?t mai omogen grupare a lor$
%urismul este cltoria reali7at &n scopul recrerii) odi=nei sau pentru afaceri$
-rgani7a ia Mondial a %urismului G -$M$%$ H define te turi tii ca fiind persoanele ce
'cltoresc sau locuiesc &n locuri din afara 7onei lor de re edin permanent pentru o
durat de minimum dou7eci i patru G,H de ore dar nu mai lung de un an consecutiv)
&n scop de recreere) afaceri sau altele nelegate de e>ercitarea unei activit i remunerate &n
localitatea vi7atat$(
"$* Locul +i rolul turismului &n cresterea economi
Oolumul cresc?nd +i comple>itatea ofertei de servicii turistice au generat de7voltarea unei
adevrate industrii a cltoriilor +i turismului) ceea ce 5ustific tratarea fenomenului
turistic ca o ramur distinct a economiei na8ionale &n plin de7voltare) constituind o
component a sectorului ter8iar$ 9rin natura sa) fenomenul turistic este deosebit de
comple>) cu ad?nci implica8ii sociale) politice) culturale +i economice$ Cntreptrunderea
componentelor sale eterogene d na+tere unui specific unic +i original) care nu se identific
cu nici una dintre ramurile tradi8ionale ale economiilor na8ionale) 5ustific?nd pe deplin
tratarea sa &n mod autonom$ %rebuie &ns preci7at c) spre deosebire de alte sectoare de
prestri de servicii) industria cltoriilor +i turismului rm?ne totu+i o ramur de
consecin8) a crei de7voltare &n fiecare etap dat va fi permanent &ntr-o str?ns corelare
cu nivelurile +i ritmurile de de7voltare ale celorlalte ramuri ale economiei na8ionale$
6in punct de vedere economic) turistul este consumator de bunuri +i beneficia7 de
serviciiB din c=eltuielile acestuia +i) implicit) din mi5loacele financiare re7ultate prin
activitatea unit8ilor economice ale industriei turismului Gtransport) ca7are) alimenta8ie)
agrement etc$H) o parte revine direct acestor unit8i sub form de profit +i de fonduri
bne+ti pentru plata salariilor lucrtorilor ocupa8i &n unit8ile respective) alt parte intr
&n bugetul statului sau &n cel local sub form de impo7ite) ta>e etc$) iar a treia parte este
absorbit direct &n alte ramuri ale economiei pentru plata produselor +i bunurilor livrate
+i a serviciilor prestate de aceste sectoare pentru necesit8ile industriei turismului$
Efectele economice ale consumului turistic trebuie evaluate +i prin prisma veniturilor
reali7ate de for8a de munc angrenat direct sau indirect &n industria turismului: procesul
de servire a turi+tilor face apel la o for8 de munc numeroas) cu un profil variat de
calificare) ale crei c=eltuieli de consum sporesc) de asemenea) ca re7ultat al cre+terii
nivelului de trai) tocmai datorit utili7rii mai ra8ionale +i mai complete a for8ei de munc
pe msura de7voltrii turismului$
Cn momentul &n care un obiectiv turistic a fost dat &n folosin8) el e>ercit o influen8
po7itiv asupra economiei regiunii) 7onei) sta8iunii etc$ unde a fost locali7at +i) &ntr-o
accep8ie mai larg) asupra &ntregii economii na8ionale) prin veniturile generate de
e>ploatarea obiectivului respectiv pentru turismul interna8ional +i intern) prin consumul
de bunuri +i servicii +i prin veniturile reali7ate de for8a de munc utili7at$
"$, -biectivul lucrrii i subiectul cercetrii aplicate
Raionul Calarasi este frumos in orice anotimp, fiecare anotimp este fascinant in felul sau.
Primavara este frumoasa prin copacii infloritoti, vara-prin mirosul florilor de tei, toamna-prin
Codrul muncitorilor si aroma sucului de struguri. Iarna se poate de sazut la cuptorul cald, de
privit vijelia prin fereastra .
Am ales aceasta regiune de oarece are o atractivitate turistic deose!it.
"ste unul dinte cele mai populare trasee turistice ale #oldovei.$uri%tii %i e&cursioni%tii numesc
adesea acest traseu - Crucea Pravoslavnic, ceea ce e legat cu loca'ia mnstirilor. (ac privi'i
)arta traseului, ve'i vedea, c dou dintre por'iunile de drum, care duc spre mnstiri, se
intersecteaz su! form de cruce. Itinerarul este popular %i pentru c se afl *n apropierea
C)i%inului +,- de .m p*n la centrul raional Clra%i/ dar %i a or%elului Clra%i. Cea mai
*ndeprtat dintre ele se afl la numai 1, .m de el.
0ituat *n partea central a Repu!licii #oldova, r. Clra%i se *nvecineaz la nord cu r. $elene%ti,
la nord 1 est cu r. 2r)ei, la vest cu r. 3ng)eni, la sud cu r. 0tr%eni %i r. 4isporeni. 0uprafa'a
total a raionului este de 5-,3- mii )a, dintre care 26,527 reprezint pdurile +22,36 mii )a/, iar
lacurile ocup 62- )a. Popula'ia raionului +88,6 mii persoane/ locuiesc *n ,2 de sate +dintre care
3, a%ezate pe vetre medievale/ %i *n ora%ul de re%edin' Clra%i +29,5 7 din popula'ie/. Relieful
raionului reprezint o regiune deluroas cu suprafe'e compacte de pdure. $eritoriul este
traversat de r:urile ;:c +care izvor%te *n $emeleu'i/, Ic)el, Cula, precum %i afluien'ii acestora.
<n !azinul r:ului ;:c se gsesc c:teva dintre cele mai *nalte culmi ale #oldovei C!e%ti +,28
m./, $emeleu'i, ;a)mut, care fiind *mpdurite ofer peisajului din jur un farmec deose!it.
(ar motivul principal care ma facut sa aleg acasta regiune turistica este faptul c aceste locuri
sfinte s*nt situate *n inima Codrilor #oldovei, adic pe Podi%ul Central #oldovenesc, unde este
concentrat cea mai mare parte a !og'iilor silvice ale 'rii. Anume aceast varietate de peisaje,
sc)im!rile de relief, vegeta'ia !ogat, drumurile pitore%ti atrag cltorii, iar toate astea fr a
mai vor!i de a frumuse'ea mnstirilor *nse%i, istoria lor !ogat %i de loc u%oar, posi!ilitatea
unei cur'iri spirituale, dar %i de a se ruga *n ele.
$re!uie s men'ionez %i faptul, c de-a lungul traseului %i *n apropierea mnstirilor s*nt multe
locuri pitore%ti %i deose!it de atractive. (e e&emplu, c)iar dup gardul mnstirii =*rjauca
*ncepe o suprafa' minunat cu o pdure de fagi seculari %i un izvor vec)i *n ea. <n apropierea
#nstirii Rciula, la marginea satului, o familie de localnici a desc)is un #uzeu al #ierii. >a
mnstirea de la =*r!o!' este un parc frumos *n centrul cruia cre%tea un stejar secular, care a
fost smuls de o furtun, v vom prezenta *n cele ce urmeaz numai trunc)iul acestui copac, care
*n prezent a fost scos. (e pe teritoriul mnstirii ?rumoasa, situat pe v*rful unui pante de deal
se desc)id peisaje uluitor de frumoase. (ar %i mnstirea *ns%i la intrarea *n ea din partea
satului ;ravicea, adic din partea de sus a dealului, arat deose!it de atractiv, *m!in*ndu-se
organic cu peisajul spectaculos din jur.
Acestea sunt unele din motive care mau facut sa scriu despre aceste locuri sfinte %i c*t de
atrgtor este acest traseu turistic.
Capitou ##:
Modul de determinare a caracteristicilor pentru recreatie a obiectivului$
Atrecierea pentru recreatie a unei regiuni@
Relieful:
#untos de mare inaltime--A
#untos de inaltime medie-,A
#untos de inaltime mica sau podis-3A
Colinar cu relief fragmentat sla!-2A
Coliniar plat-1
Starea mediului:
Pastrarea foarte !una a naturii in ansam!lu-,A
Pastrarea !una-3A
Pastrarea sla!a-2A
Birginitatea lipseste-9
9itorescul locului:
?oarte pitoresc-,A
Pitoresc-3A
Pitoresc nesemnificativ-2A
Pitoresc lipseste-9A
E>oticitaatea peisa5elor:
?oarte e&otic-,A
"&otic-3A
"&ocitate sta!ila-2,1A
"&ocitate lipseste-9.
Oarietatea ori7onatla si verticala a peisa5elor:
Barietate formare mare-,A
Barietate mare-3A
"videntiata pe alocuri-2,1A
>ipseste-9.
Asigurarea cu apa:
?oarte !una-,A
;una-3A
Insuficienta-2,1A
>ipseste-9.
Confortul climatic:
Clima !linda-,A
$emperata-3A
$emperat-continentala-2,1A
Aspra continentala-9
9osibilitatea de vinat si pescuit:
?oarte !une-,A
;une-3A
0la!e-2,1A
>ipsesc-9.
Seismicitatea teritoriului:
#iscarile seismice lipsesc sau sunt foarte sla!e-,A
0la!e-3A
0imtitoare-2,1A
Puternice-9.
-biectivile antropice:
4umar foarte mare-,A
4umar mare-3A
4umar nesimnificativ-2A
4umar mic-1A
>ipsesc-9.
9osibilitatea de traversare a teritoriului:
?oarte !una-,A
;una-3A
Cu unele dificultati-2,1A
Conditii grele-9.
Aprecierea pentru recreatie a unui obiect natural:
Pitorescul o!iectului@
?oarte pitoresc 1 ,A
Pitoresc 1 3A
Pitoresc nesemnificativ 1 2, 1A
Pitorescul lipse te 1 9.
E>oticitatea:
?oarte e&otic 1 ,A
"&otic 1 3A
"&oticitate sla! 1 2, 1A
"&oticitatea lipse te 1 9.
Starea natural @
Pstrare foarte !un a naturii *n ansam!lu 1 ,A
Pstrare !un 1 3A
Pstrare sla! 1 2A
Birginitatea lipse te 1 9A
Mrimea:
?oarte mare 1 ,A
#are 1 3A
4esemnificativ 1 2A
#ic 1 1.
Accesul la obiect:
?oarte !un 1 ,A
4esemnificativ 1 3A
#are 1 2, 1A
?oarte mare 1 9.
Aprecierea pentru recrea ie a unui obiect antropic:
Oec=imea obiectului:
?oarte vec)i 1 ,A
Bec)i 1 3A
0ecolul CIC 1 2A
0ecolul CC 1 1A
>ipse te 1 9.
9strarea fi7ic a obiectului:
?oarte !un 1 ,A
;un 1 3A
>as de dorit 1 2, 1A
4esatisfctoare 1 9.
#mportan a istoric:
?oarte mare 1 ,A
#are 1 3A
4esemnificativ 1 2A
#ic 1 1.
Dnicitatea:
3nic 1 ,A
Rar *nt*lnit-3 A
?recvent *nt*lnit-2,1A
>ipse%te-9A
Stilul arc=itectonic:
"viden'iere pronun'at a unui stil-,A
"viden'iere unei sim!ioze de stiluri-3A
Cu unele elemente decorative-2,1A
>ipse%te-9A
Oalorile material +i decorative-estetice adpostite de monument:
(e important mondial-,A
(e important national-3A
(e important local-2,1A
Balorile esen'iale lipsesc-9A
Accesul la obiect:
?oarte !un-,
;un-3@
Cu unele dificult'i-2,1@
(ificil-9A
0lu>ul de vi7itatori:
?oarte mare-,A
#are- 3A
4e*nsemnat- 2A
#ic- 1A
?oarte mic- 9A
9osibilitatea antrenrii &n circuitul civil turistic:
?oarte !un-,A
;un- 3A
0la!- 2A
?oarte mic- 1A
*$" Scurt istoric
Clr i este pentru prima dat atestat documentar la 1,32 1 1,33 cu denumirea de $uzara.
>ocalitatea $uzara este pomenit *ntr-un ir de documente domne ti ce apar in diferitor perioade
istorice@ de la Ale&andru cel ;un care a dat mo ia $uzarei spre stp*nire unui !oier credincios
domnului+*nainte de 1,39/, p*na la #i)ai utu care a confirmat e&isten a $uzarei 1 t*rg sta!ilind
aici diferite r*nduieli +28 septem!rie 156,/.
>egenda spune c voievozii #oldovei au desclecat *n repetate r:nduri, pe meleagurile $uzarei,
acesta constituind un loc de importan strategic. 2 tenii domnului #oldovei ademini i de natura
Codrilor din preajm i frapa i de farmecul peisajului podgorean, au desclecat i au rmas aici
pentru totdeauna *mpreun cu cpeteniile lor. 2sta ii - clre i se numeau pe atunci clra i.
"timologia toponimului Clra i@ Clra i - soldat din cavalerie, cavalerist. Clra ii constituiau
unul dintre elementele principale ale vec)ii armate moldovene ti. "i se recrutau din !oieri i din
slujitorime, aceasta din urm fc:nd parte din clasa rze ilor, crora domnitorul le acordase
anumite privilegii, pentru ca s slujeasc *n armat fr leaf. Acest fenomen posi!il c a fost legat
de unele particularit i ale dezvoltrii rela iilor agrare *n #oldova, reorganizarea sistemului de
proprietate de pm:nt *n secolul CBI i apari ia unor categorii de proprietari de pm:nt rze *n
via a crora rela iile de rudenie aveau o mare importan . <n #oldova clra ii asigurau paza
)otarului contra ttarilor i altor invadatori. $ot ei erau *nsrcina i s duc coresponden a la domn
i de la domn.
<nc de la formarea statului medieval moldovenesc, teritoriul actualului raion Clra i inea de
inutului 2r)ei 1 >pu na i aceasta o demostreaz recensm*ntul din 1552-155,. (up divizarea
inutului 2r)ei - >pu na *n dou jude e separate, o parte din localit i au trecut *n jude ul 2r)ei,
iar cealalt parte *n jude ul >pu na. P*n *n anul 162-, conform D(ic ionarul 0tatistic al
;asara!iei, C)i inu, 1623E Clra i era re edin de plas *n jude ul 2r)ei, cuprinz:nd -3 de
comune rurale. (up ce a fost adoptat o nou lege administrativ, Clra i continu s e&iste ca
centru de plas cu ,5 de sate *n componen a jude ului >pu na, conform recensm:ntul general al
popula iei Rom:niei din 1639. <n august 16,9 localitatea Clra i este declarat oficial ora , iar din
noiem!rie a devenit centru raional. (in 1668 i p*n *n 2993 a fcut parte din jude ul 3ng)eni,
dup care a revenit la statutul de raion, *n componen a cruia intr ,, localit i, dintre care@ 1 ora ,
25 comune i 1F sate.
Raionul Clra i este situat *n zona de centru-vest a Repu!licii #oldova pe o suprafa de 5-3,-
.m2, se *nvecineaz cu raionul 4isporeni la sud-vest, 2r)ei 1 la est, 3ng)eni 1 la vest, $elene ti la
nord i cu 0tr eni la sud-est. Capitala raionului fiind ora ul Clra i. Raionul are o pozi ie
avantajoas din mai multe puncte de vedere. 3nul din acestea este c teritoriul raionului este
intersectat de importante ci de acces spre Rom:nia i 3craina.
2ra ul Clra i se a terne pe am!ele maluri ale r:ului ;:c, *n regiunea unor dealuri miraculoase
de Codru, cam la jumtate de cale *ntre C)i inu i 3ng)eni +-6 de .m p:n la 3ng)eni i ,6 de
.m p:n la capitala R# i 132 .m de municipiul Ia i, Rom:nia/, *m!r i :nd cele dou artere de
comunica ie ce duc spre frontier 1 autostrada i calea ferat.
(ealul de l:ng $uzara, acoperit cu o pdure secular, are o altitudine de 383 de m, cel ce urc spre
4i cani, pe oseaua Clra i-2r)ei, se *nal la 3-3 m.
Relieful teritoriului este complicat, intersectat de pante cu diferite grade de *nclinare i podi uri,
i este situat pe colina de centru a Repu!licii #oldova *n zona Codrilor, care atinge o *nl ime de
,99 metri de la nivelul mrii.
Pe teritoriul raionului se pot *nt*lni r*ule ele ;*c, Ic)el i Cula.

Raionul dispune de dou zone de soluri naturale@ zona *n care predomin sol cenu iu de pdure i
zona predominant de cernoziom.
Clima este moderat-continental. $emperatura medie a aerului este 6 GC. #inimul a!solut al
temperaturii revine lunilor ianuarie-fe!ruarie +2--25 GC su! zero/ i ma&imul 1 lunii iulie +H3F GC/.
<n pdurile raionului preponderent domin speciile@ carpenul, fagul, frasinul, ulmul, stejarul,
salc*m al!, teiul, etc. <n f* iile forestiere se *nt*lnesc@ cornul, pducelul, mcie ul, liliacul,
mrcinele, nucarii, ar arii, etc. <n pduri triesc a a animale ca@ vulpea, pisica sl!atic, jderul de
pdure, iepurele, veveri a .a., iar din lumea psrilor se poate men iona@ mierla, porum!elul de
pdure, gai a, cinteza, vulturul, )ultanul.
Popula ia raionului, conform recensm*ntului de la sf*r itul anului 299,, constituie 5,,F mii
persoane. (ensitatea popula iei pe un .m2 este de 199 persoane. Ponderea popula iei rurale este de
89,-7. Popula ia preponderent se ocup cu agricultura.

<n raionul Clra i e&ist o fa!ric de vinuri i coniacuri, care este una din primele in #oldova,
precum i alte *ntreprinderi din industria alimentar +conserve, za)r, produse lactate/.
?irme mari, apar in:nd proprietarului 0aradjiev *ncep, *n 1691, producerea coniacului, la
C)i inu i Clra i. Contele #atei (erojinsc)i fondeaz *n 169- un atelier de altoire a vi ei de vie
pe portaltoi american, creeaz o mare pepinier de !uta i i pomi fructiferi. Iazeta J(rugE din 15
decem!rie 169F anun c la Clra i sunt pu i *n v:nzare !uta i de soiuri europene, nuci altoi i i
copcei de cai i. P*n la anul 162-, conform D(ic ionarul 0tatistic al ;asara!iei C)i inu, 1623 E
Clra i era re edin de plas *n jude ul 2r)ei cuprinz:nd -3 de comune rurale.
<ns ctre anul 162-, c:nd a fost adoptat o nou lege administrativ, Clra i continu s e&iste
ca centru de plas cu ,5 de sate *n componen a jude ului >pu na. +Recensm:ntul general al
popula iei Rom:niei din 26 decem!rie 1639/.
<n august 16,9 localitatea Clra i este declarat oficial ora , iar din noiem!rie a devenit centru
raional. <n anii celui de-al doilea rz!oi mondial ora ul Clra i a fost aproape *n *ntregime distrus.
(up rz!oi, *ns, ora ul a renscut pe un fga ur!anistic i ar)itectural contemporan, cpt:nd cu
timpul aspectul su de astzi.
*$ Atrac ii turistice ale raionului
Cele , mnstiri amplasate *n forma de cruce +?rumoasa, Rciula, =*rjauca, =*r!ov /A
Cea mai vec)e fa!ric de vinuri i divinuri din #oldova +Clra i (ivin/A
;iserici din lemn unice in #oldova +#:ndra, Palanca, =orodi te, Pule ti, =ogine ti/A
Rezerva ia Plaiul ?aguluiA
Pensiunea agroturistic unic KCasa #ieriiK 1 RciulaA
#uzeul KCasa ParinteascK 1 PalancaA
0anatoriul Codru 1 =*rjaucaA
Rezerva ii peisagistice mari *ntre satele C!e ti - P:rjolteni +1213 )a/, $emeleu i 1
Blcine +296 )a/, $igne ti +F89 )a/ i 0adova +,95 )a/A
2 conace a !oierilor #als.i i Ruso din sec CIC. +;a)mut, Pule ti/A
Bestigii antice ale cet ii de pam:nt getice +sec IB-III *.e.n./ din =orodi teA
#onument natural geo-paleontologic KCimitirul cailorK +2 )a/, parcul de ar!ori seculari.

*$* Natura pitoreasca din 7ona Calarasi
4atura pitoreasc din zona Clra%i este protejat de stat *n@
rezerva'ii peisagistice mari *ntre satele C!e%ti 1 P:rjolteni +1213 )a/, $emeleu'i 1 Blcine'
+296 )a/, Ligne%ti +F89 )a/ %i 0adova +,95 )a/A
rezerva'ii naturale silvice *n 0adova +226 )a/, =:rjauca +3,, )a/, 2ne%ti +162 )a/A
monumente naturale@
1. ageologice Pule%ti +2 )a DCimitirul cailorE/, Blcine' +- )a DR:pa lui $ofanE/, 0ipoteni +2
)a D<n dosE /A
2. )idrologice =*rjauca +DIzvorul tinere'iiE, 1,- )a/, 4i%cani +1 )aDla Mg)ia!E/, Blcine' +9,- )a
DIzvorul lui Ntefan cel #areE/A
3. !otanice =*rjauca + -,, )a/, 59 de ar!ori seculari.
Pe teritoriul raionului Clra%i s-au descoperit 32 de vestigii ar)eologice *ns cele mai importante
sunt@ cetatea getic de la =orodi%te +sec. IB-III *.e.n./ %i cetatea medieval de la Rciula +sec. BIII-
CII/ am!ele din pm:nt.+ Ion =*ncu. JBetre 0tmo%e%ti din Repu!lica #oldovaE C)i%inu 2993/.
<n raion sunt amplasate F, de monumente @
, mnstiri ortodo&e aranjate *n form de cruce +?rumoasa, Rciula, =*r!ov', =*rjauca/.
!iserici din lemn +#:ndra, Palanca, =orodi%te, Pule%ti, =ogine%ti/
2 !iserici vec)i moldovene%ti +(ereneu, Blcine'/
2 conace a !oierilor #als.i %i Ruso din sec CIC. +;a)mut, Pule%ti/
ale gloriei militare 1 15
de ar)itectur 1 26
de art 1 18
(in ele@ de importan' na'ional 1 -9A
de importan' local 1 1,A
Activeaz 129 forma'ii artistice, dintre care 2F cu titlul onorific JmodelE.
3.4 Rute turistice
Cltorul prin raionul Clra%i rm:ne impresionat de originalitatea zonei *ncep:nd de la relieful
colinar din preajma r:ului ;:c, *n cea mai mare parte av:nd culmile *mpdurite, prezen'a unor
mnstiri medievale importante, precum %i nu *n ultimul r:nd sta'iunea !alneoclimateric din codri.
$oate acestea creaz o imagine aparte a zonei turistice Clra%i.
0e poate ajunge *n Clra%i pe drumul ce leag C)i%inul de 3ng)eni %i Ia%i, la .ilometrul ,6. P:n
la 3ng)eni sunt -8 .m. >ungimea total a drumurilor dep%e%te 883 .m, dintre care 193 .m de
drum na'ional, 289 .m drumuri raionale asfaltate %i -99 .m drumuri raionale %i locale pietruite
+toate pot fi practicate pe orice anotimp/.
0ituri ar)eologice@
antice 1 =orodi%te +cetate de pm:nt a geto-dacilor, sec.IB-III *.e.n./
medievale 1 Rciula +cetate de pm:nt, sec.BIII-CII/.
#nstiri@ ?rumoasa, Rciula, =:rjauca, =:r!o!'.
#uzee@ Clra%i, Blcine', =orodi%te, Palanca JCasa PrinteascE
Rciula, =ogine%ti, ;ravicea, 0seni, mnstirea ?rumoasa.
2!servarea naturii@ rezerva'ii peisagistice *ntre satele C!e%ti 1 P:rjolteni, $emeleu'i 1
Blcine', Ligne%ti %i 0adovaA
rezerva'ii naturale silvice *n 0adova, =:rjauca, 2ne%tiA
monumente naturale la Pule%ti, Blcine', 0ipoteni,=:rjauca, 4i%cani, Blcine', 59 de ar!ori
seculari.
Recreare, odi)n@ pdure, zonele de odi)n *n fiecare localitate.
Cazare@
=otel +DCodruE, capacitate 2- locuri, tel. Clra%i 2,,-22-83/
sta'iunea !alnear DCodruE +,-9 locuri, =:rjauca/
gospodrii 'rne%ti disponi!ile
c)ilii disponi!ile la mnstiri
*n corturi *n zonele de odi)n
Trasee recomandate:
Clrai ! Tu"ara ! #ado$a ! %&r'olteni ! Cbeti Clrai ! #ipoteni ! (lcine) ! Temeleu)i !
Ba*mut Clrai ! +icani ! %uleti ! ,rumoasa ! Rciula ! -&r'auca ! .nicani ! -o/ineti
Tu"ara
Bizite %i e&cursii locale@ Batr medieval la 4ovaci +1,,3/. A%ezare medieval $uzara sec. BIII 1
CBI . 4atur pitoreasc Codrii Clra%ilor *ntr-un relief deluros de e&cep'ie. $a!r de odi)n
"venimente locale@ )ramurile satelor@ D Acoperm:ntul #aicii (omnuluiE, D0f. I)eorg)eE, D0f.
(imitruE. Accesul se face pe %osea la distan'a de 1 .m de la Clra%i.
#ado$a
Bizite %i e&cursii locale@ Batra medieval +1,29/ cu !iserica D0f.4icolaeE Rezerva'ii@ peisagistic
+,95 )a/, natuaral silvic +226 )a/. Binria D 0adova-vinE. Binoteca J(umitru $taruE . Cazare@ cca
399 locuri de cazare *n ta!ra de var, *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de
odi)n a localnicilor. Accesul se face pe %osea %i drum pietruit la distan'a de 2- .m de la Clra%i.
-orodite
<n zona vetrei satului descoperim o !iseric din lemn D0f.Cuv.Parasc)ivaE *nl'at prin secolul
CBII, fiind astfel cea mai vec)e din raion. Bizite %i e&cursii locale@ Bestigii antice ale cet'ii de
pm:nt getice +sec IB-III *.e.n./ Batra medieval +1,29/ cu cea mai vec)e !iseric din lemn din
zon. 4atura pitoreasc@ (ealul Ple%ei, Pdurea 0adovei. #uzeu local +1-999 piese/. Binria DPlus
AsconiaE0R> cu o capacitate de 19999 tOan de struguri de soiuri Aligote, ?eteasca, C)ardone,
0ovignon, ?raga al!, Isa!ela. Iospodrii 'rne%ti reprezentative@ *ngrijirea familiilor de al!ini
+B.>uca/, folosirea ra'ional a lotului de pe l:ng cas +I.Cim!ir/. "venimente locale@ )ramul
D0f.Cuv.Parasc)ivaE Cazare@ *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de odi)n a
localnicilor. Accesul se face pe %osea la distan'a de 1F .m de la Clra%i.
%&r'olteni ! Cbieti
Bizite %i e&cursii locale@ Betre medievale +1,26/ la P:rjolteni %i C!e%ti. Rezerva'ie peisajistic@
P:rjolteni 1 C!e%ti +1213 )a/. Iospodrii 'rne%ti reprezentative@ *ngrijirea livezilor de nuci
+B.Agapie, ;uda/, te)nologie contemporan de *ngrijire a vi'ei de vie de soiuri )i!ride +I). ;alan,
;uda/. "venimente locale@ )ramurile satelor D0f.4icolaeE s. P*rjolteni %i DAcoperm:ntul #aicii
(omnuluiE s. C!ie%ti. Cazare@ *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de odi)n a
localnicilor. Accesul se face pe %osea la distan'a de 39 .m de la Clra%i.
$ Clra+i A Sipoteni AA %emeleu8i AA Olcine8 A <a=mut
#ipoteni
Bizite %i e&cursii locale@ Batra medieval +1,,9/. 4atur pitoreasc@ pdurea 0ipoteni 1 =:rjauca cu
3F ar!ori seculari, 1 monument natural geo 1 paleontologic +2 )a/. Binria 0R> DBitis->u& 0>E cu o
capacitate de 19999 tOan, soiuri@ Aligote, ?eteasca, #uscat, 0ovignon, Isa!ela. Iospodrii 'rne%ti
reprezentative@ te)nologie contemporan de *ngrijire a livezilor de s:m!uroase +A.Mosanu/,
te)nologie contemporan de *ngrijire a vi'ei de vie de soiuri europene +#.Ra'/. "veniment local@
)ramul D0f.Cuv.Parasc)ivaE Cazare@ *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de odi)n
a localnicilor. Accesul se face pe %osea la distan'a de 12 .m de la Clra%i.
Temeleu)i
Bizite %i e&cursii locale@ Batra medieval +1,,3/. 4atura pitoreasc @ Rezerva'ie peisajistic +296
)a/, Rezerva'ie %tiin'ific DPlaiul ?aguluiE +un fragment de 28 )a/. "veniment local @ )ramul satului
1 , august. 0f. #aria #agdalena. Cazare @ *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de
odi)n a localnicilor. Accesul se face pe %osea la distan'a de 2F .m de la Clra%i.
(lcine)
Bizite %i e&cursii locale@ Batra medieval +1,3F/ cu case !tr:ne%ti, un !eci turcesc %i !iseric cu
ar)itectur vec)e moldoveneasc. 4atur pitoreasc *n Rezerva'ia peisajistic +296 )a, parcele 12,
13/, #onument natural )idrologic DIzvorul lui Ntefan cel #areE +9,- )a/, #onument natural geo 1
paleontologic DR:pa lui $ofanE +- )a la vest de sat/. #uzeul satului Blcine' #e%te%uguri populare @
!roderie, *mpletit, 'esut +"frosinia >ivdari/, prelucrarea artistic a lemnului. Binria 0R> DBod-
BinE cu o capacitate de 19999 tOan, soiuri@ Aligote, ?eteasca, 0ovignon, Isa!ela. Iospodrii
'rne%ti reprezentative@ valorificarea soiurilor de )i!rizi de legume omologate *n R# +A.0:li/,
protec'ia legumelor cultivate *n c:mp desc)is de !oli %i vtmtori +I.0:li/, protec'ia integrat a
pomilor de prun +C.Curmei/. "veniment local@ )ramul D0f.4icolaeE, sr!toarea roadei. Cazare@ *n
gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de odi)n a localnicilor. Accesul se face pe %osea
la distan'a de 2F .m de la Clra%i.
Ba*mut
Bizite %i e&cursii locale@ Batr medieval +1-8,/. 4atur pitoreasc@ pdurea Bila ;a)mut, lacul de
acumulare #olovatec, izvorul Clocotelni'a. "dificii importante@ ruinele conacului Celac 1 #als.i
+sec.CIC/, gara feroviar. "veniment local@ )ramul D0f.4icolaiE. Cazare@ ta!r de var, *n
gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de odi)n a localnicilor. Accesul se face pe %osea
la distan'a de 29 .m de la Clra%i.
*$ Clra+i A Ni+cani A 9ule+ti A 0rumoasa A Rciula A 2?r5auca A -ni+cani A 2ogine+ti
+icani
Bizite %i e&cursii locale@ Batra medieval +1,32/ cu cea mai mare !iseric din zon. #onument
natural )idrografic +1 )a/. Personalit'i marcante@ Nciusev A., dup proiectul cruia a fost construit
la 1868 !iserica D0f.Cuv. Parasc)iva EA 0tratan Pavel 1 cant autor. Iospodrii 'rne%i
reprezentative@ te)nologii contemporane de *ngrijire a vi'ei de vie de soiuri europene +?. 0tratan/,
te)nologii contemporane de cultivare a culturilor de toamn +C. 0tratan/. "veniment local@ )ramul
D0f. Cuv. Parasc)ivaE, 25 octom!rie. Cazare@ *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona
de odi)n a localnicilor. Accesul se face pe %osea la distan'a de 8 .m de la Clra%i.
%uleti
Bizite %i e&cursii locale@ Batra medieval +1-,-/ cu !iserica D0f. 4icolaeE +din 1885 pe pm:ntul
!oierului Ioilov/, casa !oierului 0tilos, 3 !eciuri mo%iere%ti, spitalul vec)i %i conacul familie
(.Ruso. #onument natural geo-paleontologic DCimitirul cailorE +2 )a/, parcul de ar!ori seculari.
Personalitate marcant@ preotul Ion Ciuntu. "veniment local@ )ramul D0f.4icolaiE. Cazare@ *n
gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n zona de odi)n a localnicilor. Accesul se face pe %osea
la distan'a de 13 .m de la Clra%i.
.nicani
Revenind la intersec'ia =:r!ov'ului, peste c'iva .ilometri la intrarea *n sat pe st:nga se gse%te
mnstirea =:r!ov', cunoscut prin Icoana fctoare de minuni a #aicii (omnului +druit *n
1569/ de aici. (e departe se vede colina mnstirii *nconjurat de vii %i livezi ce se desc)ide *n
valea larg a r:ului Ic)el, pro!a!il datorit acestui fapt sc)itul p:n *n 1812 a fost totalmente distrus
de trei ori de turci %i ttari, dar dup care ren%tea ca pasrea ?eni&. <nc la 1539 pe mo%ia !oierului
Constantin Cartuz este *ntemeiat un sc)it +unii cercettori consider c loca%ul sf:nt aici a fost
*ntemeiat de ni%te clugri din mnstirea ;er%an, Podolia/. ;iserica de var DAdormirea #aicii
(omnuluiE a fost ridicat *n piatr *n 181F, iar mai t:rziu *n 1859 %i !iserica de iarn D0f. (u)E cu o
clopotni' masiv *n fa', casa egumenului, c)ilii, trapeza, !rutria %i alte ane&e gospodre%ti. Iat
cum gse%te mnstirea #. 0adoveanu DPintrm *n curata gospodrie de la I:r!ov'.
#nstire, c)ilii, acareturi, toate sunt acoperite cu ta!l vopsit verde. " culoarea pravoslavnic
pe care o *nt:lnim pretutindeni la a%ezrile mnstire%ti. C)iliile a%ezate roat *n jurul !isericii parc
dorm tcute. (in ograda goal %i neted, pietruit %i *mpresurat de cldiri nalte, trecem
prin cotite cotloane, ni se desc)id u%i ferecate ca de cetate, %i deodat intrm *ntr-un cerdac larg %i
um!ros, care d asupra unei livezi. >:ng un loc aspru %i gol, ca prin farmec s-a desc)is o
*nc:nttoare priveli%te pe care o contemplm din jil'uri. Bin adieri de pe flori, s-aude murmurul
priscilor, ale crei csu'e stau r:nduite su! meriP. Ca pretutindeni *n #oldova mnstirile sunt
locuri de dezmierdare %i ti)nPE.
Cltorul de azi rm:ne fascinat de atmosfera de *nceput de secol CC de aici, iar *n stilul
edificiilor !isericilor, %colii primare +188,/, %colii de clugri, a !i!liotecii %i a tipografiei poate
vedea tradi'ia moldoveneasc *n ar)itectur. Bestita Icoan fctoare de minuni a #aicii (omnului
DI:r!ovi'aE, *m!rcat *n argint aurit %i *mpodo!it cu pietre scumpe se pstreaz F luni *n
mnstire +de la 23 aprilie p:n la 1 octom!rie, tradi'ie pstrat din 18-6/, restul timpului fiind
e&pus *n Catedrala din C)i%inu. <ntre anii 16F2 11662 mnstirea a fost *nc)is de autorit'ile
sovietice. 0atul =:r!ov' a fost *ntemeiat de clugri potrivit unor surse *n 1F66, iar conform altora
1 la 1539 odat cu *ntemeierea mnstirii. >ocalitatea este amplasat dea lungul vii Ic)elului, pe
dealul Io!ne%ti, in preajma unei suite de lacuri pitore%ti.
0atul 2ni%cani este centru de comun %i are prima men'iune la 6 martie 1F-,. "ste cunoscut prin
izvoarele sale !ogate. Ctunul 0verida din preajm este cunoscut *n cronici *nc din 1F1,.
Bizite %i e&cursii locale@ Betre medievale @ 0verida +1F1,/, 2ni%cani +1F-,/, =:r!ov' +1F66/.
#nstirea DAdormirea #aicii (omnuluiE +1539/ *n care se gse%te renumita Icoan fctoare de
minuni. "venimente locale@ )ramuri D0f. #i)ailE +2ni%cani/, DAdormirea #aicii (omnuluiE %i D0f.
(u)E +=:r!ov'/. Binria DProura-BinE, capacitate 1F999 tOan, soiuri@ @ Aligote, Iolu!oc, ?eteasca,
0ovignon, Isa!ela. Iospogrii 'rne%ti reprezentative@ prisac +I.Bolu'/, te)nologii contemporane
de cultivare a vi'ei de vie de soiuri europene +>.C:r)an/.
Cazare@ *n c)iliile mona)ale cu permisiunea clugrilor, *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n
corturi *n locurile de odi)n a localnicilor. Accesul se face pe %osea la distan'a de 39 .m de la
Clra%i.
Dereneu
Bizite %i e&cursii locale@ Betre medievale@ (ereneu +1,6-/, (uma +1F1-/, ;ularda +1F29/.
#e%te%uguri populare@ *mpetitul *n lozie. "venimente locale@ )ramul s. (ereneu DAdormirea #aicii
(omnuluiE. Personalit'i marcante@ aici s-au nscut %i au copilrit scriitorii Iurie Colesnic %i Iurie
;odrug. Cazare@ *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n locurile de odi)n a localnicilor.
Accesul se face pe %osea la distan'a de 32 .m de la Clra%i.
,$ Clra+i A 0rumoasa A Mele+eni A Nibirica A <ravicea A Sseni
0eleeni
>:ng (ealul cet'ii su! o gean de codru de fag un flcu pe nume #ele% a *ntemeiat prima vatr a
satului. Apoi pe aceste locuri s-au a%ezat mai multe familii de rze%i moldoveni, de au fondat pe la
sf:r%itul sec.CBII +prima atesta'ie documentar e din 6 mai 1F81/ satul #ele%eni, *n cinstea
!ravului !iat. <n centrul localit'ii au ridicat din lemn apoi din piatr !iserica D<nl'area
(omnuluiE.
Azi *n partea vec)e a satului mai poate fi vzut casa !oierului (adu, transformat *ntre timp *n
gimnaziu local, precum %i dou !eciuri vec)i mari Dtot de pe vremea !oieruluiE, dup cum zic
!tr:nii din partea locului. Aici este !a%tina pictorului Petric #. %i me%terului popular Bieru 4.
Li!irica "ste atestat documentar la 15 septem!rie 1F93 *n preajma unei pduri seculare de fag, care
se *ntindea p:n peste dealurile Ro%u, Cerepcani, C)iri%anca, ?lorina, 0olone', Podi%.
>a 1611 *n locul unei !iserici mai vec)i a fost *nl'at *n piatr lca%ul ortodo& D0f.4icolaiE.
Binria DPomulE din localitate are o capacitate de 1999 tone de struguri pe an de soiurile Aligote,
?eteasca, 0ovignon, Isa!ela. <n sat pot fi vizitate 2 gospodrii 'rne%ti reprezentative@ una *n care se
practic aplicarea te)nologiilor de *ngrijire a vi'ei de vie de soiul DAligoteE +B.;uzmurg/, iar *n
alta 1 te)nologii de cultivare a legumelor pe lot desc)is +I.Cuj!/. Accesul se face pe %osea la
distan'a de 2F .m de la Clra%i.
Bra$icea
Apare pentru prima dat *n documente vec)i la 29 ianuarie 1F93 +*ns unele izvoare atest satul *n
1F22/. Relieful localit'ii este format de colinele Podi%, C)irc)ici, Pustia, =:r!ov'ului, form:nd un
):rtop mare, iar *nl'imea ma&im atinge *n sud-estul satului cota de 329 m. ;iserica din piatr a
fost *nl'at cu puterile enoria%ilor *n 185-. <n sat se gse%te o vinrie D;ravicea-BinE cu o
capacitate de prelucrare a strugurilor 1F999 tOan de soiurile Aligote, ?eteasca, 0ovignon, Isa!ela.
0atul dispune de muzeu. =ramul !isericii J0f. I)eorg)eE. Accesul se face pe %osea la distan'a de 3-
.m de la Clra%i.
#seni
D0eli%tea unde iaste iazul de la Cornul ;aguluiE astfel este men'ionat vatra satului *ntr-un uric
semnat de Ilie %i fratele su Ntefan, voievozi ai #oldovei, care druiesc !oierului #i)ai de la
(oro)oi un %ir de localit'i.
Cercettorul Bl.4icu identific prima atestare documentar din 29 decem!rie 1,35. Cert este c
la F martie 1,,3 Ntefan Boievod trece prin )risov satul 0seni *n proprietatea lui #i)ur, pisar la
curtea domneasc, iar Petru Rare%, domn al Lrii #oldovei *ntre%te la 25 mai 1-,F D)ele%teul
0senilor, seli%tea unde-i iazul la Cornul ;aguluiD *n posesia nepo'ilor lui #ile Clugrul.
>ocalnicii *ns cred c este mult mai vec)i dac nu ca sat atunci mcar un punct important *n
drumul comercian'ilor medievali. Aceast prere este comfirmat de comoara descoperit *ntr-o
livad la 1653. Astfel tezaurul con'ine 252 monede de argint din timpul =oardei de Aur +1313-
1336/, ungure%ti +1,-8-1,69/, lituaniene +1,62-1-9F/, turce%ti +1,81-1-12/, precum %i 25 monede
vec)i moldovene%ti din timpul domniei lui ;ogdan III +1-9,-1-15/. (intre aceste monede 86 se
gsesc *n muzeul localit'ii, iar celelalte *n 0ec'ia de Ar)eologie a AN#. 0atul este amplasat *ntr-o
am!ian' armonioas, ce o formeaz colinele 0amadu%cov, (olina, Rediu %i (um!rava de 1 a
lungul r:ule'ului Cula.
<n 1895 din !:rne este *nl'at !iserica DAcoperm:ntul #aicii (omnuluiE, re*nl'at din piatr
*n 183F. Pe l:ng !iseric *ncep:nd cu anul 1838 func'ioneaz scoala paro)ial cu o !i!liotec
!ogat. <ntre anii 16F3 1 1663 !iserica a fost *nc)is, iar *n incint a fost desc)is muzeu. Bizite %i
e&cursii locale@ Batra medieval +1,35/ cu !iserica vec)e moldoveneasc. "dificii %i mo%ii istorice@
%coala paro)ial +1838/, mo%ia !oierului Ruso %i crama !oiereasc. #uzeu local. "venimente
locale@ )ramul DAcoperm:ntul #aicii (omnuluiE, J0f. (umitruE.
Cazare@ *n ta!ra de var DMurnalistulE, *n gospodrii 'rne%ti disponi!ile, *n corturi *n locurile de
odi)n a localnicilor. Accesul se face pe %osea la distan'a de ,, .m de la Clra%i.
*$. Cultura
,ormatii artistice cu titlul 1model2
1. ?orma'ia folcloric JCodreniiE din s. 2ni%caniA
2. ?orma'ia folcloric J(orule'E din s. =*rjucaA
3. ?orma'ia folcloric +copii/ din s. PalancaA
,. ?orma'ia folcloric J0lcieniiE +copii/ din s. 0seniA
-. ?orma'ia folcloric J0trugura%E din s. RciulaA
F. ?orma'ia folcloric JBatraE din s. 2ricovaA
5. ?orma'ia folcloric JBatraE din s. Blcine'A
8. Ansam!lul de dans popular JCodreniiE +copii/ din or. Clra%iA
6. Ansam!lul de dans popular JRena%tereaE din s. RciulaA
19. ?orma'ia de muzic u%oar J2rfeuE din or. Clra%iA
11. 2rc)estra de muzic popular JCio!na%E din or. Clra%iA
12. 2rc)estra de muzic popular J;ondi'aE din s. ;raviceaA
13. $araful Colegiului pedagogic din or. Clra%iA
1,. ?anfara de copii din s. 0adovaA
1-. ?anfara din s. ;raviceaA
1F. Corul Colegiului pedagogic din or. Clra%iA
15. Corul din s. 0adovaA
18. Corul J$rinitasE din or. Clra%iA
16. Ansam!lul vocal J0teaua doruluiE de la Colegiul pedagogic din or. Clra%iA
29. $eatrul de ppu%i JAndrie%E din or. Clra%iA
21. $eatrul de satir %i umor din or. Clra%iA
22. Ansam!lului vocal de !r!a'i J=aiduciiE din s. #ele%eniA
23. Corului cameral din or. Clra%i.
*$/ ''Manastirea 0rumoasa''
#anastirea de maici ?rumoasa se afla la o distanta. de 1, .m de Calarasi.
Istoria acestei manastiri incepe in 189,, cand a venit pe acest loc razasul "frem Iurco din satul
2liscani, judetul 2r)ei, care era vaduv si a dorit sa devina calugar. (upa rugamintile lui, au mai
venit pe urma, trei ieromona)i@ 0erafim, loanic)ie si #acarie, si un calugar cu numele Atanasie.
Acestia si-au facut fiecare cate un adapost. "i aveau fiecare cate o carte de milostenie, asa ca traiau
si se )raneau cu ce adunau de la crestini.
Acestea, impreuna cu razesii din satul ;ravicea, au si pus temelia viitoarei manastiri prin
conjstruirea in anul 189F aunei !iserici de lemn. $ot atunci au fost construite , c)ilii, si trapeza. (in
acea !iserica de lemn s-a pastrat o icoana a 0fantului 4icolae, ce a fost in catapeteasma, pe care este
scrisa data sfintirii - 1819.
#anastirii i-au pus numele ?rumusica sau ?rumoasa,pentru locul frumos in care e asezata. Intaiul
egumen a fost 0erafim, care este si ctitorul acestei !iserici de lemn, in sc)ima mma)ala primind
numele "ftimie.
Calatorind pe drumurile !asara!ene in 1618, #i)ail 0adoveanu a vizitat si manastirea ?rumoasa, cu
care prilej consemneaza@ KIaseam la ?rumoasa sufletul curat al $arii. Il gaseam neintinat
moldovenesc ca la 1813, armonizat cu acel peisagiu unic asa de distinct, asa de patrunzator, plin de
durere si amintirile trecutului.K
In 16,5 toata averea agonisita de calugari a fost confiscata. #ona)ii au fost fortati sa paraseasca
aceasta manastire. In 16,8 comple&ul monastic e transformat in casa. de copii, apoi prin anul 16F-
aici s-a instalat scoala pentru surdomuti. (in 1653 pana la 168- a fost o colonie de fete, iar din 168F
pana in 166, - scoala pentru copii cu )andicap mintal. ;iserica Adormirea #aicii (omnului a ars
de doua ori, prima data imediat dupa raz!oi, iar a doua oara la sfarsitul lunii decem!rie 168-. (upa
primul incendiu, !iserica a fost reparata si mai tarziu transformata in sala de sport, iar dupa al doilea
- a fost lasata in ruine si nici in prezent nu e reconstruita. In !iserica, cu )ramul 0fanta $reime a fost
amenajat clu!ul casei de copii, ulterior al coloniei si, in sfarsit, al scolii, incat la 166, !iserica arata
la fel de distrusa ca si !iserica A dormirii #aicii (omn ului.
#anastirea ?rumoasa a fost reinfiintata in 166,, cand au venit aici primii slujitoriA ieromona)ul
Basile, ca mirean Balentin Ce!an, mona)ul ?ilaret, ca mirean ?eodor ;uruiana, si ieromona)ul
Beniamin, ca mirean (imitrie (avid.
(in 25 decem!rie 299- mnstirea a fost reorganizat *n a%ezm:nt mona)al pentru maici.
0tare'@ egumena ;enedicta #ura +299F-prezent/.
(u)ovnic@ ar)imandrit Am!rozie #unteanu +299F-prezent/
Colectiv mona)al@ o stare', un du)ovnic, doi preo'i slujitori, treisprezece maici, %ase surori %i patru
fra'i de ascultare, *n total 25 persoane.
*$1 Manastirea 2&rbov
#anastirea =ar!ovat este situata, pe valea raului Ic)el, la apro&imativ 19 .m de or. Calarasi. In
partea de 4ord se invecineaza cu satul =ar!ovat. 0pre est si spre sud poate fi admirata pitoreasca
vale a raului Ic)el.
#anastirea a fost intemeiata in 1539 de catre !oierul Constantin Carpuz. Insa dupa parearea unor
istorici, manastirea a fost intemeiata in veacul al CBII-lea de catre cativa calugari fugari, veniti din
manastirea ;ersan +Podolia/, iar numele ei ar proveni de la unul din cei dintai calugari - Ioanic)ie.
Pana la 1812 manastirea a fost de trei ori incendiata de turci si tatari, motiv din care toata ar)iva
manastirii a fost distrusa. In cadrul manastirii se afla o !iserica de piatra cu )ramul Adormirea
#aicii (omnului, zidita de mireanul 0tefan >upu +ulterior mona)ul 0erapion/. Cealalta !iserica are
)ramul Pogorarea. 0fantului (u) si este zidita la 1859, pe timpul staretilor Ieronim si 4atanail.
Aici se pastreaza vestita icoana facatoare de minuni a #aicii (omnului, KIar!ovitaK, daruita in
1569 de sotia colonelului rus 4icolae Al!aduev, ucis de un cal in poarta manastirii.
Incepand de la ar)imandritui 0erafim, in manastire se afla date despre toti staretii, pana in 1618, in
numar de 15, si anume@ Ar)imandritui 0erafim +189--1825/, Ar)imandritui Ioanic)i, +1825-18-1/,
Ar)imandritui #itrofan, +18-1-18-2/, Ar)imandritui $i)on, +18-2-18-3/, "gumenul I)erontie
+18-3-18-5/, Ar)imandritui Ieronim +18-5-18F3/, Ar)imandritui 4atanail +18F3-1853/,
Ar)imandritul 0erafim +1853-185-/, "gumenul >eonid +185--1856/, Ar)imandritul Ilarion +1856-
188-/, "gumenul 0inisie +188--1885/, "gumenul Isaia +1885-1888/, Ieromona)ul 4icodim +1888-
1869/, Ar)imandritul Paisie +1869-1861/, "gumenul >eonid +1861-1863/, Ar)imandritul Inoc)entie
+1863-169F/, Ar)imandritul $eognost +169F/, Ar)imandritul $eognost (odos +1618/.
Prin anii QF9 ai sec. CC =ar!ovatul a ramas una dintre ultimele manastiri care mai functionau. Aici
se refugiasera calugarii de la Capriana, de la $iganesti si din alte manastiri.
In anul 16F2, RI;-stii au KconfiscatK c)eile manastirii. A doua zi au sosit organele de militie,
sustinute de armata cu tancuri, pentru a preveni o posi!ila revolta, asemenea celei de la manastirea
Raciula. 2stasii au distrus su!solurile !isericii Pogorarea 0fantul (u), unde erau inmormantate
fetele !isericesti. A fost distrus altarul si catapeteasma. Cele F clopote ale !isericii au fost co!orate
si duse din manastire. Icoanele, cartile, ar)iva au fost arse.
Imediat dupa desfiintare, manastirea a fost transformata in scoala pentru copii cu )andicap.
;iserica a devenit clu!ul scolii, iar su!solurile ei depozite. #ai tarziu aceasta !iserica a ajuns sa fie
grajd pentru animale. In anii 1688-1686 administratia scolii a inceput sa restaureze manastirea.
0coala a functionat pana in prima vara anului 1662, cand, la cererea credinciosilor din satele
invecinate, dupa evacuarea scolii a fost reinfiintata manastirea de calugari =ar!ovat 0tarea
comple&ului mona)al era dezastruoasa.
4umai !iserica Adormirij #aicii (omnului arata mai !ine, dupa o reparatie din anii 1669-1661.
Primul staret, care carmuieste pana in prezent aceasta manastire, este egumenul 0erafim.
In 1662, dupa. o mica reparatie si amenajare, a fost sfintita !iserica de iarna Adormirea #aicii
(omnului. ;iserica are un plan traditional, dreptung)iular. (easupra pridvorului se inalta turla
clopotnitei, cu patru nivele, in forma patrata. Impartirea interioara a !isericii e, de asemenea,
traditionala@ pronaos, naos si altar. Altarul are un iconostas din 1665, icoanele caruia se mai
picteaza. Plafonul !isericii are forma semicilindrica. Pictura interioara e simpla si sumara. Peretii
sunt impodo!iti cu diferite icoane, cum ar fi cele ale 0fantului Pantelemon, avand o !ucatica din
moastele sfantului, incadrata intr-o stea cu sase colturi din argint, 0fantei Barvara si altele. Pe un
tetrapod se afla o copie a icoanei facatoare de minuni Acoperamantul #aicii (omnului.
In toamna anului 1663 !iserica de vara Pogorarea 0fantului (u) a fost reparata si sfintita.

*$3 Mnstirea Rciuia
#nstirea Rciuia
+mnstire de clugri e, 69 de vie uitoare/
=ram@ 4a terea #aicii (omnului
0tare @ "ustatia Rotaru
Adresa@ com. Rciuia, jud. 3ng)eni
A ezare@ la ,- .m 4B de C)i inau sau la 19 .m de Clra i
#nstirea Rciuia a fost *nfiin ata *n anul 1565, de ctre doi fra i, Andrei i Ioan Rosea, preo i din
satul Pa cani. #o ia pe care s-a construit mnstirea a apar inut rze ului >upu 0tratan. >a *nceput
a fost mnstire de clugriA *nsa *n anul 1811, *n urma desfiin rii sc)itului #ana din apropierea
mnstirii Curc)i, aici se infiin eaz o o! te de clugari e. 0e construiesc dou !iserici@ a 4a terii
#aicii (omnului +ridicat *n 1899 i re*nnoit *n 18,-/ i a 0f*ntului Ierar) 4icolae +ridicat *n
1822, re*nnoita *n 1889/.
<n 16-6 mnstirea Rciuia este *nc)is. Au loc ciocniri *ntre autorit ile sovietice i maici, care
sunt ajutate de localnici. <n timpul incidentelor i-au pierdut viata trei persoane. <n anul 1669
mnstirea se redesc)ide. $imp de zece ani este restaurat, astfel ca astazi a revenit la via .
(e numele #nstirii Rciula sunt legate numeroase istorii, mai ales din perioada comunist. A fost
un adevrat centru de rezisten' anticomunist. 0e afl *n satul cu numele Rciula, de la care se
merge spre mnstirile =:rjauca %i =:r!ov'. Accesul spre mnstire se face pe o uli' cu numele
0fintei #aria. "ste a%ezm:nt de maici, unde 'inuta pentru femei se respect cu stricte'e@ fusta %i
acoperitoarea de cap sunt o!ligatorii. "ste plin de flori. A fost *nfiin'at *n ultimii ani ai secolului al
CBIII-lea de fra'ii Andrei %i Ioan Ro%ca, pe mo%ia rze%ului >upu 0tratan. Are )ramul 4a%terea
#aicii (omnului.
Cele dou !iserici dateaz din veacul al CIC-lea. Cea cu )ramul 4a%terii #aicii (omnului este
zidit *n jur de 1899, iar !iserica de iarn, *n care se face *nc)inare marelui Ierar) 4icolae dateaz
de pe la 1822, cu re*nnoiri ulterioare *n ultimele decenii ale secolului al CIC.

;iserica mare este *n plin proces de renovare, sluj!ele 'in:ndu-se *n !iserica 0f:ntul 4icolae +cea
din imagine/. Aspectul ei este destul de frust, iar interiorul de'ine c:teva sfinte moa%te aduse din
Rusia.
Are un numr mare de vie'uitoare, de ordinul c:torva zeci, care au un nivel de trai destul de auster,
srccios, discret, dar *mprejmuit de verdea' mult %i !uc)ete de flori, plantate anume, mai multe
feluri *mpreun..."ste *n plin proces de primenire.
3.3 0anastirea -4r'auca
Anul fondrii:
15,9
ntemeietori:
#ona)ul $eoctist, ieromona)ul Barsonofie %i mona)ul Inoc)entie
Ctitori:
;oierul 4iculi' %i #iron ;dica
Ziditor:
Ar)imandritul 0piridon
A ezare geografic:
#nstirea este situat la apro&imativ 2- .m de or. Clra i, pe malul p*r*ului =*rjauca i *n apropierea
satului cu acela% nume. =*rjauca 1 un sat vec)i moldovenesc, atestat la 28 iunie 1F,,. #ai t*rziu, pe la *nc.
sec. CBIII aici se sta!ile%te o colonie de ucraineni, care s-au ascuns *n codrii #oldovei, fugind de io!gie
din gu!erniile malorosiene. Alturi de mnstirile =*r!ov', Rciula %i ?rumoasa, mnstirea =*rjauca
formeaz familia mona)al din codrii Clra%ilor.
=irjauca este o comuna in raionul Calarasi din centrul Repu!licii #oldova, la cca F9 .m nord-est
de C)isinau si este una din principalele statiuni !alneologice din Repu!lica #oldova.
In componenta comunei intra , sate@ #andra, =arjauca, Palanca si >eordoaia.
Pana in anul 15,9 terenul pe care sunt amplasate aceste sate, a fost acoperit in mare parte de padure,
care se intindea de-a lungul raului Ic)el, afluent de dreapta al raului Raut.
(omeniul turistic este unul important in comuna =irjauca, numarul turistilor crescand de la an la an
datorita frumusetilor naturale deose!ite si a serviciilor de calitate oferite.

>ocuitorii acestor sate pot oferi diferite servicii turistilor care doresc sa se odi)neasca in sinul
naturii@
1 cazare in case traditionale de tip ruralA
1 posi!ilitatea de incadrare in activitati si preocupari ruraleA
1 familiarizarea cu folclorul, distractiile si traditiile localeA
1 familiarizarea cu mestesugurile practicate in localitatea data, precum si posi!ilitatea de participare
a doritorilor la procesul mestesugarituluiA
1 posi!ilitatea de procurare a produselor mestesugaresti.
3.15 Clra i Di$in
?a!rica de vinuri %i coniacuri 1 0A JClra%i (ivinE este una din cele mai vec)i fa!rici vinicole din
Repu!lica #oldova, care s-a dezvoltat pe !aza unei distilrii construite la Clra%i *n anul 186F.
$e)nologia de preparare pentru distilatele de vinuri a fost adus din ?ran'a de (avid Sa.)arievic)
0ardz)is)vili, fondator al industriei vinicole *n Rusia 'arist. "l a fondat, de asemenea prima fa!rica
pentru produc'ia de distilate de vin pe o !az industrial *n 1888 la $!ilisi +Ieorgia/, RizlTar
+Rusia/.
0tocurile majore de !uturi spirtoase din #oldova, permit companiei KCalarasi (ivinK s fie unicul
productor din Repu!lic, care nu utilizeaz distilate spirtoase importate,ci lucreaza cu materii
prime proprii, asigur:nd calitatea *nalt %i sta!il a produselor, control:nd de asemena *ntreg
procesul de producere, +*ncep:nd de la str:ngerea roadei de vita de vie %i tremin:nd cu oferirea
produsului finit ctre consumator/.
?iind situat *n zona Codrilor, ora%ul Clra%i cu *mprejurrile lui dispune de cele mai avantajoase
condi'ii cliUmaterice %i de sol pentru fa!ricarea !uturii (ivin. ;aza !un de mateUrie prim %i cei
trei factori ai calit'ii - tradi'ia de peste 199 de ani, !utoiul %i omul sunt condi'iile ce contri!uie la
producerea calitativ a vinurilor, divinurilor %i !uturilor tari, de care dispune 0A KClra%i (ivinK.
?aima vinificalorilor 0A KClra%i (ivinK o reprezint producerea (IBI4ului +cognacului/.
Cognacul, fiind o !utur alcoolic pu'in astrin-gent, cu !uc)et !ogat %i gust deose!it, ce se
datoreaz distilrii vinurilor tinere de struguri %i mingiierii distilatelor la cldura copacului de stejar
*n !utoi, a devenit !inemeritat !utura aleas, destinat pentru *mpodo!irea meselor de sr!toare %i
recep'iilor solemne. Bor!ind la figurat, pasiunea sufleteasc a vinului +distilatului/ intr *n rela'ii
intime cu natura viguroas a stejarului matur *n *nc)isoarea !utoiului. Ni numai dup o atare
*ndelungat cuplare se na%te crea'ia %i !utura atinge punctul culminant.
(enumirea !uturii provine de la denumirea or%elului Cognac, situat la sud - vestul ?ran'ei, *n
regiunea C)arentte.
>a noi, *n #oldova, aceast !utur a fost numit K(ivinK, ce *nseamn K(umnezeiescK.
Astzi *ntreprinderea este una din cele mai mari din 'ar %i dispune de urmtoarele capacit'i@
Producerea distilatelor din vin 1 F9 mii dal alcool an)idruA
#aturarea distilatelor 1 2-9 mii dal alcoolA
Producerea divinului 1 199 mii dalA
Producerea !randT 1 -9 mii dalA
Pstrarea, limpezirea %i *m!utelierea vinurilor 1 1mln -99 mii dal pe an
3.11 Re"er$a)ia de #tat 6%laiul ,a/ului2
Rezervatia naturala de stat DP>AI3> ?AI3>3IE a fost creata la 12 martie 1662 in
scopulconservarii, regenerarii, redresarii ecologice, studierii uneia dintre cele mai pitoresti si
maireprezentative ecosisteme ecologice silvice din zona Codrilor.
0uprafata totala a rezervatiei constituie -F,2 )a, din care padurile ocupa ,F36 )a. In
structurateritorial-administrativa sunt incluse -385 )ectare de ar!orele naturale, inclusiv formatiuni
cu fag+252 )a/, frasin +11F3 )a/, gorun si stejar pedunculat +1936 )a/, tei +1F6 )a/, alte specii +1F6
)a/.
0uprafata este ocrotita de stat din 165-. (in 165F acest landsaft 1 natura, inclusiv masivul
depadure, a trecut in categoria rezervatie forestiera si cinegenetica.
(iversitatea landsaftica specifica rezervatiei@ culmi inguste cu vai adanci, versanti
a!rupti+consecinte ale alunecarilor de teren/, izvoare cu apa rece si cristalina, din care se
alimenteazaparaiele, afluenteale rauletului $elita, ce se varsa in ;ac.
Asigurarea stiintifica este efectuata cu cola!oratorii Academiei de 0tiinte, a altor institutii, cat sicu
puterile proprii.
?>2RA include 696 de specii, inclusiv F,- de specii de plante vasculare, 1-1 de specii deciuperci,
,8 de specii de lic)eni, F- de specii de musc)i.
?A34A >a etapa actuala in rezervatie sunt inregistrate@ ,2 de specii de mamifere, circa 1,9de
specii de pasari, 5 1 de reptile, 8 1 de amfi!ii. Recent, fauna rezervatiei a fost im!ogatita cucer!ul
no!il, cer!ul-cu-pete si cer!ul lopatar.
Rezerva'ia JPlaiul ?aguluiE este un o!iect natural peisagistic pitoresc, un tezaur pre'ios al
4aturii#oldovei. $eritoriul Rezerva'iei este par'ial accesi!il pentru turismul ecologic. (ar *n
primulr*nd acest comple& de ecosisteme naturale, lca% al !iodiversit'ii, este un o!iect de cercetri,
unla!orator su! cerul li!er.
KRezervatia KPlaiul ?aguluiK prezinta un mare interes in plan national, dar si in plan european,
deoarece pe teritoriul ei sunt circa 2- de specii de plante rare, incluse in Cartea Rosie, dintre care
circa zece specii de plante se intilnesc numai in rezervatia nominalizataK, a su!liniat Postolac)e.
Potrivit autorilor, lucrarea va servi drept un punct de reper la ela!orarea recomandarilor pentru
conservarea !iodiversitatii in aceasta arie protejata si va fi un g)id atit pentru cercetatorii stiintifici,
specialisti din domeniul !otanicii, cit si pentru toti cei care activeaza in pro!lemele de mediu.
Rezervatia KPlaiul ?aguluiK se afla in raionul 3ng)eni, la 59 .m distanta de C)isinau, intre
comunele ;a)mut, Cornesti, Radenii Bec)i si $emeleuti
*$":Casa mierii7
Casa #ierii o pensiune agroturistica pe care multi vizitatori au denumit-o Dmuzeu apicolE datorita
unui numar nu prea mare de o!iecte vec)i din gopodaria !uneilor si stra!uneilor. >a fel este
denumita Dmuzeu apicolE datorita unei camere de e&pozitie cu mai multe produse agricole si apicole
pe care familia 0tegarescu o mai numeste si Dfarmacia apicultoruluiE.
Acolo poti vedea si un stup cu peretii din sticla unde c)iar si copii pot vedea pe viu munca
intensive a unei familii de al!ine. Inca o atractie la Casa #ierii este si degustarile de produse
apicole care se organizeaza in Dcasa mareE +mai multe feluri de miere, vinul de miere, polenul,
fagurii,Petc./.
?amilia 0tegarescu este foarte ospitaliera si de asta puteti sa va incredintati facind o e&cursie
individuala sau in grup, sau puteti comanda o masa cu !ucate traditionale Dca la mama acasaE si nu
ve-ti regreta.
Amplasare@ F3 .m de C)isinau in satul Raciula, raionul Calarasi. Iospodaria familei 0tigarescu, la
intrare in sat, langa manastire.
Descriere: 2 mica imparatie a al!inelor@ gradina plina de stupi, iar casa pare un muzeu al mierii.
Iospodarii va ofera o e&cursie in tainele producerii mierii de al!ine, e&plica efectele medicale ale
pretioaselor sale produse@ mierea, polenul, ceara si propolisul. 4umai la ei puteti admira munca
continua a al!inelor, printr-un stup cu peretii de sticla. 2 gama larga de produse apicole calitative,
cu posi!ilitatea degustarii mierii de salcim, tei, poliflora, mierii cu polen, nuci, mierii in fag, vinul
traditional de casa si )idromelul 1 !autura alcoolica preparata prin fermentarea mierii de al!ine cu
apa. Casa mierii Ba ofera ocazia sa participati si la modelarea diferitor suvenire din ceara.
?amilia 0tegrescu a descoperit tainele apiculturii acum 6 ani %i a reu%it s fac din aceast
*ndeletnicire o afacere profita!il, care a fost introdus *n circuitul turismului interna'ional.
Cu mult curaj, optimism %i *ncredere *n for'ele proprii, acum nou ani, familia 0tegrescu din satul
Rciula, raionul Clra%i %i-a *nfiin'at propria afacere. <mpreun cu cei trei copii ai lor, $amara %i
#i)ai 0tegrescu, priscari de voca'ie, au desc)is DCasa #ieriiE. Pentru a e&tinde afacerea, aveau
nevoie de loturi de teren, care s le permit amplasarea priscilor. Astfel, pe parcurs, !anii c:%tiga'i
din v:nzarea mierii *i investeau *n terenuri.
2!serv:nd c afacerea este profita!il, doamna $amara s-a g:ndit c n-ar fi ru dac s-ar ocupa %i
cu turismul rural. <ntruc:t fiul, Constantin, tocmai a!solvise liceul, i-a propus s urmeze o facultate
*n domeniul turismului. Pentru a-%i atinge scopul scontat, pe parcursul anilor de studii l-au *ncurajat,
pentru c Jun rezultat eficient copii *l pot o!'ine doar atunci c:nd sunt sus'inu'i de prin'iE, este de
prere doamna $amara.
2 e&cursie aici cost de la 29 de lei, fr degustare %i p:n la 2-9 de lei cu masa inclus, *n func'ie
de meniu.
2dat ajun%i *n ograd, gazdele casei ofer turi%tilor o e&cursie *n tainele producerii mierii de al!ine
%i e&plic efectele medicale ale pre'ioaselor produse@ mierea, polenul, ceara %i propolisul. ?iecare
oaspete al casei trece mai *nt:i prin camera dulce.
I)id aici este Constantin 0tegrescu, care le ofer oaspe'ilor spre degustare o gam larg de
produse apicole calitative, cu posi!ilitatea degustrii mierii de salc:m, de tei, poliflor, a mierii cu
polen, nuci, mierii *n fag, vin tradi'ional de cas %i )idromelul V !utur alcoolic preparat prin
fermentarea mierii de al!ine cu apa. 4eaprat, vizitatorii vor fi servi'i %i cu !ucate tradi'ionale
moldovene%ti.
Pe l:ng miere, oaspe'ii pot admira munca a al!inelor prin intermediul unui stup cu pere'ii de
sticl special amenajat pentru turi%ti. $ot la Casa #ierii, musafirii pot admira %i o!iecte populare
vec)i de peste 199 de ani, care sunt frumos aranjate *n casa mare.
#omentan, familia 0tegrescu are *n proprietate peste 199 de familii de al!ine %i este unica familie
din sat care a reu%it s *ntemeieze o pensiune *n localitate.
,acilitati o8erite:
3-(;>
;aie, !oiler
$B, telefon
Nemineu
>ivad
Irdin
0al pentru *ntruniri
;uctrie, grtar
Parcare
0acilit i i dotri @ pensiune complet, camere du!le, sal de conferin e, grtar, teras, grdin.
Specificul buctriei: produse apicole.
Specialitatea casei: faguri de miere, miere cu nuci, )idromel, preparate din carne de iepure.
Limbi de comunicare: rom:n, rus, francez.
Suplimentar: degustri ale produselor din miere.
3.13 0u"eul 7Casa %arinteasc7
<n fuga nprasnic de diminea' p:n seara pe strzile aglomerate ale ora%elor %i *n furtuna aceasta
de evenimente uitm de multe ori s ne uitm un pic *n spate, la locul de unde am venit %i unde ne
a%teapt dulcile %i dragele amintiri din copilrie, cu casa printeasc, cu prin'ii care ne a%teapt
r!dtori s mai venim pe acas.
Pentru cei care nu au un loc de refugiu la 'ar dar sunt dornici de a sim'i ce *nseamn acest lucru,
func'ioneaz o cas printeasc a tuturor, deja de mai mult de un deceniu, la Palanca, raionul
Clra%i, muzeul JCasa PrinteascE.
Cea care a creat acest muzeu este %i proprietara imo!ilului, $atiana Popa. (umneaei %i-a transformat
casa printeasc a copilriei sale *n casa printeasc comun tuturor moldovenilor %i tuturor celor
care vor s-i p%easc pragul.
KAceast cas mi1a fost restituit *n 1666, dup jumtate de secol de la sec)estrare. A fost visul meu
de aur s recuperam acest loca%, care an de an se demola *n vzul satului, iar mie nu1mi rm:nea
dec:t s !at drumurile primriilor %i instan'elor judectore%ti, s adun de la consteni o!iectele ce ne
apar'ineau c:ndva. 3nii veneau %i mi le ofereau din proprie ini'iativ, pe al'ii *i cutam eu. Patul din
dormitorul prin'ilor mei, !unoar, am fost nevoita s1l cumpr de la ni%te consteni cu !ani grei,
e un pat deose!it procurat din t:rg, la *nceputul secolului douzeci, *mpodo!it cu picturi in al!astru.
Am recuperat multe lucruri %i, totodat, *mi venise ideea *nfiin'rii muzeului KCasa PrinteascK.
<mi doream un muzeu viu, nu un depozit de e&ponate, un muzeu unde copiii %i tinerii ar putea *nv'a
me%te%ugurile, tatl meu fiind un lemnar iscusit, iar mama 1 o me%teri' ne*ntrecut *n ale
!rodatului, 'esutului %i cro%etatulK a mrturisit doamna $atiana Popa.
Acest lucru i-a reu%it din plin, to'i cei ce viziteaz muzeul nu tre!uie s se simt ca *ntr-un muzeu
propriu-zis, ci ca *n casa copilriei lor, pot s se tolneasc pe lai' sau s mn:nce ni%te srmlu'e
%i plcin'ele gtite de proprietara casei.
J4oi, la Casa Printeasc din Palanca am resta!ilit strvec)iul o!icei al moldovenilor de a servi
oaspetele cu ap de f:nt:n %i cu dulce'uri. P:inea %i sarea este o tradi'ie strin nou, impus pe
timpuri *n spa'iul sovietic ca s *nlocuiasc tradi'iile auto)toneE ne e&plic doamna $atiana Popa.
Astfel c muzeul JCasa PrinteascE de la Palanca ne este doar un loc de refugiu pentru or%enii
dornici de sat, dar %i un pstrtor *nrit al tradi'iilor %i o!iceiurilor acestui popor.
$rece'i )otarul *mpr'iei copilriei la Palanca.
3.14 #tatiunea balneo-climaterica Codru
?ondarea %i dezvoltarea sta'iunii !alneare J;ucuria-0indE sunt legate inerent de
evenimentele de la *nceputul anilor W F9 ai sec. CC. <n aceast perioad a crescut semnificativ rolul
sindicatelor *n dezvoltarea economic, cultural %i *n via'a
pu!lic.
=otr:rea 0ovietului de #ini%tri al 3.R.0.0. din 19 martie 16F9, nr. 33- JCu privire la transmiterea
sanatoriilor %i caselor de odi)n sindicatelorE a constituit un eveniment important *n dezvoltarea
!alnear. Prin aceast )otr:re sindicatelor li s-au transmis sanatoriile cu autogestiune +cu e&cep'ia
celor ftiziatrice %i pentru copii/, casele de odi)n, sta!ilimentele !alneare, policlinicile, care
apar'ineau organelor de ocrotire a snt'ii.
Pentru e&ecutarea acestei )otr:ri, #inisterul 0nt'ii al R00 #oldovene%ti a
emis ordinul nr. 5, din - aprilie 16F9, care anun'a c, potrivit !ilan'ului de la
1 ianuarie 16F9, s se transmit sindicatelor sanatoriul !alneologic J0ovietscaia #oldaviaE +*n
prezent JCodruE, s. =:rjauca/, sanatoriul J(nestrE +or%elul Camenca/, casa de odi)n din s.
Ciuciuleni +transferat *n Badul lui Bod %i ulterior reformat *n casa de odi)n J(oinaE, iar mai
t:rziu - *n casa de odi)n JCodruE/, agen'ia !alnear repu!lican %i edificiul nefinisat al casei de
odi)n din Badul lui Bod, reformat mai t:rziu *n sanatoriul J;ucuriaE.
<n 16F9 agen'ia !alnear repu!lican de pe l:ng #inisterul 0n-t'ii al R00 #oldovene%ti s-a
reorganizat *n (irec'ia ;alnear a 0indicatelor din #oldova. >a 19 mai 16F2, prin decizia
Prezidiului Comitetului Central 3nional al 0indicatelor +CC30 1 JXYZ[ZE/ J(espre e&tinderea
caracterului social de conducere a institu'iilor !alneo-sanatoriale a sindicatelorE +protocol nr. 12,
p.F/, a fost organizat Consiliul Repu!lican din #oldova pentru conducerea sta'iunilor !alneo-
climaterice ale sindicatelor +din anul 1663 1 ?irma Repu!lican J0ind!alneoservice #oldovaE 0R>,
din anul 2999 1 =oldingulJ#oldsind!alneoturE/ %i a fost su!ordonat *n activitatea sa de Consiliul
Central pentru conducerea sta'iunilor !alneo-climaterice ale sindicatelor +or. #oscova/.
Planificarea dezvoltrii ulterioare a re'elei sanatoriale, pensiunilor %i caselor de
odi)n a fost atri!uit CC30, Comitetului de 0tat pentru Planificare al 3.R.0.0.,
0ovietului de #ini%tri al R.0.0. #oldovene%ti %i Comitetului Repu!lican al sindicatelor din
#oldova, iar Consiliul Repu!lican din #oldova pentru conducerea sta'iunilor !alneo-climaterice
ale sindicatelor a contri!uit la realizarea acestor proiecte
<n istoria dezvoltrii sanatoriului J;ucuriaE un rol deose!it i-a revenit casei de
odi)n cu acela%i nume, dat *n e&ploatare la 2F decem!rie 1652.
Casa de odi)n J;ucuriaE era constituit doar din trei !locuri locative de var cu
dou etaje a c:te -9 de locuri, conceput e&clusiv pentru agrement organizat,
inclusiv de familie.
(up darea *n e&ploatare a !locurilor de var a casei de odi)n J;ucuriaE, ele
au fost incluse *n componen'a casei de odi)n J(oinaE, care func'iona din 2- decem!rie 16F-,
ulterior casa de odi)n JCodruE, cu o capacitate de ,-9 locuri.
<n calitate de director al acestei *ntreprinderi a fost numit B. 0calca.
<n anul 2999 *n func'ia de medic-%ef a fost numit A. Lurcanu. Anatol Lurcanu a a!solvit Institutul
de 0tat de #edicin din C)i%inu *n anul
1681. (in anul 168, activeaz *n sistemul sindical !alneo-sanatorial al Repu!licii #oldova la
posturi de conducere %i s-a dovedit a fi un !un organizator %i manager modern.
<n anul 299- sanatoriul a fost gazificat. <n acela%i an a fost construit !uveta cu ap
mineral.$ransferul sta'iunii la un tip de energie mai renta!il a lrgit posi!ilit'ile de efectuare a
procedurilor !alneare, mrind eficien'a de tratament,
iar reutilarea !locului alimentar nu numai c a perfec'ionat condi'iile de munc ale personalului, dar
%i a contri!uit la *m!unt'irea calit'ii !ucatelor pregtite.
<n anul 2995 *n toate odile au fost create condi'ii prielnice de cazare pentru
pacien'i, *nlocuind toat mo!ila *nvec)it %i cre:nd interioare moderne, care
predispun spre rela&are %i recrea'ie. Repara'ia fa'adei !locului principal a accentuat elegan'a %i
atractivitatea sanatoriului. Au fost efectuate %i lucrri de
amenajare a teritoriului.
0ta'iunea !alneo-climaterica Codru este amplasat *n ora%ul Clra%i %i dispune de ,,9 de locuri
+cca 32,27 din totalul pe repu!lic/.
<n sta'iunea !alnear KCodruK se trateaz maladii ale tractului digestiv, ale sistemului nervos central
%i periferic, ale aparatului locomotor, ale cilor respiratorii, pro!leme ginecologice, prostatit
cronic.
0anatoriul ofer urmtoarele resurse si servicii pentru tratament@
\ !uvet cu ap mineralA
\ ca!inet de refle&oterapieA
\ !i cu nmolA
\ ca!inet de radiografieA
\ sec'ie de fizioterapieA
\ ca!inete de masajA
\ ca!inet stomatologicA
\ fitoca!inetA
\ sala de mese cu cantinA
0anatoriul ofer urmtoarele resurse si servicii pentru odi)na si distrac'ii@
\ e&cursiiA
\ saunA
\ videosalonA
\ !arA
\ discotecA
\ cinematograf.

$arife@
- pentru o persoan *n camera du!l de categoria II - 339 leiA
- pentru o persoan *n camera du!la de categoria I - 3,9 leiA
- pentru o persoan *n camera semi - lu& cosmeti. - 359 lei.
3.19::Casa 0u"icii::
(ladimir Dodon ! omul cu su8let de $ioar i inim de aur
Cei care l-au cunoscut pe maestrul lutier Bladimir (odon, din Clra%i, au remarcat, dincolo de
profesionalismul su prover!ial, dragostea sa pentru vioar, muzic %i tradi'ii na'ionale. <n acela%i
timp, l-a marcat o mare dragoste de oameni, revrsat din credin'a sa profund cre%tin %i grija pentru
cele sfinte.
"ste foarte greu s vor!e%ti la trecut despre Bladimir (odon, suflet de o omenie %i cumsecdenie
rar *nt:lnite. 4scut la 28 mai 16,6, Bladimir (odon s-a stins din via' la 31 octom!rie, suferind de
leucemie.
Lutier de frunte
Pentru a participa la ?estivalul Interna'ional JRegina BioaraE din C)i%inu, ini'iat de mae%trii
Basile %i (umitru Ioia, Bladimir (odon a ie%it pentru o zi din spital, unde era internat. A organizat,
ajutat de fiicele sale %i sprijinit de Basile Iovu, e&pozi'ia de viori, de la #uzeul 4a'ional de Art, %i a
ascultat cum a c:ntat la aceste instrumente cvartetul de la 0ala cu 2rg. 0-a !ucurat %i le-a mul'umit
muzicienilor pentru felul *n care au dat via' sunetului instrumentelor sale. Apoi, fiind rugat de
ziari%ti, a c:ntat la una din viorile sale o cele!r melodie clasic. J2 vioar e ca %i un copilE, *i
plcea s repete. C:nd l-am rugat pe maestrul Basile Iovu s ne vor!easc despre Bladimir (odon,
aprecierea a rsunat prompt@ J4oi avem mul'i lutieri foarte !uni, dar Bladimir (odon st *n fruntea
lor, s nu se supere nimeniE. J"l a fcut mari e&pozi'ii %i *n ?ran'a, unde a fcut %i stagii, dar %i *n
Italia. "ste un profesionist foarte !unE, a spus maestrul Basile Ioia.
Bladimir (odon a sprijinit cu !ucurie festivalul JRegina BioaraE, care valorific, *n opinia sa,
Jnu numai ;alada J#iori'aE, dar %i alte perle din patrimoniul nostru na'ionalE. J" interesant s
o!servi *n fiecare zi cum avanseaz o vioar, ca %i interpretare, ca un copil - cum cre%te, cum
progreseaz, corect sau nuPE, a men'ionat, *n ultimul su interviu, Bladimir (odon. <ntre!at dac
va merge *n cur:nd *n ?ran'a, cu o e&pozi'ie, maestrul lutier ne-a spus cu triste'e c s-a am:nat
e&pozi'ia, din cauza crizei economice care a lovit aceast 'ar.
Oladimir 6odon) legenda ora+ului Clra+i
<n decem!rie 2998, maestrului lutier i-a fost decernat premiul JInima de AurE din partea ?unda'iei
pentru (emocra'ie Cre%tin. Iat ce a declarat atunci %eful (irec'iei raionale de *nv'm:nt Clra%i,
Andrei Ci!otaru@ J"ste vor!a de povestea unui !un cre%tin %i un profesor e&traordinar, un me%ter
lutier. "ste un artist care *ntre'ine un dialog etern cu lemnul. A fost discipolul mai multor me%teri
lutieri din Repu!lica #oldova, Rom:nia %i ?ran'a. #e%terul despre care v vor!esc se mi%c *ntr-un
spa'iu cu coordonate speciale *nconjurat de viori cu ni%te sunete miraculoase %i, a%a cum nu pot
defini acest perimetru sacru, *l numesc, pur %i simplu, legend. "ste o legend a ora%ului Clra%i.
Acest om special trece prin veacul nostru cu instrumentele confec'ionate de el %i prin el avem %ansa
de a ne *nscrie *n circuitul viu, natural al me%terilor lutieri din "uropa. "ste onorat cu distinc'ia
J#eritul CivicE. Am certitudinea c omul despre care v vor!esc este un punct de ma&im strlucire
*n constela'ia culturii %i spiritualit'ii noastre. (ragi prieteni, este vor!a de me%terul lutier, legenda
ora%ului Clra%i, e&pert *n evaluarea instrumentelor muzicale din cadrul #inisterului Culturii %i
$urismului, Bladimir (odonE.
3.1; Tabara 1Romanita2
$a!ara de odi)na Romanita se afla in localitatea 2ricova la distanta de 5 .m. (e centru raional
Calarai. $a!ara este amplasata la marginea padurii la un loc foarte pitoresc.$a!ara dispune de 199
locuri . Ansam!lu constructiiei dispune de casute cu --19 locuri, !loc administrativ , !locul
alimentar !aie ,teatru de vara pentru 129 locuri , punct medical ,sonda proprie pentru promovarea
apei pota!ile, mijloace te)nice video-audio. Activeaza in perioada sezonului estival+iunie-august/.
Ba"a de odi*na #ado$a
;aza de odi)na 0adova este amplasata in padure in preajma unei suite din , lacuri locuri pitoresti
.Cuprinde 12 !locuri cu capacitatea de cazare de 312 locuri, in odai de 2-F locuri.Cazarea este
efectuoata din corturi militare de - si 1- locuri .2ferta este activ promovata si include pe linga
cazare in padure si alimentare de - ori pe zi o gama variata de activitati cultural-distractive , tir cu
arcul te)nici de turism, cercuri de arte plastice si alte cercuri artistice, lucru la calculator e&cursii la
principalele atractii din jur-#uzeul A.Pus.in din satul (olna, si cele , manastiri din r. Calarasi.
Aero club Clra i
A fost fondat la 21 fe!ruarie 2993 de o grupa de entuziasti, cu scopul de a z!ura deasupra localitatii
natale.
Acorda urmatoarele servicii@
-posi!ilitatea de a z!ura pe deltaplan+ca pasager/A
-video si foto filmari aerieneA
-servicii agricole
-instructia pilotilor pentru z!or cu deltaplanul sau parapanta.
0copul - dezvoltarea sporturilor aeriene
- implicarea tinerilor in acest sport
- ajutorul sectorului agricol
Conclu"ie

Am ales aceasta regiune de oarece are o atractivitate turistic deosebit.
Este unul dinte cele mai populare trasee turistice ale Moldovei.Turitii i excursionitii
numesc adesea acest traseu - Crucea Pravoslavnic, ceea ce e legat cu locaia
mnstirilor. ac privii !arta traseului, vei vedea, c dou dintre poriunile de drum, care
duc spre mnstiri, se intersectea" sub #orm de cruce. $tinerarul este popular i pentru
c se a#l %n apropierea C!iinului &'( de )m p%n la centrul raional Clrai* dar i a
orelului Clrai. Cea mai %ndeprtat dintre ele se a#l la numai +' )m de el.
ar motivul principal care ma #acut sa aleg acasta regiune turistica este #aptul c aceste
locuri s#inte s%nt situate %n inima Codrilor Moldovei, adic pe Podiul Central Moldovenesc,
unde este concentrat cea mai mare parte a bogiilor silvice ale rii. Anume aceast
varietate de peisa,e, sc!imbrile de relie#, vegetaia bogat, drumurile pitoreti atrag
cltorii, iar toate astea #r a mai vorbi de a #rumuseea mnstirilor %nsei, istoria lor
bogat i de loc uoar, posibilitatea unei curiri spirituale, dar i de a se ruga %n ele.
Trebuie s menione" i #aptul, c de-a lungul traseului i %n apropierea mnstirilor s%nt
multe locuri pitoreti i deosebit de atractive. e exemplu, c!iar dup gardul mnstirii
-%r,auca %ncepe o supra#a minunat cu o pdure de #agi seculari i un i"vor vec!i %n ea.
.n apropierea Mnstirii /ciula, la marginea satului, o #amilie de localnici a desc!is un
Mu"eu al Mierii. 0a mnstirea de la -%rbov este un parc #rumos %n centrul cruia
cretea un ste,ar secular, care a #ost smuls de o #urtun, v vom pre"enta %n cele ce
urmea" numai trunc!iul acestui copac, care %n pre"ent a #ost scos. e pe teritoriul
mnstirii 1rumoasa, situat pe v%r#ul unui pante de deal se desc!id peisa,e uluitor de
#rumoase. ar i mnstirea %nsi la intrarea %n ea din partea satului 2ravicea, adic din
partea de sus a dealului, arat deosebit de atractiv, %mbin%ndu-se organic cu peisa,ul
spectaculos din ,ur.
Acestea sunt unele din motive care mau #acut sa scriu despre aceste locuri s#inte i c%t de
atrgtor este acest traseu turistic.
Biblio/ra8ie
#oni Oeaceslav : L=idul ora elor din Republica MoldovaP Oeaceslav #oni $ #gor
Munteanu) #rina <eregoi$ - C=i inu): %#S2) !!, G0$E$-9$ %ipografia CentralH

sursa: Oiorel Miron) Clra+i L=id turistic ) C=i+inu !!,

Mnstiri <asarabene) C=i+inu) "44.) p$""*

Literatura +i arta Moldovei$ Enciclopedie) C=i+inu) "43/) vol$ ) p$,"

A+e7minte mona=ale din <asarabia
Almana=ul -dessei) "3,!
Lrupul de autori A Moldova lui Qtefan
0nstirea ,rumoasa
Casa parinteasca
0tatiunea !alneo-climaterica Codru
Aero clu! Clra i


Clra i Di$in

%laiul ,a/ului

Casa mierii
Raionul Clra i