PREVENTIE SI DEPISTARE

IN CANCER
Conf. Dr. Monica Dragomir
Cancerul - perspectiva globala
1 din 8 decese se datoreaza cancerului

In intervalul 2005- 2015 numarul de decese
estimat: 84 milioane

A-2-a cauza de deces in tarile dezvoltate

Decese prin cancer > TBC+ SIDA + malarie
Cancerul - perspectiva globala
In 2009 :
- 12,9 milioane cazuri noi
In 2020:
- 16,8 milioane de cazuri noi
In 2030:
- 27 milioane de cazuri noi
- 17 milioane de decese prin cancer
Pot fi salvate :
- 2 milioane de vieti in 2020
- 6,5 milioane de vieti in 2040


40% dintre cancere pot fi
prevenite !!!
Cancerul este cea mai importanta
cauza de deces in lume
Care sunt cele mai frecvente
cancere?
Realitati despre cancer
In ultimii 30 de ani incidenta cazurilor noi si nr.
deceselor prin cancer s-au dublat

Costurile asociate cazurilor noi de cancer in 2009
> 286 bilioane $

Costuri pentru cercetare in cancer:
19 bilioane $


Lupta impotriva cancerului se
desfasoara la doua nivele

Impotriva dobandirii cancerului (preventie)
Impotriva decesului prin cancer
NIVELURILE DE PREVENTIE IN CANCER
Preventia primara consta in controlul cauzelor si
factorilor de risc (expunerea la carcinogenii cunoscuti )
avand ca scop scaderea incidentei cancerelor.

Preventia secundara consta in tratamentul starilor
precanceroase, identificate prin actiuni de depistare sau
prin diagnostic precoce.

Preventia tertiara este preventia sechelelor terapeutice,
reinsertia sociala si profesionala a bolnavilor tratati.

DEPISTAREA DIAGNOSTIC PRECOCE

Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de
aparitia semnelor clinice ale bolii.
- Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care
separa persoanele aparent sanatoase de cele care pot
suferi de boala.

Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne
clinice de boala prin autoexamen sau examen medical



PREVENTIA PRIMARA:
Recomandarile grupurilor de experti cancerologi
Food, Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global Perspective
WCRF: The World Cancer Reseaech Fund + AICR: American Institute for Cancer Research
Descurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunului
Consum moderat de alcool.
Evitarea expunerii excesive la soare.
Respectarea masurilor de protectie a muncii in
activitatea profesionala.
Recomandari legate de dieta si stil de viata:
- Alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale,
- Mentinerea greutatii normale
- Activitate fizica
- Regim alimentar anticanceros

Fumatul
Fumatul si cancerul
Cresterea consumului de tutun din anii 80 este cauza
care a generat cea mai mare rata de cresterea a nr. de
cazuri noi si decese prin cancer in intreaga lume

CBP cauzeaza cele mai multe decese prin cancer .

Cresterea consumului de tutun se reflecta in statisticile
epidemiologice in 40 de ani
Numarul de decese datorate fumatului va creste in
continuare
Fumatul si cancerul

In 2020 unul din trei decese la adultii din intreaga lume
este de asteptat sa fi fost produs de fumat.

Fumatul de tigari se afla in relatie cu decesele prin
cancer cu localizare la nivelul cavitatii bucale, esofagului,
faringelui, laringelui, plamanului, pancreasulu si vezicii
biliare.
FCTC: The WHO Framework Convention on Tobacco Control
Conventia- cadru privind controlul fumatului
Mai 2003:
192 tari aproba textul primului tratat mondial al sanatatii
40 tari au ratificat tratatul
Tratatul a devenit, formal, o lege internationala
Tratatul moduleaza doar relatiile dintre tarile care l-au
ratificat.
ALIMENTATIA
Substante carcinogene din alimente

Hidrocarburi aromatice policiclice in alimentele afumate
sau arse;
Aflatoxine in alune
Compusii N-nitrozo formati din nitriti, in carne si legume
Acetaldehida in bauturile alcoolice
Acrilamida in alimentele bogate in carbohidrati prajite
sau coapte

In realitate boala nu este produsa exclusiv de carcinogeni,
ci mai ales de dietele occidentale moderne consistente,
dar sarace in fructe si legume.




Alimentatia si cancerul
Cancerul poate fi prevenit in majoritatea cazurilor.
Cauzele principale ale cancerului sunt fumatul si dieta
inadecvata.
Intre 30-40% din totalul cazurilor de cancer pot fi prevenite
printr-o dieta adecvata, prin activitate fizica si prin
mentinerea unei greutati corporale optime.
Raportat la incidenta actuala, o dieta adecvata poate
preveni anual 3-4 milioane de cazuri de cancer.
Regimurile care contin cantitati mari de legume si fructe
pot preveni 20% din totalul cazurilor de cancer.
Modalitati de reducere a incidentei
cancerului prin dieta si stil de viata
Promovate de Societatea Americana de Cancer si UICC:

Legume si fructe: se vor consuma legume si fructe 400-
800 g/zi in 5 sau mai multe portii/zi, tot timpul anului.

Mentinerea greutatii corporale: se va evita atat
subponderalitatea cat si supraponderalitatea; se va limita
cresterea in greutate la maturitate la maxim 5 kg.

Activitate fizica zilnica moderata:
30 minute 5 zile/saptamana pentru adulti
60 minute 5 zile /saptamana pentru copii si
adolescenti).


Rezumatul recomandarilor dietetice (2)
Alte alimente vegetale: se vor consuma diferite cereale,
leguminoase, radacinoase, 600-800 g in 7 sau mai multe
portii/zi. Alimentele vor suferi o prelucrare termica
minima. Se va limita consumul de zahar rafinat.
Bauturile alcoolice: consumul de alcool nu este
recomandat; daca totusi se consuma se va limita la
maxim doua bauturi/zi pentru barbati si una pentru femei
(o bautura= 250 ml bere, 100 ml vin, 25 ml bautura tare)
Sarea: se va limita consumul alimentelor sarate si
folosirea sarii la gatit. Se vor folosi plante aromate si
mirodenii.

Rezumatul recomandarilor dietetice (3)
Conservarea: refrigerarea pentru pastrarea alimentelor
perisabile.
Aditivi si reziduuri: cand nivelul aditivilor, impuritatilor si a
altor reziduuri este ajustat corect, prezenta acestora in
alimente si bauturi nu este periculoasa. Utilizarea lor
necorespunzatoare poate dauna sanatati (aceasta se
aplica mai ales in tarile in curs de dezvoltare).
Prepararea: pentru carne si peste se va evita prajirea.
Urmatoarele produse se vor consuma doar ocazional:
carne si peste preparate la gratar direct in foc, carne
conservata si afumata.
ACTIVITATE FIZICA ZILNICA
Include activitatea fizica in activitatea ta zilnica ori de
cate ori este posibil.
Incearca sa mergi pe jos sau pe bicicleta pana la
serviciu sau pana la magazin dacat sa iei autobuzul sau
masina.
Urca si coboara pe scari in loc sa folosesti liftul.
Plimba cainele
Activitatile gospodaresti precum aranjatul patului,
curatatul si spalatul reprezinta activitati fizice zilnice
benefice.
ALCOOLUL SI CANCERUL
Legatura demonstrata dintre consumul de alcool si
cancerele tractului digestiv superior ( cavitate bucala,
faringe, laringe, esofag)
Exista dovezi privind relatia dintre consumul de alcool si
cancerul hapatic.
Legatura probabila lintre alcool si cancerul mamar si
rectal.
Nu exista dovezi convingatoare privind relatia dintre
consumul de alcool si alte cancere.
PRINCIPII SI STRATEGII DE DEPISTARE
CE ESTE DEPISTAREA ?
Depistare = screening = triaj

Tipuri de depistare:
Depistare in masa = act de sanatate publica
Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica
Scop: mpartirea populatiei n 2 grupe
- Grupa cu testul (-)
- Grupa cu testul (+): necesita alte investigatii
pentru afirmarea sau infirmarea dg. de cancer
Depistare individuala (oportunista)- orientata de
factori de risc
- se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului
pentru alt motiv,
- este recomandata de medicul specialist
Criterii de indeplinit pentru instituirea unui program de
depistare:

Boala - grava dar curabila
Prevalenta inalta in stadiu preclinic
Istoria naturala a bolii este cunoscuta
Perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si boala
declarata

Testul de diagnostic: - sensibil si specific
- simplu si ieftin
- lipsit de risc
- sigur (fiabil)

Diagnostic si tratament:
- Sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri
- Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea
mortalitatii sau morbiditatii decat tratamentul inceput dupa manifestarea
evidenta a bolii

PRINCIPALELE METODE DE DEPISTARE
Clinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce)
Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru
cancerul de prostata, inspectia leziunilor cutanate
Radiologice: mamografia
Metode endoscopice : eficacitate mare; acceptabilitate mica
Metodele biologice
- interes public mare; interes medical redus
- Markerii biologici nu au nivele crescute paralel cu stadiul evolutiv
al bolii
Examenele citologice:
- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: ex.citologic
cervico-vaginal n depistarea cancerului de col uterin
- citologia exfoliativa c. bronsic, vezical,
EVALUAREA (ECONOMICA) A ACTIUNII
DE DEPISTARE

Dificil de facut un raport cost/ eficienta
Mamografia a redus cu 37% mortalitatea
prin cancer mamar
Citologia cervico-vaginala a redus cu 90%
mortalitatea prin cancer de col uterin








ATITUDINI PRACTICE
DE PREVENTIE SI DEPISTARE
IN PRINCIPALELE LOCALIZARI ALE
CANCERELOR
Screening - pentru care cancere?
Eficienta screening-ului pentru cancerul mamar,col uterin
si colo-rectal este bine documentata.
Nu exista nici o dovada ca screening-ul pentru cancer de
prostata, cap si gat sau melanom cutanat ar reduce
numarul deceselor produse prin cancere cu aceste
localizari.
Nu exista dovezi ca screening-ul pentru cancerul
pulmonar este eficient; preventia primara (A NU FUMA)
poate reduce incidenta cu pana la 90%.

Cancerul mamar
Cancerul mamar
Nu este clara posibilitatea preventiei
primare.
Screening
Mamografie
Examen clinic mamar (executat de medic)
Auto-examinarea sanului
Cancerul mamar
Mamografia efectuata la femei fara simptomatologie de
cancer mamar
- este cel mai bun instrument de detectie precoce
- trebuie efectuata numai de specialisti pregatiti
corespunzator
Mamografia poate arata:
- tumora mamara, inainte de a fi simptomatica sau
palpabila
- mici depozite da calciu la nivelul sanului
Indicatii:
Femei de >40 ani la intervale de 1-2 ani.

Reduce mortalitatea cu 30-35%

Cancerul mamar
Examenul clinic al sanului (efectuat de catre medic):
- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 20-25%
- face parte din examenul medical de rutina
- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)
- caracteristicile anatomice ale gl. mamare se
schimba in functie de varsta, ciclului menstrual, sarcini,
alaptare, menopauza, medicatie (anticonceptionala sau
alti hormoni).
Auto-examinarea
- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 10-15%
- femeia trebuie sa anunte medicul in legatura cu
orice modificare aparuta la nivelul sanilor
- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)


Cancerul de col uterin
Cancerul de col uterin
Cauze si preventie primara:
-activitate sexuala precoce
- parteneri sexuali multipli ( creste riscul de infectie
cu virusuri cu transmitere sexuala)
- virusuri cu transmitere sexuala (HPV- human
papillomaviruses, virusul herpetic genital pot cauza
cresterea anormala a celulelor din endocervix;
actioneaza impreuna cu alti factori)

In prezent: depistarea precoce si tratamentul leziunilor
precanceroase ramane cel mai eficient mod de prevenire
a cancerului cervical.
Cancerul de col uterin
Testul Papanicolaou ( Pap smears):
- test simplu, nedureros care detecteaza celulele
anormale de la nivelul colului si endocolului uterin
-cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul
colului si fundurilor de sac
- se intind frotiuri care sunt colorate si examinate la
microscop pentru detectarea modificarilor celulare
Senzitivitate: 51%
Specificitate: 98%
Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%

Clasificarea Papanicolaou originala
Clasa Descriere
I Fara celule anormale
II Citologie atipica , dar fara caractere de malignitate
III Citologie sugestiva , dar nu concludenta pentru
maligniatate
IV Citologie sugestiva pentru malignitate
V Citologie concludenta pentru malignitate

Papanicolaou, 1954
Comparatie intre Clasificari utilizate in C. Col uterin
Papanicolaou
class system
World Health
Organization
CIN Bethesda System
Class I In limite normale
Class II Modificari celulere
benigne; ASC
Class III
Displazie usoara
Displazie moderata
Displazie severa
CIN 1
CIN 2
SIL de grad scazut
CIN 3 SIL de grad inalt
Class IV Carcinom in situ CIN 3
Class V
Carcinom
microinvaziv
Carcinoma invaziv
Carcinom
invaziv

Carcinom invaziv

Abbreviations: CIN: Cervical intraepithelial neoplasia; ASC:Atypical squamous cells; SIL: Squamous
intraepithelial lesions
From Papanicolau (1954), Riotton et al. (1973), Richart (1968, 1973), Solomon et al (2002)
Cancerul de col uterin
Daca toate femeile ar efectua regulat teste
Babes-Papanicolaou si control clinic genital ,
cele mai multe stari premaligne ar putea fi
depistate precoce si vindecate conservator;
Intervalul de screening este de 3 ani
Intervalul de varsta: intervalul de viata sexuala
activa
Limita superioara: preferabil nu sub 60 de ani.
Cancerul colo-rectal
Testul sangerarilor oculte in
scaun
Screening in masa bine organizat

La fiecare 2 ani in populatia asimptomatica
peste 50 de ani , fara risc familial

Indepartarea polipilor identificati cu ocazia
screeningului previne cancerul colorectal
Factori de risc pentru cancer
colo-rectal

Varsta > 50 ani
Polipi colonici
Colita ulcerativa
Dieta bogata in grasimi si carne, saraca in legume
si fructe
Dieta saraca in vegetale si alimente bogate in fibre
Fumatul
Istoric familial de cancer colo-rectal
Preventia cancerului colo-rectal
Cancerul colo-rectal este cancerul care
poate fi prevenit in cea mai mare
masura prin dieta si stil de viata.

66%-75% din cazuri pot fi evitate prin
dieta si stilul de viata recomandat