Cunoasterea relatiilor interpersonale pentru o buna dezvoltare a copilului

n ziua de azi, n mai toate societile, oamenii se confrunt cu probleme. Acestea

provin mai ales din faptul c oamenii au o nelegere greit asupra relaiilor interumane.
n multe situaii elevii nu i respect profesorii, ba mai mult, uneori nu i respect
prinii. Din aceast cauz n ntreaga lume exist attea probleme... pentru c oamenii nu
cunosc cu adevrat esena relaiilor interumane, nu au nvat corect aceast lecie nc de
la nceput, din prima copilrie.

elatiile interpersonale au constituit dintotdeauna mediul optim de dezvoltare a
oricarei fiinte umane. !i cnd spun asta, ma refer la acel tip de relatie interpersonala
definita ca o relatie interpsi"ologica, directa, reciproca, care se desfasoara att n plan
constient ct si n plan inconstient.

elatiile interpersonale cu parintii au un rol pivotal in dezvoltarea individului si a
tipului de relatii pe care le va stabili ulterior cu alti indivizi de#a lungul vietii. $ulte din
%datele interne& ale fiecaruia individ se capata in cadrul acestora relatii primare. De
exemplu, stima de sine. Daca unui copil i se repeta, sub diverse moduri, mai mult sau mai
putin explicite, ca el sau ea nu este capabil de a face un lucru cum trebuie, daca este
criticat tot timpul, daca este in permanenta comparat cu cei care au performante mai bune
'parintii sau fratii mai mari( sau daca pur si simplu nu este lasat a se descurce singur in
diverse situatii potrivite vrstei, atunci copilul respectiv va dezvolta o nencredere n sine,
se va ndoi toata viata de propriile lui capacitati de a face fata, de a se descurca. )ar
relatiile pe care le va stabili cu alti indivizi, de#a lungul vietii, vor fi probabil de tip
dependent, submisiv, in care va fi tentat sa atribuie celorlalti o pricepere, putere si
importanta mai mare decat lui nsusi. *n alt exemplu este cel al copiilor care au crescut
privati de o minima afectiune. +a rndul lor, adulti fiind, vor fi incapabili sa ofere altora
afectiune. ,opiii care au fost abuzati psi"ic, fizic sau sexual, vor deveni niste adulti cu o
stima de sine scazuta, mpovarati de grave sentimente de vinovatie, ura si neputinta,
bntuiti de depresii permanente sau periodice, incapabili de a construi relatii armonioase
cu parteneri lor. *nii vor deveni la rndul lor niste abuzatori, nefiind capabili de a
relationa dect n -urul ideii de suferinta, de umilinta a celuilalt, dupa modelul relatiei cu
proprii parinti.
,"iar si n cazurile mai putin dramatice si patologice, modelul relatiei cu parintii si
modelul relatiei dintre parinti vor ramne un model important, ce#i drept inconstient, pe
baza caruia se vor construi viitoarele relatii.
+ocul pe care fiecare dintre frati l are n ierar"ia copiilor influenteaza nu numai tipul
de relatii interpersonale pe care fiecare l va dezvolta mai trziu, dar si personalitatea lor,
ntr#o anumita masura. !e spune adesea despre copiii singuri la parinti ca sunt mai
egoisti, mai putin cooperanti, mai putin sociabili etc. .e de alta parte, experienta de frate
mai mare poate contribui fie la dezvoltarea unui simt crescut de responsabilitate, fie la
aparitia unei atitudini resentimentare, de revendicare, legata de preocuparea excesiva a
parintilor de nevoile fratilor mai mici. )n cazul mezinului, acesta creste n snul familiei
avnd o experienta complet diferita de a fratilor mai mari. !entimentul de ocrotire si
preocupare din partea ntregii familii pot contribui la dezvoltarea unui sentiment de
securitate deosebit de puternic. Alteori nsa, postura de cel mai mic din familie poate
predispune la aparitia unei personalitati slabe, dependente, permanent framntate de
ndoieli si incertitudini in legatura cu capacitatea proprie de realizare. /u n ultimul rnd,
copilul mi-lociu creste adesea avand sentimentul ca este uitat undeva la mi-loc.
)n familiile extinse, acestor tipuri principale de relatii, copil#parinte, parinte#parinte,
copil#copil, li se adauga si cele datorate prezentei bunicilor. elatiile nepoti#bunici au fost
oarecum negli-ate de psi"ologi, fiind fie expediate usor sub pretextul unei lipse de
specificitati, fie percepute prin prisma unor sabloane de tipul %bunicii sunt cei care i
rasfata pe nepoti&. )n fapt, rolul acestora este mult mai complex. *neori, ei reprezinta
adevarati parinti de substitutie, n cazul absentei fizice sau psi"ologice a unuia sau
ambilor parinti, care impun copiilor un mod particular de raportare la conceptul de
autoritate, apartenenta, securitate, afectivitate, etc
0oate aceste relatii intra#familiale 'copil#parinte, parinte#parinte, frate#frate, nepot#
bunic( se constituie ca modele si repere n termeni de valori morale '%sa nu minti&(, valori
interpersonale '%sa fii intotdeauna cinstit cu ceilalti&( orientare sociala '%nu e bine sa te
bagi in grupuri, partide sau organizatii& etc.(, implicare sociala '%e important sa ii a-uti pe
altii&(, samd. ,"iar daca procesul de implinire a personalitatii unui individ nu se termina
niciodata pe deplin, baza acestui proces are loc in primii ani de viata '%cei sapte ani de
acasa&( si in perioada de pna la desprinderea tanarului de familie. )ntr#un anumit sens,
influenta familiei continua si dupa aceea, fie direct 'tanarul lungeste mult perioada de
dinaintea desprinderii(, fie indirect, prin intermediul modelelor si seturilor de valori
preluate din exterior si interiorizate sub forma unor modele sau valori devenite personale.
Atunci cand vorbim de impactul primelor instante de relationare asupra dezvoltarii
individului, ca individ de sine statator si ca partener social, trebuie sa luam in considerare
si relatiile din afara familiei. 1orbim aici de rolul celor de aceeasi vrsta 2 prieteni,
colegi, vecini etc. 2 in dezvoltarea procesului de socializare. )n interactiunea cu cei de o
vrsta, copiii invata sa devina atat cooperanti ct si competivi, invata sa se raporteze la
ceilalti ca la niste egali 'in cazurile fericite( si isi contureaza o imagine de sine care tine
cont nu numai de ceea ce reprezinta copilul in cadrul sistemului familial, ci si in cadrul
mai largit al micro#societatii in care traieste. ,opilul nu se poate simti dect incomplet si
neimplinit in raport cu adultul %perfect&3 dar in relatia cu cei de aceeasi vrsta, el se poate
simti competent, adecvat, capabil.
)n final, aceste relatii sunt necesare in procesul de dezvoltare al copilului. Daca am tine
cont de toate relatiile interumane, daca ar fi respectate, intreaga societate ar fi in armonie.

elatia profesor#elev
elaia dintre un nvtor i elevul su este asemntoare celei dintre prini i copii.
4levul trebuie s#i respecte nvtorul n acelai mod n care i respect i prinii.
.rinii i#au druit via, iar nvtorii i druiesc cunoatere. ,unoaterea esta ca i
viaa deoarece ai la fel de mult nevoie de ea ca i de via..
+a coal, nvtorul le druiete cunoatere copiilor, dar are i gri- de ei ca i cum ar
fi proprii lui copii, deoarece un nvtor bun, adevrat, dedicat, trebuie s i iubeasc
elevii ca pe proprii lui copii.
.entru viitorul i desvrirea fiecruia n parte, este important ca acesta s primeasc o
nvtur adevrat i de folos de la nvtorii si.
elatia parinti#copii
,e ar trebui s nsemne a-utorul prinilor n educaia copiilor i ce se ntmpl cnd
controlul e exagerat5
Unii prini vor s se impun n faa copiilor, n loc s comunice. n legtur cu
relaia printe#copil, observam c de multe ori relaia este una autoritar, prinii
ncercnd s se impun, n loc s comunice cu ei. De cele mai multe ori, presiunea
prinilor vine din nerealizrile lor personale. !ituaiile n care prinii cer foarte mult de
la copii pleac de la nerealizrile lor n via. !pre exemplu, dac printele a vrut s fac
un sport de performan i nu a reuit atunci l poate obliga pe copil s realizeze lucrul
acesta, ns un copil are destinul lui, independent de realizrile din trecut ale prinilor.
4ste nevoie de dragoste, nelegere, expunerea copilului la ct mai multe experiene
pentru ca el s ncerce i s vad ce anume l intereseaz cu adevrat. .rinii trebuie s#i
transmita copilului 'att prin vorbe, ct i prin fapte( c l iubesc indiferent de succesele i
eecurile lui.
,ele dou medii, familia i coala, au roluri complementare, intersectndu#se pe
terenul educaiei.
.rinii trebuie s nvee totui s se retrag treptat pentru a asigura autonomia
copilului i %creterea responsabilitii acestuia fa de sarcinile care i revin n postura de
colar. ,el mai bun i durabil lucru pe care un printe l poate face pentru copilul su este
s#i fie alturi prin oferirea suportului emoional, prin oferirea propriului comportament
ca model, prin facilitarea nelegerii conceptului de responsabilitate.
n concluzie, pot afirma c numai printr#o colaborare strns, susinut, familia i
coala pot pune n aplicare procesul de educare a copilului, c numai aa se pot forma
copii calmi, ntr#o via zbuciumat, copii fericii, ntr#o societate n permanent
sc"imbare.

"Fiecare copil pe care l instruim este un OM druit societii."
!. "or#a$