The Project Gutenberg eBook, Creierul, O Enigma Descifrata, by Dorin

Teodor Moisa
This eBook is for the use of anyone anyhere at no cost and ith
almost no restrictions hatsoe!er" #ou may co$y it, gi!e it aay or
re%use it under the terms of the Project Gutenberg &icense included
ith this eBook or online at "gutenberg"net
'' This is a COP#()G*TED Project Gutenberg eBook, Details Belo ''
'' Please follo the co$yright guidelines in this file" ''
Title+ Creierul, O Enigma Descifrata
,uthor+ Dorin Teodor Moisa
(elease Date+ March -., -//0 1eBook 2334567
1Most recently u$dated May 83, -//57
&anguage+ (omanian
Character set encoding+ 9T:%;
'''<T,(T O: T*E P(O=ECT G9TE>BE(G EBOO? C(E)E(9&, O E>)GM, DE<C):(,T,'''
Co$yright @CA -//0 by Dorin Teodor Moisa"
C(E)E(9&, O E>)GM, DE<C):(,T, @Traducerea in limba engleBaA
Dorin T" MO)<,
The Brain, a Decoded Enigma
Carning
This book contains a symbolic model associated to the basic function of
the brain"
, symbolic model is a model based on logic only" <o, this book is not
recommended to indi!iduals ho has the tendency to understand the
eDternal reality based on imagination"
The book can be understand by $ersons beteen 3- and -/ years old ho
ha!e s$ecial abilities in the field of $ositi!e sciences"
,lso, the book is recommended to $ersons ho already ork in the field
of $ositi!e sciences @mathematicians, $hisicists, engineers and so onA"
)ntroduction
This book contains my original theory, called MDT @Modeling De!ices
TheoryA on the basic hardare function of the brain @human or animalA"
,s any scientific theory, it is a symbolic model" ,ny symbolic model is
based on a limited number of basic terms and a limited number of basic
relations beteen the basic terms" :or the basic terms and only for
them, there are acce$ted descri$ti!e definitions" ,ll the others terms
are generated by the model, together ith their normal definitions"
These definitions are generated by the model by logical and
mathematical $rocedures"
These are the basic characteristics of any scientific theory and so, )
follo the $rocedures described abo!e, to make a theory on the basic
hardare functions of the brain"
This theory is in a total o$$osition ith all the actual sciences
associated ith the functions of the brain" The $resent sciences,
associated ith the functions of the brain, are not based on a single
fundamental model" )n this ay, as my theory ill be acce$ted, all hat
it as already ritten in the actual sciences associated ith the
functions of the brain, ha!e to be re%ritten or forgotten"
This attem$t of total re!olution is necessary because the actual
sciences on the brain donEt use normal definitions of the terms" There
are only descri$tions associated ith them"
)n $sychology, for instance, about any scientist has hisFher on list of
descri$ti!e definition associated ith the terms used by himFher" )n
this ay, it is not $ossible to make a logical structure to integrate
all the terms used in that field" <o, the $sychology, for instance, is
not a $ositi!e science"
EDam$le+
&etEs consider a classical $ositi!e science, as >etonEs Mechanics is"
)n this symbolic model, all terms ha!e eDactly the same definition for
all the scientists" These definition are not changed since 80/ years ago
hen they ere generated by the symbolic model of Mechanics" :or
instance, the term Gs$eedG is defined as !HsFt" That is, Gs$eedG means
that the Gs$aceG is di!ided by GtimeG" This definition is a normal
definition generated by the symbolic model of Mechanics and so, that
term is not introduced by descri$tion"
&etEs su$$ose no that a symbolic model associated ith the basic
hardare function of the brain is already created or it ill be created"
The first conseIuence is that all the terms used in association ith the
functions of the brain ill be generated by the model by logical and
mathematical $rocedures, together ith their normal definitions" There
is no reason to su$$ose that any descri$ti!e definition hich is already
used in the $resent sciences of the brain ill be com$atible ith the
definitions generated by that symbolic model"
<o, all hat is already created in the $resent sciences associated ith
the brain has to be re%ritten or forgotten"
(egardless of the fact that MDT theory ill be acce$ted or not, a
symbolic model hich co!ers the basic hardare function of the brain
ill $roduce this total re!olution in all the sciences associated ith
the brain, including $sychology, $sychiatry, gnoseology, e$istemology,
many $arts of social sciences"
&etEs consider that a symbolic model to co!er the basic functions of the
brain is created and is acce$ted" The $ersons ho already ork in these
fields ha!e to re%start e!erything about from Bero" Their o$$osition
ill be enormous and ) ha!e no illusion in this direction"
This theory as created about 3/ years ago" Based on my $ersonal
eD$erience, the theory is easily understood by $ersons ith s$ecial
orientation on $ositi!e sciences, including childrenEs o!er 3- years
old" ,lso, the $ersons ho already ork ith symbolic models
@mathematicians, $hysicists, engineers and so onA ha!e a high ca$acity
to understand it"
&etEs see hat MDT offers"
:irst of all, MDT treats the brain as a de!ice hich $rocesses the
information" )n this ay, MDT has no direct connection ith the
medicine" MDT is concerning only ith the basic functions associated
ith information $rocessing and it is not interested by $roblems as
Ghat $art of the brain is doing somethingG or Gho a function is
im$lementedG" MDT is a theory associated ith the $rocessing of the
information and so it has no direct interference ith the $hysical
brain"
,s a symbolic model associated ith the basic function of the brain, it
generates $recise definition, based on logic, of all the terms used in
association ith the functions of the brain" )n this ay, all the terms
are logical correlated beteen them"
EDam$les+ MDT generates normal definitions for+ knoledge,
consciousness, to imagine, to think, intelligence, emotion, to be
irritate, lo!e, ha$$iness and many others" E"g" the GconsciousnessG is
the facility of a brain to make and o$erate a model hich contains the
being itself as an element" MDT defines, than, 6 different ty$es of
consciousness hich are, of course, defined in the same $recise ay"
E!en more, based on MDT, it is $ossible to design a logical structure to
im$lement the function called GconsciousnessG"
MDT eD$lains the basic functions of the brain u$ to the le!el to make a
logical design to synthesiBe all the brainEs functions @human or
animalA" Of course, a technological im$lementation of that functions is
not $ossible no because the com$uters, for eDam$le, ha!e yet a !ery lo
$oer to $rocess the information and this situation ill last, ) think,
at least in the neDt -5 years"
)n fact, the brain is treated by MDT as a technological $roduct" <o,
there are defined the main design goals and also, the main deficiencies
@by design or gi!en by technological im$lementationA"
There is analyBed the $roblem if, by e!olution, it is $ossible or not to
e!ol!e from animal brain to human brain"
There are analyBed the design and technological $roblems, including the
functional illnesses of the brains"
The theory treats also the $aranormal $henomenon and suggest some
methods to de!elo$ such acti!ities"
The ,$$lication section contains also many items as a history of the
e!olution of the brain, the e!aluation of the $roblems of $sychological
tests and $erformance tests for a brain, some $roblems associated ith
the $resent and future le!els of e!olution of the brain, some long range
$roblems associated ith the de!elo$ment of the human society @including
the terrorismA and many others"
The basic elements of MDT occurs in 3..8 and the first ritten form @on
CEBA in 3..4" The $rocess of de!elo$ing is continuing"
Dorin T" MO)<,
moisaJBa$$mobile"ro
EKP&)C,T)E
,ceastaE !ersiune a caErtBii este scrisaE iEn iEntregime cu caractere ,<C))"
Totushi, eliminarea diacriticelor $oate saE creeBe ambiguitaEtBi" ,sha cum deja
atBi obser!at, diacriticele se iEnlocuiesc cu nishte caractere s$eciale" ,stfel,
GsG cu coditBaE se iEnlocuieshte cu GshG iar GtG cu coditBa se iEnlocuieshte cu
GtBG" Pentru GiG cu caEciulaE se foloseshte GiEG iar $entru GaG cu caEciulaE se
foloseshte GaEG, asha cum deja atBi obser!at"
Totusi, sunt $utine caBuri cind eliminarea diacriticelor $oate sa creeBe
ambiguitati" Din cauBa aceasta, acest teDt !a folosi notatia s$eciala de mai sus
numai si numai in situatiile in care ar $utea sa a$ara ambiguitati"
,stfel, nu !om scrie GiEn!aEtBaEmiEntG deoarece scrierea Gin!atamintG nu creaBa
ambiguitati dar !om scrie GcasaG sau GcasaEG in functie de articolul
hotaritFnehotarit cerut de sensul fraBei"
,ceasta carte se adreseaBa numai celor care $erce$ realitatea eDterna $e baBa de
logica" ,cesti cititori !or a!ea tendinta naturala sa acce$te eliminarea
diacriticelor din scriere" )n Germania eDistaE deja o forma oficiala de scriere a
limbii numai cu caractere ,<C)) si care a fost im$usa de gu!ern cu toate
$rotestele $o$ulatiei" Poate ar trebui ca aceasta $roblema sa fie $usa, in mod
serios, si la noi" ,ici este deci o $ro$unere" Pentru cei care nu agreeaBa aceasta
scriere, eDista si o !ersiune CE.4 a cartii, cu diacritice"
Dorin Teodor MO)<,
C(E)E(9&, O E>)GM, DE<C):(,T,
Dorin Teodor MO)<,
moisaJBa$$mobile"ro
,TE>T)O>,(E
,ceasta carte contine un model simbolic asociat functiilor de baBa ale creierului"
9n model simbolic este un model baBat in eDclusi!itate $e logica" )n consecinta,
cartea nu este recomandata $ersoanelor care au tendinta de a intelege realitatea
eDterna $e baBa de imaginatie"
Cartea $oate fi inteleasa cel mai usor de $ersoane intre 3- si -/ de ani, cu
inclinatii s$eciale $entru stiintele eDacte" De asemenea, cartea este recomandata
$ersoanelor care lucreaBa deja in domeniile stiintelor eDacte @matematicieni,
fiBicieni, ingineri, etc"A"
C9P()><
)ntroducere -
:unctiile de baBa ale creierului 0
Termeni fundamentali 0
Definitiile asociate termenilor fundamentali 0
Celula functionala fundamentala de hardare 6
Probleme de $rinci$iu 33
EDem$lificarea detaliata a constructiei de modele M%#M%LM 38
Creierul uman @introducereA 35
Creierul uman fata de creierul animal 36
Creierul uman+ e!olutie sau inter!entie eDterna -/
Deficiente de $roiectare ale creierului -8
<tructura creierului+ modelul P<M -5
<tructura creierului+ facilitati functionale si ti$uri de modele -6
:enomene $aranormale 8-
Creierul uman normal 88
(eBumatul facilitatlor functionale ale unui creier 85
:acilitati functionale de ordinul - 86
Personalitatea @la oameniA 84
Constiinta @ la oameniA 0/
(eBumat+ dictionar de modele 08
EDem$le, Teste, ,$licatii @ET,A 05
ET, 3+ Model 05
ET, -+ ,de!ar, realitate, comunicatie 04
ET, 8+ Probleme fundamentale asociate cunoasterii stiintifice 0.
ET, 0+ &imba de comunicatie generala @GC&, General Communication &anguageA,
Dictionar 53
ET, 5+ Modelul >9& 54
ET, 6+ Tim$ul 5;
ET, 4+ MuBica 5.
ET, ;+ Cinematograful 6-
ET, .+ :undamentalismele lumii in care traim 68
ET, 3/+ Terorismul 60
ET, 33+ Problemele de e!olutie ale creierului omenesc 66
ET, 3-+ <ar$ele cu clo$otei 64
ET, 38+ Princi$alele boli $sihice+ $aranoia si schiBofrenia 6;
ET, 30+ <inuciderea 4-
ET, 35+ Teste de normalitate 48
ET, 36+ Misele 40
ET, 34+ )storia e!olutiei s$eciei umane conform cu MDT 46
ET, 3;+ OrganiBarea societatii omenesti ;0
ET, 3.+ Com$leDul schiBofrenico%$aranoic @K<PCA ;5
ET, -/+ Paranoia indusa @K)PA si com$leDul $aranoico%schiBofrenic @KP<CA ;6
ET, -3+ DiBarmonii in functionarea creierului ;4
ET, --+ Mesaj subliminale ;4
ET, -8+ Cum functioneaBa o stiinta eDacta ;;
ET, -0+ Mica si marea schiBofrenie ./
ET, -5+ Demonstratie directa asu$ra functiei de creare de modele imagine .4
ET, -6+ Citi!a $arametrii de baBa ai creierului
in !ederea masurarii $erformantelor .;
ET, -4+ ,nimalele 3//
ET, -;+ O$eratii eDtrem de com$licate $e modele imagine @mersul, sariturile,
cataratul in co$aciA la oameni 3/0
ET, -.+ Creierul e!olueaBa sub ochii nostri 3/6
ET, 8/+ Efecte negati!e de $rinci$iu asociate cu functionarea creierului 3/4
ET, 83+ Po$orul roman 3/.
ET, 8-+ Masoneria 338
ET, 88+ Probleme asociate scenelor filmate 336
ET, 80+ Pers$ecti!a o$tica si calitatea constructiei de modele imagine 334
ET, 85+ 9neori agresi!itatea $oate sa combata schiBofrenia de ti$ K<3 334
ET, 86+ <eDul 33.
ET, 84+ Cor$ul intern 3-/
ET, 8;+ <$iritul euro$ean 3-3
Postfata 3-4
Bibliografie 38/
)>T(OD9CE(E
,ceasta carte contine teoria mea originala, numita MDT @Modeling De!ices TheoryA,
asu$ra functiilor hardare de baBa ale unui creier @animal sau umanA"
:iind o teorie stiintifica, ea este de fa$t un model simbolic" Orice model
simbolic trebuie sa contina un numar foarte limitat de termeni fundamentali si un
numar foarte limitat de relatii fundamentale intre termenii fundamentali" Pentru
termenii fundamentali si numai $entru ei, se acce$taE definitii baBate $e
descrieri" Toti ceilalti termeni sunt generati de model, odata cu definitiile lor,
$rin o$eratii logico%matematice" ,cestea sunt caracteristicile fundamentale ale
oricarei teorii stiintifice" Teoria $reBentata urmeaBa aceste reguli de baBa"
,ceasta teorie se aflaE in totala o$oBitie cu toate stiintele actuale care
studiaBa functionarea creierului si care stiinte nu se baBeaBa $e un singur model
simbolic" )n acest fel, aceasta teorie descalificaE din start tot ce s%a creat in
ultimele cite!a sute de ani in domenii cum ar fi $sihologia, $sihiatria,
gnoseologia, e$istemologia, stiintele com$ortamentelor animalelor, $artial
stiintele sociale si alte domenii coneDe"
,ceasta incercare de re!olutie totala este necesara si justificata de urmatoarea
situatie, care situayie eDistaE inde$endent de eDistenta sau nu a teoriei mele"
)n $sihologie, de eDem$lu, se folosesc o serie de termeni @constiinta, realitate,
ade!ar, $erce$tii, emotii, etc"A care nu au definitii uni!ersal acce$tate" )n
fa$t, fiecare $siholog are $ro$riile !ariante de definitii descri$ti!e asu$ra
tuturor termenilor folositi de el" Psihologia nu este o stiinta eDacta, lucru
uni!ersal acce$tat" ,tunci cind !a a$area o stiinta eDacta care sa aco$ere si
domeniul $sihologiei, atunci tot ce s%a scris deja in $sihologie trebuie abandonat
sau rescris in baBa acelei teorii stintifice"
)ntr%o stiinta eDacta cum ar fi Mecanica lui >eton, toti termenii folositi au
eDact aceleasi definitii $entru oricine, oriunde si oricind, fara nici o
modificare de a$roDimati! 80/ de ani de cind au fost creati"
De eDem$lu, termenul G!iteBaG are o definitie generata de modelul simbolic" ,cesta
definitie este !HsFt @se im$arte s$atiul la tim$A" Termenul G!iteBaG nu este deci
introdus $rin descriere"
<a $resu$unem acum ca cine!a a creat sau !a crea un model simbolic fundamental @o
stiinta eDactaA care eD$licaE functionarea creierului in mod acce$tabil" Prima
consecinta a a$aritiei acestui model este ca absolut toti termenii folositi in
domeniile aco$erite de acel model, !or fi definiti $e baBa modelului" (eBultatul
este cel care a fost enuntat mai sus si anume, tot ce s%a scris in ultimii cite!a
sute de ani in asa Bisele stiinte asociate creierului, !a trebui abandonat sau
rescris"
)ndiferent daca teoria $reBentata in aceasta carte !a fi sau nu acce$tata, mai
re$ede sau mai tirBiu, tot !a a$area un model simbolic fundamental care sa eD$lice
functionarea creierului si deci, mai re$ede sau mai tirBiu, tot se !a intim$la
aceasta re!olutie"
,ici a$are insa o $roblema su$limentara" Pseudo%stiintele actuale asociate
creierului sunt sustinute de o $uternica structura academica si cu caracter
a$licati!Flucrati!" Oamenii care sustin aceasta structura nu au cum sa acce$te
nici o teorie baBata $e un singur model simbolic, deoarece asta inseamnaE sa ia
totul de la Bero"
Consecinta este fa$tul ca, chiar daca ar a$area un model simbolic fundamental
Gabsolut corect G, o$oBitia care ar a$area ar fi enorma" >u%mi creeB nici o iluBie
ca cine!a care deja lucreaBa in domeniile acestor $seudo%stiinte !a acce$ta sau
chiar !a lua in considerare aceasta teorie sau oricare alta de acest fel"
BaBat $e eD$erienta de $este 3/ ani de cind eDistaE aceasta teorie, ea a a!ut
succes la $ersoanele care lucreaBa deja in domeniul stiintelor eDacte
@matematicieni, fiBicieni,""A dar si la tinerii intre 3- si -/ de ani" Mai $recis,
la tinerii care nu sunt inca remorcati de sistemul social%economic actual" 9n
student care a $rimit deja o tema de lucrare de di$loma, !a trebui sa urmeBe linia
trasata de $rofesorii lui" El nu are cum sa%si riste !iitorul a!enturindu%se intr%
un domeniu neinteles de $rofesorii lui"
<a !edem ce ofera aceasta teorie" )n $rimul rind, fiind un model simbolic, ea este
baBata $e logica" Ea da definitii eDtrem de $recise si neinter$retabile tuturor
termenilor folositi in asociatie cu functionarea creierului"
Teoria eD$licaE $rinci$iul de functionare al creierului, animal sau uman, $ina la
a fi in stare sa faca un $roiect logic functional, adica un $roiect de dis$oBiti!
logic, care $oate sintetiBa functiile de baBa ale creierului animal sau uman"
De fa$t, creierul este tratat ca un $rodus tehnologic" ,stfel, se definesc
cerintele fundamentale dar si deficientele fundamentale de $roiectare" <unt
eD$licate $roblemele si solutiile legate de im$lementarea tehnologica a
creierului, in multi$lele lui !ariante"
Teoria sugereaBa fa$tul ca $roiectantul, in decursul Becilor de milenii, a facut
mai multe !ariante tehnologice care se $ot recunoaste in realitatea eDterna" <e
analiBeaBa daca $rin e!olutie se $oate trece sau nu, de la un creier de animal la
un creier de om"
<unt tratate si $roblemele de $roiectare sau tehnologice, cunoscute sub denumirea
de deficienteFboli $sihice @in forme $atologice sau nuA"
Teoria trateaBa intr%un mod stiintific si asa Bisele fenomene $aranormale si
sugereaBa metode $entru deB!oltarea abilitatilor in acest domeniu"
Cartea are doua $arti" Prima $reBinta teoria generala im$reuna cu cite!a a$licatii
considerate mai im$ortante" )n a doua $arte sunt $reBentate mai detaliat, un numar
de eDem$le, teste si a$licatii, care sa sustina intelegerea teoriei generale"
Din cauBa ca teoria, numita de mine MDT @Modeling%De!ices TheoryA, a fost scrisa
initial in limba engleBa @din 3..4 elemente ale ei se afla $e CEBA, un mare numar
de termeni sunt $rescurtati folosind terminologia engleBa"
Elementele de baBa ale teoriei au a$arut cam in 3..8 si $rima forma scrisa in
3..5" De atunci teoria a fost $erfectionata si deB!oltata si $rocesul continua"
)n anul -//8 o !ersiune foarte a$ro$iata de aceasta a fost $ublicata la editura
Cosmos din <ibiu" ,ceasta !ersiune $oate fi considerata ca o editie imbunatatita
si adaugita a cartii din -//8"

:9>CT))&E DE B,L, ,&E C(E)E(9&9)
(EL9M,T
Teoria, numita de mine MDT @Modeling%De!ices TheoryA, consideraE ca functiile
fundamentale de hardare ale oricarui creier, animal sau uman, sunt constructia si
o$erarea de modele imagine @analogiceA, asociate realitatii eDterne" )n acest
cadru, numai $entru creierul uman, eDistaE facilitatea aditionala de a construi si
o$era modele simbolice"
TE(ME>) :9>D,ME>T,&)
Model imagine @sau model analogicA, model simbolic, simulare $e model, informatie,
ade!ar, realitate, realitate de intrare @)(A, realitate eDterna, imagine, armonie,
logica, limba de comunicatie generala @G"C"&"A, limbajul logico%matematic"
DE:)>)T))&E ,<OC),TE TE(ME>)&O( :9>D,ME>T,&)
,ceasta teorie este un model simbolic" 9n model simbolic contine un numar foarte
limitat de termeni fundamentali $entru care se acce$taE definitii descri$ti!e" O
definitie descri$ti!a este, in general, im$recisa" Moti!ul $rinci$al este ca ea
foloseste cu!inte care la rindul lor ar trebui definite" Cu!intele care se
folosesc in definirea cu!intelor folosite in definitia $rinci$ala ar trebui la
rindul lor sa fie definite" ,cest $roces $are fara sfirsit"
)n stiintele eDacte se acce$ta definitii descri$ti!e numai $entru un numar foarte
limitat de termeni, numiti termeni fundamentali"
De eDem$lu, in modelul simbolic numit GMecanica lui >etonG, termenii fundamentali
sunt masa, s$atiul si tim$ul" >ici unul din acesti termeni nu are definitie
normala @generata de modelul simbolicA" Ei se introduc $rin descriere"
Odata ce termenii fundamentali au fost introdusi $rin descriere, absolut toti
ceilalti termeni trebuie sa aiba definitii normale, generate de model, $rin
o$eratii logico%matematice cu termenii deja definiti" ,ceasta este metoda folosita
in orice stiinta eDacta si aceasta este deci metoda folosita si in constructia
teoriei MDT asu$ra functiilor de baBa ale creierului"
Mom !edea in continuare definitiile termenilor folositi de teoria MDT"
Model+ acesta este un termen folosit $e scara foarte larga in stiinta si
tehnologie" Teoria acce$taE definitia din aceste domenii"
Prin model se intelege o colectie de elemente si de relatii intre elemente"
Elementele $ot fi de orice fel @obiecte fiBice, re$reBentarile lor sub forma de
desene sau simboluri matematice de orice fel, orice fel de re$reBentari
informationale, etc"A" Elementele au o serie de $ro$rietati care trebuie
s$ecificate intr%o forma im$licita sau eD$licita" )ntre elemente eDistaE cite!a
relatii fundamentale care trebuie de asemenea sa fie date"
9n model imagine @sau model analogicA contine un numar nes$ecificat de elemente si
o colectie nes$ecificata de relatii intre elemente" 9n model imagine @analogicA
$oate fi doar GdatG, ca un intreg, fara a $utea eD$licita elementele si relatiile
intre elemente decit intr%un mod foarte a$roDimati!"
EDem$le de modele imagine+ hartile, machetele de orice fel, un asamblu de machete
combinate cu orice alte elemente materiale @a$a, aer etc"A, $recum si orice
re$reBentare de acest fel, in orice forma informationala"
9n model simbolic foloseste ca elemente litere, cifre sau cu!inte" (elatiile intre
elemente sunt de natura logico%matematica"
Cel mai im$ortant model simbolic este limba de comunicatie generala @General
Communication &anguage, GC&A" Elementele sunt, in $rinci$al, substanti!ele iar
relatiile intre elemente sunt, in general, !erbele"
Obser!atie+ GC& nu este un model $ro$riuBis" GC& inseamna elemente @in $rinci$al
substanti!eleA si relatii intre elemente @in $rinci$al !erbeleA" Cu GC& se $ot
construi modele simbolice cu ajutorul acestor elemente si relatii" ,stfel, orice
$ro$oBitie este un model simbolic" Totusi, $entru a nu com$lica eD$unerea, $este
tot in aceasta teorie, GC& este considerat, $rin eDtensie, ca fiind model
simbolic"
Odata ce un model este dat, $e el se $ot face simulari de e!olutie" Pentru
aceasta, in model se face o modificare" )n urma acestei modificari, intreg modelul
!a suferi o serie de modificari, din cauBa ca toate elementele sunt legate intre
ele" ,cest $roces se numeste simulare $e model"
Orice informatie, im$licita sau eD$licita, obtinuta $rin simulare $e model, se
numeste ade!ar" Orice ade!ar trebuie deci sa fie asociat cu modelul care l%a
generat" ,ceasta este definitia termenului Gade!arG in aceasta teorie"
Totalitatea ade!arurilor care sunt sau ar $utea fi generate, in mod im$licit sau
eD$licit, de un model dat, $rin simulare $e model, se numeste GrealitateaG
asociata acelui model" ,ceasta este definitia termenului GrealitateG in aceasta
teorie" <i aici se !ede ca inainte de a $reBenta realitatea trebuie sa declaram
modelul"
,m folosit aici termenul GinformatieG" El nu are definitie normala, fiind un
termen fundamental" Teoria acce$taE definitia descri$ti!a din GC& si din stiintele
eDacte"
Obser!atie+ in legatura cu termenul GinformatieG, ce!a este declarat ca fiind
GinformatieG numai du$a ce acel Gce!aG este $relucrat, cum!a, de un dis$oBiti! de
$rele!are si $relucrare a informatiei" Totusi, $ina la clarificarea acestei
$robleme, eDterioara teoriei, !om $erce$e termenul GinformatieG in modul in care o
facem curent, $e baBa de intuitie" Oricum, acest termen fundamental nu $une, in
general, $robleme"

<e !or mai introduce doi termeni noi+ GarmoniaG si GlogicaG"
,m aratat ca odata ce un model este dat, $e acest model se $ot face simulari
$entru a !edea $osibilele e!olutii ale acestui model" Pentru simulare, se
modifica sau se adaugaFelimina un element sau o relatie" Modelul !a intra intr%o
stare tranBitorie de instabilitate" Pentru un model imagine @analogicA e!olutia
s$re stabilitate se baBeaBa $e legile armoniei" 9n model imagine are tendinta de a
rede!eni armonic in urma unei $erturbatii"
Daca se face o $erturbatie $e un model simbolic, modelul simbolic !a rede!eni
stabil in baBa legilor logicii"
)ntrucit unele situatii din realitatea eDterna se $ot modela atit $e model imagine
cit si $e model simbolic, eDistaE, uneori, o cores$ondenta intre armonie si
logica" ,ici a!em, intr%o forma im$licita, o definitie a logicii si a armoniei ca
fiind metode de a asigura stabilitatea unui model simbolic res$ecti! imagine"
>otiunea de Gdefinitie im$licitaG inseamna ca, desi nu stim sa eD$licitam ce este
logica si armonia, stim sa recunoastem efectul lor intr%o structura de informatii"
<untem acum in situatia de a $reBenta functia fundamentala de hardare a oricarui
creier, folosind termenii deja definiti"
:unctia de baBa de hardare a oricarui creier, uman sau animal, este de a construi
modele imagine asociate realitatii eDterne si de a simula $osibilele e!olutii ale
modelului" Totalitatea informatiilor care sunt sau ar $utea fi generate de un
astfel de model, este realitatea asociata acelei realitati eDterne"
,m folosit aici un termen care nu au fost inca definit+ Grealitatea eDternaG"
,cest termen inseamnaE o Gsursa de informatiiG care nu este localiBata in
structura de modele ale unui creier dat"
Este im$ortant de s$ecificat ca Grealitatea eDternaG nu este o sursa de informatii
$ro$riuBisa, dar o tratam ca si cind ar fi o sursa de informatii, eDterioara
structurii de modele @!eBi mai sus termenul GinformatieGA"
Princi$ala cerinta de $roiectare a creierului este de a construi modele ale
realitatii eDterne si de a face $redictii @$rin simulare $e modelA asu$ra
e!olutiei acelei realitati eDterne"
,sa cum am s$us, realitatea este totalitatea informatiilor care sunt sau ar $utea
fi generate de un model asociat realitatii eDterne" ,sta inseamna ca noi reflectam
realitatea eDterna $rin realitatea generata de modelul asociat ei"
EDem$lu+ in fata aceleasi realitati eDterne, fiecare om are $ro$ria realitate
asociata acestei realitati eDterne" Oamenii gindesc si actioneaBa in baBa
realitatii si nu in baBa realitatii eDterne" )n ultima instanta, realitatea
eDterna este o in!entie a creierului $entru a%si eD$lica structura sa de modele"
CE&9&, :9>CT)O>,&, :9>D,ME>T,&, DE *,(DC,(E
<a !edem acum celula hardare fundamentala a oricarui creier @animal sau umanA"
<e $resu$une eDistenta unor modele imagine de ti$ M, care sunt legate direct de
organele de simt" ,ceste modele functioneaBa in legatura cu o colectie
$reeDistenta de modele conce$t de ti$ #M"
EDem$lu+ modele imagine de ti$ conce$t #M+ GciineG, GmasaG, etc"
Modelele M !or desco$eri cit mai multe elemente in realitatea eDterna si !or
incerca sa atribuie fiecarui element desco$erit cite un model #M" Odata ce o
entitate a fost asociata, $reliminar, cu un #M, M !a face o $redictie baBata si $e
acel #M" De eDem$lu, daca unui element i%a fost atribuit modelul GciineG, M !a
face o $redictie asu$ra com$ortamentului unui ciine in acel model" ,ceasta
$redictie este com$arata cu informatia obtinuta din realitatea eDterna" ,ceasta
informatie obtinuta de M din realitatea eDterna se numeste Grealitatea de intrareG
@in$ut reality, )(A"
<%a introdus deci un nou termen+ Grealitatea de intrareG sau )("
)( este informatia obtinuta de un model din eDteriorul sau @din realitatea eDterna
sau de la alte modeleA" )( este folosita $entru a com$ara $redictia modelului cu o
referinta eDterna modelului @nu nea$arat din realitatea eDternaA"
Daca acea $redictie se !erifica cu ajutorul lui )(, se incearca alta $redictie
$entru a creste siguranta atribuirii corecte sau acce$tabile" Daca una sau mai
multe com$arari dau reBultate negati!e, se !a cauta alt model #M si $rocesul se
re$eta $ina cind toate elementele desco$erite !or fi integrate, in mod armonic, in
model @toate $redictiile sunt com$atibile cu datele deja eDistente in modelA"
,ceasta este functia $rinci$ala a modelelor de ti$ M" <co$ul functiei este
constructia $reliminara si ra$ida a unui model stabil asociat unei sectiuni a
realitatii eDterne"
EDem$lu+ un model M interactioneaBa cu o realitate eDterna" Modelul M !a fi o
GmachetaG construita informational $rin analogie cu acea realitate eDterna"
Totusi, intrucit ce se construieste este un model, acea GmachetaG este construita
astfel ca toate elementele sale sa se integreBe in acea GmachetaG in mod armonic"
,sta inseamna ca, $rin simulare $e model, s%a !erificat armonia @stabilitateaA
generala a modelului" Mom re!eni $e larg asu$ra acestei $robleme"
)nformatiile generate de modelele M !or fi folosite de alte modele, de ti$ LM care
continua $rocesul de modelare a realitatii eDterne $rin identificarea a!ansata a
elementelor si corelarea $redictiilor $e baBa unor alte modele $reeDistente, cu
bataie lunga"
Mom !edea acum modul de folosire a informatiilor generate de modelele de ti$ M"
,sa cum stim, eDista un model imagine M care reflecta $reliminar realitatea
eDterna, care functioneaBa asa cum a fost deja descris mai sus" &a descrierea
modelelor M, am !aBut ca ele identifica elementele realitatii eDterne in baBa unor
modele #M $reeDistente" Deci, $entru ca $rima functie sa%si atinga obiecti!ele,
alaturi de modelele M @asociate organelor de simtA trebuie sa eDiste o colectie
bogata de modele de ti$ #M, in general, modele de ti$ conce$t, obtinute in
decursul tim$ului, $rin eD$erienta" Modelele M, in general, se o$resc la ni!elul
de identificare baBat $e modele conce$t #M, de ti$ imagine"
EDem$lu+ daca !edem un autocar $lin cu $ersoane care merg unde!a, modelele M ne
transmit aceasta informatie dar numai in urma unei $relucrari ulterioare,
realiBata de modelele LM, $utem sa intelegem daca este !orba de o eDcursie sau de
un trans$ort normal de $ersoane"
)n consecinta, alaturi de modelele de ti$ #M @cu bataie scurtaA folosite de
modelele M, mai eDista si modele LM cu bataie lunga"
Modelele LM sunt modelele $rinci$ale $rin care reflectam realitatea eDterna"
Daca, de eDem$lu, stam cu ochii inchisi, modelul M asociat ochilor nu transmite
nimic" Totusi, unul sau mai multe modele de ti$ LM continua, in baBa $redictiilor,
sa reflecte realitatea eDterna"
9nul sau mai multe modele de ti$ LM $reiau informatiile de la modelele M si
continua $rocesul de modelare" ,cest $roces inseamna continuarea identificarii
elementelor si corelarea oricarei informatii astfel obtinute cu informatiile deja
eDistente in alte modelele LM"
Procesul de modelare $e modele de ti$ M este absolut inde$endent de $rocesele de
modelare $e modele de ti$ LM" ,sta inseamna ca in tim$ de modelele M se auto%
actualiBeaBa continuu, unul sau mai multe modele de ti$ LM !or folosi aceste
informatii $entru actualiBarea lor si $entru a face $redictii de e!olutie ale
realitatii eDterne, tot mai bune"
<a facem un reBumat $reliminar, $ina aici" <e $resu$une eDistenta unor modele
imagine de ti$ M, conectate direct la organele de simt dis$onibile" ,ceste modele
au ca sco$ constructia de modele imagine $reliminare ale realitatii eDterne"
Modelele M se auto%actualiBeaBa continuu in functie de realitatea eDterna"
>i!elul - de intelegere al realitatii eDterne se baBeaBa $e modele LM cu bataie
lunga" Modelele de ti$ LM aco$era sectiuni im$ortante din realitatea eDterna"
,stfel, a!em modele LM asociate rudelor im$ortante, cunoscutilor, casei si
localitatii unde traim, $rofesiei, di!erselor abilitati $ersonale, etc", etc"A"
Modelele LM cu bataie lunga sunt in general modele conce$t" Ele ne $ermit sa
integram o informatie generata de modelele M intr%un conteDt general" De asemenea,
modelele cu bataie lunga de ti$ LM $ermit sa $reBicem si mai bine e!olutia
realitatii eDterne"
EDem$lu+ un model M ne transmite informatia ca in fata noastra se afla un ciine"
9n model LM se !a acti!a automat si !a obtine informatii su$limentare legate de
acel ciine, de la oricare alt model al creierului" Chiar daca acel ciine nu a mai
fost intilnit, un model LM $oate sa faca e!aluari de com$ortament a rasei careia
ii a$artine acel ciine sau in functie de com$ortamentul lui asa cum este reflectat
de modelele M dar si in functie de alte modele LM eDistente"
Pe ni!elul - deci, modelele LM cu bataie lunga sunt in stare sa integreBe
informatiile date de modelele M"
,ici $utem deja sa dam definitiile a doi termeni foarte im$ortanti+ cunoasterea
si constiinta"
Cunoasterea este ca$acitatea de a $reBice e!olutia realitatii eDterne $e baBa unei
structuri de modele armoniceFlogice asociate acelei realitati eDterne" ,ceasta
structura de modele a generat deja un mare numar de $redictii deja confirmate"
,sta inseamna ca singura garantie a $redictiei corecte este increderea in
structura de modele dis$onibile" Mom re!eni la aceasta $roblema"
Constiinta este ca$acitatea de a construi si o$era unul sau mai multe modele LM,
asociate sau nu realitatii eDterne, in care $ro$ria $ersoana a$are ca element" <i
asu$ra acestei $robleme !om mai re!eni"
Cunoasterea este deci ca$acitatea de a $reBice corect e!olutia realitatii eDterne,
$e baBa unei structuri de modele armoniceFlogice"
,ici a!em o $roblema asociata definitiei termenului GcorectG" )n cite!a locuri
este $reciBat ca a $reBice GcorectG inseamna sa eDiste o diferenta acce$tabil de
mica intre $redictie si )(" ,sta este una dintre $osibilele definitii ale
cu!intului GcorectG" Mai eDistaE insa o definitie care este strins legata de
termenul GcunoastereG"
Teoria MDT este asociata functiilor de baBa de hardare" Odata ce descriem
structura de hardare, tot ce teoria sustine se baBeaBa $e functiile dis$onibile
de hardare" )n acest fel, ceea ce sustine MDT des$re cunoastere nu este o alta
teorie asociata subiectului ci este asociata cu ceea ce structura de hardare
$oate sa faca"
,stfel, orice eD$erienta $resu$une un model $reeDistent care !a face acea
eD$erienta" Modelul care organiBeaBa eD$erimentul ne !a s$une si ce facem si ce am
obtinut" Tot ce $utem face $rin eD$erienta este de a imbunatati structura de
modele deja eDistente" Modelele $erfectionate $rin eD$erienta !or face $redictii
mai bune"
)n acest fel este $osibila unificarea celor doua intelesuri date mai sus
termenului GcorectG" ,stfel, in $rima acce$tiune, daca $rin com$ararea $redictiei
unui model cu )( reBulta ca $redictia este asemanatoare cu )(, atunci s$unem ca
$redictia este corecta" )n a doua acce$tiune se s$une ca orice $redictie a unei
structuri de modele este corecta $rin definitie deoarece o structura de modele a
trecut deja un foarte mare numar de teste si deci $utem a!ea incredere in aceste
$redictii"
Deci, daca facem o $redictie, aceasta este GcorectaG $rin definitie" )ndiferent
daca $redictia se confirma sau nu, structura de modele de du$a eD$erienta !a fi
mai buna" )n aceasta situatie, chiar daca !om a!ea o alta colectie de $redictii,
acestea !or fi din nou GcorecteG" Predictiile $ot fi incorecte cel mult un tim$
scurt du$a com$ararea $redictiei cu )(" De indata ce s%a facut com$ararea,
modelele se !or modifica $entru a fi din nou GcorecteG" Teoria deceleaBa deci doua
acce$tiuni $entru termenul GcorectG si sugereaBa o $osibla unificare a lor fara a
sustine nea$arat aceasta unificare de sensuri"
<ingura cunoastere admisa de MDT este deci cunoasterea baBata $e $redictia unei
structuri de modele adec!ate realitatii eDterne date" Odata ce a!em o structura de
modele asociate unei realitati eDterne, este $osibil sa facem $redictii de
e!olutie a acelei realitati eDterne, $e baBa modelelor eDistente"
<ingura garantie de corectitudine a $redictiei este calitatea acelei structuri de
a fi armonicaFlogica" Pentru a fi armonicaFlogica, structura a trecut un foarte
mare numar de !erificari interne si in interactie cu realitatea eDterna si asta
este tot" >u eDistaE nici un fel de alta garantie de corectitudine asociata
cunoasterii"
<a mai aducem cite!a $reciBari asociate conoasterii" ,stfel, am aratat ca un
eD$eriment care sa !erifice sau sa infirme o afirmatie, se $oate desfasura numai
in cadrul unui model" Modelul ne s$une atit ceea ce facem cit si ceea ce !edem"
Este de obser!at ca eD$erimentul, fiind baBat $e un model, !a $erfectiona acest
model" Daca la acel eD$eriment mai $artici$a si alte $ersoane, reBultatul
eD$erimentului !a fi inter$retat de fiecare $ersoana $e baBa $ro$riilor modele"
,sta reconfirma ceea ce s%a s$us deja si anume ca in fata aceleasi realitati
eDterne, fiecare $ersoana construieste $ro$ria realitate"
<e accentueaBa din nou ca aceste consideratii sunt generate de modelul de hardare
al creierului" MDT nu este o teorie a cunoasterii ci o teorie a structurii de
hardare" Ceea ce teoria $reBice in legatura cu cunoasterea sunt consecinte logice
ale functionarii structurii de hardare a creierului"
EDem$lu+ in urma cu cite!a sute de ani, toata lumea stia ca Pamintul este centrul
9ni!ersului" ,cest lucru era sustinut de o robusta structura de modele si era
confirmat Bilnic $rin interactia directa cu realitatea eDterna" )n $lus, in
Biblie, cel $utin intr%o forma im$licita, a$are ca Pamintul este centrul
9ni!ersului" )n acea $erioada deci, idea ca Pamintul este centrul 9ni!ersulul era
corecta"

)n orice moment deci, creierul !a considera GcorecteG toate $redictiile $e care le
face structura de modele, chiar daca structura este modificata in urma
eD$erientei"
,cest mod de a !edea lucrurile ar $utea fi considerat inacce$tabil de catre
e$istemologi, de eDem$lu, dar asta este ceea ce reBulta din analiBa functiilor de
hardare ale creierului" )ndiferent daca ne $lace sau nu, creierul nu $oate face
decit ceea ce este $osibil tehnic, $e baBa $rinci$iului sau de functionare"
Termenul GgresitG $oate sa $una ce!a $robleme" Daca, de eDem$lu, un model face
$redictii gresite asta nu inseamna, de obicei, ca modelul are $robleme de
constructie" 9n model care face $redictii gresite $oate fi un model $erfect
armonic sau logic" Termenul GgresitG asociat cu un model se refera doar la fa$tul
ca acel model nu este adec!at acelei realitati eDterne" Totusi acel model ar $utea
fi adec!at altei realitati eDterne"
EDem$lu+ Modelul lui >eton este gresit in reflectarea com$ortamentului
obiectelor care se misca cu !iteBe com$arabile cu !iteBa luminii @face $redictii
gresiteA desi el este corect @adec!atA reflectarii lumii mecanice la !iteBe foarte
mici in com$aratie cu !iteBa luminii"
Termenii GcorectFgresitG trebuie deci totdeauna sa fie ra$ortati la un model sau
la o structura de modele"
Prima facilitate fundamentala a creierului este deci de a genera cunoasterea si
constiinta, asa cum ele au fost deja definite"
Mom continua acum cu a doua facilitate fundamentala a oricarui creier si anume,
actiunea asu$ra realitatii eDterne" ,stfel, in baBa modelelor deja eDistente, un
model de ti$ LM $oate sa construiasca un model L,M, artificial si in!ariant"
9n model artificial este un model care nu a a$arut $rin interactie directa cu
realitatea eDterna, asa cum se intim$laE cu modelele M, #M si LM" Model in!ariant
inseamna un model care nu $oate fi modificat $rin interactie cu realitatea
eDterna"
,cest model L,M, cu bataie lunga, este model de referinta in modificarea
realitatii eDterne" Pentru ca realitatea eDterna @reflectata de modelele M%LMA sa
fie asemanatoare cu modelul L,M, acest model L,M !a construiFacti!a o colectie de
modele ,LM care $ot actiona asu$ra realitatii eDterne" Procesul se incheie atunci
cind modelele M%LM transmit o informatie com$atibila cu modelul in!ariant L,M"
Modelele ,LM $ot acti!a organele care $ot actiona asu$ra realitatii eDterne"
,stfel realitatea eDterna este modificata de modelele L,M, $rin actiunea modelelor
,LM, $entru a inde$lini s$ecificatiile generate de modelul in!ariant L,M"
Modelele ,LM sunt modele de actiune directa asu$ra realitatii eDterne si ele sunt
asociate in general miinilor, $icioarelor, gurii @$entru a minca sau a !orbiA,
etc" Ele $ot de asemenea sa fie create, $entru a$licatii s$ecifice de orice model
L,M sau LM"
Mom descrie acum modul de im$lementare a acestei facilitati" ,stfel, de indata ce
un model L,M a fost construit sau acti!at de un model LM, acest model L,M !a
simula actiunea care trebuie facuta" )n urma unui set de simulari, !a reBulta daca
acea actiune se $oate face sau nu" Daca se $oate face, se !a gasi, $rin simulare,
solutia o$tima" Du$a ce simularea actiunii a reusit, modelul L,M !a folosi
modelele ,LM $entru a actiona asu$ra realitatii eDterne" Modelele ,LM !or actiona
eDact asa cu au actionat in simulare" Daca $rin simulare nu s%a reusit sa se
atinga obiecti!ul, creierul !a fi blocat in eDecutarea acelei actiuni"
EDem$lu+ daca trebuie sa sarim $este un obstacol, modelul L,M asociat actiunii,
folosind modele ,LM, !a simula acea saritura" Daca saritura simulata reuseste,
eDact acea saritura se !a face si in realitatea eDterna" Daca saritura simulata nu
reuseste, creierul !a fi blocat sa actioneBe" )n acest fel se eD$lica, de eDem$lu,
de ce in fata unui obstacol care trebuie sarit, noi stim eDtrem de re$ede daca
saritura se $oate face sau nu" Daca ras$unsul este GdaG atunci se !a face o
saritura identica cu ultima saritura simulata reusita, cu foarte mari sanse de
succes" Daca ras$unsul este GnuG atunci, neeDistind model, creierul este blocat sa
eDecute acea actiune"
>ici o actiune a creierului nu se $oate face, deci, decit daca acea actiune a
$utut fi eDecutata $rin simulare, cu succes" ,ctiunea !a fi eDact ca aceea care a
a!ut succes la simulare" ,cest mod de interactie cu realitatea eDterna este urmat
in absolut orice actiune, indiferent daca ea se refera la actiunea imediata asu$ra
realitatii eDterne sau la o actiune care este $lanificata in !iitor"
Mai este de adaugat ce!a in legatura cu frec!enta si !iteBa de eDecutie" ,stfel,
cind mergem $e un teren absolut $lan, creierul !a continua sa simuleBe fiecare $as
in $arte inainte ca $asul sa fie eDecutat in realitatea eDterna" )n fa$t, chiar in
aceasta situatie eDtrem de sim$la, din cauBa im$erfectiunilor fiecarui $as si din
cauBa schimbarii centrului de greutate a $ersoanei si in functie de di!erse cauBe
interne sau eDterne si in functie de orice alte cauBe, fiecare $as !a fi un unicat
adica, $entru fiecare $as in $arte se !a face cel $utin un model L,M"
Daca mergem $e un teren accidentat, nu numai ca fiecare $as !a fi un unicat, dar,
chiar in tim$ ce un $as este eDecutat, $ot sa a$ara schimbari in functie de
situatia concreta din fiecare moment" De eDem$lu, daca un $as este in eDecutie si
daca a$are un factor $erturbator @$iciorul aluneca usor la start, de eDem$lu, sau
simularea a a!ut erori, etc"A, modelul L,M se !a reactualiBa, !a simula noua
situatie, !a gasi solutia o$tima si !a reacti!a alt set de functii"
(eBultatul este ca o acti!itate eDtrem de com$licata, cum este mersul $e teren
accidentat, se face eDtrem de sigur si chiar elegant, datorita simularii re$etate
$e model a fiecarui $as, chiar in tim$ul desfasurarii acelui $as" Problema este
reluata $e larg in sectiunea de a$licatii"
,sa cum am s$us, acest $rocedeu de simulare continua in a!ans a oricarei
acti!itati, este folosit in orice acti!itate a creierului @animal sau umanA, nu
numai in actiunea asu$ra realitatii eDterne" )n $lus, metoda este folosita atit in
actiunea imediata asu$ra realitatii eDterne cit si in orice actiune care se !a
desfasura in !iitor"
<a trecem in re!ista ti$urile de modele care au fost deja descrise"
M+ modele asociate simturilor"
#M+ modele, in general de ti$ conce$t, asociate tuturor elementelor realitatii
eDterne care deja au fost desco$erite de un creier dat" Ele sunt folosite de
toate modelele creierului $entru di!erse sco$uri" Modelele M, de eDem$lu, folosesc
modelele #M $entru a face un model imagine $reliminar asociat unei realitati
eDterne date"
LM+ modele cu bataie lunga asociate acti!itatilor generale ale creierului" Ele
genereaBa, $rintre altele, cunoasterea si constiinta" De asemenea ele construiesc
toate celelalte ti$uri de modele @eDce$tind modelele M si unele modele ,LM care
sunt asociate im$lementarii de hardareA" Totusi, desi modelele M si ,LM sunt
gata construite la nastere, ele sunt $erfectionate si deB!oltate de modelele LM"
L,M+ modele artificiale si in!ariante, construite de modelele LM, folosite $entru
a modifica realitatea eDterna" 9n model GartificialG este un model care nu a
a$arut $rin interactie directa cu realitatea eDterna" 9n model Gin!ariantG este un
model care nu $oate fi modificat $rin interactie directa cu realitatea eDterna"
,LM+ modele asociate organelor care $ot actiona asu$ra realitatii eDterne" Ele
sunt gata construite la nastere dar sunt $erfectionate si deB!oltate de modelele
LM si L,M" De asemenea, oricit de multe modele ,LM $ot fi create in orice moment
de modelele LM si L,M"
Este im$ortant de s$ecificat ca aceste modele sunt asociate $rinci$alelor functii
de hardare" Mom !edea la descrierea im$lementarii tehnologice a creierului si
alte ti$uri de modele care a$ar la im$lementarea softare a di!erselor ti$uri
tehnologice de creiere"
P(OB&EME DE P()>C)P)9
Mom continua cu $robleme de $rinci$iu asociate cu acest mod de functionare al
creierului @animal sau umanA"
&a acti!are, un model M nu are de unde sa stie cite elemente se afla in realitatea
eDterna" Chiar mai mult, modelele M nu au de unde sa stie care sunt elementele
acelei realitati eDterne" Dis$oBiti!ul de modelare !a incerca sa desco$ere cit mai
multe dar nu eDista nici o garantie si nici o referinta absoluta $entru a sti daca
am desco$erit toate elementele si toate relatiile si daca am atribuit bine
elementelor desco$erite, modelele #M adec!ate"
,ceasta deficienta de $rinci$iu este s$eculata de oameni si animale $rin camuflaj
si disimulare" )n acelasi tim$, nu eDistaE nici o interdictie ca sa nu desco$erim
toate elementele si relatiile"
<a !edem $rocesul ce!a mai in detaliu" Orice model are tendinta de a fi armonic cu
el insusi deci de a fi stabil" ,sta inseamna ca, du$a orice modificare, modelul
trebuie sa e!olueBe singur $entru ca orice simulare $e acel model sa reconfirme
toate datele acelui model @asta inseamna ca modelul este stabilA"
Daca, in urma unei simulari, modelul are o diBarmonie, modelul trebuie sa se
corecteBe singur, baBat sau nu $e )(, $entru a elimina acesta diBarmonie"
,sa cum am s$us, un model are tendinta de a fi armonic cu el insusi" :a$tul ca un
model este armonic nu inseamna, numai datorita acestui lucru, ca modelul reflecta
corect realitatea eDterna asociata" 9n model armonic inseamna doar ca, in baBa
tuturor informatiilor obtinute din realitatea eDterna, nu se detecteaBa o
diBarmonie in constructia acelui model, nimic mai mult"
9n model armonic este un model stabil" ,sta inseamna ca orice simulare $e un model
dat !a reconfirma modelul in aceasi forma"
,ceasta este una dintre multele deficiente de $roiectare ale creierului"
(ealitatea a fost definita ca totalitatea informatiilor care sunt sau ar $utea fi
generate de un model dat" Garantia realitatii este armonia modelului iar armonia
nu este o garantie ca realitatea eDterna este reflectata corect de model, oriunde
si oricind" ,rmonia este doar o garantie ca toate informatiile dis$onibile au fost
corelate astfel ca, orice informatie confirma orice alta informatie generata de
model si asta e tot"
Proiectantul a atenuat aceasta deficienta de $roiectare $rin eDistenta multor
modele integrate intr%o structura com$leDa, in mod armonic" Orice model nou !a fi
acce$tat in structura de modele daca se $oate integra in mod armonic" )ntreaga
structura de modele trebuie sa fie armonica $entru a fi stabila" ,sta inseamna, de
eDem$lu, ca orice ade!ar generat de un model trebuie sa fie acce$tat in mod
armonic de orice alt model al creierului" De fa$t, asta este conditia de hardare
ca un model nou sa fie integrat in structura de modele eDistente"
EDista insa si $robleme date de aceasta structura" ,stfel, daca un model nou are
$robleme de integrare, de obicei modelul cel nou ar trebui sa fie modificat $entru
a fi com$atibil cu structura de modele" Din nefericire, atunci cind noul model
este cel GcorectG si structura de modele este GgresitaG, creierul are mari
dificultati de restabilire a armoniei"
EDem$lu+ $roblema $e care a a!ut%o Co$ernic in incercarea de a im$une conce$tia
heliocentrica" ,$roa$e toti contem$oranii lui a!eau o structura armonica de modele
baBate $e ideea ca Pamintul este centrul 9ni!ersului" ,cea structura de modele
desi era GgresitaG, facea $redictii corecte asu$ra miscarilor majoritatii absolue
a cor$urilor ceresti @$re!edea $recis a$aritia ecli$selor, de eDem$luA" )mensa
reBistenta la im$unerea conce$tiei heliocentrice este eD$licata deci foarte usor
de MDT"
,ici !om face o obser!atie generala care !a fi tratata ce!a mai in detaliu intr%o
a$licatie" Este !orba de fa$tul ca, datorita modului anormal de a$aritie a limbii
de comunicatie generala @GC&A, definitiile celor mai multe cu!inte asociate
functionarii creierului sunt im$recise sau ambigue" 9na din deciBiile
fundamentale facute de mine in constructia acestei teorii este de a nu in!enta, $e
cit $osibil, cu!inte noi" Din cauBa asta, o serie de cu!inte eDistente au trebuit
sa fie redefinite in conditiile in care cu!intele a!eau deja una sau mai multe
definitii descri$ti!e, date de deB!oltarea s$ontana a limbii, in decursul
tim$ului" Teoria are un ca$itol des$re definitii, in sectiunea de a$licatii"

Orice modificare intr%un model inseamnaE, $ractic, refacerea de la Bero a
modelului" 9n model GgresitG @adica neadec!at unei realitati eDterne dateA se
$oate corecta doar $rin reconstructie totala, de la Bero"
9n model odata integrat in structura de modele, este im$osibil de a fi sters si
a$roa$e im$osibil de modificat" Din aceasta cauBa, modelele LM sunt in general
modele conce$t @foarte generaleA care sunt $articulariBate, in mod dinamic, la
realitatea eDterna concreta, $rin actiunea modelelor M"
EDem$lu+ un $osibil model LM este modelul $ro$riei noastre case" De cite ori ne
intoarcem acasa, este $osibil sa !edem ce!a mici schimbari in casa, facute de alti
membrii ai familiei" ,cest lucru nu schimba modelul LM%general dar duce la
constructia sau reconstructia de alte modele locale, asociate micilor schimbari"
)n functionarea curenta a creierului, un model LM are acces simultan la toate
modelele M @asociate simturilorA astfel ca el $oate sa genereBe o realitate eDtrem
de com$leDa $rin corelarea di!erselor informatii date de di!erse modele M" )n
acelasi tim$, $ot eDista mai multe modele LM care au, fiecare in $arte, acces la
toate modelele M" Totusi, in interactia com$leDa cu realitatea eDterna, !a eDista
un singur model LM care are controlul intregii fiinte eDterne la un moment dat"
,cest model este numit de obicei model LM%local sau LM%acti!"
)n functie de e!olutia realitatii eDterne, modelele LM se $ot comuta, $entru a
face, sec!ential, mai multe feluri de acti!itati in acelasi tim$" Totusi,
comutarea de la un model la altul se face in general cu greutate si cu riscuri de
erori" Moti!ul $rinci$al este ca la deBacti!area unui model trebuie sa retinem
informatia care ne !a folosi la reacti!area lui" O $arte a informatiei ar $utea sa
se $iarda iar, $e de alta $arte, intre tim$, realitatea eDterna ar $utea sa se
modifice astfel ca modelul trebuie sa%si gaseasca singur noile conditii de
reacti!are"
Modelul LM%local !a fi in orice situatie acel model care face cele mai bune
$redictii de e!olutie a realitatii eDterne actuale" Dificultatile legate de
comutarea de la un model la altul !a face, totusi, relati! dificila desfasurarea
de mai multe acti!itati simultan"
&a aceasta sectiune des$re $robleme de $rinci$iu !om re!eni la termenul
GcunoastereG" >u eDista garantie ca o structura de modele care este GcorectaG
@du$a definitia deja dataA, !a continua sa fie corecta oricind si oriunde in acea
realitate eDterna"
, cunoaste ce!a inseamna ca, in baBa $redictiilor intregii structuri de modele,
reBulta unul sau mai multe com$ortamente e!oluti!e $robabile ale realitatii
eDterne si asta e tot" Cunoasterea este asociata cu structura de modele
dis$onibile si nu, in mod direct, cu realitatea eDterna, asa cum ne%ar $lace"
Este de asemenea fundamental de obser!at ca, fara a declara structura de modele,
GcunoastereaG este un nonsens" )n $aranteBa fie s$us, aceasta este o conditie
foarte rar inde$linita in !iata de Bi cu Bi, inclusi! in domeniile stiintelor care
nu sunt stiinte eDacte" )n domeniul stiintelor eDacte, baBate deci $e un singur
model simbolic, conditia este inde$linita totdeauna"
EKEMP&):)C,(E, DET,&),T, , CO><T(9CT)E) DE MODE&E M%#M%LM
)n fata unei realitati eDterne date, creierul construieste o structura de modele,
unele asociate direct cu realitaea eDterna, altele luate din structura de modele
eDistente"
Mom eDem$lifica aceasta functie $e o situatie concreta+ cum se construieste un
model imagine nou, asociat unei realitati eDterne de ti$ fotografic @asa cum este
ea generata de ochiA" :unctia este eDem$lificata $entru un creier normal, matur"
>otiunea de Gcreier normalG !a fi analiBata mai tirBiu" ,ici $rin creier normal se
intelege un creier care eDecuta corect functiile fundamentale, asa cum ele au fost
deja descrise"
9n creier GmaturG este un creier care are o colectie bogata de modele de ti$ #M si
LM, obtinute $rin interactie cu realitatea eDterna un tim$ suficient de lung" ,!em
deci un creier la care fiecare model este armonic construit @este stabilA si
structura de modele este armonica @deci stabilaA"
O imagine este o informatie care este rece$tionata asa cum este, in acelasi mod in
care ea este generata de o camera de tele!iBiune, de eDem$lu" O astfel de
informatie bruta si total li$sita de orice semnificatie, trebuie sa fie integrata
de creier sub forma unui model imagine"
Procesul de $relucrare ince$e cu incercarea de a gasi elementele acestei imagini"
Obser!atie+ <e foloseste uneori in aceasta teorie termenul im$ro$riu de element al
realitatii eDterne" Ce!a este element numai daca se afla inclus intr%un model"
Pentru realitatea eDterna ar $utea fi folosit termenul de entitate a realitatii
eDterne care, odata decelata, ar de!eni element al modelului asociat" Totusi,
$entru a nu com$lica eD$unerea, se !a folosi uneori si termenul de Gelement al
realitatii eDterneG chiar daca el trebuie inteles asa cum este eD$licat aici"
)n caBul unei imagini de ti$ fotografic, creierul are ca $rim obiecti! constructia
unui model imagine tridimensional, care sa reflecte realitatea eDterna" <e
foloseste aici fa$tul ca are la dis$oBitie doua imagini $lane, date de cei doi
ochi, cu care se !a construi un model de ti$ M, tridimensional @o imagine stereoA"
,cest model M $reliminar !a da un $rim set de informatii in legatura cu $osibilele
elemente ale imaginii" <e mai folosesc orice alte informatii su$limentare cum ar
fi culoarea, contrastul de culoare, de luminoBitate sau de forma $recum si
miscarea unor entitati"
)n orice caB, $rimul sco$ este de a gasi $osibilele entitati care !or de!eni
elemente ale modelului imagine M" Odata ce o entitate este decelata si e!aluata
@ca forma, dimensiune, $oBitie in s$atiu, etc"A creierul !a cauta sa atribuie
$reliminar acestei entitati, un model imagine #M" )n acel moment acea entitate !a
fi asociata cu un #M si !a fi tratata ca element al modelului M"
De eDem$lu, daca se desco$era un element rotund, creierul !a incerca sa !ada daca
este o minge @model #M%mingeA sau un mar @model #M%marA, sau orice altce!a, in
conformitate cu setul saEu de modele conce$t #M"
Odata ce un element a fost identificat $reliminar, el este GscrisG in modelul
imagine M si se incearca identificarea altui element" Din moti!e de eficienta,
este foarte $robabil ca urmatorul element !a fi unul care are deja o relatie cu
$rimul element identificat" De indata ce a!em doua elemente, se $ot face $redictii
asu$ra relatiilor $osibile intre ele" ,stfel, elementul , trebuie sa se afle intr%
o relatie cu B care trebuie sa fie com$atibila cu relatia lui B cu ,"
De eDem$lu, marul staE $e masaN masa !a fi al doilea element identificat, in acest
eDem$lu $osibil" Daca marul staE $e masa atunci din $ro$rietatile mesei trebuie sa
reBulte ca aceasta masa $oate sa sustina un mar iar din $ro$rietatile mediului a
mesei si a marului trebuie sa reBulte ca marul nu se !a rostogoli de $e masa"
Daca, in alt eDem$lu, un mar%fruct se aflaE $e o creanga foarte subtire, din
$ro$rietatile $reBise ale crengii nu reBulta ca ea ar $utea sustine marul si deci
unul sau altul dintre elemente are $ro$rietati neconforme cu modelele #M alese"
Odata ce a!em doua elemente, se $oate !edea relatia intre ele si asta $oate da
informatii su$limentare asu$ra identificarii corecte sau nu"
,lgoritmul $oate fi foarte !ariabil deoarece teoria nu s$une nimic des$re
im$lementarea functiei" Ca orice teorie fundamentala, MDT nu este $reocu$ata $rea
mult de im$lementarea tehnologica a functiilor descrise" )ndiferent de algoritm,
teoria ramine !alabila"
Pina la urma, creierul trebuie sa identifice cit mai multe elemente si cit mai
multe relatii intre aceste elemente, in cadrul unui model $reliminar"
,sa cum am aratat la descrierea functiei de baBa, $rocesul de constructie si
!erificare fac $arte din acelasi $roces" Chiar du$a ce, a$arent, modelul este
stabiliBat @toate simularile arataE ca modelul este armonic si de asemenea este
sustinut de celelalte modeleA, $rocesul de reactualiBare !a continua la nesfirsit
atit tim$ cit acel ti$ de realitate eDterna !a continua sa eDiste in fata ochilor"
Ceea ce se obtine in urma interactiei creierului cu o imagine de ti$ fotografic
este un model imagine $reliminar M, unde fiecare element este asociat cu un model
conce$t #M" )ntrucit fiecare model #M asociat fiecarui element face o serie de
$redictii, aceste $redictii trebuie sa fie com$atibile cu absolut toate
$redictiile tuturor celorlalte modele #M" )n acest fel, modelul imagine $rinci$al
de ti$ M, asociat cu imaginea fotografica, trebuie sa fie armonic deci stabil"
Ceea ce se !ede este deci ceea ce contine acest model" ,sta este realitatea
$reliminara asociata acelei imagini din realitatea eDterna"
)n continuare, dar nu sec!ential ci $ractic simultan, un model de ti$ LM $reia
informatiile generate de M si face $redictii cu bataie lunga in tim$ ce modelul M
continua sa fie cu$lat la realitatea eDterna" ,ceste $rocese, desi aici au fost
$reBentate sec!ential, se desfasoara Iuasi%simultan astfel ca modelul LM $oate
corecta modelul M @un model #M atribuit de M $oate fi schimbat cu altul $rin
actiunea lui LMA asa cum M corecteaBa modelul LM" )n $lus, la acelasi model M i se
$ot asocia mai multe modele LM, fiecare cu interesul sau"
De asemenea, in mod normal, eDistaE mai multe modele M acti!e, asociate !aBului,
auBului, mirosului etc" 9n model LM dat $oate corela informatiile care !in de la
mai multe modele de ti$ M" Procesele acestea sunt atit de strins legate intre ele
incit $ot fi numite $rocese M%@#MA%LM in care toate modelele M sunt in $ermanent
schimb de informatii cu mai multe modele LM"

)n fata aceleasi realitati eDterne, fiecare creier construieste $ro$riile lui
modele imagine M%LM, deci $ro$ria sa realitate" Pentru fiecare in $arte,
realitatea este construita in baBa unor modele imagine care au trecut toate
testele de armonie $osibile" ,sa cum am mai aratat, de aici nu reBulta obligatoriu
ca realitatea reflecta in mod corect realitatea eDterna"
EDem$lul 3+ in fata aceleasi realitati eDterne, fiecare creier !a construi $ro$ria
lui realitate" Daca un $ictor si un inginer sil!ic $ri!esc un co$ac, fiecare !a
construi alte modele M%LM @alta realitateA asociata aceleiasi sectiuni din
realitatea eDterna" Pentru fiecare, realitatea este GcorectaG si fiecare !a
actiona in baBa $ro$riei lui realitati"
EDem$lul -+ ,tunci cind urmarim strada dintr%o masina in mers, modelul M asociat
ochilor !a construi modelul tridimensional al realitatii eDterne" Modelul LM acti!
$reia informatiile transmise de di!ersele modele M $recum si informatii de la alte
modele LM si se auto%$erfectioneaBa in mod dinamic, $entru a face $redictii tot
mai bune asu$ra $osibilei e!olutii a realitatii eDterne" ,ceste informatii $ot fi
$reluate de alte modele LM $entru a a!ea o si mai buna cunoastere a acelei
realitati eDterne"
Daca, de eDem$lu, cautam o anumita casa des$re care eDista doar date incom$lete,
un model de ti$ LM !a a!ea aceste date des$re casa cautata" Modelul LM acti! !a
$relucra $ortiuni din modelul M $entru a identifica acel element" )n acest fel,
din cind in cind si $e sectiuni ale realitatii eDterne reflectate de M%LM%local,
!om G!edeaG mai mult decit ne transmit modelele M%LM%local"
Oarecum corelat cu eDem$lul de mai sus, se $oate s$une ce!a si des$re
su$rasolicitarea creierului" De eDem$lu, conducem o masina cu !iteBa foarte mare"
Desi modelele M%ochi transmit cam aceeasi informatie indiferent de !iteBa de
de$lasare, modelele LM care contribuie la conducerea efecti!a a masinii !or fi
fortate sa $relucreBe $ortiuni din ce in ce mai mici din modelele M, din cauBa
ca$acitatii limitate de $relucrare a informatiei" ,cest fenomen este cunoscut sub
numele de Gingustarea cim$ului constiinteiG si el a$are ori de cite ori creierul
este su$rasolicitat"
Tot ce s%a $reBentat $ina acum este $rinci$ial identic la oameni si la animale"
Mom !edea mai jos diferenta fundamentala dintre creierul uman si cel animal"
C(E)E(9& 9M,> @introducereA
Diferenta fundamentala dintre creierul animal si cel uman este ca$acitatea $e care
o are numai creierul uman de a construi si o$era modele simbolice, in cadrul
general deja descris" E!ident, aceasta facilitate noua este un adaos la
ca$acitatea de a construi si o$era modele imagine" ,cest adaos marcheaBa granita
dintre ce ne aseamana si ce ne deosebeste de animale" ,nimalele nu $ot, nici macar
in forme $rimiti!e, sa construiasca modele simbolice" Mom re!eni la aceasta
$roblema"
&a modul de interactie dintre o imagine si creierul animal sau uman am !aBut
$rocedura $rin care o imagine este reflectata de un model imagine" )n caBul
modelelor simbolice, $rocesul este total diferit" &a ni!elul modelelor M nu
eDistaE totusi diferente de $rinci$iu" E!ident ca !a eDista o colectie aditionala
de modele #M, s$ecifice formelor literelor si cifrelor, in caBul teDtelor scrise
de eDem$lu" &a ni!elul integrarii elementelor in modele de ti$ LM, diferentele
sunt fundamentale" ,stfel, creierul omului are modele LM asociate atit auBului
cit si !aBului, care $ot sa identifice cu!inte rostite sau scrise, in baBa unor
modele #M si LM s$ecialiBate"
,cest modele simbolice fundamentale, care integreaBa deja toate elementele
simbolice, sunt incluse in limba de comunicatie generala @GC&A" EDistaE o limba
!orbita si o limba scrisa, in doua modele MLM asociate intre ele" Totusi, $entru a
nu com$lica acest teDt, !om folosi termenul GC& @General Communication &anguageA
atit $entru limba !orbita cit si $entru limba scrisa" ,ceasta afirmatie este
corecta numai $entru Bonele culturale care folosesc alfabete @!om re!eni la
aceasta $roblema in cadrul unei a$licatii s$ecificeA"
)n fata unui teDt, de eDem$lu, noi a!em deja toate elementele eD$licitate sub
forma de cu!inte si a!em GC& care le integreaBa in mod logic"
9n mesaj este deci integrat de creier sub forma unui model simbolic" De data asta
stabilitatea se !erifica $rin logica" 9n model trebuie sa fie logic $entru a fi
stabil @intelesA"
EDem$lu+ Pro$oBitia Gmarul cade din $omG" ,!em elementul simbolic GmarG si
elementul simbolic G$omG" (elatia intre aceste elemente este data de !erbul
GcadeG" )ntrucit $e model imagine a!em deja modelul unui mar care cade din $om,
acest model simbolic 1GmarG, GcadeG, G$omG7 este dublat de un model imagine" )n
acest fel, logica a a$arut in actiunea de translatare a modelelor imagine in
modele simbolice" Odata ce un model imagine este stabil in baBa legilor armoniei,
modelul simbolic asociat !a fi stabil in baBa legilor logicii" ,ici, asa cum se
!ede, a!em o definitie im$licita a logicii" >u stiu daca se $oate eD$licaFdefini
logica si in alt fel"
<e reaminteste ca stabilitatea unui model inseamna ca, oricare ar fi simularile
facute $e model, absolut toate trebuie obligatoriu sa reconfirme absolut toate
datele des$re model"
)n sectiunea care urmeaBa !oi $reBenta in detaliu diferentele intre creierul
animal si uman, in baBa unei i$otetice e!olutii de la creierul animal la cel uman"
C(E)E(9& 9M,> :,T, DE C(E)E(9& ,>)M,&
Desi $rocesul de interactie intre un creier si realitatea eDterna are loc $e baBa
a doua functii inde$endente @ale modelelor M si ale modelelor LMA, $este tot se !a
!orbi des$re acest $roces ca si cind ar fi un singur $roces" ,sta este asa si
$entru a nu com$lica descrierea dar si $entru ca aceste doua $rocese @M%LMA sunt
strins corelate"
Pentru orice fel de realitate eDterna, creierul !a face un model imagine" ,ceasta
functie este in $rinci$iu identica la oameni si la animale"
)n realitatea eDterna se $ot intilni foarte multe elemente asemanatoare"
De eDem$lu, un ciine ar trebui sa construiasca multe modele #M ale altor ciini cu
care trebuie sa interactioneBe"
,ceste multe modele asemanatoare incarca creierul cu o cantitate imensa de
informatie inutila @un model #M $entru fiecare ciine intilnit, in acest eDem$luA"
Primul ni!el de e!olutie al creierului este constructia de modele conce$t" 9n
model conce$t este un model sim$lificat" El se $otri!este, in mod a$roDimati!, la
foarte multe elemente asemanatoare" )n loc sa se construiasca un model imagine
$entru fiecare element asemanator intilnit, se !a construi un singur model
conce$t, urmind ca fiecarui element $articular sa%i fie atasate @in M%LMA
informatii $articulare de identificareF$articulariBare"
Obser!atie+ a$aritia modelelor conce$t nu inseamnaE ca modelele imagine $ure nu
mai sunt utiliBate" Modelele imagine $ure sunt cele care sunt asociate numai cu
o singura entitate din realitatea eDterna si ele se construiesc $entru situatii
s$eciale" De eDem$lu, un $ui de ciine ar $utea sa aiba un model $ur imagine al
mamei lui"
Modelele conce$t cresc !iteBa de o$erare a modelelor M @din cauBa modelelor #M
sim$lificateA si reduc foarte mult efortul unui creier de a intelege realitatea
eDterna @scade drastic cantitatea de informatie care trebuie $relucrataA" ,cesta
este ni!elul 3 de e!olutie, atins, $robabil, de toate animalele"
9rmatorul ni!el al e!olutiei este constructia de GeticheteG care sa acti!eBe
direct un model LM, folosind informatii foarte sim$lificate date de modelele M"
,cesta este ni!elul -" Pentru animale, aceste etichete sunt de obicei modele
imagine de ti$ sonor sau olfacti! @termenul GimagineG este asociat $este tot in
aceasta teorie, cu orice fel de informatie de ti$ analogic inclusi! sunete sau
mirosuriA"
,stfel, atunci cind un model M contine o informatie de ti$ eticheta, un model LM
se acti!eaBa fara a aste$ta ca modelul M sa construiasca un model $reliminar
com$let" Modelul LM care se acti!eaBa $oate sau nu sa fie legat de modelul LM%
local, asociat lui M"
EDem$lu+ multe animale lasa anumite substante cu mirosuri s$ecifice in di!erse
locuri" ,lt animal $oate simti acest miros si !a acti!a un model LM asociat @daca
acest model eDistaEA" ,cest model LM nu este asociat direct cu modelele M%LM
acti!e in acel moment"

,stfel, etichetele $ermit a$aritia unei forme $rimiti!e de comunicatie, baBata $e
modele imagine" Comunicatia baBata $e modele imagine se intilneste si la oameni"
Ea are im$ortanta $ractica doar in situatii foarte bine definite" De foarte multe
ori acest fel de comunicatie $rimiti!a, baBata $e modele imagine, este im$recisa
sau ambigua"
,ici este de obser!at un detaliu foarte im$ortant" O eticheta, asa cum a fost deja
descrisa, este de obicei, la rindul ei, un model" Perce$erea unui miros sau a unui
sunet se face $rin constructia unui model imagine de ti$ M" ,cest model M !a cauta
un model #M com$atibil @asemanatorA cu el, care !a fi astfel acti!at" De cite ori
o informatie !enita din eDterior !a genera acti!area unui model de ti$ eticheta,
acesta, la rindul lui, !a acti!a unul sau mai multe modele s$ecifice de ti$ LM, cu
bataie lunga" Modelele LM astfel acti!ate ii !or $ermite acelui animal sa
inteleaga realitatea eDterna inainte ca modelele normale M%LM%local sa inteleaga
ce se intim$laE"
,cesta este cel mai inalt ni!el atins de animale"
E!olutia catre eficientiBarea acti!itatii creierului continua cu urmatorul ni!el
atins numai de oameni"
,m aratat ca, in caBul animalelor, o anumita informatie @de ti$ etichetaA $oate sa
acti!eBe un anumit model LM, indiferent de modelul LM local" 9rmatorul $as catre
eficientiBare, atins numai de oameni, este ca o anumita eticheta nu !a mai acti!a
modelul LM asociat ci numai un numar limitat de ade!aruri ale lui"
,ici este un $unct critic" El trebuie tratat cu grija deoarece aici ne aflam la
bariera trecuta de oameni si $e care nici un animal nu a $utut !reodata s%o
treaca"
Deci, eDistaE un model LM si o GetichetaG asociata lui" Problema este de a asocia
eticheta la o cantitate minima de informatie din modelul imagine asociat" ,ceasta
cantitate minima de informatie $oate fi obtinuta sub forma unor ade!aruri generate
de acel model imagine" )ntrucit un model imagine genereaBa ade!aruri imagine,
$roblema este de a a!ea o functie total nouaE, care sa utiliBeBe o informatie data
de un model imagine sub un alt mod de inregistrare"
Teoria nu $oate in nici un fel $reciBa cum este im$lementata aceasta functie care
nici macar nu $oate fi definita com$let" Totusi, un model fundamental, cum este
acesta, nu se $reocu$a $rea mult de im$lementarea tehnologica a functiei"
Teoria s$une ca GetichetaG !a fi asociata numai cu o colectie de ade!aruri si nu
cu tot modelul" )n acest fel, GeticheteleG care sunt asociate cu o colectie de
ade!aruri, !or de!eni elementele unui nou ti$ de model si anume modelul simbolic"
Etichetele !or de!eni cu!inte si !or fi asociate cu o colectie de ade!aruri ale
modelului imagine asociat" ,ceste ade!aruri !or constitui definitia simbolica a
cu!intului"
,sa cum am aratat, aici este un $unct critic" ,de!arurile generate de un model
imagine sunt ade!aruri imagine" De eDem$lu, un animal simte un miros" Mirosul
$oate fi asociat de acel animal cu hrana sau cu $ericolul" Mirosul !a acti!a deci
un model LM asociat lui" Este usor, $entru noi oamenii sa intelegem asta dar
$entru un animal acel miros s$ecific @acel ade!ar imagineA !a acti!a alt model
imagine si asta e tot"
Pe model simbolic, ade!arurile imagine ar trebui inregistrate si generate intr%un
mod diferit" ,ici se $oate !edea deci o GdistorsiuneG a $rocesului e!oluti! dar
accentueB ca aici incerc doar sa !ad daca eDistaE sau nu o cale de a trece de la
modele imagine la modele simbolice" Teoria nu sustine si nu interBice trecerea de
la modele imagine la modele simbolice" )n definiti!, daca a$aritia modelelor
simbolice a reBultat sau nu $rin e!olutie este o $roblema eDterioara teoriei"
Teoria arataE $recis ni!elele indiferent daca se $oate trece sau nu de la un ni!el
la altul $rin e!olutie sau $rin alte $rocedee nes$ecificate" Problema este reluata
la ca$itolul urmator"
Deci, $e ni!elul 8, un element @cu!intA al unui model simbolic !a a!ea atasat lui
atit modelul imagine cit si o definitie @o colectie de ade!aruri simbolice
generate de modelA" Totusi, asa cum am mai accentuat, modul de inregistrare a
acestor ade!aruri $e model simbolic este diferit de modul de inregistrare a lor
in cadrul modelului imagine"
:unctia fundamentala de o$erare cu modele imagine nu este $ierduta dar nu mai este
absolut necesara @ea se $oate acti!a doar daca este ne!oieA" Deci, la acest ni!el
8 de e!olutie, elementele simbolice @cu!inteleA nu !or mai acti!a modele ci numai
anumite ade!aruri ale modelului imagine cu care sunt de asemenea atasate" ,cest
ni!el este ni!elul minim $entru ca un creier sa fie considerat ca fiind creier de
om" >ici un animal nu a reusit sa atinga inca acest ni!el"
De eDem$lu, cind folosim cu!intul GciineG este foarte $robabil sa acti!am unul sau
chiar mai multe modele imagine" Totusi, nu mai este necesar ca aceste modele sa
fie acti!ate asa cum se intim$laE, de eDem$lu, in $ro$oBitia+ GMerg la $adure cu
$usca si cu ciineleG" Desi am folosit 8 elemente care, fiecare in $arte, are in
s$ate un model, noi nu am acti!at nici unul dintre ele" :iecare element este
definit numai ca o colectie de $ro$rietati ale modelului atasat, fara acti!area
modelului"
Pro$oBitia in asamblu are o semnificatie suficient de clara, baBata $e logica,
$entru ca, la acest ni!el, sa nu fie ne!oie sa acti!am nici un model imagine"
Modelele imagine asociate cu!intelor se !or acti!a numai atunci cind trebuie sa
facem un model de actiune eDact, atit $e model imagine cit si $e model simbolic"
Pe ni!elul 8 de e!olutie a a$arut deci limba de comunicatie generala @GC&A"
PreBenta acestui model simbolic intr%un creier !a califica acel creier ca un
creier de om, conform cu MDT"
E!olutia creierului uman a continuat cu ni!elul 0 de e!olutie si anume folosirea
unor cu!inte care nu mai au asociate nici un model imagine"
EDem$lu+ se dau cu!intele+ Gacest marG, GmarG, GfructG, GhranaG" G,cest marG este
asociat cu un model $ur imagine, GmarG este asociat cu un model imagine de ti$
conce$t, GfructG si GhranaG sunt elemente de ti$ simbolic" Ele nu mai sunt
asociate cu nici un fel de model imagine" Ele sunt asociate doar cu un set de
definitii simbolice, folosind alte elemente simbolice @cu!inteA"
Prin conce$tualiBare a!ansata, ade!arurile asociate unei familii de modele imagine
$ot sa $iarda legatura cu modelele imagine $articulare al acelei familii" Probabil
ca acesta a fost metoda de trecere de la ni!elul 8 la ni!elul 0 $e scara e!olutiei
creierului"
>i!elul 0 de e!olutie a facut $osibila constructia de modele simbolice com$leDe,
de ti$ conce$t, cunoscute si sub numele de limbaje logico%matematice" Elementele
acestor modele simbolice nu mai $ot fi $use in nici un fel in cores$ondenta cu
nici un fel de modele imagine"
EDem$le+ cu!intul GmarG are in general atasat lui un model imagine de ti$ conce$t"
Dar, nu $utem in nici un fel sa ne imaginam ce este un GfructG sau ce este
GhranaG" Daca in caBul acestor doua cu!inte, unii mai $ot forta imaginatia intr%un
mod mai degraba confuB $entru a%si GimaginaG ce este un GfructG sau ce este
GhranaG, imaginatia este total blocata atunci cind trebuie sa gasim, de eDem$lu,
solutia unei ecuatii matematice" )maginatia nu mai $oate fi folosita in nici un
fel in cadrul modelelor simbolice"
,$aritia limbajelor logico%matematice a facut $osibila translatarea modelelor
imagine din realitatea eDterna in modele simbolice" ,u a$arut, in acest fel,
$rintre altele si stiintele eDacte"
<e da ca eDem$lu Mecanica lui >eton" Elementele acestui model simbolic sunt
masa, s$atiul si tim$ul" >ici unul din acesti termeni nu se $oate asocia cu nici
un fel de model imagine @totusi, unii oameni inca incearca sa%si Gre$reBinteG
cum!a acesti termeni sub forma de modele imagineA" :olosind si o colectie de
relatii fundamentale, modelul lui >eton $oate $reBice corect e!olutia unei
sectiuni a realitatii eDterne"
E!olutia creierului uman a continuat cu ni!elul 0O care !a fi denumit, totusi,
ni!elul 5 de e!olutie al creierului uman" ,cest ni!el, atins cu numai 3// de ani
in urma, inseamna constructia de modele $ur simbolice, asociate realitatii
eDterne" Pentru $rima data in istoria cunoasterii, realitatea eDterna nu mai este
asociabila cu modele imagine"
EDem$lu+ Mecanica lui >eton @model simbolicA $reBice traiectoria unei $ietre
aruncata sub un anumit unghi" Totusi, si fara a sti fiBica, $utem sa ne imaginam
acea traiectorie" ,ici, modelul simbolic al Mecanicii $oate fi $us in
cores$ondenta cu modele imagine"
Modelele $ur simbolice nu mai $ot in nici un fel sa fie asociate nici direct nici
indirect cu modelele imagine" <ingurul model de acest ti$ cunoscut $ina acum este
Mecanica Cuantica"
EDem$lu+ in legatura cu Mecanica Cuantica, eDistaE o $roblema GclasicaG ,ceasta
$roblema este numita Gnatura duala a luminiiG" Este !orba de fa$tul ca eDistaE
eD$erimente care arata ca lumina este o unda" ,lte eD$erimente demonstreaBa ca
lumina este formata din $articole" E!ident ca logica $are sa esueBe in aceasta
$roblema"
,beratia cu Gnatura duala a luminiiG este sustinuta chiar de cei mai mari
fiBicieni @(" :eynman de eDem$luA"
Problema naturii luminii a fost de mult tim$ reBol!ata de fiBicieni, in cadrul
Mecanicii Cuantice" Problema Gnaturii duale a luminiiG nu este o $roblema de
fiBica ci o $roblema a modului de a gindi"
Problema a$are atunci cind fiBicienii incearca sa ne eD$liceFdescrie ce se
intim$la" )n acel moment se folosesc modele imagine" ,stfel, termeni ca GundaG si
G$articolaG au trimitere directa la modele imagine" )n Mecanica Cuantica, aceiasi
termeni sunt asociati cu niste formule matematice" >u eDistaE nici un fel de
cores$ondenta intre Mecanica Cuantica si lumea modelelor imagine" Daca cine!a
forteaBa stabilirea acestei legaturi, atunci se $roduc a$arente aberatii logice
cum e si aceasta asa Bisa Gnatura duala a luminiiG" )n Mecanica Cuantica si
deocamdata numai aici, realitatea eDterna este inteleasa fara a mai fi asociata
sau asociabila cu modelele imagine"
,sa cum s%a aratat de multe ori in aceasta teorie, orice informatie este nonsens
din $rinci$iu daca nu este declarat de la ince$ut modelul" )n eDem$lul de mai sus,
natura luminii este $erfect inteleasa in Mecanica Cuantica" Daca nu stim Mecanica
Cuantica atunci si intrebarea des$re natura luminii si ras$unsurile sunt non%
sensuri" )n consecinta, nu a!em !oie sa intrebam care este natura luminii daca nu
cunoastem Mecanica Cuantica"
Pentru oamenii obisnuiti $oate $area ciudat ca realitatea eDterna nu mai $oate fi
inteleasa $rin imaginatie dar succesele Mecanicii Cuantice arata ca se $oate"
,cest ni!el 5 de deB!oltare al creierului nu !a fi atins $rea curind de omul
mediu"
<a e!aluam acum lumea in care traim $e baBa acestor ni!ele" EDistaE o fractie a
$o$ulatiei care sta $e ni!elul - si ocaBional trece $e ni!elul 8" Majoritatea
absoluta a $o$ulatiei se afla $e ni!elul 8 si ocaBional trece $e ni!elul 0" Cei
care stau $e ni!elul 0 si 5 sunt de asemenea o minoritate dar in crestere" ,cestia
sunt cei care $ro$ulseaBa societatea inainte"
Pentru a intelege aceasta carte este necesar cel $utin ni!elul 0"
C(E)E(9& 9M,>+ EMO&9T)E <,9 )>TE(ME>T)E EKTE(>, P
EDistaE asemanari clare intre anumite com$ortamente ale animalelor si anumite
com$ortamente ale oamenilor" De aici ideea ca ar fi $utut sa eDiste o e!olutie de
la creierul animal catre cel uman" ,sa cum !a mai fi accentuat si in alte locuri,
teoria MDT este doar o unealta cu care incercam sa !edem daca eDista !reo
$osibilitate de trecere $rin e!olutie de la creierul animal la creierul uman"
Teoria nu sustine si nu res$inge aceasta $osibilitate" Ea $oate doar sa ne descrie
doua situatii care ar $utea sa fie legate intre ele sau nu si sa ne arate,
e!entual, legatura"
Conform teoriei MDT, diferenta fundamentala intre creierul animal si creierul uman
este facilitatea $e care o are numai creierul uman de a construi si o$era modele
simbolice, lucru im$osibil de realiBat de creierul animal" ,semanarea este ca atit
creierul uman cit si creierul animal $ot construi si o$era modele imagine"
Problema e!olutiei inseamna, in baBa teoriei, de a !edea daca $rin schimbarea unor
$arametrii in structura hardare de modelare%simulare imagine, s%ar $utea obtine
functii noi, s$ecifice constructiei si o$erarii de modele simbolice" Totodata,
a$aritia unui hardare nou, $rin adaos, nu este considerata ca fiind asociabila cu
un $roces e!oluti!"
,sa cum am aratat, constructia si o$erarea modelelor $ur simbolice este cel mai
inalt ni!el atins de creierul omenesc @acesta este cel $utin ni!elul 0 de
e!olutieA" )n com$aratie cu ni!elul cel mai inalt atins de animale, su$erioritatea
creierului omenesc este absolut imensa"
<a !edem argumente, in baBa teoriei, care ar $utea sustine o trecere e!oluti!a de
la modele imagine la modele simbolice"
<a analiBam daca $rin cresterea ni!elului de conce$tualiBare al modelelor s%ar
$utea ajunge la constructia de modele simbolice" ,stfel, o conce$tualiBare
a!ansata a modelelor ar fi $utut, la limita, sa duca la a$aritia de modele imagine
eDtrem de sim$lificate care sa se a$ro$ie de cerintele modelelor simbolice"
<a facem totusi o mica analiBa baBata $e un eDem$lu" ,stfel a!em+ Gacest marG,
GmarG, GfructG, GhranaG" ,nimalele $ot scurt%circuita aceste 0 ni!ele, construind
un model care sa le s$una daca ce intilnesc este sau nu hrana" )n acest fel, la
animale, a$are tendinta de blocare a e!olutiei s$re conce$tualiBarea a!ansata a
modelelor din moment ce au o reBol!are foarte eficienta G$e scurtaturaG"
,sa cum a$are in acest eDem$lu, animalele nu ar a!ea nici un a!antaj de $e urma
cresterii ni!elului de conce$tualiBare" ,stfel, desi anumite mutatii genetice
intim$latoare ar $utea face un animal sa%si creasca ni!elul de conce$tualiBare al
modelelor, ar mai trebui facuti citi!a $asi $entru ca sa a$ara a!antaje de $e urma
acestui lucru"
Conce$tualiBarea a!ansata ar fi $utut fi stimulata de !iata in gru$uri mari de
animale, a caror su$ra!ietuire sa de$inda de ca$acitatea de comunicatie $recisa si
ra$ida" ,stfel, comunicatia baBata $e modele imagine tot mai sim$lificate ar fi
$utut stimula cresterea ni!elului de conce$tualiBare a modelelor $ina la limita la
care sa a$ara modelele simbolice" ,cest mod de e!olutie ar $utea deci fi luat in
consideratie in sustinerea teoriei e!oluti!e in a$aritia omului" ,ceste modele
conce$t foarte sim$lificate ar trebui, totusi, sa fie tratate altfel decit
modelele imagine si astfel sa a$ara structuri noi de hardare ale creierului care
sa construiasca si sa o$ereBe modele simbolice, lucru care $are incom$atibil cu un
$roces e!oluti!"
:a$tul ca ar fi necesar un nou hardare este sustinut de urmatorul rationament+
a!em un model imagine si o eticheta @cu!intA asociat lui" Cu!intul are o definitie
care este generata de modelul imagine $rin conce$tualiBare @sim$lificareA" Este
clar ca trebuie sa a!em un hardare care sa memoreBe modelul imagine si alt
hardare care sa memoreBe modelul conce$t care constituie definitia" ,ceste doua
inregistrari sunt foarte strins legate intre ele dar sunt diferite" Mai mult,
modelul imagine $oate sa nu eDiste @ni!elul 0 de e!olutieA" <untem fortati sa
acce$tam eDistenta unui hardare s$ecialiBat $e memorarea de modele foarte
conce$tualiBate care sa genereBe definitiile cu!intelor"
9nele animalele care traiesc in gru$uri $ot a!ea tendinta de a face modele foarte
conce$tualiBate @sim$lificateA de comunicatie, de eDem$lu $entru atac sau $entru
a$arare" Totusi comunicatia de $e ni!elul - de e!olutie este, de cele mai multe
ori, suficienta" <e reaminteste ca acest ti$ de comunicatie inseamna ca o eticheta
@un model foarte conce$tualiBatA sa acti!eBe un model si asta e tot"
Medem deci ca nu $rea reusim sa gasim argumente $entru o trecere $rin e!olutie de
la modele imagine la modele simbolice in conditiile in care sunt intrunite multe
conditii $entru acest ti$ de e!olutie"
<a !edem inca un eDem$lu+ un om se duce unde!a in desert" ,colo, cu toate ca are
un creier eDtrem de e!oluat in com$aratie cu al animalelor, !a a!ea mari
dificultati de su$ra!ietuire daca nu ar a!ea echi$amente adec!ate" )n acelasi
tim$, in jur $ot eDista multe animale mult mai $utin e!oluate decit omul, care
su$ra!ietuiesc fara $robleme" E!olutia s$re modele simbolice nu aduce direct si
imediat nici un a!antaj acelei fiinte" )n schimb, Gin!estitiaG in Gechi$amenteG
aduce mult mai multe beneficii acelor animale"
<a mai !edem un as$ect" ,stfel, folosirea etichetelor atasate modelelor imagine
@de $e ni!elul -A fara modelul imagine atasat @adica ni!elul 8A ar fi $utut fi un
$roces natural sau unul artificial" >i!elul 8 $are atit de a$roa$e de ni!elul -
incit saltul ar fi trebuit sa fie la indemina oricarui creier care se aflaE deja
$e ni!elul -" )ntr%ade!ar, $e ni!elul -, o eticheta acti!eaBa un model" Daca a$ar
mai multe etichete intr%o succesiune ra$ida, creierul !a fi fortat sa acti!eBe
modele din ce in ce mai sim$lificate" ,sta ar fi $utut fa!oriBa a$aritia ni!elului
8, deci a facilitatii de a construi si o$era modele simbolice"
Totusi, asa cum constatam eD$erimental, nici un animal nu a reusit !reodata sa
ajunga $e ni!elul 8 de e!olutie" MaDimul realiBat $rin e!olutie de catre animale a
fost ca unele au acce$tat sa fie domesticite, si asta eDtrem de tirBiu" ,sta este
eDtrem de $utin din $unctul de !edere al e!olutiei creierului lor" Chiar in
interactie cu oamenii, cele mai a!ansate animale au continuat sa ramina $e ni!elul
- de e!olutie"
Primele modele imagine cu bataie lunga, care au fost translatate in desene $e
$eretii unor $esteri, au a$arut cam in urma cu 35//// de ani" )n aceasta eta$a, in
mod clar, ca$acitatea de a construi modele cu bataie lunga a fost relati! mare"
,cele desenele nu ar fi a!ut sens fara eDistenta modelelor simbolice" Moti!ul este
ca un desen nu are nici o semnificatie $entru ceilalti daca lui nu i se ataseaBa
ce!a informatie simbolica @eD$licatiiA" De eDem$lu, un desen $oate fi folosit
$entru a ilustra o strategie sau $entru a indica o situatie" Desenul $oate fi
acelasi in ambele !ariante" ,$aritia acelor desene @modele imagineA nu inseamna
nea$arat ca datorita lor au a$arut modelele simbolice"
,$aritia modelelor imagine cu bataie lunga din modele imagine cu bataie scurta
este usor de inteles $e baBa unui $roces e!oluti!" Ca$acitatea de a construi si
o$era modele cu bataie lunga nu $are sa eD$lice a$aritia modelelor simbolice"
Totusi, a$aritia modelelor cu bataie lunga este absolut necesara e!olutiei" Ele
cereau deci modele simbolice de comunicatie $entru eficientiBarea folosirii lor"
EDem$lu+ co$iii de 5%3/ ani fac desene destul de $rimiti!e @modele conce$t
asociate clar de modelele imagine din mintea lorA desi ei $ot sa sta$ineasca nu
numai limba de comunicatie generala dar si anumite limbaje logico%matematice" Din
acest eDem$lu ar reBulta ca modelele imagine cu bataie lunga nu sunt absolut
necesare $entru trecerea la modele simbolice" Tot de aici s%ar sugera eDistenta
unui hardare s$ecialiBat in constructia si o$erarea de modele simbolice" ,cest
$osibil hardare s$ecialiBat in constructia si o$erarea modelelor simbolice ar
ince$e sa functioneBe la co$ii ince$ind cu !irsta de a$roDimati! - ani"
EDistaE unele eD$erimente facute $e maimute dresate care $ot fi inter$retate ca
fiind manifestari asociabile cu forme $rimiti!e de modele simbolice" Totusi, ele
$ot fi inter$retate si ca fiind baBate $e modele imagine cu ni!el ce!a mai mare de
conce$tualiBare" ,r reBulta ca, desi facilitatea de a construi modele simbolice ar
$utea sa fie reBultatul cresterii accentuate a ni!elului de conce$tualiBare a
modelelor imagine, animalele nu au tendinta de a face asta"
Cu toate eforturile oamenilor, care eforturi s%au intins $e sute de mii de ani,
animalele $ar a fi blocate $e ni!elul - de e!olutie" Teoretic ar fi $osibil ca
in decursul multor generatii de maimute dresate sa se ajunga la folosirea de
catre ele a elementelor simbolice, dar, asa cum am aratat, creierul animalelor nu
are nici o tendinta naturala sa e!olueBe in aceasta directie" Cel mult se $oate
considera ca animalele ar $utea sa im$lementeBe $rin softare anumite facilitati
asociabile cu modelele simbolice dar, e!ident, o im$lementare softare nu are cum
sa fie $rea eficienta si in $lus, nu !a fi transmisa generatiilor urmatoare decit
daca !a a$area si o im$lementare hardare"
Contra%argumentele !ariantei e!oluti!e ar $utea fi urmatoarele+ in sute de mii de
ani, maimutele nu au e!oluat, cu eDce$tia unor $resu$use maimute Gs$ecialeG din
care s%ar trage omul" ,lt contra%argument al !ariantei e!oluti!e este legat de
fa$tul ca functia de constructie de modele simbolice $are a fi realiBata cu un
hardare s$ecialiBat" Oricum, fara un hardare s$ecialiBat, functia de constructie
si o$erare de modele simbolice nu ar fi eficienta" ,cest hardare s$ecialiBat este
s$rijinit indirect de !iteBa foarte mare cu care omul a e!oluat odata cu a$aritia
limbii de comunicatie"
Daca acest hardare s$ecialiBat ar fi fost realiBat $rin e!olutie, atunci este
eDtrem de greu de inteles de ce nu a!em stadii intermediare" Deci daca acest
hardare nou ar fi realiBat $rin e!olutie ar fi trebuit sa a!em semi%animale sau
semi%oameni lucru total ineDistent" >ici cele mai e!oluate animale, incluBind
delfinii, nu $reBinta caracteristici asociabile cu un hardare de constructie de
modele simbolice, desi e!olutia lor a fost mai lunga decit a oamenilor"
,ceste contra%argumente ar $utea sugera eDistenta unui $roces e!oluti! dirijat si
ajutat din eDterior"
,!em deci urmatoarele argumente+
3" modelele imagine cu bataie lunga nu sunt esentiale $entru constructia si
o$erarea de modele simbolice"
-" modelele simbolice ar fi $utut a$area $rin conce$tualiBare foarte a!ansata a
modelelor imagine, din necesitati de comunicatie"
8" modelele simbolice sunt construite si o$erate de un hardare s$ecialiBat
,r reBulta ca un $roces e!oluti! ar fi $osibil doar daca s%ar $utea eD$lica de ce
maimutele actuale nu au e!oluat si ele si daca s%ar eD$lica a$aritia, $rin
e!olutie, a unui hardare s$ecialiBat" Pentru a fi mai $recis, un hardare
s$ecialiBat nu este com$atibil cu un $roces e!oluti! in conditiile in care nu a!em
elemente intermediare intre animale si om" ,lternati!a ar fi un $roces e!oluti!
dirijat din eDterior"
DE:)C)E>TE&E DE P(O)ECT,(E ,&E C(E)E(9&9)
Teoria consideraE creierul ca un $rodus tehnologic" ,stfel, teoria consideraE ca a
eDistat un $roiectant abstract, care a a!ut cerinte de $roiectare"
)n legatura cu acest mod de abordare, ar $utea sa eDiste intrebarea+ cine este
acel G$roiectantGP Din $unctul de !edere al teoriei, acest $roiectant abstract
este in eDteriorul teoriei si deci nu ne intereseaBa" El ar $utea fi DumneBeu sau
Mama >atura sau o ci!iliBatie eDtraterestra sau oricineForice altce!a" )ndiferent
cine este acest G$roiectantG, teoria !a fi aceeasi"
&a acest ca$itol o sa tratam niste $osibile deficiente de $roiectare, asa cum
reBulta din MDT" 9nele deficiente sunt deficiente de $rinci$iu altele sunt date
de im$lementarea tehnologica"
Deficientele de $roiectare, asa cum a$ar in teoria MDT sunt +
KD3+ Tendinta de a asocia modele imagine la orice fel de realitate eDterna
intilnita" ,ceasta deficienta este eD$licabila, data fiind natura GimagineG a
creierului" P<M%ul si toate modelele asociate direct cu $artea GmecanicaG a
omului, !or continua $entru totdeauna sa fie baBate $e modele imagine" Totusi,
modelele construite de fiecare om in $arte sunt suficient de $uternice $entru a
contracara aceasta tendinta, considerata ca o frina $entru deB!oltarea omului
modern @!eBi caBul Mecanicii CuanticeA" ,ceasta deficienta este deci corectabila
$rin softare @educatieA"
KD-" >u eDista o $rotectie de hardare $entru a $re!eni saltul necontrolat dintr%
un model in altul" <tabilitatea intr%un model este un $arametru de calitate al
unui creier"
,ici este de $reciBat un lucru+ o $ersoana care are modele cu bataie lunga, !a
$utea sa se stabiliBeBe singura in aceste modele" Totusi, chiar daca aceste
modele cu bataie lunga $ot crea o baBa de stabilitate, asta nu inseamna ca acea
$ersoana !a fi efecti! stabiliBata de aceste modele" Deficienta nu se refera la
eDistenta sau nu a unor modele cu bataie lunga, ci la ca$acitatea, data de
im$lementarea hardare, de a nu sari necontrolat dintr%un model in altul in fata
unei realitati eDterne com$leDe" &i$sa de stabilitate intr%un model $oate duce la
schiBofrenie deoarece ea fa!oriBeaBa constructia de modele cu bataie $rea scurta"
9rmarirea com$ortamentului animalelor arata ca stabiliBarea intr%un model se
intim$la eDtrem de rar" De eDem$lu, un ciine de $aBa ar trebui sa $aBeasca
$erimetrul care trebuie a$arat, indiferent de actiunile strainilor" Totusi, cei
mai multi ciini sar din modelul de $aBa in modelul $rioritar de hrana daca !a
$rimi hrana de la $osibilii intrusi" Delfinii, in schimb, au o foarte buna
stabilitate in model si de acea noi ii $erce$em ca fiind cele mai inteligente
animale"
&a oameni, li$sa de stabilitate in model este un defect major $entru integrarea in
societate" 9n om fara stabilitate in model este un om $e care nu te $oti baBa"
KD8+ ,ceasta deficienta este o deficienta de $rinci$iu" Ea !a fi introdusa la
ince$ut $rin descriere" ,stfel, creierul interactioneaBa cu realitatea eDterna si
desco$era, de eDem$lu, 8 elemente" <e !a construi un model armonic cu aceste trei
elemente" Daca realitatea eDterna contine de fa$t 0 elemente, elementul li$sa nu
$oate fi detectat direct" Du$a cite!a $redictii gresite ale modelului cu 8
elemente, creierul !a incerca sa corecteBe modelul" ,sta se $oate face $rin
atribuirea altor im$ortantBe elementelor sau relatiilor" Daca acest ti$ de
corectie reuseste, modelul GgresitG !a continua sa aiba 8 elemente" Daca $rin nici
o modificare a im$ortantBei elementelorFrelatiilor nu se obtin $redictii corecte
atunci sa !a $une $roblema constructiei unui nou model" Totusi, chiar daca un
model face $redictii gresite, din analiBa greselilor nu reBultaE direct care este
de fa$t $roblema" 9n model imagine se corecteaBa in general $rin multe metode, asa
cum am aratat, in fiecare caB modelul continuind sa fie armonic"
Putem sa definim deficienta de $roiectare KD8, ca fiind inca$acitatea de a
antici$a $osibila omitere a unor elemente sau relatii, dintr%un model" ,sta
trebuie inteles astfel+ nu a!em nici o garantie ca am desco$erit toate elementele
si relatiile asociate unei sectiuni a realitatii eDterne dar suntem constienti ca
s%ar $utea sa nu fi desco$erit tot" )n consecinta, o $ersoana care contracareaBa
aceasta deficienta de $roiectare !a trata orice model cu $recautie"
Daca realitatea eDterna are, in alt eDem$lu, 3// de elemente, modelul ar $utea
face foarte des $redictii foarte bune asociate realitatii eDterne" Dar daca
realitatea eDterna se schimba de la 3// la 3/3 elemente, corectarea modelului ar
$utea fi o im$osibilitate tehnica $entru creier" Corectarea modelului inseamna
abandonarea totala a modelului cu 3// elemente si constructia de la Bero a noului
model cu 3/3 elemente" ,ceasta sarcina $oate fi atit de dificila incit sa
de$aseasca ca$acitatea tehnica de reactualiBare a creierului" )n aceasta situatie
oamenii care nu $ot corecta modelul, !or continua sa%l foloseasca $e cel !echi
$rin distorsionarea $erce$tiei realitatii eDterne siFsau $rin reflectarea
fragmentata a acelei realitati eDterne" Mom nota aceasa deficienta cu KD8B si o
!om defini ca fiind inca$acitatea de a corecta deficienta KD8, du$a ce am
desco$erit un element sau relatie neinclusa intr%un model stabiliBat"
Deficientele de ti$ KD8 se manifesta $ermanent in toate actiunile noastre" >u
eDista nici o referinta de a sti daca fiecare entitate a realitatii eDterne este
asociata cu un element al modelului" Pentru noi realitatea eDterna eDista numai in
masura in care este reflectata de un model" Daca un model face $redictii uneori
gresite, din analiBa erorilor nu reBulta direct care este $roblema" , s$une des$re
un model ca reflecta corect realitatea eDterna asociata inseamna sa ne referim
numai la !erificarile deja facute" Garantie de corectitudine nu eDistaE" )n
aceasta situatie, efectele negati!e ale lui KD8 se manifesta eDtrem de frec!ent la
orice $ersoana $erfect normala" Din aceasta cauBa KD8, desi este o deficienta
majora, nu este tratata in MDT ca o boala $sihica"
KD8 se manifesta foarte $uternic la schiBofrenici, inclusi! la cei ne$atologici
@!eBi a$licatiileA" KD8 se mai manifesta in orice situatie in care $ersoana nu
este intr%o stare fiBica si $sihica buna, de eDem$lu atunci cind a$are oboseala
sau su$rasolicitarea creierului, desi, e!ident, acestea sunt doar stari tem$orare"
Multe accidente, inclusi! cele catastrofale si inclusi! cele facute de oameni
eDtrem de bine $regatiti, se $ot eD$lica $rin KD8" Deficienta $oate fi tinuta sub
control de $ersoanele care reusesc sa%si dea seama de $osibilitatea a$aritiei
acestei deficiente"
De eDem$lu, daca suntem obositi atunci trebuie sa ne o$rim de la a face o$eratii
riscante deoarece riscul de a$aritie a KD8 este foarte mare"
KD0+ ,ceasta deficienta este o deficienta de $rinci$iu a modelelor imagine" Ea nu
eDista la modelele simbolice"
Modelele imagine nu au nici o $osibilitate de a gasi im$ortantBa corecta a
fiecarui element sau relatie" Modelul $oate fi armonic $entru o infinitate de
im$ortantBe atribuite elementelor si relatiilor" Chiar mai mult, $entru o mare
!arietate in im$ortantBa atribuita elementelor sau relatiilor, modelul $oate sa
faca $redictii acce$tabile"
9na din consecintele negati!e GusoareG ale acestei deficiente este ca, in fata
aceleiasi realitati eDterne, fiecare $ersoana construieste $ro$riul sau model
imagine, care sa descrie aceeasi realitate eDterna" Mom !edea in alta $arte ca
aceasta deficienta, dusa la eDtrem, este im$licata in boala $sihica numita
G$aranoieG"
Modelele simbolice nu au aceasta deficienta" Odata ce un model simbolic este
matematiBat, legea de $ro$agare a erorilor !a atribui im$ortantBa corecta fiecarui
element sau relatie"
,m folosit mai sus termenul GcorectG asociat modelelor imagine" )n acest conteDt,
im$ortantBa atribuita elementelor si relatiilor unui model imagine este GcorectaG
daca $redictiile sunt identice cu cele ale unui model simbolic care descrie
aceasi realitate eDterna"
KD5+ )nca$acitatea tehnica a creierului de a face restructurari masi!e in
structura de modele, atunci cind un model im$ortant normal nu mai are asociata lui
nici o realitate eDterna @eDem$lu, o $ersoana im$ortanta dis$are din !iata
subiectuluiA" ,ceasta deficienta este strins legata de im$lementarea hardare"
,ceasta im$lementare nu $ermite stergerea unui model $rin nici o actiune @de hard
sau de softA a structurii de modele, cu toate im$licatiile majore ale acestui
fa$t"
<T(9CT9(, C(E)E(9&9)+ Modelul P<M
Desi modelul imagine numit P<M @Protection and <ur!i!ing ModelA se intilneste si
la oameni si la animale, descrierea se !a aDa in $rinci$al $e P<M%ul oamenilor" Cu
ada$tari minime, tot ce este scris aici se a$lica si la animale"
>ucleul in jurul caruia se construieste intreaga structura de modele a unei fiinte
@om sau animalA este un model imagine numit Modelul de Protectie si <u$ra!ietuire
@P<MA" ,cesta este un model com$leD, care, in buna $arte, este gata construit in
momentul in care o fiinta se naste"
P<M%ul are o structura com$leDa care !a fi descrisa in continuare" O sectiune
contine modele cu bataie scurta, cu actiune imediata, $entru $rotectia minimala a
unei fiinte, inclusi! a nou nascutilor" )n general aici se afla modelele de ti$
actiuni%refleD @actiuni ra$ide de sal!are in situatii s$ecialeA" Tot aici se aflaE
modelele imagine fundamentale cum ar fi modelele de urmarire cu ochii a unui
obiect in miscare, modelele de atingere cu mina a unui obiect dat, modelele de
echilibru si de folosire generala a miinilor si $icioarelor in situatii normale,
etc" Tot aici trebuie sa fie incluse o serie de modele date de structura de modele
ale $arintilor acelei fiinte $recum si de cerintele societatii in care acea fiinta
urmeaBa sa fie integrata" )ntr%o masura mai mica sau mai mare, acestea se transmit
genetic"
<ectiunea de modele cu bataie lunga @cele care ordoneaBa acti!itatea modelelor cu
bataie scurtaA contine instinctele de su$ra!ietuire generala si de re$roducere"
Tot aici se afla, bineinteles, si un model s$ecial care contine intreaga structura
mecanica GeDternaG a acelei fiinte @oasele, articulatiile, toate fibrele
musculare, organele de simt etc"A"
Proiectantul a a!ut ca obiecti! sa creeBe o fiinta care sa su$ra!ietuiasca !esnic,
neconditionat, in orice mediu concret $robabil"
)n tim$ul $erioadei de crestere, in P<M $otFtrebuie sa intre si alte modele
considerate foarte im$ortante, im$use in general $rin educatie, $entru a face acea
fiinta com$atibila cu mediul in care trebuie sa traiasca" Mom re!eni la aceasta
$roblema la alt ca$itol"
O caracteristica fundamentala a unui model din P<M este ca, odata intrat in P<M,
modelul de!ine in!ariant @im$osibil de modificat, oricare ar fi informatia adusa
din realitatea eDternaA"
Princi$ala functie a P<M%ului este asigurarea su$ra!ietuirii !esnice,
neconditionate a acelei fiinte" Pentru a%si inde$lini in mod cores$unBator
sarcina, P<M%ul initiaBa constructia de noi modele, care sa imbunatateasca mereu
si mereu aceasta acti!itate" ,sta inseamna ca P<M%ul $oate construi elemente noi,
$e care sa le acti!eBe $entru a se autodeB!olta ca modele" ,stfel, daca o situatie
este detectata de P<M ca o situatie de $ericol sau o situatie $entru care nu
eDistaE model s$ecialiBat, el !a $relua controlul asu$ra acelei fiinte si !a
incerca sa reBol!e situatia cu mijloacele care%i stau la dis$oBitie @gesturi
refleD de eDem$luA" )n acelasi tim$, !a acti!a constructia unui model nou, adec!at
noii realitati eDterne" ,tunci cind situatia care a acti!at P<M%ul !a a$area din
nou, P<M%ul nu se !a acti!a iar situatia !a fi reBol!ata de acel model normal
adec!at"
,cest mecanism face ca, $e masura ce o fiinta nou nascuta cistiga eD$erienta
@adica are modele adec!ate la tot mai multe situatii intilnite in realitatea
eDternaA, P<M%ul se acti!eaBa din ce in ce mai rar" )n acest fel, P<M%ul isi
inde$lineste tot mai bine sarcina $entru care a fost $roiectat"
Oricite modele ar eDista intr%un creier matur @de om sau de animalA, P<M%ul !a fi
oricind $regatit sa $reia controlul, daca nu eDistaE model adec!at unei realitati
eDterne date"
P<M%ul !a controla interactia unei fiinte cu realitatea eDterna numai atunci cind
nu eDistaE nici un model LM care sa faca $redictii acce$tabile ale e!olutiei unei
realitati eDterne date"
,tunci cind P<M%ul controleaBa fiinta, acest lucru se recunoaste $rin dis$aritia
constiintei, $e toata durata cit P<M%ul are fiinta sub control" ,cest lucru se
intim$la, de eDem$lu, in stari emoti!e sau in stari de soc" Constiinta rea$are
atunci cind un model LM a $reluat controlul"
<T(9CT9(, C(E)E(9&9) + :acilitati functionale si ti$uri de modele
O facilitate functionala fundamentala a creierului este ca orice model $oate sa%si
deB!olte oricare element ca model" De asemenea, orice model $oate a!ea acces sau
chiar $oate sa integreBe orice element al oricarui alt model, $entru a%si atinge
obiecti!ele" Este absolut socant sa !eBi ca, in materie de facilitati functionale,
in cadrul unei structuri date de modele, creierul nu $are a a!ea a$roa$e nici o
restrictie de acces si asociatie"
Tot obser!atiile directe ne arataE ca eDistaE modele la care accesul se face mai
usor decit la alte modele" De aici, concluBia ca, in im$lementarea tehnologica,
unele modele sunt gru$ate si de aici si o comunicatie mai usoara intre unele
dintre ele"
<a mai !edem un detaliu general" ,m aratat ca orice model, nu numai P<M%ul, $oate
sa%si deB!olte orice element al sau sub forma de model" Totusi, chiar daca un
element al unui model este deja deB!oltat ca model, el continua sa fie tratat ca
element" )ntrucit aceasta este o facilitate generala foarte im$ortanta, ea !a fi
descrisa aici in detaliu"
,stfel, daca un model contine un element, acest element este caracteriBat de niste
$ro$rietati" ,ceste $ro$rietati inter!in in integrarea elementului in model"
Problemele care a$ar $ot fi de ti$ul+ Gde ce acel element are acele $ro$rietatiPG
sau Gcum ar $utea sa fie schimbate acele $ro$rietatiPG" Pentru a sti asta, este
ne!oie ca acel element sa fie studiat in amanuntime" Pentru aceasta, modelul $oate
sa%si deB!olte acel element ca model"
Cind o entitate este tratata ca element, atunci acel element are niste
$ro$rietati" Cind aceasi entitate este tratata ca model, atunci ceea ce a$area ca
fiind $ro$rietati sunt acum ade!aruri generate de acel model" Deci, in functie de
locul de unde $ri!im, referindu%ne la aceasi entitate, !om !orbi de elemente cu
anumite $ro$rietati sau de modele cu o colectie de ade!aruri"
,m !orbit deja de modele cu bataie scurta si modele cu bataie lunga" Mom !edea
definitiile lor"
Modelele cu bataie lunga sunt modelele la care elementele sunt deja deB!oltate
ca modele" 9n astfel de model $oate sa acti!eBe si sa deBacti!eBe oricare model al
saEu @continut sub forma de elementA" )n acest fel a!em, in $rima a$roDimatie,
urmatoarele definitii+
3" un model cu bataie lunga isi atinge obiecti!ele $rin acti!area si deBacti!area
unora din modelele $e care le contine"
-" 9n model cu bataie scurta isi atinge obiecti!ele $rin acti!are directa"
EDem$lu+ Pentru a a$rinde lumina intr%o camera, un model general de ti$ LM !a
construi un model L,M @de actiuneA" ,cest L,M !a simula un numar de moduri de
reBol!are a $roblemei, folosind sau construind modelele ,LM" Prin simularea
actiunii, L,M%ul !a gasi solutia o$tima" ,tunci !a acti!aFcontrola unul sau mai
multe ,LM%uri, care !or actiona efecti! intreru$atorul" ,ctiunea se termina cind
LM%ul acti! ii transmite informatia ca obiecti!ul a fost atins" )n acel moment o
sectiune din LM !a fi a$roDimati! identica cu L,M%ul" ,ceasta s%a realiBat $rintr%
un model cu bataie scurta"
EDem$lu+ Pentru a calatori dintr%un loc in altul trebuie construit un model cu
bataie lunga L,M" ,cesta !a construi, sec!ential, o colectie de alte modele L,M
care, la rindul lor, $ot construi alte modele L,M si asa mai de$arte" :iecare L,M
!a acti!a o colectie de ,LM%uri, cu bataie scurta @chiar de ordinul milioanelor
sau mai multA $entru a%si atinge obiecti!ele" :iecare nou L,M !a fi deBacti!at de
L,M%ul su$erior $e masura ce si%a atins obiecti!ul" ,sa actioneaBa modelele cu
bataie lunga"
EDem$lu+ intram intr%o camera si actionam intreru$atorul de lumina" &umina se
a$rinde" 9n model local de ti$ LM obtine aceasta informatie" Totusi, $e un model
LM cu bataie lunga @care contine LM%ul local ca elementA am $utea sa intelegem, de
eDem$lu, ca cine!a a re$arat lumina care a fost stricata" Modelul LM%local
transmite doar informatii actuale" <emnificatia lor $oate fi data doar de modele
LM care includ LM%ul local ca element" <i aici se $oate !edea actiunea unui model
cu bataie lunga"
Mom mai aduce o $reciBare im$ortanta, legata de modelele cu bataie lunga" ,m s$us
ca elementele acestor modele sunt deja deB!oltate ca modele" ,ceste modele isi
$ot de asemenea deB!olta elementele ca modele" ,ceasta GadincimeG nu are decit
limite tehnologice" )n acest fel, majoritatea absoluta a modelelor sunt de fa$t
modele cu bataie lunga" Din aceasta cauBa termenii de Gmodel cu bataie scurtaG si
GlungaG trebuie intelesi doar in mod relati!, in functie de modelele LM si L,M
$rinci$ale" Definitiile date mai sus res$ecta aceaste conditii"
Mom da in continuare o lista cu $rinci$alele ti$uri de modele ale unui creier dat"
Modelele de ti$ L,M sunt modele care se construiesc atit $entru ne!oi imediate
cit si $entru ordonarea cu bataie lunga a acti!itatii unei $ersoane" Ele ince$, de
eDem$lu, cu modele sim$le @a bea a$a dintr%o canaA si se termina cu urmarirea unui
singur obiecti! tim$ de o !iata" Ele sunt, in general, in!ariante sau cu
schimbari lente, conjuncturale sau de alta natura" Ele $ot fi modele eDtrem de
conce$tualiBate, $ina la a fi doar o colectie de $rinci$ii generale de !iata sau
modele com$leDe, s$ecifice unui sigur ti$ de acti!itate sau orientate s$re un
singur obiecti! concret"
9n model de ti$ L,M $oate construi, la rindul lui, un numar oricit de mare de
modele de ti$ L,M, sub forma de elemente, $e care sa le acti!eBe in functie de
e!olutia realitatii si in functie de alti factori" Modelele secundare de ti$ L,M
$ot sa construiasca, la rindul lor, oricite alte modele de ti$ L,M, sub forma de
elemente ale lor" ,ceasta facilitate, asa cum am aratat deja, este o facilitate
generala a oricarui creier" Modelele de ti$ L,M $ot fi modificate, in $rinci$iu,
de modele de ti$ LM, in functie de informatiile $rimite de la alte modele M si LM"
Modelele de ti$ ,LM sunt modele de actiune directa" Desi creierul are o colectie
de modele ,LM de ti$ conce$t, fiecare acti!are a unui astfel de model se face du$a
ce a fost $articulariBat $rin simulare, functie de informatiile date de intrega
structura de modele ale creierului" ,stfel, atunci cind mergem, fiecare $as este
facut numai du$a ce un model conce$t de ti$ L,M a facut mai multe simulari ale
acelui $as, folosind modele ,LM si a ales !arianta o$tima" Du$a ce !arianta o$tima
a fost aleasa, modelul L,M $articulariBat !a de!eni acti! in controlarea acelui
$as" ,cest $rinci$iu general este folosit de creier la absolut orice acti!itate
care $resu$une actiunea asu$ra realitatii eDterne" :ara a simula $e model o
actiune, actiunea nu se $oate face din $rinci$iu"
<ingurele eDce$tii sunt legate de acti!area P<M%ului" Gesturile GrefleDG, de
eDem$lu, sunt efectuate de modele s$ecialiBate care se acti!eaBa direct, fara
initialiBare si fara simulare $realabila a actiunii" Moti!ul este dat de cerinta
ca actiunea lor sa fie foarte ra$ida, cu riscul de a nu fi actiunea o$tima"
Modelele de ti$ acti! @modele LM normaleA
,ceste modele sunt cele care s%au construit $rin interactie directa cu realitatea
eDterna @com$leDul M%#M%LMA" Ele !or fi folosite ori de cite ori a$are o situatie
similara cu cea care le%a generat" Ele genereaBa cunoasterea si constiinta"
Mom reaminti aici ca, in fata unei realitati eDterne noi, se !a acti!a acel model
care face cele mai bune $redictii asu$ra e!olutiei acelei realitati eDterne" )n
orice moment al !ietii unei fiinte, !a eDista un LM local si cel $utin un LM care
include modelul LM local, ca element" 9n model LM%local da informatii asu$ra
realitatii eDterne Gcare se !edeG" )n s$atele lui se afla unul sau mai multe
modele LM care $ot sa G!adaG mai de$arte, $rin inter$retarea datelor furniBate de
modelul LM, in functie de datele oricarui alt model al creierului"
Modelele $rinci$ale cu bataie lunga ale unui animal sau a unei $ersoane se numesc
MLM%uri @Main LMA" 9n MLM contine un mare numar de modele, de ti$ LM, #M, ,LM si
L,M, care controleaBa o sectiune im$ortanta din interactia unei fiinte cu
realitatea eDterna"
EDem$lu+ MLM%!iata de famile, MLM%$rofesie, MLM%hobby"
,ceste MLM%uri nu sunt modele $ro$riuBise" Ele trebuie intelese ca niste
structuri con!entionale, a$arute ca urmare a o$timiBarii acti!itatii intr%un
anumit domeniu dat, la im$lementarea tehnologica a creierului" ,stfel, la un ti$
de acti!itate s$ecifica !or eDista un numar de modele care !or fi folosite foarte
frec!ent" ,ccesul la ele !a fi mai usor decit la un model care este folosit rar"
<tructura de modele !a a!ea astfel anumite o$timiBari tehnologice, $entru
acti!itati frec!ente" Toate modelele care se folosesc frec!ent $e un ti$ de
acti!itate se afla inglobate intr%o structura mai mult sau mai $utin con!entionala
numita MLM" ,ccentuam ca aceste MLM%uri sunt structuri con!entionale, date de
anumite $articularitati tehnologice si nu sunt modele $ro$riuBise"
Modelele Po!este @<tory%ty$e modelsA
,cestea sunt modele de ti$ LM de tranBitie, create atunci cind modelele de ti$ M
furniBeaBa informatii $rea dis$arate $entru a $utea fi incluse intr%un model
normal @modelele LM%locale ar trebui schimbate eDtrem de des, de eDem$luA" Ele
contin lanturi lungi de elemente legate intre ele in ordinea in care au fost
inregistrate" ,cesta este totusi un mod de stocare neeconomic"
<e $reciBeaBa, $entru com$aratie, ca un model normal $oate sa genereBe o imensa
cantitate de informatie, $rin simulare $e model" Toate aceaste informatii,
generate de un model normal, nu se afla memorate intr%un mod eD$licit in model"
Modelele $o!este sunt cele care memoreaBa informatia in mod eD$licit deci
neeconomic"
Obser!atie+ unele $ersoane care au citit aceasta carte au fost deranjate de
frec!entele re$etari ale unor afirmatii" ,ceste $ersoane sunt deranjate deoarece
construiesc modele $o!este" &a re$etarea unei informatii, aceste $ersoane GsarG
ina$oi la locul unde informatia a mai fost intilnita si acest lucru ii face sa
$iarda sirul eD$unerii @modelul $o!este se fragmenteaBaA" Din contra, daca
$ersoana a construit un model normal, la re$etare se reconfirma si se
imbunatateste modelul aflat in constructie si deci re$etarile sunt bine!enite"
Modelele Po!este $ot fi folosite $entru a alimenta cu informatie modelele normale,
$entru imbunatatirea lor ulterioara"
Oricare din elementele acestui ti$ de model $oate fi deB!oltat ulterior ca model
cu bataie lunga sau informatia din ele $oate fi folosita $entru $erfectionarea
altor modele"
Desi reflectarea realitatii eDterne $rin modele $o!este este eDtrem de ras$indita,
la toate ni!elele de e!olutie a creierelor, teoria considera ca acesta este un mod
ineficient si in general $rimiti! de folosire a creierului" Moti!ul $rinci$al este
ca modelele $o!este introduc restrictii din cauBa legaturilor dintre modele si
care legaturi nu au fost determinate $e cai normale" Caile normale sunt cele in
care un model nou este integrat in mod armonicFlogic in structura de modele
eDistente"
Din nefericire, in Bilele noastre, aceste modele sunt folosite $e o scara
inadmisibil de mare ca efect al inca$acitatii creierului de a face fata a!alansei
de informatii asociate cu deB!oltarea sociala actuala dar si din cauBa
deficientelor gra!e din sistemul de in!atamint" ,stfel, daca in!atamintul s%ar aDa
$e modele normale ar scadea foarte mult informatia eD$licita care ar trebui
memorata" :iind orientat s$re modele $o!este, cantitatea de informatie creste
eDagerat de mult si astfel se de$asesc unele limite tehnologice ale functionarii
creierului"
EDem$lu+ un sofer de taDi trebuie sa cunoasca toate straBile unui oras" Modul
eficient de reBol!are a $roblemei na!igatiei intr%un oras este de a a!ea in ca$
intreaga harta a orasului @model imagine normalA" Pe aceasta harta se $ot simula
di!erse cai de atingere a unui obiecti! dat, chiar daca a$ar $robleme sau
modificari" Totusi, na!igatia du$a harta @model imagine normalA $resu$une
eDistenta si o$erarea unui model imens" )n!atarea traseelor @modele $o!esteA da
reBultate imediate dar $oate $roduce mari dificultati daca a$ar modificari si alte
$ertubatii in realitatea eDterna" )n $lus, a in!ata trasee este usor la ince$ut
dar $e masura ce creste numarul de trasee, cantitatea de informatie care trebuie
memorata creste eDtrem de mult" Prin in!atarea modelului normal este reBol!ata
orice $roblema de na!igatie si deci, indiferent de cite noi trasee se cer,
cantitatea de informatie aditionala este neglijabila"
)n $ractica se folosesc ambele metode" ,cest ti$ de abordare, desi a fost
eDem$lificat $e o situatie $articulara, se $oate intilni in absolut toate
domeniile de acti!itate umana"
Modelele $o!este deB!oltate ca modele cu bataie lunga $ot fa!oriBa $aranoia indusa
din cauBa fa!oriBarii $e criterii arbitrare a anumitor relatii intre elemente si
din cauBa dificultatilor de control" De acest $ericol nu sunt ferite nici
cursurile uni!ersitare, atunci cind ele nu sunt generate de un model simbolic
declarat de la ince$ut"
Modelele $o!este sunt integrate in structura normala de modele si deci $ot fi
controlate de ea"
Modelele de ecranare
,sa cum am mai aratat, orice model $oate sa e!olueBe singur, folosind informatiile
din realitatea eDterna sau de la alte modele, $entru a%si cistiga stabilitatea
@armonia sau logicaA" Odata ce un model are o $roblema, el !a continua sa fie
acti! $ina la reBol!area $roblemei @adica $ina isi !a regasi stabilitateaA"
EDistaE insa $robleme fara solutie" Modelul !a continua sa caute o solutie, la
nesfirsit, $unind astfel in $ericol stabilitatea sistemului de modele"
Princi$ala $roblema fara solutie este $roblema mortii" ,ceste ti$uri de modele
sunt s$ecifice numai oamenilor, care au modele suficient de $uternice care sa
$reBica moartea, mai re$ede sau mai tirBiu, a oricarei $ersoane"
,ici insa a$are o $roblema" P<M%ul are, $rin $roiectare, sarcina de a asigura
su$ra!ietuirea !esnica, neconditionata a acelei $ersoane" Predictia unor modele
este ca moartea este ine!itabila" ,ceasta $roblema este eDtrem de $ericuloasa
$entru stabilitatea creierului din cauBa ca, acti!ind $ermanent P<M%ul, $ot sa
a$ara bucle infinite de cautare a unei solutii care nu eDista"
G<olutiaG gasita de oameni, inca din cele mai !echi tim$uri, este constructia unor
modele de ecranare" 9n model de ecranare interce$teaBa ade!arurile care $ot acti!a
P<M%ul si transmite catre P<M un mesaj mai $utin catastrofal @P<M%ul nu se mai
acti!eaBaA" De asemenea, modelul de ecranare transmite catre modelul cu $robleme,
informatii care il stabiliBeaBa"
Cel mai cunoscut model de ecranare este religia"
Obser!atie+ $e masura ce oamenii imbatrinesc, $redictia mortii este tot mai
$recisa si oamenii au tendinta de a fi tot mai religiosi" De asemenea, atunci
cind stresurile de toate felurile se abat asu$ra indi!iBilor sau gru$urilor
sociale, este $osibla crestrea ni!elului de religioBitate $entru $astrarea
stabilitatii functiilor creierului"
9n model de ecranare nu se baBeaBa $e realitatea eDterna" Daca s%ar baBa $e
realitatea eDterna, ar fi inclus in modelul care face $redictia Gnegati!aG"
Modelele de ecranare se $ot face in orice situatie in care creierul se $oate
destabiliBa din cauBa unor situatii fara iesire" ,ceste modele stabiliBeaBa @cel
$utin tem$orarA acti!itatea creierului care, in acest fel, are mai multa energie
$entru reBol!area $roblemelor" Totusi, aceste modele sunt eDtrem de $ericuloase
$entru integritatea fiintei, daca in tim$ul unei actiuni asociate lor, nu sunt
deBacti!ate" ,cti!area unui model de ecranare, deBacti!eaBa, cel $utin $e
sectiuni, structura normala de $rotectie a acelei fiinte"
Mentinerea acti!a a unui model de ecranare un tim$ $rea indelungat $oate fi
asociata cu cu!intul GiluBieG"
Modelele de ecranare sunt $rinci$alele modele care $ot sa treaca din Bona de
tranBitie normal%P<M in P<M" Daca se intim$la asta, atunci ele de!in in!ariante
@nu mai $ot fi modificate oricare ar fi informatia obtinuta din realitatea
eDternaA" Modelul GreligieG trece foarte usor din Bona normal%P<M in P<M, cu
efecte, uneori, deBastruoase"
Modelele de ecranare sunt $artial incluse in structura normala de modele si deci
$ot fi, $artial, controlate de ea"
Modelele ,cti!abile
9n LM $oate sa $reBica intilnirea in !iitor a unei situatii $entru care nu eDistaE
model adec!at" LM%ul !a dori sa controleBe situatia $entru care nu are model
adec!at si asta se realiBeaBa $rin constructia unui model acti!abil @ould be
acti!e model CB,MA" ,cest model se com$ortaE ca un model de ecranare $ina in
ultimul moment dinaintea acti!arii" Du$a acti!are, el de!ine un model normal @de
ti$ LMA si $oate sa e!olueBe singur"
EDem$lu+ teoria defineste GemotiaG ca o stare tranBitorie, asociata sau nu cu un
$ericol iminent, in fata unei realitati eDterne noi, $entru care nu eDista model
adec!at" ,sa cum stim, in fata unei situatii $entru care nu eDista model, se
acti!eaBa P<M%ul" Chiar daca situatia $entru care nu eDista model nu este asociata
cu un $ericol iminent direct la adresa $ersoanei, P<M%ul $reia controlul" )n acel
moment dis$are sau se atenueaBa constiinta" P<M%ul creaBa a$oi un model adec!at
acelei situatii" <tarea tranBitorie cit P<M%ul controleaBa o situatie considerata
ne$ericuloasa dar fara model adec!at, se numeste GemotieG" 9n CB,M bine construit
$oate bloca, uneori, a$aritia emotiilor" E!ident, asta se $oate intim$la numai
daca situatia aceea a fost $reBisa de un model cu bataie lunga"
Modelele acti!abile se afla integrate in structura normala de modele si sunt
controlate de ea"
Modele ilegale KLM
Toate ti$urile de modelele care au fost descrise $ina acum se afla integrate in
structura normala de modele sau in P<M" Ele sunt conectate la structura in mod
armonic sau logic astfel ca intreaga structura este armonica si logica"
EDista modele de ti$ LM care au $ierdut legatura cu aceasta structura normala sau
nu au a!ut%o niciodata" Ele $ot sa a$ara in multe moduri" 9n mod este atunci cind
un model este incom$let si nefolosit de foarte multa !reme"
De eDem$lu, cine!a are un accident de masina" P<M%ul ince$e constructia unui model
adec!at acelei situatii" ,cea situatie s%ar $utea sa nu se mai intilneasca
niciodata"
)n legatura cu acest eDem$lu, este o $ractica em$irica a $sihiatrilor sa
stimuleBeFforteBe o $ersoana @de obicei co$iiA care au suferit un traumatism
$sihic, sa descrie tot ce s%a intim$lat in acea situatie nefericita" Teoria
eD$lica asta $rin fa$tul ca, stimulindFfortind acti!area acelui model, modelul !a
a!ea tendinta de a se atasa armonic siFsau logic cu structura normala de modele si
astfel este $re!enita a$aritia unui model ilegal KLM necontrolabil deci $ericulos"
<e $oate !edea cit de logic si usor $oate eD$lica MDT aceasta $ractica em$irica a
$sihiatrilor $e baBa unei teorii generale @care nu a fost facuta in mod s$ecial
nici macar $entru domeniul $sihiatrieiA"
,lta situatie este atunci cind un model este $rea mare" 9nele com$onente $ot sa
$iarda legatura cu restul modelului din moti!e tehnologice" Problemele tehnologice
generale $ot oricind sa ru$a orice model in orice mod"
Miata stresanta, traumatiBanta si $lina de frustrari, mai ales in co$ilarie, $oate
genera de asemenea modele KLM"
9nele modele $o!este, din cauBa ca integrarea lor in structura de modele nu se
$oate face $e cai normale @modelele sunt lanturi lungi de elementeA, $ot de
asemenea sa de!ina, $e fragmente, modele KLM"
,ceste modele sunt considerate GilegaleG deoarece structura normala de modele nu
stie de eDistenta lor" Daca, de eDem$lu, un astfel de model, transmite o
informatie la LM%ul acti! din acel moment, sursa si justificarea informatiei nu
$oate fi stabilita de nici un model al creierului"
,ceste modele actioneaBa la fel ca modelele normale" Ele obtin informatie din
realitatea eDterna dar e!olueaBa in general haotic, in afara oricarui control"
9nele modele KLM $ot fi $use in e!identa, de eDem$lu, in tim$ul unor sedinte de
hi$noBa"
Modelele KLM sunt localiBate atit in Bona neocu$ata de modelele normale cit si in
P<M" E!ident ca modelele ilegale din P<M trebuie sa aiba o influenta foarte mare
daca sunt acti!ate accidental"
:iind sca$ate controlului ansamblului de modele, ele $ot sa contina orice" >u
eDistaE nici o garantie ca ceea ce contin ele are !reo legatura cu realitatea
eDterna"
Pot eDista si modele semi%KLM" ,sta inseamna ca, din moti!e tehnologice, accesul
la anumite modele normale se face greu" Mai a!em si situatia cind accesul la
anumite modele se $oate face numai din cind in cind, in functie de factori
necontrolabili sau numai in combinatie cu anumite modele asociate numai anumitor
realitati eDterne"
Modelele KLM $ot sa eD$lice somnambulismul, dublarea de $ersonalitate @atunci cind
modelele KLM ocu$a o $ortiune foarte im$ortanta din creierA, multe actiuniF$orniri
ilogice sau biBare ale unor $ersoane @inclusi! crimele a$arent nemoti!ateA, etc"
Ele $ot a!ea o imensa contributie la formarea $ersonalitatii" Modelele KLM $ot de
asemenea sa eD$lice multe din fenomenele $aranormale"
:E>OME>E P,(,>O(M,&E
Tele$atia $are a fi transmisia directa de informatii de la un creier la un altul"
Mai mult, aceasta transmitere de informatii are loc $e orice distanta si
$ro$agindu%se $rin orice mediu"
Din nefericire, acest fel de transmitere de informatie este im$osibila, in baBa
legilor naturii, asa cum sunt ele intelese astaBi" )nformatia se $oate transmite
numai daca eDistaE transmisie de energie la distanta" Cim$urile de forte cunoscute
astaBi @electric, magnetic, electromagnetic si gra!itationalA nu inde$linesc
aceasta conditie" Chiar daca ar eDista un astfel de cim$ de forte care se $ro$agaE
la distanta, transmisia de informatie inseamnaE modularea @codificareaA intr%un
fel a acestor forte iar la rece$tor trebuie sa eDiste un decodificator adec!at"
Cine!a ar $utea s$une ca ar $utea eDista transmisie directa de informatie G$e
scurtaturaG, fara a transmite energie modulata la distanta" ,sta $une in discutie
chiar baBele stiintelor naturii"
)n orice caB, intrucit eu am incredere in stiintele naturii, singura concluBie
reBonabila este ca, $entru acum si $entru totdeauna, tele$atia, ca transmisie
directa de informatii la distanta de la un creier la altul, nu eDistaE"
Teoria eD$lica fenomenele tele$atice in baBa legilor naturii, fara a eDista
transmisie de informatie" :enomenul se baBeaBa $e imensa ca$acitate de $relucrare
a informatiilor de catre creier si in baBa modelelor KLM"
<e stie ca una din functiile fundamentale ale creierului este $redictia e!olutiei
realitatii eDterne, in urma simularii $e modele asociate realitatii eDterne"
,ceasta facilitate ne $ermite in fiecare Bi sa facem foarte multe $redictii
dintre care, majoritatea absoluta se ade!eresc"
<a $resu$unem acum ca o $ersoana are un interes s$ecial $entru alta $ersoana @cum
ar fi o mama $entru co$ilul eiA" Este $osibil ca acea mama sa faca un model ilegal
KLM asociat co$ilului sau" ,cest model $oate fi acti! Beci de ani, fara ca acea
mama sa stie" Modelul KLM !a face mereu $redictii asu$ra e!olutiei subiectului in
interactie cu mediul $reBis, astfel ca, daca in urma $redictiei, reBulta o stare
de $ericol, acest model KLM $oate transmite un mesaj catre LM%ul local" ,cea mama
$rimeste o informatie care este caracteriBata ca fiind o $resimtire sau un !is" Ea
nu $oate $reciBa sursa acestei informatii" 9nele $resimtiri sau !ise se
ade!ereasc @cele care nu se ade!eresc sunt uitate QQQA" Este usor de confundat
acest fel de mesaj cu un mesaj de ti$ tele$atic"
Teoria s$une ca aceste mesaje $ro!in dintr%o simulare $e un model KLM si chiar
daca in unele situatii se $ot ade!eri, acest lucru nu $reBinta interes $ractic"
Din modul in care acest fel de informatie este obtinut, nu eDistaE nici o garantie
ca acea informatie sa aiba legatura cu realitatea eDterna"
,celasi mecanism functioneaBa la radiesteBistii care gasesc obiecte ascunse sau
care gasesc o boala la un $acient" Predictiile lor $ot fi in unele situatii foarte
$recise dar nu eDistaE nici o garantie ca ar fi corecte" Ele $ot a!ea !aloare
$ractica numai in situatiile in care riscul erorii nu este eDagerat de mare"
EDem$lu+ in fata unui radiesteBist a fost adus un $acient" (adiesteBistul a fost
intrebat de starea inimii" (as$unsul lui a fost ca inima merge foarte bine"
(as$unsul a fost absolut corect" EDista insa o GmicaG $roblema+ $acientul a!ea un
$ace%maker, $e care radiesteBistul nu l%a G!aButG si nu a!ea cum sa%l G!adaG, in
conformitate cu teoria"
Teoria $oate $reBice metodele de deB!oltare ale acestor calitati" )n $rimul rind,
modelele KLM fiind modele imagine, educatia acelei $ersoane trebuie sa fie baBata
$e modele imagine si, e!ident, $ersoana trebuie sa aiba calitati naturale de lucru
cu modele imagine" Persoanele trebuie sa fie echilibrate, $entru a $utea
interce$ta mai usor mesajele transmise de modelele KLM" <a eDiste o tendinta
scaButa de a controla sau im$ulsiona $rocesul de cautare a ras$unsurilor @sa le
lase sa !ina intr%o stare de deBinteres adica de a nu incarca Bona normala a
creierului cu acti!itati $erturbatoare care consuma energieA" <a fie mereu
informate $rin contact direct cu realitatea eDterna" )nformatiile de ti$ imagine
trebuie sa fie $re$onderente chiar daca sunt obtinute si $rin teDte asociate
modelelor imagine"
Teoria nu interBice fenomenele $aranormale asociate cu modelele simbolice" De
eDem$lu, fa$tul ca unele $ersoane $ot face Gin memorieG calcule matematice eDtrem
de com$licate, ar $utea fi eD$licat $rintr%un model KLM de ti$ simbolic"
C(E)E(9& 9M,> >O(M,&
,ceasta sectiune ar fi trebuit sa fie un model local asociat acestui subiect"
Totusi, din cauBa li$sei de informatii des$re modelele KLM, aici !a fi $reBentata
numai o e!aluare $reliminara a $roblemei"
Din teoria $rinci$ala eDtragem trei conditii fundamentale $entru aceasta teorie
locala" ,cestea sunt +
C3+ P<M%ul trebuie sa%si inde$lineasca sarcina de $rotectie si su$ra!ietuire
!esnica, neconditionata a $ersoanei" P<M%ul trebuie sa aiba modele care sa includa
conditiile generale cerute de societatea unde acea $ersoana trebuie sa se
integreBe" P<M%ul nu trebuie sa includa modele obisnuite"
C-+ Orice model trebuie sa fie armonic sau logic @stabilA
C8+ )ntreaga structura de modele trebuie sa fie armonica sau logica @stabilaA"
<a deB!oltam acum acest model local"
Caracteristica $rinci$ala de normalitate este ca $ersoana sa fie in stare sa se
integreBe in societate" Daca societatea este de canibali, acea $ersoana trebuie sa
se integreBe in acest ti$ de societate $entru a nu fi eDclusa din societate" <e
!ede ca normalitatea este relati!a si are limite foarte largi"
)ntr%o societate de ti$ democratic din Bilele noastre, $rintre conditiile care
trebuie sa fie continute in P<M se afla Gsa nu uciBiG , Gsa nu furiG si altele de
acest fel, im$use $rin educatie"
<a $resu$unem ca o $ersoana face un model de ucidere a unei alte $ersoane" Daca
acest model este blocat de P<M , $ersoana $oate fi considerata normala"
Totusi, daca o $ersoana are un model de ucidere a altei $ersoane si daca, in
anumite situatii s$eciale, P<M%ul nu%si inde$lineste functia, atunci $ersoana ar
$utea acti!a acel model" )n baBa teoriei asta este o $roblema de hardare deci o
boala $sihica" )n $sihologia GclasicaG se face un test care $oate sa s$una daca
$ersoana a a!ut discernamint in momentul crimei @deci este !ino!ataA sau nu"
Teoria s$une ca aceasta este o $roblema de hardare, deci ne!indecabila si deci
$edea$sa corectionala nu are efect" Este total nerele!ant daca $ersoana a a!ut
discernamint sau nu in momentul crimei" )n orice situatie se im$une iBolarea
definiti!a a $acientului deoarece, a!ind o $roblema de hardare, !a $utea sa mai
ucida si alta data @un model odata construit nu !a dis$area niciodata din
structura de modele ale creieruluiA"
)n legatura cu aceasta $roblema, teoria $oate fi folosita $entru a e!alua care
sunt situatiileFfa$tele $enale care trebuie $ede$site si care, fiind determinate
de $robleme de hardare, trebuie sa duca la iBolarea definiti!a a fa$tasului"
Teoria nu !ede, din $rinci$iu, $rea multe metode de corectie a unei $robleme de
hardare" Moti!ul $rinci$al este legat de eDistenta modelelor KLM si de
interde$endenta atit de $rofunda intre modelele normale" ,stfel, eliminarea
selecti!a a modelelor ilegale @KLMA ar $resu$une cunoasterea in detaliu a
im$lementarii tehnologice a creierului" ,sta nu se !a intim$la in !iitorii 5/ de
ani" Modificarea structurii de modele este chiar mai dificila"
&a C3 mai eDistaE si conditia ca P<M%ul sa nu contina modele obisnuite @OMP<M,
Ordinary Model in P<MA" ,ceasta conditie este necesara deoarece, daca un O"M" se
afla in P<M, el de!ine in!ariant @im$osibil de modificat oricare ar fi realitatea
eDternaA" )n $lus, cum in P<M se afla numai modele imagine, orice argument logic
este total ignorat"
9n OMP<M indicaE o $ersoana $aranoica" ,cea $ersoana trebuie sa distorsioneBe
informatiile obtinute din realitatea eDterna $entru ca acele informatii sa se
integreBe armonic in structura generata de modelul in!ariant OMP<M" Mai eDistaE si
$osibilitatea de a construi modele de ecranare $entru a iBola realitatea eDterna
de structura normala de modele"
EDem$le+
Comunistii autentici au inclus in P<M%ul lor modelul+ Gclasa muncitoare este
$urtatoarea $rogresului in societateG @acesta este deci un model obisnuit OMP<MA"
)ndiferent de realitatea eDterna, ei !or continua sa inter$reteBe lumea baBat $e
acest model in!ariant" ,sta este o forma clara de $aranoie desi, daca acest model
nu ar fi in P<M @deci n%ar fi in!ariantA, nu ar eDista nici o $roblema cu acesti
oameni"
Din $unct de !edere formal, de$endenta de droguri este tot o forma de $aranoie"
Dorinta este de nesta$init deoarece este generata de sistemul de $rotectie insusi"
P<M%ul fiind model imagine, el este imun la mesajele simbolice @logiceA" Modelul
Gfoloseste drogurileG, odata intrat in P<M, nu mai $oate fi modificat" Daca acest
model nu este in P<M, mai eDistaE o sansa de modificare a lui @in nici un caB
modelul nu $oate fi distrusA" Teoria s$une deci ca sansele de !indecare ale unui
de$endent de droguri de$ind de locul unde se afla modelul Gfoloseste drogurileG"
<i in caBul fumatului a!em eDact acelasi ti$ de situatie" Du$a foarte multi ani de
fumat, unii fumatori $ot sa renunte la fumat" ,sta se $oate intim$la, cel mai
$robabil, deoarece a a$arut o situatie foarte traumatiBanta @o boala de eDem$luA
care a creat un model anti%fumat care de asemenea a intrat in P<M"
Criteriul C8 s$une ca structura de modele trebuie sa fie armonica si logica in
ansamblul ei" ,ceasta conditie nu este usor de inde$linit" )n $rimul rind,
eDistaE o ca$acitate limitata de reactualiBare a modelelor in fata unei realitati
eDterne in schimbare" Pentru unele $ersoane ca$acitatea de reactualiBare a
modelelor ar $utea sa fie sub limita minima necesara" <tructura $oate sa e!olueBe
s$re a fi tot mai neactualiBata" &a limita, $ersoana care ramine in urma cu
reactualiBarea !a ajunge la deficiente $ermanente @boli $sihice din clasa
schiBofrenieiA"
>ormalitatea este deci legata si de ca$acitatea de reactualiBare continua a
structurii de modele"
EDistaE si situatia cind un model foarte im$ortant al creierului de!ine de$asit de
realitate" De eDem$lu, o $ersoana foarte a$ro$iata dis$are din !iata $ersoanei
testate" ,cel model im$ortant $oate fi legat de mii de alte modele care acum au
de!enit inutile" ,sa cum am aratat, un model nu $oate fi distrus $rin nici o
functie a creierului" De asemenea, un model integrat in structura normala de
modele nu $oate fi modificat @ar trebui modificate toate modelele asociate cu
modelul neadec!atA"
O $osibilitate este de a reconstrui totul de la Bero" E!ident ca o $ersoana aflata
in aceasta situatie !a suferi un traumatism generat de imensul efort de re%
inde$linire a criteriului C8" &a $ersoane in !irsta, aceasta conditie nu !a mai fi
inde$linita niciodata"
<olutia care mai ramine este constructia de modele de ecranare" O $ersoana cu $rea
multe modele de ecranare nu $oate fi considerata normala" ,ceste $ersoane se $ot
identifica si $rin fa$tul ca au subiecte des$re care nu $otF!or sa discute"
,sa cum am s$us, modelele ilegale @KLMA nu au fost luate in considerare
deocamdata, datorita li$sei de date des$re ele" Ele $ot eD$lica fenomenul de
somnambulism, $ersonalitatea multi$la, sau chiar unele crime" <unt ucigasi care
$ar normali si care nu%si $ot eD$lica de ce au facut o crima" ED$licatia ar fi
acti!area unor modele ilegale KLM de ucidere de care ucigasul nu este
constientFnu stie" <%ar $utea ca fenomenul Gucigasilor in serieG sa aiba la
origine modelele ilegale KLM" ,sta este sustinut de fa$tul ca, inainte de a fi
desco$eriti, unii ucigasi in serie $ot fi considerati normali de toti $rietenii
a$ro$iati si de asemenea se $ot afla bine integrati in societate" ,lt argument
este ca ucigasii in serie care fac crimele datorita acti!arii unui model ilegal
KLM, nu $ot fi detectati cu detectorul de minciuni, din moti!e e!idente @creierul
lor nu stie de eDistenta modelelor KLM care au facut crimele si deci acest ti$ de
ucigasi in serie nu au nici un moti! de a simula !re%un ras$unsA" ,cti!area unor
KLM%uri $oate eD$lica si unele caBuri de sinucidere"
(EL9M,T9& :,C)&)T,T)&O( :9>CT)O>,&E ,&E 9>9) C(E)E(
Mom face acum un reBumat al tuturor facilitatilor functionale ale creierului" >e
!om referi numai la creierul uman desi, cu eDce$tia facilitatii de a construi
modele simbolice, aceste facilitati sunt identice cu cele de la animale"
B:3+ Crearea de modele imagine asociate sau nu cu o realitate eDterna data"
B:-+ ,ctualiBareaFreactualiBarea modelelor M $rin continua com$aratie intre )( si
$ro$riile $redictii"
B:8+ ,ctualiBareaFreactualiBarea modelelor de ti$ LM in baBa informatiilor culese
de la modelele de ti$ M si de la alte modele LM"
B:0+ <imularea continua a $osibilei e!olutii a unui model" 9n model e!olueaBa $rin
forte $ro$rii, indiferent daca modelul este sau nu conectat la realitatea eDterna"
De fa$t, B:0 s$une ca orice model are tendinta de a de!eni stabil du$a orice
interactie cu realitatea eDterna" :unctionarea inde$endenta si continua a unui
model este sustinuta si de fa$tul ca noi $utem sa a!em idei asociate cu modele
care a$arent au fost uitate" Totusi, din cauBa ca$acitatii limitate de actiune a
oricarui creier, nu se $oate $reciBa cite alte modele $ot sa e!olueBe in
background intr%un creier dat"
B:5" 9n LM $oate sa acti!eBe in mod re$etat si succesi! mai multe modele L,M,
continute in el sub forma de elemente, cores$unBind la mai multe acti!itati
simultan" Teoria s$une ca $oate eDista un singur model de ti$ L,M care controleaBa
direct actiunea asu$ra realitatii eDterne" :acilitatea de a face mai multe
acti!itati in acelasi tim$ este $osibila dar foarte dificila si cu riscuri mari de
gresala" Moti!ul $rinci$al este ca inainte de acti!area efecti!a, un model L,M
trebuie initialiBat cu datele s$ecifice noii realitati eDterne" 9n LM $oate sa
furniBeBe aceasta informatie baBata $e $redictie" ,lta $osibilitate este ca un
model L,M sa fie acti!at fara initialiBare" )n aceasta situatie modelul, in
legatura cu modele LM, urmeaBa sa%si gaseasca singur conditiile de start" Creierul
foloseste ambele facilitati"
Procesul de acti!are a unui model este com$licat si asta creste riscul de erori la
comutarea re$etata intre mai multe modele" ,sta se constata eD$erimental" (iscul
de erori este foarte mare daca cel $utin unul dintre modele este model simbolic"
Modelele simbolice se re%initialiBeaBa foarte greu"
B:6+ Tendinta oricarui model de a rede!eni armonic sau logic du$a orice interactie
cu )(" ,sta inseamna ca orice reBultat obtinut $rin simulare $e model trebuie sa
reconfirme modelul" Daca a$are o diBarmonie sau contradictie logica, modelul se
modifica singur si $rocesul continua" ,ceasta este o facilitate automata si
$ermanenta de hardare"
Tot aici trebuie $reciBat ca un model stabil este deja integrat in structura de
modele" ,sta inseamna $e de o $arte ca modelul este sustinut de intreaga structura
de modele dar, $e de alta $arte, sansa de a mai modifica modelul este tot mai
redusa" ,sta $oate fi considerata ca o deficienta de $roiectare a creierului"
B:4+ la B&6 am !aBut ca un model stabil se aflaE deja integrat in structura de
modele" Totusi, $rocesul acesta de integrare nu este sim$lu" Creierul este o
structura de $relucrare a informatiei neinchi$uit de com$leDa" , armoniBa un model
cu o intreaga structura de modele nu se $oate face ra$id" ,cest $roces inseamna
de a !erifica, $rin simulare, ca modelul nou inclus @sau $e cale sa fie inclusA
este armonic in ra$ort cu foarte multe modele ale creierului" <u$oBitia teoriei
este ca aceasta integrare se face in $rinci$al in tim$ul somnului" Teoria $reBice
deci @si se confirma si eD$erimentalA ca in fata unei $robleme fara solutie, o
noa$te de somn !a ajuta la reBol!area ei deoarece in $rocesul automat de
armoniBare se $ot obtine informatii si idei noi"
B:;+ :acilitatea oricarui model de a a!ea acces la orice model al creierului"
,ceasta este o facilitate care este im$usa de obser!atia directa" Totusi, termenul
de MLM a fost introdus ca fiind o structura de modele care se folosesc de obicei
im$reuna si care controleaBa o sectiune im$ortanta a acti!itatii unui creier" De
eDem$lu, MLM%ser!iciu, MLM%!iata de familie dar si orice alte domenii mai $utin
com$leDe cum ar de$rinderile si abilitatile $rofesionale de orice fel" De aici
su$oBitia ca unele modele $ot a!ea acces mai usor la modelele care se afla in
acelasi MLM si mai greu daca se afla in locuri ne$reciBate dinainte" :a$tul ca,
uneori, a!em ne!oie de Gtim$ de gindireG $oate sustine aceasta su$oBitie" O
structura informationala in care un model ar a!ea acces egal la oricare alt model,
nu ar fi o structura o$timiBata"
B:.+ Orice model al creierului $oate sa creeBe si sa deB!olte orice element ca un
model" >oul model $oate la rindul lui sa%si deB!olte oricare element ca un model"
,ceasta structura $oate a!ea orice GadincimeG" ,ici $ot fi doar limitari
tehnologice"
:,C)&)T,T) :9>CT)O>,&E DE O(D)>9& DO)
&a ca$itolul des$re facilitatile functionale ale creierului am !aBut care sunt
$osibilitatile tehnice ale creierului" ,ici se !or folosi unele dintre aceste
$osibilitati dar cu s$ecificarea fa$tului ca, desi in fata unei situatii date
eDista mai multe moduri de actiune ale creierului, un creier dat !a folosi mai des
unele $osibilitati si mai rar sau de loc altele" Pe baBa acestor date s%ar $utea
defini unii $arametrii numerici $entru caracteriBarea $ersonalitatii"
<:3" Daca eDista o diferenta intre realitate @$redictieA si )( @obtinuta din
realitatea eDterna sau de la alte modeleA atunci modelul are cite!a $osibilitati+
<:33+ sa corecteBe modelul @cunoastereA
<:3-+ sa modifice realitatea eDterna @creati!itateA
<:38+ sa inregistreBe )( sub forma de model%$o!este
<:30+ sa uite informatia
<:-+ Cind un model este corect dar nu $oate fi integrat in structura de modele,
eDista cite!a $osibilitati+
<:-3+ sa se construiasca un model de ecranare" ,ici realitatea eDterna este
considerata GgresitaG"
<:--+ sa reconstruiasca toate modelele structurii care blocheaBa integrarea
armonicaFlogica @cunoastere cu orice $ret dar uneori asta de$aseste ca$acitatile
tehnice ale creieruluiA"
<:-8+ sa se modifice modelul @se atribuie im$ortante distorsionate
elementelor si relatiilor dintre elemente % metoda $aranoicaA"
<:-0+ se ignora modelul, e!entual se inregistreaBa ca model $o!este"
<:8+ Cind nu eDista model care sa integreBe o realitate eDterna data, eDista
cite!a $osibilitati+
<&83+ sa se faca un nou model initialiBat de P<M @solutia normalaA"
<&8-+ sa ignore acea realitate eDterna
<&88+ sa fie inregistrata ca un model $o!este"
PE(<O>,&)T,TE, @la oameniA
Personalitatea !a fi tratata in $rinci$al in caBul oamenilor desi unele
caracteristici, care nu sunt legate direct sau indirect de modelele simbolice,
sunt la fel si la animale"
Personalitatea este data de totalitatea modelelor care eDistaE intr%un creier" Mom
incerca sa detaliem acest conce$t, mult $rea general" Pentru asta !om ince$e cu o
e!aluare a unor fa$te si obser!atii intr%un mod mai degraba aleator"
Din teoria generala stim ca orice creier construieste modele si simuleaBa $e ele
di!erse $osibilitati de e!olutie" Teoria nu introduce nici o restrictie de
$rinci$iu in legatura cu sco$urile sau directiile acestor simulari" Pe un model,
chiar sim$lu, se $ot face un numar $ractic nelimitat de simulari" E!ident, modelul
nu le !a face $e toate"
EDem$lu+ daca !rem sa actionam intreru$atorul de lumina intr%o camera, asta se
$oate face cu oricare din cele 3/ degete, cu di!erse alte $arti ale cor$ului
@inclusi! cu $icioareleA sau cu o mare !arietate de obiecte" Mai ales $ersoanele
aflate catre sfirsitul $erioadei de co$ilarie se $ot GdedaG la fel de fel de
teribilisme de acest fel"
9n factor care determina $esonalitatea este aceasta imensa di!ersitate de
$osibilitati de e!olutie al fiecarui model in $arte" Prici$ial !orbind, structura
de modele ar $utea sa se deB!olte atit de mult incit sa de!ina necontrolabila" 9n
factor care determina $ersonalitatea este deci, ca$acitatea de a controla aceasta
di!ersitate"
9na din deficientele de $roiectare ale creierului este si $osibila instabilitate
in asocierea unui model la o realitate eDterna data" )n fata unei realitati
eDterne date, ar trebui sa se acti!eBe modelul care da cele mai bune $redictii
asu$ra realitatii eDterne concrete" Totusi, o realitate eDterna data $oate fi atit
de com$leDa incit sa $oata eDista mai multe modele mai mult sau mai $utin adec!ate
acelei realitati eDterne com$leDe" )n urmarirea e!olutiei realitatii eDterne, se
!a acti!a deci un model LM care, la rindul lui, !a acti!a si alte modele" Totusi,
LM%ul dat nu trebuie in nici un moment sa $iarda controlul asu$ra acti!itatii
$rinci$ale, oricite alte modele ar fi acti!ate tem$orar de el" <tabilitatea intr%
un model este un alt factor asociat $ersonalitatii"
EDem$lu+ eDista oameni care $ornesc de la un subiect si e!olueaBa, a$roa$e haotic,
catre subiecte care nu mai au nici o legatura cu subiectul initial, care uneori
este uitat cu totul" ,sta este o deficienta de $roiectare @KD-A si este
corectabila $rin softare"
,lt factor asociat $ersonalitatii este dat de fa$tul ca, desi structura de modele
are tendinta de a fi armonica sau logica, ansamblul mai trebuie sa fie com$atibil
si cu o structura de modele date @im$useA din eDterior" :ara o colectie de modele
im$use din eDterior @educatiaA, structura armonica si logica nu !a fi com$atibila
cu mediul in care acea $ersoana trebuie sa traiasca"
, im$une din eDterior o colectie de modele conce$t cu bataie lunga se numeste
educatie" ,cest $roces are ca sco$ aducerea unei $ersoane aflate in $erioada de
formare, in situatia de a fi com$atibila cu mediul in care trebuie sa traiasca"
Prin educatie, indi!idului i se im$une o colectie de modele conce$t" 9nele trebuie
sa intre in P<M, altele sunt modele normale" Dintre modelele care trebuie sa
intre in P<M se afla, $entru o societate normala, modelele Gsa nu uciBiG, Gsa nu
furiG si multe altele considerate necesare $entru integrare in societate"
9na din $rimele $robleme ale educatiei este legata de fa$tul ca, inde$endent de
sistemul de educatie, co$iii isi $ot crea $ro$riile modele conce$t cu bataie
lunga, ince$ind cu !irsta de 5"""4 ani" ,ceste modele $ot sa fie sau nu
com$atibile cu modelele im$use $rin sistemul de educatie"
Daca aceste modele create de co$ii nu sunt com$atibile @cel $utin $artialA cu
sistemul educational, co$iii !or a!ea tendinta de a%si construi modele de ecranare
s$ecifice" Parintii si educatorii !or auBi ce astea$ta ei sa auda dar
$ersonalitatea !a fi modelata de $ro$riile modele conce$t ale co$iilor" 9nele
com$onente ale acestor modele $ot intra in P<M%ul lor"
EDem$lu+ co$iii $ot ajunge sa fumeBe sau sa se drogheBe, contrar directiilor
sistemului educational" Modelele care determina aceste acti!itati $ot intra in
P<M" Oricum, fiind modele imagine, ele nu $ot fi influentate de educatia baBata $e
logica @modele simboliceA" )n jargonul co$iilor eDistaE cu!intul GteDteG asociat
cu metodele educatorilorF$rofesorilor de a%i determina sa se corecteBe in anumite
domenii"
9nii co$ii !or fugi de la scoala $entru a sta la )nternet%cafe" )n acest caB,
modelul care a determinat aceasta actiune este un model de ti$ simbolic" Prin
analiBa logica, un co$il stabileste singur ca orice acti!itate legata de
calculatoare si de comunicatie este de $referat unui sistem de in!atamint demodat"
Mom face aici o obser!atie asociata cu formarea $ersonalitatii" E!olutia
societatii este mult $rea ra$ida $entru ca sistemul de educatie standardiBata de
astaBi sa%i mai faca fata" Este inadmisibil ca in scoala romaneasca de astaBi sa
se mai studieBe $e scara larga modele imagine create de scriitori @de mare
$restigiu de altfelA care au trait in urma cu $este 3// de ani" ,cum 3// de ani
modelele simbolice erau o raritate in acti!itatea de Bi cu Bi a oamenilor" )n
Bilele noastre, !iata se desfasoara $e o scara foarte larga, baBata $e modele
simbolice" Modelele imagine sunt in cadere libera @nu mai eDista energie
dis$onibila $entru eleA" &iteratura beletristica de orice fel a$artine unei eta$e
de mult de$asite a e!olutiei creierului uman" Educatia ar trebui sa renunte la
ceea ce nu mai $oate fi sustinut"
9n alt $arametru asociat $ersonalitatii este dat de tendinta de a actiona sau nu
in baBa unor modele conce$t generale @$rinci$iiA, im$use sau nu $rin educatie"
Personalitatea este data si de structura de modele cu bataie lunga si scurta, a
unui creier dat" EDista $ersonalitati orientate s$re modelele cu bataie scurta si
$ersonalitati orientate s$re modelele cu bataie lunga" Din nefericire, majoritatea
oamenilor sunt orientati s$re o structura de modele%$o!este asociate cu un mare
numar de modele cu bataie scurta"
Din teoria generala se stie ca a!em modele asociate realitatii eDterne, care au ca
sco$ cunoasterea si modele de actiune care au ca sco$ modificarea realitatii
eDterne" Pro$ortia de modele de un fel sau de altul !a fi unul din $rinci$alii
factori care defineste $ersonalitatea"
EDista $ersoane care asimileaBa usor modele eDterne dar si $ersoane inclinate sa
construiasca modele $ro$rii"
Modelele $ot sa fie modele imagine sau modele simbolice"
<%ar $utea acum construi o matrice $artiala asociata $ersonalitatii, in functie de
acesti factori" Problema este reluata intr%o a$licatie" E!ident, nu eDista
$ersonalitati G$ureG" Pentru fiecare din aceste orientari !a eDista un coeficient
numeric" :ormula unei $ersonalitati !a contine si acesti $arametrii"
Obser!atie+ sistemul de in!atamint de toate gradele selecteaBa si ierarhiBeaBa
oamenii du$a ca$acitatea de asimilare de modele eDterne" Ca$acitatea de creare de
modele noi si ca$acitatea de actiune asu$ra realitatii eDterne nu se bucura de
nici o consideratie s$eciala in sistemul de in!atamint, cu eDce$tia unor scoli
asociate artelor si meseriilor" Miata totusi !a face Gdre$tateG si !a ierarhiBa
oamenii si du$a celelalte criterii" De aici se !ede de ce e!olutia in scoala nu
este de cele mai multe ori com$atibila cu e!olutia in !iata"
)n formarea $ersonalitatii, un factor im$ortant este, asa cum am aratat,
continutul eDact al P<M%ului" Din nefericire, in P<M intra modele noi a$roa$e
eDclusi! in $rimii ani de !iata @a$roDimati! sub 4 aniA" Continutul este eDtrem de
greu de stabilit deoarece P<M%ul actioneaBa numai in situatii s$eciale"
Din teoria generala se stie ca $aranoia inseamna includerea unui model oarecare in
P<M" Totusi, notiunea de Gmodel oarecareG este destul de !aga" )n $rinci$al, in
P<M trebuie sa intre doar modele asociate cu cor$ul cu care este asociat creierul
$recum si modele foarte generale im$use de societate" Mai $ot intra accidental
modele asociate mediului concret de !iata" Oricum, $ersonalitatea este determinata
si de modelele non%standard din P<M"
EDem$lu+ un co$il se naste intr%un mediu in care nu se res$ecta o serie de
$rinci$ii cerute de societate, in general" P<M%ul sau !a $utea include o serie de
conce$te antisociale im$use de acel mediu" Posibilitatea de corectie a acestei
deficiente este $ractic Bero" ,sa cum stim, P<M%ul contine o structura de modele
in!ariante, neinfluentate de informatiile din realitatea eDterna" 9n astfel de
co$il se !a $utea integra in societate daca o sa%si construiasca modele de
ecranare adec!ate" Totusi, un model de ecranare nu este $rea sigur si deci, in
anumite situatii, acea $ersoana ar $utea sa actioneBe in baBa modelelor
antisociale din P<M nu $e baBa modelelor de ecranare cu care a reusit sa fie
acce$tat de societate"
Chiar daca in P<M%ul unui co$il !or intra numai modele GcorecteG, calitatea
im$lementarii lor !a influenta de asemenea $ersonalitatea"
,ici fiind $reBentata o teorie generala, analiBa nu $oate merge dincolo de o
anumita limita" )n baBa acestei teorii se !or $utea crea metode si criterii
concrete de reBol!are a $roblemei $ersonalitatii" &a ca$itolul de a$licatii,
aceasta $roblema !a fi reluata"
Mom face aici un reBumat al $arametrilor care ar $utea caracteriBa o
$ersonalitate" <e reaminteste ca aici este $reBentata o teorie generala si deci,
acesti $arametrii sunt $arametrii teoretici" Pentru a fi im$lementati intr%o
structura $ractica de e!aluare, ei trebuie asociati cu un model local adec!at"
,stfel am $utea a!ea $arametrii numerici asociati cu+
% orientarea s$re modele imagine
% orientarea s$re modele simbolice
% orientarea s$re cunoastere
% orientarea s$re actiune
% orientarea s$re constructia de modele noi
% orientarea s$re asimilarea de modele
% orientarea s$re modele cu bataie scurta
% orientarea s$re modele cu bataie lunga
% coeficientul de di!ersitate de actiune
% coeficientul de stabilitate in model
% coeficientii de conformism la cerintele societatii
% coeficientii asociati modelelor non%standard din P<M"
,cest ca$itol des$re $ersonalitatea oamenilor este asociat cu oamenii maturi,
normali" CaBurile $atologie nu sunt luate aici in consideratie in mod direct"
Totusi, eDista oameni normali care au in structura lor de modele unele modele de
ti$ KLM @modele ilegaleA" ,cestea $ot eD$lica manifestari ciudate sau ilogice, la
unele $ersoane care in general sunt GnormaleG" Desi teoria $re!ede eDistenta
modelelor ilegale, datele des$re ele sunt inca $rea $utine $entru a $utea fi
incluse in acest ca$itol"
Creierul fiind eDtrem de com$leD, se mai $ot defini si alti $arametrii asociati
$ersonalitatii" 9n astfel de $arametru, foarte im$ortant de altfel, este ni!elul
de constiinta, descris in mod se$arat, in continuare"
CO><T))>T, @&, O,ME>)A
<e $resu$une eDistenta unor modele LM cu bataie lunga @imagine sau simboliceA in
care $ro$ria $ersoana a$are ca element"
)n baBa teoriei generale, la acti!are, orice model trebuie sa gaseasca $arametrii
de initialiBare, inainte de a $utea fi efecti! acti!at" )n caBul $articular de mai
sus, modelul trebuie sa gaseasca $oBitia $ro$riei $ersoane in model, in interactie
cu realitatea eDterna"
Constiinta este ca$acitatea de a construi si o$era un model $ro$riu cu bataie
lunga, in care $ro$ria $ersoana a$are ca element al modelului"
Obser!atie+ scoala selecteaBa si a$reciaBa oamenii du$a ca$acitatea de a asimila
modele noi si nu du$a ca$acitatea de a construi modele noi" Din ce s%a s$us
reBulta ca scoala selecteaBa si a$reciaBa $ersoane cu ni!el mai coborit de
constiinta"
>i!elul de constiinta este legat de ca$acitatea de a gasi si actualiBa $ermanent
$oBitia $ersoanei in astfel de modele cu bataie lunga"
,ceste modele cu bataie lunga contin elemente care sunt deja deB!oltate ca
modele" &a rindul lor, aceste modele $ot contine elemente care la rindul lor sa
fie deB!oltate ca modele" )n consecinta, nu numai modelul $rinci$al contine
$ro$ria $ersoana ca element dar si alte modele incluse in modelul $rinci$al"
>umarul $lanelor de constiinta $oate fi oricit de mare"
EDem$lu+ Eu am constiinta fa$tului ca sunt cetatean roman" Tara mea este o tara
euro$eana deci sunt euro$ean, etc" )n acelasi tim$ sunt salariat, am o $oBitie
la locul de munca, etc" )n acelasi tim$ locuiesc intr%un bloc deci sunt !ecin cu
alte $ersoane care locuiesc la mine in bloc, etc" >umarul $lanelor de constiinta,
asa cum am s$us, $oate fi oricit de mare"
EDista eD$resia Ga fi constientG" ,sta se refera la ca$acitatea unei $ersoane de a
acti!a si ulterior de a initialiBa un model cu bataie lunga adec!at unei
realitatii eDterne date, in care $ro$ria $ersoana a$are in mod im$licit"
,ceasta este o forma $rimara a constiintei si este notata ca fiind constiinta de
ni!el 3" ,ici $ersoana nu este un element eD$licit al modelului" Constiinta de
ni!el - a$are atunci cind $ro$ria $ersoana a$are eD$licit ca element al
modelului, in general in relatie cu alte $ersoane sau gru$uri"
ED$licatie+ o $ersoana acti!eaBa un model adec!at unei realitati eDterne date, de
eDem$lu un model de a bea a$a dintr%o cana" )n acest model, $ro$ria $ersoana nu
a$are in mod eD$licitN $ur si sim$lu sunt luate in consideratie elemente ale
$ro$riei $ersoane" Daca $ersoana stie ce face si care sunt im$licatiile acestei
actiuni, atunci ea se afla $e ni!elul 3 de constiinta"
>i!elul - de constiinta este atunci cind modelul contine $ersoana%subiect ca
membru intr%un gru$ @in sensul foarte general al cu!intului Ggru$GA" )n aceasta
situatie, $ersoana a$are in mod eD$licit ca un element ca oricare altul al acelui
model"
Daca $ersoana construieste si o$ereaBa corect modelul @cunoasteFres$ecta
obiecti!ele si metodele gru$ului, comunica $ermanent cu membrii gru$ului, etc"A,
atunci ea se afla $e ni!elul - de constiinta"
>i!elului - de constiinta im$lica si eDistenta ni!elului 3" Din acest moti!, nu se
$oate face o se$aratie clara intre manifestarile de constiinta de ni!el 3 si de
ni!el - la o $ersoana care se afla deja $e ni!elul -"
,$licatie+ o $osibila $roblema asociata ni!elului - de constiinta
,tunci cind suntem $e ni!elul - de constiinta, una din $osibilele $robleme
asociate acestei stari este tendinta de a considera actiunile noastre ca fiind
o$time @ceilalti ar $utea fi lenesi sau incom$etentiA" Persoana $oate considera ca
ceea ce face este $erfect si corect din $unctul de !edere al obiecti!elor si
metodelor gru$ului iar ceilalti nu sunt la fel" Modelul fiind un model
armonicFlogic, acele $ersoane au tendinta de a considera actiunile $ro$rii ca
fiind corecte in baBa armoniei si logicii @!eBi teoria generala la deficiente de
$roiectare ale creieruluiA" ,ceasta este o tendinta foarte intilnita si $oate fi
justificata atit de eDistenta unui gru$ de $roasta calitate cit si de un ni!el
redus de constiinta de ni!el - la acea $ersoana"
9n mod de a controla acesta $osibila tendinta negati!a este trecerea @la cei care
$otA $e ni!elul 8 de constiinta"
Obser!atie+ EDista situatii cind la o $ersoana s%a acti!at P<M%ul in urma unui
$ericol iminentFefecti!" ,cea $ersoana este controlata deci de P<M si nu de
structura normala de modele" )n aceasta situatie, constiinta dis$are" Persoana nu%
si aminteste nimic din ce s%a intim$lat $e toata durata cind P<M%ul este acti!"
<tarea aceasta mai este cunoscuta ca fiind stare de soc" Constiinta nu $oate
rea$are decit du$a ce P<M%ul lasa structura normala de modele sa $reia controlul"
E!ident ca eDista si situatii tranBitorii in care $oate eDista dublu control" ,sta
e o situatie in care constiinta nu se manifesta sau se manifesta foarte slab"

>i!elul cel mai inalt al constiintei este atunci cind $ersoana $oate $ri!i din
eDterior un model in care ea se afla ca element" ,ceasta este constiinta de ni!el
8" >u orice $ersoana $oate atinge ni!elul 8 de constiinta"
,ici $utem sa dam si definitia unui nou termen+ elita" Elita unui gru$ este
formata din acele $ersoane care se afla, in general, $e ni!elul 8 de constiinta"
>e aflam $e ni!elul 8 de constiinta atunci cind reusim sa gindim si cu ca$ul altor
membrii al echi$ei @$e ni!elul - suntem $reocu$ati doar de $ro$ria $ersoana si de
obiecti!ele, metodele si regulile gru$uluiA"
,sa cum am s$us, $rimul $as catre ni!elul 8 este cind incercam sa gindim si cu
ca$ul celorlalti @cum !ad si altii din $unctul lor de !edere aceeasi realitate
eDternaA" ,sta insa $resu$une un imens efort $entru creier" De multe ori creierul
nu $oate, tehnic !orbind, sa faca acest efort, in s$ecial $e model imagine" Din
aceasta cauBa, ni!elul 8 de constiinta se intilneste, atunci cind se intilneste,
mai ales $e model simbolic" Totusi, eDista multe situatii in care se $oate intilni
o forma $rimara de constiinta imagine de ni!el 8" 9na dintre situatiile de acest
ti$ $ot fi asociate cu cu!intul Gem$atieG"
>u orice $ersoana $oate sa ajunga $e ni!elul - de constiinta @sau nu $oate sa
ajunga decit intr%un numar foarte limitat de $lanuri si $e tim$ limitatA iar cei
care ajung si $e ni!elul 8 sunt si mai $utini"
Obser!atie + ni!elul 8 de constiinta nu aduce $rea mari a!antaje $ersonale
$ersonale $ersoanelor im$licate" Efortul de a sta $e ni!elul 8 de constiinta este
imens dar intr%o structura in care majoritatea se afla $e ni!elul 3 si - de
constiinta, cei aflati $e ni!elul 8 sunt defa!oriBati din cauBa incetinirii
acti!itatilor asociate cu $ro$ria $ersoana"
<e mai $oate da un eDem$lu in legatura cu condusul automobilului $rin trafic
intens" <oferii cei mai slabi sunt cei care se afla $e ni!elul 3 de constiinta"
Ei reactioneaBa, daca reactioneaBa, numai atunci cind ce!a se intim$la efecti! sau
este $e cale sa se intim$le" <oferii buni antici$eaBa ce !or face ceilalti $e
baBa analiBei com$ortamentului lor" ,cestia sunt $e ni!elul - de constiinta" Cei
mai buni soferi sunt cei care ghicesc ce !or face ceilalti inainte ca acestia sa
se manifeste efecti!, in baBa analiBei com$leDe a mediului si com$ortamentului
celorlalti" ,cestia sunt $e ni!elul 8 de constiinta" Cei aflati $e ni!elul 8 de
constiinta sunt cu ade!arat cei mai buni soferi dar efortul facut de creier $entru
a sta $e acest ni!el este foarte mare" )n aceasta situatie este foarte $osibil ca,
uneori, acesti soferi sa nu mai faca fata efortului de a sta $e ni!elul 8 de
constiinta si sa GcadaG $e ni!elul 3 de constiinta unde $ot face accidente" ,sta
$oate eD$lica accidente a$arent ineD$licabile facute de $ersoane recunoscute ca
fiind eDtrem de bine $regatite"
>i!elul - de constiinta $oate sa a$ara la co$ii ince$ind cel $utin cu !irsta de 5
ani" 9n indicator al ni!elului - este atunci cind co$ilul eD$rima eD$licit ideea,
baBat in mod clar $e un model $ro$riu, ca eDista co$ii si oameni mari" 9n ni!el
$remergator ni!elului - de constiinta la co$ii @a$are intre - si 8 aniA este
momentul cind un co$il ras$unde corect la intrebarea Gcum te cheamaPG"
>i!elul 8 $oate sa a$ara $este !irsta de 3- ani, cind unii co$ii isi $ot $une
$robleme eDistentiale"
>i!elul 8 de constiinta $resu$une un imens efort al creierului, cu consum mare de
energie" Chiar daca multi co$ii $ot ajunge $e ni!elul 8 de constiinta imagine,
du$a un tim$ ei $ot sa $iarda aceasta ca$acitate" )n general, a sta $e ni!elul 8
de constiinta nu are im$ortanta $ractica $entru majoritatea oamenilor, in cele mai
multe situatii din realitatea eDterna" EDce$tiile sunt insa legate de acele
$ersoane care contribuie in mod decisi! la stabilitatea si $rogresul ci!iliBatiei
@eliteleA"
EDista un domeniu unde ni!elul 8 de constiinta ar trebui sa fie obligatoriu+ acolo
unde o oficialitate trebuie sa aiba grija de o comunitate" De eDem$lu, o comisie
are ca sco$ a$ararea unei comunitati de $ericole di!erse" Membrii acestei comisii
lucreaBa de obicei in birouri unde nu eDista nici o $roblema eD$licita" Totusi,
acesti oameni trebuie sa%si dea seama ca cine!a !a a!ea ne!oie de ajutor, inca
inainte ca membrii comunitatii sa sesiBeBe $ericolul" ,sta ar fi situatia ideala"
)n orice caB, fara o constiinta de ni!el 8, munca lor nu $oate fi eficienta" ,ici
constiinta baBata $e modele simbolice este esentiala" >umarul de eDem$le de acest
fel este imens in absolut toate domeniile de acti!itate al oamenilor"
)n aceasta ordine de idei, selectia $ersonalului, in baBa actualelor metode de
selectie, $are absolut ridicola, in baBa $reBentei teorii" ,stfel, la scoala, in
general, criteriile de $romo!abilitate se baBeaBa $e asimilarea de modele cu
bataie lunga s$ecifice" >u am auBit ca sa eDiste teste de ni!elFca$acitate de
constiinta" Chiar mai mult, teoria s$une ca oamenii care $ot asimila usor modele
eDterne au un ni!el redus de constiinta" ,sta se baBeaBa $e su$oBitia ca acei
oameni care au tendinta de a asimila modele din eDterior !or a!ea o ca$acitate mai
redusa de a construi modele $ro$rii"
&a oamenii obisnuiti, constiinta este generata de obicei de modele imagine"
,ctualul stadiu de deB!oltare al creierului omului obisnuit este inca $rea coborit
$entru a a!ea constiinta baBata $e modele simbolice" ,sa cum am s$us mai sus,
eDce$tiile formeaBa elita unui gru$" Elitele, oricare ar fi $oBitia lor in cadrul
societatii, sunt cele care contribuie in mod decisi! la stabilitatea si a!ansul
ci!iliBatiei"
Constiinta baBata $e modele simbolice inseamna ca $ersoanele sunt descrise de o
colectie de !alori ale unor $arametrii" Partea GumanaG a elementelor umane !a
dis$area, in mod esential @oricum, creierul nu mai are resurse si $entru eleA"
,cest lucru se intim$laE deja in echi$ele care lucreaBa in domenii foarte
s$eciale" ,colo, echi$a trebuie sa lucreBe cu $reciBie si cu garantie de succes"
Constiinta imagine @sentimente, emotii, etc"A este eliminata $entru ca da
reBultate modeste cu consum nejustificat de mare de energie" )n raBboaie,
generalii trebuie sa aiba de asemenea constiinta simbolica de ni!el 8 $entru a fi
eficienti"
Cu toate ca, la oamenii obisnuiti, modelele simbolice $resu$un un efort relati!
mai mare $entru creier decit modelele imagine, in situatii deosebit de com$leDe,
singura $osibilitate de a controla o situatie este folosirea de modele simbolice"
,sta inseamna ca oamenii trebuie educatiFselectati du$a ca$acitatea de a o$era
usor cu modele simbolice" )n $lus, ca urmare a e!olutiei $ermanente a creierului,
din ce in ce mai multi oameni construiesc si o$ereaBa mai usor modele simbolice
decit modele imagine" ,sta are im$licatii majore asu$ra stabilitatii societatii in
general din cauBa ca GimagistiiG ajung sa nu%i mai inteleaga $e GsimbolistiG"
Mom eD$une acum cite!a consideratii in legatura cu clonarea fiintelor umane" Prin
clonare se $oate obtine un du$licat, in $lan fiBic, a unei $ersoane" <a $resu$unem
ca si din $unct de !edere al continutului P<M%ului, clona este identica cu
$ersoana de referinta" Chiar in aceasta situatie, $ersonalitatea se construieste
in mare masura in functie de mediul concret de !iata al acelei clone" Daca in P<M%
ul clonei, de eDem$lu, intra un model oarecare, acea clona $oate sa se deB!olte
foarte diferit de $ersoana de referinta" (eBulta de aici ca o $ersonalitate este
$ractic im$osibil de clonat" )n baBa teoriei nu reBulta in nici un fel ca o
$ersonalitate ar $utea fi clonata" Cel mult se $oate obtine o clona care are o
serie de tendinte si abilitati asemanatoare cu o referinta data dar de aici la a
clona o $ersonalitate este o cale mult $rea lunga" )n consecinta, in baBa teoriei,
nu reBulta ca ar eDista un $ericol real $entru ci!iliBatie daca ar a$area $e scara
larga clonele umane" Oricum, acest $roces este im$osibil de o$rit"
Mom s$une ce!a si des$re animale" 9nele animalele su$erioare, care traiesc in
gru$uri organiBate @haite, de eDem$luA isi cunosc $oBitia in cadrul gru$ului" ,ici
ar eDista toate elementele $entru ni!elul - de constiinta, desi ea a$are intr%un
singur model cu bataie lunga, foarte rudimentar"
)n cadrul unui musuroi de furnici eDista, a$arent, o structura organiBata" ,r
trebui sa eDiste un ni!el - de constiinta $entru furnici" ,m s$us ca ni!elul - de
constiinta la oameni a$are atunci cind $ro$ria $ersoana a$are ca element eD$licit
al modelului care este acti!at" ,cest model, care contine $ro$ria $ersoana ca
element, trebuie sa fie un model oarecare, construit de acea $ersoana"
)n caBul animalelor, a!em de%a face, de obicei, cu un model care se afla in P<M"
Este foarte reBonabil sa consideram ca, de eDem$lu, furnicile nu sunt in stare sa
construiasca modele $ro$rii $rin interactie cu realitatea eDterna deci nu au
constiinta de nici un ni!el" ,cti!itatea lor este controlata eDclusi! de modelele
cu care se nasc @deci cu modelele din P<MA" ,sa cum am aratat, atit tim$ cit o
fiinta este controlata de P<M, constiinta dis$are" :urnicile sunt doar
GteleghidateG de P<M"
)n caBul animalelor su$erioare @mamifere de eDem$luA, in interactia dintre animale
si oameni este $osibila a$aritia de modele care nu sunt in P<M si care sa s$una
animalului care este $oBitia lui in model" )n aceste caBuri se $oate deci !orbi de
constiinta de ni!el - $entru unele animale, desi este !orba numai de modelele
rudimentare, in care a$are ca element eD$licit si omul"
Mom incheia acest ca$itol cu un nou termen+ constiinta de ni!el Bero" ,m aratat la
structura P<M%ului ca in P<M se afla un model al cor$ului mecanic eDtern @oasele
si articulatiile, fibrele musculare, etc"A" <%ar $utea defini termenul
Gconstiinta de ni!el BeroG ca fiind ca$acitatea de a construiFreconstrui acest
model fundamental" E!ident ca orice fiinta are acest ni!el de constiinta" :ara
constiinta de ni!el Bero, nici o fiinta nu ar $utea sa actioneBe asu$ra realitatii
eDterne"
(EL9M,T+ D)CT)O>,( DE MODE&E
M+ modele asociate organelor de simt @M%ochi, M%urechi, etc" A
#M+ modele conce$t folosite de alte modele @M, LM, L,MA $entru identificarea
$reliminara a elementelor realitatii eDterne" EDem$lu GmasaG, GciineG dar nu si
GeDcursieG sau GeD$erimentG" ,ceste ultime doua modele $ot fi modele LM sau L,M"
LM+ modele cu bataie lunga generale" Ele sunt asociate cunoasterii si
constiintei" )n fiecare moment al !ietii noastre, noi $erce$em realitatea eDterna
$rin realitatea generata de acel model LM care este acti! in acel moment de tim$"
)n general, este acti! acel LM care da cele mai bune $redictii asu$ra e!olutiei
realitatii eDterne locale"
Modelele LM $ot fi acti!ate si fara o realitate eDterna adec!ata lor" De eDem$lu,
ne reamintim ce!a sau G!isam cu ochii deschisiG"
Modelele LM $ot sa nu fie asociate sau asociabile nici unei realitatii eDterne asa
cum se intim$la atunci cind, de eDem$lu, reBol!am $robleme de matematica"
Odata cu LM%ul local @asociat cu unul sau mai multe M%uriA mai eDista si alte
modele LM care $ot sa includa modelul LM%local, ca element" Ele creaBa noi
facilitati $entru adincirea $rocesului de cunoastere si $entru cresterea
$lanurilor de constiinta"
MLM+ acest termen nu este eDact asociat cu un model" El cu$rinde un mare numar de
modele de ti$ LM, #M, L,M, ,LM, care, in mod obisnuit, sunt folosite im$reuna"
Termenul este im$us de fa$tul ca noi a!em acces mai usor la unele modele decit la
altele in situatii intilnite frec!ent" MLM%urile sunt un fel de structuri care au
a$arut in urma im$lementarii tehnologice a creierului" EDem$le de MLM%uri+ G!iata
de familieG, GhobbyG, G$rofesieG dar si MLM%uri mai mici cum ar fi Gconducerea
unei masiniG sau Ginteractia cu anumiti oameniG"
L,M+ modele cu bataie lunga, create de LM%uri" ,ceste modele sunt relati!
in!ariante si sco$ul lor este de a fi referinte in modificarea realitatii eDterne"
De eDem$lu, !isam sa ne facem o casa" ,ceasta casa !a fi construita la ince$ut sub
forma de model L,M in mintea noastra"
L,M%urile $ot fi foarte scurte @!rem sa bem a$a dintr%o canaA sau sa dea
orientarea intregii !ieti a unei $ersoane"
,LM+ modele cu bataie scurta asociate direct cu organele de eDecutie @miini,
$icioare, gura, corBi !ocale, etc"A"
KLM+ acestea sunt modele de ti$ LM dar care au $ierdut legatura cu structura
normala de modele si deci, e!olueaBa inde$endent, haotic" Ele se mai $ot numi si
modele GilegaleG" 9nele $ot fi $use in e!identa in tim$ul unor sedinte de hi$noBa"
Ele $ot fi asociate cu anumite com$ortamente absurde sau ilogice, inclusi! din
$unctul de !edere al $ersoanei care are astfel de com$ortamente" Mai $ot eD$lica
si fenomenele $aranormale"
CB,M+ modele artificiale, create in a!ans $entru e!entuala intilnire cu o
realitate eDterna noua @care deci nu are model LM adec!atA" Constructia unui CB,M
$oate $re!eni acti!area P<M%ului"
Modele de ecranare+ modele create $entru a stabiliBa artificial un model care nu%
si $oate gasi stabilitatea din cauBa unor $robleme fara solutie" 9nul dintre cele
mai cunoscute modele de ecranare este religia" (eligia este creata $entru a
$re!eni acti!area P<M%ului in fata $roblemei fara solutie a mortii @numai la
oameniA"
Modele Po!este @<tory%ty$e models <%MA+ Modele formate din elemente legate intre
ele in ordinea in care $ot fi create de $erechea M%LM" Ele sunt create in fata
unei a!alanse de date care nu $ot fi tratate $e cai normale @$rin integrarea lor
intr%un LM eDistent sau nou creatA" ,ceste modele $o!este $ot fi ulterior folosite
la $erfectionarea modelelor LM dar de asemenea $ot fi deB!oltate asa cum sunt"
Modelul de Protectie si <u$ra!ietuire P<M"
,cesta este modelul imagine fundamental in jurul caruia se construiesc absolut
toate celelalte modele" El este in buna masura gata construit la nastere"
P<M%ul contine si un model al fiintei eDterioare @asociat cu constiinta de ni!el
BeroA" )n caBul oamenilor, fiinta eDterioara este formata din oase, articulatii,
fibre musculare de orice fel, organele de simt, etc" Ce!a similar eDistaE si
$entru animale" :ara acest model, o fiinta nu ar $utea sa actioneBe asu$ra
realitatii eDterne $e care nici nu ar $utea sa o $ercea$a"
El mai contine modele cu bataie scurta @actiune imediataA de $rotectie minimala a
acelei fiinte" ,ceste modele sunt in general asociate cu reactiile de ti$ refleD"
P<M%ul mai contine si modele cu bataie lunga care au ca sco$ su$ra!ietuirea
!esnica, neconditionata a acelei fiinte" ,ceste modele se $ot asocia cu
instinctele"
)n P<M mai $ot intra si alte modele asociate cu mediul cultural in care acea
$ersoana urmeaBa sa traiasca"
P<M%ul $oate sa initialiBeBe constructia de modele eDterioare lui, asociate sau
nu unei realitati eDterne noi" ,ceste modele !or e!olua a$oi inde$endent"
Diferenta intre un model din P<M si un model oarecare este fa$tul ca, odata intrat
in P<M, un model nu mai $oate fi schimbat oricare ar fi informatia obtinuta din
realitatea eDterna asociata lui @model in!ariantA" 9n model normal @care nu este
in P<MA, $oate fi oricind modificat $rin interactie cu realitatea eDterna"
)n legatura cu $oBitia modelelor simbolice, ele nu sunt asociate in mod direct cu
P<M%ul" Ele se construiesc in cadrul unor modele imagine com$leDe, de care
suntF$ot fi legate" Totusi, e!olutia creierului, mai ales in ultima suta de ani
@de la a$aritia Mecanicii CuanticeA a facut ca modelele simbolice sa se detaseBe,
intr%o masura tot mai mare atit de P<M cit si de modelele imagine normale" Teoria
MDT $oate fi folosita la intelegerea atit a $rocesului cit si a modificarilor in
structura creierului in urma acestei e!olutii"
EKEMP&E, TE<TE <) ,P&)C,T))
asociate cu teoria MDT
,ceste E"T", sunt $arte integranta din teoria generala si arata cum functioneaBa
ea in cite!a situatii concrete" Ordinea in care a$ar subiectele este aleatoare"
Teoria generala incearca, $e cit $osibil, sa%si $astreBe generalitatea, indiferent
de im$lementarea tehnologica a di!erselor creiere"
E"T"," 3+ Model"
Modelul este o colectie de elemente si de relatii intre elemente" Modelele sunt de
doua ti$uri+ modelele imagine @sau modele analogiceA si modele simbolice"
Elementele si relatiile se dau in mod eD$licit @modele simboliceA sau im$licit
@modele imagineA"
Modelele imagine @analogiceA nu $ot fi eD$licitate" Ele $ur si sim$lu Gse dauG asa
cum sunt" ,tunci cind a!em un model imagine @analogicA, acest model nu $oate fi
eD$licitat din $rinci$iu" , eD$licita un model inseamna a descrie elementele si
relatiile dintre elemente" Dar acest lucru ne scoate in afara modelului analogic
deoarece asta inseamna translatarea modelului imagine in model simbolic @descriem,
folosind cu!intele, modelul imagineA" Chiar daca modelul translatat este asociat
cu modelul imagine, acest model translatat este alt model"
EDem$lu+ se da un model imagine @machetaA de a!ion" Elementele ar fi fuselajul,
ari$ile etc" Totusi, o ari$a ar $utea sa se ru$a deci ari$a nu este un element din
moment ce este facuta din doua com$onente" Ea contine in fa$t o infinitate de
elemente $entru ca ar $utea sa se ru$a in orice mod" )n orice situatie reala este
infinit mai usor sa facem un model imagine decit sa s$unem ce am facut in mod
eDact" Din cauBa asta am s$us ca un model imagine doar Gse daG nu se eD$liciteaBa"
De cite ori ne referim la un model imagine, trebuie luata consideratie aceasta
$roblema fundamentala"
,$licatia 3+ Modele imagine in $oeBie si $ictura
9n $oet isi imagineaBa ce!a" ,cest model imagine se afla mintea sa" Poetul !a
translata cum!a acest model imagine in modele simbolice @afirmatii de eDem$luA,
incercind de fa$t sa asocieBe modelul imagine din mintea sa cu o colectie de
modele simbolice, materialiBate in teDtul $oeBiei" <e $resu$une ca teDtul $oeBiei,
im$reuna cu alte elemente de Gnatura imagineG @rima, intonatie, ritm etc"A !or
$utea face $e cititor sa reconstituie, cum!a, modelul imagine initial din mintea
$oetului"
)n caBul $icturii, $ictorul are in fata un subiect @o $ersoana, de eDem$luA" ,cest
subiect este $erce$ut $rin toate simturile $e care le are $ictorul" Ceea ce
reBultaE este un model imagine al acelui subiect, baBat $e aceasta interactie
com$leDa" ,cest model imagine din mintea $ictorului !a fi translatat cum!a intr%un
alt model imagine, care !a a$are $e $inBa" Translatarea inseamna doar $unerea in
cores$ondenta a doua modeleN modelul translatat $oate fi construit oricum, in
limite foarte largi, a!ind ca informatie $rimara, modelul imagine com$leD din
ca$ul $ictorului" <i aici se $resu$une ca $ri!itorul !a reconstitui cum!a, sub
forma de model imagine, modelul imagine din mintea $ictorului, folosind $ictura ca
Gtrans$ortorG"
,$licatia -+@modele imagine din realitatea eDternaA
,tunci cind, in tim$uri inde$artate, oamenii trebuiau sa construiasca ce!a com$leD
@o fortificatie, o cetate etcA, in $rima eta$a trebuia sa fie facut un $lan a ceea
ce trebuia construit" )n situatii mai sim$le se $uteau folosi desene" Pentru
configuratii mai com$licate, metoda cea mai utiliBata era sa se construiasca o
macheta" Macheta $utea fi usor analiBata si modificata" Creierul este in stare sa
simuleBe mental, a!ind macheta in fata, modul ei de com$ortament in situatii reale
si sa corecteBe deficientele desco$erite in acest fel" Pe aceasta baBa se facea
constructia din realitatea eDterna"
O macheta este o forma sim$la de model imagine" )n $icturile cu domnitori din
Tarile (omane, se $ot !edea machete de biserici tinute in mina de acei domnitori"
,cele machete a fost cele care a fost a$robate de domnitori, e!entual in urma
unor negocieri cu constructorul, $entru a fi trans$use in realitatea eDterna"
)n Bilele noastre, machetele au e!oluat eDtrem de mult" De eDem$lu, o macheta
construita $e baBa unor s$ecificatii tehnice com$leDe, se $oate folosi $entru a
simula com$ortamentul ei in caB de cutremur" ,ceste date se $ot folosi $entru a
$reBice com$ortamentul constructiei care urmeaBa sa fie ridicata"
,ceste ti$uri de modele imagine e!oluate sunt folosite $e scara foarte larga in
tehnologie @cladiri inalte, $oduri sus$endate, a!ioane si in fa$t, orice $rodus
tehnologic $entru care se cere garantie de functionare si de fiabilitateA" Pe
aceste modele imagine se simuleaBa situatii care ar $utea fi intilnite in
realitatea eDterna, inclusi! situatii de eDtrem, inainte ca $rodusul tehnologic sa
fie construit"
Modelele simbolice se construiesc folosind GC& @General Communication &anguage
adica &imba de Comunicatie GeneralaA" Ele au elemente si relatii eD$licite" Pot fi
construite si o$erate doar de oameni, inclusi! $rin folosirea calculatoarelor"
Cel mai im$ortant model simbolic este chiar GC&" Elementele lui sunt, in $rimul
rind, substanti!ele iar relatiile intre elemente sunt, in general, !erbele" <$re
deosebire de modelele imagine care e!olueaBa in baBa legilor armoniei, modelele
simbolice e!olueaBa in baBa legilor logicii @!eBi teoria generalaA" PreBentBa GC&
intr%un creier !a defini acel creier ca un creier de om"
Obser!atie im$ortanta+ GC& nu este, $ro$riuBis, model simbolic" GC& contine doar
com$onentele @elemente si relatiiA" ,tunci cind se construieste un model simbolic
$entru comunicatie @o $ro$oBitie, de eDem$luA, se aleg elemente si relatii din
GC&" Totusi, intrucit orice utiliBare a GC& se materialiBeaBa intr%un model
simbolic si $entru a nu com$lica eD$unerea in!entind cu!inte noi, $rin eDtensie,
GC& este considerat model simbolic"
Tehnologia foloseste $e scara foarte larga modelele" &a ince$ut au fost folosite
modelele imagine" )n Bilele noastre, din cauBa costurilor foarte ridicate ale
modelelor imagine si din alte cauBe, s%a trecut la modele simbolice, folosind
calculatoarele" <e fac modele simbolice de cladiri, $oduri sus$endate, a!ioane si
chiar na!e cosmice, sub forma de $rograme de calculator, de eDem$lu" <e modeleaBa
si se simuleaBa centrale nucleare $entru antrenarea echi$elor de o$eratori,
a!ioane $entru $reBicerea com$ortamentului in Bbor sau $entru antrenarea
echi$ajelor etc", etc" )n fa$t, tehnologia actuala este baBata a$roa$e eDclusi! $e
modele simbolice"
,$licatia 8+ de la fierul de calcat la na!eta s$atiala"
,$arent, un fier de calcat este $rea sim$lu $entru a necesita $roiectarea baBata
$e modele simbolice" >u este nici $e de$arte asa" <a luam un sim$lu detaliu
tehnologic si anume gaurile din tal$a sa $entru umeBirea tesaturilor" Problema
este+ cite gauri si in care loc sa fie facute si ce forme si dimensiuni sa aiba
$entru umeBirea uniforma a tesaturii, cu consum minim de a$a si costuri minime de
fabricatieP
E!ident, se $ot face modele analogice care se !erifica eD$erimental" Pe baBa
modelelor analogice @imagineA se $ot obtine ce!a reBultate dar nu eDista nici o
garantie ca am gasit solutia o$tima" )n $lus, modelul analogic @imagineA odata
construit, nu mai $oate fi modificat" ,sa cum stim, daca !rem sa schimbam ce!a
trebuie sa refacem totul de la Bero, ceea ce $e model imagine inseamna mult tim$
si multi bani"
Procesul de !a$oriBare si dis$ersie a aburului intr%o structura com$leDa @tal$a
fierului de calcat, tesatura si su$rafata de s$rijinA este neinchi$uit de
com$leDa" Este o $roblema care se $oate reBol!a de fiBicieni $e baBa unor modele
simbolice si $rin im$lementarea acestor modele $e calculatoare" (efacerea
modelului, $entru a gasi e!entual o solutie mai buna, este mult mai sim$la $e
model simbolic decit $e model imagine @analogicA"
Daca in caBul tal$ii unui fier de calcat riscul cel mai mare este ca oamenii sa nu
cum$ere $rodusul finit, in alte caBuri, riscurile unor greseli sunt $ur si sim$lu
inacce$tabile" De eDem$lu, na!eta s$atiala americana a fost G!erificataG la
reintrarea in atmosfera $e model simbolic" ,ceasta faBa a Bborului, de de$arte
cea mai $ericuloasa, ar fi fost im$osibil de !erificat altfel, inainte de Bborul
$ro$riuBis" Echi$ajul a fost antrenat $e modele simbolice $entru $ilotarea
na!etei, in toate faBele Bborului si in toate situatiile normale si eDce$tionale"
,stronautii au in!atat $ilotarea na!etei la reintrarea in atmosfera eDclusi!
$rin antrenamente simulate $e modelele simbolice asociate acestei o$eratii"
Odata ce un model @imagine sau simbolicA este dat, el $oate fi folosit $entru a
$reBice e!olutia sa ulterioara" ,sta se realiBeaBa $rin
schimbareaFadaugareaFeliminarea unui $arametruFelementFrelatie si a !edea ce se
intim$la" Procesul acesta se numeste simulare $e model" ,sa cum stim, reBultatele
simularii $e model se numesc ade!aruri asociate acelui model"
,tunci cind un model este asociat realitatii eDterne, $rin simulare $e model, se
$oate $reBice e!olutia realitatii eDterne" ,ceste o$eratii sunt facute si de
creierul oamenilor @modele imagine si modele simboliceA si de $rogramele de
modelareFsimulare ale calculatoarelor @modele simboliceA dar si de creierul
animalelor @numai modele imagineA"
,ici este de obser!at un lucru eDtrem de im$ortant" Este atit de im$ortant incit
$are banal" >oi $relungim in realitatea eDterna, structura de modele imagine si
simbolice din mintea noastra" ,ceasta $relungire se face nu numai domeniul
stiintei si tehnologiilor dar in toate domeniile !ietii" Pentru fiecare dintre noi
lumea in ansamblul ei este data de totalitatea $roiectiilor catre realitatea
eDterna a tuturor $redictiilor tuturor modelelor acti!e din creier" ,ceasta
afirmatie este corecta si in caBul animalelor"
De eDem$lu, legile !otate in $arlament sunt modele simbolice cu bataie lunga" Ele,
asa cum am s$us, sunt o eDtensie a structurii de modele din mintea autorilor
legilor"
PreBicerea e!olutiei realitatii eDterne @!eBi teoria generalaA, este $rinci$ala
cerinta de $roiectare $entru un creier asociat unei fiinte @om sau animalA"
,ceasta cerinta este inde$linita deci de facilitatea creierelor de a construi si
o$era modele"
E"T"," -+ ade!ar, realitate, comunicatie
Orice reBultat al simularii $e un model este un ade!ar asociat acelui model" ,sa
cum este $reciBat si in teoria generala, un ade!ar este asociat de noi cu un mesaj
simbolic @deci generat de un model simbolicA" Totusi, $entru a nu com$lica
terminologia, si in caBul modelelor imagine, un reBultat obtinut $rin simulare $e
model este numit tot Gade!arG, desi el este folosit asa cum este, fara a $utea fi
eD$licitat"
EDem$lu+ daca un animal construieste un model imagine a realitatii eDterne si daca
acest model $reBice o situatie de $ericol, $rin simulare $e model se $oate gasi
solutia $roblemei @ade!arul generat de model $entru reBol!area situatieiA si care
$oate fi, de eDem$lu, fuga" ,cest ade!ar !a acti!a direct modelul de actiune
$reeDistent @fuga in acest eDem$luA, $entru reBol!area $roblemei"
>e referim acum numai la modele simbolice" Daca nu se s$ecifica modelul, orice
Gade!arG este un nonsens"
EDem$lu+ ade!arul este+ Go masina s%a ciocnit de un BidG"
,cest ade!ar $oate fi generat de oricare din urmatoarele modele+
% accident
% test
% film artistic
% joc $e calculator
% desen animat
)n fiecare dintre aceste modele, ade!arul eDem$lificat este inter$retat altfel
@are alt sensA"
Teoria deci accentueaBa fa$tul ca modelul care a generat un ade!ar trebuie
s$ecificat si acce$tat inainte de a eD$une ade!arul" ,ceasta cerinta fundamentala
este intotdeauna inde$linita in stiintele eDacte"
)n !iata de Bi cu Bi, s$ecificarea modelului nu se face totdeauna si de multe ori
modelul nici nu eDistaE, intr%o forma coerenta si elaborata" De aici un lung sir
de conflicte intre oameni si $o$oare care, fiecare in $arte, are Gdre$tatea
luiG, adica modelul lui, asociat aceleasi realitatii eDterne" ,ceasta situatie
$oate fi inter$retata ca o deficienta de $roiectare a creierului" 9nii oameni $ot
com$ensa $rin softare aceasta deficientBaE de hardare @de eDem$lu, cei aflati $e
ni!elul 8 de constiintaA"
,!em si situatii, eDtrem de des intilnite in realitatea eDterna, cind o $ersoana
eD$une un ade!ar si a$oi construieste un model care sa%l sustina" De obicei asta
se intim$la la oamenii care au o structura de modele imagine si care, ori de cite
ori interactioneaBa cu realitatea eDterna, translateaBa $e loc ade!aruri imagine
in ade!aruri simbolice" ,cesti oameni se recunosc du$a tendinta de a fragmenta
orice discutie la elemente $articulare @instabilitate in modelA si deci la
im$osibilitatea de a intretine un dialog des$re un singur subiectA"
EDercitiu+ !erificati%!a singuri si !erificati si $e altii cu $ri!ire la
eDistentBa siFsau starea modelului care a generat orice ade!ar enuntat"
Din teoria generala se stie ca o $roblema de $rinci$iu la constructia unui model
asociat realitatii eDterne este ca nu stim de la ince$ut, care sunt elementele
acelei realitati eDterne" ,ceste elemente trebuie sa fie desco$erite iar
elementele desco$erite sunt singurele cu care se $oate o$era"
Obser!atie im$ortanta+ realitatea eDterna, asa cum este definita in MDT, nu $oate
sa aiba GelementeG sau GrelatiiG" Elementele si relatiile a$ar numai in modelul
asociat unei realitati eDterne" Du$a cum consideraE MDT, realitatea eDterna este o
in!entie a creierului $entru a%si justifica structura de modele" Totusi, in multe
eD$rimari suntem fortati sa folosim notiuni ca GelementeG sau GrelatiiG ale
realitatii eDterne desi asta trebuie inteles ca elemente sau relatii din modelul
asociat acelei realitati eDterne" Pe masura ce limba se !a $erfectiona, astfel de
eD$rimari se !or corecta"
O cerinta fundamentala $entru a eDista comunicatie, este eDistentBa unui singur
model, acce$tat de ambele $arti care !or sa comunice" :ara un model simbolic
comun, comunicatia nu eDista $entru caE fiecare !a a!ea $ro$ria lista de
definitii asociate cu!intelor"
De obicei, comunicatia se face numai $e modele simbolice" Totusi, forme mai
$rimiti!e de comunicatie eDista si folosind modele imagine @intre oameni, intre
animale sau intre oameni si animaleA"
(ealitatea este definita in teoria generala ca fiind totalitatea ade!arurilor care
sunt sau ar $utea fi generate de un model" )ntrucit fiecare om are $ro$ria lui
colectie de modele, realitatea, asa cum este inteleasa de fiecare in $arte, este
diferita de la om la om"
Este im$ortant de s$ecificat ca, in domeniul stiintelor eDacte, eDista modele
fundamentale unanim acce$tate" 9nul dintre aceste modele este, de eDem$lu,
Mecanica lui >eton" )ntrucit acest model genereaBa o realitate, toti fiBicienii
consideraE caE GrealitateaG este cea generata de Mecanica lui >eton, $e domeniul
ei de a$licabilitate"
Din moti!e asociate cu ratacirile stiintei cunoasterii, realitatea generata de
modelul lui >eton este considerata Gobiecti!aG" Din ceea ce s%a s$us reBultaE caE
Grealitatea obiecti!aG este un termen generat de un model unanim acce$tat, in
conditii s$ecificate" Din acest $unct de !edere, fa$tul ca <oarele se in!irteste
in jurul Pamintului este un ade!ar obiecti!, cel $utin la ni!elul anului 35//"
9n lucru mai trebuie s$ecificat+ fara model, realitatea eDterna nu $oate fi
$erce$uta" Ceea ce $erce$em este ceea ce s$une modelul ca $erce$em" Daca, de
eDem$lu, s$unem ca GBa$ada este albaG asta este $ur si sim$lu un reBultat al
simularii $e un model asociat realitatii eDterne si care model contine si
elementul GBa$adaG" 9na din $ro$rietatile elementului GBa$adaG este ca este
GalbaG" &a microsco$ @alt modelA, aceeasi Ba$ada a$are ca fiind trans$arenta" ,sa
cum am s$us, realitatea este cea generata de modelul asociat unei realitati
eDterne date" De fiecare data cind eD$unem un ade!ar trebuie sa s$ecificam
modelul, inainte de a eD$une ade!arul"
EDem$lu+ eDista $ersoana , si $ersoana B" , este mai inalta decit B asa cum
reBulta din masuratori" Termenul GlungimeG este generat de modelul G<$atiuG asa
cum este el inteles de Geometria lui Euclid si de Mecanica lui >eton" ,ceste
modele fundamentale caracteriBeaBa acel ade!ar ca Gobiecti!G"
Daca s$unem+ Persoana , este mai atragatoare decit $ersoana B, acesta ar fi un
ade!ar Gsubiecti!G" Totusi, si acest ade!ar a fost generat de un model, mai mult
sau mai $utin elaboratFs$ecificat si mai mult sau mai $utin acce$tat de alte
$ersoane"
De aici reBultaE caE, in fa$t, termenul Gsubiecti!G inseamna ca un ade!ar a fost
generat de un model care nu este unanim acce$tat sau nu este suficient elaborat"
)n aceste conditii, este clar ca oamenii ar trebui sa se fereasca de acest fel de
ade!aruri sau sa declare modelul" <olutia corecta ar fi, deci, sa se s$ecifice
modelul care a generat astfel de ade!aruri, cu sco$ul $erfectionarii lui"
Odata cu e!olutia gindirii omenesti, baBata tot mai mult $e modele simbolice,
termenul Gade!ar subiecti!G !a fi eliminat din sistemul de gindire"
E"T"," 8+ Probleme fundamentale asociate cunoasterii stiintifice
Calculatoarele sunt cunoscute de foarte multi oameni ca fiind niste a$arate cu
care $oti sa te joci un joc com$leD, baBat $e inteligenta, $oti sa scrii teDte de
orice fel, $oti sa faci calcule aritmetice oricit de com$leDe, $oti sa ai e!identa
unor date, $oti sa trimiti sau sa $rimesti informatii din surse foarte di!erse,
$oti sa construiesti si sa o$ereBi modele simbolice etc"
EDistaE insa o intrebare, care $oate $area stu$ida+ care este $rinci$iul de
functionare al calculatoruluiP
Daca nu interactionam cu calculatorul $rin intermediul unui limbaj $rimar de
$rogramare @limbajul de asamblare sau limbajul masina, de eDem$luA, cred ca ar fi
im$osibil, din eDterior si chiar din interior, sa aflam $rinci$iul de functionare
al unui calculator"
:unctia fundamentala, realiBata de orice calculator actual, este de a face
o$eratii logice si aritmetice cu numere binare, cu ajutorul unui dis$oBiti!
electronic @registruA numit GacumulatorG"
Daca suntem intr%un $rogram editor de teDt, de eDem$lu, si a$asam $e cla$a unei
litere, $e ecran !a a$area acea litera" Este greu de imaginat $entru necunoscatori
ca, la a$asarea unei cla$e atasate unei litere, un registru%acumulator !a face
sute sau mii de o$eratii aritmetice si logice cu numere binare, doar $entru ca $e
ecran sa a$ara acea litera"
,cest eDem$lu !rea sa ilustreBe fa$tul ca, baBat $e analiBa din eDterior a ceea ce
se intim$la, ar fi im$osibil de a sti macar $rinci$iul de functionare al unui
dis$oBiti! ridicol de sim$lu, cum este un calculator actual @este ridicol de
sim$lu in com$aratie, de eDem$lu, cu un creier de ciineA"
Metoda folosita in stiintele eDacte nu este analiBa datelor $rimare" Metoda
analiBei merge $e sisteme eDtrem de sim$le, care e!entual $ot fi $erce$ute si $e
modele imagine" Metoda folosita in stiintele eDacte este de a construiFghici un
model simbolic, baBat intr%o masura mai mare sau mai mica $e interactia cu
realitatea eDterna, si de a !erifica acel model"
,$are deci ca metoda de intelegere a creierul, analiBind fa$tele $rimare @metoda
analiticaA este cel $utin ineficienta"
O $roblema fundamentala a cunoasterii este ca fa$tele $rimare se $ot intelege
numai daca eDista deja un model care sa le integreBe" :ara model, suntem fortati
sa facem unul $e loc" )n acest fel, fiecare fa$t din realitatea eDterna ar $utea
sa fie inteles in baBa unui model local" Corelatia intre fa$te, intelese fiecare
in $arte in baBa unui model local, este im$osibila" Din cauBa asta s%a im$us
metoda de a ghici un model fundamental @metoda sinteticaA si de a inter$reta si
reinter$reta toate fa$tele in baBa acelui model unic" Daca modelul nu face
$redictii bune, el urmeaBa sa fie modificat si $rocesul se reia de la Bero, $ina
gasim un model unic in baBa caruia sa fie intelese toate fa$tele $rimare" Procesul
se o$reste atunci cind $redictiile se ade!eresc cu o rata considerata acce$tabila"
)n acea faBa $utem !orbi de GcunoastereG"
)n $aranteBa fie s$us, metoda analitica se baBeaBa $e modele cu bataie scurta
@deci $oate fi afectata de schiBofrenie si de K<PCA in tim$ ce metoda sintetica se
baBeaBa $e modele cu bataie lunga @deci modele care $ermit nu numai corelarea
intre fa$te dar si !erificarea reci$roca intre modeleA" Totusi, metoda sintetica
nu se $oate folosi fara un mare numar de date $rimare obtinute $rin metodele
analitice"
>ecesitatea unui model unic !ine in mod direct din fa$tul ca orice cu!int folosit
trebuie sa aiba o singura definitie" >umai un model unic $oate asigura asta" Ce s%
ar intim$la daca, in limba comuna folosita in fiecare Bi, fiecare ar a!ea alta
definitie $entru cu!intele folositeP Comunicatia ar dis$areN fiecare ar intelege
numai ce s$une el insusi"
ConcluBia este ca orice stiinta eDacta se baBeaBa $e un singur model simbolic
fundamental, eD$licitat de la ince$ut" ,cest model simbolic se $oate baBa $e fa$te
$rimare reBultate din interactia cu realitatea eDterna sau $e su$oBitii teoretice
@!eBi $rinci$iul inertiei in Mecanica lui >etonA" Totusi, intrucit in realitatea
eDterna eDista un numar eDtrem de mare de fa$te, greu de corelat, metoda de gasire
a modelului simbolic este ghicirea unui model" Odata ce construim un model bun,
acesta !a ordona in mod uni!oc toate fa$tele $rimare" )n $lus, el face $redictii
care $ot duce la noi desco$eriri sau confirmari ale modelului"
,sa cum am aratat in teoria generala, noi reflectam sectiuni din realitatea
eDterna $rin modele" Modelele fac $redictii" Daca $redictiile sunt bune, atunci o
sa mai folosim modelul si alta data deoarece este util"
,ici a$are si ras$unsul normal la o $roblema fundamentala $e care si%au $us%o
oamenii de foarte multa !reme si anume+ Gde ce eDistaE legi ale naturiiPG, Gde ce
lumea are o ordinePG, etc"
,sa cum reBultaE din MDT, noi reflectam realitatea eDterna $rin modele simbolice"
,ceste modele simbolice trebuie sa fie logice $entru a fi stabile" Daca un model
simbolic asociat realitatii eDterne nu mai reflecta corect realitatea eDterna,
atunci !om face alt model"
De eDem$lu, realitatea eDterna se $oate schimba datorita miscarii unor obiecte"
,tunci se construieste un model simbolic in care a$are termenul G!iteBaG" ,cest
model simbolic !a fi stabil in conditiile in care obiectele se misca cu !iteBa
constanta" Totusi, daca !iteBa nu este constanta, modelul nu !a mai reflecta
corect realitatea eDterna" ,tunci !om face un nou model simbolic unde introducem
un nou element numit GacceleratieG" ,cest model !a fi stabil si in caBul
obiectelor care se misca cu !iteBa !ariabila" )n acest fel, $rin constructia de
modele adec!ate, realitatea eDterna este reflectata de modele stabile"
Este eDtrem de usor sa confundam realitatea eDterna cu GimagineaG ei reflectata de
un model simbolic stabil" )n concluBie, im$resia ca lumea este o structura baBata
$e legi stabile si $e ordine este baBata in mod direct $e fa$tul ca noi reflectam
realitatea eDterna sub forma de modele simbolice logice deci stabile"
)ndiferent daca teoria mea este sau nu acce$tata, ea are meritul ca este un model
simbolic unic" )n baBa lui se $ot inter$retaFreinter$reta, in mod uniform, toate
datele si fa$tele $rimare, asociate functionarii oricarui creier @animal sau
umanA, cu sco$ul de a fi corelate deci analiBate logic"
E"T"," 0+ &imba de comunicatie generala @GC&, General Communication &anguageAN
Dictionar"
GC& este $rimul model simbolic generat de creierul omului" &a ince$ut GC& se gasea
doar in forma !orbitaN mai tirBiu a fost si scrisa"
)ntrucit sco$ul $entru care se construiesc modelele simbolice este de a $reBice
e!olutia realitatii eDterne, GC& a fost intotdeauna asociat, direct sau indirect,
cu realitatea eDterna"
GC& este un model simbolic cu totul s$ecial" GC& se foloseste atit $entru
comunicatie generala cit si $entru a construi alte modele simbolice de comunicatie
de $reciBie mai mare"
<a dam cite!a eDem$le de limbaje mai e!oluate, incluse in GC&" )ntr%o $osibila
ordine de a$aritie a!em+ limba folosita in di$lomatie, in stiintele juridice,
limbajele logico%matematice, limbaje baBate $e semne si gesturi si limbajele de
comunicatie cu calculatoarele"
,ici $rin GlimbaG se intelege un model simbolic orientat s$re comunicatie
generala" 9n limbaj este un model simbolic de comunicatie care se afla deja inclus
intr%o limba de comunicatie generala declarata"
Cu GC& se construiesc si modele simbolice, asociate sau nu realitatii eDterne,
inclusi! stiintele eDacte"
)n legatura cu GC& @limba de comunicatie generalaA, este socant modul total
anormal de a$aritie" Desigur, GC& se crede ca a a$arut $rin interactia s$ontana
intre oamenii $rimiti!i, deci ar fi a$arut GnaturalG" >u este total clar daca si
in ce conditii, o limba de comunicatie se $oate amorsa de la Bero in acest fel"
Totusi, sa acce$tam ca GC& ar fi a$arut GnaturalG"
Pentru orice dis$oBiti! de $relucrare a informatiei, asa cum este creierul,
limbajul este construit ca o colectie de termeni fundamentali si relatii
fundamentale ai modelului" :iecare elementFrelatie trebuie asociat cu o
com$onentaFfunctie a structurii de hardare" ,sta s$une ca structura de hardare
ar trebui cunoscuta inainte de a$aritia limbajului" Daca structura de hardare
este cunoscuta, atunci este $osibila a$aritia unui limbaj elementar de comunicatie
cu acel dis$oBiti!" ,ceasta este calea normala atunci cind, de eDem$lu, un
calculator, care nu are nici un fel de $rogram asociat lui, urmeaBa sa fie
folosit"
Totusi, asa cum se crede, GC& a a$arut intr%un mod total anormal+ a a$arut fara sa
se cunoasca structura de hardare $e care GC& trebuie sa se baBeBe" Consecinta
acestui mod anormal de a$aritie a GC& este fa$tul ca toate cu!intele fundamentale
asociate direct cu functionarea creierului sunt fara definitie $recisa"
EDem$lu+ realitate, ade!ar, constiinta, si altele" ,ceste cu!inte ar trebui sa fie
asociate cu di!erse facilitati de hardare, cunoscute dinainte"
Teoria aceasta, fiind o teorie fundamentala des$re functiile de hardare,
genereaBa astfel de definitii interne normale" Ma fi data mai jos o colectie de
astfel de cu!inte cu definitiile lor interne @normaleA"
3" a crede+ eDistaE un model incom$let" Modelul ar $utea sa de!ina armonicFlogic
daca s%ar introduce, in mod artificial, un alt element sau relatie" Du$a o astfel
de modificare, modelul !a de!eni armonicFlogic"
,cest model !a genera noi ade!aruri" ,ceste ade!aruri se baBeaBa $e modelul
modificat artificial" Din cauBa asta, se foloseste cu!intul GcredG in fata
oricarui ade!ar generat de modelul modificat artificial" Totodata, modificarea $e
care se baBeaBa noul model trebuie sa fie s$ecificata"
-" a sti+ eDista un model bun @adica armonic siFsau logicA care este sustinut
direct sau indirect de totalitatea modelelor unui creier" Termenul Ga stiG se
foloseste atunci cind intreaga structura de modele ale unui creier dat sustine un
anumit ade!ar, nimic mai mult"
<e accentueaBa ca de aici nu reBultaE ca acel ade!ar s%ar confirma in interactia
cu realitatea eDterna" ,cest cu!int inseamna doar ca intreaga structura de modele
sustine un anumit ade!ar si nimic mai mult"
,sa cum se !ede, !erbul Ga stiG nu este asociat direct cu realitatea eDterna @asa
cum ne%ar $laceA ci cu $ro$ria structura de modele"
8" du$a cite stiu+ eDista un numar de modele care sustin un ade!ar dat, dar eDista
modele insuficient de bune care, deci, nu $ot s$une $rea multe des$re acel
ade!ar"
0" corect, a fi corect+ ,cest termen are mai multe acce$tiuni+
0a+ eDistaE un model care face o $redictie asociata realitatii eDterne" ,ceasta
$redictie se com$ara cu )( @realitatea de intrareA" Termenul se foloseste atunci
cind diferenta dintre $redictie si )( este considerata acce$tabil de mica"
0b+ eDista o structura de modele armoniceFlogice care a facut deja un mare numar
de $redictii GcorecteG conform definitiei 0a" Orice ade!ar generat in aceste
conditii este GcorectG"
Este foarte im$ortant de obser!at ca termenul GcorectG este asociat in mod direct
numai cu modelul nu cu realitatea eDterna asa cum ne%ar $lace" :ara s$ecificarea
modelului, termenul este un nonsens"
,!em deci doua acce$tiuni ale termenului GcorectG" Cele doua definitii ar $utea fi
unificate astfel+ o structura de modele face o $redictie care nu se confirma $rin
)(" Com$ararea intre $redictie si )( se numeste GeD$erientaG" Daca eD$erienta nu
confirma $redictia, creierul !a face imediat un alt model" ,cest model
$erfectionat $rin eD$erienta !a face din nou $redictii GcorecteG" ,stfel ca, cu
eDce$tia unei foarte scurte $erioade tranBitorii necesare modificarii modelului,
cele doua definitii ar s$une cam acelasi lucru"
,ici !om s$une ce!a si des$re cu!intul GgresitG" 9n model care face $redictii
gresite asu$ra e!olutiei unei realitati eDterne date nu este, in mod normal, un
model gresit construit @instabilA" E!ident ca $ot sa eDiste si modele gresit
construite dar asta se detecteaBa si se corecteaBa in mod dinamic la integrarea
modelului in structura de modele"
Cu!intul GgresitG este asociat in general cu un model bine construit dar care nu
este adec!at acelei realitati eDterne"
EDem$lu+ Mecanica lui >eton este GgresitaG atunci cind se a$lica la obiecte care
se misca cu !iteBe a$ro$iate de !iteBa luminii dar este corecta la !iteBe foarte
mici"
5" a intelege+ eDistaE un model incom$let si eDistaE o informatie !enita din
eDteriorul acelui model @din realitatea eDterna sau de la alte modeleA" >oua
informatie !a face modelul mai bun" ,tunci cind un model este $erfectionat in
acest fel, se foloseste cu!intul Ga intelegeG"
6" a imagina+ acesta este $rinci$alul cu!int asociat cu o$eratii cu modele
imagine"
4" a gindi+ acesta este $rinci$alul cu!int asociat cu o$eratii cu modele
simbolice"
Totusi, intrucit in !iata de Bi cu Bi, modelele imagine si modelele simbolice sunt
folosite intretesut, acest cu!int este folosit si in combinatie cu o$eratii $e
modele imagine" Cadrul general continua sa fie dat de modelele simbolice"
Obser!atie+ in GC& nu se foloseste niciodata cu!intul Ga gindiG in legatura cu
com$ortamentul animalelor" )n limba romana, $entru manifestari de inteligenta a
animalelor, eDista cu!intele Ga fi siretG, Ga fi !icleanG sau chiar Ga fi
istetG" ,ceste cu!inte se folosesc si in legatura cu anumite com$ortamente ale
oamenilor" Ele $ot fi deci asociate si cu o forma de GgindireG care se baBeaBa $e
modele imagine"
;" inteligenta+ ca$acitatea de a construi si o$era modele cu bataie lunga" Poate
eDista inteligenta baBata $e modele imagine si inteligenta baBata $e modele
simbolice"
." a re$reBenta+ eDista un model com$leD asociat unei realitati eDterne com$leDe"
Deoarece acel model com$leD este greu de o$erat, se construieste un model
sim$lificat cu care se o$ereaBa" Totusi, chiar daca folosim modelul de
re$reBentare, niciodata nu trebuie sa uitam ca el se baBeaBa $e modelul com$leD
care l%a generat"
3/" emotia+ este inteleasa ca o stare tem$orara in care, in fata unei realitati
eDterne noi, nu eDistaE model cu bataie scurta adec!at" <e accentueaBa ca emotia
este asociata numai cu modelele cu bataie scurtaQ )ntr%o astfel de situatie se
acti!eaBa automat P<M%ul" ,cti!area P<M%ului face sa dis$ara sau sa se atenueBe
constiinta" Totusi, ceea ce este caracteristic emotiei este ca P<M%ul nu considera
acea situatie ca o situatie de $ericol direct si iminent la adresa $ro$riei
$ersoane @nu acti!eaBa nici un model de $rotectieA" <tarea dis$are atunci cind
P<M%ul a acti!at constructia unui model normal, care sa reBol!e $roblema"
Emotiile $ot sa nu a$ara, in fata unei realitati eDterne noi, daca s%a construit
in a!ans un model acti!abil @CB,MA" E!ident ca un CB,M se $oate construi numai
daca situatia a fost $re!aButa in a!ans"
,m aratat ca emotiile sunt asociate cu li$sa de modele cu bataie scurta, in fata
unei situatii noi si ne$ericuloase" Cu!intul GangoasaG ar $utea fi oarecum asociat
cu li$sa unui model cu bataie lunga care sa fie asociat cu o sectiune ne$reciBata
din realitatea eDterna" &i$sa modelului cu bataie lunga inseamna, in mod esential,
ca un mare numar de modele cu bataie scurta nu $ot fi corelate" ,ceste multe
modele cu bataie scurta neintegrate intr%un model cu bataie lunga ar $utea eD$lica
o stare de instabilitate a unei $arti ne$reciBate a structurii de modele a unui
creier dat si aceasta stare ar $utea fi asociata cu cu!intul GangoasaG" Cam tot ce
a fost s$us mai sus ar $utea fi asociat si cu cu!intul GanDietateG" ,ici se $oate
!edea clar efectul definirii, in dictionare, de cu!inte fara a cunoaste structura
de hardare a creierului" MDT defineste $recis o stare a creierului si a$oi se
cauta un cu!int, dintre cele eDistente, care s%ar $utea asocia cu definitia
generata $rin analiBa de hardare" )n mod normal ar fi trebuit sa in!entam cu!inte
noi dar aceasta !arianta am eDclus%o, $e cit $osibil, de la ince$ut"
Daca MDT !a fi acce$tata, toate cu!intele asociate direct sau indirect cu
facilitatile de hardare ale creierului, !or trebui redefinite in baBa teoriei"
33" a se ener!a, a fi stresat+ acestea sunt cu!inte care se folosesc in multe
situatii in care eDista o stare tem$orara @mai lunga sau mai scurtaA de
deBechilibru a structurii de modele ale unui creier dat" ,ceste deBechilibre $ot
sa afecteBe modelele cu bataie scurta @ener!areA sau modelele cu bataie lunga
@stresA"
Mom descrie mai jos un numar de situatii concrete"
a" Poate fi starea in care se afla un model care este asociat unei realitati
eDterne care e!olueaBa in sec!ente identice re$etate la infinit" )n aceasta
situatie, $redictia cores$unde absolut eDact cu realitatea de intrare @)(A, un
tim$ foarte lung"
)n domeniul sonor, daca sec!entele sunt suficient de scurte si se re$eta identic
cu o !iteBa $rea mare, nu !a mai eDista tim$ $entru deser!irea altor modele" <e
$oate da ca eDem$lu GarmaG folosita de sar$ele cu clo$otei" <i G$icatura
chineBeascaG se incadreaBa tot aici"
,ici este im$ortant de obser!at cei doi $arametrii+ lungimea sec!entei si !iteBa
de re$etitie" Piesa muBicala numita Bolero a com$oBitorului M" (a!el este o
sec!enta suficient de lunga $entru a nu $roduce ener!are iar sec!enta, desi se
re$etaE identic din $unctul de !edere al liniei melodice, are diferente in
orchestratie" Totusi, si aici se $oate obser!a $lacerea @oarecum in!ersul
ener!ariiA $e care ne%o $roduce o ru$ere, catre final, a sec!entei care se re$eta"
,ceasta $iesa $oate fi folosita ca eDercitiu $entru a !edea limita dintre ener!are
si $lacere la re$etarea unei sec!ente sonore"
<a !edem aceasta deficienta in domeniul artelor !iBuale" ,stfel, o su$rafata
$lana, fara detalii, $oate $roduce ener!are din moti!ul aratat @$redictia este
$ermanent identica cu )( in orice $unct al su$rafeteiA" ,sta $oate sa eD$lice
dorinta de a a!ea detalii cit mai multe $e o su$rafata $lana, dar nu intr%o
sec!enta aleatorie" O su$rafata $lana, cu detalii sim$le care se re$eta, $oate
$roduce de asemenea ener!are @ce!a mai slabaA daca algoritmul este usor de ghicit"
O solutie este de a a!ea mai multe gru$e de detalii care se re$eta si care sunt,
fiecare in $arte, suficient de com$licate $entru ca ghicirea sec!entei sa fie
dificila" Majoritatea absoluta a constructiilor si a decoratiunilor tuturor
ci!iliBatiilor de $ina acum au tinut cont de aceste $rinci$ii" ,sta este asa
deoarece ci!iliBatia umana continua sa se baBeBe $e modele imagine" Pe modele
simbolice ener!area nu se mai $roduce in conditiile aratate" Ci!iliBatia tarilor
foarte a!ansate nu se mai baBeaBa $e modele imagine si de aceea o su$rafata $lana,
de eDem$lu, fara detalii, nu mai $roduce ener!are"
Pe modele imagine $utem sa intelegem $articularitatile crucii crestine" )n
general, crucea ortodoDa este mai incarcata cu detalii decit crucea catolica
deoarece religia crestin%ortodoDa $une mai mult accent $e modelele imagine in tim$
ce religia crestin%catolica $une mai mult accent $e modelele simbolice"
b" DeBechilibrul @ener!areaA $oate sa a$ara si cind realitatea eDterna este
neschimbata un tim$ foarte indelungat" <i aici $redictia este mereu identica cu )(
dar mai a$are o $articularitate tehnologica foarte im$ortanta care !a fi descrisa
aici" <e reaminteste ca $redictia asu$ra e!olutiei realitatii eDterne este o
functie hardare automata, necontrolabila, re$etata la infinit" <u$oBitia teoriei
este ca un model se reactualiBeaBa cu o !iteBa care de$inde de !iteBa de
modificare a realitatii de intrare @)(A" Cind )( se schimba foarte re$ede, modelul
LM acti! se reactualiBeaBa foarte re$ede" ,ici $are ca eDista un mecanism de
hardare care stabileste !iteBa de reactualiBare in functie de !iteBa de schimbare
a )( @in$ut%realityA"
Daca realitatea eDterna este neschimbata @)( mereu acelasiA, acest mecanism de
hardare este adus intr%o stare $e care nu stie sa o reBol!e cores$unBator" ,sta
inseamna ca, $e de o $arte, el trebuie sa reactualiBeBe modelul LM iar, $e de alta
$arte, el nu are moti! sa o faca" ,stfel, starea in care $oate ajunge creierul
$oate fi de deBechilibru @ener!areA" De multe ori, ca o reactie de a$arare, LM%ul
acti! !a acti!a, tem$orar, alt model" ,stfel, o solutie de a$arare este de a face
altce!a" De eDem$lu LM%ul !a acti!a un alt LM care nu are $robleme, urmind ca
reacti!area modelului ML adec!at acti!itatii $rinci$ale sa fie facuta atunci cind
realitatea eDterna se !a schimba"
<e da ca eDem$lu urmarirea, ca sofer, a semaforului la o intersectie" ,tunci cind
semaforul Gnu se mai schimbaG a$are o stare de ener!are" O solutie de a$arare este
inaintarea cu !iteBa foarte redusa sau $ur si sim$lu de a urmari altce!a, urmind
ca ceilalti conducatori auto sa semnaliBeBe schimbarea semaforului"
)n aceasi ordine de idei, se !ede ca, datorita acelei $articularitati tehnologice,
tim$ul creierului se scurge cu !iteBa !ariabila" <ec!ente cu )( neschimbat $ot sa
a$ara ca fiind foarte lungi in tim$ ce sec!ente cu schimbari re$etate a lui )( $ot
sa $ara foarte scurte @!eBi si ET, des$re tim$A"
c" Cu!intul Gener!areG se foloseste si atunci cind un model acti! este $erturbat
continuu in acti!itatea lui, de un factor din realitatea eDterna, care $oate sa
acti!eBe sau nu P<M%ul" <i aceasta situatie $oate, la eDtrem, sa destabiliBeBe
creierul"
<e reaminteste ca, in fata unei realitati eDterne noi @care $oate fi marcata de un
Bgomot $uternic, de eDem$luA creierul !a comuta LM%ul de la cel adec!at realitatii
eDterne de dinainte de Bgomot la cel adec!at deser!irii situatiei cu Bgomot"
Comutarea de la un model la altul este deosebit de com$leDa @!eBi teoria
generalaA" ,tunci cind creierul este fortat sa comute mereu modelele, asta $roduce
nu numai un consum foarte mare de energie, dar si greseli in actiunea de
deconectareFreconectare"
De eDem$lu, la deBacti!area unui model trebuie sa retinem informatia care !a fi
folosita la reacti!area lui" Daca aceasta informatie se $ierde sau, intre tim$,
realitatea eDterna se modifica semnificati!, LM%ul acti! trebuie sa refaca sau sa
gaseasca conditiile initiale inainte de a reacti!a modelul"
Prin re$etarea acestei $roceduri, creierul $oate intra intr%o stare de
deBechilibru care se $oate manifesta $rin ener!are @si nu numaiA" Ener!area este
mult mai intensa daca modelul $erturbat este model simbolic deoarece reacti!area
unui model simbolic se face $rintr%o foarte com$leDa sec!enta de gasire a
conditiilor de restart"
d" Cu!intul se mai foloseste si $entru a indica starea unui creier care este
de$asit de o a!alansa de informatii" )nca$acitatea de a urmari fluDul de
informatii $oate destabiliBa structura de modele si deci $oate crea Gener!areG"
3-" a iubi+ eDistaE ce!a @o $ersoana, un animal, un obiect, o idee"""A care este
introdus in structura de $rotectie a unei $ersoane @P<M, Protection and <ur!i!ing
ModelA, e!ident, sub forma de model" ,cel Gce!aG este tratat de acea $ersoana ca o
com$onenta a ei @asa cum sunt tratate miinile, $icioarele, ochii etc"A" (elatia
dintre acea $ersoana si acel Gce!aG este o relatie de iubire"
Cea mai $uternica relatie de iubire eDistaE intre o mama si co$iii ei" ,ici se
foloseste con!entia ca $rimul termen indica $ersoana care iubeste iar al doilea
termen indica cine se afla in P<M%ul sau" (elatii mai slabe a$ar intre co$ii si
$arinti si intre tati si co$ii" Toate acestea se baBeaBa $e P<M"
EDista mame care%si omoara co$ilul nou nascut" ,cest lucru se $oate intim$la daca,
la acea mama, co$ilul nu a fost inclus automat in P<M @$robleme tehnologiceA"
Teoria considera asta ca o deficienta de hardare, necorectabila"
EDistaE si relatii Gde ti$ iubireG intre alte $ersoane @sot%sotie de eDem$luA dar
care, mai ales in Bilele noastre, nu se mai baBeaBa $e P<M" ,ceste relatii a$ar
atunci cind acel Gce!aG este inclus in foarte multe modele astfel ca dis$aritia
acelui element ar $roduce modificari masi!e in structura de modele" )nca$acitatea
de a modifica structura de modele in e!entualitatea ca acel element ar dis$are,
$oate $roduce relatii Gde ti$ iubireG" <e accentueaBa ca, asa cum a$are din
definitie, relatia de iubire este unidirectionala" Daca , iubeste $e B, de aici nu
reBulta in nici un fel ca si B l%ar iubi $e ,"
EDem$lu+ consecintele negati!e ale iubirii
Daca $ersoana , iubeste $ersoana B @in P<M%ul lui , sau intr%un model foarte
im$ortant se afla modelul lui BA si daca B dis$are din !iata lui ,, atunci , se
$oate destabiliBa din cauBa inca$acitatii de a corecta intreaga structura de
modele in care se aflaE si B" ,ceasta stare se $oate reBol!a $rintr%un model de
ecranare, $rintr%un nou GBG sau $rin sinucidere"
Cu modificari minime, tot ce este scris mai sus se a$licaE si la animale, deoarece
acest ti$ de relatii se baBeaBa $e modele imagine"
38+ :ericirea, a fi fericit+ Teoria consideraE ca eDista doua functii fundamentale
ale creierului+ de a construi modele adec!ate realitatii eDterne si de a actiona
asu$ra realitatii eDterne in baBa unor modele de actiune"
<ituatia de GfericireG $ermanenta este asociata cu starea unui creier care
construieste modele de actiune in acord cu modelele realitatii eDterne" Cu alte
cu!inte, de ati $ro$une sa faci numai ceea ce este realiBabil" )n acest fel, orice
model de actiune !a duce la succes" Oamenii fericiti contribuie la stabilitatea
lumii dar nu si la a!ansul ei"
:ericirea la diBarmonici inseamna starea data de atingerea unui obiecti!" ,cest
ti$ de fericire este mult mai intensa decit la $ersoanele cu fericire $ermanenta"
<e reaminteste @!eBi E"T", des$re diBarmoniciA ca diBarmonicii sunt $ersoane care%
si $ro$un obiecti!e greu sau im$osibil de realiBat" ,tunci cind unele obiecti!e
sunt totusi atinse, a$are starea de fericire foarte intensa care dureaBa $ina la
gasirea altui obiecti!"
30+ )ntuitia+ ,cest cu!int $oate $une $robleme in legatura cu definitia lui
eDterna @cea din dictionareA" BaBat $e MDT, intuitia este asociata cu modelele
imagine si cu facilitatea creierului de a o$era modele in mod automat @asociate
sau nu cu realitatea eDterna localaA" O alta caracteristica fundamentala asociata
cu cu!intul GintuitieG este fa$tul ca ea se manifesta intr%un cadru simbolic"
)n mod esential, intuitia inseamna obtinerea de ade!aruri imagine intr%un mediu
simbolic, in baBa fa$tului ca anumite modele imagine $ot sa genereBe anumite
ade!aruri $rin acti!are automata"
)ntuitia este, in acest fel, inrudita cu G$erce$tiile eDtrasenBorialeG @!eBi
teoria generalaA cu diferenta ca asa Bisele G$erce$tii eDtrasenBorialeG $ro!in
din modele ilegale $e cind intuitia $ro!ine din modele imagine normale asociate
unor modele simbolice normale"
35" Constiinta
Constiinta inseamna ca$acitatea de a construi si o$era un model in care $ro$ria
$ersoana a$are ca element"
Conform cu MDT, reBulta ca a!em doua feluri de constiinte+ constiinta imagine si
constiinta simbolica" De de$arte, cea mai ras$indita este constiinta imagine care
a$are, in forme mai sim$le, si la unele animale"
EDista constiinta de ni!el 3, cind $ro$ria $ersoana a$are im$licit ca element al
modelului si constiinta de ni!el - cind $ro$ria $ersoana a$are in mod eD$licit ca
element al modelului"
,tunci cind modelul contine si alte $ersoane si atunci cind $ro$ria $ersoana este
tratata de model in acelasi fel in care sunt tratate celelalte $ersoane @G!edemG
$ro$ria $ersoana din eDterior, reusim sa ne trans$unem si in G$ieleaE altcui!a
etcA, atunci a!em constiinta de ni!el 8" :olosind un limbaj mai $utin
con!entional, suntem $e ni!elul 8 de constiinta atunci cind suntem in stare sa
gindim si cu Gca$ul altoraG" Din cauBa dificultatii de a ajunge $e ni!elul 8 $e
model imagine, ni!elul 8 se intilneste de obicei $e model simbolic"
>u orice $ersoana $oate sa ajunga $e ni!elul - de constiinta iar cei care ajung $e
ni!elul 8 sunt si mai $utini" Cei care in mod semnificati! stau $e ni!elul 8 de
constiinta formeaBa elita unui gru$"
Din teoria generala se stie ca in P<M se afla si un model al $ro$riei fiinte, atit
la animale cit si la oameni" Mom numi constiinta imagine de ni!el Bero,
ca$acitatea de a o$era si chiar construi acest model imagine" Constiinta de ni!el
Bero este o facilitate $e care o are orice fiinta"
36+ Elita
Elita efecti!a a unei tari este constituita din acei oameni care se afla in mod
constant $e ni!elul 8 de constiinta" Elita oficiala $oate fi oricit de diferita de
elita efecti!a" ,sta inseamna ca, intr%o tara a$roa$e li$sita de elite, asa cum
este (omania, $oBitiile elitei sunt ocu$ate in mare masura de oameni obisnuiti in
tim$ ce elita efecti!a este formata din necunoscuti sau anonimi in $oBitii
neim$ortante"
Cu cit tara este mai a!ansata cu atit diferenta dintre elita efecti!a si elita
oficiala este mai mica" Cu alte cu!inte, a!ansul unei tari de$inde in mod esential
de $uterea acordata elitei efecti!e"
Printre multele sim$tome ale li$sei elitei in tara noastra se afla si deriBoriul
in care se afla termeni cum ar fi GacademicianG sau Gsa!antG" (eca$atarea
increderii $o$ulatiei in academicieni si sa!anti !a fi un $roces eDtrem de lung,
$oate chiar de mai multe generatii, chiar daca, ince$ind de aBi, academicienii si
sa!antii ar fi cei aflati deja de multa !reme $e ni!elul 8 de constiinta"
E"T"," 5+ Modelul G>9&G
O su$oBitie fundamentala a teoriei este ca in fiecare moment, unul sau mai multe
modele LM !or fi acti!e, intr%un mod automat, $entru a intelege realitatea data de
modelele $rimare M"
<a $resu$unem ca un model M nu mai transmite nici o informatie, asa cum se
intim$laE, de eDem$lu, daca a!em ochii aco$eriti"
)n aceasta situatie, modelul care se construieste trebuie sa fie modelul G>9&G
care nu are nici un element" Ceea ce se constata eD$erimental este ca modelul LM
local contine o imagine sub forma unor $ete $utin diferite de fond sau sub forma
unor $uncte mobile" O imagine mai mult sau mai $utin stabila ar insemna o
$roblema de hardare"
)n situatii reale, se $ot obtine, de eDem$lu, $uncte cu $oBitie instabila" ,sta
inseamna ca $unctele, care sunt elemente care reBulta dintr%o acti!are a functiei,
nu se reconfirma, ca $oBitie, la o acti!are ulterioara a functiei" De aici reBulta
ca aceste $uncte sunt $roduse de o informatie de ti$ Bgomot" De asemenea, reBulta
ca functia de constructie de modele functioneaBa bine @nu creaBa imagini stabile
falseA"

,$licatie $ractica+ starea unui creier
)ncercati urmatorul eD$eriment" )n $rimele secunde du$a ce !a treBiti dimineata,
cu ochii inchisi, $ri!iti o su$rafata slab luminoasa uniforma" Daca nu !edeti nici
o structura sau !edeti o retea eDtrem de fina de $uncte uniform distribuite,
atunci creierul D!" se afla intr%o stare buna" Daca !edeti o structura grosiera
mai mult sau mai $utin stabila atunci nu !a aflati intr%o stare buna" Este de
asemenea im$ortant sa urmariti !iteBa cu care o structura grosiera ajunge la o
structura cu $uncte foarte fine care, $ina la urma, !or dis$are si ele intr%un
fond uniform, normal" E!ident, acesta este un autotest" >u $oate fi !erificat de
catre altii"
ConcluBie+ Daca realitatea eDterna este constituita din informatia GBeroG,
creierul ar trebui sa construiasca modelul G>9&G" Ceea ce este construit in fa$t
este un model care $oate indica starea functiei de constructie de modele si a
traductoarelor care culeg informatii din realitatea eDterna"
E"T"," 6" Tim$ul
Problema este tratata numai in caBul oamenilor" Totusi, aceasta fiind o $roblema
asociata eDclusi! cu modelele imagine, se $oate $resu$une ca si in caBul
animalelor eDista mecanisme similare cu ale oamenilor dar cu $erformante mult mai
slabe"
Creierul functioneaBa din $rinci$iu, fara referinta de tim$" ,ceasta este o
deficienta fundamentala" ,ceasta situatie este determinata atit de $rinci$iul de
functionare @modelareFsimulare continuaA cit si de cerintele de functionare
economica ale creierului"
)ntr%ade!ar, din teoria generala se stie ca functia de baBa a creierului este de a
construi modele si de a com$ara $redictiile cu realitatea eDterna" <co$ul este de
a actualiBa mereu modelul in fata unei realitati eDterne in schimbare"
Problema este+ cit de des se face aceasta actualiBareP ,ceasta este o $roblema
asociata cu im$lementarea tehnologica a creierului" <e $oate s$ecula ca, din
moti!e de folosire eficienta a energiei, aceasta actualiBare se face la inter!ale
!ariabile, in functie de !iteBa de schimbare a )( @in$ut realityA" )n acest fel se
$ierde total notiunea de tim$ @Gtim$ulG trece cu !iteBa !ariabila, functie de
e!olutia realitatii eDterne din fata ochilorA" ,sta se si constata eD$erimental"
Totusi, fara notiunea de tim$, creierul nu $oate obtine decit $erformante eDtrem
de modeste @multe modele cu bataie lunga nu ar mai fi eficienteA"
Mom !edea mai jos cite!a metode de com$ensare a acestei deficiente fundamentale"
Modelele Po!este @<%MA au o $ro$rietate fundamentala si anume, fiecare element
E@nA este legat numai cu doua elemente, unul care a a$arut inaintea lui E@nA, deci
este E@n%3A si un alt element care a a$arut du$a ce a a$arut elementul E@nA si
care este deci E@nO3A, unde n $oate a!ea orice !aloare" )n acest fel, eDista
$osibilitatea de a cunoaste ordinea in care s%au intim$lat diferite lucruri, fara
a marca in mod eD$licit, $oBitia lor in tim$" >u eDista nici o metoda interna de a
sti inter!alul de tim$ dintre a$aritia elementului E@nA si E@nO3A" ,ceasta metoda
este utila doar Goff lineG adica la $rocesarea unor informatii care au a$arut $rea
re$ede $entru a fi $rocesate $e loc, cu modele normale"
Deficienta acestei metode consta in fa$tul ca, in situatii reale, modelele $o!este
<%M @care contin lanturi lungi de elementeA se $ot fragmenta iar odata
fragmentate, intre ele nu mai eDista nici o corelatie tem$orala" ,ceasta este o
$roblema tehnologica" :ragmentarea se $oate detecta atunci cind o $ersoana
$o!esteste desfasurarea unei actiuni com$leDe la care a asistat" )n cursul acestei
$o!estiri $ot a$area destul de frec!ent in!ersari ale ordinii unor sec!ente" )n
$aranteBa fie s$us, cind a$are aceasta fragmentare, eDista tendinta de a reface
sec!enta din fragmente $e baBa de logica" )n foarte multe caBuri refacerea $e baBa
de logica este gresita dar $oate da o $uternica im$resie de corectitudine"
Continuam cu analiBa tim$ului" Pe tim$ foarte scurt, eDista $osibilitatea de a
crea modele de ritm" ,cestea se baBeaBa $e ca$acitatea de $redictie de a$aritie a
ce!a, in baBa a ceea ce deja s%a intim$lat"
Daca $roducem doua sunete la un anumit inter!al de tim$, creierul !a incerca sa
ghiceasca momentul cind !a a$area al treilea sunet" <e s$eculeaBa ca !a incerca sa
ghiceasca algoritmul de generare" Daca eDistaE o combinatie com$leDa de sunete
care se re$eta, !a eDista tendinta de a $reBice a$aritia sec!entei in !iitor $rin
constructia unui algoritm de generare"
,cest $roces automat nu are referinte absolute de tim$ dar, luind in consideratie
imensa ca$acitate de a o$era cu modele imagine, $reciBia relati!a $oate fi foarte
buna, asa cum ne con!ing foarte usor muBicienii, de eDem$lu"
Ca$acitatea de a crea modele de ritm $are a fi legata de o ca$acitate s$eciala,
asociata modelelor imagine, dar care s%a deB!oltat foarte mult in caBul oamenilor"
,cest subiect mai are ne!oie de multa munca $entru a fi inteles"
Este !orba de fa$tul ca se $are ca eDistaE o facilitate functionala de hardare,
asociata modelelor imagine, $rin care sa fie construiti algoritmi de generare a
unei sec!ente imagine @de eDem$lu, de ti$ sonorA in care eDista corelatii interne"
,ceasta facilitate de hardare $oate fi asociata ca$acitatii de constructie si
o$erare de modele simbolice sau $oate fi o facilitate asociata constructiei si
o$erarii de modele imagine" )n orice caB, aceasta facilitate nu $are sa eDiste in
caBul animalelor sau sa eDiste intr%o forma foarte rudimentara" (eactia animalelor
la muBica $oate fi asociata sau cu ener!area sau cu o tendinta de imitatie" ,m
$utea lua in considerare un mecanism de generare a unei sec!ente sonore la animale
doar daca, din $ro$rie initiati!a si in iBolare, ar a!ea tendinta de a scoate
sunete asociabile cu o sec!enta muBicala"
MDT considera ca, in caBul creierului uman, eDistaE o facilitate de hardare de
constructie si o$erare de modele simbolice si ca aceasta facilitate este $utin
$robabil sa fi fost un efect al e!olutiei de ti$ Darin" )n acest cadru,
facilitatea de a genera automat algoritmi asociati unei sec!ente imagine @caBul
muBicii, de eDem$luA, ar $utea de asemenea sa fi fost adaugata de $roiectantul
creierului uman, cu sco$ul imbunatatirii $erformantelor creierului in fata
deficientei de $roiectare asociata cu $arametrul Gtim$G"
Mai sus am s$eculat ca memorarea sec!entei de sunete se face $e baBa
ghiciriiFmemorarii algoritmului de generare" ,sta ar $utea fi eD$licatia fa$tului
ca muBicienii au ne!oie de referinte de inaltime a sunetului sau chiar de cite!a
note muBicale $entru a $utea re$roduce o sec!enta muBicala" Deci, muBicienii au
algoritmul dar au ne!oie de calibrarea modelului de ti$ <%M cu un sunet cu
inaltimea corecta, data de o referinta eDterna"
9n alt mod de reBol!are a $roblemei tim$ului este baBat $e constructia de modele%
$attern ale realitatii eDterne" De eDem$lu, un model de treBire sa fie acti!at
atunci cind un anumit model%$attern este intilnit atit in starea de !eghe cit si
in cea de somn" 9n model%$attern $oate fi dat, de eDem$lu, de totalitatea starilor
tuturor sistemelor cor$ului @sistemul digesti!, endocrin etc"A, de sunetele, de
combinatiile de sunete sau de corelatii de sunete din mediul inconjurator sau de
orice alte informatii eDterne"
Problema tim$ului este o $roblema foarte mare si ea este generata de $rinci$iul de
functionare al creierului" Ea nu are nici o solutie com$leta" Creierul !a folosi
orice fel de informatie aditionala eDterna $entru a%si $astra orientarea in tim$+
miscarea soarelui $e cer, succesiunea anotim$urilor, ceasul @numai la omA, etc"
E"T"," 4+ M9L)C,
MuBica este un model imagine cu bataie lunga" MuBica $ro$riuBisa se intilneste
numai la oameni" ,tunci cind un nou nascut creste, la ince$ut a$are !orbirea
@model simbolicA si a$oi a$ar calitatile asociate muBicii" )ntrucit muBica a$are
du$a ce creierul are facilitati de a construi si o$era modele simbolice, este
reBonabil sa $resu$unem ca modelele simbolice sustin deB!oltarea muBicii" ,ceasta
idee este sustinuta si de obser!atia ca muBica euro$enilor @cei mai a!ansati in
constructia de modele simboliceA este su$erioara oricarei alte muBici, din $unctul
de !edere al com$leDitatii"
Daca de dau cite!a sunete, creierul !a face automat un Model%$o!este @<%M <tory%
ModelA si !a incerca sa $reBica a$aritia sunetelor !iitoare" 9neori $redictia se
ade!ereste alteori nu" Daca $redictia se ade!ereste $rea des, im$resia $oate fi
descrisa cu cu!inte cum ar fi G$lictisealaG, GmonotonieG, Gener!areG etc" ,tunci
cind $redictia nu se ade!ereste, eDista $osibilitatea de a fi o foarte mare
diferenta intre $redictie si )( @atunci sunetele nu sunt $erce$ute ca fiind
corelateA sau sa fie o diferenta Gacce$tabilaG @sunetele sunt considerate corelate
du$a modificarea usoara a algoritmului de generare a acelei sec!enteA"
Corelatia este asociata cu ca$acitatea de a genera o sec!enta $e baBa unui
algoritm" O sec!enta de sunete $oate fi memorata si fara algoritm dar atunci acea
colectie de sunete nu mai este considerata ca fiind muBica $entru ca sunetele nu
mai sunt corelate"
Daca diferenta intre $redictie si )( este Gacce$tabilaG @algoritmul de generare
$oate fi modificat $entru a include si noile dateA, este $osibil ca elementul cel
nou sa fie adaugat la <%M si se incearca o noua $redictie" :enomenul se re$eta de
oricit de multe ori"
,ceasta acti!itate automata $oate sa $roduca o stare $oBiti!a asu$ra creierului,
care se $oate numi G$lacereG @$redictiile se ade!eresc, in mod constant, cu o
$robabilitate ridicata iar cele care nu se ade!eresc sunt, $rintr%o modificare
acce$tabila de algoritm intern, acce$tate si eleA" Ea se $oate incadra, in
general, in ceea ce numim in mod curent ca fiind GmuBicaG"
9neori muBica este atit de accesibila incit $utem a!ea im$resia ca de fa$t ea a
fost Gdesco$eritaG @nu com$usaA" Pentru cunoscatori, MoBart da im$resia ca a
Gdesco$eritG muBica in unele lucrari muBicale @<onata :acile, $entru $ian, de
eDem$luA" Tot de aici reBultaE ca o muBica $erfecta $oate fi $lictisitoare" Tot la
MoBart se $ot intilni sec!ente care, la o ascultare su$erficiala, $ot sa $roduca o
stare de $lictiseala, desi ele $ot fi sec!ente dintre cele mai frumoase din
intreaga istorie a muBicii"
<a reBumam $ina aici+ o sec!enta de sunete $oate fi asociata cu temenul GmuBicaG
daca sunetele acelei sec!ente sunt $erce$ute ca fiind corelate" Corelatia $oate fi
im$licita @asa cum se intim$la in muBica clasicaA sau $oate fi eD$licita @ritm de
tobe, de eDem$luA asa cum a$are in asa numita GmuBica de consumG"
DeB!oltarea muBicii a adus noutati legate de ritmuri @im$licite sau eD$liciteA
mult mai com$leDe, la ru$eri de ritm, la introducerea de noi limite de
Gacce$tabilitate a $redictieiG, tot mai mari @inclusi! GdisonanteGA ca urmare a
e!olutie"
Daca acce$tam i$oteBa unei facilitati functionale asociata modelelor imagine
@facilitate de hardareA de a construi algoritmi de generare a unor informatii
corelate, atunci am $utea incerca sa !edem daca aceasta facilitate a e!oluat in
tim$ sau nu"
,stfel, desi ca efect al e!olutiei creierului, ca$acitatea de o$erare cu modele
imagine scade in mod relati!, deB!oltarea ca$acitatii de o$erare cu modele
simbolice a generat noi abilitati de o$erare cu modele imagine, necunoscute
inainte" De aici reBulta ca muBica e!olueaBa in baBa a doua tendinte oarecum
contrare" Pe de o $arte scade ca$acitatea de a construi si o$era modele imagine ca
efect al cresterii ca$acitatii de o$erare cu modele simbolice si $e de alta $arte,
modelele simbolice sustin modelele imagine si in domeniul muBicii" ,r reBulta ca
eDita o ca$acitate relati! constanta de a face muBica+ GsumaG cam ramine
constanta, lucru constatat eD$erimental" Totusi este foarte im$ortant sa obser!am
ca in tim$ul lui MoBart se construiau structuri muBicale eDtrem de com$leDe @mai
multe linii melodice simultane care nu sunt usor de urmaritA in tim$ ce, inca
ince$ind cu Beetho!en, $ublicul nu a mai fost in stare sa urmareasca mai multe
linii melodice si deci muBica a trebuit sa e!olueBe, Gla cererea $ubliculuiG $e
baBa unei singure linii melodice in fiecare moment de tim$"
Modelele simbolice, care s%au deB!oltat in $rinci$al in Euro$a, au facut ca muBica
sa e!olueBe la ni!ele de com$leDitate foarte inalte" MuBica $olifonica euro$eana
este reBultatul GmariajuluiG intre modelele imagine si modelele simbolice in
muBica"
,lte ci!iliBatii, care nu au a!ut o deB!oltare eDtensi!a baBata $e modele
simbolice, au creat, in multe milenii de e!olutie, doar o muBica sim$la, $lafonata
in deB!oltarea ei"
<a !edem in continuare elemente ale e!olutiei muBicii in Euro$a" Pe masura ce
modelele simbolice au luat a!int, muBica a $rofitat de ele" )n tim$ul lui ="<"
Bach au a$arut GreteteG simbolice @contra$unctulA de a com$une muBica" MuBica are
ritm im$licit @nu are absoluta ne!oie de tobeA" MaDimul s%a obtinut cam in
$erioada lui C"," MoBart" )n acea $erioada muBica a!ea mai multe linii melodice
simultane care, $e cit $osibil, trebuiau urmarite de cei care $uteau" ,cesta a
fost maDimul atins de oameni in domeniul muBicii"
EDem$lu+ 9na dintre cele mai com$leDe lucrari muBicale a tuturor tim$urilor @nu si
cea mai a$reciata din $unct de !edere artisticA este Marea Messa, ?M0-4 a lui
MoBart" )n Marea Messa a lui MoBart eDista unele sec!ente cu mai multe $lanuri
melodice simultane care ar trebui sa fie urmarite in $aralel @cei care au aceste
abilitatiA si, deloc de neglijat, daca si din $unct de !edere tehnic,
inregistrarea este cores$unBatoare" ,ceasta lucrare muBicala este una din culmile
constructiei de modele imagine foarte com$leDe in $lanul muBicii"
(embrandt @a$roD" 360/ in $icturaA si MoBart @a$roD" 3;// in muBicaA au marcat
momentele de maDim in deB!oltarea modelelor imagine"
)n muBica, deci, ca$acitatea de a construi si o$era modele imagine a ince$ut sa
scada @din cauBa ascensiunii modelelor simboliceA cam du$a 3;//" &a ince$ut muBica
a de!enit mai sim$la, cu o singura linie melodica @&"!"Beetho!en, contem$oran cu
MoBartA" (omantismul in muBica a eD$loatat la maDim noile facilitati in domeniul
modelelor imagine oferite de modelele simbolice @inclusi! in $lan tehnic $rin
instrumente muBicale mai buneA" Totusi, asa cum reBulta din teorie, romantismul a
fost o forma de fundamentalism $rodusa de $ierderea de catre majoritatea oamenilor
a ca$acitatii tehnice de a o$era modele imagine eDtrem de com$leDe"
,ceasta tendinta a continuat cu largirea limitelor de acce$tabilitate a
$redictiilor datorita cresterii ca$acitatii de constructie si o$erare a modelelor
simbolice" <e da ca eDem$lu muBica lui )gor <tra!insky" Cind muBica lui a a$arut,
a fost res$insa din cauBa de$asirii limitelor de acce$tabilitate" Du$a un tim$
insa, a fost acce$tata ca reBultat a maririi de catre majoritatea muBicienilor a
limitelor de acce$tabilitate"
Desi muBica GclasicaG continua sa e!olueBe in aceasta directie, in Bilele noastre
$rin muBica GclasicaG se intelege o muBica com$leDa fara ritm eD$licit" (itmul
eD$licit este caracteristic muBicii de larg consum"
Odata cu cresterea ca$acitatii de a construi si o$era modele simbolice,
ca$acitatea de a o$era modele imagine a scaBut mult" MuBica e!olueaBa
@in!olueaBaPA s$re ritm care acom$aniaBa un teDt @model simbolicA" MuBica (a$ si
*i$%*o$ din Bilele noastre este eDact asta" Totusi, ca o Gcom$ensareG, muBica de
aBi $oate contine sec!ente eDtrem de com$leDe care ar fi fost $erce$ute ca
disonante de oamenii anului 3;//, de eDem$lu" ,sa cum am aratat, asta se intim$la
asa deoarece cresterea ca$acitatii de a o$era modele simbolice a facut $osibila
gasirea unor algoritmi de generare $entru sec!ente de sunete mult mai com$lecsi
decit cei acce$tati de oamenii anului 3;//, de eDem$lu"
Teoria s$une ca muBica, desi !a continua sa fie in mod esential un model imagine,
!a continua sa e!olueBe catre modele simbolice dar a!ind ce!a @algoritmul care
trebuie ghicit sau ritmul ca la muBica de consumA ca $rinci$al argument ca a!em
de%a face cu sunete corelate, deci muBica" Este greu de creBut ca muBica ar $utea
sa dis$ara, deoarece creierul continua sa se baBeBe $e modele imagine"
Ca$acitatea din ce in ce mai redusa @in !aloare relati!a QA de a o$era modele
imagine, !a face ca muBica sa%si scada ni!elul de com$leDitate" Pe de alta $arte,
modelele simbolice continua sa s$rijine si modelele imagine deci !a eDista o
crestere a com$leDitatii" MuBica !a e!olua in functie de aceste doua tendinte
oarecum antagonice" Totusi, ceea ce se obser!a eD$erimental este reducerea
drastica a ca$acitatii de a $erce$e si re$roduce muBica la co$iii din Bilele
noastre @in jurul anului 3;// eDistau destui co$ii chiar de 0 ani care sta$ineau
instrumente muBicale com$leDe ca !ioara sau $ianulA" Predictia este ca noile
generatii din tarile GsimboliceG @inclusi! (omaniaA !or a!ea o ca$acitate tot mai
redusa de a $erce$e muBica"
)n Bilele noastre a$are o noua forma de fundamentalism @MeBi E"T", $e aceasta
temaA" Este !orba de res$ingerea modelelor simboliceQ
MuBica este afectata de aceasta forma de fundamentalism $rin reintoarcerea la
armonie" Totusi, reintoarecerea la armonie nu mai este $osibila decit $artial din
cauBa reducerii ca$acitatii de hardare de a genera sec!ente imagine" )n fa$t,
eDista o oscilatie intre muBica rudimentara baBata $e ritm eD$licit @cum ar fi
muBica (a$ sau *i$%*o$A si muBica $olifonica com$leDa @MoBart inca se ascultaA"
,ceasta trebuie inteles insa in felul urmator+ dis$ersia intre ca$acitatile
oamenilor de a lucra cu modele simbolice si cu modele imagine a crescut foarte
mult" ,ceasta dis$ersie face ca lumea muBicala sa fie asa di!ersa"
Perce$tia muBicii a ramas neschimbata" Chiar si la muBica (a$ sau *i$%*o$ care au
doar teDt @rudimentarA $e un ritm rudimentar, creierul !a incerca automat sa
$reBica ce !a urma si sa%i faca $lacere cind diferenta intre $redictie si
realitatea eDterna este Gacce$tabilaG"
ConcluBie+ MuBica este definita ca un model imagine de ti$ <%M, format din sunete
$erce$ute ca fiind corelate si unde $robabilitatea de a $reBice in mod acce$tabil
ce !a urma este in general mare" (ece$ti!itatea muBicii este asociata cu ce este
si ce nu este Gacce$tabilG, atunci cind facem com$aratia intre $redictie si
realitatea eDterna" Cu!intul Gacce$tabilG este asociat direct cu ca$acitatea de a
construiFreconstrui un algoritm de generare a unei sec!ente de sunete"
Mom s$une aici cite!a cu!inte legate de arte in general" Toate artele GclasiceG,
conform teoriei, sunt in declin $uternic" MuBica s%a atasat la tim$ de modelele
simbolice si in acest fel s%a Gsal!atG" Totusi, $ictura si scul$tura nu au $utut
fi sustinute $rea mult de modelele simbolice @eDce$tind $artea tehnicaA asa ca
sunt in declin accentuat" PoeBia este de fa$t dis$aruta deja" Mai eDista doar
forme rudimentare de $oeBie asociate muBicii" Teatrul, care se baBeaBa atit $e
modele imagine cit si $e modele simbolice, inca mai are resurse" Totusi, in
teatru, temele GeterneG sunt de mult de$asite de e!olutia creierului in domeniul
modelelor simbolice"
Cinematograful !a fi tratat se$arat"
E"T"," ;+ Cinematograful
Construim un model simbolic local asociat subiectului cu urmatoarele su$oBitii+
% gindirea baBata $e modele simbolice continua sa fie in ascensiune" Ea genereaBa
a!ansul stiintific si tehnologic"
% majoritatea $o$ulatiei nu mai $oate urma aceasta linie a modelelor simbolice
@reactie fundamentalistaA"
% reactia fundamentalista inseamna reintoarcerea la modele imagine
% reintoarcerea la modele imagine nu mai este $osibila decit $artial, din cauBa
reducerii ca$acitatii tehnice a oamenilor de a mai o$era modele imagine"
(eactia fundamentalista de reintoarcere la modelele imagine este deci $erturbata
$uternic de $ierderea abilitatilor in domeniul modelelor imagine" Moti!ul este ca
e!olutia creierului s$re modele simbolice se face in detrimentul modelelor
imagine"
,ici facem su$oBitia ca, in conditiile in care !olumul creierului nu s%a schimbat
dramatic, cel $utin in ultimii -8// de ani @de la EuclidA, cresterea ca$acitatii
de o$erare cu modele simbolice ar trebui sa duca in mod natural la scaderea
ca$acitatii de a o$era modele imagine"
,ceasta su$oBitie eD$lica de ce reactia fundamentalista de reintoarcere s$re
modele imagine nu a $rodus reintoarcerea la $ictura si scul$tura" ,tit $ictura cit
si scul$tura $resu$un ghicirea modelului imagine din ca$ul artistului sau cel
$utin constructia unui model $ro$riu in interactie cu modelul imagine creat de
artist" Perce$erea se baBeaBa deci $e constructia de modele imagine $ure" ,ceasta
facilitate a fost $rima afectata de e!olutia creierului" Creierul a eliminat
modelele imagine $ure si le%a inlocuit cu modele conce$t @modele sim$lificateA" )n
$lus, cresterea ca$acitatii generale de constructie de modele simbolice a facut ca
reintoarcerea s$re modele imagine sa nu mai $oata fi facuta in mod absolut" ,sta
inseamna ca desi oamenii se reintorc s$re modele imagine, ele sunt $ermanent
legate si controlate de modelele simbolice"
Cinematograful este unul dintre ras$unsurile adec!ate acestei situatii" ,stfel,
a!em desenele animate care sunt modele imagine conce$t" Ele sunt $uternic atasate
de modelele simbolice" ,$ar tot mai des filme de ti$ Gdesen animatG $entru oamenii
maturi, construite cu ajutorul calculatorului" Oamenii maturi trec cu !ederea
fa$tul ca, in mod esential, filmul este desen animat" <unt chiar desene animate
care $ar mai degraba modele simbolice @$artea de ti$ teDtA $reBentate intr%un
mediu de ti$ model imagine"
:ilmele de succes din Bilele noastre @este greu de trasat o linie intre filmele de
arta si cele care tintesc succesul comercialA sunt modele imagine care incearca sa
deB!olte unele modele imagine inci$iente din mintea oamenilor" <e reaminteste
fa$tul ca oamenii au tendinta de a eD$anda in eDterior $ro$ria structura de
modele" ,tunci cind modelele nu $ot fi eD$andate in realitatea eDterna, atunci
eDistaE tendinta, s$eculata de cinematografie, de a eD$anda aceste modele intr%o
realitate !irtuala @in filme, de eDem$luA"
)n functie de $rofilul de modele imagine ale di!erselor Bone culturale, se fac
filme care sa s$eculeBe fa$tul ca unele modele imagine din mintea s$ectatorilor nu
sunt deB!oltate suficient si deci filmul !a face aceasta deB!oltare"
Din acest $unct de !edere, filmele $ot fi eDtrem de $ericuloase" Pe de o $arte ele
fac aceste deB!oltari baBate $e ceea ce oamenii ar dori sa se intim$le si $e de
alta $arte, ele accentueaBa tendintele fundamentaliste ale di!erselor gru$uri
sociale"
Totusi, data fiind atasarea acestor filme la modelele simbolice, ele $ot fi
folosite si in sco$ G$oBiti!G adica de a culti!a modelele simbolice si de
combatere a reactiilor fundamentaliste" ,ceste ultime facilitati sunt inca de$arte
de a fi folosite in retetele de succes"
9n $ericol imens $rodus de filmele GartisticeG este blocarea ca$acitatii oamenilor
de a gindi inde$endent @tendinta catre schiBofrenie indusa K<3BA" ,stfel, fiecare
scenariu de film este un model simbolic @deci logicA si acest model simbolic este
model cu bataie lunga @fiecare element este deja deB!oltat ca model simbolicA" )n
acest fel, filmul in ansamblul lui este logic" ,cel model simbolic cu bataie lunga
se translateaBa in model imagine" Daca translatarea este corecta, modelul imagine
!a fi si armonic" )n acest fel, un film de GartaG este un model armonic si logic"
Problema fundamentala este ca un model armonic si logic nu este, numai datorita
acestor calitati, corect in relatia cu realitatea eDterna"
Pornind de la acest lucru, a!em filme care incearca sa reconstituie o realitate
eDterna de mult dis$aruta sau o Grealitate eDternaG care nu !a eDista niciodata
sau orice altce!a intre aceste doua limite eDtrem de largi" <ingura conditie
ceruta este ca modelul sa fie armonic si logic" Din interiorul modelului nu $utem
sa ne dam seama de gradul lui de cu$laj cu realitatea eDterna" ,cesta este deci
$ericolul" Gindirea inde$endenta !a fi blocata de cantitatea mare de informatii
care este structurata armonic si logic" :ilmele artistice actuale contribuie masi!
la agra!area ni!elului de schiBofrenie indusa de ti$ K<3B, fara a eDista si
a!antaje notabile de $e urma lor"
E"T"," .+ :undamentalismele lumii in care traim"
Princi$alul fundamentalism este reintoarcerea la modelele imagine si deci, refuBul
modelelor simbolice" Modelele simbolice se baBeaBa $e functii eDtrem de com$leDe
care nu sunt usor de mentinut in stare de functionare" &a un creier GclasicG,
consumul de energie este mult mai mare la modelele simbolice decit la modelele
imagine" Totusi, tot mai multi oameni din tarile foarte deB!oltate, lucreaBa mai
usor cu modelele simbolice decit cu modelele imagine"
EDem$lu+ , eDistat o $erioada in e!olutia creierului cind se construiau modele
imagine eDtrem de com$leDe, translatate intr%o forma simbolica" Era e$oca marilor
romane @BalBac, Molierre, Dostoie!ski, etc"A" Cunoasterea marilor creatii ale
culturii uni!ersale era un semn de su$erioritate in $lan cultural" )n Bilele
noastre aceste carti nu mai sunt citite" Moti!ul $rinci$al este e!olutia s$re
modele simbolice" Efortul creierului de a intelege si integra folosirea
telecomenBilor, a telefonului celular sau a editoarelor de teDt ale
calculatoarelor este $erfect com$arabil, ca efort intelectual, cu intelegerea
o$erelor beletristice din cultura uni!ersala"
EDista eDagerat de multi oamenii care au mari dificultati de a o$era cu modele
simbolice" EDista o fractie a $o$ulatiei care refuBa modelele simbolice" ,ceasta
fractie $are ca este in crestere"
EDem$lu+ micro$rocesoarele @$artea centrala a unui calculatorA au fost in!entate
in <9," , eDistat a$oi in toata lumea o tendinta de a $roduce astfel de
micro$rocesoare, folosind $roiecte $ro$rii sau re$roducind micro$rocesoarele deja
aflate in $roductie" Primul micro$rocesor s%a numit G;/;/G iar urmatorul G;/-;6G"
,ceste micro$rocesoare au fost re$roduse in Euro$a, in (usia @fosta 9(<<A si in
=a$onia" , urmat G;/8;6G care a fost re$rodus eDtrem de greu iar ince$ind cu
G;/0;6G nimeni nu a mai incercat sa le re$roduca astfel ca acum eDista numai doua
familii $rinci$ale de micro$rocesoare ambele $roiectate in <9," ,sta este
inter$retat in baBa MDT ca o ru$tura intre cei mai a!ansati in domeniul modelelor
simbolice si cei usor mai $utin a!ansati" (eactia normala a celor mai $utin
a!ansati @Euro$a, (usia, =a$oniaA este de a face eforturi $entru a $astra
contactul cu cei mai a!ansati dar si aici eDista $ericolul de ru$tura"
(eactiile fundamentaliste ale indi!iBilor, $o$oarelor sau chiar a unor Bone
culturale $reBinta un $ericol mare $entru ci!iliBatia umana" Daca fractia
fundamentalistilor !a creste $rea mult atunci, la limita, se !or intim$la doua
lucruri+
3" &umea se !a ru$e in $o$oareFregiuni culturale care $ot mentine ritmul de
asimilare si deB!oltare a modelelor simbolice si $o$oareFregiuni culturale care se
!or refugia in modele imagine"
-" )n interiorul unui $o$orFregiune culturala !a a$area acelasi ti$ de sciBiune"
E!olutia, dusa la eDtrem, de la $unctul 3 $oate genera terorismul iar e!olutia de
la $unctul - genereaBa deja miscari de refugiu de ti$ religios, antiglobaliBare,
ecologiste etc"
E"T"," 3/+ Terorismul
,!ansul societatii face ca unele $o$oare sa nu mai fie in stare sa e!olueBe $e
baBa modelelor simbolice" ,ceste $o$oare !or !edea ca lumea, in asamblul ei, merge
intr%o directie $e care ei nu o mai inteleg" <olutia $entru ei este de a se atasa
la un model in!ariant sau uni!ersal acce$tat cum ar fi o religie sau o miscare de
conser!are a naturii sau a traditiilor de orice fel, care sa le orienteBe
acti!itatea si sa le dea un obiecti! usor de inteles si realiBabil de a fi atins
@reactie fundamentalistaA"
Definitia luata in consideratie aici $entru terorism este+ terorismul este un
fenomen antisocial care $resu$une atacarea la intim$lare a $ersoanelor, fara moti!
eD$licit" Terorismul mai inseamna si distrugerea de bunuri materiale, fara un
moti! eD$licit, in conditiile in care acele bunuri materiale nu a$artin unui stat"
Daca $ersoanele atacate sunt re$reBentantii unui stat iar bunurile atacate a$artin
de asemenea unui stat, atunci a!em acte de raBboi" 9n stat se $oate a$ara in fata
unui act de raBboi dar in fata terorismului $rotectia oferita de stat este
limitata" Moti!ul $rinci$al este ca $ersoanele care re$reBinta un stat acce$ta
limitarea libertatilor lor si se su$un unei disci$line" ,ceste $ersoane sunt
suficient de bine informate $entru a intelege ca ar $utea fi tinta unui atac" De
asemenea, bunurile care a$artin unui stat $ot fi mai usor a$arate"
Miscarile teroriste au incercat, in general, sa comita acte de raBboi nu acte de
terorism" )n acest fel, aceste miscari incearca sa obtina o forma de legitimare ca
miscari de eliberare, de lu$ta $entru inde$endenta contra unui stat"
<e da ca eDem$lu miscarea ET, din <$ania care incearca sa atace doar
re$reBentantii statului si administratiei locale si bunurile care le a$artin"
Totusi, este greu $entru ET, sa res$ecte aceste reguli in mod absolut" &a fel
actioneaBa )(, in incercarea de a se delimita de terorism" ,mbele miscari fac
incercari notabile de a se considera miscari de eliberare aflate in raBboi cu un
stat considerat o$resor si nu miscari teroriste" Totusi, asamblul actiunilor lor
arata ca, inde$endent de intentiile lor, unele actiuni se incadreaBa in categoria
terorismului"
Miscarea ,l Raida a incercat intr%o $erioada sa atace numai obiecti!e militare
americane @deci sa se delimiteBe de terorismA dar atacarea CTC din >e #ork este
clar un act de terorism @oamenii care au fost ucisi nu erau re$reBentantii
statului, a!ioanele folosite nu erau a!ioane militare iar cladirile nu a$artineau
statuluiA" Totusi, atacarea Pentagonului nu a fost un act terorist ci un act de
raBboi"
)n legatura cu tendintele s$re terorism este de remarcat un fa$t+ cine are !ocatie
de constructor nu are G!ocatieG s$re terorism" )ntr%ade!ar, a construi cladiri,
a!ioane si atit de multe alte bunuri materiale $resu$une un imens efort in $lan
stiintific, tehnologic, a structurii de organiBare a muncii, in $lan social,
cultural, etc" Cei care stiu cit de greu se fac aceste lucruri si cit de multe
cauBe $ot bloca foarte usor acest $roces, nu !or a!ea tendinta de a distruge
bunuri materiale"
<chimbam acum $lanul de discutie si ne referim la teroristii indi!iduali care
eDista in orice societate" EDista astfel criminali in serie sau cei care ucid la
intim$lare oameni ne!ino!ati" Du$a definitia care a fost data, ei sunt de asemenea
teroristi, chiar daca ei actioneaBa singuri @fara absolut nici o legatura cu !re%
un gru$A"
Este clar ca o societate nu se $oate $roteja contra lor $rin legi mai dure" &a
limita, inas$rirea legilor !a face sa dis$ara eDact acele facilitati care au
$ermis a!ansul unei societati" Multi$lele ni!ele de securitate !a face ca lumea sa
se fragmenteBe $ina la schiBofrenie generaliBata @datorita reducerii ca$acitatii
de comunicareA"
>u orice om care refuBa modelele simbolice !a a!ea tendinte teroriste" EDista
multe forme de ada$tare la o lume care e!olueaBa in alta directie decit ar dori
unii" )n incercarea de a gasi $ersoanele care au tendinte s$re terorism se $ot lua
in considerare cite!a lucruri cum ar fi+
% co$iii care la nastere erau absolut normali dar care au fost agresati in
$erioada co$ilariei, sunt cei mai eD$usi" Persoanele agresate @eD$licit sau
im$licit, $rin natura mediului de !iata din co$ilarieA, $ot construi modele
ilegale, care $ot intra si in P<M%ul lor, iar cei necomunicati!i au tendinta de a
construi modele cu bataie $rea scurta $entru intelegerea lumii in care traiesc
@schiBofrenie K< 3 si -A"
% stresurile generatoare de modele de ecranare si de modele ilegale" ,cestea $ot
afecta orice $ersoana, deoarece societatea este foarte com$leDa" O solutie ar fi
reducerea, acolo unde este $osibil, a acestor stresuri" ,sta ar $utea sa insemne,
$entru tarile GsimboliceG de eDem$lu, relaDarea in $robleme legate de seD sau de
incalcari ale unor reguli de circulatie"
% iBolarea sau eliminarea definiti!a din societate a $ersoanelor care dau semne
clare ca !or sa distruga sistemul democratic"
% relaDarea in $ri!inta $rotejarii !ietii intime" ,sa Bisul Gdre$t la imagineG
ascunde mari surse de stresuri atit $entru $ersoana care re!endica acest dre$t cit
si $entru unii din jurul ei" Daca toti ar acce$ta deschiderea !ietii lor intime,
ansamblul societatii ar a!ea mai $utine $robleme reale"
E!ident aceste cite!a $osibile solutii si idei sunt $entru !iitor desi, eu cred,
inca de $e acum unele ar $utea fi luate in consideratie"
,r trebui modificat $utin $rinci$iul de functionare al democratiei si anume, un
sistem democratic a$ara doar $e cei care res$ecta democratia" )n acest fel s%ar
e!ita ca cei care lu$ta acti! contra sistemului democratic sa fie a$arati de
sistemul democratic"
)n >e #ork, de eDem$lu, s%a facut rabat de la regulile stricte ale sistemului
democratic si criminalitatea a scaBut" ,u fost afectati doar cei care nu res$ectau
sistemul democraticN $ersoanele normale au a!ut numai beneficii"
E!olutia societatii se baBeaBa $e modele simbolice" Cei care nu au ca$acitatea de
a urma acest trend, se !or refugia in modele imagine" )ncet, a$are o ru$tura
dintre oamenii GsimbolistiG si cei GimagistiG" )magistii, care nu sunt cei care
$ro$ulseaBa societatea inainte, !or !edea ca, din $unctul lor de !edere,
societatea merge intr%o directie gresita si unul din multele $osibilele ras$unsuri
ale lor este terorismul"
,tentie+ oamenii care se baBeaBa $e modele imagine nu acce$ta argumentatia logica
deoarece logica este caracteristica eDclusi!a a modelelor simbolice"
E"T"," 33+ Problemele de e!olutie ale creierului omenesc"
Problema este deja tratata de teoria generala" ,ici se !or aduce cite!a
com$letari" <e stie din teoria generala ca a!em o ca$acitate de a construi si
o$era modele imagine $recum si o ca$acitate de a construi si o$era modele
simbolice" <a acce$tam, deocamdata fara definitie, niste $arametrii G)G $entru
ca$acitatea de a construiFo$era modele imagine si G<G $entru ca$acitatea de a
construiFo$era modele simbolice"
)n general !orbind, 1)7 a crescut cam $ina la anul 3;//" 1<7 a a!ut un $rim salt
odata cu limba !orbita" , crescut a$oi la a$aritia limbii scrise" 9n salt
im$ortant a fost cind Euclid a construit modelul simbolic numit Geometrie @-8//
ani in urmaA" ,$oi 1<7 mai degraba a scaBut, in orice caB nu a crescut $rea mult,
cam $ina la >eton @anul 3666A" GMecanicaG lui >eton este al doilea mare model
simbolic care marcheaBa e!olutia creierului" Din acel moment 1<7 a ince$ut sa
creasca accelerat, si continua sa creasca"
Desi 1)7 a scaBut $rocentual in com$aratie cu 1<7, in mod absolut el a continuat
sa creasca datorita sustinerii din $arte lui 1<7"
Problema fundamentala este ca in im$lementarea tehnologica a creierului eDistaE
deficiente atit de mari incit $entru multe $o$oare, e!olutia lui 1<7 este
$lafonata de multa !reme" 9nele $o$oare a$roa$e ca refuBa modelele simbolice
@forma gra!a de fundamentalismA"
Teoria $reBice o ru$ere in !iitorul $re!iBibil a lumii" Cele doua $arti nu au nici
un mijloc de comunicare @asta inseamna ca s%au ru$tA si deci unii se !or considera
in raBboi cu ceilalti"
,sta se intim$la si in interiorul aceleasi tari, cu gru$uri de oameni" De fa$t,
cam toate $o$oarele au tendinte fundamentaliste @refuBa 1<7 in fa!oarea lui 1)7A"
Totusi, cele doua $arti nu sunt simetrice" Cei baBati $e 1<7 sunt $urtatorii
$rogresului si ai $uterii in toate sensurile" Ceilalti sunt inca$abili de a
mentine un ritm de e!olutie, sunt slabi si $ers$ecti!ele lor sunt foarte sumbre"
Ei sunt totusi ajutati de $o$oarele 1<7, din moti!e de stabilitate a lumii si din
li$sa unei alte solutii" Po$oarele 1)7 acce$ta acest ajutor, mai ales din moti!e
$ractice si de o$ortunism" Oricum, acest sistem are o stabilitate fragila asa cum
se constata eD$erimental"
&a un moment dat regiunile 1<7 !or trebui sa reBol!e $roblema" Oricum, in limita
democratiei actuale, aceasta $roblema nu are solutie nici intre tari si nici in
interiorul aceleiasi tari"
&umea trebuie totusi sa mearga inainte" )n acest moment nu se $oate intre!edea
decit o getto%iBare a lumii @$rocesul s%a intim$lat deja cu )ranul si cu unele
tari africane si continuaA"
)n alta ordine de idei, in interiorul tarilor 1<7 continua sa eDiste un fenomen
interesant" Este !orba de fa$tul ca intre oamenii de ti$ 1<7 eDista de asemenea o
structura" ,stfel, unii sunt mai 1<7 decit altii" )n general, $uterea este
detinuta de oamenii 1)7 dintr%o structura de ti$ 1<7" >u se intre!ede o !reme cind
oamenii 1<7 sa detina controlul" ,cestia au fost definiti cu cu!intul
GtehnocratiG" Din cauBa dis$ersiei $rea mari intre ni!elele 1)7 si 1<7, in acest
moment nu eDista s$eranta ca !a $utea eDista un singur model simbolic suficient de
$uternic incit sa descrie corect intreg ansamblul social" )n consecinta,
tehnocratii @oamenii 1<7 dintr%o societate de ti$ 1<7A nu sunt inca eficienti
decit $e domenii relati! inguste" Politicienii de aBi sunt cei care au si calitati
in domeniul modelelor imagine" Ei $ot sa cu$rinda, in mod a$roDimati!, intreg
ansamblul social" Totusi, a!ansul !a face ca si $oliticienii sa se orienteBe tot
mai mult catre modelele simbolice"
Creierul $are a a!ea $robleme gra!e de $roiectare si constructie din moment ce o
structura de organiBare baBata $e creiere cu $utere asa de mare este amenintata de
autodistrugere" Moti!ul a$arent este dis$ersia $rea mare intre ni!elele 1)7 si 1<7
intr%o structura sociala data"
ED$licatiile, asa cum reBulta din teoria mea, ar fi urmatoarele+
3" Modelele se construiesc haotic" )n structura de modele @inclusi! in P<MA intra
de%a !alma lucruri im$ortante si lucruri neim$ortante" ,sta este si o $roblema de
educatie, asociata in $rinci$al cu $rimii G4 ani de acasaG"
-" Educatia si asimilarea de noi cunostinte continua sa se baBeBe intr%o $ro$ortie
inadmisibil de mare $e modele 1)7"
8" <tructura de modele @inclusi! P<M%ulA este o structura !irtual in!ariabila si
de aici inca$acitatea creierului de a a!ea fleDibilitatea ceruta de o e!olutie
ra$ida a structurilor sociale, $olitice, economice" )n consecinta, $erioada celor
G4 ani de acasaG ar trebui riguros controlata, in limita $osibilului" De asemenea,
intreaga structura de modele este, du$a o anumita !irsta, !irtual in!ariabila" <i
asta este o $roblema care $oate fi contracarata $rin educatie"
0" Educatia se face haoticN se construiesc $rea multe modele imagine in $erioada
de formare iar modelele simbolice nu sunt adec!ate realitatii" De eDem$lu, se
insista $e eDercitii matematice in loc sa se insiste $e constructia si analiBa de
modele simbolice generale" <i mai gra!, ele!ii nu sunt in!atati sa gindeasca in
baBa modelelor simbolice" Termenii Gmodel imagine @analogicAG si Gmodel simbolicG
nu sunt cunoscuti la ni!elul in!atamintului standard @clasele 3%3-A si eDtrem de
$utin la ni!el de facultate" Modelele imagine ar trebui $redate co$iilor ince$ind
cu clasa ) iar cele simbolice ince$ind cel $utin cu clasa ;%a" Chiar cei care
lucreaBa efecti! cu modele simbolice nu sunt totdeauna constienti de asta" EDista
multi fiBicieni care nu%si dau seama, de eDem$lu, ca Mecanica lui >eton este
model simbolic"
5" Deficientele de $roiectare ale creierului nu sunt aratate si deci nu $ot fi
contracarate @!eBi teoria generalaA"
6" <istemul democratic nu are solutie $entru $roblema creierelor defecte si de
aici un lung sir de tragedii im$licite" Cei care au $robleme de hardare sunt
absolut necorectabili"
ConcluBie+ Creierul e!olueaBa de la modele imagine catre modele simbolice"
Problemele de $roiectare si tehnologice creeaBa fundamentalisme @unii nu mai $ot
e!oluaA" :undamentalismele ameninta lumea in ansamblul ei" <olutiile $osibile nu
sunt acce$tabile in limita $rinci$iilor democratice unanim acce$tate"
E"T"," 3-+ <ar$ele cu clo$otei
<ar$ele cu clo$otei $roduce un sunet $ermanent, $uternic, atunci cind ataca sau
este atacat" <e mai stie ca el nu are auB"
Teoria mea eD$lica aceasta facilitate de a$arareFatac" :unctia fundamentala a
oricarui creier @inclusi! de animalA este de a construi automat modele baBate $e
informatia din eDterior" 9n sunet re$etiti! !a acti!a in bucla continua un model
imagine care !a incerca sa $reBica a$aritia fiecarui sunet nou" <e accentueaBa ca
aceasta functie de hardare este acti!ata si mentinuta automat in functiune in
orice moment, de orice creier" >u eDista nici o facilitate normala de a ignoraFde
a nu auBi, aceste sunete"
<unetul $rodus de sar$ele cu clo$otei !a acti!a astfel in mod re$etiti!, un model
de rece$tare a sunetului la animalele din jur" ,ceste animale !or folosi astfel
foarte multa energie ner!oasa $entru a actualiBa modelul, de multe sute de ori $e
secunda" )n felul acesta, animalele din jur !or a!ea dificultati de a construi si
acti!a un model adec!at, atit $entru a$arare cit si $entru atac"
:enomenul este acelasi si la oameni" <unetele @re$etiti!e sau nuA, ne im$iedica
sa dam randament in a$roa$e orice acti!itate care $resu$une efort intelectual
intens"
E"T"," 38+ Princi$alele boli $sihice+ $aranoia si schiBofrenia
Termenii GschiBofrenieG si G$aranoieG sunt definiti in $sihiatrie mai mult sau mai
$utin $recis" De fa$t, in $sihiatrie nu eDista definitii ale bolilor $sihiceN
eDista doar descrieri ale lor"
)ntr%o teorie stiintifica, definitiile sunt generate de model si deci nu se $ot
com$ara sau echi!ala cu definitiile descri$ti!e din $sihiatrie" Totusi, intrucit
in limbajul comun eDista acesti doi termeni, $entru a nu in!enta noi termeni, ei
au fost $astrati dar cu definitiile generate de MDT"
Teoria generala nu defineste de fa$t bolile" Ea defineste doar niste $arametrii
asociati unor stari" O stare este considerata $atologica daca niste $arametrii au
!alori dincolo de anumite limite mai mult sau mai $utin con!entionale"
De eDem$lu, $arametrul GschiBofrenieG a$are in teoria mea ca a!ind, in fiecare
secunda de acti!itate a unui creier normal o anumita !aloare" Malorile $ot fi mai
mici @mai bineA sau mai mari @mai rauA in functie de moment" 9neori $arametrul
GschiBofrenieG $oate ajunge in Bona considerata G$atologicaG fara ca $rin asta
acea $ersoana sa fie nea$arat bolna!a" Boala este declarata ca atare doar daca in
mod $ermanent si semnificati!, $arametrul se afla in Bona $atologica" Mom descrie
si a$oi !om defini cele doua boli fundamentale, asa cum ele a$ar in teoria MDT"
<chiBofrenia
Caracteristicile, de la forme usoare la forme gra!e sunt+
K<3+ >u eDista destule modele cu bataie lunga $entru a intelege realitatea
eDterna" Persoanele $ot sa descrie logic si corect ce se intim$la in fata ochilor
fara a a!ea, de multe ori, si conteDtul in care fa$tele $rimare trebuie intelese"
,ceste $ersoane reusesc de obicei sa se integreBe in societate, nu nea$arat in
$oBitii defa!oriBate @ba din contra, asa cum !om !edeaA"
K<-+ )ntelegere de $roasta calitate a ceea ce se intim$la in fata ochilor @se
acti!eaBa modele de $roasta calitate sau neadec!ate deoarece modelele adec!ate nu
eDista sau nu $ot fi acti!ate sau nu $ot fi construiteA" Ca$acitatea de a construi
si o$era modele cu bataie scurta este mentinuta" ,ceste $ersoane se $ot, de multe
ori, integra in societate, chiar in $oBitii bune, daca au asimilat un model de
interes $entru societate"
K<8+ Persoana nu are nici un model cu bataie lunga adec!at realitatii eDterne"
Modelele cu bataie scurta sunt $utine"
De eDem$lu, $ersoana nu stie unde se afla chiar daca se afla in $ro$ria camera" )n
aceasta ultima situatie, $ersoana foloseste doar modele rudimentare, cele mai
multe fiind com$onente ale P<M%ului"
Pe analiBa statica, K<3 se afla in Bona non%$atologica in tim$ ce K<8 este clar in
Bona $atologica" <tarea K<- este la limita"
)ntr%o teorie stiintifica, modul static de analiBa nu este adec!at" Teoria Bice ca
$arametrul schiBofrenie !ariaBa continuu in tim$" 9n om $erfect normal $oate
ajunge tem$orar in starea K<- iar daca este beatFdrogatFsedatFobosit, chiar in
starea K<8 fara a fi declarat schiBofrenic%$atologic"
Mom analiBa acum in detaliu K<3 unde $ot sa eDiste doua situatii+
K<3,+ Persoana are cite!a modele, inclusi! cu bataie lunga asociate cu unele
domenii de acti!itate" ,cestea ii $ermit de obicei sa se integreBe in societate,
nu nea$arat in $oBitii defa!oriBate" )n acelasi tim$, li$sesc sau sunt de $roasta
calitate unele modele de interes, cum ar fi cele asociate res$ectarii
legilorFregulilor de con!ietuire intr%o societate a!ansata baBata $e modele
simbolice" &i$sa acestor modele $oate duce la acte antisociale de care $ersoana nu
are cum sa%si dea seama" Problema sociala a$are atunci cind acest ti$ de oameni se
gasesc intr%un numar semnificati! de mare in societate"
K<3B+ Persoana $oate construi modele cu bataie lunga si modele cu bataie scurta
asociate oricarei realitati eDterne dar in !iata normala nu are ne!oie decit de un
numar foarte limitat" )n acest fel, ca$acitatea de a construi modele $ro$rii cu
bataie lunga se atrofiaBa" Modelele cu bataie lunga eDista dar au fost im$use din
eDterior @$rin educatieA" ,sta este schiBofrenia indusa de societate" ,tit tim$
cit cerintele societatii nu se schimba, $ersoana se integreaBa $erfect in
societate" Daca cerintele societatii se schimba, acele $ersoane trebuie sa
asimileBe noile modele cu bataie lunga $entru a se reintegra in societate" Totusi,
unele $ersoane ar $utea sa nu mai fie in stare sa mai asimileBe noi modele,
adec!ate noilor conditii"
<chiBofrenia indusa este un mare $ericol $entru societatile a!ansate atunci cind
a$ar schimbari masi!e" Persoanele atinse de K<3B nu au ca$acitatea de a construi
singure noile modele cu bataie lunga si trebuie ajutate de societate, cu eforturi
mari si sustinute" Din nou, $ericolul a$are cind numarul de $ersoane cu K<3B este
$rea mare"
EDem$lu+ )ntr%o tara a!ansata, cine!a !rea sa faca o eDcursie intr%un loc eDotic"
,gentia de turism o sa%i reBol!e toate $roblemele, fiecare $as este controlat,
asigurat, toate sur$riBele ne$lacute eliminate sau controlate, etc" O astfel de
$ersoana nu are ne!oie sa construiasca nici un model nou, P<M%ul nu se !a acti!a
$ractic niciodata si in general !iata !a curge lin, fara efort"
Tot ca eDem$lu este dat si stilul de conducere al masinilor, mai ales in ,merica"
Politia !egheaBa de generatii la res$ectarea stricta a regulilor de circulatie"
Cind orice $osibilitate de conducere $ersonaliBata este combatuta, stilul de
conducere ajunge sa fie afectat de schiBofrenie K<3B" Mor dis$are modelele
necesare $entru situatii care nu au mai fost intilnite $ina atunci" Daca mediul nu
este agresi!, soferii !or a!ea o ca$acitate tot mai redusa de auto%$rotectie la
greselile altora" ,ccidentele in lant sunt consecinta directa a schiBofreniei
induse"
,!em deci doua $osibilitati+
3" ,cce$tam schiBofrenia indusa si construim masini si infrastructuri tot mai
sigure, $e $rinci$iul ca toti trebuie sa circule"
-" ,cce$tam conducerea $ersonaliBata @stilul agresi! nu mai este combatutA"
9n mediu agresi! stimuleaBa deB!oltarea inteligentei deci ca$acitatea de
constructie si o$erare de modele noi cu bataie lunga" ,gresi!itatea ii face $e
majoritatea soferilor mai buni si mai ca$abili de a reactiona corect la situatii
ne$re!aBute, inclusi! la greselile altora"
Pe de alta $arte, agresi!itatea $oate genera de asemenea accidente @cei $rea
agresi!iA"
Daca neeD$erimentatii se !or simti agresati, ori de!in eD$erimentati deci agresi!i
ori !or renunta sa mai conduca" <ocietatea !a ajunge cind!a sa analiBeBe ambele
!ariante, cu a!antajele si deBa!antajele lor"
)n acest moment, metoda folosita este metoda schiBofrenica+ reBol!am $roblema care
deja a a$arut astfel ca ea sa nu mai a$ara in !iitor" Metoda asta este
schiBofrenica deoarece acest fel de reBol!are a $roblemelor nu este in stare in
nici un fel sa $reBica ce alte $robleme @cu bataie lungaA ar $utea sa a$ara in
urma unei modificari" <ingurul ei a!antaj este ca da o asigurare $ersonala
@justificare inclusi! in $lan juridicA celui care ia astfel de masuri"
)n legatura cu eDem$lul de mai sus, teoria arata eDistenta unei dileme
fundamentale+ o$timiBare sau ca$acitate de a face fata unui mediu agresi!" ,stfel,
intr%o structura o$timiBata, cu schimbari lente, a$are tendinta de schiBofrenie
indusa" Oamenii au reactii o$time atit tim$ cit mediul este stabil" &a o schimbare
de mediu, oamenii au o ca$acitate redusa de a re%de!eni com$atibili cu mediul
schimbat" )ntr%un astfel de mediu sunt fa!oriBati cei care sunt agresi!i cu
mediul"
Continuam cu schiBofrenia indusa @K<3BA" Cind un astfel de stil de !iata este
urmat un tim$ $rea indelungat, $ersoana !a fi afectata de o schiBofrenie indusa de
mediu care, du$a o anumita !irsta, $oate de!eni $atologica" Contracararea acestui
fenomen se $oate face datorita $rogresului tehnologic" <chimbarile tehnologice
forteaBa oamenii din tarile a!ansate sa construiasca Bilnic noi si noi modele"
Tot la K<3B se mai $oate obser!a ca, desi societatea forteaBa oamenii sa
construiasca noi si noi modele a$roa$e Bilnic, unii oameni ar $utea sa nu aiba
ca$acitatea sa faca asta" Cum e!olutia se baBeaBa $e modele simbolice, unii oameni
ar $utea sa nu aiba ca$acitatea de a construi modele simbolice de buna calitate"
,stfel, $oate a$area un gru$ de oameni care nu se mai $ot integra in societate si
care ar $utea sa se iBoleBe sau sa se intoarca contra societatii"
<chiBofrenia indusa @K<3BA $oate sa creeBe modele de ecranare antisociale" Teoria
$re!ede ca !a eDista totdeauna un gru$ de $ersoane atinse de o forma mai gra!a de
schiBofrenie indusa" 9nii $ot sa constituie un $ericol $entru o societate" ,tunci
cind acest gru$ obtine destula $utere, ei !or $utea destabiliBa societatea in
ansamblul ei"
<chiBofrenia $oate sa a$ara deci intr%un numar nelimitat de forme in functie de
$erturbatiile asociate $rocesului fundamental de functionare a creierului"
:unctiile afectate sunt+
% constructia de modele noi si de $ermanenta armoniBare a lor cu realitatea
eDterna in schimbare"
% integrarea unui model nou in structura de modele deja eDistentaN ele trebuie sa
contina un numar adec!at de modele cu bataie scurta $entru a face fata unor
realitati eDterne com$leDe in continua schimbare"
)n baBa acestor consideratii, sa dam definitia schiBofreniei"
<chiBofrenia este o $roblema tehnologica a creierului" Creierul nu $oate construi
modele com$leDe adec!ate realitatii eDterne, $e care sa le integreBe in mod
armonicFlogic in structura sa generala de modele" :unctia de constructie si
o$erare de modele cu bataie scurta este mentinuta"
De multe ori schiBofrenicii de ni!el 3 $ot fi chiar brilianti in constructia si
o$erarea de modele cu bataie scurta"
:olosind un limbaj mai GliberG, schiBofrenia este gindirea cu bataie scurta"
Mom re!eni acum la schiBofrenia de ti$ K<3 , si B" ,ceasta forma ne$atologica de
schiBofrenie $oate sa asigure niste a!antaje imense $ersoanei" ,stfel, modelele cu
bataie lunga cer o mare cantitate de energie ner!oasa $entru a fi rearmoniBate si
imbunatatite in fata unei realitati in schimbare" )ntr%o societate stabila, aceste
modele sunt de obicei inutile" )n acest fel, o $ersoana atinsa de K<3 @, sau BA !a
a!ea dis$onibila o mai mare cantitate de energie ner!oasa $e care s%o foloseasca
$entru a face modele cu bataie scurta tot mai eficiente" O societate eficienta,
fa!oriBeaBa a$aritia schiBofreniei de ti$ K<3B si nu sanctioneaBa schiBofrenia de
ti$ K<3," )n acest fel, schiBofrenia de!ine un a!antaj $entru $ersoanele care
lucreaBa intr%o structura stabila cu schimbari lente"
,ici mai a$are un factor im$ortant" )ntreg sistemul de educatie si in!atamint se
baBeaBa $e asimilarea de modele im$use din eDterior si $e !erificari ale
asimilarii acestor modele" Constructia de modele noi este total defa!oriBata" )n
acest fel, sistemul general de educatie si in!atamint forteaBa a$aritia
schiBofreniei induse de ti$ K<3B"
Efectul este de!astator $entru societate daca luam in consideratie si $roblema
constiintei" Teoria defineste constiinta ca fiind ca$acitatea de a construi modele
$ro$ri cu bataie lunga in care $ro$ria $ersoana a$are ca element" )n acest fel,
sistemul de in!atamint $remiaBa im$licit $e toti cei care au un ni!el de
constiinta coboritQ
, doua boala $sihica fundamentala este Paranoia KP"
Paranoia este definita de aceasta teorie ca includerea unui model obisnuit
@ordinary model O"M"A in P<M"
Caracteristica fundamentala a unui model din P<M este in!arianta lui" ,ceste
modele sunt $ractic im$osibil de schimbat oricare ar fi informatia !enita din
realitatea eDterna" ,tunci cind un model oarecare @O"M"A intra in P<M, el de!ine
in!ariant @notat OMP<MA" Toate modelele $e care creierul le contine trebuie sa fie
in armonie si cu acest model, indiferent de informatiile care !in din realitatea
eDterna"
,stfel, atunci cind se construieste un nou model, unele informatii care !in din
realitatea eDterna @$rin )(A ar $utea sa fie in contradictie cu OMP<M" )n acesta
situatie, singura modalitate de a integra )( cu conditionarea OMP<M este de a
distorsiona LM%ul care !a integra informatia generata de modelele M%LM" ,cest
lucru este $osibil doar $e modele imagine" <e reaminteste ca $e modele imagine nu
eDista criterii de referinta de a atribui fa$telor $rimare o im$ortanta corecta"
,stfel, $reBenta OMP<M !a face ca toate noile modele sa fie construite $rin
distorsionarea im$ortantei fa$telor $rimare @unele fa$te sunt minimaliBate iar
altele $ot fi eDagerateA"
Din aceasta cauBa, $aranoia trebuie inteleasa ca o boala care afecteaBa
$ersonalitatea" Personalitatea, in ansamblul ei, este de ti$ $aranoic" <tructura
de modele esteF$oate fi construita $artial armonic, modelele simbolice asociate se
construiesc $entru a fi in acord cu modelele imagine si in general, $aranoicii $ot
a!ea o structura armonica si logica brilianta, uneori"
Detectarea $aranoiei este foarte dificila deoarece bolna!ii $ot sa nu aiba
contradictii logice in structura de gindire si in $lus $ot a!ea un bun cu$laj cu
realitatea eDterna in schimbare"
Multi $aranoici sunt brilianti in gindire, cu o logica infailibila" EDem$lul lui
*itler este eloc!ent" OMP<M%ul lui se numea Grasa ariana este o rasa su$erioaraG"
Tot ce a urmat s%a baBat $e logica" <e $ot reaminti si $ersonalitatile comuniste+
OMP<M%ul lor se numeste Gclasa muncitoare este $urtatoarea $rogresuluiG"
Cind eDista un OMP<M atunci a!em clar o boala, deoarece intreaga $ersonalitate
este $aranoica" >u eDista, din $rinci$iu, tratament" Chiar daca OMP<M%ul ar fi
distrus, toata structura de modele, care este in armonie cu OMP<M%ul, ar trebui
reconstruita iar asta este im$osibil"
Mom !orbi acum de forme usoare de $aranoie, nedeclarate ca boli" Du$a cum stim,
atunci cind un model de!ine in!ariant, toate modelele asociate lui !or fi
distorsionate $entru a fi in armonie cu modelul in!ariant"
<a $resu$unem ca un creier are un model normal, construit corect $e baBa
informatiilor luate din realitatea eDterna @de eDem$lu modelul GsotFsotieGA" ,cest
model ar $utea la un moment dat sa de!ina total neadec!at in intelegerea
realitatii eDterne @de eDem$lu sotulFsotia din realitatea eDterna sa dis$ara sau
sa fie altfel decit in modelA"
O $ersoana aflata in aceasta stare ajunge sa se manifeste ca o $aranoica @$oate sa
nege eDistenta a ce!a care se afla in fata ochilor ei, de eDem$luA" ,cest model nu
este de obicei in P<M dar, fiind legat cu foarte multe alte modele, de!ine eDtrem
de greu de modificat" ,r trebui modificate odata cu el foarte multe alte modele si
asta $oate de$asi ca$acitatea tehnica de $rocesare a creierului" Din cauBa asta,
una dintre o$tiuni este de a lasa modelul cu $robleme in $ace" )n aceasta
situatie, a!em o forma de $aranoie, asa cum am aratat, care se manifesta $rin
confuBii sau $rin e!itarea discutiei des$re $roblemele asociate modelului cu
$robleme"
>efiind $atologica @nu eDista OMP<MA, GboalaG ar $utea fi !indecata @mai ales la
$ersoanele tinereA" O $osibilitate este de a construi modele de ecranare" Modelele
de ecranare nu distrug modelul gresitFneadec!at dar il $ot face inacti!" Pretul
este un traumatism $sihic @constructia unui model de ecranareA urmat de un imens
efort de constructie de noi modele"
,cest ti$ de $roblema @modele im$ortante care nu mai cores$und cu realitatea
eDternaA $oate sa a$ara in orice moment, in forme mai mult sau mai $utin gra!e"
Pre!enirea a$aritiei acestei forme usoare de $aranoie se $oate face $rintr%o
educatie adec!ata" Ea $oate sa a$ara la orice !irsta"
E"T"," 30+ <inuciderea
Din teoria fundamentala se stie ca o cerinta fundamentala de $roiectare a
creierului este su$ra!ietuirea neconditionata, !esnica" Totusi, unele $ersoane se
sinucid"
Tot din teoria generala se stie ca modelele sunt atit de $uternice incit $ot sa
$reBica, cu siguranta absoluta, ca !om muri cind!a, mai re$ede sau mai tirBiu"
)ntrucit aceasta $reBicere !a acti!a P<M%ul, si intrucit P<M%ul nu are solutie,
aceasta situatie $oate sa destabiliBeBe creierul" Tot in teoria generala se mai
arata ca solutia gasita din cele mai !echi tim$uri a fost modelul de ecranare
numit G(eligieG" ,cest model transmite catre P<M un mesaj mai $utin catastrofal,
care stabiliBeaBa situatia"
9nele religii sunt atit de $uternice incit ii $ot face $e credinciosi sa nu aiba
nici o teama de moarte" ,stfel de credinciosi se $ot sinucide eDtrem de usor, daca
au un moti! GseriosG, fara ca P<M%ul sa $oata inter!eni" Din fericire,
crestinismul nu este o religie suficient de $uternica $entru a elimina teama de
moarte"
,cest risc a fost sesiBat din cele mai !echi tim$uri si de aceea, in general,
religiile condamna sinuciderea"
<e accentueaBa ca, oricare ar fi modelul de ecranare @religie sau un model
oarecareA, P<M%ul !a fi blocat sa inter!ina in caB ca un model de sinucidere este
acti!at" PreBenta unui model de ecranare adec!at $oate deci bloca P<M%ul care !rea
sa blocheBe acti!area modelului de sinucidere"
O clasa de sinucigasi sunt cei care, in urma dis$aritiei din realitatea eDterna a
unei entitati care a fost inclusa in P<M @de eDem$lu o $ersoana foarte a$ro$iata
dis$are din !iata lorA, nu sunt in stare sa corecteBe intreaga structura de
modele" Creierul se destabiliBeaBa, toate modelele $rinci$ale de!in inutiliBabile
iar asta $oate fa!oriBa sinuciderea"
,lta clasa de sinucigasi sunt cei care au toate modelele blocate @asta se $oate
asocia cu cu!intul Gde$resie generaliBataGA" Persoana !ede ca nu mai $oate e!olua,
toate $redictiile dau, Bi si noa$te, mereu acelasi reBultat si anume, nu mai
eDistaE nici o s$eranta de iesire dintr%o anumita situatie" O situatie de acest
ti$ $oate fa!oriBa sinuciderea" Totusi, creierul trebuie sa construiasca, $e loc,
un model de ecranare $entru ca sinuciderea sa fie un GsuccesG" ,ltfel, P<M%ul !a
inter!eni in ultimul moment, $entru a asigura insuccesul acestui act"
9n eDem$lu GclasicG este atunci cind cine!a are foarte multi bani $e care ii
$ierde brusc @criBa economica din 3.-. din <9, de eDem$luA" Cu toate modelele
blocate, omul nu mai are ca$acitatea de a construi noi modele adec!ate noii
realitati eDterne si sinuciderea de!ine o o$tiune"
EDistaE o clasa s$eciala de sinucigasi+ cei sub 3; ani" )n caBul lor, teoria s$une
ca moti!ul $rinci$al $oate fi doar blocajul generaliBat dat de modelele lor de
interes+ $roblemele scolare, $roblemele afecti!%seDuale, $roblemele sociale"
Problema $oate fi asociata cu fa$tul ca, la acea !irsta, adolescentii au un numar
limitat de modele cu bataie lunga cu foarte multe im$erfectiuni" ,ceste modele nu
sunt suficient de deB!oltate $entru a arata imensa !arietate de directii de
e!olutie" 9n model cu bataie lunga slab deB!oltat $oate $reBice o situatie de
blocaj generaliBat si de aici tendinta de sinucidere" E!ident ca numai un blocaj
simultan in toate $lanurile ar $utea fi cauBa de sinucidere" Din nou se
accentueaBa ca fara un model de ecranare adec!at, P<M%ul !a face ca sinuciderea sa
esueBe in ultimul moment"
E!ident, eDista $ersoane care au boli $sihice, asa cum sunt ele definite de
aceasta teorie" )n caBul lor, la factorii care au fost enumerati, !or a$area
moti!e su$limentare legate de bolile lor $sihice"
E"T"," 35+ Teste de normalitate
,!ind definite schiBofrenia si $aranoia, !or fi descrise doua teste $entru a
detecta aceste boli" T3 si T- detecteaBa schiBofrenia iar T- $aranoia"
T3" )n fata unei realitati com$leDe, o $ersoana normala trebuie sa%si dea seama
daca are sau nu destule informatii $entru a construi un model adec!at" Din teoria
generala se stie ca, in fata unei realitati eDterne noi, creierul construieste
modele armoniceFlogice, baBate $e informatia dis$onibila" ,ici este $roblema+ noi
nu stim de la ince$ut cite elemente se afla in realitatea eDterna" Modelele se fac
cu ceea ce este dis$onibil" ,m $utea deci, sa nu ne dam seama ca nu a!em destula
informatie $entru a construi un model nou @!eBi teoria generala+ deficiente de
$roiectare ale creieruluiA" Testul !rea sa !erifice daca a!em ca$acitatea de a
com$ensa aceasta deficienta de $roiectare"
<a dam un eDem$lu+ )nformatia $rimara este ca Gun automobil s%a ciocnit de un
BidG"
Daca $ersoana face mai multe modele, a trecut testul" ,ceste modele ar $utea fi,
in eDem$lul dat+
% accident $e sosea
% test
% film artistic
% joc $e calculator
% desen animat
,ici este doar o eDem$lificare" )ntr%o situatie concreta, o $ersoana ar trebui nu
numai sa construiasca mai multe modele dar sa le si deB!olte $rogresi!, in
$aralel, $e masura ce noi date se adauga la informatiile deja date"
Du$a o oarecare acumulare de informatii noi, s%ar $utea ca $ersoana sa se
stabiliBeBe la un singur model" Dar, daca nu are destule informatii si nu%si da
seama de asta, acesta este un semnal ca $oate eDista o $roblema" Testul este in
general trecut cu bine daca $ersoana isi mentine fleDibilitatea chiar du$a ce,
a$arent, eDista suficienta informatie $entru a se stabiliBa la un model" EDistenta
fleDibilitatii este inteleasa ca o garantie ca acea $ersoana are ca$acitatea de a
construi modele cu bataie lunga" De asemenea nu are un OMP<M"
EDista un joc care $articulariBeaBa acest test" <e construieste un model" Cel care
este testat trebuie sa ghiceasca modelul" Pentru asta el trebuie sa intrebe iar
ras$unsurile $ot fi numai de ti$ DaF>u"
T-+ Test de detectare a $aranoiei
Persoana acce$ta o schimbare intr%un model stabiliBat, daca realitatea eDterna
im$une asta" )ntr%o situatie $ractica, o $ersoana interactioneaBa cu realitatea
eDterna si construieste un model care da $redictii bune asu$ra realitatii eDterne"
&a un moment dat, un element din realitatea eDterna este schimbat" Daca $ersoana
detecteaBa schimbarea si corecteaBa modelul @$recum si modelele cu care se leagaA,
asta este o indicatie buna de normalitate" Pentru o $ersoana banuita de $aranoie,
e!ident ca se foloseste modelul banuit a fi OMP<M"
,ici este de accentuat ca $aranoicii $ot distorsiona oricit de mult realitatea
eDterna $entru a fi com$atibila cu OMP<M%ul lor" )n consecinta, testul urmareste
sa !ada daca $ersoana sus$ecta de $aranoie !a modifica modelul sus$ect de a fi
OMP<M"
Testele, asa cum au fost eDem$lificate, $entru a fi $ractice, trebuie sa mai ia in
considerare o deficienta de $roiectare a creierului, descrisa de teoria generala"
Este !orba de fa$tul ca orice model imagine are o $roblema fundamentala+ $e un
model imagine nu se $oate stabili im$ortanta $e care o are un element sau o
relatie" Modelul imagine ramine armonic $entru o infinitate de im$ortante date
elementelorFrelatiilor" Datorita acestei $robleme, $aranoicii nu%si dau seama de
boala lor"
Testul T- $oate detecta $aranoia in mod indirect, $rin fa$tul ca un $aranoic nu
$oate sa modifice OMP<M%ul" Testul direct de detectare a $aranoiei ar trebui sa se
baBeBe $e fa$tul ca un model simbolic nu are deficienta fundamentala a modelelor
imagine" )n consecinta, daca anumite realitati eDterne se $ot modela atit $e model
imagine cit si $e model simbolic, cele doua abordari ar trebui sa faca aceleasi
$redictii" Daca eDista o diferenta, modelul gresit este modelul imagine" Gresala
este asociata cu atribuirea gresita a im$ortantei unor elemente sau relatii $e
modelul imagine"
)n afara de aceste boli $sihice considerate clasice, asa cum se arata in teoria
generala, eDista multe alte boli date de $robleme dinamiceFtranBitorii ale
creierului sau de eDistenta modelelor underground"
Bolile date de $robleme dinamiceFtranBitorii se refera la $ierderea stabilitatii
creierului in anumite momente de tim$ sau in conditii s$eciale"
Modelele KLM @ilegale, !eBi teoria generalaA ar $utea eD$lica de asemenea o serie
de $robleme" )n teoria generala este abordata si aceasta $roblema"
Mom mai face aici o obser!atie+ teoria este a$licata aici cu $redilectie la
$ersoanele normale" CaBurile $atologice nu sunt luate, in general, in
consideratie, la acest stadiu" Este de altfel absurd sa studiem caBuri $atologice
in li$sa unor modele bune asociate oamenilor normali"
E"T"," 36+ M)<E&E
Misele sunt deB!oltari de modele imagine" ,ceste modele imagine nu se construiesc
in interactie directa cu realitatea eDterna" Creierul construieste modele
asociabile cu o $seudo%realitate%eDterna, cu di!erse sco$uri" ,ceasta $seudo%
realitate%eDterna @RE( Ruasi%EDternal%(ealityAA are un anumit grad de cu$laj cu
realitatea eDterna" RE( este in!ariant $e toata durata !isului" )n concluBie, a!em
un !is atunci cind eDista o $seudo%realitate%eDterna in!arianta"
EDista mai multe clase de !ise in functie de modelul RE("
3" RE( res$ecta realitatea eDterna in mod a$roDimati! dar cu s$ecificatia ca,
atunci cind RE( este diferit de realitatea eDterna, eDista dorinta de a modifica
realitatea eDterna $entru a fi conforma cu RE(" EDem$lu+ !isam un $rodus
tehnologic a!ansat" )n RE( se afla o tehnologie care nu se intilneste in
realitatea eDterna" ,cest !is $oate acti!a o $ersoana sau un gru$ sa actioneBe
$entru ca acest !is sa fie realiBat"
-" RE( res$ecta realitatea eDterna dar mai contine si elemente con!entionale,
arbitrare" ,ceste !ise $ot a$area, de eDem$lu, atunci cind !rem sa facem un
scenariu de film, nu nea$arat stiintifico%fantastic" Ele mai $ot fi asociate si cu
termenul fanteBie" Totusi, un !is de acest ti$ inseamna constructia unui model, in
general com$leD, ceea ce este mult mai mult decit o fanteBie" :anteBia ar $utea fi
definita ca o relatie fundamentala intre elementele unui model%!is de acest ti$"
8" Mise tehnologice" ,cestea sunt !ise create de structurile creierului cu di!erse
sco$uri, in legatura cu im$lementarea tehnologica a creierului" EDista !ise de
treBire normala du$a somn, !ise de treBire de urgenta @cosmarurile de eDem$luA,
!ise asociate cu stari $atologice @structura normala de modele si functiile
normale ale creierului sunt $erturbateA"
,ceste !ise se numesc GtehnologiceG deoarece teoria nu $re!ede nici un mecanism
hardare normal de treBire din starea de somn" ,sta inseamnaE ca, $rin $roiectare,
creierul nu are nici o facilitate hardare de ti$ Gceas deste$tatorG si deci
aceasta facilitate este realiBata $rin softare, la im$lementarea tehnologica a
$roiectului"
O $osibilitate im$licita este acti!area P<M%ului" Dar, fara elemente eDterne
@Bgomote mari, socuri mecanice, etc"A P<M%ul nu se acti!eaBa" 9n !is tehnologic
este unul care creeaBa P<M%ului, in mod artificial, o $roblema @im$resia de
$ericol, im$resia ca o $roblema oarecare nu are model adec!at etc"A iar aceasta
facilitate de softare $oate $roduce treBirea"
Continutul modelului nu este im$ortant" Orice continut care $oate acti!a P<M%ul
este bun" Teoria s$une deci ca $rinci$ala informatie asociata cu un !is de treBire
este caracterul lui" Continutul are o im$ortanta secundara"
Teoria nu s$ecifica cine initiaBa un astfel de !is" 9nele !ise tehnologice ar
$utea sa fie initiate de $artea din creier care controleaBa organele interne ale
cor$ului" ,stfel, o $roblema gra!a de sanatate sau o $roblema absolut minora $ot
$roduce acelasi !is de treBire" Din cauBa aceasta, continutul !iselor este a$roa$e
im$osibil de inter$retat" Este $osibil ca, $entru o $ersoana $articulara, sa se
$oata s$une ce!a des$re continutul anumitor !ise" Totusi, acea $ersoana trebuie sa
fie foarte bine cunoscuta ca structura $sihica si din $unct de !edere medical si a
mediului general si $articular de !iata"
Teoria s$une ca atunci cind a!eti un !is de treBire, analiBati caracterul lui+
% $ericol direct la adresa $ersoanei care a a!ut !isul $oate inseamna o $roblema
im$ortanta de sanatate sau asociata mediului unde $ersoana doarme" De asemenea ar
$utea fi un semnal asociat cu o $ersoana care se afla, ca element, in P<M%ul
$ersoanei care a a!ut !isul" Mai $oate fi o $roblema !eche fara solutie"
% $ericol care nu se refera in mod direct la $ersoana in cauBa, inseamna o
$roblema de im$ortanta limitata $entru $ersoana care !iseaBa sau o $roblema gra!a
dar care este $reBisa de un model cu bataie $rea lunga" ,r $utea semnaliBa si o
$roblema a unei $ersoane mai mult sau mai $utin a$ro$iate"
% !isul este neutru @nu eDista $ericole im$licite sau eD$liciteAN atunci este un
!is normal de treBire" 9n !is normal de treBire este unul care, desi acti!eaBa
P<M%ul, este initiat de factori interni sau eDterni neim$ortanti"
De eDem$lu, !isam o floareN !rem sa culegem acea floare dar nu reusim" >e treBim
cu ideea ca nu $utem sa culegem acea floare" ,sta a acti!at P<M%ul deoarece nu
eDista model adec!at acestei $robleme din RE("
<e $oate $une $roblema+ Gde unde stie modelul%!is asociat cu RE( ca eDista
$robleme fara solutie, care, deci, !or acti!a P<M%ulPG" 9n ras$uns $osibil este
ca modelul%!is !a incerca di!erse !ariante de e!olutie $ina !a ajunge la o
!arianta care n%are solutie" Marianta care n%are solutie este cea care acti!eaBa
P<M%ul si care !a fi LM%ul in momentul treBirii @deci cea $e care ne%o amintimA"
)n $lus, RE( este un model creat $e loc" El nu are cum sa fie $rea com$leD" Este
a$oi usor sa simuleBi ce!a care nu are solutie in acel RE("
De eDem$lu, RE( $oate fi asociat cu o camera" Daca !rem, in !is, sa iesim din
camera, atunci ar trebui ca RE( sa contina si eDteriorul camerei si acest eDterior
nu a fost construit" )ncercarea de a iesi din camera de!ine, deci, im$osibila iar
asta !a acti!a P<M%ul care !a $roduce treBirea"
Misele de treBire normala $ot fi initiate si de modele normale care lucreaBa in
background cu un sco$ dat @de eDem$lu, treBirea la o anumita ora considerata
foarte im$ortanta, treBirea la un factor eDtern s$ecificat, etc"A" <ituatia ar
$utea fi totusi ce!a mai com$leDa, deoarece teoria nu s$une nimic de acti!itatea
modelelor underground in tim$ul somnului"
Mom introduce aici o noua clasa de acti!itati ale creierului care ar $utea fi
numite !ise $remoniti!e" Este !orba de fa$tul ca anumite modele ale creierului
care au functionat foarte bine un tim$ relati! indelungat, ar $utea sa nu mai
functioneBe din cauBa modificarilor $arametrilor mediului sau ai fiintei
eDterioare sau interioare @de eDem$lu, din cauBa imbatrinirii sau din orice alta
cauBaA"
,ceste modele, care au de!enit neadec!ate actiunii asu$ra realitatii eDterne, se
$ot autoacti!a" Prin simulare !a reBulta ca aceste modele nu mai $ot fi eficiente
sau adec!ate si acest reBultat se manifesta ca o $remonitie"
Premonitiile ar trebui luate, in general, in serios dar nu orice !is $remoniti!
este suficient de credibil, numai $rin el insusi, $entru a ne modifica $lanurile
de !iitor" )n $lus, desi unele !ise ar $utea fi !ise $remoniti!e, acest lucru este
eDtrem de greu de stabilit" De eDem$lu, !isam o situatie negati!a care ne
afecteaBa direct $ro$ria $ersoana" ,cest !is $oate fi !is de treBire de urgenta
@!eBi mai susA sau, daca analiBam continutul, $oate fi !is $remoniti!, asa cu el a
fost deja definit"
,ici, la acest ni!el, a!em numai o e!aluare a $roblemelor generale asociate cu
!isele" Problema mai are ne!oie de multe analiBe si deB!oltari $entru a fi
clarificata"
E"T"," 34+ )storia e!olutiei s$eciei umane conform MDT"
Cronologia $rimara este luata du$a datele acce$tate, asa cum ele a$ar in
dictionare" ,m selectat doar elementele care au im$ortanta din $unctul de !edere
al e!olutiei modelelor simbolice"
&a ince$ut trebuie remarcat ca, intrucit nu se baBeaBa $e un model simbolic
fundamental, di!ersele dictionare atribuie in mod arbitrar o im$ortanta fa$telor
$rimare" Eu a!ind un model simbolic fundamental, atribui im$ortanta fa$telor
$rimare in baBa acestui model"
E!olutia omului a insemnat, conform cu MDT, cresterea continua a ca$acitatii de
o$erare cu modele simbolice" ,ceasta cronologie urmareste deci numai aceasta
linie"
4/ Milioane ani in urma+ $rimele $rimate"
0 Milioane ani in urma+ mersul !ertical"
- Milioane ani in urma+ unelte de $iatra" 9neltele au a$arut atunci cind au a$arut
modele imagine cu bataie lunga" <i animalele $ot face unele modele imagine cu
bataie lunga"
-//"/// ani in urma+ *omo sa$iens
*omo sa$iens ar fi $utut sa aiba o mai mare ca$acitate de a construi modele cu
bataie lunga" *omo <a$iens a ajuns sa construiasca modele imagine $ro$ri, cu
bataie lunga, ne%integrate in P<M" 9n model din P<M este foarte eficient dar,
fiind in!ariant, blocheaBa e!olutia" *omo sa$iens a e!oluat deci intr%o directie
contrara eficientei imediate"
38/"/// ani in urma+ ,$ar manifestari artistice si ceremonii religioase"
Cind!a aici trebuie sa fi a$arut si limba !orbita, $rimul model simbolic creat de
om" De fa$t, in teoria mea se $oate !orbi de om numai daca stia sa !orbeasca @sa
sta$ineasca o limba de comunicatie simbolicaA"
>u se $oate marca deci momentul eDact al a$aritiei omului du$a definitia mea" Din
datele eDistente nu reBulta ca *omo <a$iens sta$inea o limba de comunicatie
cores$unBatoare desi, in mod sigur, trebuia sa stie sa comunice, intr%o forma
$rimiti!a, $rin mesaje simbolice"
,nul 5/// id*+ Orasele
)n aceasta $erioada este clar ca eDista limba !orbita intr%o forma a!ansata"
Orasele $resu$un eDistenta unor autoritati care sa actioneBe in baBa unor
reguliFlegi" Trebuiau sa eDiste forme de scriere a limbii, chiar in forme
$rimiti!e"
,nul 84// id*+ &imba scrisa sumeriana e!olueaBa s$re scriere cu elemente fonetice"
&imba scrisa baBata $e elemente fonetice inseamna o imensa sim$lificare a scrierii
dar si un imens $as inainte in deB!oltarea modelelor simbolice"
,ici este un moment crucial ale e!olutiei omului" ,stfel, oamenii a!eau un model
imagine in mintea lor" ,cest model imagine trebuia sa fie descris $entru altii"
Morbirea @model simbolicA a!ea ca $rinci$al obiecti! descrierea acestor modele
imagine" Din acel moment a a$arut $roblema scrierii"
Prima !arianta este de a descrie modelul imagine $rintr%o scriere asociata direct
cu modelul imagine" ,sta a fost linia $o$oarelor asiatice" , doua !arianta este de
a re$reBenta $rin scriere, sunetele care erau su$ortul !orbirii" Dar asta inseamna
ca nu descriem modelul imagine ci $ur si sim$lu translatam !orbirea @model
simbolicA intr%un alt model simbolic @scriereaA" <crierea este deci asociata cu
modelul simbolic al !orbirii si nu cu modelul imagine asociat !orbirii"
)m$actul a fost imens $entru ca a dus la o scriere simbolica nu la o scriere
iconografica" <crierea ca$ata inde$endenta de modelul imagine cu care este
asociata in mod indirect" Mai tirBiu, scrierea a fost in masura sa influenteBe
!orbirea si acest GtandemG a dus la a$aritia omului GsimbolicG in Euro$a" Cum,
eDact, s%a $etrecut acest fenomen, este inca un miracol"
Po$oarele asiatice, care au folosit metoda descrierii modelelor imagine in modul
de scriere, au ramas inghetate $ina in Bilele noastre la icoane asociate unor
modele imagine" ,sta a a!ut, $entru acea lume, un imens im$act negati! asu$ra
deB!oltarii modelelor simbolice" Din cauBa asta, in aceasta istorie, referintele
sunt in eDclusi!itate legate de lumea baBata $e scrierea fonetica"
,sa cum am s$us, scrierea fonetica a fost un $as decisi! in e!olutia modelelor
simbolice, datorita ne%asocierii acestei scrieri cu modelele imagine" Prin
o$oBitie, limba chineBa !orbita $oate fi translatata in scriere fonetica dar acest
mod de scriere nu ar $utea fi folosit in aceasta forma din cauBa ca s%ar ru$e
legatura cu modelele imagine $e care se baBeaBa sistemul de gindireFscriere al
acelor oameni"
386/ id* + )n Egi$t a$are religia monoteista" ,cest ti$ de religie marcheaBa
momentul cind analiBa logica a$licata religiei !a genera $robleme si contradictii
asociate cu eDistenta mai multor Bei" Dorinta de ordine logica face ca religia sa
e!olueBe s$re religie monoteista" Totusi, a$aritia religiei monoteiste in Egi$t nu
a fost reBultatul cresterii ni!elului de e!olutie al societatii omenesti din acea
$erioada" Prima religie monoteista creata de $o$ulatie @nu de conducatorii
statului ca in Egi$tA !a fi crestinismul"
6// id*+ PoeBia+ PoeBia este un model imagine care foloseste elemente si relatii
simbolice" Poate fi inter$retata ca un mod de descriere a modelelor imagine
interioare cu elemente simbolice @singura forma care $oate fi inregistrata si
transmisa usor in s$atiu si tim$A" )n acest fel, $oetul care are un model imagine
interior, il translateaBa intr%un model imagine cu elemente simbolice si relatii
simbolice si imagine" CititorulFascultatorul !a translata acest model imagine
s$ecial @$oeBiaA in forma unui model imagine in mintea sa" ,cest model imagine, se
$resu$une, este similar cu modelul imagine din mintea $oetului" )n acest fel, o
$oeBie este un mod de transmitere @a$roDimati!aA a unui model imagine de la un
creator la un ascultator, folosind modele imagine cu elemente simbolice ca
Gtrans$ortoareG"
8// id*+ )n aceasta $erioada a$are Geometria lui Euclid" ,cesta este $rimul mare
model simbolic fundamental asociat realitatii eDterne" El marcheaBa, deci, un
moment eDtrem de im$ortant in e!olutia creierului" Geometria este de fa$t $rima
stiinta eDacta desco$erita" Daca ne uitam la cei a$roDimati! -/// de ani care !or
trece $ina la a$aritia celui de%al doilea model simbolic fundamental @Mecanica lui
>etonA, ne dam seama ce haotica a fost e!olutia creierului omenesc"
,ici mai trebuie sa obser!am un lucru asociat cu modelele simbolice fundamentale+
Geometria lui Euclid se $reda la scoala in eDact aceasi forma de -8// de ani"""

Daca facem abstractie de limba de comunicatie generala @GC&A, unul din $rimele
modele simbolice construite de om ar $utea fi jocul de sah" ,cest joc $oate fi
considerat si acum ca o mare realiBare a mintii omenesti" =ocul este $ractic ne%
modificat de cind a fost creat si este $ractic im$osibil de $erfectionat" ,cest
joc a a$arut odata ce creierul a de$asit un $rag de e!olutie in domeniul modelelor
simbolice cu bataie lunga" El ne $oate da o imagine a ca$acitatii intrinseci a
creierului de a construi si o$era modele simbolice"
8/ d*+ Crucificarea lui )sus, crestinismul
(eligia crestina a$are in )m$eriul (oman unde se $resu$une ca erau cei mai
e!oluati oameni din $unctul de !edere al ca$acitatii de o$erare cu modele
simbolice" Crestinismul, ca religie e!oluata, marcheaBa un moment cind modelele
simbolice ale omului mediu de!in suficient de $uternice $entru a face $redictii cu
bataie lunga de foarte buna calitate"
,sa cum stim, $redictia mortii !a genera modele de ecranare de ti$ul religiilor"
9n creier baBat numai $e modele imagine nu%si $oate da seama ca !a muri cind!a si
chiar daca%si da seama, nu !a da $rea mare im$ortanta acestui lucru @$redictiile
sunt mai degraba im$recise si confuBeA" 9n creier e!oluat @care foloseste modele
simbolice alaturi de modele imagineA !a fi atit de marcat de $redictia mortii
incit !a a!ea ne!oie de un model de ecranare eDtrem de $uternic $entru a%si $astra
stabilitatea @a a!ea liniste sufleteascaA" ,stfel, ca efect a cresterii
ca$acitatii de a o$era cu modele simbolice cu bataie lunga, au a$arut religiile
monoteiste" ,$aritia religiei monoteiste crestine marcheaBa deci un ni!el mai
inalt de deB!oltare al creierului" )n fa$t, religia moderna a a$arut odata cu
a$aritia constiintei de ni!el - la majoritatea membrilor unei societati" Din acest
$unct de !edere, crestinismul este o creatie eDclusi!a a $o$ulatiei din Bona (omei
din acea $erioada, folosind o sursa oarecare de informatii $rimare" )ntrucit
crestinismul a fost acce$tat atit de re$ede si de usor in toata Euro$a, se $oate
s$une ca crestinismul este o religie e!oluata creata de euro$eni $entru euro$eni"
.45 + <crierea moderna a numerelor, luata de la arabi" ,ceasta scriere re$reBinta
o ru$tura totala cu modelele imagine" ,stfel, scrierea romana a numerelor are
$uternice trimiteri la modelele imagine" <crierea araba a numerelor nu mai $oate
fi inteleasa decit $e baBa abilitatilor in domeniul modelelor simbolice"
3-5/ + GeneraliBarea sistemului Becimal $oBitional de scriere a numerelor in
Euro$a"
30;- + )nchiBitia in <$ania" Modelele simbolice, baBate $e logica, ince$ sa%i
ajute $e oameni sa analiBeBe mai usor si mai $recis lumea inconjuratoare" &ogica
ince$e sa le dea certitudini" ,sta e!ident ca intra in contradictie cu modelul
imagine in!ariant al religiei" ,ici a fost $rimul conflict !iolent intre s$iritul
crestin si s$iritul euro$ean"
3508 + Co$ernic $ublica teoria heliocentrica" Teoria a constituit o re!olutie in
sistemul de gindire al oamenilor" <a nu uitam ca in acea $erioada eDistau
astronomi care a!eau date com$lete obtinute $rin obser!atii directe ale cerului,
intinse $e foarte multe sute de ani" Ei $uteau sa $reBica foarte $recis care !a fi
$oBitia fiecarei $lanete sau stele $e cer in oricare moment, inclusi! sa $reBica
foarte $recis ecli$sele de <oare si de &una" <ingura $roblema mai serioasa era
fa$tul ca nu eDista nici o eD$licatie $entru miscarea a$arent ilogica a $lanetelor
$e cer"
Teoria heliocentrica a a$arut ca model imagine, cu ajutorul analiBei logice" )n
scurt tim$ @?e$lerA el a fost translatat $e model simbolic" ,sta inseamna ca s%a
!erificat $rin calcule ca $lanetele au o miscare a$arenta conforma cu $redictia
unui model simbolic baBat $e conce$tia heliocentrica"
35;5 + numerele Becimale in Euro$a"
>umerele Becimale au a$arut la $este 6// de ani de la introducerea scrierii
$oBitionale Becimale" Moti!ul acestei intirBieri $oate fi fa$tul ca ele erau
su$linite cu succes de fractii"
<crierea fractiilor are cores$ondent direct in modele imagine" :ractia 3F- este
foarte sugesti!a $e model imagine" , eDistat deci o forma de reBistenta la
a$aritia numerelor Becimale, care reBistenta continua si astaBi"
36/4 + Orfeu de Monte!erdi @lucrare muBicala com$leDa, in fa$t o o$eraA ,ici, in
mod direct, modelele simbolice sustin si chiar sunt $arte dintr%un model imagine
com$leD"
3630 + &ogaritmii in matematica"
36-5 + :uga, ca forma muBicala, este folosita curent in muBica" :ugile se
construiesc du$a o GretetaG @model simbolicA"
360/ + <a!antul franceB Descartes sustinea ca Gade!arul ideilor $oate fi stabilit
fara eD$erienta, doar $rin matematicaG" Cu terminologia mea, el ar s$une ca
modelele simbolice @baBate $e logicaA nu te lasa sa gresesti in tim$ ce @se
subintelegeA modelele imagine nu au garantie de a fi corecte @ceea ce GsunaG bine
nu este totdeauna si corectA" Descartes marcheaBa un moment im$ortant in
deB!oltarea modelelor simbolice fara sa ajunga la crearea unui model simbolic
fundamental asociat realitatii eDterne"
,ici trebuie facute niste $reciBari" ,stfel, matematica este un model simbolic
neasociat cu realitatea eDterna" Totusi, modelele simbolice matematice se $ot
folosi $entru a formaliBa un model simbolic asociat realitatii eDterne" De
eDem$lu, Mecanica lui >eton a a$arut la ince$ut ca un model simbolic baBat $e
logica iar a$oi a fost formaliBat $rin matematica" De aici a$ar confuBii care se
intind $ina in Bilele noastre @!eBi teoria lui Goedel care demonstraBa matematic
eDistenta lui DumneBeuA"
ConfuBia este intre modelul matematic si modelul asociat realitatii eDterne"
,stfel, de indata ce a!em un model asociat realitatii eDterne, el $oate fi
formaliBat $rintr%un model matematic" ,cest model matematic face $redictii care,
$rin modelul simbolic asociat realitatii eDterne, se $ot com$ara, $rin )(, cu
realitatea eDterna" ,cest $roces normal @$redictie S com$aratie S corectie S o
noua $redictieA duce la $erfectionarea modelului asociat realitatii eDterne" Este
e!ident ca modelul matematic nu are nici o !aloare daca nu se urmeaBa $rocedura
normala de mai sus @$rocedura $e care Goedel, de eDem$lu, nu a urmat%o A"
Este $utin $robabil ca Descartes sa fi inteles asta cum de altfel nu o inteleg
multi nici in Bilele noastre" ,firmatia lui Descartes @citata mai susA desi este
$rinci$ial gresita, marcheaBa un moment notabil in e!olutia creierului"
360- + (embrandt, o culme in constructia de modele imagine com$leDe in $ictura"
36;4 + >eton construieste al doilea mare model simbolic fundamental asociat
realitatii eDterne, du$a Geometria lui Euclid si anume Mecanica" Mecanica lui
>eton marcheaBa un alt mare moment in e!olutia creierului"
)n legatura cu asta, unele dictionare il dau $e >eton ca cel care a desco$erit
G&egea gra!itatieiG" ,ceasta lege este mai degraba o su$oBitie a lui >eton $entru
a%si sal!a teoria" ,stfel, $rinci$iul inertiei $re!edea ca orice cor$ lasat liber
se misca rectiliniu si uniform la infinit" Totusi, obser!atile astronomice arata
ca $lanetele si satelitii lor se misca $e orbite inchise" Contradictia intre
$rinci$iul inertiei @sustinut de $rinci$iul conser!arii energieiA si modul de
miscare a cor$urilor ceresti se $utea anula $rintr%o su$oBitie noua care s%a numit
&egea atractiei uni!ersale" ,sa cum reBulta din MDT @cunoasterea"""A nu eDista
nici o garantie ca gra!itatia lui >eton este eD$licatia a ceea ce se intim$la,
chiar daca modelul lui >eton face $redictii remarcabil de eDacte"
Einstein, de eDem$lu, considera ca nu eDista nici un fel de cim$ gra!itational si
ca a$arenta atractie dintre cor$uri este $rodusa de deformarea s$atiului in
$reBenta materiei" Tot ce se $oate s$une este ca Mecanica lui >eton, $lus &egea
atractiei uni!ersale asociata ei, $e domeniul ei de a$licabilitate, face $redictii
foarte bune $entru toate $roblemele de $e Pamint si face $redictii bune in s$atiul
cosmic"
340. + &imbajul semnelor" ,cesta este un limbaj artificial, construit $e baBa
ca$acitatii de a construi si o$era modele simbolice" ,ceasta este, $robabil, $rima
limba artificiala construita !reodata" Ea translateaBa GC& intr%un model simbolic
baBat $e semne si gesturi"
34;3 + )mmanuel ?ant
)n li$sa unui model simbolic fundamental, tot ce a scris este, in $rinci$iu, de
!aloare limitata" Moti!ul este legat de fa$tul ca fara model simbolic fundamental,
termenii folositi de el nu $ot fi corelati logic" ?ant $roduce definitii cu o mare
freneBie, a$roa$e $e fiecare $agina a cartilor lui fara sa%si dea seama ca aceste
definitii nu $ot fi corelate logic intre ele" ?ant a cunoscut Mecanica lui >eton
dar nu a inteles absolut nimic in legatura cu metodele stiintelor eDacte" ?ant
$oate fi citat doar ca cel care a $us $robleme asociate cunoasterii fara a aduce
nici o contributie la $unerea $roblemei $e baBe stiintifice"
34.3 + MoBart
Culmea si ince$utul declinului modelelor imagine in general si in muBica in
s$ecial"
3;/0 + >a$oleon
)n teoria generala, creierul a$are cu doua functii fundamentale+ cunoasterea si
modificarea realitatii eDterne in baBa unui model de actiune" Este $osibil ca
motorul multor raBboaie sa fie dorinta de a modifica realitatea eDterna in baBa
unui model de actiune acce$tat de gru$uri mari de oameni" ,sta $oate fi asociata
cu o foarte $robabila crestere a ni!elului - de constiinta a $o$ulatiei in
general, in acea $erioada" ,cest lucru a ince$ut sa fie $osibil odata cu cresterea
ca$acitatii tehnice de comunicatie intre oameni" Cresterea ca$acitatii de
comunicatie a $ermis ca un astfel de model de actiune sa ajunga sa fie cunoscut si
acce$tat de mase foarte mari de oameni"
3;80 + <crierea Braille
3;84 + Codul Morse
3;50 + &ogica simbolica a lui Boole
3;5. + Teoria e!olutionista a lui Darin
Teoria nu are un model simbolic la baBa" :a$tul ca se obser!a multe fa$te care $ar
sa confirme teoria lui Darin nu este suficient $entru o stiinta eDacta" )n acest
moment tot ce se $oate s$une este ca $e model cu bataie scurta, sunt multe date
eD$erimentale care $ot sa sustina o teorie e!olutionista" EDtra$olarea acestei
teorii la a$aritia omului din maimuta este im$osibil de sustinut fara un model
simbolic fundamental"
>ici MDT nu $oate oferi, in mod direct, $rea multe date in legatura cu o $osibila
e!olutie de la creier de animal la creier de om" Totusi, teoria sugereaBa ca
singurul mod eficient de constructieFo$erare de modele simbolice ar fi cu un
hardare s$ecialiBat @!eBi teoria generalaA" Daca ar fi asa, atunci teoria
e!olutionista ar fi gresita in eD$licarea a$aritiei omului"
3;64 + Das ?a$ital de ?" MarD
,ceasta aberatie suna frumos in teorie" Ea se baBeaBa $e un model imagine
$reBentat in forma unui model simbolic @o ideologieA+ Gca$italistul ia banii iar
muncitorii lucreaBa $entru el $entru foarte $utini baniG" &a fel ca si ?ant, MarD
nu a inteles metodele de abordare stiintifica a $roblemelor asociate realitatii
eDterne" &a fel ca si ?ant, MarD construieste modele locale care GsunaG bine $e
model imagine"
:iind baBat $e un model imagine, teoria are defectul fundamental al oricarui
model imagine+ nu se $oate sti im$ortanta corecta a di!erselor elemente si
relatii" Din cauBa asta, marDismul are o natura fundamental $aranoica" Totusi,
marDismul, im$reuna cu miscarile de ti$ social%democrat, a fost o reactie la
deBechilibrele gra!e ale sistemului de organiBare si conducere al societatii" Este
!orba de fa$tul ca economia era condusa $e baBa de modele simbolice locale care nu
luau in consideratie $roblemele sociale" Princi$alul merit al teoriei lui MarD
este de a fi a!ut o anumita contributie la im$unerea unui al treilea model de
actiune @social%democratiaA alaturi de cele GclasiceG @liberalismul si
conser!atorismulA"
3;4; + Martorii lui )eho!a
Ei au luat in serios ce a !enit direct de la )sus Cristos si au a$licat legile
logicii @model simbolicA"
3.//+ MaD Planck introduce Mecanica Cuantica
,ici a!em $rimul model $ur simbolic asociat realitatii eDterne" Este un imens
succes al e!olutiei creierului deoarece este $entru $rima data cind a$are ru$tura
totala cu modelele imagine, in intelegerea realitatii eDterne" Din datele istorice
se $are ca Planck a inteles de la ince$ut ca teoria lui este corecta dar era
blocat de inca$acitatea de a intelege teoria $e baBa de modele imagine" <e $are ca
sustinerea din $artea lui ,lbert Einstein l%a con!ins $e MaD Plank sa%si $ublice
teoria"
Mecanica Cuantica nu $oate fi translatata in nici un fel de model imagine" Daca o
astfel de translatare s%ar face, se !or obtine contradictii sau aberatii logice"
9na dintre cele mai cunoscute astfel de aberatii este asa Bisa natura duala a
luminii @!eBi teoria generalaA" Mecanica Cuantica a $rodus, direct sau indirect,
un imens im$uls in deB!oltarea ci!iliBatiei actuale"
3./5 + ," Einstein+ Teoria lui Einstein a $ornit de la Geometria lui Euclid si
Mecanica lui >eton" Pe aceasta $latforma, Einstein a adaugat $rinci$ii noi,
inclusi! o noua Geometrie astfel ca modelul simbolic construit de el este, de
fa$t, unul nou" Pentru $rima data este deci corectat si eDtins un model
fundamental @>etonA" Modelul lui >eton a fost !erificat ca fiind bun tim$ de
$este -// de ani iar acum s%a !aBut ca este limitat" ,sta este o foarte buna
lectie asu$ra metodelor stiintelor eDacte"
3.30 + Primul raBboi mondial $ornit in Euro$a"
3.34 + Comunismul in (usia" ,cesta este un model imagine $reBentat in forma unui
model simbolic, adica o ideologie" Comunismul este un model imagine $e intelesul
GtuturorG"
9na din eD$licatiile $osibile ale GsuccesuluiG comunismului $oate fi in solutia
egalitarista la $roblema reala a dis$ersiei imense in $lan material, cultural,
etc", intre oameni" ,ceasta dis$ersie eDista atit in interiorul aceleasi tari cit
si intre tari" <istemul GclasicG de ti$ ca$italist stratifica foarte dur oamenii
du$a criterii economice" <olutia care a fost gasita in tarile din !estul Euro$ei
este reducerea acestei dis$ersii atit $rin $olitici cu influente sau caractere
social%democrate @in s$ecial $rotectie sociala si $rograme de egaliBare a
sanselorA dar si cu atenuarea $ra$astiei intre ca$italisti si $roletari $rin
a$aritia unei $uternice clase de mijloc si $rin a$aritia societatilor $e actiuni"
Din nefericire, aceste solutii erau ne%a$licabile in (usia de atunci, din cauBa
dis$ersiei $rea mari intre ca$acitatile oamenilor si din cauBa ina$oierii in toate
$lanurile @material, cultural,""A" Comunismul a fost atunci cam singura solutie"
Egalitarismul era intrucit!a realiBabil dar $retul era ineficienta economica"
Problema dis$ersiei intre ni!eleF!alori continua sa se manifeste din ce in ce mai
dur si in Bilele noastre, inclusi! intre di!erse tari sau Bone culturale din lume"
,ceasta $roblema se !a agra!a tot mai mult si s%ar $utea ca !ariante
GimbunatatiteG ale sistemului comunist%egalitarist sa rea$ara in unele tari
amenintate de fundamentalisme, sub forma unor sisteme dictatoriale
G$erfectionateG"
3.-; + Calt Disney+ modelele imagine e!olueaBa s$re modele conce$t si in
cinematografie, ca reBultat al e!olutiei creierului"
3.8. + ,l doilea raBboi mondial
,mbele raBboaie mondiale $recum si toate raBboaiele din Euro$a au cauBe eDtrem de
com$leDe" MDT s$une ca un raBboi se $oate declansa doar daca eDista un model de
actiune adec!at, acce$tat de marea masa a $o$ulatiei" Totusi, asta nu este
suficient" Orice incercare de a eD$lica raBboaiele, chiar baBat $e MDT, este inca
foarte riscanta"
Mom incerca, totusi, sa !edem cite!a lucruri in legatura cu a$aritia raBboaielor,
asa cum ele a$ar in MDT" 9n fa$t este ca a eDistat o $uternica !ointa $o$ulara de
a face raBboi" ,lt fa$t este ca GsimbolistiiG au $rodus a!ansuri tehnologice care
nu au fost corect asimilate de GimagistiiG care conduceau $o$oarele"
<a !edem daca MDT $oate eD$lica aceasta $uternica dorinta de a face raBboi a
oamenilor" )n raBboi eDistaE $ericol de moarte" MDT s$une ca in P<M se afla modele
care trebuie sa $rotejeBe si sa asigure su$ra!ietuirea !esnica, neconditionata a
omului" <a !edem $roblema P<M%ului in detaliu" Modelele cu bataie scurta
@gesturile refleDA nu sunt eficiente in $re!enirea raBboiului" Ele sunt bune doar
in fata unui $ericol iminent" Modelele cu bataie lunga din P<M sunt, in general,
ceea ce numim GinstincteG" Ele $ot indemna $e un soldat sa%si faca un ada$ost mai
bun desi nu eDistaE un $ericol iminent" >ici aceste modele cu bataie lunga din P<M
nu $ot $re!eni un raBboi dar $ot creste rata de su$ra!ietuire du$a ce raBboiul s%a
declansat"
(aBboaiele nu se $ot $une in cores$ondenta decit cu actiunea asu$ra realitatii
eDterne, in baBa unui model de actiune" Teoria s$une deci ca raBboaiele se $ot
declansa numai daca eDista un model de actiune, acce$tat de marea majoritate a
$o$ulatiei, adec!at $roducerii unui raBboi"
Daca in caBul celor atacati, modelul de actiune este usor de gasit @Gnoi trebuie
sa ne a$aram taraF$o$orulGA, modelul de actiune al atacatorilor este mai com$leD"
9n $osibil model ar fi Gnoi a!em arme mai bune decit eiG sau Gnoi a!em siguranta
ca !om cistigaG "
)n caBul concret al celor doua raBboaie mondiale, $are sigur ca a eDistat un
com$leD de modele de actiune care au sustinut a$aritia raBboaielor" 9nul dintre
aceste modele a fost in mod sigur modelul Gnoi a!em arme mai buneG"
EDem$lu+ fata de ni!elul tehnic de inarmare al $rimului raBboi mondial @a!ioane
foarte $rimiti!e, tancuri foarte $rimiti!e, strategii defensi!e care au $rodus
efecte catastrofale etc"A in jurul anului 3.8; @a$roD" in -/ de aniA s%au obtinut
succese uluitoare @tancuri ofensi!e ra$ide si eDtrem de $erfectionate, o a!iatie
eDtrem de a!ansata si di!ersificata, telecomunicatii $e scara larga, strategii
ofensi!e etcA" Totusi, aceste sisteme de armamente, tot mai com$leDe si tot mai
a!ansate, erau controlate de oameni formati la ni!elul anului 3.30" Din cauBa
a!ansului tehnologic eDtrem de ra$id, acesti oameni au fost orbiti de tehnologie
si astfel au caBut in ca$cana $ro$riilor fanteBii" )maginile filmate din tim$ul
marilor manifestari naBiste arata o $o$ulatie orbita de forta si tehnica militara"
Cred ca orice om normal ar fi $utut sa cada in aceasta ca$cana, nu numai
conducatorii"
Odata ce un model de actiune adec!at $roducerii unui raBboi a eDistat in mintea
majoritatii oamenilor, s%au creat conditii de $roducere a raBboaielor" (aBboaiele
sunt fa!oriBate de conducatori GimagistiG care deci nu au ca$acitatea tehnica de a
construi si o$era modele simbolice de buna calitate cu bataie lunga dar care au un
model imagine adec!at unui raBboi si care este usor de asimilat de catre
$o$ulatie"
3.0;+ (aBboiul rece+ $aranoia comunista a im$iedicat unele $o$oare sa inteleaga
ce se intim$la" Conce$tii sim$le, cum ar fi Geficienta economicaG, mai au si acum
ne!oie de tim$ $entru a fi acce$tate"
3.;.+ Comunismul se $rabuseste a$roa$e $este tot in lume" Moti!ul imediat a fost
li$sa de eficienta economica" Totusi, este clar ca in conditiile unei deB!oltari
continue a modelelor simbolice, s%a obtinut o contradictie tot mai mare intre
modelele simbolice si modelul imagine in!ariant al comunismului"
Po$oarele care au fost in Bona comunista incearca, uneori cu succes foarte
limitat, sa recu$ereBe tim$ul $ierdut" Com$leDul $aranoiei induse bintuie la toate
ni!elele" Modelul comunist Gclasa muncitoare este motorul societatiiG este inca
bine integrat in structura de gindire a majoritatii oamenilor, inclusi! a
intelectualitatii" )esirea din aceasta situatie este si acum traumatiBanta"
Princi$ala metoda de echilibrare $ostcomunista este modelul de ecranare GconteaBa
numai EastaBiE, trecutul nu mai eDistaG @asta este o manifestare de schiBofrenie
indusa de ti$ K<3BA"
Din nefericire, noua generatie este inca$abila macar sa inteleaga fa$tul ca ei
trebuie sa construiasca o noua societate" Din aceasta cauBa, noua societate se
construieste haotic, $rin imitatie, a!ind ca referinta structura de modele din
Euro$a de Mest" <olutia corecta ar fi fost sa se refaca totul baBat $e modele
simbolice cu bataie lunga" ,cestea ar fi trebuit sa asigure racordarea lumii
$ostcomuniste la lumea ci!iliBata in functie de ca$acitatea reala de schimbare a
oamenilor" ,sta insa ar $resu$une eDistenta unei elite" Tarile foste comuniste
care au a!ut totusi o elita au iesit mai bine din comunism decit tarile in care
elita nu a eDistat" (omania este un eDem$lu de tara fara elita si care mai are o
cale foarte lunga $ina sa ajunga la un ni!el acce$tabil de ci!iliBatie"
3.4."""3..0 + )ranul de!ine fundamentalist, )di ,min in 9ganda, foamete in
Etio$ia, (aBboiul )ran%)rak, foamete in <omalia, raBboiul din (uanda"
,$ar mereu situatii in care unele $o$oare nu mai $ot e!olua" Ele $ar condamnate
fara s$eranta, a!ind in !edere ca (usia, o tara de ti$ simbolic, a a!ut ne!oie de
;/ de ani $entru a se desmetici" )n acest moment nu mai eDistaE s$eranta $entru
mai mult de jumatate din $o$ulatia globului de a e!olua $e baBa modelelor
simbolice"
9n caB ti$ic este <omalia" :a$tele $rimare sunt+
3" <omaleBii mureau de foame la $ro$riu si din cauBa $ro$riei inca$acitati"
-" Occidentalii le%au adus de mincare
8" Cind s%au inBdra!enit, i%au atacat $e cei care i%au ajutat @americaniiA"
0" ,mericanii s%au retras cu mare !iteBa
5" Occidentul ince$e se renunte la $rinci$iul G!iata omului este !aloarea su$remaG
si sa%l inlocuiasca cu $rinci$iul Gnu%i ajutam $e cei care n%au de gind sa se
ajute si singuriG" Primul efect al acestei schimbari fundamentale a fost ignorarea
tragediei din (uanda"
3..8 + ,tac terorist cu bomba la CTC din >e #ork
-//3 + Teroristii ataca !iolent lumea ci!iliBata @a!ioane de $asageri contra CTCA"
:enomenul terorismului cu !arianta lui GsoftG numita GantiglobaliBareG se !a
accentua" >u eDistaE s$eranta ca aceasta $roblema !a fi reBol!ata in conditiile
date de astaBi @in limita sistemului democratic actualA"
Daca teroristii sunt eDtremistii care, judecind in baBa modelelor imagine, nu mai
inteleg lumea GsimbolicaG din jurul lor, militantii GantiglobaliBareG sunt
GimagistiiG din tarile GsimboliceG" >ici teroristii si nici militantii
GantiglobaliBareG nu !or acce$ta !reodata lumea GsimbolicaG" Din nefericire, in
limita $rinci$iilor lumii ci!iliBate, singura deB!oltare $robabila este conflictul
$ermanent"
De fa$t, ceea ce s%a intim$lat este ca fractii im$ortante din lumea in care traim
ince$e sa refuBe modelele simbolice" ,cesta este stadiul in care ne aflam aBi"
<a facem un reBumat $ina acum" ,stfel, creierul a e!oluat $rin scaderea relati!a a
ca$acitatii de a construi modele imagine in fa!oarea cresterii ca$acitatii de a
construi modele simbolice"
Pasii mari sunt+
3" limba !orbita, 30//// ani in urma
-" scrierea fonetica 54// ani in urma
8" Geometria lui Euclid -8// ani in urma
0" Mecanica lui >eton 80/ ani in urma
5" Mecanica Cuantica 3// ani in urma
6" O $arte im$ortanta a lumii de aBi refuBa modelele simbolice si se
refugiaBa in fundamentalisme de toate felurile" Tarile simboliste sunt obligate sa
ia masuri acti!e contra $ericolele generate de fundamentalisme"
Totusi, fundamentalistii nu se mai $ot intoarce la modele imagine de acum 3// de
ani de eDem$lu, deoarece intre tim$ multe abilitati in domeniul modelelor imagine
au fost $ierdute" ,cest ti$ de $ersonalitate fundamentalista este inca o enigma"
)n $reBent a!em Bone ale lumii care s%au reintors la modele imagine @tendinta
fundamentalistaA iar in tarile cele mai a!ansate eDista tendinta de folosire
eDtensi!a a modelelor simbolice" ,ceasta dis$ersie se !a agra!a in !iitor"
<a !edem ce!a mai in detaliu $roblema e!olutiei creierului in conteDtul Euro$ei
din Bilele noastre"
:a$tele $rimare sunt+
% lumea este $ro$ulsata de o minoritate de oameni GsimboliciG care $roduc a$roa$e
Bilnic a!ansuri tehnologice"
% majoritatea ince$e sa aiba dificultati sa urmeBe eficient acest a!ans tehnologic
% GsimboliciiG construiesc facilitati care sa%i faca $e GimagistiG sa integreBe
cit mai usor noile metodeFtehnologii, inclusi! $rin interfete imagine catre
modelele simbolice"
,ici a$are $roblema $entru ca+
%GsimboliciiG au tot mai mari dificultati de a face usor accesibile de catre
GimagistiG a noilor facilitati tehnologice" De aici o tendinta de ru$ere"
% GimagistiiG sunt tot mai eDas$erati de $resiunea de a se ada$ta in fiecare Bi la
noile cerinte si de aici o alta tendinta de ru$ere" ,tentie+ asta se refera la
Euro$a occidentala din Bilele noastre Q
Ceea ce cer GimagistiiG se baBeaBa $e modele imagine" Totusi, analiBa baBata $e
modele imagine este foarte $ericuloasa" Este usor de a construi modele imagine
accesibile care $ar corecte" Totusi, in li$sa analiBei logice si a !alorilor
numerice, ele $ot sa duca la concluBii false in fond dar credibile $entru
GimagistiG" Du$a cum se !ede, nici Euro$a nu este la ada$ost de s$ectrul
fundamentalismului"
E"T","3;+ OrganiBarea societatii omenesti
)n fata unei realitati eDterne com$leDe @asa cum este societatea omeneasca, de
eDem$luA fiecare indi!id in $arte !a construi un model care sa%i $ermita sa
$reBica e!olutia realitatii eDterne" Majoritatea absoluta a oamenilor folosesc
modele imagine ca modele $rinci$ale de interactie cu realitatea eDterna"
Din teoria generala se stie ca modelele imagine au o deficienta fundamentala+ nu
eDista un sistem de referinta a im$ortantei unui element sau a unei relatii" Din
aceasta cauBa, in fata unei realitati eDterne date, fiecare om are $ro$riul sistem
de modele armonice" Totusi, singurele modele care dau $redictii cu grad de
corectitudine controlabil, sunt modelele simbolice" >umarul de oameni care au
acces la aceste modele este foarte mic"
<e enunta astfel $rimul $rinci$iu care sta la baBa organiBarii societatii omenesti
actuale+
3" :oarte rar majoritatea are dre$tate"
,sa cum am s$us, acest $rinci$iu este consecinta directa a fa$tului ca majoritatea
oamenilor folosesc modele imagine @$roaste din $rinci$iuA in intelegerea
realitatii eDterne"
<ocietatea are o dinamica" Din teoria generala se stie ca o structura de modele
este a$roa$e im$osibil de schimbat" ,$are acum al doilea $rinci$iu care s$une+
-" Cei care au dre$tate, nu au dre$tate un tim$ $rea indelungat"
Princi$iul 3" s$une ca oamenii care au $uterea eDecuti!a trebuie selectati de un
gru$ restrins de oameni calificati" ,l doilea $rinci$iu s$une ca acesti oameni
trebuie schimbati du$a un tim$ chiar daca, a$arent, $ar calificati sa continue sa
conduca societatea" <e regasesc astfel $rinci$iile $e care se baBeaBa democratia
de astaBi"
E!olutia normala a democratiei este s$re modele simbolice" Modelele simbolice nu
mai au deficienta fundamentala a modelelor imagine" Pe un model simbolic se $oate
sti eDact ce im$ortanta are un elementFrelatie intr%un model simbolic com$leD"
EDem$lu+ in matematica eDista legea $ro$agarii erorilor" ,ceasta lege ne s$une cu
cit se !a schimba reBultatul final intr%o formula com$leDa daca schimbam un termen
oarecare cu, sa Bicem, 3T" ,sta face ca fiecare elementFrelatie sa aiba o
im$ortanta stabilita matematic @im$osibil de comentatA"
Daca, intr%o situatie data, trebuie luata o deciBie de ti$ DaF>u, $e model imagine
se !a alege ras$unsul in baBa im$resiei $e care fiecare o are des$re $roblema"
Totusi, $e model simbolic, ras$unsul nu se ia in urma im$resiei sau !otului ci $e
baBa $redictiei unuei structuri de modele simbolice !erificate"
)ntr%o $osibila !iitoare societate GsimbolicaG @nu in !iitorii 5/ de aniA !a
eDista un singur model simbolic unanim acce$tat" ,cest model !a caracteriBa in mod
obiecti! societatea in ansamblu in acelasi fel in care Mecanica lui >eton
caracteriBeaBa lumea mecanica din jurul nostru"
Modelul societatii !a fi !erificat in fiecare moment astfel ca el !a fi in stare
sa faca $redictii credibile si garantabile ale $osibilei e!olutii a realitatii
eDterne" Pe acest model unic se !or face simulari de e!olutie in functie de un
obiecti! sau altul" Motantii urmeaBa sa aleaga, in cunostinta de cauBa, o solutie
sau alta" Pentru fiecare alegere se !a sti ce se cistiga si cu ce $ret"
>i!elul forte inalt de deB!oltare a anumitor Bone culturale ne $ermit sa credem ca
in unele tari @sau in anumite institutii din aceste tariA eDista deja modele
simbolice ale intregii ci!iliBatii omenesti" Ele sunt in stare sa faca $redictii
cu bataie lunga a e!olotiei lumii in care traim"
Daca unele tari deB!oltate $oseda deja modele mari, suficient de $uternice, din
$unctul de !edere al ni!elului $artidelor si al !otantilor, mai este o cale foarte
lunga in aceasta e!olutie a democratiei"
E"T"," 3.+ Com$leDul schiBofrenico%$aranoic @K<PCA
,cest com$leD a$are la schiBofrenicii ne%$atologici" )n intreaga sectiune, $rin
GschiBofrenicG se intelege un schiBofrenic ne%$atologic, deja integrat in
societate @schiBofrenie de ti$ K<3A" <e !a arata cum un schiBofrenic K<3 @, sau
BA !a $reBenta si sim$tome asemanatoare cu $aranoia, datorita schiBofreniei de
care sufera"
Din teoria generala se stie ca schiBofrenia este inca$acitatea de a construi si
o$era modele cu bataie lunga" Paranoia este definita ca includerea unui model
oarecare in structura de $rotectie si su$ra!ietuire @P<M Protection and <ur!i!ing
ModelA" Odata inclus in P<M, modelul nu mai $oate fi modificat, oricare ar fi
informatiile $rimite din realitatea eDterna" )n consecinta, un $aranoic !a
distorsiona informatia !enita din eDterior $entru a fi in armonie cu modelul
in!ariant"
<chiBofrenicii nu $ot construi modele cu bataie lunga dar $ot construi foarte bine
modele eficiente cu bataie scurta" )nca$acitatea de a construi modele cu bataie
lunga inseamna ca ei au multe modele care nu se cu$leaBa intre ele" Cind totusi ei
sunt fortati sa coreleBeFcu$leBe mai multe modele, ne%a!ind ca$acitatea de a face
asta in mod corect, le !or corelaFcu$la $rin distorsionari" <e intim$la la fel ca
la $aranoicii doar ca la schiBofrenici, $aranoia este indusa in mod dinamic @in
di!erse momente eDista di!erse distorsionariA" ,cesta este com$leDul
schiBofrenico%$aranoic K<PC"
<istemul de in!atamint actual are tendinta de a crea oameni schiBofrenici care
$reBinta si sim$tome de K<PC" K<PC%ul este generat de sistemul de in!atamint
clasic, unde se $redau elemente @lectiiA fara sa se insiste $e legatura dintre
ele" Ca$acitatea de a face $e cont $ro$riu astfel de corelari nu este fa!oriBata
de sistemul de in!atamint" )ntrucit la scoala nu se in!ata cum se construiesc
modelele cu bataie lunga, $ersoanele !or $ierde tot mai mult aceasta facilitate"
,stfel, scoala, la toate ni!elele, fa!oriBeaBa a$aritia schiBofreniei K<3B dar si
a K<PC, la co$ii $erfect sanatosi" ,cest lucru caracteriBeaBa scoala in general,
in toata lumea"
,$licatie $ractica+ (eBumati intreaga istorie a Euro$ei intr%o lectie de ti$
scoala, de 5/ de minute"
,cest ti$ de $roblema se $oate reBol!a daca am a!ea un model simbolic fundamental"
,cest model trebuie sa ne s$una ce este mai im$ortant si ce este mai $utin
im$ortant $entru a $utea face selectia" Odata ce acest model ar eDista, el ar
trebui asimilat de ele!i" &ectiile detaliate care ar urma, ar $utea fi bine
incadrate de acel model cu bataie lunga" Orice lectie !a fi localiBata, ca un
element, in modelul general" ,m sti unde suntem, am sti de unde !enim si am sti
catre ce mergem si unde !rem sa ajungem"
Din nefericire nu asta este metoda urmata la scoala si astfel ele!ii in!ata
elemente $e care nu stiu sa le incadreBe intr%un ansamblu" ,ceasi GmetodaG !a fi
folosita si mai tirBiu, cind se !or integra in societate"
ConcluBie+ <chiBofrenia inseamna inca$acitatea de a construi modele cu bataie
lunga @modele com$leDeA" Cei bolna!i de schiBofrenie !or a!ea si manifestari care
a$arent sunt de $aranoie @K<PCA deoarece intr%o situatie com$leDa ei !or fi
fortati sa cu$leBe mai multe modele" )ntrucit ei nu au aceasta ca$acitate,
cu$larea se $oate face $rin distorsionari ale modelelor" ,ceasta distorsionare
este asemanatoare cu cea de la $aranoie dar, s$re deosebire de $aranoici,
schiBofrenicii nu se baBeaBa $e un model in!ariant" Cind un schiBofrenic cu$leaBa
mai multe modele $rin distorsionare, aceasta boala se numeste K<PC @<chiBofrenic%
Paranoiac Com$leDA"
E"T"," -/+ Paranoia indusa @K)PA si Com$leDul Paranoico%schiBofrenic @KP<CA
Paranoia indusa @K)P induced $aranoiaA a$are la oamenii normali carora li se
im$une $rin forta un model in!ariant" P<M%ul lor nu contine nici un model
in!ariant dar, ei sunt fortati sa foloseasca $ermanent un model in!ariant" Cind
asta se intim$la a!em $aranoia indusa"
EDem$lu de $aranoie indusa+ sistemul comunist se baBeaBa $e modelul GClasa
muncitoare este $urtatoarea $rogresuluiG" ,cest model in!ariant a fost im$us $rin
forta dar a$oi a fost acce$tat de buna!oie de $o$ulatii uneori de dimensiuni
continentale" Totusi comunistii autentici sunt doar cei care au acest model inclus
in P<M" )n aceasta ultima situatie ei sunt, conform definitiei, $aranoici @KPA"
Cei bolna!i de K)P, !or deB!olta modelul im$us $rin forta, folosind inclusi!
limbajele logico%matematice @sunt nenumarate teBele de doctorat care sustin
comunismulA"
(eferindu%ne atit la $aranoia $atologica @KPA cit si la $aranoia indusa @K)PA,
este totusi e!ident ca la o realitate eDterna dinamica nu i se $otri!este un
model in!ariant" Cum modelul in!ariant trebuie sustinut de realitatea eDterna,
singura $osibilitate este de a distorsiona modelele asociate realitatii eDterne
$entru a se armoniBa cu modelul in!ariant"
Prin distorsionarea unor modele $entru a se $otri!i cu modelul in!ariant este
$osibil, teoretic, sa construim o structura armonica si logica" )n $ractica insa
acest lucru este $utin $robabil" ,sta s$une ca, $entru aceeasi realitate eDterna,
trebuie construite mai multe modele diferite $entru a se integra armonicFlogic in
di!ersele $arti ale structurii" Practic, realitatea eDterna trebuie reflectata $e
sectiuni de modele @aceleasi fa$te din realitatea eDterna sunt inter$retate
diferit in functie de conjuncturaA" Dar asta inseamna schiBofrenie" ,cesta este
deci com$leDul $aranoico%schiBofrenic @KP<CA"
ConcluBie+ O structura $aranoica !a de!eni si schiBofrenica $e masura ce structura
de!ine din ce in ce mai com$leDa"
E"T"," -3+ DiBarmonii ale functionarii creierului
Din teoria generala se stie ca eDistaE doua moduri de interactie intre oameni si
realitatea eDterna" Primul mod de interactie consta in a obtine modele din ce in
ce mai bune ale realitatii eDterne @LMA" ,l doilea mod de interactie este de a
modifica realitatea eDterna in baBa unor modele de actiune @L,MA"
DiBarmoniile sunt legate de im$ortanta care se acorda fiecarei facilitati" ,stfel,
eDista oameni mai orientati s$re cunoastere si oameni mai orientati s$re actiune"
Este de obser!at ca fara actiune asu$ra realitatii eDterne, cunoasterea este
limitata" )n acelasi tim$, oamenii care au modele de $roasta calitate nu $ot
construi modele de actiune de buna calitate si astfel, ca$acitatea de a actiona
asu$ra realitatii eDterne este limitata sau neeficienta"
DiBarmoniile sunt deci determinate de urmatorii factori+
% ca$acitatea de a construi modele ale realitatii eDterne @de ti$ LMA
% ca$acitatea de a construi modele de actiune @L,MA
% ca$acitatea de a acti!a modelele de actiune
Toate aceste trei functii sunt intr%o interde$endenta foarte strinsa, oricare ar
fi interactia dintre creier si realitatea eDterna"
Trebuie subliniat ca o diBarmonie nu inseamna, in general, o $roblema $sihica si
cu atit mai $utin o stare $atologica" ,ceste diBarmonii contribuie intr%o masura
mare la ceea ce se cheama G$ersonalitateG"
Tot ce a fost aratat mai sus se refera la $ersoane indi!iduale in interactie cu
realitatea eDterna" DiBarmoniile se $ot com$ensa la oamenii care lucreaBa in
echi$a"
&a acest ca$itol !om !orbi si des$re oamenii care nu au diBarmonii" <ituatia
G$erfectaG este la oamenii care construiesc modele de actiune com$atibile cu
modelele realitatii eDterne" Cu alte cu!inte, oameni care nu%si $ro$un mai mult
decit $ot realiBa" ,stfel de oameni !or reusi tot ce%si $ro$un $entru ca la ei
eDista o buna corelatie dintre modelele realitatii eDterne si modelele de actiune"
,cestia sunt oamenii fericiti" O $ersoana fericita nu doreste decit ceea ce $oate
realiBa"
Totusi, oamenii fericiti au o contributie mica la $rogresul societatii, desi ei
contribuie in mod decisi! la stabilitatea societatii"
EDem$lu+ un om doreste sa%si cum$ere o masina foarte scum$a" Totusi, din li$sa de
bani, modelul de actiune nu $oate fi acti!at" ,cest om este nefericit" 9n alt om
doreste sa%si cum$ere un creion" El reuseste acest lucru si deci, este un om
fericit"
<ocietatea este $ro$ulsata inainte de oamenii diBarmonici" Ei sunt, in mod
esential, oameni nefericiti" Chiar daca ei reusesc $ina la urma sa realiBeBe ce
si%au $ro$us, in scurt tim$, structura lor diBarmonica o sa%i faca sa construiasca
alte modele de actiune neadec!ate realitatii eDterne, si ciclul se reia"
E"T"," --+ Mesaje subliminale
,tunci cind realitatea eDterna se schimba, LM%ul care controla interactia
creierului cu realitatea eDterna nu !a mai face $redictii corecte asu$ra noii
realitati eDterne si deci creierul !a cautaFconstrui un nou model, care sa fie
adec!at acelei noi realitati eDterne" EDistaE totusi un tim$ de reactie"
)n caBul mesajelor subliminale, a!em o imagine care !a $roduce un model M nou"
,cesta !a trebui sa acti!eBe un LM%<& @<&HsubliminalA dar, inainte ca noul LM%<&
sa se acti!eBe, !a re!eni realitatea eDterna dominanta care !a reacti!a imediat
LM%ul initial" ,stfel, LM%ul subliminal a$uca sa se construiasca dar nu ajunge sa
se acti!eBe" ,sta se manifesta asu$ra unei $ersoane ca o idee sau o $ornire catre
ce!a fara o justificare eD$licita" E!ident ca aceste metode de influentare a
gindurilor unor $ersoane, $ot crea mari deBordini in structura de modele ale unui
creier dat din moment ce niste modele semi%elaborate trebuie sa fie integrate in
structura normala de modele" Din aceasta cauBa, mesajele subliminale sunt
interBise, cel $utin in domeniul reclamei comerciale, in toate tarile"
E"T"," -8+ Cum functioneaBa o stiinta eDacta
O stiinta eDacta este un model simbolic @<M+ symbolic modelA, integrat in GC&" si
care este asociat unei sectiuni a realitatii eDterne" <a detaliem aceasta
afirmatie"
3" <e $resu$une eDistenta unui model simbolic fundamental numit Glimba de
comunicatie generalaG @GC&, general communication languageA" ,cest model simbolic
contine absolut toate cu!intele, im$reuna cu definitiile lor" Definitiile $ot fi
mai $recise sau mai $utin $recise, $ot fi mai mult sau mai $utin consistente
logic, $ot fi sau nu acce$tate de unii sau de altii" GC& este limba comuna care s%
a format in mod s$ontan in relatiile dintre oameni, in decursul mileniilor"
-" <e alege un cu!int @termenA T din GC&"
8" <e $resu$une ca eDista o stiinta eDacta <M @model simbolicA, care ar $utea
include termenul T"
0" Termenul T care trebuie studiat de <M trebuie sa fie inclus in <M" Pentru
aceasta, T trebuie redefinit in interiorul lui <M" <M $oate integra un element nou
numai daca acest element este definit in cadrul terminologiei din <M" )n acest
fel, T !a a!ea o definitie in GC& si o alta definitie generata de <M"
EDem$lu+ Termenul G:ortaG are o definitie in GC& si o alta definitie in Mecanica
lui >eton" Predictiile Mecanicii lui >eton se refera numai la termenul G:ortaG,
asa cum a fost definit in interiorul Mecanicii lui >eton"
5" Odata ce T a fost inclus in <M, <M genereaBa relatiile intre T si alte elemente
si de asemenea !a face $redictii care includ si T" ,ceste $redictii se $ot a$oi
com$ara cu realitatea eDterna"
6" Daca $redictiile lui <M in legatura cu T se do!edesc acce$tabile, atunci <M
este considerat util in intelegerea lui T" Daca $redictiile nu sunt acce$tabile,
atunci <M nu este adec!at in intelegerea lui T" )n nici o situatie <M nu !a $utea
fi considerat GcorectG sau GincorectG"
4" Orice $redictie in legatura cu T trebuie asociata cu <M%ul care a facut
$redictia"
EDem$lu+ Gra!itatia este o su$oBitie a teoriei lui >eton" )n teoria lui >eton,
gra!itatia este o $ro$rietate a masei unui cor$ fiBic" )n teoria lui Einstein @alt
model simbolicA gra!itatia este o $ro$rietate a s$atiului si a masei" ,mbele
teorii dau $redictii foarte bune in anumite situatii cunoscute @generate de
modeleA"
;" Odata ce $redictiile lui <M in legatura cu T se do!edesc acce$tabile, <M%ul
este considerat adec!at intelegerii lui T si deci, $redictiile lui <M care includ
si T se $ot asocia cu termenul GcunoastereG" Cunoasterea baBata $e un <M
acce$tabil este sco$ul oricarei stiinte eDacte"
Mom !edea acum un eDem$lu concret, eDtrem de com$leD" ,m ales in mod intentionat
un termen care $ractic n%are definitie in GC& @definitia este foarte confuBaA si
nu are asociate fa$te si date directe din realitatea eDterna" Termenul ales este
GEDtraterestruG @ETA"
, studia in cadrul unei stiinte eDacte un termen din GC& ca acesta, $are o
im$osibilitateN !om !edea ca nu este asa"Conform schemei logice $reBentate,
trebuie sa a!em un model simbolic @o stiinta eDactaA care in eDem$lul nostru este
chiar teoria MDT @Modeling%De!ices TheoryA"
Generarea unei definitii a termenului ET in MDT inseamna ca se acce$ta ca
eDtraterestrii au creier si chiar mai mult, creierul lor functioneaBa $e acelasi
$rinci$iu ca si creierul omului" ,cest lucru $oate fi greu de acce$tat dar,
indiferent care ar fi <M utiliBat @MDT sau oricare altulA, situatia este aceasi+
<M genereaBa definitia lui ET, oricare ar fi <M si oricare ar fi definitia lui ET
in GC&"
Mom incerca deci MDT in eD$licarea lui ET" Du$a ce ET este astfel definit de MDT,
urmatorul $as este $arametriBarea lui ET" MDT Bice ca functiile de baBa ale
creierului sunt constructiile de modele imagine ) si de modele simbolice <"
<a definim un creier de om 1*7 cu $arametrii )H3, <H3" Este clar ca ET nu $oate
a!ea aceiasi $arametrii" <a $resu$unem, de eDem$lu, ca facem un model de ET cu
$arametrii ET@3,3/A @aceasi $utere de a face modele imagine ca si omul dar de Bece
ori mai mare ca$acitate de a face modele simboliceA" ,cesta este doar un eDem$lu
$osibil" )n cadrul unui studiu trebuie sa folosim o colectie de !alori @),<A"
Odata ce am ales o $ereche @),<A, ince$em sa o$eram modelul MDT cu ET inclus"
Putem sa $unem o $rima intrebare modelului si anume, cum $oate arata interactia
intre om *@3,3A si ET@3,3/A" Care ar fi tendintele ET%ilor P Mor ei sa comunice,
!or sa ne fie $rieteni sau dusmani, etc"
&a aceste intrebari MDT nu $oate ras$unde inca" ,!em ne!oie de calibrarea
modelului" Calibrarea se face $unind intrebari la care ras$unsul este cunoscut"
De eDem$lu, un ciine ar $utea a!ea formula D@/"3, /A @3/T din ca$acitatea de a
o$era cu modele imagine fata de om si Bero ca$acitate de o$erare cu modele
simboliceA" >oi a!em tendinta de comunicatie cu ciinii si nu a!em tendinte
eDagerate de eDterminare a lor" )n schimb, a!em tendinta de eDterminare a
tintarilor care au un ) eDtrem de mic si <H/"
Putem continua calibrarea studiind interactia intre di!ersi oameni" De eDem$lu,
$o$oarele asiatice au in mod clar un ) mai mare decit al euro$enilor iar euro$enii
un < mai mare"
Odata ce sistemul a fost cum!a calibrat, se $ot face eDtra$olari la situatii date"
)n baBa $redictiilor, $utem e!alua care sunt limitele lui ) si < $entru o
interactie $rietenoasa sau dusmanoasa"
<a nu uitam ca nici o $redictie a modelului nu $oate fi inca !erificata in
interactie cu realitatea eDterna" Totusi, fa$tul ca a!em o colectie de $redictii
ne aduce un imens a!antaj" Daca unele fa$te din realitatea eDterna ar $utea fi in
Bona de $redictie a modelului, noi !om fi deja $regatiti sa le inter$retam in
conditii $recise" ,stfel, unele fa$te ar $utea fi eD$licate daca ET ar a!ea o
anumita formula" )n orice caB, deja a!em o colectie de com$ortamente $robabile
ceea ce re$reBinta un mare a!antaj atunci cind anumite fa$te din realitatea
eDterna ar $utea fi eD$licate $rin eDistenta ET"
Putem merge si mai de$arte" )n functie de formula aleasa $entru ET, s%ar $utea
construi modele ale ci!iliBatiei care ar $utea fi construita de fiecare ti$ de ET%
i" Din nou, modelul $oate fi calibrat baBat $e ti$uri de societati umane
cunoscute, inclusi! cele care au eDistat in trecut si facind eDtra$olare cu
di!erse formule ET"
<e reaminteste ca, chiar daca ET ar eDista in realitatea eDterna si chiar daca MDT
ar da $redictii eDacte, din asta nu reBulta in nici un fel ca ET au creier care
functioneaBa asa cum considera MDT"
O stiinta eDacta doar declara modelul si $redictiile" Daca, in baBa !erificarii
$redictiilor, cistigam incredere in model, atunci modelul !a mai fi folosit si in
alte situatii similare, deoarece este util" )n nici un moment, cu nici o stiinta
eDacta, nu se $une $roblema ca ea sa ne arate Gade!arulG si nici sa ne ofere
garantii sau certitudini" O stiinta eDacta, asa cum am aratat, face $redictii"
Daca modelul face $redictii bune, o sa%l folosim si alta data si asta e tot"
<a !edem si o $osibila a$licatie $ractica directa asociata eDem$lului de mai sus"
,stfel, s%ar $utea construi modele care sa ne s$una ce se !a intim$la cu
societatea omeneasca daca <H-" <au ce se !a intim$la daca dis$ersia dintre lui <
!a creste $rea mult" ,sta inseamna sa aflam, de eDem$lu, daca eDista sau nu un
$ericol $entru ci!iliBatie atunci cind 5/T dintre oameni au <H/"5 si 5/T au <H3"5"
Pers$ecti!ele $ar fascinante Q
E"T"," -0+ Mica si marea schiBofrenie
)n aceasta sectiune ne $reocu$am numai de schiBofrenia ne%$atologica de ti$ K<3 ,
si B" )n $lus, ne referim numai la $ersoane considerate normale, integrate in
societate si care nu ajung sa aiba $robleme cu justitia @sau sa aiba $robleme
minoreA"
Din teoria generala se stie ca schiBofrenia este un $arametru care !ariaBa de la o
$ersoana la alta" De asemenea, $arametrul GschiBofrenieG are !alori !ariabile in
tim$, chiar de la un minut la altul, la aceasi $ersoana" Tot din teoria generala
se stie ca, $e scurt, schiBofrenia inseamna gindirea cu bataie scurta"
)ntr%o structura schiBofrenica, $roblemele care ajung sa se manifeste sunt
corectate $e masura ce sunt detectate @intr%o masura mai mica sau mai mareA"
,ceasta metoda schiBofrenica de a reBol!a $roblemele care ajung sa se manifeste,
se afla in o$oBitie cu metoda normala @ne%schiBofrenicaA si care inseamna sa
$reBici $osibilitatea a$aritiei unei $robleme si sa reBol!i situatia inainte ca
$roblema sa se manifeste efecti!"
,tunci cind analiBam un $o$or, $o$orul are de asemenea un ni!el de schiBofrenie
care se $oate masura" )n aceasta E"T"," se !a analiBa mica si marea schiBofrenie
la ni!elul $o$oarelor"
Prin Gmica schiBofrenieG se inteleg acele manifestari care se $ot obser!a in mod
direct, inclusi! $e strada, si care, in general, sunt corectabile intr%un tim$
reBonabil, $rin educatie" Marea schiBofrenie inseamna acea schiBofrenie care
afecteaBa global structura de gindire si actiune a intregii $o$ulatii si care
este eDtrem de greu de corectat"
Mom !edea un numar de eDem$le de Gmica schiBofrenieG asa cum cei ne%schiBofrenici
le $ot obser!a"
3" ,runcarea gunoaielor $e strada" , arunca gunoaie $e strada, ca fenomen social,
este o manifestare de schiBofrenie" Cei care fac asta n%au cum sa%si dea seama ca
asta ar $utea fi o $roblema si cu atit mai mult, nu%si dau seama de urmarile cu
bataie lunga a acestei $ractici" >e%schiBofrenicii obser!a acest lucru dar singura
reactie $osibila este ener!area" Daca schiBofrenicii si%ar da seama de urmarile cu
bataie lunga a acestei $ractici, s%ar corecta singuri" Pot fi corectati, in
general, numai $rin actiunea corelata a multor alti oameni" >u $ot fi corectati
$rin mesaje de ti$ Gnu aruncati"""G " ,ceste mesaje au sens $e modele simbolice
iar moti!atia aruncarii gunoaielor $e strada este data de modele imagine cu bataie
scurta"
-" Gro$ile de $e strada" ,cestea sunt un efect al marii schiBofrenii a
administratiei dar, li$sa de reactie eficienta la a$aritia gro$ilor este o reactie
schiBofrenica a $o$ulatiei" Tendinta este de a reBol!a $roblema cu modele cu
bataie scurta @ocolirea gro$ilor, de eDem$luA"
Obser!atie+ in tarile normale, du$a constructia sau re$ararea unei straBi, eDista
masini dotate cu a$aratura adec!ata care !erifica strada" Datele se folosesc
$entru a construi un model simbolic asociat straBii in discutie" ,$oi, $rin
simularea $e model a traficului si a conditiilor de mediu, se $oate G!edeaG strada
du$a 3 luna, 3 an, etc" )n acest fel, $osibilele $robleme sunt antici$ate cu mult
tim$ inainte ca ele sa se manifeste efecti!"

,ici mai este de obser!at un lucru" )ntr%o societate de ti$ schiBofrenic, orice om
normal este fortat sa se com$orte in acord cu acea societate" Daca eDistaE o
groa$a $e sosea si daca tendinta generala este ca nimeni nu reactioneaBa $entru ca
reactioneaBa degeaba, atunci e!ident ca toti !or a!ea reactii schiBofrenice chiar
daca, unii, isi dau seama de asta"
)n legatura cu aceasta $roblema, eDista si $roblema oamenilor gos$odari"
Gos$odarii sunt cei care, $rin efort $ersonal, incearca sa combata efectele
schiBofreniei administratiei" ,$aritia gos$odarilor, de toate categoriile, este un
sim$tom ingrijorator al starii unei societati" ,sa cum am aratat, intr%o societate
normala $roblemele sunt reBol!ate inainte ca ele sa se manifeste efecti! si astfel
gos$odarii nu%si mai au locul" (omanii care se duc in Euro$a de !est sunt socati
de usurinta cu care se reBol!a acolo toate $roblemele fara a intelege, de obicei,
din ce cauBa se intim$la asta"
8" Mini%!andalismele" ,cestea sunt distrugeri marunte $e strada @Bgirierea
$eretilor si a masinilor, s$argerea geamurilor la refugiile din statiile de
autobuB, $ictarea cu s$ray%uri a tot ce $oate fi $ictat, etc" etc"A" &a $rima
!edere acestea sunt $roduse de stresurile urbane de orice fel" Totusi, ele sunt in
mod clar si manifestari de schiBofrenie deoarece $rinci$ala $roblema este Gce !or
ei sa obtinaPG" Ei nu au cum sa !ada $roblemele care or sa a$ara in urma actiunii
lor" ,sa cum am mai s$us, aceste manifestari fiind generate de modele imagine,
teDtele de orice fel nu au efect deoarece acestea sunt $roduse de modelele
simbolice"
Marea schiBofrenie este generata de efectul sumat al tuturor actiunilor si non%
actiunilor unui $o$or" ,cest efect da caracterul unei societati sau al unui $o$or"
,ceste efecte se regasesc in caracterul legilor si in modul de actiune si
manifestare a oficialitatilor"
Mom da un numar de eDem$le de mare schiBofrenie"
3" ConfuBia ne%intentionata sau intretinuta"
9n eDem$lu este intelegerea sistemului democratic" EDista eDtrem de $utini oameni
in tara noastra, inclusi! dintre oficialitati, care stiu ce este un sistem
democratic de ti$ occidental"
De eDem$lu, la ni!elele cele mai inalte se $ro$aga aberatia ca $uterea
judecatoreasca este una dintre $uterile fundamentale ale unui stat democratic
@asta a$are atit in !echea cit si in noua ConstitutieA" ,m auBit aceasta afirmatie
si din $artea unor judecatori si din $artea altor oficialitati, la tele!iBiune sau
in $resa scrisa"
Poate multi !or fi socati de afirmatia ca $uterea judecatoreasca nu este o $utere
fundamentala a statului democratic" Din cauBa asta o sa facem o mica lectie" <a
$resu$unem ca un $artid cistiga cinstit in alegeri, 4/T din !oturi" El ar $utea sa
!oteBe in $arlament o lege $rin care un $artid de o$oBitie sa fie declarat in
afara legii, $rintr%o $rocedura absolut democratica" Puterea judecatoreasca ar
trebui sa a$lice aceasta lege, care ar insemna sinuciderea democratiei $rin metode
democratice"
Pentru a im$iedica distrugerea democratiei $rin metode democratice este ne!oie de
o noua $utere in stat, care sa $oata anula o lege ne%democratica chiar daca este
!otata de $arlament" ,ceasta este de fa$t $rima $utere in stat si se numeste
GCurtea ConstitutionalaG" Ea judeca si inter$reteaBa un cod de $rinci$ii care se
numeste de obicei GConstitutieG"
Democratia este deci centrata in jurul unei Constitutii si in jurul unei Curti
Constitutionale" Curtea Constitutionala este $rima $utere in stat si are ca unic
sco$ asigurarea stabilitatii sistemului democratic in conditiile in care atit
$uterea legislati!a cit si $uterea eDecuti!a au tendinte de subminare sau chiar de
distrugere a democratiei cu mijloace democratice"
,sa cum am s$us, $uterea judecatoreasca, desi in!oca si $erce$te constitutionale,
este obligata sa judece in baBa legilor eDistente" Daca un judecator considera ca
o lege este ne%constitutionala atunci $rocesul se sus$enda $ina !a eDista un
!erdict al Curtii Constitutionale" Deci, $uterea judecatoreasca este doar o $arte
a administratiei @in definiti! si inginerii actioneaBa in baBa legilor ingineresti
etc"A"
)n sistemul legislati! romanesc actual, o lege res$insa ca fiind neconstitutionala
de catre Curtea Constitutionala, se !a intoarce in Parlament" Daca in Parlament !a
fi re%!otata cu cel $utin doua treimi din !oturi, !eto%ul Curtii Constitutionale
este anulat" )n acest fel, Democratia (omana are dre$tul legal de a se sinucide"
,ceasta este o manifestare a marii schiBofrenii"
-" ,lt mod de manifestare a marii schiBofrenii este ne%eD$licarea, chiar in mod
didactic, a noilor legi si $ractici sociale si legislati!e" ,$ar mereu legi noi si
$robleme noi asociate dinamicii societatii" Gu!ernul ar trebui sa se $reocu$e
$ermanent de educarea $o$ulatiei $entru a intelege lumea in schimbare" )n tarile
a!ansate din !estul Euro$ei, aceste eD$licatii cu caracter didactic @care de multe
ori nici nu sunt $erce$ute ca a!ind caracter didacticA sunt o $ractica curenta, in
toate $lanurile" )n $reBent, $rin imitatie, si in tara noastra a$ar mesaje
educati!e din $artea gu!ernului dar im$actul lor este mult $rea slab din cauBa ca
mesajele sunt o imitatie du$a solutiile generate de un alt mediu cultural decit
cel de la noi"
EDem$lu+ multe filme artistice americane arata cum functioneaBa justitia acolo"
Caracterul didactic este clar desi nu este eD$licit" ,ceste filme ajuta $o$ulatia
de acolo sa%si cunoasca dre$turile" Pot sa s$un cu mina $e inima ca stiu eDact
functionarea sistemului juridic american in tim$ ce des$re sistemul juridic
romanesc nu stiu $rea multe lucruri" Cred ca aceasta afirmatie se $otri!este
$entru a fractie im$ortanta a $o$ulatiei acti!e a (omaniei"
,ceasta sarcina, de educare a $o$ulatiei, ar trebui sa fie $rinci$ala $reocu$are a
mass%mediei $ublice"
8" <chimbarile in toate $lanurile
EDista legi si norme care a$ar in urma !otului din Parlament" Totusi, societatea
nu $oate face schimbari $rea ra$ide" Este clar ca in multe situatii ar trebui sa
fie $re!aBute eD$licit $erioade tranBitorii reBonabile acom$aniate de cam$anii de
educatie si informare a $o$ulatiei" ,ceasta se intim$la foarte rar"
EDista si legi care nu sunt adec!ate unei situatii date" ,sta inseamna ca, $entru
a res$ecta legea, trebuie sa eDiste anumite conditii" 9nele se inde$linesc cu bani
multi, altele $rin scolariBari sau $rin lungi $erioade de tranBitie" 9nele legi,
care a$arent sunt bune, nu $ot fi si efecti! a$licate din di!erse moti!e
obiecti!e"
Ce se intim$la efecti! intr%o structura schiBofrenica este ca legile se a$lica asa
cum se $ot a$lica @daca se a$licaA iar neres$ectarea legilor nu se $ede$seste de
foarte multe ori" ,sta scade increderea $o$ulatiei in statul de dre$t, si este
efectul direct al marii schiBofrenii"
0" Marea schiBofrenie se manifesta in mod deBastruos in caracterul legilor" Din
$rinci$iu, o lege trebuie sa fie un model cu bataie lunga" ,cest model, asimilat
modelelor de ti$ L,M @!eBi teoria generalaA trebuie sa aiba ca sco$ modificarea
realitatii eDterne $entru a inde$lini anumite obiecti!e eD$licite"
Este clar de aici ca, inainte de a fi scrisa, o lege trebuie sa%si defineasca
eD$licit obiecti!ele" ,$oi, aceasta lege trebuie sa fie conectabila in mod logic
la structura de legi deja eDistente @analogia cu structura de modele ale
creierului este totalaA" )n $lus, noul ansamblu ar trebui !erificat, $rin simulare
$e model, ca $oate functiona, astfel ca noua lege sa%si atinga obiecti!ele fara sa
scada $rea mult eficienta celorlalte legi si e!ident, fara contradictii logice si
ambiguitati"
Oricum, structura logica a unui ansamblu de legi este neinchi$uit de com$leDa si
ar trebui ca forte mari sa fie antrenate in aceasta acti!itate" Politicienii de
aBi, care in general nu au calitati deosebite in domeniul modelelor simbolice si
structurilor logice com$leDe, nu sunt ca$abili sa faca astfel de o$eratii" Ei sunt
insa cei care trebuie sa $roiecteBe o lege la ni!elul obiecti!elor si, $artial, al
metodelor cu care se $ot atinge acele obiecti!e urmind sa fie $uternic sustinuti
de s$ecialisti in modele simbolice"
Toate acestea trebuie declarate si inde$linite inca inainte ca legea sa fie
conce$uta in detaliu" )n baBa acestor conditii @acest model cu bataie lungaA
urmeaBa sa fie im$lementateFeD$licitate teDtele si articolele de lege"
Du$a ce o lege este data, urmind metoda folosita de creier, trebuie mereu
com$arata realitatea eDterna cu $redictia" ,ceste reBultate ar trebui de asemenea
eD$licitate sub forma de informatii cu caracter $ublic, $entru a se !edea daca
legea are sau nu efectul scontat"
)ntr%o structura de ti$ schiBofrenic, legea este facuta $entru a reBol!a un gru$
de $robleme care deja se manifesta" )n urma actiunii legii !or fi reBol!ate unele
$robleme dar or sa a$ara altele" ,tunci se !a da o noua lege $entru corectarea
legii si astfel aceasta s$irala de!ine fara sfirsit" ,sta este o manifestare clara
a marii schiBofrenii @in unele tari din Euro$a de Mest eDista legi neschimbate de
sute de aniA"
,sa cum am s$us, intr%o structura normala, $osibilele $roblemele sunt detectate
inainte ca ele sa ajunga se manifeste si asta se realiBeaBa cu legi care
inde$linesc cerintele enuntate la ince$ut $entru modelele cu bataie lunga" (eBulta
de aici ca ni!elul marii schiBofrenii $oate fi masurat du$a numarul de $robleme
care nu au fost antici$ate desi ar fi $utut fi"
5" <ecretomania, manifestare a marii schiBofrenii
<chiBofrenia unui $o$or se $oate detecta si $rin tendinta de a secretiBa tot"
ED$licatia+ atunci cind nu eDista secrete, oricine isi $oate da seama, din
eDterior, daca cine!a munceste bine sau nu" )nca$acitatea de a desfasura o
acti!itate com$leDa eficienta este ascunsa $rin secretomanie"
&ucrurile merg si mai de$arte" ,tunci cind intr%o structura unii muncesc bine si
eficient iar altii nu, cei care nu muncesc bine si eficient !or a!ea tendinta de a
secretiBa totul, mai ales succesele altora" Cind cei care nu muncesc bine si
eficient mai au si $oBitie inalta in structura, se obtine o structura total
secretiBata" )nca$abilii !or a!ea ca obiecti! $rinci$al secretiBarea, $entru a%si
a$ara $ro$riile $oBitii"
ConcluBie+ schiBofrenicii nu $ot din $rinci$iu sa lucreBe bine si eficient"
(eactia lor de!ine una $aranoica+ trebuie secretiBat totul de dusmani inchi$uiti"
>i!elul de secretiBare $oate da, de asemenea, ni!elul de schiBofrenie K<3 @, sau
BA al unui $o$or" Cu cit secretomania este mai mare cu atit ni!elul de
schiBofrenie K<3 este mai mare"
EDem$lu+ incercati sa intrati $e CEB%ul Ministerului Mediului si sa aflati
e!olutia com$oBitiei a$ei de baut din orasul D!" in ultimii ani" ,tunci cind
orice fel de informatii de interes $ublic @$oluare, criminalitate, date economice
des$re fiecare unitate economica din tara etc" etc"A !or fi dis$onibile si
actualiBate $ermanent, atunci tara !a de!eni o tara normala"
Trebuie sa fim realisti" O $o$ulatie atinsa de K<3 !a a!ea su$rareactii la unele
date $ublice" De eDem$lu, intr%un oras a$a de baut ar $utea sa aiba $robleme"
Corectarea $roblemei $resu$une sume de bani im$osibil de gasit" Daca elita se
$reocu$a de aceasta $roblema, $o$ulatia ar $utea sa nu fie informata com$let"
Totusi, asta $oate fi acce$tat mai degraba ca o eDce$tie justificata de $erioada
mai lunga de tranBitie necesara educarii $o$ulatiei"
Elita ar trebui sa se $reocu$e $entru ca $o$ulatia sa fie in stare sa inteleaga
corect $roblemele reale si sa contribuie astfel in mod constient la $erfectionarea
societatii @combaterea sindromului Gsa ni se dea""" sa ni se faca"""A" ,sta se
intim$la de foarte multi ani in societatea occidentala"
O $o$ulatie educata si cu constiinta a$artenentei la o comunitate, trebuie sa fie
mereu informata des$re toate $roblemele asociate societatii" Datele trebuie sa fie
mereu actualiBate" ,ceste date trebuie sa arate si dinamica schimbarilor in tim$
$entru a !edea daca a!em sau nu e!olutie" )n $lus, trebuie sa a!em si date
com$arati!e" Cind aceste date !or eDista, !om sti, si in acest $lan, unde suntem,
catre ce mergem, cind !om ajunge acolo, daca suntem sau nu in grafic etc" <%ar
forma, astfel, constiinta de ni!el - si chiar 8 care este absolut esentiala unui
$o$or care !rea sa intre in lumea ci!iliBata"
De multe ori, in societatile $rimiti!e se ceeaBa un climat de blocare generala a
tuturor surselor de informatii de interes general" Efectul este o societate
linistita @metoda sistemului comunistA" Pretul este reducerea ni!elului de
constiinta si, in consecinta, cresterea !ulnerabilitatii acelei societati in fata
realitatii eDterne in schimbare"
Tara noastra !rea sa intre in 9E" ,cest obiecti! ar trebui sa fie un obiecti! al
intregului $o$or" ,sta inseamnaE ca fiecare ar trebui sa stie care este $oBitia
noastra in fiecare moment in aceasta chestiune, cine frineaBa acest $roces etc" )n
9E $utem intra numai cind, din $unct de !edere economic, !om fi com$atibili cu ei"
Chiar daca intrarea !a fi o deciBie $olitica a 9E @acce$tarea fara inde$linirea
criteriului economicA, fara inde$linirea conditiilor de com$atibilitate in $lan
s$iritual, structura nu !a fi stabila cu bataie lunga cu efecte greu de antici$at"
)ntr%o tara cu ni!elul marii schiBofrenii $rea ridicat, nu eDista nici o
$reocu$are de a sti unde suntem si cind ar urma sa ajungem acolo in baBa
$redictiilor unui model credibil, $entru a a!ea o contributie si o
res$onsabilitate in acest $roces" Perce$tia actuala a majoritatii oamenilor $are a
fi ca intrarea in 9E este o $roblema de negocieri deci nu e treaba fiecaruia
dintre noi"
Predictia este ca !om intra in 9E atunci cind ni!elul marii schiBofrenii !a cobori
sub o anumita limita"
6" &imbajul ermetic, limbajul $retios, limbajul confuB, limbajul alambicat, etc"
)nca din liceu ele!ii stiu ca cei mai buni $rofesori sunt cei care eD$lica in mod
sim$lu si clar orice $roblema" )ncom$etenta $rofesionala se ascunde cel mai usor
$rin limbaj"
ED$unerea unei $robleme ar trebui sa incea$a cu modelul cu bataie lunga $e care se
baBeaBa !orbitorul" Cind acest model nu eDista, atunci se construiesc mai multe
modele locale" Modelele locale nu au cum sa comunice $rea bine intre ele din
moment ce sunt create inde$endent unul de altul" PreBentarea unei $robleme sub
forma unor modele inde$endente cu bataie scurta !a face ca realitatea eDterna sa
fie $erce$uta $e bucati" ,cest fel de $reBentare este in mod clar o manifestare de
schiBofrenie" ,cest lucru este $erce$ut sub forma unui limbaj confuB, alambicat,
etc"
)n legatura cu aceasta $roblema, limbajul folosit in aceasta teorie este dat de
modelul simbolic declarat inca de la ince$ut" ,tit tim$ cit deB!olti un model
simbolic, asa cum fac eu in aceasta carte, nu%ti $oti $ermite sa folosesti nici un
cu!int care nu a fost $recis definit, $e baBa de logica, in baBa modelului" ,cest
limbaj $oate fi foarte socant $entru cei neobisnuiti cu modul stiintific de
gindire" ,cest $osibil soc este dat de fa$tul ca, in fiecare moment este
solicitata logica, cu foarte $utine trimiteri la imaginati!" Oamenii neobisnuiti
cu gindirea simbolica !or incerca sa translateBe teoria $e mai multe modele
imagine si acest lucru nu este $osibil, din $rinci$iu"
4" )mitatia
)ntr%o structura schiBofrenica nu eDista modele suficiente cu bataie lunga"
Totusi, fara astfel de modele acti!itatea tinde sa de!ina haotica" )ntr%o astfel
de situatie, o solutie este de a im$orta modele cu bataie lunga" Modelele de
im$ort au fost insa create intr%o alta structura de modele" Ele au legaturile lor
cu alte modele astfel ca, $rin trans$lantare ele nu mai au cum sa fie eficiente"
E!ident ca unele modele de im$ort !or fi in stare sa detecteBe si sa reBol!e unele
$robleme inainte ca ele sa se manifeste dar, $rin trans$lantare, ele, in general,
ofera solutii la $robleme care ar $utea sa nu a$ara in structura unde sunt
trans$lantate" )n schimb, ele $ot sa ignore $robleme reale"
EDem$lu+ MiteBa de circulatie in localitati a fost redusa la 5/ ?mFh, du$a model
euro$ean" ,$arent este o masura buna doar ca eDista o mica $roblema+ in Euro$a de
!est s%a luat aceasta masura du$a ce drumurile nationale n%au mai trecut $rin
localitati" )n (omania, numarul de kilometri de autostrada este eDtrem de mic
astfel ca, daca efecti! s%ar res$ecta aceasta limita de !iteBa, acti!itatea
economica ar $utea fi afectata semnificati!" Politia intelege si ea asta si
astfel, desi limita de !iteBa in localitati este formal 5/ ?mFh, !iteBa reala cu
care se circula $rin localitatile tranBitate de drumurile nationale este mult mai
mare" <olutia normala ar fi trebuit sa fie o solutie de tranBitie in care, in
conditiile in care !iteBa admisa ar fi ce!a mai mare, sa a$ara mijloace de
$rotectie a $ietonilor @cu balustrade si trotuareA im$reuna cu o cam$anie de
constientiBare a $o$ulatiei asu$ra $roblemei, $ina cind si la noi !or eDista
autostraBi ca in !est"
;" &egile mas%mediei
)n toata Euro$a eDista comisii care fac etichete, asociate emisiunilor TM, cu
sco$ul declarat de a%i $roteja $e minori" Cutare film cere sau nu acordul
$arintilor si alte aberatii de acest ti$"
E!ident ca fiecare om, inclusi! membrii acestor comisii, au dre$tul democratic de
a%si $relungi fanteBiile in realitatea eDterna" Totusi, eDista suficient de multe
date care arata ca, inca de la 5%6 ani, co$iii sunt informati in legatura cu
$roblemele seDuale, de eDem$lu" Este de ajuns ca un singur co$il sa aiba o re!ista
$ornografica si o intreaga clasa !a fi la curent cu $roblema" 9n numar
semnificati! de co$ii isi ince$ acti!itatea seDuala in jurul !irstei de 30 ani si
aceasta !irsta are tendinta de a scadea" Membrii acelor comisii insa, isi
$relungesc fanteBiile legate de $rotectia minorilor"
<a mergem mai de$arte si sa acce$tam ca munca acelor comisii este atit de
eficienta incit nici un co$il sub 3; ani nu a !aBut !reodata scene seDuale
eD$licite" )n aceasta situatie, membrii acestor comisii ar $utea fi acuBati
a$roa$e $enal" EDact in cea mai critica $erioada a !ietii, co$iii sunt li$siti de
orice fel de ajutor, in $robleme de seD, si datorita acti!itatii acelor comisii"
Codul $enal $ede$seste li$sirea de ajutor a unei $ersoane aflate in dificultate
iar in $robleme de seD, co$iii sunt eDact $ersoanele care au ne!oie de ajutor"
Problema care ramine este ca oamenii maturi, $rin escamotarea $roblemei in s$atele
unor etichete, nu au informatii eDacte asociate !ietii seDuale reale a minorilor"
,$ar in Biare caBuri $enale in legatura cu seDul" Co$ii teroriBati si abuBati
seDual de $arinti, fetite%mame la 3- ani, etc" Lilnic unii co$ii sunt traumatiBati
$sihic dar eDtrem de $utine caBuri ajung in mas%media" 9nii co$ii ajung sa se
$linga, du$a multi ani de chinuri, atunci cind $ersonalitatea lor este definiti!
deformata"
Daca ar eDista emisiuni s$ecial facute $entru co$ii, fara $erdea si fara
ocolisuri, fara $rofesori docti care%si $relungesc fanteBiile si dau sfaturi ca sa
se auda !orbind, cu alte cu!inte, emisiuni Gade!arateG du$a terminologia co$iilor,
atunci aceste caBuri ar $utea fi $use sub control" Teoria $re!ede o maturiBare,
baBata $e modele simbolice, tot mai $recoce a co$iilor astfel ca, la un moment
dat, lumea co$iilor ar $utea sa se ru$a de lumea GoficialaG"
Co$iii $ot construi modele cu bataie lunga ince$ind cel $utin cu !irsta de 3- ani,
cind $ot sa ajunga si $e ni!elul 8 de constiinta" Este e!ident ca un co$il care%si
intelege $arintii, !a fi in stare sa antici$eBe com$ortamentul $arintilor si sa
!ada im$licatiile cu bataie lunga a acestor com$ortamente, daca ar fi ajutati
cores$unBator" <ocietatea ar trebui sa%i ajute $e co$ii, $rin educatie
Gade!arataG, sa ajunga $e acest ni!el si atunci un imens numar de $robleme ar
$utea sa fie reBol!ate inainte ca ele sa ajunga sa se manifeste"
Morbind in general, deciBiile ar trebui luate numai $e baBa unuia sau mai multor
modele asociate unei realitati eDterne" Modelele ar trebui declarate si facute
$ublice $entru ca fiecare sa fie in masura sa judece daca si in ce masura o
deciBie este sau nu buna"
." :anteBii frumoase
Marea schiBofrenie se manifesta in !iata de Bi cu Bi si $rin $relungirea
fanteBiile, in conditiile in care nu eDista modele cu bataie lunga din care sa%ti
dai seama unde te afli"
,m un eDem$lu asociat cu !iata de Bi cu Bi in care majoritatea absoluta a
oamenilor nu%si dau seama ce se intim$la" Este !orba de fanteBia ca romanii sunt
foarte buni la matematica si la calculatoare"
EDistaE un eDem$lu in care o echi$a de studenti romani, condusi de un distins
$rofesor, au obtinut $remiul unu la un concurs de $rograme de calculator in <9,"
,u reBol!at o $roblema asociata cu modul de !iata american, asa cum l%au inteles
ei si, asa cum am s$us, au cistigat $remiul cel mare" E!ident ca ar trebui sa fim
foarte fericiti si mindri ca suntem romani" Totusi, aici la noi in (omania, eDista
$robleme cu ade!arat serioase $e care romanii, daca ar fi cu ade!arat buni la
matematica si la calculatoare, ar incerca sa le abordeBe si chiar sa $ro$una
cite!a solutii, cel $utin in teorie"
9n eDem$lu $osibil este corelarea semafoarelor la ni!elul Bucurestiului" ,ceasta
$roblema a corelarii semafoarelor ar $utea fi reBol!ata daca s%ar construi un
model cu bataie lunga a circulatiei in intregul Bucuresti si daca s%ar simula
!ariante de reBol!are" Daca romanii ar fi in stare sa faca un astfel de model,
asta ar fi cu ade!arat un semn ca suntem buni la matematica si la calculatoare"
Daca toate semafoarele din Bucuresti ar fi corelate, s%ar obtine cu ade!arat un
cistig imens $entru toata lumea" <a ne imaginam ca un gru$ mutidisci$linar de
studenti ar reusi sa coreleBe toate semafoarele din Bucuresti, cel $utin $e model
teoretic" ,sta ar insemna ca, cel $utin in simulare, s%ar circula multi kilometri,
$rin Beci de intersectii, fara o$rire, chiar in orele de !irf" Te%ai simti cu
ade!arat mindru ca esti roman deoarece asta s%ar obtine doar $rin inteligenta"""
O alta fanteBie, mult mai gra!a $rin consecintele ei cu bataie lunga este ideea ca
toate $roblemele se reBol!a cu calculatorul @idee formal corectaA si deci ca, daca
a!em calculatoristi buni, !om reBol!a orice $roblema" ,ceasta ultima idee este
$rofund falsa" Orice $roblema serioasa din Bilele noastre inseamna corelarea intre
foarte multe s$ecialitati si foarte multi integratori de sisteme" Calculatoarele
$rin ele insele nu folosesc la mare lucru" Ele au ne!oie de date $rimare deci de
un sistem de $rele!are de date $rimare corecte si li!rate la tim$ si mai au ne!oie
de sisteme $rin care deciBiile date de $relucrarea acelor date sa fie $use in
eDecutie" ,sta este corect ince$ind cu corelarea semafoarelor dintr%un oras si
terminind cu $olitica eDterna a unei tari"
,lta clasa mare de $robleme care solicita calculatoarele este $roiectarea
industriala" ,sta $resu$une corelarea intre foarte multi s$ecialisti din foarte
multe domenii $entru a creea $rograme de simulare a com$ortamentului unui $rodus
industrial $entru a obtine garantii de fiabilitate, de eDem$lu"
<e da ca eDem$lu $odul sus$endat $este strimtoarea Bosfor" Podul se afla intr%o
Bona seismica si cu !inturi $uternice" Ce garantie $oate oferi o firma care s%ar
angaja la o astfel de contructie, ca $odul !a fi sigur in orice situatie
$robabilaP E!ident ca $entru a da astfel de garantii trebuie $rograme de simulare
eDtrem de $erformante care se obtin $rin corelarea muncii a foarte multor
s$ecialisti din foarte multe domenii" Calculatoristii nu se afla nici $e de$arte
$rintre cei mai im$ortanti oameni in aceasta intre$rindere"
Princi$ala functie realiBata cu ajutorul calculatorului este o$erarea modelului
simbolic" Pentru a construi un model simbolic nu este, in general, ne!oie de
calculatoare" Chiar mai mult, cei care construiesc modele simbolice nici nu este
necesar sa fie si $rogramatori de calculatoare" Chiar daca modelul simbolic a fost
construit, $entru a fi util el trebuie calibrat" Calibrarea este o o$eratie
neinchi$uit de com$leDa si ea solicita colaborarea intre foarte multe
s$ecialitati" 9n $rogram de simulare $e o situatie com$leDa nu este nici $e
de$arte creatia unor s$ecialisti in $rogramarea calculatoarelor desi ei sunt
singurii G!iBibiliG de oamenii care nu cunosc $roblemele"
:anteBiile din !iata de Bi cu Bi a romanilor sunt reBultatul gindirii $e baBa de
modele cu bataie $rea scurta deci un efect al micii si marii schiBofrenii"
E"T"," -5+ Demonstratie directa asu$ra functiei de creare de modele%imagine
<u$oBitia fundamentala a Teoriei MDT este ca creierul construieste si o$ereaBa
modele in mod automat @asta este o functie de hardareA" Mai jos !a fi descris un
eDercitiu care demonstreaBa aceasta su$oBitie fundamentala, intr%un mod direct"
Majoritatea absoluta a fiintelor @oameni sau animaleA au doi ochi" Ei genereaBa
doua imagini $lane dar, ceea ce !edem este o singura imagine tridimensionala
@model imagine de ti$ fotograficA, conform cu MDT" Mai mult decit atit, daca a!em
o singura imagine $lana @$ri!im cu un singur ochiA creierul !a continua sa
construiasca modelul tridimensional"
,ici a$are insa $roblema+ cu o singura imagine $lana nu a!em destula informatie
$entru a construi un model tridimensional" ,!em insa o Gcom$ensareG+ creierul este
un sistem eDtrem de $uternic" El !a folosi orice fel de informatie su$limentara
$entru a construi modelul tridimensional" Ma fi descris mai jos un eDercitiu
$entru ince$atori $entru a demonstra asta"
Trebuie sa $ri!im la tele!iBor cu un singur ochi, intr%o camera fara nici o sursa
aditionala de lumina" <u$rafata sticlei ecranului trebuie sa fie absolut
in!iBibila @sa nu eDiste absolut nici o reflectie de lumina $e eaA" Trebuie sa
stam in fata unui ecran normal, la cel $utin 8 metri distanta @conditia este de a
nu $utea sa $erce$em $unctele care constituie imagineaA" Pe ecran trebuie sa fie o
scena familiara, luata din realitatea eDterna comuna, cu $ers$ecti!a normala @nu
teleobiecti!, nu su$erangularA iar imaginea trebuie sa se schimbe lent"
Daca, in aceste conditii, $ri!im ecranul cu un singur ochi, du$a ce!a antrenament,
!om !edea o imagine tridimensionala"
<unt cite!a obser!atii im$ortante+
% $ersoana trebuie sa fie relati! tinara @sub 0/ de ani de eDem$luA, intr%o stare
fiBica si $sihica foarte buna
% in jur trebuie sa fie liniste
% sec!entele care se !ad sa aiba o schimbare lenta astfel ca, in tim$, sa eDiste
date su$limentare des$re $oBitiile si formele elementelor imaginii"
% $ersoana care se antreneaBa $entru a !edea GstereoG trebuie sa eD$loreBe lent
fiecare element al imaginii $entru a ajuta creierul sa ghiceasca $oBitiile,
formele si dimensiunile elementelor" <e mai cere si o imagine de foarte buna
calitate"
,cest eD$eriment do!edeste in mod direct ca functia de baBa a creierului este de a
construi modele tridimensionale"
Generarea de catre creier de modele tridimensionale dintr%o imagine $lana este
cunoscuta de foarte multa !reme" Problema a a$arut odata cu deB!oltarea comertului
cu $icturi, in urma cu multe sute de ani" ,stfel, un $ictor obisnuia sa $icteBe la
ince$ut $rim $lanurile si mai tirBiu fundalul" 9n $ictor bun a!ea in ca$ intreg
modelul tridimensional astfel ca fundalul se conecta $erfect cu $rim $lanul chiar
daca fundalul era $ictat du$a un lung inter!al de tim$" )n unele $icturi, fundalul
sau unele com$onente ale $icturii, $ot sa nu se cu$leBe $erfect intre ele @$ictor
slabA si asta era !aBut de initiati @$retuitori sau critici de artaA $ri!ind
$ictura cu un singur ochi"
Pictorul (embrandt a $ictat scene cu $ersoane gru$ate" Totusi, unele $ersoane din
gru$ $uteau fi mai a$roa$e de $ri!itor, altele ce!a mai de$arte" Cind un astfel de
gru$ com$act este $ri!it cu un singur ochi, se $oate obser!a ca $ictorul le%a
$ictat corect @usor mai mici $entru $ersoanele din $lanul usor mai inde$artatA"
Creierul nostru $oate sesiBeBa aceste diferente infime deoarece reconstituie
modelul 8D"
,$ro$o de aceasta functie+ a construi un model 8D baBat $e o singura imagine $lana
este o o$eratie care necesita o imensa ca$acitate de $relucrare de informatie"
Chiar si creierul, cu toata $uterea lui imensa, are $robleme in legatura cu
ca$acitatea de $relucrare a acestei imense cantitati de informatie" >e%eDistind,
din $rinci$iu, suficienta informatie $entru o astfel de o$eratie, creierul trebuie
sa ghiceasca unul sau mai multe modele $robabile $e care sa le !erifice" Din
eD$erienta mea directa, reBulta ca $entru a ghici un model 8D dintr%o imagine
$lana, trebuie sa fii intr%o stare fiBica si $sihica foarte buna" <tarea
creierului s%ar $utea afla, ca un test, din !iteBa de ghicire a modelului imagine
intr%o situatie data"
E"T"," -6+ Citi!a $arametrii de baBa ai creierului in !ederea masurarii
$erformantelor"
)n baBa teoriei fundamentale, aici sunt listate cite!a facilitati functionale
fundamentale ale creierului, eDclusi! ca o introducere de e!aluare a $roblemei"
3" Ca$acitatea de a construi si o$era modele imagine @arte, multe jocuri, calitati
$aranormale,"""A
-" Ca$acitatea de a construi si o$era modele simbolice @stiinte eDacte,
tehnologii,"""A
8" Ca$acitatea de a construi si o$era modele $ur simbolice @mecanica cuantica, ""A
0" Ca$acitatea de a integra o imagine intr%un model imagine $reeDistent"
5" Ca$acitatea de translatie a unui model imagine intr%un limbaj comun @descrierea
unui model imagineA"
6" Ca$acitatea de a translata un model simbolic intr%un limbaj comun @modelul
simbolic este $articulariBat, translatat in model imagine si descris in cu!inteA"
4" Ca$acitatea de a translata un model imagine intr%un model simbolic @abilitati
generale in domeniul stiintelorA"
;" Ca$acitatea de a translata un model simbolic intr%un model imagine
." Ca$acitatea de a integra o informatie simbolica intr%un model imagine
3/" Ca$acitatea de a construi modele imagine de ti$ conce$t dintr%o familie de
modele imagine"
33" Ca$acitatea de a construi un model simbolic de ti$ conce$t dintr%o familie de
modele simbolice"
3-" Ca$acitatea de a integra o informatie simbolica intr%un model simbolic
38" MiteBa de a construiFo$era modele imagine
30" MiteBa de a construiFo$era modele simbolice
35" MiteBa de constructie de modele imagine cu bataie lunga
36" MiteBa de a construi modele simbolice cu bataie lunga
34" MiteBaFca$acitatea de a actualiBa modelele $reeDistente
3;" Ca$acitateaF!iteBa de a construi modele de ecranare
3." Ca$acitatea de a construi si o$era un model nou in fata unei realitati eDterne
noi"
-/" MiteBa de gasire a unui model $reeDistent adec!at unei noi realitati eDterne
-3" MiteBa de acti!are si deBacti!are de catre un MLM a unor modele $reeDistente,
in fata unei realitati eDterne in schimbare" ,sta $resu$une atit gasirea modelului
adec!at cit si initialiBarea lui la realitatea eDterna data"
--" Ca$acitatea de a o$era alternati! @in time%sharingA mai multe modele in fata
unei realitati eDterne com$leDe"
,ceasta lista $oate continua deoarece creierul este eDtrem de com$leD" )n aceasta
ordine de idei mai sunt $arametrii de anduranta @calitatea im$lementarii
tehnologiceA sau $arametrii dinamici de !iteBa si de stabilitate @cit de re$ede se
$ot face anumite o$eratii, cit de re$ede se $oate trece de la o o$eratie la alta,
cit de stabile sunt aceste o$eratii atit in regim tranBitoriu cit si in regim
stationarA"
)n teoria generala creierul a$are cu doua functii fundamental diferite+ $rima este
de a construi si o$era modele adec!ate realitatii eDterne @LMA iar a doua este de
a actiona asu$ra realitatii eDterne $entru a inde$linii cerintele unui model de
actiune @L,MA"
:unctia de actiune asu$ra realitatii eDterne are si ea un mare numar de
$arametrii, ince$ind cu constructia de modele de actiune @$entru a fi realiste,
realiBabile etc"A si terminind cu acti!area modelelor de actiune @forta fiBica,
ca$acitatea de control asu$ra miinilor, $icioarelor, etc"A"
,ceasta $osibila lista de $arametrii este inca de$arte de a caracteriBa com$let un
creier"
Din aceste consideratii se $oate !edea nai!itatea si chiar ridicolul asa Biselor
Gteste de inteligentaG actuale" De fa$t, in legatura cu asa Bisele Gteste de
inteligentaG, ceea ce se intim$la este ridicol deoarece se fac teste fara o teorie
fundamentala care macar sa ordoneBe si sa defineasca termenii folositi"
Teoria mea, de eDem$lu, Bice ca eDista functii asociate modelelor imagine si
functii asociate modelelor simbolice @la liceu a!em GrealG si GumanG, in !iata
cotidiana a!em arte si stiinte, ceasurile sunt analogice sau digitale, $e ecranele
calculatoarelor a!em icoane si teDte, etc"A"
Mai a!em functii asociate obtinerii de informatii din realitatea eDterna si
functii asociate modificarii realitatii eDterne @oameni mai dornici de a cunoaste
in tim$ ce altii sunt mai dornici de a actionaA"
,sa cum am mai s$us, o minima obser!are asu$ra realitatii eDterne ar sugera 0
gru$e inde$endente de Gteste de inteligentaG si anume+ actiuneFcunoastere $e model
imagineFsimbolic" Cum asta nu se intim$la, asa Bisele teste de inteligenta actuale
$ar nai!e si ridicole, nu numai din $unctul de !edere al MDT"
Mom da mai jos o structura de teste fundamentale, asa cum ele a$ar in conformitate
cu MDT"
3" Ca$acitatea de a construi modele imagine M @asimilate organelor de simtA
-" Ca$acitatea de a construi modele imagine #M @modele conce$tA
8" ca$acitatea de a asimila modele imagine #M @modele conce$tA
0" Ca$acitatea de a construi modele simbolice #M @modele conce$tA
5" Ca$acitatea de a asimila modele simbolice #M @modele conce$tA
6" Ca$acitatea de a asimila modele imagine LM"
8" Ca$acitatea de a construi modele imagine LM"
0" Ca$acitatea de a asimila modele simbolice LM"
5" Ca$acitatea de a construi modele simbolice LM"
6" Ca$acitatea de a asimila modele simbolice L,M @de actiuneA"
4" Ca$acitatea de a construi modele simbolice L,M @de actiuneA"
;" Ca$acitatea de a asimila modele imagine L,M @de actiuneA"
33" Ca$acitatea de a construi modele imagine L,M Ade actiuneA"
3/" Ca$acitatea de a acti!a modele simbolice L,M"
3/" Ca$acitatea de a acti!a modele imagine L,M"
33" Ca$acitatea de a construi modele imagine ,LM
3-" Ca$acitatea de a acti!a modele imagine ,LM @de actiuneA"
EDem$lu+ $entru o $ersoana care trebuie sa fie re$reBentantul unei firme in
relatia cu $ublicul larg, !or conta in $rimul rind calitatile legate de
ca$acitatea de a asimila modele simbolice siFsau imagine si de a actiona in baBa
modelelor asimilate" Ei trebuie sa aiba o tendinta redusa de a construi modele
$ro$rii, $entru a cores$unde s$ecificului functiei" O $ersoana care urmeaBa sa
lucreBe in cercetare, trebuie sa aiba ca$acitati in legatura cu crearea de modele
simbolice noi"
)ntre aceste ca$acitati trebuie sa eDiste o strinsa interde$endenta" <e $oate
$resu$une ca o $ersoana care are tendinta de a construi modele, !a a!ea
dificultati in a asimila modele gata construite de altii" Tendinta lor !a fi de a
modifica, intr%o maniera $ro$rie, orice model eDterior" De asemenea, o $ersoana
care are abilitati de a asimila modele gata facute, !a a!ea dificultati de a
construi modele $ro$ri noi si nu !a incerca sa modifice modelele asimilate chiar
daca nu @maiA sunt adec!ate realitatii eDterne concrete"
,r urma a$oi $arametrii de stabilitate al acestor ca$acitati, $e tim$ scurt si $e
tim$ lung, in conditii normale sau in conditii s$eciale" ,cesti $arametrii urmeaBa
sa caracteriBeBe fiabilitatea acestor functii, in conditii s$ecificate"
9rmeaBa ca, in baBa unor studii ulterioare, baBate $e aceasta teorie, sa se
stabileasca o colectie de modele de oameni, sub forma unei liste de $arametrii
numerici" Odata ce o $ersoana se considera ca a$artinind unui anumit ti$, ea !a
sti ca are sanse mai mari de integrare in societate daca se orienteaBa catre
domeniile unde are calitati"
O teorie fundamentala cum este MDT, nu $oate fi folosita, in mod direct, la
reBol!area de $robleme s$ecifice" Ea doar creeaBa o $latforma si un sistem de
referinta unde se $ot reBol!a $robleme s$ecifice $e baBa unor sub%modele
s$ecifice, asociate unor obiecti!e date"
E"T"," -4+ ,nimalele
,lbina
O caracteristica fundamentala a albinei este Bborul dincolo de limita
!iBibilitatii ei directe" Ea $oate Bbura la sute de metri de stu$ in conditiile in
care ea $oate identifica obiecte doar $ina la citi!a metri"
)n consecinta, albina trebuie sa faca na!igatie" >a!igatia inseamna, in $rinci$iu,
o harta, o busola si un sistem de stabilire dinamica a $oBitiei reale $e harta"
Daca in $ri!inta busolei si a sistemului de stabilire a $oBitiei $e harta nu $utem
sa facem decit su$oBitii, in $ri!inta hartii ne aflam in Bona de actiune directa a
teoriei" ,stfel, o harta este o forma $rimiti!a de model imagine" Creierul ei
construieste modele sim$lificate @hartiA ale realitatii eDterne" Pe harta este
marcata $oBitia stu$ului si este actualiBata mereu $oBitia albinei in Bbor"
<e mai stie ca o albina tinara, du$a ce iese din stu$, ince$e sa Bboare in cerc in
jurul stu$ului dar numai in Bile cu soare clar" ED$licatia, baBata $e teoria mea,
este ca in acel Bbor, la limita !iBibilitatii directe, albina isi calibreaBa
sistemul de na!igatie" ,sta inseamna ca ea isi calculeaBa $oBitia fata de stu$ si
com$ara $redictia cu realitatea eDterna, data $rin !edere directa" Cind
instrumentele de na!igatie sunt calibrate, ea $oate sa Bboare dincolo de limita
!iBibilitatii directe si sa se intoarca cu bine la locul de $lecare, in baBa
$redictiilor modelului GhartaG"
Pasarile migratoare
)n caBul $asarilor migratoare a!em din nou o $roblema de na!igatie" De data asta
insa, Bborul se $oate face la mii de kilometri distanta" Este clar ca si $asarile
migratoare trebuie sa aiba, alaturi de instrumentele de na!igatie si o harta"
Pasarile trebuie sa aiba in memorie un model $o!este a unui Bbor reusit $e traseul
dorit" Ele urmeaBa sa com$are $oBitia dorita @data de modelul%$o!esteA cu $oBitia
reala" PoBitia reala ar $utea sa fie obtinuta $rin urmarirea cim$ului magnetic
terestru sau $rin urmarirea $oBitiilor cor$urilor ceresti sau in orice alt mod"
Este clar ca orice fel de informatie su$limentara este bine!enita $entru succesul
o$eratiunii" Modelul%$o!este de na!igatie a fost construit baBat $e un Bbor
anterior reusit" El ar $utea fi inregistrat de o $asare care nu are acest model
dar face $arte dintr%un stol unde cel $utin o $asare are acest model"
Totusi, daca o $asare care nu are inca harta in creierul ei !a a!ea $robleme
tehnice in tim$ul Bborului, ea ar $utea sa se rataceasca" EDista eDem$le de $asari
migratoare care, a!ind $robleme tehnice, au ajuns in grija oamenilor" Du$a ce s%au
facut sanatoase nu au mai G!rutG sa $lece" Teoria eD$lica asta $rin fa$tul ca,
nea!ind harta si $oBitia ei $e aceasta harta, nu stiu unde sa $lece" Totusi, daca
!ad un stol in Bbor, ele se $ot atasa acelui stol"
EDista o situatie, relatata de $resa, in care un stol intreg de $asari a ramas
fara harta de na!igatie si deci a ramas blocat la sol" )n aceasta situatie s%a
folosit un a!ion de forma unei $asari $entru ghidarea Bborului lor"
Pisicile
Pisicile $ot comunica, intr%o anumita masura, cu oamenii" ,lta caracteristica este
ca o $isica se ada$teaBa foarte greu la un mediu nou, du$a ce s%a obisnuit cu un
anumit mediu" <e mai $oate obser!a si fa$tul ca o $isica de a$artament tresare
foarte usor la sunete relati! $asnice si care ar fi trebuit sa%i fie cunoscute"
Cind o $isica tresare este foarte $robabil ca s%a acti!at P<M%ul"
&a o $rima e!aluare a!em un creier care are o ca$acitate relati! redusa de a face
modele noi" De asemenea, datorita instinctului slab de a$arare a teritoriului
@multe $isici acce$ta soareci in jurul lorA, se $oate face su$oBitia ca are un
model foarte $rimiti! al teritoriului"
Cea mai $robabila situatie este ca o $isica $oate construi modele noi doar cind
este foarte tinara" Du$a un tim$ isi $ierde ca$acitatea de a face modele cu bataie
lunga si se baBeaBa in $rinci$al $e modelele cu bataie scurta, ghidate de modele
rudimentare cu bataie lunga si cu multe reBol!ari de situatie baBate $e actiunea
P<M%ului"
De fa$t, toate animalele de $rada, cele care au $utini dusmani, au tendinta de a
se baBa mai mult $e modele eficiente cu bataie scurta decit $e modele cu bataie
lunga"
)n acest fel, inteligenta, care este un indicator al ca$acitatii modelelor cu
bataie lunga, nu este stimulata la animalele de $rada" )nteligenta animalelor
este insa in mod clar stimulata de $reBenta si interactia cu oamenii dar si de un
mediu agresi! cu ele"
Este totusi im$ortant de obser!at ca, desi li$sa $ericolelor eDterne nu este un
stimulent $entru deB!oltarea functiilor creierului, $otentialul creierului
animalelor de $rada este totusi relati! mare" Din aceasta cauBa, desi animalele de
$rada nu $ar $rea inteligente, ele ne $ot sur$rinde cu scli$iri de inteligenta in
situatii critice"
Ciinii
Ciinii $ar a fi in stare sa construiasca modele foarte $recise ale realitatii
eDterne, inclusi! de a simti starea de s$irit a sta$inului" Ca$acitatea lor
relati! inalta de a construi modele, le da $osibilitatea de a comunica in baBa
acestor modele, inclusi! cu oamenii"
<a analiBam acum o situatie asa cum ea a a$arut in Biare" 9n cioban mergea cu
ciinele sau $rin $adure" El a fost atacat de o ursoaica cu $ui" 9rsoaica a atacat
ciobanul dar ciinele a atacat $uii" 9rsoaica l%a lasat $e cioban in $ace si si%a
sal!at $uii"
Teoria $oate eD$lica in multe moduri acest com$ortament" Prima $osibilitate ar fi
ca sta$inul este integrat in P<M%ul ciinelui" Ciinele a facut deci un model de
a$arare al sta$inului care, la simularea atacarii ursoaicei, a esuat in a gasi
solutia de succes" &a simularea atacarii $uilor, a a$arut $redictia ca ursoaica !a
sal!a $uii deci !a lasa ciobanul in $ace"ED$licatia asta ar fi, in mod clar, o
manifestare de inteligenta @model cu bataie lungaA" ,r fi totusi cam $rea com$leDa
$entru un ciine @este $utin sur$rinBatoare chiar $entru oameniA"
O alta !arianta este ca, du$a ce modelul de atacare al ursoaicei a esuat, ciinele
a atacat $uii $entru ca era mai $utin $ericulos" ,sta ar insemna ca sta$inul nu
era in P<M"
EDista si !arianta ca acel ciine a $artici$at la un atac al multor ciini contra
unei ursoaice si in acel atac el a !aBut ca ursoaica fuge cu $uii daca $uii sunt
atacati" >ici in aceasta !arianta ciobanul nu era luat in consideratie" ,sta $are
si cea mai $robabila eD$licatie deoarece ciobanii se com$orta in general
ne$rietenos cu ciinii lor"
EDista si !arianta ca din nou ciobanul sa nu fie luat in consideratie iar ciinele
sa atace tot ce este mai slab decit el"
Continuam analiBa ciinilor" <e mai stie des$re ciini ca sunt foarte fideli
sta$inului" ,sta sugereaBa ca ei $ot introduce sta$inul in structura lor de
$rotectie @P<MA" Totusi, fa$tul ca unii ciini $ot fi fideli la mai multi sta$ini
@in mod succesi! QA sugereaBa ca ei $ot GrescrieG P<M%ul lor" ,cest lucru este cu
ade!arat neobisnuit"
:a$tul ca ei introduc sta$inul in P<M este dat in mod clar de obser!atia ca unii
ciini mor $entru a%si sal!a sta$inul @nu se tem de moarteA iar conform teoriei,
asta se $oate intim$la numai daca sta$inul este $e acelasi ni!el de $rioritate cu
$ro$ria sa fiinta"
EDista lu$te de ciini unde ciinii se lu$ta $ina la moarte" Este interesant de
inteles daca moti!atia $oate sau nu sa fie data de un model de $rotectie al
sta$inului sau de un instinct care nu ia sta$inul in consideratie"
Elefantul
Creierul elefantului $oate ajunge mai mare decit al omului" (eBulta de aici ca
sistemul de organiBare este $rimiti!" 9n mod de a eD$lica asta ar fi ca$acitatea
redusa a creierului de elefant de a construi modele conce$t" Daca este asa, el
foloseste o imensa ca$acitate din creier $entru a face modele imagine $ure"
Termenul de Gmemorie de elefantG $oate fi asociat deci cu aceasta ca$acitate de a
construi modele imagine $ure" ,stfel, daca ar construi modele conce$t, elefantul
ar trebui sa identifice doar un numar limitat de re$ere de identificare a
di!erselor locuri $e unde trece" :olosind modele imagine $ure, el memoreaBa
fiecare co$ac si fiecare creanga" ,cesta este cu ade!arat un mod total neeficient
de functionare al creierului sau"
Maimutele
EDista relatari des$re maimute dresate care construiesc si o$ereaBa modele
simbolice" Ele ar $utea sa im$lementeBe functia $rin softare" Totusi, aceste
eDem$le foarte singulare confirma in fa$t inca$acitatea lor de a e!olua s$re
modele simbolice"
9na dintre cele mai fra$ante caracteristici ale acestor animale este li$sa de
stabilitate in model" Cele mai inteligente maimute sunt cele care au ca$acitatea
de a ramine intr%un model in conditiile in care realitatea eDterna le da multe
$rilejuri de a schimba modelul acti!" Daca maimutele ar a!ea stabilitate intr%un
model, atunci ele ar $utea sa aiba $erformante mult mai mari in domeniul
constructiei, sub controlul oamenilor, a modelelor simbolice"
Desi i$oteBa a$aritiei omului din maimuta nu este sustinuta de MDT, asemanarea
dintre unele com$ortamente ale maimutelor si ale oamenilor, numai $e model
imagine, bineinteles, este fra$anta"
Delfinul
Delfinul este considerat un animal foarte inteligent, urmatorul in ordine du$a om"
Delfinul $oate nu numai sa imite semnele facute de oameni dar $oate sa le
integreBe intr%un conteDt mai larg"
De eDem$lu, daca gesturile facute de dresor sunt gesturi care sugereaBa saltul
urmat de salut, atunci delfinul intelege ca trebuie sa sara si a$oi sa salute
$ublicul" Totusi, desi delfinii $ar a intelege usor gesturile ei nu $ar a a!ea
abilitati de a asocia o actiune cu un mesaj simbolic"
Delfinul construieste foarte usor modele normale cu bataie lunga, nu doar modele
$o!este cum fac unele animale" De asemenea, el ar $utea atinge chiar ni!elul - de
constiinta, daca s%ar do!edi ca el construieste modele $ro$rii de corelare cu
gru$ul din care face $arte @asa cum $are ca se intim$la cu delfinii dresatiA"
Obser!atie+ eDista multe s$ecii de animale care !ineaBa corelat" De obicei acest
model de corelare se afla in P<M" <u$erioritatea unui animal este data de
ca$acitatea de a construi modele $ro$rii de corelatie cu semenii lui sau cu alte
fiinte @oameni sau animaleA" >u este usor de stabilit aceasta diferenta esentiala
deoarece com$ortamentul a$arent $oate fi la fel"
Teoria nu interBice $osibilitatea ni!elului - de constiinta, $e model imagine
@bineintelesA la delfini" ,sta ar insemna, de eDem$lu, ca un delfin sa antici$eBe
actiunile altui delfin si sa actioneBe in a!ans, baBat $e $redictie, in cadrul
unui model normal im$us de dresor @nu un model din P<M cum ar fi modelele asociate
instinctelorA" <i aici $ot fi mari dificultati de a intelege ce se intim$la din
moti!ul aratat la obser!atia de mai sus"
Din teorie a$ar si altfel de lucruri" ,stfel, caracteristica fundamentala a
mediului unde traieste delfinul este li$sa re$erelor" Oricare ar fi ca$acitatea de
interactie cu realitatea eDterna, delfinul din marea libera nu $oate face modele
ale mediului unde traieste $entru ca aceste re$ere nu eDista" El nu $oate marca
teritoriul $entru a folosi marcajele in constructia de modele ale teritoriului"
Chiar daca el ar $utea face harti ale cim$ului magnetic terestru, aceste harti nu
sunt suficient de $recise $entru a a!ea re$ere eDacte" Chiar daca ar a!ea re$ere
eDacte @in a$ro$ierea coasteiA, ele ar $utea fi folosite doar la na!igatie locala"
:olosind terminologia teoriei mele, am s$une ca delfinul sufera de schiBofrenie
indusa de mediu"
Ca$ti!itatea ar trebui sa creasca ni!elul de inteligenta al delfinilor din cauBa
unui mediu cu re$ere" ,cestea il $ot stimula sa%si foloseasca creierul la o
ca$acitate mai a$ro$iata de $osibilitatile teoretice" Totusi, eD$erientele facute
$ina acum nu arata abilitati de constructie de modele simbolice, asa cum $ar sa
eDiste la unele maimute, desi $e model imagine creierul lor $are foarte a!ansat
$entru un animal"
Obser!atiile in legatura cu su$ra!ietuirea limitata a delfinilor in ca$ti!itate
$oate fi legata si de fa$tul ca in ca$ti!itate delfinii ajung foarte re$ede sa
construiasca modelul eDact al s$atiului unde se $ot misca" Du$a un tim$ @!eBi
GstresGA, s$atiul $rea bine in!atat ar $utea sa fie o cauBa de stres" 9n creier
$uternic are ne!oie mereu de informatii noi" <olutia ar fi un mediu mai mare si la
care, in $lus, sa%i fie schimbata, din cind in cind, configuratia"
Contrar a ceea ce se crede, animalele, inclusi! delfinii, ar trebui sa se simta
mai bine in interactie cu omul intr%un mediu controlat, decit in libertate"
(echinul
(echinul are aceleasi $robleme de mediu ca si delfinul" Com$ortamentul sau este
atit de $rimiti! incit, in baBa teoriei, el ar trebui sa aiba doar P<M, cu eDtrem
de $utine modele noi, date de interactia cu realitatea eDterna" Mediul ac!atic
$are cu ade!arat un mediu relati! ostil deB!oltarii inteligentei"
Balena
Balenele $ot na!iga la mii de kilometri in marea libera si sa se reintoarca la
locul de $lecare" De asemenea se stie ca ele $ar sa comunice $rin sunete care
seamana cu un cintec"
Des$re balene se crede ca $ot folosi cim$ul magnetic al fundului oceanului $entru
a construi o harta @model imagineA" Daca ar fi asa, ele ar $utea stabili $oBitia
lor $e acesta harta $rimiti!a" Totusi, daca aceasta harta !a de!eni incorecta din
cauBa modificarilor in cim$ul magnetic al fundului oceanului, ele ar $utea sa
esueBe $e $laje" Chiar mai mult, daca sunt duse ina$oi in marea libera, !or esua
din nou $entru ca sistemul lor de na!igatie le indica aceasi directie ca la $rima
esuare" Pur si sim$lu, balenele se ratacesc si nu au nici un mijloc de reca$atare
a $oBitiei in ocean"
>e $utem haBarda si sa s$unem ca daca informatiile de na!igatie, asociate
cim$ului magnetic terestru, ar fi inregistrate intr%un model $o!este @echi!alentul
unei hartiA, atunci balena ar $utea sti cum sa se reintoarca la $unctul de start,
derulind GbandaG ina$oi si com$arind modelul $o!este cu )( generat de interactia
directa cu realitatea eDterna"
Daca asta ar fi metoda, ar $utea sa eDiste un transfer al acestui model de la o
balena care a facut acel drum la alta care nu l%a facut inca, $rin acel GcintecG"
Pare fascinant dar si !erificabil eD$erimental"
E"T"," -;+ O$eratii eDtrem de com$licate $e modele imagine
@mersul, sariturile, cataratul in co$aciA, la oameni
<e !a a$lica teoria $entru a !edea cum se desfasoara eDact mersul, sariturile si
cataratul in co$aci la oameni" Conform teoriei, o actiune asu$ra realitatii
eDterne @cum este mersulA $resu$une eDistenta unui model de actiune cu bataie
lunga @L,MA" ,cest model contine $lanul a$roDimati! al actiunii" L,M%ul !a
construi si acti!a un numar $ractic nelimitat de modele locale @L,M si ,LMA,
$entru a%si atinge obiecti!ele"
9n L,M local !a simula, deci, miscarea $iciorului $entru $rimul $as" Daca, in urma
simularii, $asul se $oate face cu succes, atunci L,M !a acti!a actiunea asu$ra
realitatii eDterne" Piciorul se !a misca in acelasi fel in care s%a GmiscatG
G$iciorulG in tim$ul simularii" >ici o miscare nu se !a face daca nu a fost
simulata cu succes mai inainte"
<a !edem si caBul sariturilor" )n fata unui obstacol care trebuie sarit, creierul
!a face o simulare a sariturii" Daca saritura simulata reuseste, atunci ea $oate
fi facuta si in realitatea eDterna, acti!ind modelul care a facut saritura
simulata reusita" Daca simularea nu reuseste, nu !a eDista model care sa
acti!eBe muschii cor$ului si deci, acea fiinta !a fi blocata sa actioneBe" ,cest
lucru $oate fi eD$erimentat de oricine"
EDem$lu+ incercati sa sariti $este un obstacol" )n mod instantaneu o sa stiti daca
saritura se $oate face sau nu" Daca ras$unsul este GnuG, !a eDista un blocaj"
Orice incercare de a ne im$otri!i deciBiei interne !a esua" Moti!ul este ca un
ras$uns de ti$ GnuG, inseamna, in mod esential, ca nu eDista model care sa
acti!eBe muschii cor$ului nostru, deoarece toate simularile au dat reBultate
negati!e" Daca ras$unsul este GdaG, atunci eDista o mare $robabilitate ca saritura
sa fie un succes" Modelul care !a controla saritura !a fi eDact acela $e care s%a
facut ultima saritura simulata reusita"
Prima data cind am a!ut clar in minte cum functioneaBa creierul animal sau uman a
fost atunci cind am gasit un ras$uns la intrebarea+ Gde unde stie creierul daca o
saritura se $oate face sau nuPG
ConcluBia care se $oate trage din aceste analiBe este ca orice actiune asu$ra
realitatii eDterne este $recedata de o simulare, mai mult sau mai $utin elaborata"
:ara un model adec!at nu este $osibila nici o actiune" )n tim$ul actiunii, cor$ul
este controlat de modelul $e care s%a facut ultima simulare reusita" (eBultatul
este ca o acti!itate eDtrem de com$licata, asa cum este mersul, se face cu o
$reciBie si o eleganta remarcabila"
&a $rima !edere mersul $are o acti!itate relati! sim$la" &a o analiBa mai atenta
se $oate constata o com$leDitate eDtrem de mare" Prima $roblema este $astrarea
echilibrului in mers" <tabilitatea in mers a omului dar si a animalelor este o
stabilitate dinamica" ,sta inseamna ca, daca, de eDem$lu, am GinghetaG $oBitiile
muschilor intr%o $oBitie intermediara, cor$ul nu ar mai a!ea stabilitate si ar
cadea" )n tim$ul mersului, modelele antici$eaBa, $rin simulare, miscarea cor$ului
si trimite comenBi adec!ate in a!ans" Daca nu ar eDista antici$area e!olutiei si
daca ne%am baBa numai $e traductoare de $oBitie si stabilitate, informatia ar
ajunge cu intirBiere la modelul care ia deciBia si deci sistemul ar a!ea
stabilitate redusa" )n $aranteBa fie s$us, asa functioneaBa de obicei majoritatea
sistemelor de stabiliBare electronica @astea$ta ca ce!a sa se intim$le deja $entru
a face corectiaA"
)n caBul creierului, informatiile de la traductoarele de $oBitie si stabilitate
sunt folosite $entru a antici$a $osibilele $robleme din !iitor si a lua masuri,
inainte ca ele sa a$ara" ,ceasta este stabilitatea dinamica si, du$a cite cred eu,
acest ti$ de $roblema nu $oate fi inca reBol!ata in tim$ real, $e un sistem
com$leD, in !iitorul $re!iBibil, de nici un calculator eDistent, din cauBa $uterii
lor inca mult $rea reduse"
De aici se $oate !edea, eDtrem de usor, imensa ca$acitate de $relucrare a
informatiilor de care este ca$abil orice creier, cam de la mamifere in sus" Cele
mai $rimiti!e mamifere, cu creierul de cite!a Beci de grame, sunt in stare de
$erformante inca si mai mari in domeniul mersului si stabilitatii in alergare si
in sarituri decit omul"
)n aceasi ordine de idei sa ne gindim ca $entru mers este ne!oie de comanda
corelata a mii de fibre musculare" )n mod dinamic, adica in functie de
$articularitatile fiecarei miscari in $arte si in functie de com$ortamentul din
trecut si in functie de com$ortamentul antici$at si in functie de obiecti!ul care
trebuie atins si in functie de di!ersi factori $erturbatori eDterni, se !or
acti!aFdeBacti!a intr%o ordine $recisa, toate aceste fibre musculare, fiecare cu
forta adec!ata reBol!arii $roblemei concrete" )n fiecare moment se antici$eaBa
$roblemele care ar $utea sa a$ara si se fac corectii inainte ca $roblemele sa
ajunga sa se manifeste"
EDem$lu+ !iteBa de lucru a unui model
)n legatura cu antici$area $rin simulare $e model, am !aBut o fotografie cu un
jucator de base%ball" =ucatorul tocmai incerca sa $rinda din Bbor o minge ra$ida"
)n fotografia de mare !iteBa se $utea !edea mingea indre$tindu%se direct in manusa
jucatorului" <enBationalul acestei fotografii era fa$tul ca ochii $ri!eau acolo
unde a fost mingea cu ce!a tim$ in urma" Modelul $entru $rinderea mingii a
antici$at deci $oBitia mingii in baBa informatiei anterioare de la ochi astfel ca
actiunea a fost un succes chiar daca ochii nu au mai $utut sa dea informatie
adec!ata in tim$ real si chiar daca !iteBa cu care $oate fi miscata mina nu este
$rea mare" ,cest eDem$lu ilustreaBa imensul a!antaj al constructiei si o$erarii de
modele" MiteBa efecti!a de actiune $oate fi mult mai mare decit !iteBa intrinseca
de actiune a com$onentelor"
Cei care merg $e munte, $e $oteci foarte accidentate si cu un rucsac greu, care
isi schimba usor $oBitia in tim$ul mersului, stiu ca acest mers se $oate face cu o
siguranta eDce$tional de ridicata" Din eD$erienta mea directa, du$a 3/ Bile de
mers $e trasee montane de creasta, ma laudam ca nu am facut nici un $as gresit"
Totdeauna m%am minunat de imensele ca$acitati de $relucrare a informatiei si de
!iteBa cu care se fac aceste o$eratii neinchi$uit de com$licate"
)n aceasi ordine de idei, am a!ut o situatie $e munte cind, a!ind rucsac greu in
s$ate, mi%a alunecat o $iatra de sub $icior si am caBut" Modelele acti!e nu au
fost in stare sa antici$eBe aceasta $osibilitate" ,ici, ca$acitatea de a face un
model nou, adec!at noii realitati eDterne, este $utin $robabila" ,sa cum stim, in
aceasta situatie actioneaBa P<M%ul" Totusi, si acum ma minuneB de fa$tul ca in
urma caBaturii nu am $atit absolut nimic rau @a fost $ractic o caBatura controlata
dar in afara constiintei meleA" De obicei P<M%ul incearca sa sal!eBe ce se mai
$oate sal!a si aici eDista si !arianta ca el $oate acce$ta ru$erea unei miini ca
sa sal!eBe ce este mai im$ortant"
)n legatura cu aceasta $roblema concreta, mai eDista si !arianta ca s%a creat un
model $aralel cu cel de mers" ,cest model a facut $redictia ca acea $iatra !a
aluneca si a construit un model de sal!are in afara GlinieiG P<M%ului" Totusi,
teoria $re!ede numai doua GliniiG" 9na a P<M%ului si alta a LM%ului care
controleaBa acti!itatea globala" <%ar $utea ca LM%ul sa lase L,M%ul din acel
moment sa actioneBe si in $aralel sa construiasca modele $aralele $entru situatii
noi $e care sa le acti!eBe in situatii s$eciale" ,cest ti$ de com$ortament, desi
nu este $ro$riuBis interBis de teorie, nu se intilneste intr%un mod suficient de
clar ca sa $oata fi sustinut"
Totusi, ceea ce se stie este ca mai multe modele, total inde$endente, $ot fi in
acti!itate simultana, in orice creier" ,sta este sustinut clar de fa$tul ca noi
a!em idei care a$ar in legatura cu $robleme care a$arent sunt uitate" )n orice
caB, in momentul in care a!em o idee, este $osibil sa desfasuram o acti!itate care
nu are nici o tangenta cu domeniul de unde a !enit ideea" Problema este daca un
model care este element intr%un L,M $oate sa fie acti! in tim$ ce un alt model al
aceluiasi L,M $oate fi de asemenea acti!" )n $rinci$iu acest lucru ar $utea sa se
intim$le dar $roblema de baBa este daca L,M%ul care controleaBa acti!itatea
$rinci$ala !a sti sau nu ce model sa comute atunci cind un model nu mai face fata"
,tunci cind un model nu mai face fata interactiei cu o realitate eDterna data, asa
cum stim, se acti!eaBa automat P<M%ul" Daca eDista sau nu $osibilitatea de a se
acti!a alt model, ramine o $roblema deschisa"
Problema mersului, a sariturilor si a alergarii @care este intermediara intre mers
si sarituriA este neinchi$uit de com$licata si nu cred ca, in !iitorul $re!iBibil,
robotii se !or a$ro$ia macar de $erformantele unui $ui de gaina de cite!a Bile
care alearga $e un teren accidentat"
Cataratul in co$aci, in caBul oamenilor, este o acti!itate si mai com$licata decit
mersul si sariturile" Problema fundamentala este li$sa de informatii suficient de
$recise des$re reBistenta crengilor" Modelele care se construiesc !or fi in stare
sa faca o $redictie de e!aluare asu$ra reBistentei fiecarei crengi dar modelul !a
a!ea si multe simulari in care creanga se $oate totusi ru$e" LM%ul !a trebui sa ia
in consideratie aceste multi$le !ariante date de di!erse modele locale, $entru a
face o strategie buna @un L,M bunA"
)n aceasta situatie deci, stabilitatea in co$ac este data de ca$acitatea de a
construi $ermanent modele alternati!e care sa $oata fi acti!ate in caBul ru$erii
unei crengi" Efortul care trebuie facut de creier $entru ca $ersoana sa fie
stabila in co$ac este imens" >u orice creier are aceasta ca$acitate" )n $lus, LM%
ul trebuie sa construiasca si un model de sal!are in care, in fiecare moment sa
eDiste cel $utin 8 $uncte de s$rijin, in ideea ca, daca macar doua se !or com$orta
ca in simulare, sistemul !a a!ea o siguranta acce$tabila"
Mersul $e teren accidentat, sariturile si stabilitatea la catararea in co$ac sunt
teste care $ot arata $erformantele globale la oameni, in domeniul modelelor
imagine" &a animale, aceste functii se $ot face chiar mai eficient decit la
oameni"
E"T"," -.+ Creierul e!olueaBa sub ochii nostri
)n general toate E"T"," se refera la modul de com$ortament si de e!olutie al
creierului omului normal, mediu"
)n anul 3.// a a$arut Mecanica Cuantica" Ea marcheaBa cel mai inalt ni!el atins
$ina acum in e!olutia creierului" Totusi, oamenii care lucreaBa in acest domeniu
eDtrem de a!ansat al cunoasterii, sunt oameni obisnuiti in !iata de Bi cu Bi"
)ndiferent de ni!elul atins in domeniul $rofesional, in !iata de Bi cu Bi creierul
continua sa actioneBe inca in buna masura in baBa modelelor imagine"
,m un eDem$lu in care se detecteaBa clar si ne%inter$retabil e!olutia creierului
catre modele simbolice tot mai a!ansate, la ni!elul omului de $e strada, intr%o
$roblema in care modelele imagine $areau a fi atotsta$initoare+ alimentatia"
Din toate tim$urile, oamenii au mincat alimente in baBa analiBei $e modele
imagine" Termenii asociati cu $roblema alimentatiei sunt gustul, mirosul,
as$ectul, culoarea, etc" )n baBa modelelor imagine se ia deciBia de a minca sau nu
un anumit $rodus" <e $oate s$une ca intreaga fiinta, cu intreaga sa structura de
modele imagine, $artici$a la reBol!area $roblemei alimentatiei"
,m intilnit o situatie in care $rocesul de e!olutie catre modelele simbolice se
manifesta clar, in mod eD$licit, in $roblema alimentatiei" ,stfel, am !aBut o
$ersoana, intr%un magaBin, care !oia sa cum$ere un $rodus alimentar" Persoana a!ea
in mina o lista de E%uri alimentare $ericuloase" 9n $rodus a fost res$ins $entru
ca a!ea un astfel de GEG"
,ici s%a trecut $este gust, $este miros, $este as$ect, $este $orniri naturale si a
fost luata o deciBie logica, fara legatura cu nici un fel de model imagine" ,ceste
GEG%uri nu $ot fi $erce$ute in baBa modelelor imagine" ,tunci cind o deciBie este
baBata eDclusi! $e modele simbolice, a!em in mod clar un $rogres" ,cest fenomen,
conform teoriei, se !a am$lifica in toate $lanurile"
<e mai $ot da eDem$le cu unele $roduse alimentare din Euro$a de !est @de eDem$lu,
rosiileA care nu au gust, nu au miros, s$re deosebire de $rodusele noastre"
Totusi, in Euro$a de !est eDista norme foarte $recise de ce este interBis sa
contina un $rodus alimentar" Pe model simbolic, eDista garantia ca, in limita
legii si in limita ni!elului atins de stiinta si tehnologie si in baBa legilor
economice, acele $roduse sunt cele mai sigure $osibile" >ormele alimentare nu $ot
inca im$une decit ce nu trebuie sa contina un $rodus"
<e mai $oate obser!a un lucru foarte im$ortant" Elita a im$us ca $e $rodusele
alimentare sa scrie continutul eDact $recum si alte date $entru ca oamenii
suficient de e!oluati sa ia singuri deciBii" Cam$aniile de informare au !aloare
foarte limitata" Moti!ul este ca aceste cam$anii se baBeaBa $e modele simbolice in
tim$ ce $ublicul tinta @cel care trebuie con!insA se baBeaBa $e modele imagine"
Problema reala nu este informarea ci ca$acitatea tehnica a creierului de a se
informa si a lua deciBii in baBa modelelor simbolice"
EDem$lu+ eDista o gluma care $are ins$irata din realitatea eDterna" 9n medic tinea
o conferinta contra fumatului" )n $auBa conferintei acel medic si%a a$rins o
tigara" ,ici, $e model simbolic, medicul combatea fumatul dar deciBia de a fuma
era data de un model imagine @$robabil din P<M%ulA"
,titudinea majoritatii consumatorilor, asa cum am s$us, continua sa fie $uternic
ancorata intr%o structura com$leDa de modele imagine" EDista un numar infinit de
caBuri in care modelele imagine din mintea oamenilor fac $rodusele alimentare mai
scum$e si mai ales, mai $ericuloase" ,stfel, untul Gde buna calitateG contine o
substanta care%i da o culoare galbena, foarte comerciala" )ntre un unt cu colorant
si acelasi unt fara colorant, consumatorii aleg untul cu colorant" EDista multe
bauturi nealcoolice @unele foarte celebreA care, fara coloranti, n%ar a!ea succes
sau nu s%ar !inde" >umarul de eDem$le de acest fel ar $utea continua cu $ractic
toate $rodusele alimentare"
Creierul isi urmeaBa insa cursul ascendent catre cresterea im$ortantei modelelor
simbolice astfel ca, asa cum am !aBut ca se intim$la deja, deciBiile in $roblema
alimentatiei se !or lua cu contributii din ce in ce mai mari din $artea modelelor
simbolice"
E!olutia creierului este totusi lenta $e scara !ietii acti!e a oamenilor, desi
aceasta e!olutie se accelereaBa" >e aflam deci $e un ni!el de deB!oltare al
creierului in care, in domenii in care modelele imagine $areau sa fie
atotsta$initoare @alimentatia, de eDem$luA se $ierde teren in fata modelelor
simbolice"
,!em si un eDem$lu unde e!olutia nu a $rodus dar urmeaBa sa $roduca o schimbare"
,stfel, carnea conser!ata @din sunca si salamuri, de eDem$luA are la origine o
culoare maronie%cenusie, total necomerciala" Pentru conser!are se adauga nitriti"
Ca efect secundar al nitritilor, carnea ca$ata o culoare roB%rosie foarte
GsanatoasaG" >itritii sunt legali si declarati $e etichetele $roduselor
alimentare" Totusi, ei nu fac bine la sanatate" >u suntem inca $regatiti sa mincam
o sunca de culoare $amintie numai in baBa argumentului ca nu are nitriti" 9rmeaBa
sa !edem cind oamenii !or ince$e sa res$inga $rodusele cu nitriti"
E"T"," 8/+ Efecte negati!e de $rinci$iu, asociate cu functionarea creierului
3" EDista o $roblema de $rinci$iu atunci cind $unem o intrebare" Pentru ca
ras$unsul sa fie inteles este obligatoriu sa ne aflam in interiorul modelului care
genereaBa ras$unsul" Mai $recis, modelul care genereaBa ras$unsul trebuie deja sa
fie cunoscut si acce$tat de cel care intreaba" ,ltfel, ras$unsul nu !a a!ea sens"
,sta se mai $oate formula si altfel si anume+ nu orice intrebare este $ermisa"
EDem$lu+ natura luminii se $oate intelege numai in cadrul Mecanicii Cuantice" Daca
nu stim Mecanica Cuantica atunci ras$unsul la intrebarea Gcare este natura
luminiiPG este nonsens" Deci, nu a!em !oie sa intrebam care este natura luminii
daca nu stim Mecanica Cuantica"
)n caBul co$iilor, intrebarile din clasa Gde cePG nu $ot $rimi nici un ras$uns, in
general, deoarece co$iii nu au modele cores$unBatoare" Totusi, $arintii au un
ras$uns la orice intrebare a co$iilor" (as$unsul cu barBa care aduce co$iii este
deja celebru"
,r trebui, deci, adaugate cite!a $rinci$ii la sistemul de educatie" )n caBul meu
$articular am s$us co$iilor mei, cind erau mici @sub a$roDimati! 3/ aniA ca orice
intrebare care ince$e cu Gde ce"""G este interBisa" )n schimb, intrebarie de ti$
Gce este aceasta"""G sunt $ermise" ,sta inseamna ca, in caBul co$iilor, $arintii
trebuie sa le arate elementele si relatiile intre elementele asociate realitatii
eDterne" Co$iii !or construi modelele singuri si atunci !or gasi singuri ras$usuri
la intrebarile care ince$ cu Gde ce"""G "
-" Cind nu $oti sa faci ce !rei faci ce $oti"""
Cu asta de fa$t se deschide un fel de cutie a Pandorei" )n majoritatea caBurilor
intilnite in !iata de Bi cu Bi, noi nu $utem sa facem ceea ce dorim sau nu mai
$utem intoarce tim$ul ina$oi du$a un esec"
Este cunoscuta $o!estea cu cel care se ener!eaBa la ser!iciu si !ine acasa si%si
agreseaBa familia"
,ceste ti$uri de $robleme $ot genera constructia si acti!area de modele de actiune
ilogice ince$ind cu raBbunarea si resemnarea ca acte indi!iduale si terminind cu
raBboaiele" Moti!ul este asociat cu tendinta oricarui model de a e!olua s$re
stabilitate, in conditiile in care modelul nu mai $oate sa de!ina stabil in nici o
situatie"
De eDem$lu, tendinta de raBbunare $oate fi asociata cu im$osibilitatea de a
intoarce tim$ul ina$oi du$a un esec" Prin raBbunare, intr%un fel sau altul, se
$oate gasi un fel de stabilitate a acelui model, $rin atasarea de el a unui model
oarecare" ,cest model este model de ecranare"
(esemnarea inseamna construirea unui model de ecranare adec!at modelului cu
$robleme @in caBul raBbunarii, modelul de ecranare nu are legatura directa cu
modelul cu $roblemeA" Cel mai cunoscut si im$ortant model de ecranare asociat
resemnarii @asa cum a$are si in teoria generalaA este religia"
Toate modelele de ecranare sunt asociate cu cu!intul GiluBieG" )luBia este
definita ca fiind realitatea generata de un model de ecranare"
Pre!enirea a$aritiei acestor ti$uri de com$ortamente se $oate face numai $rin
educatie" <istemul de educatie trebuie sa ia in consideratie acest ti$ de
$roblema" Educatia trebuie sa%i faca $e indi!iBi sa $re!ada $osibilitatea
a$aritiei de astfel de $robleme"
8" Daca un model de actiune este construit, atunci el ar $utea fi acti!at,
indiferent daca el incalca sau nu legile sociale si morale"
,ceasta se refera la fa$tul ca un model nu $oate fi blocat, $rinci$ial !orbind, de
nici un alt model asociat cu legile sociale sau morale" ,sta se intim$la atit in
tim$ de raBboi dar si in !iata de Bi cu Bi"
Din teoria generala stim ca in P<M se afla o serie de modele im$use $rin educatie,
care blocheaBa anumite modele sa de!ina acti!e" Daca modelele adec!ate din P<M
li$sesc sau daca eDista modelele de ecranare adec!ate, atunci se $oate s$une ca nu
eDista limite in a acti!a modele dintre cele mai incredibile"
0" Translatarea ad%hoc a unui model imagine intr%o colectie de modele simbolice,
$entru a sustine un model imagine nedeclarat" ,cest sindrom se recunoaste du$a
logica sim$lista si im$erati!a dar si du$a inca$acitatea acelei $ersoane de a
$urta un dialog baBat $e date si argumente logice"
)n caBul in care modelul de baBa ar fi un model simbolic, concluBiile nu mai $ot
fi unice deoarece un model simbolic are foarte multe moduri de deB!oltare in
functie de di!erse strategii care se $ot im$lementa si in functie de datele
dis$onibile si in functie de datele $e care ar trebui sa le a!em si nu le a!em si
in functie de datele $e care ar trebui sa le a!em dar nu stim ca ar trebui sa le
a!em si in functie de orice alti factori" O discutie des$re un subiect sustinut $e
un model simbolic se caracteriBeaBa $rin fleDibilitate si $rin moduri multi$le de
abordare"
E"T"," 83+ Po$orul roman
<a !edem cadrul general al discutiei" Multe Beci de $rocente din $o$ulatia lumii
ci!iliBate @din Euro$a, de eDem$luA sunt atinse de schiBofrenie de ti$ K<3" ,sa
cum am aratat, o societate stabila fa!oriBeaBa a$aritia schiBofreniei induse de
ti$ K<3B" 9n moti! este ca modelele cu bataie lunga sunt create si im$use, in
aceasi forma, de multe generatii, de catre o elita" ,l doilea moti! este ca
modelele cu bataie scurta sunt foarte eficiente intr%o structura stabila" Deci,
$o$ulatia unei tari deB!oltate si stabile nu mai are nici o necesitate de a
construi modele noi cu bataie lungaN ele sunt gata construite de catre elita
acelui $o$or iar $o$ulatia trebuie doar sa le asimileBeFo$ereBe"
)n decursul generatiilor, intr%o societate e!oluata si stabila, ca$acitatea omului
mediu de a construi modele cu bataie lunga scade si creste ca$acitatea de a
construi modele cu bataie scurta" )n acest fel, societatea de ti$ occidental este
stabiliBata de modelele cu bataie lunga de buna calitate, im$use $rin educatie si
este eficienta datorita ca$acitatii de a reactiona ra$id si eficient la schimbari
mici, in functie de e!olutia !ietii de Bi cu Bi, $rin modele cu bataie scurta"
,m folosit deja cu!intul GelitaG" Elita unei tari este formata din oamenii care in
mod constant se afla $e ni!elul 8 de constiinta @!eBi si teoria generalaA"
<ocietatea romaneasca este si ea atinsa de schiBofrenie de ti$ K<3 dar cu o
$articularitate foarte im$ortanta" ,stfel, societatea romaneasca este $ractic
li$sita de elite"
<a !edem cite!a manifestari fundamentale ale li$sei unei elite"
Problemele fundamentale ale $o$orului nu sunt cunoscute" ,stfel, eDista
a$roDimati! 3/// de ani, intre anul -43 si batalia de la Posada, in care nu se
stie eDact ce s%a intim$lat $e teritoriul romanesc" ,cest lucru nici macar nu
este re!elat, in mod eD$licit, in cartile de scoala @desi asta a$are in mod
im$licit, $rin eDistenta doar a informatiilor obtinute din surse eDterneA"
<e mai stie, de eDem$lu, ca a$roDimati! du$a re!olutia de la 3;0;, limba romana a
ince$ut sa fie scrisa cu litere latine si nu cu litere sla!one ca $ina atunci" &a
anul -43 se foloseau literele latineN cind s%a trecut de la scrierea cu litere
latine la scrierea cu litere sla!one si de ce PPP
Po$orul roman este un $o$or de origine latina" Totusi, el este singurul $o$or de
origine latina care este de religie crestin ortodoDa" EDista sau nu !reo
incom$atibilitate sau afinitate intre s$iritul latin si s$iritul crestin ortodoD P
(as$unsurile la aceste intrebari fundamentale ar fi trebuit sa se afle deja de
multe generatii in cartile de scoala, daca $o$orul ar fi a!ut o elita" )n scoala
se formeaBa un foarte mare numar de modele cu bataie lunga deci, netratatrea
corecta, $e modele cu bataie lunga, a tuturor $roblemelor fundamentale ale
$o$orului, !a contribui la schiBofreniBarea $o$ulatei"
EDem$lele $e care le%am dat s%ar $utea sa nu fie chiar cele mai im$ortante" &e%am
ales insa $entru ca sunt im$osibil de contestat si inter$retat" Oricum, eu
$ersonal inca mai aste$t clarificarea ras$unsurilor la aceste intrebari"
(as$unsurile ar $utea sa contribuie la clarificarea cauBelor $entru care $oBitia
noastra de aBi in Euro$a este inadmisibil de slaba"
)n $erioada comunista s%a incercat crearea unei culturi si elite comuniste"
Majoritatea absoluta a intelectualitatii s%a alaturat acestui demers absurd"
<istemul comunist nu s%a baBat niciodata nici $e $ri!irea in fata a realitatii
eDterne si nici $e o structura de legi stabile si create $entru a fi res$ectate"
Demersul intelectualilor de atunci @si de aBiA era absurd din $rinci$iu si
descalificant $entru ei ca gru$ social"
O structura de modele simbolice cu bataie lunga, $entru a calauBi generatiile care
sunt si care !or !eni, nu $oate din $rinci$iu sa fie ancorataFinfluientata de
$erce$te $olitice"
ConcluBia logica este ca nici inainte de comunism si nici in tim$ul comunismului
nu a eDistat o elita" &i$sa elitei ne indica fa$tul ca schiBofrenia este de ti$
K<3,"
)n li$sa unor modele fundamentale cu bataie lunga, s$ecifice $o$orului roman, nici
nu se $oate !orbi cu ade!arat de un $o$or roman" Mai degraba a!em o $o$ulatie
!orbitoare de limba romana"
&i$sa elitei inseamna ca nu au fost im$use, $rin educatie, o serie de $rinci$ii
care sa fie urmate automat de intreaga $o$ulatie" )n aceasta situatie, romanii
actioneaBa $e baBa situatiei concrete din fata ochilor, fara a a!ea restrictii de
$rinci$iu @ca in Euro$a de !estA si fara a intelege @$entru ca nu au modele cu
bataie lunga $ro$riiA urmarile cu bataie lunga ale actiunilor lor"
Este sim$tomatic si fa$tul ca romanii care traiesc in afara tarii nu au tendinta
naturala de a se alia si de a se intrajutora, asa cum se intim$la la alte natii"
Daca ar a!ea modele cu bataie lunga, im$use $rin educatie sau construite de ei, ar
intelege ca daca te alieBi cu altii atunci esti mai $uternic si daca ajuti $e
cine!a atunci ai $utea sa s$eri ca si altii te !or ajuta $e tine" Perce$tia
generala a celor din eDterior este ca, in general, romanii sunt oameni de $roasta
calitate" ,ceasta atitudine este eD$licata, asa cum am mai s$us, de ineDistenta
unor modele cu bataie lunga im$use $rin educatie, $e multe generatii, de catre o
elita res$onsabila" &i$sa acestor modele !a face ca cei de linga tine sa $ara mult
$rea diferiti de tine $entru a te alia cu ei, cu toate consecintele acestui fa$t"
Daca romanii ar fi fost educati, inca din frageda co$ilarie, multe generatii la
rind, in baBa unor modele care sa%i ajute sa%si corecteBe defectele naturale, de
catre o elita res$onsabila, alta ar fi situatia"
,ceasta educatie nu inseamna in nici un caB $reamarirea stramosilor @asta se $oate
face numai $rin mistificareA ci $rin aratarea, Bi de Bi, a defectelor naturale $e
care le a!em si a consecintelor negati!e care reBulta din aceste defecte" Daca ar
fi constienti de defectele naturale, atunci romanii !or fi suficient de
inteligenti $entru a gasi solutia"
EDem$lu+ in tarile din Euro$a de !est, $o$ulatia are tendinta de a cinta in cor,
cintece stiute din mosi%stramosi" (omanii se feresc de a cinta corelat cu altii"
Daca i%ar considera $e cei de linga ei ca $arteneri si $rieteni, $oate ca ar a!ea
tendinta de a%si corela cintecul cu a celor de linga ei"
Cum oare s%ar $utea corecta $roblema schiBofreniei de ti$ K<3, si a li$sei unei
eliteP >u ne $utem baBa, cel $utin la ince$ut, $e ca$acitatea de autocorectie a
$o$orului" El !a continua sa se bucure, in sinea lui, ori de cite ori !a muri si
ca$ra !ecinului" :iecare gu!ern care !ine si chiar fiecare nou $rim%ministru,
ince$e cu a nega tot ce s%a facut $ina la el si a ince$e totul de la ca$at" )deea
ca altii au facut si lucruri bune si ca, cei noi !eniti trebuie sa continue,
facind lucruri si mai bune, este in intregime straina modului de gindire atit al
$o$orului cit si a celor care ocu$a locurile elitei" ,ceasta este consecinta
directa a schiBofreniei de ti$ K<3,"
<olutia care s%a a$licat inca din !echime este remorcarea tarii de o structura
eDterna, ne%schiBofrenica" Po$orul imita, la toate ni!elele, modele cu bataie
lunga din Euro$a de !est, de eDem$lu, indiferent daca ele sunt sau nu adec!ate, in
acest moment, stadiului de deB!oltare al tarii si $o$orului" Metoda
imitatieiFremorcarii se a$lica in mod sistematic in tara noastra cam de la 3;0; de
cind tara a ince$ut sa fie cu$lata la lumea ci!iliBata" Totusi, in Bilele noastre,
din cauBa ritmului accelerat de deB!oltare al lumii occidentale si din cauBa unor
incom$atibilitati clare cu lumea occidentala, $recum si din cauBa neintelegerii
lumii $e care o imitam, aceasta metoda ar $utea sa nu mai fie suficienta"
:ara o elita $ro$rie, care sa fie in stare sa orienteBe tara in mod natural s$re
lumea ci!iliBata, aceasta metoda ar $utea duce la fundamentalism" ,sta inseamna
ca, daca $ornirea naturala este intr%o directie si $resiunea eDterna este in alta
directie, $o$ulatia ar $utea sa refuBe lumea $e care nu o mai intelege" :enomenul
s%a intim$lat eDact asa in )ran" (omania este si ea in $ericol de a de!eni
fundamentalista @nu in !iitorii 3/ de aniA, daca nu se !a transforma $entru a fi
com$atibila cu lumea Euro$ei de !est" Daca !om fi $rimiti in 9E din considerente
$olitice, atunci, daca nu !om e!olua cores$unBator, la citi!a ani de la $rimire s%
ar $utea sa a$ara reactii fundamentaliste $ericuloase"
,m !orbit de incom$atibilitati clare cu lumea occidentala" <a !edem cite!a astfel
de incom$atibilitati" ,stfel, schiBofrenia de ti$ K<3, ne im$iedica sa res$ectam,
in mod instincti! @generat de P<MA, dre$tul de $ro$rietate" &umea occidentala
considera dre$tul de $ro$rietate si garantia $ro$rietatii de catre stat ca
$erce$te fundamentale, fara de care societatea nu ar $utea sa eDiste" &a noi a
fost de curind modificata @$rin imitatieA Constitutia $entru a garanta
$ro$rietatea dar asta nu insemna ca s%a schimbat si $erce$tia $o$orului asu$ra
acestei $robleme" Teoria s$une ca atit tim$ cit modelul de ti$ occidental asu$ra
$ro$rietatii nu se afla in P<M, im$unerea lui din eDterior, fara o actiune
continua de s$rijinire a lui, $e multe generatii, nu !a corecta $roblema" EDista
destule fa$te care arata ca o fractie im$ortanta a $o$ulatiei nu considera dre$tul
de $ro$rietate ca fiind sfint @nu se afla in P<MA"
EDem$lu+ este absolut inadmisibil si rusinos $entru noi ca $o$or, ca sa mai eDiste
si acum $robleme legate de retrocedari de case si alte $ro$rietati si sa se ajunga
la rusinoasa solutie a res$ectarii de catre statul roman a hotaririlor unei
justitii din afara tarii"
,lta incom$atibilitate $ro!ine din li$sa de res$ect $entru $unctele de !edere ale
altora, combinata cu li$sa de res$onsabilitate in a eD$rima $ro$riile $uncte de
!edere"
)n mod direct, adica datorita li$sei modelelor cu bataie lunga, aceasta
incom$atibilitate este eD$licata de schiBofrenia de ti$ K<3," )n lumea occidentala
eDista modele cu bataie lunga asimilate de intreaga $o$ulatie" ,sa cum stim,
comunicatia a$are atunci cind eDista un singur model cu bataie lunga, acce$tat de
toti cei care !or sa comunice" Cei din lumea occidentala au modele, im$use tim$ de
generatii $rin educatie si deci eDista $osibilitatea tehnica minimala de
comunicatie" ,sta face ca un $unct de !edere eD$rimat, sa fie inteles, eDact in
acelasi mod, de toti cei care asculta" Totodata, eD$rimind un $unct de !edere in
baBa unui model cu bataie lunga, eDista $osibilitatea de a !edea im$licatiile cu
bataie lunga si scurta a ceea ce eD$rimi" ,$are deci si res$onsabilitatea
eD$rimarii unui $unct de !edere"
<a incercam acum sa facem un $ortret al cetateanului mediu din societatea
romaneasca im$reuna cu asemanarile si deosebirile fata de cetateanul mediu din
Euro$a de !est"
3" (omanul mediu are o bogata colectie de modele cu bataie scurta, foarte
dis$arate @care nu comunica intre eleA, interconditionate de o structura de
gindire baBata $e modele $o!este" Omul din Euro$a de !est are de asemenea o
structura de modele dis$arate cu bataie scurta dar cu diferenta ca aceste modele
sunt com$atibile cu o structura de modele cu bataie lunga, im$use $rin educatie,
de foarte multe generatii"
-" (omanul mediu se multumeste foarte usor cu atingerea de obiecti!e $artiale
@sindromul Gsa ajungem noi acolo si mai !edemGA" ,sta este inacce$tabil in Mest"
8" )neDistenta c!asi%totala a modelelor cu bataie lunga fundamentale" Daca ele ar
eDista, s%ar manifesta $rin eDistenta unor instincte in res$ectarea unor
$rinci$ii" <a !edem cite!a instincte im$use $rin educatie in Euro$a de !est si
care li$sesc la cetateanul roman+
8aA sa%ti faci treaba bine si sa te gindesti ca cine!a se !a baBa $e ceea ce ai
facut"
8bA sa%ti dai seama ca tot ce faci $rost se !a intoarce cind!a, im$licit sau
eD$licit, contra ta"
8cA sa%ti dai seama ca toate $roblemele majore, fara solutie imediata, $ornesc cu
tolerarea unor greseli a$arent minore" ,ici intra si GcelebrulG sindrom Gmerge si
asaG"
8dA sa%ti dai seama ca inainte de a cunoaste suficient, nu $oti sa eD$rimi un
$unct de !edere, si legat de asta, sa%ti dai seama daca ai sau nu suficienta
informatie asociata cu o $roblema data"
8eA sa%ti orienteBi acti!itatea s$re a cunoaste si nu s$re Ga a!ea dre$tateG"
0+ O mare instabilitate in model, din moti!ele in!ocate la $unctele 3 si - si 8"
(omanii nu $ot sa intretina o discutie serioasa des$re un singur subiect" ,ici
intra si alt sindrom GcelebruG si anume+ G)nainte de a ras$unde la intrebarea d!"
!reau sa"""G care se intilneste de multe ori, in modul de discutie intre re$orteri
si oficialitati"
5+ <tructura de modele a romanului este $re$onderent baBata $e modele imagine"
,sta este caracteristica generala a celor de origine latina dar unele $o$oare de
origine latina au calitati care contrabalanseaBa aceasta deficienta"
6" Consecinta $unctului 5 este fa$tul ca discutiile se baBeaBa $e translatarea ad
hoc a modelelor imagine de referinta in modelul simbolic al !orbirii" ,sta mai
inseamna ca, de foarte multe ori, la ince$ut se eD$rima un $unct de !edere si $e
urma se cauta argumente $entru el"
4" Constiinta de ni!el - foarte coborita iar constiinta de ni!el 8 este $ractic
ineDistenta, inclusi! la ni!elul celor care ocu$a locurile elitei" Daca ar eDista
constiinta de ni!el 8 ar trebui sa !edem analisti economici sau $olitici care sa
arate a!antajele si deBa!antajele unei anumite $olitici a gu!ernului, care sunt
riscurile si care sunt $osibilele a!antaje, cum ar $utea sa e!olueBe societatea
daca s%ar realiBa sau nu s$erantele gu!ernului etc" 9n analist $olitic sau
economic ar trebui sa $reBinte un model cu bataie lunga asu$ra situatiei, im$reuna
cu o colectie de $redictii" Odata ce aceste $redictii ar fi date, oamenii ar $utea
sa le com$are cu realitatea eDterna $entru a cistiga sau nu incredere in acel
model" Ca sa se faca asta, ar mai trebui sa eDiste si date com$lete si corecte
asu$ra situatiei analiBate"
,nalistii nostri $olitici se multumesc sa faca radiografii si auto$sii a
societatii romanesti" Toata lumea stie eDact de ce Ga murit bolna!ulG dar nimeni
nu stie continuarea"
&i$sa constiintei de ni!el 8 la romani eD$lica, de eDem$lu, de ce starea economiei
romanesti este cunoscuta $e baBa de $redictii ale modelelor unor firme din !est si
nu din datele institutiilor romanesti" Daca ar eDista un institut romanesc
credibil, asta s%ar !edea din $redictiile facute asu$ra economiei romanesti" Daca
aceste $redictii s%ar confirma, atunci oamenii ar cistiga incredere in el"
)nstitutul ar a!ea nume si $ersonalitate" ,sta ar trebui sa influenteBe si deciBia
la !ot, de eDem$lu"
)n legatura cu asta, datele fundamentele ale economiei sunt furniBate de gu!ern nu
de institutii inde$endente care ar trebui Gsa traiascaG din corectitudinea
$redictiilor"
EDista o $ractica eDtrem de daunatoare si anume sondajele de o$inie ne%insotite de
e!aluari ale institutelor s$ecialiBate in analiBa realitatii eDterne" <ondajele
sunt eDtrem de $ericuloase $entru ca $ot induce eDtrem de usor confuBia intre ce
se crede si ce este, de fa$t, in realitatea eDterna"
Eu $ersonal nu stiu daca actualul gu!ern este bun sau nu $entru ca nu am date
credibile nici des$re realiBari nici des$re nerealiBari" )n legatura cu aceasta,
am fost im$resionat de un comunicat al $olitiei des$re cantitatea de droguri
desco$erite" Du$a ce s%a dat cantitatea de droguri desco$erite intr%un an, cine!a
a s$us ca urmeaBa sa se afle cantitatea de droguri care s%au distribuit deja in
tara, $entru a se !edea daca acea cantitate de droguri desco$erite marcheaBa un
esec sau un succes" ,cest ti$ de rationament, baBat $e un model cu bataie lunga,
ar trebui sa fie generaliBat in toate domeniile !ietii, $entru a fi in stare sa
intelegem in ce tara traim"
:olosind terminologia MDT, $e model cu bataie scurta este $reBentat un fa$t" ,cest
fa$t $oate $roduce concluBii formal corecte dar li$site de semnificatie daca mai
multe fa$te nu sunt corelate in cadrul unui model cu bataie lunga" Din nou se
accentueaBa ca fara a $reBenta modelul, orice ade!ar @orice fa$t, de eDem$luA este
un nonsens si din nou se accentueaBa ca schiBofrenia K<3 ince$e cu $reBentarea
doar de fa$te @asociate cu modele cu bataie scurtaA fara a $reBenta unul sau mai
multe modele cu bataie lunga care sa incadreBe si sa dea semnificatie acelui fa$t"
Toate aceste lucruri ar trebui sa ne ingrijoreBe" De $e acum se !ede ca statul
este de$asit de com$leDitatea lumii in care traim, la toate ni!elele" )n multe
locuri statul face eforturi mari $entru a se realiBa ce!a dar atita tim$ cit
$ornirea naturala a oficialitatilor si a $o$ulatiei nu este in directia ceruta,
tara !a ramine tot mai mult in urma fata de cerintele unei lumi simbolice in care
ar trebui sa e!oluam"
>i!elul de remorcare a tarii de structura 9E este inadmisibil de mare" )n mod
normal, intreaga $o$ulatie ar trebui sa e!olueBe natural catre 9E dar asta nu se
intim$la cu suficienta intensitate" Pericolul ca tara sa de!ina fundamentalista
du$a intrarea in 9E este foarte mare" Deocamdata $o$ulatia nu resimte in mod
semnificati! efectele neres$ectarii $rinci$iilor unei lumi ci!iliBate" Du$a
intrarea in 9E situatia se !a schimba"
Ca sa inchei intr%o nota mai o$timista, solutia $entru $o$orul roman ar fi
aratarea in fiecare Bi, de catre o $osibila elita res$onsabila, a defectelor
naturale ale $o$orului" (ecunoasterea defectelor naturale ar $utea sa fie un
ince$ut $entru corectarea lor"
E"T"," 8-+ Masoneria
Pornim aceasta discutie $ur teoretica construind un model local" PremiBele
fundamentale ale acestui model local sunt+
3" <u$erioritatea in $lan intelectual a unei $ersoane este data de ca$acitatea de
a construi si o$era modele cu bataie lunga"
-" ,cti!itatea modelelor cu bataie lunga nu $oate de$asi durata de !iata a acelei
$ersoane"
8" EDista $uternice tendinte, la orice $ersoana, de a $relungi actiunea anumitor
modele cu bataie lunga dincolo de limitele !ietii fiBice a acelei $ersoane"
Daca o $ersoana !rea ca anumite modele cu bataie lunga sa continue sa fie acti!e
si dincolo de limita !ietii sale fiBice, una dintre $osibilitati este de a acti!a
astfel de modele in interiorul unei organiBatii" Totusi, daca !rem ca un model sa%
si atinga obiecti!ele in, sa Bicem, 3// de ani, organiBatia ar trebui sa fie una
foarte s$eciala" ,ceasta conditie este inde$linita, de eDem$lu, de masonerie"
)nainte de a continua aceasta discutie !reau sa s$ecific ca nu am cunostinte
directe des$re nici o organiBatie de ti$ masonic" Discutia se baBeaBa eDclusi! $e
considerente teoretice, asa cum ele a$ar in MDT si in modelul local deja eD$us"
Mai mult, $entru sco$ul discutiei, a cunoaste din interior o organiBatie de ti$
masonic nu ar aduce nici o informatie utila $entru sco$ul discutiei" Conform
teoriei, aceste organiBatii trebuie sa%si atinga obiecti!ele dincolo de limita
!ietii fiBice a membrilor ei si din cauBa asta, masonii obisnuiti, in general,
nici nu $rea stiu eDact $entru ce lu$ta"
Mai este de s$ecificat un lucru foarte general" ,stfel, o teorie @orice teorieQA
face o $redictie" )n acest caB $articular este !orba de fa$tul ca se $reBice
eDistenta unei organiBatii s$eciale" ,$oi se cauta in realitatea eDterna ce!a care
se incadreaBa in definitie" ,stfel, fa$tul ca eu atribui masoneriei definitia
generata de teorie nu inseamna in nici un caB ca atribuirea este com$leta si
conforma cu realitatea eDterna" Masoneria din realitatea eDterna ar $utea sa aiba
unele caracteristici care sa fie conforme cu teoria dar $oate sa aiba si alte
caracteristici care $ot sa nu fie luate in consideratie de teorie" ,sta inseamna
ca teoria $re!ede doar eDistenta unei structuri generale, eDistind $osibilitatea
ca in realitatea eDterna sa eDiste mai multe ti$uri de organiBatii care, desi
res$ecta schema logica, $ot sa aiba structuri si com$onente ne%$re!aBute de
teorie" ,ceasta situatie este o situatie eDtrem de generala in toate stiintele
eDacte, si a$are ori de cite ori o teorie este confruntata cu realitatea eDterna"
<a reamintim acum ce se crede in legatura cu interactia masoneriei euro$ene cu
Tarile (omane" )nce$ind cam du$a 3;//, masoneria euro$eana a acti!at un model de
cu$lare a (omaniei la Euro$a" )n acel moment, formatiunile romanesti de ti$ statal
erau in Bona de influenta turceasca si ruseasca" EDista chiar un gu!ernator rus
care a facut un fel de Constitutie" <crierea era cu caractere chirilice iar
biserica era total ru$ta de biserica euro$eana"
,ceasta sarcina, de a cu$la $o$orul roman la !alorile euro$ene, $area atunci, ca
si acum @din nefericireA a$roa$e im$osibila" ,cest obiecti! a fost totusi atins,
in linii mari, in a$roDimati! ;/ de ani" Primul $as a fost s$rijinirea
constituirii unei intelectualitati ancorate in !alorile occidentale" &a 3;0; s%a
!aBut ca o astfel de intelectualitate @formata mai ales la ParisA a fost in stare
sa acti!eBe $o$orul in directia !alorilor euro$ene" Procesul a continuat cu
alegerea unui GdomnG @,")" CuBaA ca un element de tranBitie urmind ca, du$a
inde$artarea lui CuBa de catre intelectualitatea $rogresista, sa fie adus un rege
din occident" (egele a obtinut, tot cu s$rijinul masoneriei, si inde$endenta
statului roman" ,daugarea, mai tirBiu, si a Transil!aniei a fost cea mai usoara
sarcina @Transil!ania era deja cu$lata la lumea euro$eanaA" Obiecti!ul $reliminar
a fost deci atins+ (omania era cu$lata la Euro$a"
:a$tul ca acest $roces de cu$lare a $o$orului roman la lumea euro$eana a fost unul
dirijat artificial este sustinut si de fa$tul ca, chiar acum, la a$roDimati! -//
de ani de la acti!area modelului de catre masonerie, $o$orul roman inca nu este
integrat, $rin s$irit in $rimul rind, in lumea euro$eana @!eBi ET, des$re $o$orul
romanA"
<istemul comunist a a!ut atit de mult GsuccesG in (omania din cauBa ca $o$orul nu
a fost si nu este nici acum $regatit sa se integreBe in lumea de ti$ euro$ean"
Masoneria romana a fost, foarte $robabil, total blocata sa actioneBe in tim$ul
comunismului iar reluarea acti!itatii ei normale nu se !a $utea face in !iitorii,
$robabil, -/ de ani"
Continuam sa descriem o organiBatie masonica, in baBa $erce$telor teoretice"
Membrii de rind nu au cum sa stie nici care este situatia eDacta nici $entru ce,
eDact, lu$ta" ,sta deoarece masoneria actioneaBa foarte incet, modelind oamenii
din $unct de !edere s$iritual, astfel ca, atunci cind ce!a se !a intim$la, aceasta
se !a intim$la deoarece intelectualitatea este deja con!insa sa actioneBe intr%o
directie si deoarece $ornirea naturala a majoritatii oamenilor de rind !a fi in
acea directie sau nu !a fi contra" ,stfel, metodele masonice se deosebesc radical
de metodele de educatie GclasicaG sau de metodele $olitice"
<i un stat doreste sa con!inga $o$orul sa actioneBe in anumite directii, $rin
cam$anii $ro$agandistice si educati!e" Totusi, obiecti!ele $olitice sunt obiecti!e
cu bataie scurta @cite!a legislaturi, cel multA in tim$ ce masoneria doreste
schimbari reale in structura de gindire a $o$orului, indiferent de orientarea
$olitica a fiecaruia"
,sa cum am s$us, obiecti!ele masoneriei sunt $rogramate sa fie atinse in multe
generatii" Din aceasta cauBa, un membru de rind al masoneriei nu are cum sa
detecteBe obiecti!ele concrete care trebuie atinse" )n aceasta situatie, este clar
ca masoneria trebuie sa se afle in relatii foarte bune cu absolut toate fortele
$olitice si economice, indiferent de orientarea lor" De asemenea, de aici reBulta
ca masoneria nu !a face cam$anie $ro$agandistica sau de alta natura $entru nici un
fel de $ersonalitate, nici din interiorul nici din eDteriorul ei si, in general,
$entru nici o orientare $olitica"
Multe organiBatii masonice nu acce$ta discutii $olitice si religioase in
interiorul lorN ambele tendinte se incadreaBa $erfect in sco$urile ei" Discutiile
$olitice sunt asociate cu modele cu bataie $rea scurta $entru obiecti!ele masonice
iar discutiile religioase sunt fara sens din moment ce religia se baBeaBa $e
modele de ecranare @deci in!arianteA" Totusi, discutiile $ara%$olitice si $ara%
religioase sunt acce$tabile si de dorit"
OrganiBatiile masonice se baBeaBa numai $e $ersonalitati de sine statatoare,
indiferent de orientarea lor" Din aceasta cauBa, organiBatiile masonice au
tendinta de a%si $ersecuta membrii slabi sau cei care doresc s$rijinul masoneriei
$entru ei ca $ersoane $articulare" Moti!ul este e!ident+ masonii trebuie sa fie
$ersonalitati $uternice $entru a influienta in mod eficient si durabil, $e
ceilalti"
<e mai $oate banui ca structura masoneriei este eDtrem de com$leDa deoarece cine!a
trebuie sa construiasca si sa acti!eBe astfel de modele cu bataie foarte lunga" De
asemenea nu este interBisa eDistenta mai multor organiBatii masonice, mai mult sau
mai $utin inde$endente, ale caror obiecti!e $ot fi sau nu corelate"
<a !edem $redictiile teoriei in legatura cu !iitorul masoneriei" Pentru asta !om
reaminti $roblemele fundamentale ale lumii, in general, asa cum ele sunt $reBise
de MDT"
K3+ &umea este $ro$ulsata inainte de $o$oarele GsimboliceG in tim$ ce tot mai
multe $o$oare nu mai $ot mentine ritmul si au tendinte fundamentaliste"
K-+ )n interiorul unei societati GsimbolisteG a$ar gru$uri din ce in ce mai mari
de oameni care nu mai $ot tine $asul cu orientarea GsimbolicaG a celor care
$ro$ulseaBa societatea inainte" ,cestia se refugiaBa in fundamentalisme @miscari
antiglobaliBare, ecologice, religioase, etc"A"
K8+ Pare ca eDistaE o degradare a calitatii tehnice a indi!iBilor, inca de la
nastere, mai ales in tarile GsimboliceG"
K0+ Multe $ersoane din tarile GimagisteG au o orientare GsimbolicaG foarte buna si
sunt acce$tati si chiar doriti in lumea GsimbolicaG" Totusi, aceste $ersoane nu au
o structura de modele fundamentale com$atibila cu lumea GsimbolicaG din moment ce
!in dintr%o lume GimagisticaG si deci nu $ot contribui la intarirea structurilor
societatilor de ti$ simbolic"
<a !edem acum cite!a $osibile $robleme la care Masoneria este obligata sa
actioneBe" <a luam, de eDem$lu, $roblema de la K3" Ea $oate $roduce, cu bataie
lunga, un fenomen de scindare a lumii" O $arte a lumii ar trebui sa de!ina un
gettou" Daca asta ar urma sa se intim$le, atunci masoneria ar a!ea tendinta de a
controla acest $roces considerat ine!itabil" Daca gettoiBarea lumii ar fi
considerata inadmisibila, masoneria ar trebui sa gaseasca si sa im$lementeBe o
solutie care eDclude gettoiBarea"
Discutiile asociate cu K3""" K0 ar trebui sa se finaliBeBe, deci, in modele cu
bataie lunga in baBa carora sa actioneBe masoneria" <e !ede de aici ca masoneria
este singura organiBatie care ar $utea trata astfel de clase de $robleme" <tatele
au modele cu bataie $rea scurta si in $lus, re$reBentantii statului nu sunt
$reocu$ati de $robleme fundamentale ca acestea"
Cum clasele de $robleme de ti$ K3"""K0 sunt eDtrem de com$licate atunci cind sunt
asociate cu $roblemele concrete, $redictia este ca masoneria are mari dificultati
si in legatura cu $ro$ria structura de cadre si in legatura cu modul de actiune in
!iitor"
)n $lus, se $oate banui ca, in $reBent, unii membrii ai masoneriei ar $utea sa nu
mai acce$te ca anumite obiecti!e sa fie atinse dincolo de limita !ietii lor
fiBice" Daca o fractie suficient de mare a masonilor !a gindi asa, atunci
caracterul masoneriei se !a schimba"
<a mai !edem o clasa de $robleme care ar $utea fi gru$ate sub denumirea de
G<indromul )rakG" Este !orba de fa$tul ca tarile GimagisteG nu ado$ta si nu
res$ecta structura de ti$ democratic asa cum este ea inteleasa in tarile
GsimboliceG" ,cest lucru nu ar fi o $rea mare catastrofa daca aceste tari ar fi
sarace" Daca au resurse naturale de unde $ot sa obtina bani, atunci ar fi tentate
sa faca unele lucruri $ericuloase $entru alte tari, in conditiile in care nu
eDistaE un control al societatii ci!ile asu$ra a ceea ce se intim$la acolo" ,ceste
tari $ot deci sa de!ina, la limita, un $ericol $entru ci!iliBatia omeneasca"
,ceasta clasa de $robleme de$aseste cu mult ca$acitatile si obiecti!ele masoneriei
clasice" Totusi, intrucit acest sindrom !a eDista inca foarte multa !reme,
masoneria !a trebui sa actioneBe cum!a $entru a $astra legatura cu realitatea
eDterna"
E"T"," 88+ Probleme asociate scenelor filmate
,m !aBut la TM o scena unde se $reBenta intrarea unui !ehicol $e o strada"
:ilmarea ince$e cu o !edere generala a straBii" Mehicolul intra in scena de la
stinga la drea$ta" )n tim$ul acestei scene, a$are un $rim $lan cu doua $ersoane
care urmaresc trecerea !ehicolului" Problema este ca $ri!irea acestor $ersoane
urmaresc @$resu$unemA !ehicolul miscind ochii de la drea$ta s$re stinga" Daca cel
care filma nu si%ar fi schimbat $oBitia, atunci ochii acelor $ersoane ar fi
trebuit sa se miste de la stinga la drea$ta, eDact asa cum era $reBis de modelul
general creat in tim$ul scenei $recedente"
<a incercam sa !edem ce s%a intim$lat" <%a filmat !ehicolul intrind de la stinga
la drea$ta in scena a$oi cel cu a$aratul de filmat a tra!ersat strada si a filmat
doua $ersoane care urmareau !ehicolul miscind ochii de la drea$ta la stinga" ,sta
$oate crea confuBii in reconstituirea modelului" )ntr%o situatie mai com$licata,
datele $reBentate ar a$area confuBe si ar fi automat $erce$ute $e $ortiuni,
accentuind tendintele schiBofrenice in $erce$erea realitatii eDterne" <e
reaminteste ca, atunci cind informatiile nu $ot fi corelate, creierul !a trece
automat $e constructia unui model $o!este in locul unui model normal"
,ceasta nu este o $roblema deriBorie" Daca sco$ul $reBentarii unui film ar fi
transmiterea de informatii care sa ne ajute la constructia unui model asociat cu
realitatea eDterna filmata, ar eDista alte reguli de a face filme decit cele care
sunt folosite aBi"
Oamenii nu $ar a fi deranjati de aceasta clasa de $robleme" Ei ar fi deranjati
numai daca ar a!ea ca sco$ reconstituirea modelului din date dis$arate" )n caBul
in s$eta, nu $ot sa consider asta decit ca o manifestare de schiBofrenie din
moment ce doua scene !adit corelate sunt $reBentate ca si cind ar fi ru$te intre
ele"
Perce$erea realitatii eDterne $e $ortiuni este asociata deci de MDT cu o forma de
schiBofrenie ne$atologica de ti$ K<3" ,stfel, intrucit modelele locale a$ar intr%o
succesiune, ele sunt legate intre ele in cadrul unui Model%$o!este, in loc sa fie
folosite $entru a crea un singur model normal asociat acelei realitati eDterne
unice"
Perce$erea realitatii eDterne sub forma de Modele%$o!este este un mod $rimiti! de
intelegere a realitatii eDterne si din nefericire acest mod este ti$ic omului
GnormalG din lumea ci!iliBata" )ntelegerea acestei $robleme contine in ea, in mod
im$licit, si solutia" E!ident si aici educatia de la scoala ar trebui sa joace un
rol esential"
Totusi aceasta $roblema @reflectarea realitatii eDterne $rin modele $o!esteA a
a$arut si ca efect a su$rasolicitarii creierului" Ce s%a intim$lat este un efect
in a!alansa+ o situatie este $reBentata confuB si deci creierul construieste un
model $o!este" <tructura de modele $o!este este mare consumatoare de resurse ale
creierului si deci duce la alocarea de resurse tot mai limitate $entru constructia
de alte modele normale" (educerea ca$acitatii de a construi modele normale, face
ca $reBentarile normale sa nu mai fie a$reciate si deci sa nu mai $oata fi
detectate" Chiar daca $reBentarea ar fi normala, ea !a fi $erce$uta tot $rin
intermediul modelelor $o!este si astfel cercul s%a inchis"
(eflectarea realitatii eDterne sub forma de modele $o!este este o forma s$eciala
de fundamentalism" ConcluBia ar trebui sa ne ingrijoreBe $e toti"
<olutia ar fi controlarea foarte stricta a modului de ras$indire a informatiilor
astfel ca informatiile sa nu mai fie $reBentate decit intr%un cadru general
declarat de la ince$ut" ,stfel, fiecare informatie $articulara !a fi integrata in
acel model general" ,sta se intim$la deja in domeniile stiintelor eDacte in tim$
ce, de eDem$lu, in Biare, informatiile sunt $reBentate fara nici o legatura cu
trecutul, fara o $redictie asu$ra $osibilelor e!olutii in !iitor si chiar fara a
$reBenta conteDtul in care acea informatie trebuie integrata"
EDem$lu+ se $reBinta sisteme de folosire a )nternetului in administratia $ublica,
in scoli, in sistemele bancare etc" <e creeaBa im$resia ca suntem o tara foarte
a!ansata $ina in momentul in care se $reBinta situatia generala $e glob cind $utem
afla ca suntem o tara $rimiti!a din acest $unct de !edere" Daca stirile $rimare ar
fi com$letate cu conteDtul general, oamenii ar $utea intelege eDact ce se intim$la
si ar $utea fi indemnati sa faca ce!a $entru imbunatatirea situatiei"
E"T"," 80+ Pers$ecti!a o$tica si calitatea constructiei modelelor imagine

<uccesul constructiei modelelor imagine @!eBi si ET, -5A, in caBul scenelor
filmate sau fotografiate, de$inde de $ers$ecti!a o$tica a obiecti!ului"
Pers$ecti!a este data !aloarea unghiului sub care se !ede subiectul" ,cest unghi
este dat de ra$ortul intre dimensiunea maDima a imaginii ra$ortata la distanta
focala a obiecti!ului care a creat acea imagine"
EDem$lu+ in caBul a$aratelor care folosesc film de 85 mm @cele ti$ice a$aratelor
de fotografiat de eDem$luA s%a gasit ca distanta focala de 5/ mm da aceasi
$ers$ecti!a ca a ochiului"
Este im$ortant de stiut ca $entru a reconstitui corect un model tridimensional
asociat unei scene filmate, $ers$ecti!a trebuie sa fie cea normala deoarece
GochiulG este GcalibratG $entru $ers$ecti!a sa GnormalaG" ,sta inseamna ca
modelele #M s%au construit si sunt inregistrate $e baBa imaginilor cu $ers$ecti!a
normala" Daca se schimba $ers$ecti!a, modelele M nu !or mai gasi $oBitia corecta
in model a modelelor #M" Deci #M%urile trebuie modificate si asta este o o$eratie
eDtrem de com$licata" )n aceasta situatie, creierul $refera sa construiasca modele
LM fragmentate @mai multe modele LM asociate la $ortiuni din modelul M $rimarA" <i
aceasta este o forma de schiBofrenie indusa de ti$ K<3"
,cest ti$ de $roblema a$are, de eDem$lu, atunci cind urmarim o scena filmata intr%
un loc in care am fost cind!a si $e care il stim" Daca filmarea nu are $ers$ecti!a
normala, este $osibil sa nu recunoastem sau sa recunoastem foarte greu unele
elemente si sec!ente $e care ar fi trebuit sa le recunoastem usor"
E"T"," 85+ 9neori agresi!itatea $oate sa combata schiBofrenia de ti$ K<3
<a !edem cite!a situatii ti$ice din realitatea eDterna comuna" ,stfel, de eDem$lu,
oamenii care merg la cum$araturi intr%un magaBin mare cu autoser!ire au tendinte
schiBofrenice usor de obser!at de oricine" ,sta este oarecum usor de inteles" Pe
de o $arte fiecare $rodus !aBut !a acti!a un model astfel ca, in scurt tim$,
creierul este su$rasolicitat de multimea de modele care se acti!eaBa automat la
sim$la identificare in realitatea eDterna" )n $lus, oamenii trebuie sa coreleBe
oferta @$ret, calitate, multe alte conditii,""A cu resursele materiale limitate
@de obiceiA" Efortul facut de creier este foarte mare astfel ca nu mai ramine $rea
multa energie $entru a tine cont si de cei din jur" Cei care se grabesc @au modele
$recise de $us in eDecutieA ii $erce$ $e cei de$asiti de $roblema ca $e niste
adormiti, care incurca circulatia"
Totusi, asa cum am !aBut, tendintele schiBofrenice sunt, $ina la un $unct, de
inteles" ,ceasta schiBofrenie locala, data de eDistenta unei $robleme $rinci$ale
care solicita $rea mult creierul, se $oate combate $rin agresi!itatea celor din
jur @daca ea ar eDistaA" ,tunci cind, de eDem$lu, cei din jur ii deranjeaBa $rea
mult si $rea des $e cei GadormitiG @din eDem$lul cu magaBinulA, acestia din urma
!or fi fortati sa%si redirectioneBe o $arte din resurse $entru a face fata si la
$rea multele $erturbatii eDterne" Ca sa faca asta ei trebuie, de eDem$lu, sa
construiasca mai multe modele conce$t @sim$lificateA ale $roduselor si asta
inseamna e!olutie @se elimina tot ce nu este esential"""A
,stfel, agresi!itatea celor din jur $oate combate schiBofrenia locala asa cum a
fost descrisa in caBul celor care cum$ara dintr%un mare magaBin" Daca suficient de
multi oameni !or fi agresi!i cu cei atinsi de schiBofrenie locala, reBultatul ar
fi ca cei care !in la cum$araturi !or a!ea idei mai $recise si !or decide mai
re$ede" )n orice caB, un mediu agresi! !a atenua $ina la dis$aritie schiBofrenia
locala cu efecte benefice asu$ra tuturor"
,celasi ti$ de schiBofrenie locala @tem$oraraA a$are la conducerea masinilor $rin
trafic intens, intr%un oras mare" Multi !or fi de$asiti de $roblema si !or
reactiona incet cu $rudenta eDcesi!a si asta !a crea ner!oBitate in rindul celor
agresi!i" Daca cei agresi!i sunt suficienti de multi @asta este foarte frec!ent in
Bucuresti, de eDem$luA sau daca legile !or fa!oriBa $e cei agresi!i, atunci cei
care GdormG la !olan !or fi sau eliminati din trafic sau se !or GaliniaG la
tendinta de conducere agresi!a" Efectul ar fi cresterea fluentei circulatiei si,
s$er, o reducere a accidentelor"
)n legatura cu acest a$arent $aradoD @agresi!itatea scade numarul de accidenteA
argumentele ar fi urmatoarele+
3" cei GadormitiG !or crea ner!oBitate $rintre cei agresi!i" Cei agresi!i !or
$utea deci, sa faca accidente" Daca cei GadormitiG la !olan !or fi eliminati,
acest risc !a scadea foarte mult $entru ca !or fi mai $utine surse de ner!oBitate"
-" daca GadormitiiG !or fi eliminati din trafic, atunci sansa agresi!ilor de a se
manifesta cu agresi!itate !a scadea" ,sta se eD$lica $rin fa$tul ca, de eDem$lu,
daca cel din fata mea stie ca sunt agresi!, nu !a risca sa conduca $rea GlenesG"
De asemenea, daca in s$atele meu se afla unul agresi!, nu !oi risca sa fiu agresat
de el si deci !oi conduce dinamic, fara eBitari" (eBultatul este nu numai o
conducere mult mai fluenta dar o diminuare $uternica a efectelor agresi!itatii"
De eDem$lu, cei !eniti din $ro!incie si care urmaresc GnebuniaG traficului in
Bucuresti sunt mirati de numarul relati! mic de accidente" ,gresi!itatea soferilor
bucuresteni duce la o conducere fluenta cu relati! $utine accidente ca efect al
cresterii abilitatilor de conducere $rodusa ca efect al agresi!itatii generale"
,m aratat cum schiBofrenia K<3 $oate fi combatuta $rin agresi!itate, daca
agresi!itatea ar fi fa!oriBata de sistemul legislati!, de eDem$lu"
<a !edem si in!ers" O $o$ulatie schiBofrenica reactioneaBa lent si $e baBa de
modele cu bataie $rea scurta, la $erturbatiile $ermanente asociate cu !iata de Bi
cu Bi" Cei dinamici !or fi descurajati de o societate inerta si deci !or
GcontribuiG si ei la starea generala $roasta a acelei societati"
<i societatea romaneasca, ca orice societate stabila, este atinsa de schiBofrenie
de ti$ K<3" &a noi situatia este doar agra!ata de li$sa unei elite res$onsabile
care sa doreasca sa dinamiBeBe societatea" E!ident ca intreg ansamblul social ar
trebui sa intre in Gre!iBieG in baBa acestor idei generale, de eDem$lu" &i$sa unei
elite face acest demers a$roa$e im$osibil"
E"T"," 86 + <eDul
MDT consideraE ca nu eDistaE nici o diferenta de $rinci$iu intre creierul masculin
si cel feminin" Diferenta $oate a$area doar in legatura cu im$lementarea
tehnologica a fiintelor in general"
Din teoria generala se stie ca una din cerintele fundamentale de $roiectare a
fiintelor este su$ra!ietuirea !esnica, neconditionata a lor" ,ceasta cerinta este
un obiecti! al unor modele imagine din P<M" )n im$lementarea tehnologica
cunoscuta, fiintele !ii au o durata de !iata limitata iar inde$linirea conditiei
fundamentale de $roiectare se com$leteaBa $rin re$roducere"
)nde$linirea in conditii o$time a re$roducerii in lumea animala inseamna a selecta
cele mai reusite eDem$lare $entru re$roducere si blocarea re$roducerii celor mai
$utin $erformante, in baBa modelelor imagine dis$onibile in P<M"
Modelele asociate acti!itatilor seDuale se afla in P<M si, e!ident, ele sunt
modele imagine"
)n caBul omului, ne reamintim ca modelele imagine au dominat !iata cam $ina la
anul 3;//, du$a care modelele simbolice si%au ince$ut ascensiunea $uternica in
detrimentul modelelor imagine" )n consecinta, seDualitatea cam $ina la 3;// s%a
baBat eDclusi! $e modele imagine @$entru omul mediu nu $entru eliteA urmind ca
du$a 3;// tot mai mult, seDualitatea sa fie influentata de modelele simbolice
@cele baBate $e analiBa logicaA"
(eferindu%ne la oameni, seDualitatea fiind initial baBata $e modele imagine, a
modelat foarte diferit oamenii%barbati de oamenii%femei"
,ici, in $aranteBa, este de obser!at ca termenul GomG inseamna $entru majoritatea
dintre noi GbarbatG, ceea ce nu este corect" ED$licatia acestei confuBii
@omHbarbatA sta in caracterul dominant absolut al barbatului intr%o societate
baBata $e modele imagine"
)esind cu greu din mediul cultural baBat $e modele imagine, !iata seDuala de aBi
este $uternic influentata de modelele simbolice" Pe model simbolic un om nu mai
are seD" ,sta s%ar $utea eD$rima, ca o afirmatie de tranBitie, $rin a s$une ca nu
eDista discriminari baBate $e seD, intr%o societate simbolica @baBata $e legi
scriseA" Toti oamenii, indiferent daca sunt barbati sau femei, sunt egali,
deoarece asta reBulta din analiBa $e model simbolic"
,sa cum am s$us, seDualitatea este asociata cu modelele imagine iar schimbarea
structurii de modele fundamentale de la modelele imagine la modelele simbolice a
$rodus $erturbatii $uternice in modul de abordare al seDului la om"
)n im$lementarea tehnologica actuala a creierului, $oBitia dominanta a barbatului
este e!identa" De aici se trage criBa seDualitatii din Bilele noastre" O femeie,
stiind ca este egala sau, de multe ori, chiar su$erioara barbatului%$artener, !a
a!ea dificultati in im$lementarea !ietii ei seDuale" Datorita acestei $robleme,
numarul de dera$aje seDuale s%a intensificat foarte mult"
)n aceasta abordare de e!aluare a $roblemei !om !orbi insa numai des$re situatia
GnormalaG adica situatia care ar trebui sa fie dominanta in $robleme de seD intr%o
lume dominata de modelele simbolice" ,stfel, atit barbatii cit si femeile trebuie
sa%si construiasca o structura de modele simbolice in care modelele legate in mod
eD$licit de seD @modele imagineA sa fie controlate $e baBa de logica"
PremiBele acestor modele simbolice ar $utea fi urmatoarele+
3" EDista o $erfecta egalitate intre barbat si femeie, inclusi! in interactia
seDuala eD$licita"
-" :idelitatea fata de un singur $artener nu mai este o conditie im$ortanta intr%o
structura dominata de modele simbolice" Pe modele imagine, fidelitatea, numai la
oameni, fata de un singur $artener este necesara si reBulta in mod im$licit din
modul de alegere al acelui $artener @dragoste curata"""A"
8" ,tractia seDuala $oate fi $uternic defa!oriBata de eDistenta unei $redictii
garantate asu$ra a ceea ce urmeaBa sa se intim$le in tim$ul unei interactii
seDuale eD$licite" De aici reBulta ca un cu$lu GsimbolicG trebuie sa in!enteBe in
fiecare Bi, daca se $oate, noi moduri de interactie seDuala" Tot de aici reBulta
ca este mai bine ca atunci cind a$are rutina @$redictia se confirma $rea $recisA,
acel cu$lu sa se destrame $entru a nu genera stresuri nereBol!abile"
,ceste lucruri se $ot intilni deja in lumea in care traim, mai ales in tarile cele
mai GsimboliceG @cele mai a!ansate in $lan economic si tehnico%stiintificA"
Teoria $re!ede deci continuarea schimbarilor modului de acti!itate seDuala in baBa
trecerii generale de la modelele imagine la modelele simbolice"
Totusi, din cauBa reactiilor fundamentaliste @res$ingerea modelelor simbolice de
fractii im$ortante ale $o$ulatiilorA !iata seDuala a celor atinsi de
fundamentalisme este si ea influentata in mod negati!"
Pentru oamenii GsimboliciG, acti!itatea seDuala $oate contribui la fericirea de
fiecare Bi numai daca $artenerii se afla $e acelasi ni!el de deB!oltare
GsimbolicaG"
Mom incheia aceasta abordare cu o $redictie cu bataie lunga asociata acestei
$robleme" ,stfel, in P<M se afla o serie de instincte asociate si cu
com$ortamentul seDual" ,ceste instincte, de eDem$lu, blocheaBa tendintele
homoseDuale, tendintele s$re incest, $edofilie etc" E!olutia creierului s$re
modele simbolice are ca efect si reducerea im$ortantei instinctelor cu consecinte,
cel $utin in regim tranBitoriu, foarte negati!e"
,stfel, eDista o !iteBa de diminuare a im$ortantei instinctelor si o alta !iteBa
de e!olutie s$re modelele simbolice" ,sta inseamna ca, $e baBa modelelor simbolice
ar urma sa se $reBica efectul cu bataie lunga a unei deciBii in $robleme de seD"
,tunci cind o $redictie arata efecte negati!e, deciBia este de a e!ita astfel de
acti!itati" ,ceasta metoda ar urma sa inlocuiasca deciBiile insticti!e generate de
P<M"
)n acest moment suntem intr%o stare tranBitorie, relati! $ericuloasa" ,stfel,
structura de $rotectie baBata $e modele simbolice nu este inca im$lementata in
tim$ ce structura de $rotectie baBata $e instincte este tot mai ineficienta"
Cu bataie foarte lunga @de eDem$lu 3// de ani de acum incoloA, intreaga structura
de $rotectie !a fi im$lementata de modelele simbolice" ,sta inseamna ca orice
acti!itate seDuala, de eDem$lu, se !a desfasura sau nu in functie de $redictiile
unor modele simbolice" BaBindu%ne $e ceea ce deja se intim$la, com$ortamentul
seDual GnormalG $este, sa Bicem, 3// de ani !a fi eDtrem de diferit de
com$ortamentul GnormalG actual"
De eDem$lu, acum, sa Bicem, 8/ de ani, seDul oral era considerat $er!ersiune @cel
$utin in tarile foste comunisteA si intra sub incidenta codului $enal" )n Bilele
noastre este mai degraba acce$tat ca un com$ortament GnormalG"
,ceasta GimagineG $reBisa de teorie este destul de $robabil ca se !a confirma
$entru tarile GsimboliceG" Pentru tarile GimagisteG, din cauBa fundamentalismelor,
se $oate face i$oteBa ca !a eDista o $uternica intoarcere s$re sistemul de
$rotectie baBat $e instincte care !a fi institutionaliBat $rin legi tot mai as$re"
Com$ortamentul seDual se !a alinia, e!ident, la tendintele generale ale di!erselor
Bone culturale"
E"T"," 84+ Cor$ul intern
Creierul descris in MDT este creierul $rinci$al, care, $rintre multe alte functii,
controleaBa si cor$ul eDtern @miinile, $icioarele, etc"A" Pentru cor$ul intern
@organele interne"""A eDista un creier su$limentar" ,cest creier Bis si GmicG,
contine in mod esential, un model imagine al intregului cor$ interior" El ar
trebui sa aiba o structura similara cu creierul mare doar ca, $entru el,
realitatea eDterna este cor$ul interior" <co$ul lui este $astrarea stabilitatii
sistemelor cor$ului" Pentru aceasta, creierul mic contine un model imagine al
intregului cor$ interior" ,tunci cind a$are o $erturbatie, acest model !a simula
una sau mai multe solutii $entru restabilirea echilibrului"
)ntre creierul $rinci$al si creierul mic eDista o legatura, asa cum se constata
eD$erimental" ,stfel, o stare $sihica $roasta @multe $redictii nefa!orabileA $oate
sa $roduca $erturbatii in functionarea organelor interne" <e s$une des$re
unele $ersoane ca au murit Gde inima reaG adica din cauBa multor $resiuni $sihice,
care au $erturbat functionarea creierului mic" EDista si influenta in!ersa, un
$sihic sanatos $oate imbunatati starea de sanatate"
EDista anumite boli sau stari $atologice ale organismului, care se $ot reBol!a si
cu asa Bisul Gtratament babescG sau Gtrasul la miiniG" ,ceste situatii sunt
asociate mai ales cu $roblemele tem$orare de alimentatie sau alergice sau cele
asociate socurilor $sihice" )ntr%o astfel de situatie, creierul mic $oate sa
$iarda, tem$orar, controlul sistemului" ,sta trebuie inteles astfel+ atunci cind
intr%un sistem a$are o $erturbatie, modelul $oate intelege ce s%a intim$lat $e
baBa simularii $e model" Totusi, daca a$ar multe $erturbatii, structura
informationala $oate sa de!ina atit de com$leDa incit modelul sa nu mai $oate
controla situatia" Tratamentul $rin Gtragere la miiniG $are ca reuseste, uneori,
sa restabileasca controlul creierului mic asu$ra structurii cor$ului intern"
Creierul mic mai contine si solutii $entru anumite situatii frec!ente, cum ar fi
stranutul, tusea, !oma etc" ,lte solutii ar $utea fi intensificarea sau diminuarea
acti!itatii unor organe sau glande, trans$iratia, febra, etc"
Totusi, asa cum am aratat, atunci cind eDista o a!alansa de $robleme, este eDtrem
de greu $entru modelul cor$ului intern sa gaseasca o solutie" El !a lucra eDtrem
de intens si la un moment dat $oate sa ajunga intr%o stare de blocaj sau intr%o
bucla fara sfirsit"
Tratamentul babesc mai este eficient in caBul unor socuri $sihice cind creierul
mare $oate destabiliBa functionarea creierului mic si deci cor$ul interior"
Teoria MDT nu este $rea mult $reocu$ata de $roblema aceasta deoarece eDista $rea
multi alti factori, asociati cu im$lementarea tehnologica a intregii fiinte, care
ar trebui intelesi"
,ceasta sectiune !rea doar sa arate ca functionarea cor$ului interior este
controlata de un creier Gde $roces tehnologicG" ,cesta functioneaBa la fel ca si
creierul mare doar ca este dedicat constructiei unei realitati $rin interactia cu
cor$ul nostru interior"
E"T"," 8; <$iritul euro$ean
Teoria si a$licatiile trateaBa, $ractic, numai s$atiul cultural euro$ean" Euro$a
este mediul cultural unde deB!oltarea eDtensi!a a ci!iliBatiei s%a facut $e baBa
modelelor simbolice, asociate sau nu cu modele imagine"
EDce$tind Geometria @creata totusi in s$atiul aflat in strinsa comunicatie cu
s$atiul cultural euro$eanA, marile modele fundamentale au fost create de euro$eni"
Este !orba, de eDem$lu, de Crestinism, de conce$tia heliocentrica a lumii, de
na!igatia in marea libera, de muBica $olifonica, de Mecanica lui >eton, de
Mecanica Cuantica si de Teoria (elati!itatii"
,ici o sa incerc sa caracteriBeB s$iritul euro$ean in baBa acestor considerente"
Crestinismul a fost facut de euro$eni $entru euro$eni" Cite!a caracteristici ale
Crestinismului sunt s$iritul de toleranta si tendintele reduse s$re fanatism"
)ntrucit aceasta religie a fost facuta de euro$eni du$a Gchi$ul si asemanareaG
lor, o $rima concluBie ar fi ca euro$eanul este tolerant si liberal @acce$ta
discutii des$re orice subiectA"
)m$eriul (oman a fost creat $rin lu$te dar, oriunde au ajuns, romanii @deci
euro$eniiA au creat structuri de organiBare eficiente care au fost si in fa!oarea
$o$oarelor cucerite" )n masura in care au fost cuceritori, romanii au fost si
ci!iliBatori" ,ceasta caracteristica, de a fi ci!iliBatori, se intilneste
$ermanent in modul de gindire si actiune al euro$enilor $ina in Bilele noastre"
,stfel, marile im$erii coloniale euro$ene nu au dus la coloniBarea Euro$ei cu
scla!i @au eDistat tendinte dar neesentiale $er ansambluA" Din contra, indiferent
de multele nedre$tati facute de euro$eni, la $arasirea tarilor foste colonii,
aceste tari au fost lasate intr%o stare in general buna sau chiar foarte buna
@*ong ?ong de eDem$luA" )n Bilele noastre 9niunea Euro$eana cheltuieste multi bani
obtinuti din munca euro$enilor $entru a ci!iliBa (omania, de eDem$lu"
9n numar semnificati! de fa$te arata ca euro$enii au s$irit de a!entura @Marco
Polo, Cristofor Columb, :erdinand Magellan etc"A" <$iritul de a!entura este strins
asociat cu dorinta de cunoastere, de a cauta mereu cai noi de e!olutie, de a $une
orice in discutie, de a nu se multumi niciodata cu o situatie declarata
in!arianta"
EDista un eDem$lu eDtrem de interesant in legatura cu a$aritia conce$tiei
heliocentrice a 9ni!ersului" ,stfel, inca din antichitate, toata lumea stia ca
Pamintul este centrul 9ni!ersului" ,cest lucru era sustinut de eD$erienta directa
Bilnica @<oarele dis$are du$a oriBont la a$us si rea$are in $artea cealalta la
rasarit, stelele si &una $ar a se roti in jurul PamintuluiA" De asemenea,
in!atatii antichitatii ne%au lasat metode de calcul $recise ale ecli$selor de
<oare si de &una $recum si date des$re Ecli$tica si in consecinta, des$re $oBitia
ecuatorului si a tro$icelor" )n $lus, cel $utin intr%o forma im$licita, Biblia
sustine ca Pamintul este centrul 9ni!ersului" <i atunci de ce in jurul anului 35//
unii euro$eni considerau ca ce!a nu este in regula cu conce$tia ca Pamintul este
centrul 9ni!ersuluiP
EDista o mica $roblema+ dintre miliardele de astrii de $e cer, cinci a!eau o
miscare a$arent haotica @Grecii le%au numit astrii ratacitori sau $laneteA"
<$iritul euro$ean nu $utea sa acce$te asta" >icolaus Co$ernic a $ublicat, in
ultimul an al !ietii lui, teoria heliocentrica a 9ni!ersului" Din nefericire aici,
si nu numai aici, s$iritul euro$ean s%a ciocnit !iolent cu Biserica Crestina"
Giordano Bruno, un mare euro$ean, a $latit cu moartea $entru ca a sustinut ca
Pamintul nu este centrul 9ni!ersului iar Galileo Galilei a trebuit sa se umileasca
$entru a sca$a cu !iata"
Dar, sur$riBa, ?e$ler a !erificat teoria lui Co$ernic si a desco$erit ca este
gresita @$oBitiile calculate ale $lanetelor nu cores$undeau cu datele
eD$erimentaleA" ?e$ler nu s%a lasat descurajat si a desco$erit ca daca orbitele ar
fi considerate eli$tice nu circulare ca la Co$ernic, atunci calculele ar fi
com$atibile cu datele eD$erimentale" Problema a fost transata indiscutabil in
fa!oarea s$iritului euro$ean" Du$a multe secole Biserica Crestina a recunoscut,
oficial, situatia si l%a GreabilitatG $e Galileo Galilei dar nu si $e Giordano
Bruno"
,ceste considerente sugereaBa esenta s$iritului euro$ean+ liberalismul si
toleranta, dorinta de cunoastere si tendinta s$re a!entura"
Mom s$une cite!a cu!inte in $lus des$re o $roblema care a$are acum cind se
incearca scrierea unei Constitutii euro$ene" Problema este asociata cu $rotestele
Bisericii Crestine $entru neincluderea in teDtul $roiectului de Constitutie a unei
fraBe des$re radacinile crestine ale ci!iliBatiei euro$ene" ,sa cum am !aBut mai
sus, crestinismul a fost creeat de euro$eni $entru euro$eni" Cu toate aceste, in
multe situatii s$iritul euro$ean s%a ciocnit !iolent cu s$iritul crestin" Moti!ul
$rinci$al este legat de dinamismul asociat s$iritului euro$ean care nu se $oate
im$aca cu un model in!ariant @religiaA"
<$iritul euro$ean a in!ins totdeauna dar biserica nu a reusit sa e!olueBe
suficient de ra$id $entru a sustine totdeauna s$iritul euro$ean" Biserica nu $are
a fi in!atat nimic in decursul mileniilor din moment ce, chiar in Bilele noastre
se o$une s$iritului euro$ean in $robleme cum ar fi casatoriile homoseDuale,
a!ortul sau acce$tarea de femei%$reoti" ,stfel, eDistaE, $ina la un $unct, o
justifiacre $entru deciBia, $reliminara totusi, de a nu include o referire la
crestinism in Constitutia Euro$eana"
,ici este de obser!at ce!a im$ortant+ a acce$ta casatorii homoseDuale, de eDem$lu,
nu este din $rinci$iu un lucru bun si cred ca multi euro$eni im$artasesc acest
$unct de !edere" Totusi, s$iritul euro$ean liberal si tolerant ne s$une ca,
trecind $este orice argumente $ro sau contra, nu trebuie sa eDiste, din $rinci$iu,
nici o autoritate care sa se o$una dorintei oamenilor de a eD$erimenta si de a
cauta noi forme de con!ietuire" <i homoseDualii sunt euro$eni si au dre$tul de a%
si trai !iata asa cum ei considera ca este bine"
Mai este de $reciBat un lucru+ fa$tul ca biserica crestina creata de euro$eni
$entru euro$eni a ajuns in conflict, uneori !iolent, cu s$iritul euro$ean, nu
inseamna in nici un caB ca biserica este anti%euro$eana" )n decursul celor a$roa$e
doua milenii de crestinism, biserica crestina a a!ut un rol eDtrem de $oBiti! atit
in $astrarea stabilitatii lumii dar si in $rogresul ci!iliBatiei euro$ene in
general" Credinta in DumneBeul crestin a stabiliBat in mod esential societatea si,
$rin multele modele de ecranare s$ecifice, a dat s$eranta multor oameni" Parasirea
credintei, in schimb, a creat monstrii @comunismul, de eDem$luA" ,ceasta sectiune
!rea doar sa arate ca biserica ar trebui sa fie mai fleDibila si, indiferent de
meritele ei incontestabile, sa e!ite sa mai intre in conflict cu s$iritul
euro$ean" <$iritul euro$ean a cistigat totdeauna si !a cistiga totdeauna orice
batalie cu s$iritul crestin"
E!olutia s$re modele simbolice reduce tot mai mult influienta bisericii asu$ra
societatii si acest lucru se constata in cresterea numarului celor care se
inde$arteaBa de biserica" Mom analiBa $utin acest fenomen"
,stfel, termenul de GateuG este $erce$ut de multi ca insemnind negarea eDistentei
lui DumneBeu" Totusi, acest termen mai are o semnificatie @mai a$roa$e de
semnificatia lui initiala, data de greci, in antichitateA si anume, o $ersoana
care $oate trai si fara ajutorul lui DumneBeu" >otam termenul cu Gateu-G si ii
asociem aceasta definitie+ o $ersoana care traieste si fara ajutorul lui DumneBeu,
fara alte $reciBari"
9n ateu- ar $utea, de eDem$lu, sa nu conteste eDistenta lui DumneBeu dar sa nu
aiba ne!oie de El $entru a trai normal intr%o societate de ti$ euro$ean" ,sta mai
inseamna ca un ateu- $oate intra in orice aseBamint religios @crestin sau nuA si
sa res$ecte aseBamintul, credinta cit si $e credinciosi" ,cesta a fost, in
general, s$iritul euro$ean din toate tim$urile"
9na dintre tendintele euro$enilor, in conformitate cu s$iritul euro$ean, a fost
dintotdeauna de a fi atei- @efect al liberalismului si toleranteiA dau numai in
ultimul tim$, ca efect al cresterii $uterii modelelor simbolice, ince$e sa a$ara,
inclusi! in datele statistice, aceast lucru" ,ceasta tendinta se !a accentua si !a
de$inde numai de Biserica Crestina sa se schimbe $entru a%i acce$ta $e $e ateii-
asa cum sunt ei"
Euro$a mai are o $roblema+ ea a $ornit cele mai distrugatoare raBboaie ale
secolului -/ si a creat ideologii oribile+ naBismul si comunismul" (aBboaiele,
naBismul si comunismul se $ot asocia cu s$iritul de a!entura s$ecific euro$ean dar
intra in contradictie cu liberalismul si toleranta" (aBboaiele euro$ene au a$arut
atunci cind oamenii au distorsionat im$ortanta celor 0 factori care caracteriBeaBa
s$iritul euro$ean" )n acest fel cei care au ince$ut raBboaiele, cei care au
a$licat $rinci$iile naBiste si comuniste s%au inde$artat de s$iritul euro$ean"
Pentru Euro$a !a eDista totdeauna un mare $ericol atunci cind este distorsionat
acest s$irit"
<a !edem, in sco$ de e!aluare, relatia Euro$ei cu $rinci$alul sau Gcom$etitorG
care este <9," Euro$enii care au format, in $rinci$al, $o$ulatia <9, au fost
euro$enii cu o $uternica tendinta de actiune @construiau usor L,M%uri si ,LM%uri
si erau dornici sa le acti!eBeA" ,sta eD$lica atit $uterea si eficienta societatii
americane dar eD$lica si slabiciunile ,mericii @nu G$roduceG oameni de !irf si
deci trebuie sa%i aduca din Gim$ortGA"
,sta mai eD$lica si ni!elul de schiBofrenie foarte ridicat in societatea
americana" ,sa cum stim, intr%o societate stabila si eficienta eDista tendinta de
a construi modele adec!ate fiecarei $robleme" ,mericanii, in general, considera ca
eDista o singura cale o$tima de a reBol!a o $roblema" <$ecialistii !or gasi
aceasta cale o$tima si o !or im$une tuturor" )n felul acesta $o$ulatia
reactioneaBa o$tim si adec!at la orice $roblema" Totusi, $retul eficientei este
schiBofrenia+ daca situatia se schimba oamenii nu mai au model adec!at si se
blocheaBa, nefiind de$rinsi sa construiasca singuri modele noi, adec!ate @$roblema
este tratata si in alte a$licatiiA" ,ceasta tendinta eDista si in Euro$a dar in
,merica este mult mai $uternica"
De aici a$ar diferentele intre mediul cultural euro$ean si mediul cultural
american"
EDem$lu+ )n orice tara, inclusi! in <9,, la semafoarele de $e straBi eDista o
linie alba inainte de semafor" Daca semaforul de!ine rosu si cine!a o$reste masina
cu 3/ cm dincolo de linie, acest lucru este o incalcare a legii in <9, si
Gcontra!enientulG $oate ajunge in fata unui judecator" )n Euro$a aceasta
GinfractiuneG nu stirneste decit Bimbete" Euro$enii nu !or acce$ta niciodata
G$erfectiuneaG"
<uccesul american este dat de $erfectiune iar $erfectiunea intra in conflict cu
creati!itatea si cu s$iritul euro$ean" <$iritul euro$ean este orientat s$re
cunoastere in tim$ ce s$iritul $erfectionist american este orientat s$re atingerea
obiecti!ului"
<a !edem cite!a eDem$le concrete ale com$etitiei intre Euro$a si <9,"
)n domeniul a!iatiei ci!ile, euro$enii au ajuns sa !inda mai multe a!ioane decit
americanii" ,cesta $oate fi un efect al !ictoriei creati!itatii si s$iritului de
a!entura asu$ra $erfectionismului" )n orice caB, asta arata ca s$iritul euro$ean
este eficient in lumea tot mai simbolica in care traim"
)n domeniul fiBicii nucleare fundamentale, euro$enii au desco$erit doua $articule
subnucleare numite GG si GBG @$remiul >obelA in conditiile in care americanii
a!eau si ei dotarea necesara @su$er%acceleratoare de $articoleA dar nu au facut
eD$erimentul necesar" Desi au mai $utini bani decit americanii, euro$enii continua
sa fie creati!i si eficienti"
<a !edem si in!ers" Euro$enii au !rut sa construiasca un a!ion de lu$ta care sa
intre in com$etitie cu cele americane" ,$oi au desco$erit ca nu dis$un de
tehnologia care sa%l faca Gin!iBibilG, nu au suficienti bani $entru a%l construi
si in $lus, nu a!eau nici $e de$arte infrastructura de s$rijin al acestui sistem
de arme" Chiar si sistemul de dirijare @GP<A este american" ,ici s%a manifestat
din $lin s$iritul de a!entura euro$ean" ,cest s$irit de a!entura se manifesta
chiar sub ochii nostrii $rin constructia de catre euro$eni a lui ,8;/, cel mai
mare a!ion de $asageri din lume" Mom !edea in citi!a ani reBultatul com$etitiei
dintre $erfectionismul american si s$iritul de a!entura euro$ean"
,!em situatii unde $erfectionismul intra in conflict cu s$iritul de toleranta
euro$ean @americanii sunt mult mai $utin toleranti decit euro$eniiA" (eBultatul
este ca in unele $robleme cruciale $entru e!olutia cu bataie lunga a societatii,
euro$enii au o ca$acitate mai redusa de a intelege ce se intim$la" Ma refer, de
eDem$lu, la $roblema )rakului unde s$iritul de toleranta euro$ean a facut ca
Euro$a sa reactioneBe diferit de ,merica" Cred ca multi euro$enii sunt foarte
con!insi ca nu se $oate combate terorismul $rin dialog dar s$iritul lor de
toleranta i%a facut $e multi sa sustina, din $rinci$iu, acest lucru" ,ici
euro$enii au $robleme care se !or accentua $e masura ce societatea e!olueaBa iar
euro$enii nu au solutii de $rinci$iu cum, de altfel, nu au nici americanii"
<a facem un reBumat asociat s$iritului euro$ean+
<$iritul de toleranta caracteristic @siA euro$enilor !a trebui $astrat ca fiind
absolut necesar intr%o societate simbolica dar el se $oate intoarce contra
societatii in $robleme fundamentale"
&iberalismul, s$iritul de a!entura si dorinta de cunoastere sunt com$onente
fundamentale ale s$iritualitatii euro$ene si la ele nu se $oate renunta atit tim$
cit eDista Euro$a"
Euro$a !a fi in mare $ericol ori de cite ori se !a inde$arta de s$iritul euro$ean,
asa cum a fost el definit aici @cei $atru factoriA"
,ceasta discutie de e!aluare ar fi trebuit sa se termine aici dar, din nefericire,
tot ce am s$us $ina acum nu este tocmai corect din $unctul de !edere a unei
abordari stiintifice" ,sa cum stim, o abordare stiintifica $resu$une un model
local declarat" ,cest model local trebuie sa genereBe definitiile termenilor care
!or fi folositi" <a ince$em deci sa construim un model local du$a care !om $utea
sa recitim consideratiile de $ina acum"
<a ince$em cu cei $atru termeni+ liberalism, toleranta, s$irit de a!entura si
dorinta de cunoastere"
&iberalismul este asociat cu $osibilitatea tehnica a unui creier de a construi mai
multe modele cu bataie lunga asociate aceleiasi realitati eDterne si de a acce$ta
si recunoaste aceste cai multi$le" )n $lus, acel creier trebuie sa com$enseBe
deficienta de $roiectare KD8 @cu !ariantele , si B, !eBi teoriaA"
EDistind mai multe cai, toate mai mult sau mai $utin !alabile, eDista
$osibilitatea de a urma o cale sau alta acce$tind de la ince$ut ca $osible mai
multe cai" ,cesta este s$iritul de toleranta" Cunoscind bine mai multe cai, cu
a!antajele si deBa!antajele lor, eDista $osibilitatea de a%i intelege $e toti" )n
$lus, caile se $ot schimba dinamic in functie de e!olutia realitatii eDterne"
&iberalismul si s$iritul de toreranta sunt foarte strins legati" &iberalismul
recunoaste mai multe cai de e!olutie iar s$iritul de toleranta face $osibila
alegerea alternati!a sau simultana de mai multe cai"
,cesti termeni sunt deci asociati si cu ca$acitatea de a construiFo$era mai multe
modele, in mod dinamic, in fata unei realitati eDterne in schimbare"
&iberalismul si toleranta se $ot manifesta si $e modele imagine si $e modele
simbolice" &iberalismul si toleranta sunt deci caracteristicile unui creier
e!oluat si $erformant"
Cind creierul nu mai este in stare sa construiasca mai multe modele asociate
aceleiasi realitati eDterne, se !a reBuma la un singur model si asa a$are
intoleranta"
Perfectionistii @americanii de eDem$luA $ot a!ea o $roblema foarte mare din acest
$unct de !edere" Perfectionismul se $lateste cu eliminarea din $rinci$iu a tuturor
modelelor cu eDce$tia unuia singur creat de s$ecialisti" ,stfel tendinta s$re
schiBofreniBare indusa generaliBata creste la $erfectionisti"
,!em un eDem$lu unde $erfectionismul are efecte deBastruoase, cu bataie lunga" &a
unele emisiuni de tele!iBiune, ca efect al conce$tiei $erfectioniste @neeuro$eneQA
a a$arut G$rom$terulG @un ecran la care se uita $reBentatorii $entru a citi ce
scrie acoloA" Cei care, de eDem$lu, citesc stirile sunt total de$ersonaliBati si
$ractic recita, uneori fara a intelege ce s$un, chiar si atunci cind ei sunt
autorii acelor teDte" Prom$terul este o in!entie americana si el contribuie masi!
la schiBofreniBarea $o$ulatiei" ,stfel, daca se $reBinta o stire, teles$ectatorii
au doua $robleme+ de a rece$tiona mesajul si de a%i intelege semnificatia" ,tunci
cind se eDagereaBa cu $erfectiunea transmiterii mesajului, oamenii !or aloca mai
$utina energie la intelegerea semnificatiei lui" :olosirea $rom$terul intra in
conflict cu s$iritul tolerant si cu s$iritul de a!entura caracteristice
euro$enilor"
&iberalismul si toleranta sunt $arametrii de $erformanta $entru un creier, atit
din $unctul de !edere al ni!elului de e!olutie in general dar si din $unctul de
!edere al starii tehnice din acel moment"
<a analiBam s$iritul de a!entura si dorinta de cunoastere" )n fata unei realitati
eDterne com$leDe trebuie sa construim modele LM tot mai com$leDe" :ara ele,
modelele L,M nu $ot fi construite decit in mod a$roDimati!" Cum aceasta situatie
este situatia cea mai ras$indita, modul de manifestare in fata unei situatii cu
modele LM foarte im$erfecte !a caracteriBa s$iritul de a!entura si dorinta de
cunoastere"
Este clar ca daca nu a!em modele LM de buna calitate nu $utem sa construim modele
L,M de buna calitate si asta !a bloca si mai mult $osibilitatea de a construi
modele LM de buna calitate"
O !arianta este de a $erfectiona modelele LM si L,M @$rin simulare $e modele de
test adec!ateA $ina in momentul in care a!em suficiente garantii ca o actiune
asu$ra realitatii eDterne se !a desfasura conform $redictiei" ,sa actioneaBa
$erfectionistii" , doua metoda este de a actiona $e baBa modelelor im$erfecte
dis$onibile, e!entual cu o e!aluare mai mult sau mai $utin $recisa a riscului"
,ctiunea in aceste conditii caracteriBeaBa s$iritul de a!entura"

<$iritul de a!entura este strins legat de dorinta de cunoastere" De fa$t se $oate
s$une ca tendinta de cunoastere @de a a!ea LM%uri tot mai buneA are ca motor
s$iritul de a!entura @de a acti!a modele L,M des$re care stim ca sunt im$erfecteA"
Perfectionistii, in schimb, sunt mai mult orientati s$re atingerea obiecti!ului si
nu, in mod direct, s$re cunoastere"
EDem$lu @efecte ale $erfectionismuluiA+ americanii au im$us sistemele de o$erare
ale calculatoarelor si multe $rograme asociate lor" ,cestea au fost create de
$erfectionisti" <co$ul lor este atingerea obiecti!ului si nu, in mod direct,
cunoasterea" ,cest s$irit nu este com$atibil cu s$iritul euro$ean si multi
euro$eni simt asta" :ortat sa e!olueBe intr%un mediu de ti$ $erfectionist,
utiliBatorul de!ine incet si sigur un accesoriu al calculatoarelor" CauBa, asa cum
am s$us, este legata de fa$tul ca s$iritul $erfectionist este orientat s$re
atingerea obiecti!ului si nu s$re cunoastere"
<e mai $oate da un eDem$lu in legatura cu efectele negati!e ale $erfectionosmului"
Este !orba de fa$tul ca, du$a atentatele de la 33 se$tembrie, solutia americana de
ti$ $erfectionist a fost instituirea de norme draconice de intrare in <9, care
sunt de fa$t ineficiente in orice situatie reala" Perfectionistii nu au alta
metoda" )n Euro$a se manifesta s$iritul de a!entura si dorinta de cunoastere" ,sta
inseamna ca euro$enii nu actioneaBa Gdu$a regulamentG ca $erfectionistii, ci isi
folosesc $ro$ria ca$acitate de a se auto$erfectiona in fata unui mediu necunoscut"
9rmeaBa sa !edem, cu bataie lunga, eficienta metodei G$erfectionisteG de ti$
american fata de metoda cunoasterii de ti$ euro$ean"
,!ind definite liberalismul si toleranta $recum si s$iritul de a!entura si dorinta
de cunoastere, se !or $utea asocia !alori numerice la acesti $arametrii $entru a
caracteriBa atit indi!iBii cit si gru$uri, $o$oare sau Bone culturale"
<a s$unem ce!a si des$re cit de euro$eni sunt romanii in baBa acestor
considerente"
)n tim$ul comunismului s%a manifestat din $lin intoleranta" Totusi, este greu sa
a$reciem daca intoleranta a fost data de sistem sau de trasaturile de caracter ele
$o$orului" >ici fa$tul ca sistemul comunist a fost cel mai intolerant in (omania
@dintre tarile euro$eneA nu este un argument" Du$a caderea comunismului in (omania
structurile de ti$ comunist au continuat sa functioneBe continuind astfel sa
distorsioneBe caracterul $o$orului"
&i$sa de toleranta a bisericii la homoseDualitate, de eDem$lu, de asemenea nu
$oate fi un indicator $rea sigur al caracterului intolerant al $o$orului" Desi
este e!ident ca romanii au acum o reactie foarte negati!a la homoseDualitate, asta
$oate fi asociata mai ales cu ni!elul mai redus de ci!iliBatie decit cu o $ornire
baBata $e analiBa fa$telor" >e $utem lega insa de fa$tul ca la noi nu au eDistat
in decursul istoriei manifestari de intoleranta religioasa care ar sugera fa$tul
ca romanii ar fi toleranti" <indromul Gce%o sa Bica lumeaG este totusi $uternic in
cam toate Bonele tarii @mai ales la satA dar asta nu $oate fi o do!ada de
intoleranta" O concluBie $reliminara ar fi ca romanii au mai degraba un s$irit de
toleranta la ni!elul normal $entru Euro$a"
&iberalismul nu s%a $rea manifestat in tara noastra din cauBa ina$oierii atit in
$lan economic cit si cultural dar si din cauBa li$sei unei elite" Din cauBa asta
romanii nu $rea inteleg ce este sa fi liberal"
&i$sa liberalismul se manifesta de eDem$lu atunci cind o $ersoana obtine un $ost
de conducere" )n acel moment noul sef !a decreta ca $redecesorul a facut numai
lucruri rele si ca el !a face ordine" &iberalismul a fost definit ca fiind
ca$acitatea de a construi mai multe modele de reBol!are a unei $robleme si
recunoasterea acestui fa$t" Daca cine!a nu $oate construi mai multe modele, atunci
!a a!ea cel mult un model" :iind singurul model dis$onibil, acest model este
G$erfectG" Tot ce au creat altii de!ine gresit din $rinci$iu" ,sta este o
manifestare a li$sei liberalismului"
<$iritul de a!entura $are foarte $reBent in !iata romanilor" )nce$ind cu >icolae
Milescu si terminind cu a!enturile armatei romane in di!erse Bone ale lumii, acest
s$irit $are o trasatura clara de caracter a noastra"
Dorinta de cunoastere este, din nefericire absenta" )n intreaga noastra istorie
eDista o li$sa generaliBata a documentelor scrise" ,stfel,
%a!em $utine cronici @scrise in sla!onaA $e Bone reduse in s$atiu si tim$
%istoria este $lina de $o!esti care arata nu ce a fost ci ce am fi !rut sa fi fost
@Mihai MiteaBul, G$ohta ce%am $ohtitG etcA"
%in Bilele noastre, re!olutia din 3.;. este un fenomen misterios @sindromul Gcine
a tras in noiGA
%oficialitatile secretiBeaBa tot, inclusi! lucruri care, conform legii, trebuie sa
fie $ublice iar $o$ulatia nu reactioneaBa la ascunderea datelor"
Cred ca $rinci$alul handica$ in integrarea tarii in 9E este li$sa dorintei de a
cunoaste si neintelegerea s$iritului liberal" ,cestea $ar trasaturi de caracter
foarte adinci" ,stfel, in Euro$a s$iritul de a!entura sustine $uternic dorinta de
cunoastere" Dorinta de cunoastere este su$ort $entru s$iritul liberal" &a noi,
s$iritul de a!entura nu sustine nimic iar des$re liberalism nici nu s%a auBit"
De aici ar reBulta ca $rinci$alul obstacol al integrarii tarii noastre in 9E este
li$sa dorintei de a cunoaste EK,CT ce se intim$la in lumea in care traim, la
absolut toate ni!elele"
PO<T:,T, @care $oate fi citita inca de la ince$utA
Cartea aceasta $oate $une mari $robleme majoritatii oamenilor" Problema $rinci$ala
se refera la modul in care se asimileaBa cunostinte noi de catre majoritatea
oamenilor" ,stfel, modul GnormalG, $romo!at de scoala la toate ni!elele, este de a
asimila un model de ti$ $o!este @structurat logic sau nuA" )n $lus, $erce$tia se
face $rin dublarea mesajului simbolic de ti$ teDt cu modele imagine asociate"
,ceasta carte nu da nici o sansa celor care se aste$ta la un model%$o!este
translatabil in modele imagine" Cartea aceasta nu $oate fi inteleasa in nici un
fel $e baBa imaginatiei" Cartea $reBinta un singur model simbolic" ,cest model
simbolic trebuie inteles asa cum este, ca un intreg, $e baBa legilor logicii"
Cerinta fundamentala este de a a!ea ca$acitatea de o construi si o$era modele
simbolice" :iBicienii si matematicienii sunt cei mai fa!oriBati in tim$ ce oamenii
cu o formatie umanista nu au nici o sansa de a intelege ce!a"
9nii cititori ai acestei carti mi%au re$rosat fa$tul ca foarte multe lucruri sunt
re$etate de multe ori in di!erse conteDte" ,ceasta metoda este absolut obligatorie
atunci cind trebuie asimilat un model simbolic nou" ,stfel, $ersoanele care au
tendinta de a construi modele de ti$ $o!este !or fi foarte deranjate de re$etari
deoarece orice re$etare le trimite ina$oi la locul unde a a$arut afirmatia $rima
data si asta !a fragmenta modelul $o!este" Din contra, cei care construiesc modele
normale !or considera re$etarea ca un lucru $oBiti! deoarece le reconfirma
corectitudinea modelului asimilat" Modelul este logic deci $oate fi deB!oltat de
oricine care are abilitati de constructie si o$erare de modele simbolice"
&a ince$utul cartii se da un reBumat de cite!a rinduri" >umai $e baBa acestui
reBumat si $e baBa citor!a obser!atii asociate cu realitatea eDterna, oricine ar
$utea rescrie, $oate chiar mai bine decit mine, toata aceasta carte" Moti!ul este
ca orice model simbolic se deB!olta uni!oc, in baBa legilor logicii"
,lt as$ect $e care !reau sa%l sublinieB este ca acest model este un model
fundamental" )n baBa lui se $ot construi un numar nelimitat de mare de modele
locale, asociate cu $robleme s$ecifice" Oricine a asimilat acest model, $oate sa%l
deB!olte, cu resurse $ro$rii, in $robleme s$ecifice, oricit de mult" Psihologia si
toate stiintele asociate direct sau indirect cu functionarea creierului ar trebui,
de eDem$lu, rescrise in baBa acestui model"
Cartea $oate fi inteleasa de co$ii, ince$ind cu !irsta de 3- ani" )nca de la
aceasta !irsta, co$iii $ot construi si o$era modele simbolice relati! com$leDe" <e
da ca eDem$lu ca$acitatea $e care o au co$iii de a face $rograme de calculator
relati! com$leDe ince$ind cu !irsta de 3- ani"
,sa cum a$are si in aceasta teorie, oamenii au o $roblema fundamentala legata de
modul de $erce$tie al realitatii eDterne" ,m discutat cu multi oameni care nu erau
deloc deranjati de fa$tul ca in $sihologie, de eDem$lu, termenii nu sunt $recis
definiti @au numai definitii descri$ti!eA" ,lti oameni cred ca o stiinta eDacta
este o stiinta care foloseste a$aratura si da reBultate $recise ale unor
masuratori @neurofiBiologia, de eDem$luA" Chiar in rindul fiBicienilor eDista
$robleme" Cei mai multi nici nu stiu ca ceea ce fac ei se afla integrat in modele
simbolice" Ei cunosc foarte bine aceste modele $e care le construiesc si cu care
o$ereaBa dar unii nu au si notiunea de model simbolic" 9nii fiBicienii folosesc
notiunea de GmodelG si o$ereaBa cu ea dar isi imagineaBa ca modelele sunt folosite
numai $e Bone limitate din domeniul lor de interes" Multi nu%si dau seama ca orice
model simbolic este in mod obligatoriu integrat in alt model simbolic $ina se
ajunge la un model simbolic fundamental"
EDem$lu+ multi !or fi $robabil sur$rinsi sa afle ca orice $rogram de calculator
este un model simbolic" 9n $rogram facut, de eDem$lu, in =a!a este un model
simbolic" &imbajul =a!a insusi este de asemenea un model simbolic" =a!a se afla,
$robabil, inclus in modelul simbolic numit COO" &a rindul lui, COO se afla inclus
in ,ssembler care la rindul lui se afla inclus, im$reuna cu toate $rogramele care
au fost !reodata create si im$reuna cu orice $rogram care !a fi !reodata facut in
!iitor, in modelul simbolic fundamental numit &imbaj%masina"
Oricare ar fi ni!elul $e care ne aflam, un $rogram de calculator ince$e cu
constructia modelului simbolic" ,sta inseamna ca trebuie sa declaram elementele si
$ro$rietatile lor $recum si relatiile fundamentale intre aceste elemente" ,sta
este !alabil si $entru limbajele care se baBeaBa $e algoritmi dar si $entru
limbajele care nu se baBeaBa $e algoritmi" Mai de$arte, tot ce urmeaBa se numeste
simulare $e model" <e $ot schimba $ro$rietati ale elementelor sau relatii intre
elemente si !edem ce se intim$la" Mai mult @!eBi si a$licatia des$re cum
functioneaBa o stiinta eDactaA modelul @$rogramul de calculatorA trebuie
GcalibratG adica trebuie !erificat $e situatii in care se stie deja reBultatul"
Ceea ce se obtine de la orice $rogram de calculator este o $redictie a modelului"
Daca $rogramul este logic @stabilA si daca a trecut cu bine toate testele de
calibrare, atunci $redictiile lui se !or com$ara cu realitatea eDterna" Daca
$redictiile nu se confirma in realitatea eDterna atunci $roblema este ca modelul
nu este adec!at acelei realitati eDterne"
>u este de loc sur$rinBator ca, la fel ca in caBul creierului, unui $rogram de
calculator sa i se ataseBe notiunile de Gade!arG, GrealitateG, Grealitate eDternaG
cu definitiile din teoria MDT asu$ra creierului" Moti!ul este usor de inteles+ noi
$relungim in eDterior $ro$ria structura de modele ale creierului" ,r fi im$osibil
sa facem altce!a decit astaQ
Obser!atia de mai sus este foarte interesanta si sub un alt as$ect" ,stfel, intre
functiile fundamentale ale creierului si functiile fundamentale ale
calculatoarelor nu eDistaE absolut nici o legatura" Cu toate acestea, noi folosim
calculatoarele $entru a $relungi si eDtinde $ro$riile functiuni ale creierului
nostru"
Teoria face cite!a $redictii greu de acce$tat si su$ortat" ,stfel, sistemul de
in!atamint se baBeaBa $e asimilarea de modele imagine sau simbolice si de
!erificare a asimilarii, in eDamene s$ecifice" ,ceasta metoda are o $roblema"
,stfel, in baBa teoriei, cei care au calitati in domeniul asimilarii de modele noi
au calitati mai reduse in domeniul constructiei de modele noi" Oricum, scoala nu
stimuleaBa si nu ras$lateste constructia de modele noi" Problema care a$are este
legata de fa$tul ca ni!elul de constiinta de$inde si de ca$acitatea de a construi
modele noi" )n acest fel, scoala are tendinta de a $romo!a oameni cu ni!el redus
de constiinta"
)n $lus, tot legat de sistemul de in!atamint, teoria arata ca eDista oameni
orientati s$re cunoastere si oameni orientati s$re actiune" Cei orientati s$re
actiune sunt total defa!oriBati de sistemul de in!atamint iar cei orientati s$re
cunoastere sunt su$ra%a$reciati"
)n aceasta ordine de idei, olim$icii nostrii sunt niste !ictime inocente ale
acestui sistem de in!atamint" Daca au noroc, !or $rimi o slujba bine $latita
unde!a in occident unde sefii lor, care $ot cistiga de sute de ori mai mult decit
ei, nu au fost nici olim$ici si de multe ori nici $rea buni du$a criteriile
scolii"
<ocietatea este $ro$ulsata inainte de oamenii orientati s$re actiune iar scoala
nici nu%si da seama de asta Q
Teoria defineste schiBofrenia ca inca$acitatea de a construi si o$era modele cu
bataie lunga" Modelele cu bataie lunga sunt esentiale nu numai in formarea
constiintei dar si in $redictia $roblemelor care ar $utea sa a$ara in !iitor"
Metoda schiBofrenica este de a reBol!a $roblemele $e masura ce ele a$ar, $as cu
$as" O !arianta GelaborataG de manifestare a schiBofreniei se numeste $ragmatism"
Modul normal de interactie cu realitatea eDterna este de a a!ea modele cu bataie
lunga, asociate realitatii eDterne" ,ceste modele $ot $reBice a$aritia unor
$robleme in !iitor si astfel aceste $osibile $robleme $ot fi contracarate inainte
ca ele sa ajunga sa se manifeste"
&a noi in tara, aceasta metoda este in general res$insa in mod instincti! de
$ersoanele im$licate" ,stfel, intr%o structura schiBofrenica, daca o $ersoana
reuseste sa reBol!e o $roblema inainte ca $roblema sa ajunga sa se manifeste, acea
$ersoana nu !a $utea sa se laude $rea tare cu acest lucru" 9nii $ot sa s$una ca
daca ce!a nu s%a intim$lat inseamna ca, $robabil, nici nu a eDistat o $roblema"
,cest mod de rationament este $ur schiBofrenic @cu bataie scurtaA" <ocietatea
romaneasca nu a$reciaBa decit $e cei care obtin reBultate eD$licite concrete" ,sta
inseamna ca oamenii astea$ta sa a$ara o $roblema @sa se $roduca deja raul, de
eDem$luA si atunci, $rin reBol!area ei, obtin reBultate si laude"
)n societatea romaneasca acest mod de abordare a $roblemelor este inacce$tabil de
ras$indit si de aici $erformantele economice @si nu numaiA $roaste obtinute de
tara noastra" <ocietatile a!ansate sunt a!ansate tocmai $entru ca nu acce$ta nici
metoda schiBofrenica si nici modul schiBofrenic de a$reciere al oamenilor"
,sa cum am aratat si in introducere, cartea $oate a!ea succes in $rimul rind la
tinerii sub -/ de ani care au, cel $utin in $lan tehnic, ca$acitatea de a intelege
acesta carte" Mi%ar $lace daca aceasta carte ar $utea contribui la scoaterea tarii
noastre din situatia scandaloasa de subdeB!oltare in toate $lanurile, fata de alte
tari din Euro$a"
B)B&)OG(,:)E
>u eDista nici o bibliografie s$ecifica" MDT este o teorie fundamentala" ,sta
inseamna ca toate definitiile sunt generate de acest model" )n aceste conditii
nici o carte nu mai $oate fi citita din moment ce in orice carte termenii folositi
au alte definitii decit cele considerate de MDT"
EDem$lu+ EDista o carte a lui Titu )" Bajenescu numita GPerformantele
)nteligentei ,rtificiale % de la teorie la a$licatiiG, a$aruta la Editura
,lbastra, Cluj%>a$oca in anul -//-" ,ceasta carte are o bibliografie im$resionanta
@autorul are la bibliografie -03 de titluri a!indu%l ca autorA" )n interiorul
cartii se afla un glosar cu definitiile termenilor im$ortanti folositi in carte"
9nul dintre termeni este GinteligentaG" ,utorul defineste inteligenta $rin 36
afirmatii diferite @-F8 dintr%o $aginaA care contin cel $utin 3- cu!inte
nedefinite @a cunoaste, a intelege, rational, cunoastere conce$tuala, senBatie,
intuitie, a desco$eri, s$irit, a se ada$ta, caracter, a in!ata, $roblema,
eD$erienta etcA" Deci, $entru a intelege ce este inteligenta ar trebui sa
cunoastem mai inainte definitiile acestor cu!inte declansind astfel un $roces care
$are fara sfirsit" E!ident ca autorul nu are nici o definitie a termenului
GinteligentaG ci numai o descriere a lui" Mai mult, data fiind im$resionanta
bibliografie, se $oate trage concluBia ca nimeni nu are nici o definitie a acestui
termen foarte im$ortant" Chiar autorul recunoaste asta $rin afirmatia +
Ginteligenta este un conce$t greu de definit caci este im$osibil de dat o
definitie unica si uni!ersala care sa satisfaca $e toata lumeaG"
,sociat acestui eDem$lu se reaminteste definitia normala @generata de teorieA
$entru cu!intul GinteligentaG ca fiind ca$acitatea de a construi si o$era un model
cu bataie lunga @!eBi si ET, 0A"
)n consecinta, cartea amintita mai sus nu $oate fi in nici un fel folosita in
asociatie cu MDT si este usor de inteles ca situatia este la fel cu orice alta
carte"
<ingurele carti care au fost folosite sunt unele dictionare de date istorice"
,cestea totusi nu $ot fi citate in mod s$ecific din moment ce ele re$reBinta
inregistrari ale unor e!enimente binecunoscute"
MO)<, Dorin Teodor
moisaJBa$$mobile"ro
Bucuresti, 5 :eb" -//0
'''E>D O: T*E P(O=ECT G9TE>BE(G EBOO? C(E)E(9&, O E>)GM, DE<C):(,T,'''
''''''' This file should be named 33456"tDt or 33456"Bi$ '''''''
This and all associated files of !arious formats ill be found in+
htt$+FF"gutenberg"netF3F3F4F5F33456
9$dated editions ill re$lace the $re!ious one%%the old editions
ill be renamed"
Creating the orks from $ublic domain $rint editions means that no
one ons a 9nited <tates co$yright in these orks, so the :oundation
@and youQA can co$y and distribute it in the 9nited <tates ithout
$ermission and ithout $aying co$yright royalties" <$ecial rules,
set forth in the General Terms of 9se $art of this license, a$$ly to
co$ying and distributing Project Gutenberg%tm electronic orks to
$rotect the P(O=ECT G9TE>BE(G%tm conce$t and trademark" Project
Gutenberg is a registered trademark, and may not be used if you
charge for the eBooks, unless you recei!e s$ecific $ermission" )f you
do not charge anything for co$ies of this eBook, com$lying ith the
rules is !ery easy" #ou may use this eBook for nearly any $ur$ose
such as creation of deri!ati!e orks, re$orts, $erformances and
research" They may be modified and $rinted and gi!en aay%%you may do
$ractically ,>#T*)>G ith $ublic domain eBooks" (edistribution is
subject to the trademark license, es$ecially commercial
redistribution"
''' <T,(T+ :9&& &)CE><E '''
T*E :9&& P(O=ECT G9TE>BE(G &)CE><E
P&E,<E (E,D T*)< BE:O(E #O9 D)<T()B9TE O( 9<E T*)< CO(?
To $rotect the Project Gutenberg%tm mission of $romoting the free
distribution of electronic orks, by using or distributing this ork
@or any other ork associated in any ay ith the $hrase GProject
GutenbergGA, you agree to com$ly ith all the terms of the :ull Project
Gutenberg%tm &icense @a!ailable ith this file or online at
htt$+FFgutenberg"netFlicenseA"
<ection 3" General Terms of 9se and (edistributing Project Gutenberg%tm
electronic orks
3"," By reading or using any $art of this Project Gutenberg%tm
electronic ork, you indicate that you ha!e read, understand, agree to
and acce$t all the terms of this license and intellectual $ro$erty
@trademarkFco$yrightA agreement" )f you do not agree to abide by all
the terms of this agreement, you must cease using and return or destroy
all co$ies of Project Gutenberg%tm electronic orks in your $ossession"
)f you $aid a fee for obtaining a co$y of or access to a Project
Gutenberg%tm electronic ork and you do not agree to be bound by the
terms of this agreement, you may obtain a refund from the $erson or
entity to hom you $aid the fee as set forth in $aragra$h 3"E";"
3"B" GProject GutenbergG is a registered trademark" )t may only be
used on or associated in any ay ith an electronic ork by $eo$le ho
agree to be bound by the terms of this agreement" There are a fe
things that you can do ith most Project Gutenberg%tm electronic orks
e!en ithout com$lying ith the full terms of this agreement" <ee
$aragra$h 3"C belo" There are a lot of things you can do ith Project
Gutenberg%tm electronic orks if you follo the terms of this agreement
and hel$ $reser!e free future access to Project Gutenberg%tm electronic
orks" <ee $aragra$h 3"E belo"
3"C" The Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation @Gthe :oundationG
or PG&,:A, ons a com$ilation co$yright in the collection of Project
Gutenberg%tm electronic orks" >early all the indi!idual orks in the
collection are in the $ublic domain in the 9nited <tates" )f an
indi!idual ork is in the $ublic domain in the 9nited <tates and you are
located in the 9nited <tates, e do not claim a right to $re!ent you from
co$ying, distributing, $erforming, dis$laying or creating deri!ati!e
orks based on the ork as long as all references to Project Gutenberg
are remo!ed" Of course, e ho$e that you ill su$$ort the Project
Gutenberg%tm mission of $romoting free access to electronic orks by
freely sharing Project Gutenberg%tm orks in com$liance ith the terms of
this agreement for kee$ing the Project Gutenberg%tm name associated ith
the ork" #ou can easily com$ly ith the terms of this agreement by
kee$ing this ork in the same format ith its attached full Project
Gutenberg%tm &icense hen you share it ithout charge ith others"
This $articular ork is one of the fe co$yrighted indi!idual orks
included ith the $ermission of the co$yright holder" )nformation on
the co$yright oner for this $articular ork and the terms of use
im$osed by the co$yright holder on this ork are set forth at the
beginning of this ork"
3"D" The co$yright las of the $lace here you are located also go!ern
hat you can do ith this ork" Co$yright las in most countries are in
a constant state of change" )f you are outside the 9nited <tates, check
the las of your country in addition to the terms of this agreement
before donloading, co$ying, dis$laying, $erforming, distributing or
creating deri!ati!e orks based on this ork or any other Project
Gutenberg%tm ork" The :oundation makes no re$resentations concerning
the co$yright status of any ork in any country outside the 9nited
<tates"
3"E" 9nless you ha!e remo!ed all references to Project Gutenberg+
3"E"3" The folloing sentence, ith acti!e links to, or other immediate
access to, the full Project Gutenberg%tm &icense must a$$ear $rominently
hene!er any co$y of a Project Gutenberg%tm ork @any ork on hich the
$hrase GProject GutenbergG a$$ears, or ith hich the $hrase GProject
GutenbergG is associatedA is accessed, dis$layed, $erformed, !ieed,
co$ied or distributed+
This eBook is for the use of anyone anyhere at no cost and ith
almost no restrictions hatsoe!er" #ou may co$y it, gi!e it aay or
re%use it under the terms of the Project Gutenberg &icense included
ith this eBook or online at "gutenberg"net
3"E"-" )f an indi!idual Project Gutenberg%tm electronic ork is deri!ed
from the $ublic domain @does not contain a notice indicating that it is
$osted ith $ermission of the co$yright holderA, the ork can be co$ied
and distributed to anyone in the 9nited <tates ithout $aying any fees
or charges" )f you are redistributing or $ro!iding access to a ork
ith the $hrase GProject GutenbergG associated ith or a$$earing on the
ork, you must com$ly either ith the reIuirements of $aragra$hs 3"E"3
through 3"E"4 or obtain $ermission for the use of the ork and the
Project Gutenberg%tm trademark as set forth in $aragra$hs 3"E"; or
3"E"."
3"E"8" )f an indi!idual Project Gutenberg%tm electronic ork is $osted
ith the $ermission of the co$yright holder, your use and distribution
must com$ly ith both $aragra$hs 3"E"3 through 3"E"4 and any additional
terms im$osed by the co$yright holder" ,dditional terms ill be linked
to the Project Gutenberg%tm &icense for all orks $osted ith the
$ermission of the co$yright holder found at the beginning of this ork"
3"E"0" Do not unlink or detach or remo!e the full Project Gutenberg%tm
&icense terms from this ork, or any files containing a $art of this
ork or any other ork associated ith Project Gutenberg%tm"
3"E"5" Do not co$y, dis$lay, $erform, distribute or redistribute this
electronic ork, or any $art of this electronic ork, ithout
$rominently dis$laying the sentence set forth in $aragra$h 3"E"3 ith
acti!e links or immediate access to the full terms of the Project
Gutenberg%tm &icense"
3"E"6" #ou may con!ert to and distribute this ork in any binary,
com$ressed, marked u$, non$ro$rietary or $ro$rietary form, including any
ord $rocessing or hy$erteDt form" *oe!er, if you $ro!ide access to or
distribute co$ies of a Project Gutenberg%tm ork in a format other than
GPlain Manilla ,<C))G or other format used in the official !ersion
$osted on the official Project Gutenberg%tm eb site @"gutenberg"netA,
you must, at no additional cost, fee or eD$ense to the user, $ro!ide a
co$y, a means of eD$orting a co$y, or a means of obtaining a co$y u$on
reIuest, of the ork in its original GPlain Manilla ,<C))G or other
form" ,ny alternate format must include the full Project Gutenberg%tm
&icense as s$ecified in $aragra$h 3"E"3"
3"E"4" Do not charge a fee for access to, !ieing, dis$laying,
$erforming, co$ying or distributing any Project Gutenberg%tm orks
unless you com$ly ith $aragra$h 3"E"; or 3"E"."
3"E";" #ou may charge a reasonable fee for co$ies of or $ro!iding
access to or distributing Project Gutenberg%tm electronic orks $ro!ided
that
% #ou $ay a royalty fee of -/T of the gross $rofits you deri!e from
the use of Project Gutenberg%tm orks calculated using the method
you already use to calculate your a$$licable taDes" The fee is
oed to the oner of the Project Gutenberg%tm trademark, but he
has agreed to donate royalties under this $aragra$h to the
Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation" (oyalty $ayments
must be $aid ithin 6/ days folloing each date on hich you
$re$are @or are legally reIuired to $re$areA your $eriodic taD
returns" (oyalty $ayments should be clearly marked as such and
sent to the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation at the
address s$ecified in <ection 0, G)nformation about donations to
the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation"G
% #ou $ro!ide a full refund of any money $aid by a user ho notifies
you in riting @or by e%mailA ithin 8/ days of recei$t that sFhe
does not agree to the terms of the full Project Gutenberg%tm
&icense" #ou must reIuire such a user to return or
destroy all co$ies of the orks $ossessed in a $hysical medium
and discontinue all use of and all access to other co$ies of
Project Gutenberg%tm orks"
% #ou $ro!ide, in accordance ith $aragra$h 3":"8, a full refund of any
money $aid for a ork or a re$lacement co$y, if a defect in the
electronic ork is disco!ered and re$orted to you ithin ./ days
of recei$t of the ork"
% #ou com$ly ith all other terms of this agreement for free
distribution of Project Gutenberg%tm orks"
3"E"." )f you ish to charge a fee or distribute a Project Gutenberg%tm
electronic ork or grou$ of orks on different terms than are set
forth in this agreement, you must obtain $ermission in riting from
both the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation and Michael
*art, the oner of the Project Gutenberg%tm trademark" Contact the
:oundation as set forth in <ection 8 belo"
3":"
3":"3" Project Gutenberg !olunteers and em$loyees eD$end considerable
effort to identify, do co$yright research on, transcribe and $roofread
$ublic domain orks in creating the Project Gutenberg%tm
collection" Des$ite these efforts, Project Gutenberg%tm electronic
orks, and the medium on hich they may be stored, may contain
GDefects,G such as, but not limited to, incom$lete, inaccurate or
corru$t data, transcri$tion errors, a co$yright or other intellectual
$ro$erty infringement, a defecti!e or damaged disk or other medium, a
com$uter !irus, or com$uter codes that damage or cannot be read by
your eIui$ment"
3":"-" &)M)TED C,((,>T#, D)<C&,)ME( O: D,M,GE< % EDce$t for the G(ight
of (e$lacement or (efundG described in $aragra$h 3":"8, the Project
Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation, the oner of the Project
Gutenberg%tm trademark, and any other $arty distributing a Project
Gutenberg%tm electronic ork under this agreement, disclaim all
liability to you for damages, costs and eD$enses, including legal
fees" #O9 ,G(EE T*,T #O9 *,ME >O (EMED)E< :O( >EG&)GE>CE, <T()CT
&),B)&)T#, B(E,C* O: C,((,>T# O( B(E,C* O: CO>T(,CT EKCEPT T*O<E
P(OM)DED )> P,(,G(,P* :8" #O9 ,G(EE T*,T T*E :O9>D,T)O>, T*E
T(,DEM,(? OC>E(, ,>D ,># D)<T()B9TO( 9>DE( T*)< ,G(EEME>T C)&& >OT BE
&),B&E TO #O9 :O( ,CT9,&, D)(ECT, )>D)(ECT, CO><ER9E>T),&, P9>)T)ME O(
)>C)DE>T,& D,M,GE< EME> ): #O9 G)ME >OT)CE O: T*E PO<<)B)&)T# O: <9C*
D,M,GE"
3":"8" &)M)TED ()G*T O: (EP&,CEME>T O( (E:9>D % )f you disco!er a
defect in this electronic ork ithin ./ days of recei!ing it, you can
recei!e a refund of the money @if anyA you $aid for it by sending a
ritten eD$lanation to the $erson you recei!ed the ork from" )f you
recei!ed the ork on a $hysical medium, you must return the medium ith
your ritten eD$lanation" The $erson or entity that $ro!ided you ith
the defecti!e ork may elect to $ro!ide a re$lacement co$y in lieu of a
refund" )f you recei!ed the ork electronically, the $erson or entity
$ro!iding it to you may choose to gi!e you a second o$$ortunity to
recei!e the ork electronically in lieu of a refund" )f the second co$y
is also defecti!e, you may demand a refund in riting ithout further
o$$ortunities to fiD the $roblem"
3":"0" EDce$t for the limited right of re$lacement or refund set forth
in $aragra$h 3":"8, this ork is $ro!ided to you E,<%)<,E C)T* >O OT*E(
C,((,>T)E< O: ,># ?)>D, EKP(E<< O( )MP&)ED, )>C&9D)>G B9T >OT &)M)TED TO
C,((,>T)E< O: ME(C*,>T)B)&)T# O( :)T>E<< :O( ,># P9(PO<E"
3":"5" <ome states do not allo disclaimers of certain im$lied
arranties or the eDclusion or limitation of certain ty$es of damages"
)f any disclaimer or limitation set forth in this agreement !iolates the
la of the state a$$licable to this agreement, the agreement shall be
inter$reted to make the maDimum disclaimer or limitation $ermitted by
the a$$licable state la" The in!alidity or unenforceability of any
$ro!ision of this agreement shall not !oid the remaining $ro!isions"
3":"6" )>DEM>)T# % #ou agree to indemnify and hold the :oundation, the
trademark oner, any agent or em$loyee of the :oundation, anyone
$ro!iding co$ies of Project Gutenberg%tm electronic orks in accordance
ith this agreement, and any !olunteers associated ith the $roduction,
$romotion and distribution of Project Gutenberg%tm electronic orks,
harmless from all liability, costs and eD$enses, including legal fees,
that arise directly or indirectly from any of the folloing hich you do
or cause to occur+ @aA distribution of this or any Project Gutenberg%tm
ork, @bA alteration, modification, or additions or deletions to any
Project Gutenberg%tm ork, and @cA any Defect you cause"
<ection -" )nformation about the Mission of Project Gutenberg%tm
Project Gutenberg%tm is synonymous ith the free distribution of
electronic orks in formats readable by the idest !ariety of com$uters
including obsolete, old, middle%aged and ne com$uters" )t eDists
because of the efforts of hundreds of !olunteers and donations from
$eo$le in all alks of life"
Molunteers and financial su$$ort to $ro!ide !olunteers ith the
assistance they need, is critical to reaching Project Gutenberg%tmEs
goals and ensuring that the Project Gutenberg%tm collection ill
remain freely a!ailable for generations to come" )n -//3, the Project
Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation as created to $ro!ide a secure
and $ermanent future for Project Gutenberg%tm and future generations"
To learn more about the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation
and ho your efforts and donations can hel$, see <ections 8 and 0
and the :oundation eb $age at htt$+FF"$glaf"org"
<ection 8" )nformation about the Project Gutenberg &iterary ,rchi!e
:oundation
The Project Gutenberg &iterary ,rchi!e :oundation is a non $rofit
5/3@cA@8A educational cor$oration organiBed under the las of the
state of Mississi$$i and granted taD eDem$t status by the )nternal
(e!enue <er!ice" The :oundationEs E)> or federal taD identification
number is 60%6--3503" )ts 5/3@cA@8A letter is $osted at
htt$+FF$glaf"orgFfundraising" Contributions to the Project Gutenberg
&iterary ,rchi!e :oundation are taD deductible to the full eDtent
$ermitted by 9"<" federal las and your stateEs las"
The :oundationEs $rinci$al office is located at 0554 Melan Dr" <"
:airbanks, ,?, ..43-", but its !olunteers and em$loyees are scattered
throughout numerous locations" )ts business office is located at
;/. >orth 35// Cest, <alt &ake City, 9T ;0336, @;/3A 5.6%3;;4, email
businessJ$glaf"org" Email contact links and u$ to date contact
information can be found at the :oundationEs eb site and official
$age at htt$+FF$glaf"org
:or additional contact information+
Dr" Gregory B" >eby
Chief EDecuti!e and Director
gbnebyJ$glaf"org
<ection 0" )nformation about Donations to the Project Gutenberg
&iterary ,rchi!e :oundation
Project Gutenberg%tm de$ends u$on and cannot sur!i!e ithout ide
s$read $ublic su$$ort and donations to carry out its mission of
increasing the number of $ublic domain and licensed orks that can be
freely distributed in machine readable form accessible by the idest
array of eIui$ment including outdated eIui$ment" Many small donations
@U3 to U5,///A are $articularly im$ortant to maintaining taD eDem$t
status ith the )(<"
The :oundation is committed to com$lying ith the las regulating
charities and charitable donations in all 5/ states of the 9nited
<tates" Com$liance reIuirements are not uniform and it takes a
considerable effort, much $a$erork and many fees to meet and kee$ u$
ith these reIuirements" Ce do not solicit donations in locations
here e ha!e not recei!ed ritten confirmation of com$liance" To
<E>D DO>,T)O>< or determine the status of com$liance for any
$articular state !isit htt$+FF$glaf"org
Chile e cannot and do not solicit contributions from states here e
ha!e not met the solicitation reIuirements, e kno of no $rohibition
against acce$ting unsolicited donations from donors in such states ho
a$$roach us ith offers to donate"
)nternational donations are gratefully acce$ted, but e cannot make
any statements concerning taD treatment of donations recei!ed from
outside the 9nited <tates" 9"<" las alone sam$ our small staff"
Please check the Project Gutenberg Ceb $ages for current donation
methods and addresses" Donations are acce$ted in a number of other
ays including including checks, online $ayments and credit card
donations" To donate, $lease !isit+ htt$+FF$glaf"orgFdonate
<ection 5" General )nformation ,bout Project Gutenberg%tm electronic
orks"
Professor Michael <" *art is the originator of the Project Gutenberg%tm
conce$t of a library of electronic orks that could be freely shared
ith anyone" :or thirty years, he $roduced and distributed Project
Gutenberg%tm eBooks ith only a loose netork of !olunteer su$$ort"
Project Gutenberg%tm eBooks are often created from se!eral $rinted
editions, all of hich are confirmed as Public Domain in the 9"<"
unless a co$yright notice is included" Thus, e do not necessarily
kee$ eBooks in com$liance ith any $articular $a$er edition"
Each eBook is in a subdirectory of the same number as the eBookEs
eBook number, often in se!eral formats including $lain !anilla ,<C)),
com$ressed @Bi$$edA, *TM& and others"
Corrected ED)T)O>< of our eBooks re$lace the old file and take o!er
the old filename and eteDt number" The re$laced older file is renamed"
ME(<)O>< based on se$arate sources are treated as ne eBooks recei!ing
ne filenames and eteDt numbers"
Most $eo$le start at our Ceb site hich has the main PG search facility+
htt$+FF"gutenberg"net
This Ceb site includes information about Project Gutenberg%tm,
including ho to make donations to the Project Gutenberg &iterary
,rchi!e :oundation, ho to hel$ $roduce our ne eBooks, and ho to
subscribe to our email nesletter to hear about ne eBooks"
EBooks $osted $rior to >o!ember -//8, ith eBook numbers BE&OC 23////,
are filed in directories based on their release date" )f you ant to
donload any of these eBooks directly, rather than using the regular
search system you may utiliBe the folloing addresses and just
donload by the eteDt year"
htt$+FF"ibiblio"orgFgutenbergFeteDt/6
@Or FeteDt /5, /0, /8, /-, /3, //, ..,
.;, .4, .6, .5, .0, .8, .-, .-, .3 or ./A
EBooks $osted since >o!ember -//8, ith eteDt numbers OME( 23////, are
filed in a different ay" The year of a release date is no longer $art
of the directory $ath" The $ath is based on the eteDt number @hich is
identical to the filenameA" The $ath to the file is made u$ of single
digits corres$onding to all but the last digit in the filename" :or
eDam$le an eBook of filename 3/-80 ould be found at+
htt$+FF"gutenberg"netF3F/F-F8F3/-80
or filename -06;. ould be found at+
htt$+FF"gutenberg"netF-F0F6F;F-06;.
,n alternati!e method of locating eBooks+
htt$+FF"gutenberg"netFG9T)>DEK",&&
''' E>D+ :9&& &)CE><E '''