coNsTRUCTrr

CI VI LE
Macedon
N i col et a COBi RZAN
DUMI TRA9
Dan DUM I TR, AS
UTPRESS
: i ' . \
L' t v
Macedon DUMITRA$
Nicoleta COBIRZAN
Dan DUMITRA$
UNI VERSI TNTEA
TEHNI CA
uuuuuu
ltil lllll llllllilll llll llll
BI BLI OTECA
CENTRALA
CONSTRUCTII
CIVILE
oo
U.T. PRESS
Cluj-Nap oct,2011
[JFr$/ER$I?.&]rEA
rFtlillf A olN c [-uJ'f$ApoeA
B?ffi !-ifl],FSA EENTF{AL4
Nr" in,". . ,?."nP..{"9.,
un. I!..
^
Editura U.T.PRESS
Str.Observatorului nr. 3 4
C.P .42, O.P . 2, 4007 7 5 Cluj-NaPoca
TeI.:0264-401.999 / Fax: 0264 - 430.408
e-mail: utpress@biblio.utcluj.ro
www.utcluj .ro/editura
Director:
Consilier editorial:
Prof.dr.ing. Daniela Manea
Ing. Cdlin D. Cdmpean
Coperta: arhitect Ioana Moldovan
i
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei
;Dumitraq,
Macedon
i Constructii civile / Macedon Dumitrag, Nicoleta Cobirzan,
iDan Dumitrag. - Cluj-Napoca : Editura U.T. Press,20LL
1
rsBN978-973-662-627-2
i
l. Cobirzan,Nicoleta
lII.
Dumitra$, Dan
i 624
I
@ltdeb
O 2011 Editura U.T.PRESS
n.Infiwa
foSmlii sar,r
FrfiaH
a textului sau ilustraliilor din aceast6
l* lrhndtld q rufui
Fealabil
scris al editurii U.T.PRES S.
ffimbfro;eUTCI{-
m tfilJlfitfl{r,r-l
hdcttm r9J{JOll
Tiqi: 2{X} exeryke
PREFATA
,
Lucrarea prezintd alcdtuirea si calculul clddirilor cu pereli
structurali din ziddrie intr-o conceplie unitarS, in conformitate cu
principiile generale ale rezisten{ei materialelor gi mecanicii ziddriei,
validate in decursul timpului de experienfa teoreticd gi practica
din
domeni ul acestui ti p de cl Sdi ri .
Pentru a fi utilS in proiectarea gi execufia curentS, lucrarea
cuprinde prescripfiile de proiectare gi execulie prevdzute
in Normele
Rom6negti actuale, in concordanfd cu Normele Europene.
Lucrarea este structuratd
pe
cinci capitole, Tn care se
prezintd
materialele pentru ziddrii, proprietdfile zidiriei, proiectarea
preliminard a clddirilor cu perefi
structurali din ziddrie
9i
calculul
perefilor
structurali la incdrcdri gravitafionale, la compresiune cu
incovoiere in planul peretelui gi la forfecare, precum
9i
prevederile
constructive prevdzute in Norme.
Lucrarea se adreseazd studen{ilor de la secfia de Inginerie
Civild, fiind insd utild
9i
studentilor de la alte sec{ii ale Facultdfii de
Construclii, precum
9i
inginerilor constructori din domeniul proiectirii
gi
executiei cl5dirilor cu
pereli
structurali din ziddrie.
Autorii
CLADIRI CU PERETI STRUCruRALI DIN ZIDARIE
CUPRI NS
ilI -*{TE PENTRU ZDARIE
fl
A] IERNITI,AZIDARIEI
T,T IATERIALE PENTRU ZIDARII
121 Elemente pentru zidarii
1 .2.1.1 Gruparea elementelor pentru zidarii
1 .2.1.2 Proprietatile elementelor pentru zidarii
1.2.1 .2.1 Proprietatile mecanice
1.2.1 .2.2 Proprietatile fizice ale elementelor pentru zidarii
122 Mortare penhu zidarii
1 .2.2.1 Proprietatile mortarelor pentru zidarii
1.2.2.1.1 Rezistenta medie la compresiune
1,.2.2.1.2 Aderenta intre elementele de zidarie si mortar
1.2.2.1.3 Lucrabilitatea
1.2.2.1.4 Modul de elasticitate al mortarelor
i23 Alte materiale oentru zidarii
1ilJI NPURI DE ZIDARII
ft,N'n(PfilETATI MECANICE ALE ZIDARIEI
1-4-1 Starea complexa de eforturi in zidaria solicitata la compresiune centrica
I
-4.2
Stadiile de lucru ale elementelor din zidarie solicitate la comoresiune centrica
1.4.3 Rezistenta la compresiune
1-4.4 Rezistenta la forfecare in rost orizontal
1-4.5 Rezistenta zidariei la intindere din incovoiere
1.4.6 Rezistenta unitara a zidailei la eforturi principale de intindere in secliuni inclinate
1.4.7 AI| rezistente ale zidariei
1.4.7.1 Rezistenta unitara a zidariei la intindere axiala
1 .4.7.2 Rezistenta unitara a Adariei la forfecare in sectiuni legate
1 .4.7.3 Rezistenta unitara a zidartei la comoresiune locala
1.4.8 Proprietatile de deformabilitate ale zidariei
ilISPROPRIETATILE FIZICE ALE ZIDARIEI
' 1.5.1
Durabilitatea
iIr[FURI DE CLAOIRI CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE
1gfiELE PROTECTARI CONSTRUCTilLOR DrN Z|DARIE
t r CERTNTELE STRUCTURALE
2.1.1 Capacitatea de rezisten!5
2-1.2 Capacitatea de rigiditate
2.1.3 Stabilitatea
2-1.4 Condi{ia de ductilitate
t: STGURANT. A GONSTRUCTIILOR
2.2.1 Generalitdli
2.2.2 AQiuni in construclii
2.2.2.1 Definireaactiunilor
2.2.2.2 Efecte ale actiunilor
13
15
15
16
17
17
19
19
20
20
21
22
22
22
23
25
25
27
29
35
37
40
41
41
42
43
44
48
48
EN
53
53
54
54
54
55
55
56
56
56
*
fi
&
CUPR/NS
2.2.2.3
2.2.2.4
2.2.2.5
2.2.2.6
2.2.2.7
Clasifi carea
ac{runilor
i5""ilt.4""'.tice
9i
de calcul
ale actiunikrr
'. -
j-h
Valorile
frecvente 9i
cvasipermanente
ale ac'tunilor
variabile
Stiri limit6 ,-
-1x;
rinir-
Blloj'"i"""tt"iror
pentru
q'"'91-.3,
::1111:l:
';;";.i\*A:;;r5[""'[iu"'o'p""q''1lll*1'lT: 2'2'2'7 '1
sruparea
*t":"':iJ;";t"'
stirile
limita de serviciu
2.2.2.7.2
GruPiri
ale acltunt
bb
q7
58
61
61
64
bc
65
66
66
oo
69
70
73
73
77
77
79
91
91
92
92
93
2.2.3
2.2.2.8
Proprietilile
materialelor
2.2.2.9
Date
geometrice
,.d.1i.,o
v"[ri o" calcul
ale relstentelor
elementelor
i..i..i..tl
Durata
de viald
proiectate
iz.z.lz
Alte metode
de
Proiectare
Evaluarea
acliunilor
lli.i. i- i""rr"rea
acliunilor q"-"l"ll:
2.2.3.1
Ev atuarea
ac}ur
rrrv',
;e;JiJ
pio"""uf ri Oe exptoatare
a cl6dirilor
2.23.2
eva[area
actiunilol
-.1:4:
-x^^,ii
i.tr;.i:|"E"Zir;'"""'ii'"iidatorate..sr::li,titi,zdoezii
;.;.;: .; i;c;;i""
o"to'"t"
?1i'"iiY111,'l
fcarea Qarqa6
.'*'-""
'-
;;antului
asupra
construcliilor
2.2.3.4.1
Modul
de acliune
e
z'7'1''i'z
Evaluarea
acliunilor
unitare
z"i"l'l's
Fo(a de frecare
din
vant
2' 2' 3' 4' 4
Fo(a
totali din vant
'
r-a^--' x
^-+hrhii
vanhrh'
2' 2' 3' 4' sEfectultorsiuniigeneraledatoratiacliuniivantului:
2'2'3'4'6
Presiuni
qi sucliuni
intenoare
2.2'3'5
Calculul
incdrcdrilor
seismice
3. PRoIECTAREA
PRELIMINARA
A CLADIRILOR
GU PERETI
STRUGTURALI
DIN
zlDARlE
3.1 PROIECTAREA
PRELIMINANA
I SUPMSTRUCTURII
""'
";.;1
-Alcdtuirea
cl6dirii
in
plan
li
in elevati
3.'1'2
Separarea
clidirii
in tronsoane
i.i:
oit"nti'ni
maxime
in eleva'tie
3.2 Precizirl
referitoare
la
perefii struclurali
-' --
Z.Z.t
Clasificarea
pere$lor din ziderie
3.2.2
Goluri
in
perelii structurall
3.2.3 Alegerea
tipul de zid6rie
i'z'z:
ziaa'it
nearmate
(zNA)
-
-' ' '
3'2'3'2
Ziditriaarmata
(ZC' ZC+AR'
ZIA)
3.3 Proiectarea
preliminara
a sub ansamblurilor
struclurale
orizontale
3' 3.1
Plangee
3' 3' 1 1 Rolul
plangeelorin
structura
3' 3 1 2 TiPuri
de
Planqee
3'3'1'3
Pozitionarea
golurilor mari in
planfe
3' 3' 1
4 SuPante
3.3.1
' 5
Console
in
Pere$
3' 3"1' 6
Sarpante
3.4 PROIECTAREA
PREUTINARA
A INFR/AS"TR'
TTF
3.4.1
Funda$ile
3'4.2
Soclurile
3'4'2'1
Socfrrle
c|r ffii sidr
3'4'22
Sdri
tFr Er
dnd
3.4.3
Pereli
de en6d
fii beErs-idtl
i.+-+
P*ti o"
"l"t
dh Er
ilrd
3.4.5Ptt
'rseefaildtOn
101
101
103
104
105
105
110
113
113
113
116
116
116
116
118
118
119
120
121
121
125
125
126
127
127
128
I
I
i
129
131
131
132
133
136
t Jo
137
139
't
39
141
142
142
142
143
143
145
149
149
i
4, CALCULUL CTADIRILOR CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARE
C' f WTRODUCERE
&r clLcuLUL PERET|LOR DtN ZIDARIE LAINCARCART GRAV|TAT|ONALE
4.2.1 Determinarea incercdrilor vedicale ce actioneazd peretii
shucturali
4.2. 1 . 1 lncdrcAri verticale preluate
de gpaleli
4.2.1.2incArclri verticale preluate
de f69ii
4.2.2Diagrama de eforturi axiale pentru f69ia de perete
1.2.3 incdrcFln orizontale locale
4.2.3. lincilrcarea locale d in acliu nea vintului
4.2.32ASiunea locald a seismului
4.2.4 Determinarea excentricitdtilor de aplicare a incarcarilor verticale
4.2.4. 1 Excentricit6li provenite d in alcitu irea structu rii
4.4.4.2 Excentricitdli adilionale
4.2.5 Excentricitdli datorate incirc6rilor orizontale
4.2.5.1 Excentricitdti datorate actiunii vdntului
4.2.5.2 Excentriciteli datorate acliunii seismului
4.2.6 Excentricitatea totala
4.2.7 Rezistenla la compresiune a perelilor
din ZNA
9i
ZNA+AR
4.2.8 Rezistenla la compresiune a perelilor
din ZC si ZC+AR
4.2.9 Rezistenla la compresiune a perelilor cu inimd armatd (ZlA)
43 CALCULUL PERETILOR DIN ZIDARIE LA COMPRESIUNE
9I
IHCOVOICRE ir PUIUI
'ENETILOR
4.3. 1. Caracteristicile geometrice
ale perelilor
4.3.1 .1 . Lungimea tdlpilor
4.3.1.2. Aria pe{ilor,
centrele de greutate gi momentele de ine(ie
4.3.2 Deplasdrile laterale gi rigiditatea perelilor
4.3.2.1. Cazul in care se neglijeazi efectul buiandrugilor
4.3.2.1.1 . Deplasarea laterali gi rigiditatea la pereti
scurti
4.3.2.1.2. Deplasarea laterald gi rigiditatea la pereli
cu raportul
Hl l
=
2. . . 5
4.3.2.1 .3 Deplasarea lateral6
9i
rigiditatea la pereli
cu raportul H/l>s
4.3.2.2.Considerarea aportului buiandrugilor la pereli cuplali
4.3.2.2.1 Caracteristicile perelilor
cuplali
4.3.2.2.2.Rigiditatea peretilor
cuptati
4.3.3 Repartizarea incdrcdrii orizontale
4.3.3.1 Repartizarea pe niveluri
4.3.3.2 Repartizarea incercerii orizontale la pereli
4.3.2.2.1 Cazul in care se neglijeazi buiandrugii
4.3.2.2.2 Cazul perelitor
cuplali
4.3.4.Efectul torsiunii generale
a clddirii
4.3.4.1.Pozilia centrului maselor (CM)
4.3.4.2 Pozilia centrutui de rigiditate (CR)
4.3.4.3 Modul de acliune, al momentului de torsiune
4'3.4.4 Determinarea valorilor incircdrilor suplimentare din efectul torsiunii
4.3.5 lncircirile seismice totale repartizate la pdreli
4.3.6 Eforturi seclionale in pereli
4.3.6.1 Eforturi sectionale produse
de incdrcdrile gravitalionale
4.3.6.2 Eforturi seclionale din acliunea incdrc6rilor orizontale
4.3.6.2.1 Cazul pdrelilor
necuptali
4.3.6.2.2 Cazul pdrelitor
cuptafi
4.3.7 Metoda cadrului inlocuitor
4.3.7. 1 Definirea cadrului inlocuitor
4.3.7.2 Calculul static al cadrului inlocuitor
4.3.7.3 Calculul cadruui inlocuitor cu alte metode
4.3.7.4 Trecerca de la cadrul inlocuitor la cadrul asociat peretelui
4.3.7.5 Calculul fo4elortiietoare in elementele peretelui
cuplat
4.3.7.6 Calculul eforturilor axiale din inc6rcdri orizontale
149
149
151
152
153
154
155
157
158
159
161
168
168
171
171
172
' t72
173
175
176
178
180
181
181
182
183
184
184
185
186
191
193
196
197
CUPRINS
4.3.8 Eforturi finale in planul peretelui
4.3.9 Rezistenla la efort axial gi incovoiere in plan median
4.3.9.1 Condilii generale
de calcul
4,3.9.2 Pereli din zidirie nearmatd (ZNA)
4.3.9.3 Ziddria armatd
4.3.10 Rezistenla la forfecare
4.3.10.1 Relstenla la forfecare in rost orizontal
4.3.10.2 Rezistenfa la eforturi principal de intindere
4.3.10.3 Rezistenla de proiectare a perelilor la lunecare verticald asociati incovoierii
4.3.11 Rezistenla de proiectare la incovoiere perpendicular pe planul median al
peretelui
4.3.12 Rezistenla de proiectare a panourilor de umpluturd in planul lor
4.4 VERTFTCAREA SIGURANTEI CLAURTLOR DtN ZIDARIE
4.4.1 Cerinla de rezistentii
4.4.'l. 1 V erifiarea la incirciri gravitalionale
4.4.1.2 Yerificarea ziddriei solicitate la compresiune gi incovoiere in planul peretelui
4.4.1.3 Verificarea panourilor
de umpluturS din ziddrie
4.4
"2
Yerificcrea cerinlei de rigiditate
4.4.3 Verificarea cerinlei de stabilitate
4.4.4 Y eriticarea cerinfei de ductilitate
5. PREVEDERI CONSTRUCTTVE PENTRU CLAURTLE CU
pERETt
STRUCTURALT DtN Z|DAR|E
5,2 PREVEDERI REFERITOARE LA SUPRASTRUCTURA
5.2.1 Materiale
5.2.2 Slibiri locale in pereli
5.2.3 Centuri in suprastructur6
5.2.3.1 Centuri curente la cl6diri cu ptangee din beton armat monolit
5.2.3.2 Centuri curente in cazul plangeelor din elemente prefabricate
5.2.4 Stilpigori din beton armat
5.2.5 Armdturi in rosturile orizontale
5.2.6 Centuri intermediare
5.2.7 Buiandrugi
5,3 PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU INFRASTRUCTURA
5.3.1 Socluri din beton simplu
5.3.2 Socluri din beton armat
5.3.3 Pereti de subsol din beton simplu
5.3.4 Pereti de subsol din beton armat
5.3.5 Stratul suport al pardosetii
5.4 PREVEDERI PENTRU ELEMENTE STRUCTURALE
5,4.1 Pereti exteriori nestructurali
5.4.2 Pereti interiori de compartimentare
5.4.3 Elemente ce lucreaza in console verticale
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
199
200
200
201
203
220
220
227
230
231
232
2U
234
234
235
236
236
237
237
239
239
239
239
240
242
246
246
248
249
249
249
251
251
251
252
252
252
253
254
257
259
il
CUDIRI CU PEtrn srFil,cruRAl, DIN ZIDARIE
I
NOTATil
aria sectiunii transversale
suprafala de strivire a ziddriei
suprafala convenlionald de calcul a secliunii
valoarea incircirii seismice
aria idealS
aria echivalenti care ia in considerare influenta buiandrugilor
aria unui singur etrier (ramurd)
componenta orizontala a acceleraliei terenului
valorile de calcul ale datelor geometrice
coeficientul efectiv de siguranti
coeficientul de siguranld prescris
rezultante de calcul din beton
9i
armituri
rezultante normate din beton gi
armdturi
valori de calcul
coeficient de expunere al amplasamentului construcliei
coeficient termic
coeficientul aerodinamic de presiune
factorul de rugozitate
factorul de rafald
factorul topografic
coeficientul de frecare
coeficient aerodinamic de fortl
coeficient de r5spuns dinamic la v6nt al construcliei
rezistenlele de proiectare ale zidiriei, betonului gi armeturii comprimate.
modulul de elasticitatea al mortarelor
modulul de elasticitate secant de scurtd durati
modulul de elasticitate de lung6 durat6
valoarea de calcul a efortului seclional
valoarea de calcul a efectelor actiunilor
valoarea de calcul caoabilS
efortul seclional capabil
efortul se{ional maxim
excentricitatea structu rald
excentricitilea accidentali
excentricitatea totale
excehtricitatea corectatd la cota 2/3h"
excentricitdlile din secliunea superioard (sub centuri) qi inferioar6 (peste centurd)
excentricitate adilionali care
line
seama de influenla curgerii lente
excentricitate structura16, pe directia longitudinald
9i
transversald
rezistenla la compresiune standardizatd
rezistenta medie la compresiune
A
A-
'1"
Ag
Aa
A2
A.
og
Ad
cef
cr
cb' To
ni l nf r
Lb , I
a
Cbd
' Cod
"e
ct
cr ( z)
c
"( z)
c1Q)
Ct
C1
Ca
Cp",Cp6,Cpo
E,.u
Ea
Eo,"t
es
ea
nk
eh
"t Coy
"fo
fr
f"
f,"
"fa
.f*
.f,u."f*z
f"ar f"az
-f""
Fr Fa
r
f.u*, Ag131, d641
rezistenla caracteristicd
rezisteniele la compresiune a elementelor de zidane
rezistentele la compresiune a mortarului
rezistenla unitarA de proiectare la compreslune
rezistenia caracteristici la forfecare in rost orizontal
rezistenta caracteristice inilia16 la forfecare
rezistenliele caracteristice la rupere
prin intindereiin incovoiere
rezisteniele unitare de
proiectare la intindere din incovoiere
rezistenla la comPresiune
localS
valori caracteristice
gi de calcul ale acliunilor
incdrcdri normate
valorile maxime ate sdgelilor, deplasdrilor laterale
9i
deschiderii fisurilor
incdrcdri concentrate in dreptul
plangeelor
fo(a globald pe direqia vantului
forta tdietoare de bazd
rezistenlele de
proiectare ale zid6riei, betonului
9i
armdturii
rezistenta de calcul la strivire a zidariei
,"ii.t"ni" unitare de
proiectare la forfecare a ziddriei in rost orizontal
rezistenia unitar6 iniliald de proiectare a zidariei la forfecare in rost orizontal
modulul de elasticitate transversal
greutatea fundaliei
valorile de calcul ale actiunilor
permanente
acceleralia
g ravitationaE
indllimea elementului de ziddrie
indllimea
golurilor adiacente
indltimea nominala a randului de ziddrie
inetimea
peretelui intre
Plan$ee
indltimea zideriei
Pe
un nivel
inillimea nivelului (etajului)
indltimea centurii
ine[imea (lungimea) de flambaj a peretelui
indltimea totala a
Peretului
momentele de ine(ie ale secliunilor de ziddrie
9i
de beton
momentul de ine(ie echivalent
momentul de inerjie echivalent
pentru actiunea vantului
9i
a seismului
rigiditSlile la vant sau seism
suprapunerea elementelor de zidirie
lungimea
peretelui
lungimea comPrimati a inimii
coeficientul condiliilor de lucru
masa elementului
momentul de rdsturnare
momentul incovoietor din v6nt
momentul incovoietor din seism
rezistenla de rupere la incovoiere
moment'ete
produse de incdrcirile
perpendiculare pe planul peretelui
rezistenlele la incovoiere
perpendiculare pe planul peretelui in plan orizontal
9i
vertical
momentele incovoietoare din cAmp
9i
de
pe reazeme
numerul de etrieri intersectali de o fisurd inclinatd la 45 de
grade
componentele efortului axial
pe vertica16
9i
orizontale
rezultanta incirc6rilor
gravitalionale
numdrul de niveluri
efortul axial la nivelul de incastrare
rezisten.ta de
proiectare la compresiune
rezistenfele de compresiune ale zidSriei, betonului
9i
armdturii
rezistenF de proiectare a secliunii ideale
codCrntll de echivalenti
pentru beton
9i
arm5turd
eftfii axtd
rg,tsitaEa
perreEor sfitctrrali
D
Ft
f"a' f"a' 9i fva
.f"a
.f'a
G,
G1
Gia
c
h"ot
h,
hp
h"
h"
h"
hq
H
1,, It
L
k*, k,
I
I*
L
mz
m
Mo
M*
M
Mna
No
n
Nra
lr'na
Msdt t ' Mndx2
Mndrr, M
Rdt z
M,,M
ne
Nw Nn
l - _6- ) i 16 I o4
\i-,
J' :
l 0
CLADIRI CU PERI STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
rl{'fli,
rlllfl l{l;, rpl
ilillr
r{ii1liil
rlllii
ffi,
iilliliir
inc5rcarea de la acoperig sau mansarde
incirciri de la plangee
valorile de calcul ale actiunilor variabile
presiunea de referinli a ventului
factorul de comportare al structurii
valoare caracteristice concentrate
efortul seclional capabil al secliunii
rezistentele normate din zona comprimata a betonului si din armiturd
valoarea caracteristici a Tncircdrii din zdpadi pe sol
ordonata spectrului de respuns de proiectare corespunzitor perioadei fundamentale T1
aria plan$eului de la nivelul de calcul
incarcarea seismice aferente oeretelui la nivelul de calcul
grosimea pilagtrilor
grosimea ideale
grosimea inimii
volumul elementului
forta de frecare la baza clddirii
forla tdietoare produse
de incdrcarea orizontali
rezistenla de lunecare in rost orizontal
efortul de proiectare pe diagonala panoului
rezisten,ta de proiectare a panoului in planul sdu
presiunea (sau sucliunea) caracteristicd a vAntului pe o suprafald
rezultanta totali a vintului pe clddire
incircarea din v6nt pe fagie
indllimea zonei comprimate
valoarea caracteristici a rezistenlei unui material
coordonatele centrului maselor
pozilia centrului de greutate in raport cu un capet al peretelui
valorile caracteristice ale incdrcdrilor din zdoadd
indllimea de referinte
coeficientul de dilatarea termice
spectrul normalizat de 16spuns seismic
coeficientul parlial de siguranld al ziddriei
coeficient pa(ial de siguranli pentru incercari
coeficientul pa(ial de siguranF al materialului
greutatea specifice a materialului
factorul de importanld
- expunere a constructiei
eforturilor unitare de rupere gi fisurare
factori de conversie in funclie de tipul elementelor de ziddrie
valoarea efortului unitar de compresiune normal pe rostul orizontal
abaterea posibi16
lungimea activd a tdlpilor diafragmelor
deplasarea din vant sau seism la cota.r
incdrcdrile suplimentare ale perelilor, din efectul torsiunii
deformaliile specifice de fisurare
deformaliile specifice de rupere
valoarea deformatiei specifice ultime
deformaliile specifice in betonul
Si
in armStura intinsd
coeficient de formd pentru incircarea din zipadd pe acoperig
densitatea materialului
eforturile unitare maxime admise in beton gi armeture
eforturile unitare maxime normale
$i
tangentiale
valorile admisibile
efortul unitar de compresiune
'ltltll
mJ
{ru lil
ll4ff
,i[*
r,lfi,
'Mo
r
tilliil
ill(tmtr
linrrur
t"M
tr,m,r
r w_- l
M
t
r*
5 tu il-J{
/ ' f
i1
;
1.
t'
4, , of s
, Qi d'
6J
^a
Mst,Mdr
'1"txt
/"rxt
/S
f,s
lJj
obadm' oaadm
cmax T,r*
oo
Si
to
oEd
zl
eujat alaolm
ap
leuu Inlualcuao9
olsuauellnulls
op
Inlolcel
-a
0rh
ttivtoN
CLADIRICU PERETI STRTJ9TIJRALI DIN ZIDARIE
1. ELEMENTE PENTRU ZIDARE
1. 1 DEFTNTTTAZTDARTEI
Ziddria este un material de construclie neomegen, alcituiti din pietre
de ziddrie
9i
materiaful de legiturd care le face si conlucreze (moftar, legdturi metalice),
formind astfel un ansamblu bine solidarizat, capabil sd preia
solicitdri fizice
9i
mecanice
9i
si asigure cerinlele de izolare termici
9ifonic5.
Datoriti avantajelor
pe care le are ziddria a fost folositi incepdnd din antichitate, la
realizarea clddirilor gi a elementelor structurale: pereli, fundalii, plangee sub formi
de bolli gi arce sau cupole.
Avantajete utilizirii ziddriei la proiectarea elementelor structurale constau in:
-
posibilitatea utilizdrii materialelor locale (piatrn naturali, cirdmidd arsd,
nisip, var etc.);
- se poate adapta la oice formd in p/an (drepte sau curbe), sub formi de arce
sau cupole etc.;
- rezistenld mecanicd bund (ex:.la compresiune);
- rezistenld la acliunea factorilor de mediu (agenli atmosferici
9i
corozivi);
- capacitate de izolare termicd gi acusticd bune, comportare buni la variatiile
de temperaturd gi umiditate;
- rezistenld mare la foc;
- execulie relativ simpld, necesitind mdni de lucru cu calificare medie;
Ziddria prezinti gide:avanfale, cum arfi:
-
greutate proprie mare gi rezistenle mecanice mai reduse comparativ cu alte
materiale (olelul sau betonul);
- tehnologia de execulie implicd un consum mare de manoperd, dificultdli de
industrializare gi un grad redus de mecanizare;
- adeziunea redusd a mortarelor cu pietrele de ziddrie conduce la o rezistenli
mecanicd redusi la acliuni dinamice;
Elementele de zidirie se dispun dupd reguli bine stabilite, in funclie de mdrimea gi
grosimea ziddriei pentru a se realiza
leserea
gi caracterul monolit, respectiv
asigurarea unor propriet5li mecanice cAt mai bune (de
ex: rezistenli la
compresiune).
Prin
leserea
zidiriei se inlelege dispunerea elementelor de ziddrie astfel incAt
rosturile verticale sd nu tie cantinue. ln mod obignuit,
{eserea
se realizeazi la
fiecare r6nd orizontal
(asizi).
13
1. Elemente
pentru
zidarie
Regulrle care trebuie respectate, in vederea oblinerii rezistenlelor maxime, sunt:
- rosturife orizontale trebuie si fie plane, iar pietrele si aibd felele
perpendiculare pe direclia efortului, astfel ca incdrcirile
gravitalionale
(verticale) si aclioneze,
perpendicular pe planul lor;
- msfunte verticale fransversale trebuie sd fie perpendiculare pe felele vizute
ale zidiriei, pentru a se evita
pericolul de dislocare a pietrei sub efectul de
pand;
-
rosturile verticale transversale, trebuie
tesute
la fiecare rAnd de cdrdmizi
astfelinc6t unui rost dintr-un rAnd s5-i corespundd un plin in rdndul urmitor,
pentru a evita formarea stAlpigorilor izolali;
-
gmsirnea feoreficd a msfunlororizontale
este de 12 mm, iar a celor verticale
de 10 mm.
Prin
leserea
ziddriei se urmdregte intreruperea rosturilor verticale
9i
o suprapunere
cAt mai bund a elementelor de zidirie. Tn funclie de mirimea elementelor
pentru
zidirii gi grosimea peretelui, putem avea zidirii fdri rosturi verticale longitudinale
(Fig. 1.1a
9i
b), respectiv cu rosturi verticale longitudinale
(Fig. 1.1' c,d,e,f).
,W
M
MW
reil
.KKffiffi
Cryryru
a.zidirie de /" cdrdmidd
b.zi di ri e de 1 ci ri mi dd
'f*
ffi,att'*-
rro,,6t,
M
d.
lesere
flamandd
',"-{.i*,
-
=
f.
lesere
englezeascd
c.!esere cdlugdreascd
e.
lesere
olandezi
14
Fig. 1.1 Moduri de
lesere
a zidiriei
cUDtRt cu
qERETI
srRucruP(/.U DtN ztDARrE
tl"liqmenea
cu rosturi de mortar longitudinal conduce la crearea de pereli cu
grosimi
rmnmr r;tri decAt lungimea elementelor; se folosea in trecut pentru a realiza perefi
*rmri
grosi care si indeplineasci
9i
rolul de izolare termicd.
Dmrrte avantajelor
pe care le are, ziddria se utilizeazd pe scari largd la
inmmnsruirea de pereli, coguri de fum, ziduri de Tnchidere a proprietililor
de teren,
idm iin trecut s-a folosit gi la realizarea de bolli din ziddrie, arce pentru plangee sub
fuird de bolligoare cu rezemare pe grinzi din profile metalice, beton armat monolit
mau
pnefabricat,
etc.
serru
a se asigura o
lesere
eficientd
9i
o comportare bund a peretelui,
s-orapunerea elementelor de ziddrie trebuie realizatd astfel:
- dacd hu< 250 mm, suprapunerea l>0,4h, sau 1240 mm
- dacd hu> 250 mm, suprapunerea l>0,2hu sau l>100 mm
I
- L-
Fig. 1.2 Suprapunerea elementelor de ziddrie
1.2 MATERIALE PENTRU ZDArut
1.2.1 Elemente
pentru zidirii
Elementele de zidirie se pot realiza intr-o varietate mare: din argilS arsd, beton
greu sau usor sau beton celular autoclavizat. Pot fi pline, obignuit din argili arsi gi
BCA sau cu goluri verticale (Fi9.1.3), elemente ceramice sau din beton. Pot fi gi cu
goluri orizontale utilizate pentru pereli interiori de compartimentare.
Fig. 1.3- Tipuri de ci,rdmizi
Pentru executarea zidiriilor se pot utiliza tipurile de elemente care corespund
normelor SR EN 77711-6. asimilate in Romdnia.
1-
@
W
1. Elemente
pentru
ziddrie
Conform normativuluiCR6-2006
[12]
elementele pentru zid5,rii se clasifici astfel:
a.) Cdrdmizi ceramice pline conform SR EN 771-1 (240x11.5x63m). Sunt de tip
HD (high density), cu densitate aparenti p">1000 kg/m';
b.) Cirdmizi gi blocuri ceramice cu goluri verticale conform SR EN 771-1. Pot
fi de tip' HD cu
p">1000 lig/m3, cu dimensiuni de 240x115x88,
240x115x138, 290x140x88, 29}x140x138, 290x240x138,
290x240x88290x240x188m 365x180x138 gi de tip LD (light density) cu
p"<1000 kg/m3 (numai pentru ziddrii protejatb);
c.) Elemente (blocuri) din beton greu (cu agregate obignuite) sau din beton
ugor cu agregate ugoare, conform SR EN 771-31(290x240x138);
Elemente (blocuri) din beton ugor autoclavizat
(BCA) conform SR EN 771-
4 (240x300x600, 200x240x600, 1 50x300x600);
Elemente din piatri naturald ciopliti sau prelucratd conform SR EN 771-6.
1.2.1.1 Gruparea elementelor
pentru zidirii
Elementele
pentru zidirii se incadreazd in trei clase
(grupe), in funclie de nivelul
de incredere al proprietililor mecanice gi de caracteristicile
geometrice: volumul
golurilor (%), grosimea minimd a perelilor blocului: interioare (intre goluri)
9i
exterioare
(de la gol la marginea blocului);
grosimea cumulati a tuturor perelilor
(plinurilor dintre goluri), pe fiecare direclie a blocului etc.
Gruparea elementelor pentru ziddrii in grupe (care sunt clase de calitate) se
utilizeazd
pentru:
- determinarea rezistenlei la compresiune a ziddriei;
- stabilirea domeniilor
9i
condiliilor de utilizare a zidiriei (zona seismicd,
numdrul de niveluri) in funclie de clasa elementelor utilizate.
Grupa 1:
- cdrdmizi ceramice pline;
- cdrdmizi ceramice cu goluri de uscare rotunde;
- bfocuri din beton usor cu
goluri avdnd volumul total al
golurilor Ygor325
o/oi
- blocuri pline
din BCA.
La elementele din clasa I probabilitatea de a nu atinge rezistenla la compresiune
declaratd este 35 %.
Grupa 2:
- cdrdmizi ceramice cu goluri de uscare dreptunghiulare;
- cdrdmizi gi blocuri ceramice cu goluriverticale;
- bfocuri din beton usor cu goluri avdnd Vn6=25-5O
o/o;
- blocuri din beton greu cu volumul golurilor intre 25-50 %;
in grupa 25 se incadreazd cdrimizile gi blocurile din argild arsi cu goluri rrerticale
gi geometie speciali (ctr pere$
sub$ri) care indeplinesc urmdtoarele condi-tii
tng
1. 4) :
- volumul golurilor se fie s 50 % din
rrolumul
blocului;
- grosimea pere$lor exteriori ai blocului de ziddrie si fie 11 <L<1Smm;
d. )
e. )
16
STRUCTU RALI D I N ZI DA R I E
gnlinea perelilor interiorisd fie 6 St1S1Omm;
pcqfr interioriai bloculuisd fie continui pe toati lungimea blocului;
lgea
caracteristicd o- e a zidd,riei si fie de tip elasto-plastic, dar poate
avea
o drciilitate limitatd.
11<t s1Smm
6 str31Omm
-1----
b
---------1-
Fi g. 1. 4
Fenfu zonele seismice cu an30,129 elementele din grupele 1 gi 2 se folosesc fdri
nii o limitare.
Mu zonele seismice cu an >0,16E se pun condilii referitoare la caracteristicile
gecnetrice.
frn funcfie de densitatea aparentd e^lementele din argild arsd pot fi de tip LD (low
dens^ity) cu densitatea <1000k9/mo gi HD (high density) cu densitatea >
1000
kdm".
Ebmentele din BCA se clasifici in gase
clase (BCA 1, BCA 2, BCA 3, BCA 4, BCA
5, BCA 6) unde indicele reprezintd rezistenla medie minimd.
Efementele pentru ziddrii se clasificd in funclie de profilatia
exterioari a
elementelor, astfel:
- elemente cu toate fetele plane (firi amprente sau profilatie;
cu sau firi
cavitate interioari de prindere);
- elemente cu locag de mortar;
- elemente cu locag de mortar gi amprente suplimentare pentru mortar;
- elemente cu profilatie "nut gifeder".
1.2.1 .2 Proprietif ile elementelor pentru
zidirii
Efementele pentru ziddrii se caraclerizeazd prin proprietdli
mecanice (de
rezistenli)
9i
proprietdli fizice.
1.2.1 .2.1 P roprietili le mecan ice
in codul CR6-2006
[12]
respectiv (SR EN) se considerd numai rezistenlele la
compresiune a elementelor, care pot fi:
- rezisten{a la compresiune standardizati (fu);
17
1. Elemente
pentru
ziddrie
- rezistenla medie la compresiune
(fn.6);
- rezistenla caracteristica
(fd.
a.) Rezistenla standardizatd la compresiune
(f6) reprezinti o rezistenli de
referinli, fiind rezistenla la compresiune a unui element de zidirie uscatd in aer,
cu dimensiunile 100 mm lilime x 100 mm inillime. intrucdt nu avem elemente de
zidilrii cu aceste dimensiuni, rezistenla standardizati la compresiune este o
rezistenli teoretici gi reprezintd un numitor comun prin care se pot compara
rezistenlele la compresiune ale diverselor elemente
pentru ziddrii. La cerere,
producitorul trebuie si declare aceasti rezistenld.
b.) Rezistenla medie la compresiune reprezintd rezistenla determinatd
prin
incerciri pe elemente de zidirie cu dimensiuni de fabricalie;
c.) Rezistenla caracteristicd la compresiune este determinati experimental prin
metode statistice pe baza unor curbe cunoscute de distribulie a frecvenlelor.
Utilizarea statisticii matematice
permite determinarea rezistenlei caracteristice
astfel TncAt valori mai mici decAt aceastd rezistenli si fie posibile cu o anumitd
probabilitate (de ex 5%).
Conversia de la o valoare la alta a rezistenlelor la compresiune
poate fi realizatd
astfel:
fi--6.f-"a
f^"a:6"ft
( 1. 1)
( 1. 2)
d gi d'sunt factori de conversie in funclie de tipul elementelor de zidirie (d
=0,8-1,55
iar d' este dat de producdtor).
Pentru elementele de ziddrie produse in Romdnia, valorile factorului d gi
rezistenlele
f."aQif6
sunt date in tabelul 1.1.
Tab. 1. 1
Valorile rezistenlelor la compresiune a elementelor
pentru ziddrie se utilizeai
pentru determinarea rezistenlei ziddriei. Ele trebuie si fie date ca valori minimale
p
garantate de producitor printr-un certificat in conformitate cu norma de produs- Fn
lipsa certificatului de conformitate, ori de cAte ori existd dubii privind calitaba
elementelor
pentru ziddrie cu norma respectivd,
punerea in operi se va face
numai dupd efectuarea unor ?ncercdri sistematice la receplie.
Efementele pentru ziddrii au gialte rezistenle, cum sunt:
- rezistenla la intindere din incovoiere;
Elemente pentru zidarie Factor
6
S"r[N/mm']
3. 5
.+
5 7.5 10
Cdrdmizi ceramice
pline (240x1 15x63) 0.81 6. 1 8. 1
Carimizi si blocuri ceramice cu goluri
verticale
(240x1
15x88: 290x240x1 38mm)
0.92 6. 9
Cdr6mizi
9i
blocuri ceramice cu goluri
verticale
(240x1
1 5x1 38mm)
1. 12 8.4
Cdrdmizi
9i
blocuri ceramice cu goluri
verticale
(290x1
40x88mm)
0.87 6.5
Blocuri cu goluri din beton obignuit
9i
usor(290x240x188mm)
't.o7 8. 0
Blocuri mici oentru ziddrie din BCA 1. 10 3. 8 4.4 5. 5
18
cLADtRt cu PERETT STRUCTURALT DtN Z\DAR\E
-
mnisbr
"rta
la forfecare;
-
misren@ la strivire (compresiune local6).
rffi lezistenle influenleazd rezistenla ziddriei la compresiune, datorate
rffi@ilflumb sruplimentare care apar in ziddrii ca urmare a neuniformitililor mortarului
rilllitmr nmunfrrl neplaneitili i felelor zid 5riei, etc.
ffiI-.122 Proprietilile fizice ale elementelor pentru zidirii, care se iau in
r@@lr| rare in cazul elementelor utilizate la exterior fird proteclie
sau cu
proteclie
limitatd, sunt:
- densitatea aparenti gi absotuti in stare uscati;
- absorblia de apd;
- conl i nut ul desi ruri sol ubi l eact i ve.
Pentru a evita reducerea rezistenlei la compresiune a mortarului
9i
mai ales
nnicgorarea aderenfei acestuia fa efementele de ziddrie, in proiect
se vor prevedea
rmdsuri adecvate de proteclie in funclie de viteza de absorblie iniliali a apei, pentru
elernente declarate de
producdtor.
Caracteristicile de rezistenld si de deformare a pietrelor
de ziddrie cresc odatd cu
densitatea aparentd, iar absorblia de api variazd invers proporlional
cu aceasta.
Elementele de zidirie se aleg in funclie de: destinafia gi gradul
de durabilitate a
constucfiei, zona seismic5, zona climatici, pozilia gi rolul elementului de
construclie, regimul de inillime, etc.
1.2.2 Mortare pentru zidirii
Mortarele pentru ziddrii au rolul de-a lega intre ele elementele de zidirie, avdnd un
rol important in asigurarea calitilii zidiriei. in acest context, mortarul trebuie sd fie
capabi l sd:
- asigure legdtura intre elementele de ziddrie prin aderenld iar dupd ruperea
aderenlei, prin frecare;
-
transmiti si si uniformizeze eforturile interioare
9i
unele deformalii care pot
sd apari intre elementele de ziddrie;
- asigure rezistenla mecanicd la compresiune, la intindere
9i
la forfecare a
zidiriei;
- asigure proteclie impotriva infiltraliilor de api
9i
de aer din exteriorul clddirii.
Mortarefe pentru ziddrii se realizeazd din urmitoarele componente: liant, nisip gi
api. Calitilile mortarelor sunt determinate ?n principal de calitatea liantului.
Ca lianli pentru mortarele de ziddriise folosesc: argila, varul si cimentul.
Mortarele de argili, au rezistenle mecanice scizute
9i
o slabi aderenli la
blocurile din ziddrie. Rosturile cu mortar de argili au efecte usor
impermeabilizante, evacuarea apei din ziddrii fiind in consecinli incetiniti, iar
aparilia igrasiei f avorizatd.
Mortarele de var, au rezistenle la compresiune scdzute, care pot fi imbunitilite
prin
adiugarea de ciment. Mortarul de var se incadreazd la clasa M1, mortarele
CLADIRI CU PERETI STRUCTIJRALI DIN ZIDARIE
Valoarea rezistenlei la compresiune cregte odatd cu sciderea grosimii stratului de
mortar, rezistenla ziddriei fiind datd pentru grosimea rosturilor orizontale de cca.
10-12 mm. Aceasti grosime este uzuald in cazul executirii manuale a ziddriel
Pentru rosturi cu grosimi mai mici de 10 mm, respectiv pentru ziddrii cu rosturi
subfiri, rezultd rezistenle mai mari ale ziddriei, dar acestea nu se utilizeazd in
prezent pe o scard largd gi nu sunt incluse in codul CR6-2006
[121.
1.2
2.1.2
Aderenla intre eleme.ntele de zidirie
9i
mortar
l@trnga definegte legdtura intre mortar"si cdrimidd
9i
se cuantificd prin rezistenla
lhrurperea prin forfecare a mortaruluidintr-un rost orizontal.
Mmrntffiqr rnasivul de zidirie, mortarul asiguri, prin aderenld:
- rezistenla la eforturile de intindere gi/sau forfecare provenite
din incdrcdrile
exterioare;
- nezistenla la eforturile interioare datorate varialiilor dimensionale (din
contraclie sau din temperaturd);
- etangeitatea la pitrunderea apei gi a aerului.
ffinduanea aderenlei se face prin determinarea rezistenlei caracteristice (de
ril#inl6) la forfecare iniliali
ff e),
determinatd prin Tncercdri avAnd ca document de
mefuintE SR EN 1052-3. Rezistenla la forfecare iniliali reprezinti rezistenla la
fficare a ziddriei in rost orizontal, fdrd a avea eforturi unitare de compresiune (o)
perpendiculare pe rost (o=0) (Fig. 1.5).
a.
f vl a=Q^'
'
o=o
^f
' "u
=?'
o>o
Fi g. 1. 5
Qr-incdrcarea
de rupere prin forfecarea rostului orizontal
a, b - firi efort, respectiv cu efort de compresiune in rost
A, - aria forfecatd
Ruperea aderenlei are caracter fragil iar in cazul solicitirilor cu intensitate ridicati
se propagi rapid, fird a se putea realiza redistribulia eforturilor cdtre elementele
neafectate.
in cazul in care este produsi de efectele tasdrilor sau a varialiilor de temperaturd,
ruperea aderenlei nu pune probleme
deosebite legate de siguranla structurali a
clddirii dar fisurile apdrute in cazul in care s-au produs in perelii
exteriori, pot
constitui surse de pitrundere a apei,
21
1. Elemente pentru ziddrie
1.2.2.1.3 Lucrabilitatea
Este determinati de consistenla mortarelor, care se va alege astfel inc6t si fie
asigurati umplerea completd a rosturilor de zidirie.
Propo(iile Tn care se dozeazi liantul sunt determinate de caracteristica fizicd care
trebuie oblinutd: pentru o mai buni lucrabilitate, se mdregte cantitatea de var, iar
pentru o rezistenld mecanici imbunitdliti, se mdregte cantitatea de ciment.
Cantitatea de api in amestecul de mortar influenleazd lucrabilitatea gi consistenla
acestuia gi trebuie corelati cu capacitatea de absorblie a apei de citre piatra
(elementul) de zidirie.
1.2.2.1.4 Modulul de elasticitate al mortarelor
Caracteristicile de deformare ale mortarului de ciment
(modulul de elasticitate,
curgerea lentd, contrac,tia), sunt asemdnitoare cu cele ale betoanelor. Mortarele
de var au contraclii mai mari gi sunt mai deformabile in comparalie cu cele din var-
ciment sau numaidin ciment.
Modulul de elasticitatea al mortarelor poate fi determinat aproximativ cu relalia:
Em
=r0oo.
Rm
[N/mm2]
(1.3)
unde.'R. este rezistenla de rupere a mortarului la compresiune.
Tab. 1.2 Valoarea modulului de elasticitate in functie de tipul mortarului
Tipulmortarelor Modulul de elasticitate
lonqitudinal E
(N/mm2)
Mortar de var 100. . . . 1000
Mortare de ciment-var 1500. . . 25000
Mortare de ciment sau cu
polimeri >
25000
1.2.3 Alte materiale pentru zidirii
Pe lAngi elementele de zidirie gi mortar, la execulia perelilor din zidirie se mai
utilizeazd beton gi olel
pentru elementele de confinare
(stAlpigori gi centuri) sau
pentru stratul median al ziddriilor cu inimd armati. Clasa betonului se stabilegte
prin calcul dar va fi cel putin C12115. Pentru stratul median al perelilor din zidirie
cu inima armati dimensiunea agregatelor va fi:
- <10 mm pentru grosimea stratului median sub 10 cm sau cAnd acoperirea
armituriieste s 25 mm;
- 312 mm, in celelalte cazuri.
Pentru a se asigura betonarea corecti a elementelor, clasele de consistenli ale
betonului
proaspit, definit conform NE 012-99 se vor lua astfel:
- pentru sialpigori cu secliune S 750 cm2: T4;
- pentru stilpigori cu secliunea
>750
cm': T3lT4;
-
pentru centuri (indiferent de mirimea secliunii) T3lT4;
- pentru stratulmedian la pereliidin ZIA
- cu grosimea stratuluimedian
>10
mm: T4;
- cu grosimea stratuluimedian
<10
cm: T4lT5.
22
cLADtRt CU ?ERETI STRUCTURALT DtN Z\DAR\E
:i :onstrucliile din ziddrie, otelul este folosit pentru:
armarea betonului/ groutului de
rr,rrnplutur6 in cazul ZlA, armarea elementelor de confinare (stdlpigori
9i
centuri) gi a
rge|br de cuplare (buiandrugi) la peretii din ziddrie cu goluri pentru
ugi/ferestre.
fure|e
plaselor pot fi din otel rotund, neted sau profilat, sau din platbande
cu
Xinnensiunile barelor in funclie de grosimea rostului de mortar. Diametrul minim al
cardor longitudinale este de 3 mm pentru utilizare structurali gi 1.25 mm pentru
mili,zare nestructurald
EFnm.! lucrdnle de consolidare se pot folosi gi pofimeri armali cu fibre (FRP) sub
frnnmd de bare (care se introduc in rosturile orizontale) sau sub formi de
tesdturd
ffne se inglobeazi in tencuial6).
r.5 NPURI DE ZIDARII
Smfficarea ziddriilor se poate face dupi tipul pietrelor, modul de alcituire, natura
MfunrtErilbr, etc.
ili,,,r
rft
fd
tipul elementelor din care sunt alcituite, zidSriile pot fi:
- din piatrd naturald brutd sau prelucrati (cioplitd, moloane, poligonalS,
de
bme);
'" Ctn pietre artificiale ceramice: cirimizi pline
9i
blocuri cu goluri verticale;
- iiq blocuri cu goluri din beton greu sau usor;
- 3ftn blocuridin BCA.
h
l durpd modulde alcituire:
- zilddrii simple, care au in componenla lor un singur tip de elemente de
zftidrie:
- zfujdriile mixte alcituite din doui sau mai multe straturi paralele
realizate din
mnateriale diferite, str6ns legate intre ele prin
{esere,
cu mortar sau elemente
mnetalice (ziddrie din blocuri mici sau piatrd naturald gi un strat de ziddrie de
c6rdmidd de fatad5.);
- z:deii complexe (ziddrie confinatd), obfinutd prin asocierea zidiriei cu
efemente din beton armat (stAlpi, centuri), cu rol in cregterea rigiditdlii gi
d u cti I itdli i structu ra le.
- adirii armate, prin inglobarea armdturilor in masa zidiriei introduse in
rosturile de mortar orizontale (armare transversald) sau in rosturi verticale
ale ziddriei (armare longitudinalS). Ziddria confinatd poate fi previzutd
suplimentar cu armdturi (din olel sau alte materiale) in rosturile orizontale in
cantitili suficiente, pentru a cregte rezistenlele mecanice (in special
rezistenla la forfecare)
9i
d uctil itatea peretelu i.
c.) dupi natura solicitdrilor:
- elemente structurale solicitate la compresiune excentrici, supuse la
incirciri gravitalionale (stAlpi, pereli portanli, pereli
autoportanli) gi la ac{iuni
orizontale din vAnt sau seism;
- elemente supuse la solicitiri rezultate din acliunifizice (solicitiritermice)
sau
chimice (agresivitdli) produse in mediul exterior;
-
pentru
elemente nestructurale: pereli
de umpluturi, pere{i
de
compartimentare, parapefi, etc.
in figura 1.6
I2Bl
se
prezintd
diverse tipuri de zidirii utilizate in cazul clidirilor cu
pereli structurali din zidirie.
1. Elemente pentru
zidaie
,E#*i
b.
Amauri orimlde
Fig. 1.6 Ziddrii folosite la clddiri cu pereli structurali (diafragme) din ziddrb: a
zidirie nearmati; b. ziddrie confinatS; c. zidirie cu inimi armat6, d.- din doui
straturi legate cu armituri orizontale, e, f.- din elemente de zidirii din betm cru
gol uri , g,h.- zi di ri i cu armare l ongi tudi nal i
a.
i
24
CLADIRICU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE
1.4 Propri eti l i mecani ce al e zi di ri ei
1.4.1Starea compl exi de eforturi i n zi di ri a sol i ci tati l a compresi une centri ci
Mortarel e de zi ddri e, care umpl u rosturi l e ori zontal e
9i
verti cal e, au rol ul de-a l ega
el ementel e de zi ddri e i ntre el e gi de-a forma di n zi di ri e un el ement monol i t, care,
i n mod si mpl i fi cat, se consi deri un el ement omogen gi i zotrop. i n real i tate, dacd se
consi deri un el ement experi mental di n zi ddri e (de ex: un stAl pi sor) sol i ci tat l a
compresiune centricd, elementele de ziddrie si mortarul se afld intr-o stare
compl exi de eforturi . El ementel e de zi ddri e sunt supuse i n acel agi ti mp l a
compresiune excentricd
9i
local6, incovoiere, forfecare si intindere, chiar daci
incdrcarea de compresiune centricd este uniform repartizatd pe intreaga secliune
a el ementul ui compri mat.
Starea complexd de eforturi este determinatd de o serie de cauze, cum sunt:
- deformabi l i tatea di feri td a el ementel or de zi ddri e si a mortarul ui ;
- neuni formi tatea mortarul ui di n rosturi l e ori zontal e;
- neuniformitatea elementelor de ziddrie;
prezen{a gi mdri mea gol uri l or verti cal e di n el ementel e de zi ddri e.
' "=-- tormi tatea mortarul ui se datoreazd modul ui de preparare,
executi e si i nti ri re.
"::;' ul
proaspSt este neuni form, prezi nti
cocol oage, neuni formi tatea l i antul ui ,
.;' :;atul ui , apei
9i
pl asti fi anl i l or. Pri n urmare, rezul td neuni formi tdl i al e mortarul ui
-
' :s:uri l e ori zontal e. Datori td acestor cauze, precum
9i
absorbl i ei de api di feri td a
' :-entel or
de zi ddri e, mortarul se i ntdregte neuni form gi l eagd neuni form pi etrel e
:: z"Cdri e. Exi std po(i uni al e rosturi l orori zontal e cu surpl us de mortar, i n ti mp ce
' -
a te porJi uni mortarul nu umpl e compl et rosturi l e ori zontal e.
:
e' l erea neuni formd a apei provoaci vari al i a aderentei mortarul ui l a el ementel e
:e zi ddri e gi contracl i i di feri te i n procesul de i nti ri re. Fenomenul fi zi c de contracti e
: r-rscare a mortarul ui este i mpi edi cat de aderenl a sa l a el ementel e de zi ddri e. Pri n
-' rnare,
apar eforturi di n contracl i i (i nti nderi i n mortar, respecti v compresi uni i n
: ementel e de zi di ri e), care uneori pot provoca despri nderea mortarul ui pe unel e
: crt i uni .
' n fi nal , mortarul i ntdri t are po(i uni ri gi de si po(i uni mai pul i n ri gi de, ceea ce
:etermi nd apari l i a de eforturi concentrate pe suprafal a el ementel or de zi ddri e (Fi g.
17)
Fi g. 1.7 Transmi terea neuni formd a eforturi l or verti cal e de compresi une
pri n rosturi l e ori zontal e
zc
1. Elemente
pentru ziddie
Ca urmare, elementele de ziddrie sunt supuse la diverse solicitdri, cum sunt:
- compresiunea locald;
- forfecare;
- incovoiere.
Neuniformitatea mortarului din rosturile orizontale este influenlati
9i
de modul de
execulie a ziddriei. La punerea in operi nu Se
poate realiza o Suprapunere
perfectd a elementelor
pe suprafala mortarului, deoarece zidarul nu poate executa
o nivelare perfecti a mortarului
9i
o apdsare uniformi a elementelor de zidilrie,
rezult6nd grosimi neuniforme ale rosturilor orizontale
,si
dispuneri Tnclinate ale
elementelor de ziddrie, care nu corespund cu dispunerea teoreticd orizontald.
De asemenea elementele de ziddrie sunt neuniforme. Teoretic trebuie si aibd
grosimi constante gi fele orizontale
plane
9i
paralele. in realitate existi varialii de
grosime la acelagi element de zidirie gi neparalelismul suprafelelor
precum
9i
abateri de planeitate (curbiriale elementelor) ca urmare a unor deficienle care
pot
si apari in procesele de ardere
9i
uscare.
Starea complexi de eforturi, in timpul solicitdrii, este determinatd in cea mai mare
mdsurd de deformabilitatea diferiti a elementelor de ziddrie
9i
a mortarului. in
general, elementele de zidirie reprezintd un procent de cca.85% dintr-un element
de ziddrie, Tn timp ce mortarul reprezintd un
procent de numai 15%, insi ponderea
deformaliilor mortaruluiin deformalia totali a zidiriei este de cca. 857o, in timp ce
ponderea deformaliei elementelor de ziddrie este de cca' 15 % (Fig. 1' 8)'
&*t
Fig.1.8 Deformabilitatea diferitd a elementelor de
ziddrie
(e)
-si
a mortarului
(m)
Dacd se analizeazd deformaliile mortarului in rosturile orizontale, se constati cd
supus compresiunii verticale, mortarul are deformalii orizontale importante.
Mortarul are tendinla de-a iegi (refula) din rosturile orizontale, fiind insi impiedicat
de aderenla
9i
frecarea cu elementele de zidirie. in felul acesta, rezulti eforturi
importante de intindere
pe orizontald ale elementelor de ziddrie, in timp ce in
mortar apar eforturi de compresiune
(Fig. 1.9).
Eforturile de intindere orizontali a elementelor de zidirie sunt importante
9i
in final
conduc la aparilia unor fisuri verticale. Prin cregterea solicitdrii se formeazd noi
fisuri verticale, cele existente se dezvoltd
gi
in final se distruge elementul de
zidirie.
o
f.*
f^
gt*
i
L
26
de ciment-var la clasele M1,5
(minime)
9i
M2,5 (maxime). Rezistenlele
la forfecare
ale mortarelor de var sunt mai ridicate decit ale mortarelor de argil6, cu valori de la
2. . . 5, 6 daN/ m2.
Mortarele de var stins
(var gras sau nehidraulic)
au porozitate ridicatd, ceea ce
face ca umezeaia Oin ziOariisi
poata fi evacuati
prin rosturi,
perelii uscdndu-se
intr-o
perioadd de timp relativ scurtd'
Mortarele de ciment, au in componenla
lor ciment Portland in raport de cca' 1:4
cu nisipul. Aceste mortare se incadreazd
la clasa.|110,10,
iar rezistenlele la
forfecaie depigesc de multe ori valoarea de 10 daN/cm', ceea ce ii conferd
ziddriei un
grad ridicat de monolitism.
Pentru
perelii portanti supugi la incircdri mari, se
pot utiliza mortare de inalti
rezistenli, cu aOerenlb sporiti, care Tmbundtilesc
rezistenla ziddriei la intindere.
Mortarele superioare
poi fi mortare de ciment sau de var cu adaos de
polimeri:
mortar de ciment cu adaos de latex sau mortare simple numai din
polimeri (rdgini
epoxidice, cu sau firi latex, sau adaos de ciment)
iriioniorritate cu
prevederile codului CR6-2006
[12],
mortarele
pentru zidirii se
clasificd astfel:
a.) Mortare
pentru zidirii cu utilizare
generala (G), care
pot fi mortare de
releti
9i
mortare
Performante.
n46rtarite de releti se realizeazd
prin utilizarea de relete. date
9i
verificate
.in
frealabil,
care exprimd componentele
de-volum ale lianlilor
9i
nisipul' De exemplu'
b"nttu
un mortar de ciment
9i
nisip de 2:5, respectiv mortar din ciment, var
9i
nisip:
1: 1: 5.
Mortarele
performante se realizeazd
pe baza unor relete speciale,
propuse de
proiectant.
i;ir*tj;;"
modul de realizare, mortarele
pentru zidirii cu utilizare
generald potfi:
- industriale, uscate sau
proaspete. cele uscate necesitd la gantier
amestecarea cu ap6, iar cele
proaspete sunt aduse din stalii de preparare a
mortarelor.
-
preparate
Pe
gantier'
b.) Mortare speciale
pentru zidirii, care
pot fi mortare ugoare sau mortare
pentru ziddriicu rosturi subliri'
1 .2.2.1 P r opri etdli I e mo rtare lor
pe ntru zi d iri i
1.2.2.1.1iezistenla
medie la compresiune
se determini experimental,
luAnd ca
document de referinld SR EN 1015-11.
nlzistenla medie la compresiune
reprezinti marca mortarului si se noteazd an
litera M, urmatd de rezistenla medie l"
"otpt""iune,
in N/mm2. De exemplu M5:
mortar cu rezistenla medie la compresiune
de SN/mm''
La mortarele cu compozilie
prescrisd, pe l6ngd marc6,
poate fi specificati
9i
compozilia.
De exempiu, ttlS-i:1:5, unde cifrele reprezintd compozilia
volumetricd
a componenlilor ciment: var:nisip. Mortarele trebuie sd aibi cel
pulin clasa M1'
- -
Vafoarea medie a rezistenlei de rupere la compresiune
a mortarelor variazd in
funclie de liantul folosit, astfel:
- mort are de var. . . . . . . . .
0' 1
+
1' 0 N/ mm2^
- mort are de ci ment -var
. . . . . . . . ' -. . . . . . . . . . . . . . . .
1' 5
+
25' 0 N/ mm'
-
mortare de ciment sau cu
polimeri...-.. .-"> 25'O N/mm2
CUDIRICU STRUCTURALI DIN ZIDARIE
{@mlmnh{ut ca prezenta rosturilor verticale longitudinale are o influentd
rezistenta unitari la compresiune a acestei ziddrii fiind mai mici in
o.r zidiiria fdri rostu ri verticale lon gitud in ale.
FS,
.'.9
Eforturi datorate deformabilitilii diferite a elementelor de zidirie gi a
mnmrmlanrlui. a,b- ziddrie firi rosturi verticale longitudinale (a),respectiv cu rosturi
verticale longitudinale (b)
ffidrJl de refulare a mortarului din rosturile orizontale cregte o dati cu cregterea
gprrrmor-rli rosturilor, fiind favorizat gi de grosimea neuniformd a rosturilor orizontale
dffinhe neparalelismului felelor elementelor de ziddrie gi abaterii de la orizontald a
dmnentefor de ziddrie. La zidirii cu rosturi subliri fenomenul de refulare a
rnmmr':arului din rosturi este mult diminuat, ceea ce duce la cre,sterea rezistenlei
JdEriei la compresiune.
1.42 Stadiile de lucru ale elementelor din zidirie solicitate la compresiune
Ecrnilrici
sxi$e 4 stadii de lucru ale elementelor de zidirie (st6lpi, perefi)
solicitate la
mnnpresiune axiald centricd, ?n funclie de mdrimea eforturilor de compresiune.
Stadiile de lucru gi mecanismul de rupere ale elementelor din ziddrie solicitate la
unpresiune centricd sunt prezentate in tabelul 1.3.
/a,loarea incircirii de fisurare depinde de proprietdlile
mecanice, de
rcformabilitatea celor doui materiale componente
9i
de modul de execulie a
ziddriei.
Raportul dintre efortul de fisurare
9i
cel de rupere (Nris/N,) exprimi rezerva de
siguranld a ziddriei dupd fisurare. Dacd acest raport este mic, ziddria fisurati are o
rezervi suficienti de rezistenld gi nu pune in pericol siguranla construcliei. Prin
cregterea raportului (N6JNJ se accentueazd caracterul fragil al ruperii elementelor
de ziddrie, scade reze ta de rezistenld a elementului gisiguranla construcliei.
in tabelul 1.4 se prezintd orientativ valoarea raportuiui (N1"/NJ in funclie de tipul
mortarului gi vArsta ziddriei. Se constati ci ziddriile realizate cu mortar de ciment
au ruperi mai fragile
9i
rezerve de siguranld mai reduse in comparalie cu zidiriile
cu mortar de var.
b. a.
l
1. Elemente
pentru
zidaie
Tab. 1.3 Stadiile de lucru al ziddriei
Stadiul
de lucru
al zidiriei
Schila Domeniul
de variatie
al ui N
Caracteristicl
I NcNn,
Stadiul exploatiirii normale, cdnd zidiria nu
prezintd fisuri, incdrcarea avind o valoare redus6.
il N=Nn,
Stadiul de fisurare
Aparilia primelor fisuri verticale datoritd eforturilor
de intindere, incovoiere gi forfecare; Fisurile apar
de reguld ln continuarea rosturilor verticale, care
reprezinti
puncte slabe in zidirie.
Aparilia fisurilor in ziddrie depinde de:
- Proprietitile mecanice ale ziddriei;
-
Deformabilitatea mortarului
$
a
cdrdmizilor:
- Modul de executie.
Apari[ia fisurilor in structurile din zidirie face
necesari analiza apariliei
9i
urmiririi ulterioare a
acestora;
Fisurile vor evolua odati cu cresterea incircdrii.
i l l Nss<N<N1
Fisurile existente se alungesc, se ldrgesc; apar
fisuri noi (datoriti dezvolt6rii deformaliilor
plastice).
ln acest stadiu comportarea zid6riei este neliniard
iar deformalile cresc mai repede dec6t incircdrile;
este stadiul in care se lormeazd st6lpigori verticali
subliri solicita[i la compresiune centricd
9i
excentrici.
IV N=N,.
Stadiul de rupere
Deschiderea fisurilor continua
9i
in cazul cdnd
incircarea rdmdne constanti gi se produce la
incdrciri de 0,8...0,9 N'; in cazul unui spor mic de
inc6rcare, lisurile se dezvolte mult, rezultAnd
st6lpigori separa$ in ziddrie, fir6 conlucrare, care
nu mai pot prelua inc6rcarea
9i
flambeazd.
Ruperea zidiriei se datoreazd dep6girii eforturilor
de lntindere
9i
forfecare, la care se adaugd
flambajului stdlpilor izola$ (in care este impd(itd
ziddria datoriti fisurilor) sub acliunea compresiunii
excentrice.
28
CLADI RI CIJ PERETI STRIJ?TIJMLI DIN
^IDARI
E
Tab. 1.4
Tipulmortarului Raportul N;JN" in funclie de
vArsta zidiriei tzilel
3 28 720
de ci ment 0. 6 0. 7 0. 8
de ciment-var 0. 5 0. 6 0. 7
de var 0. 4 0. 5 0. 6
Aparilia fisurilor la o zidirie cu vdrstd mai inaintati, executati cu mortar de ciment
prezinti o supraincarcare
gi o rezervd micd de siguranli gi necesiti imediat o
analizd a cauzelor apariliei fisurilor
9i
luarea unor mdsuri de remediere.
Comportarea ziddriei supuse unui efort de compresiune centrici se poate evidenlia
complet prin diagrama caracteristicd efort unitar- deformalie specifici (o
- e) in
care, pe lAngd siguranla exprimatd prin raportul eforturilor unitare de fisurare gi
rupere (o" o7) se evidenliazi
9i
deformaliile specifice de fisurare (e7,)
9i
de rupere
(e.), respectiv domeniul de comportare neliniari a ziddriei prin raportul e,,/e6,.
Fig. 1 .10 Diagrame caracteristice o
-
pentru zidirii
a- Rupere fragili, b- rupere ductil5.
Tn figura 1.10 se prezintd doui diagrame caracteristice. Ambele diagrame prezintd
rezerye mari de rezistenli, exprimate prin raportul op, /o,, dar in cazul diagramei (a)
ruperea este fragil5, iar in cazul diagramei (b), cu un domeniu extins de
comportare neliniard, ruperea este ductili.
1.4.3 Rezistenla unitari la compresiune a zidiriei
Este determinatd de o serie de parametrii cum sunt:
- caracteristicile elementelor din zidirie: rezistenle, mdrimea elementelor,
propo(iile dimensionale;
- caracteristicile mortarului: rezistenli, deformabilitate, aderenli, grosimea
rosturilor:
1. Elemente
pentru ziddrie
- calitatea execuliei, evidenliate
prin uniformitatea stratului de mortar,
umplerea rosturilor verticale gi altele.
Rezistenla la compresiune a ziddriei se poate determina cu relalia lui Oniscik, care
prezintd importanli prin faptul cd evidenliazi influenla
principalilor factori:
( 1. 4)
in care:
I, f", f-
- rezistenlele la compresiune ale ziddrie (l), elementelor de ziddrie
(4) gi mortarului
ffi),
care
pot fi rezistenlele caracteristice;
A-coeficientul constructiv, stabilit experimentalin funclie de tipul gi rezistenla
elementelor de ziddrie;
a,b - coeficienli determinali experimental;
ry
- coeficient de coreclie
pentru ziddrii cu mortare de mdrci mici. In mod
curent valoarea coeficientu de corectie,
4:1.
Coeficientul constructiv A are valori mai mari la elementele cu dimensiuni mari in
comparalie cu elementele de ziddrie de dimensiuni mici (Fig. 1' 11)'
-
f
- r - - l - - l - _l - l - - T- l
GN/mni)
Fig. 1.11 Varialia coeficientului constructiv A
1- ziddriidin blocuri mari pline; 2-ziddrii din blocuri mici, pline; 3- ziddriidin
elemente ceramice; 4-ziddrii din piatrd brutd.
Elementele de zidirie cu coeficienli constructivi mari, respectiv cu in5llimi mari, au
o influenld mai mare asupra rezistenlei zidiriei in comparalie cu elementele cu
coeficienli constructivi mici (Fig. 1.12
).
I
_l
I
I
0, 8
0, 6
0,4
0, 2
0
l l l l l
t __r _l __l __r _
r ' . . . - - . . - t t l - l
30
cLADrRt cu
pERETt
srRucruRAl DtN zoAar
f
(N/mni
A
1- di n el emente
pl i ne
cu i nal ti mea h>50 cm
2- din elemente
pline
cu inaltimea h=20-35 cm
3- din elemente cu goluri
cu inaltimea h>50 cm
4- din elemente din piatra naturala cioplita cu
inaltimea h=20-35 cm
5- din elemente
piatra
naturala bruta
GN/mni
Fig. 1.12 Influenla elementelor asupra rezistenlei
ziddriei (pentru
l,
datd)
Cregterea rezistenlei ziddriei odatd cu cregterea coeficientului constructiv
9i
a
rezistenlelor elementelor este determinati de valoarea ridicatd a modulului de
rezistenla la incovoiere a elementelor, dar gi prin micgorarea volumului de mortar
raportat la volumul zidiriei.
Mortarul influenleazd rezistenla zidiriei, atAt prin rezistenla sa
V;,
cdt
9i
prin
raportul dintre volumul siu gi volumul ziddriei. Cregterea raportului dintre volumul
mortarului gi volumul ziddriei, care are loc la elementele de ziddrie mici sau cu
forme neregulate, conduce la micgorarea rezistenlei ziddriei (Fig. 1.13).
f"
(N/mm)
10
7, 5
5, 0
2, 5
0
175
100
10
7, 5
5, 0
1- blocuri pline
mari
2- blocuri micidin beton
3- elemente ceramice
4- piatra
bruta
__J
I
L__r __J
l t l
2, 5
0
f, Nr-m1
Fig. 1 .13 Influenla mortarului asupra rezistenlei zidiriei
Mortarul influenleazi rezistenla ziddriei datoritd proprietililor mecanice gi
elastice
inferioare elementelor de zidirie, cu atAt mai mult cu cdt volumul siu raportat la
10 7, 5
2, 5
i
I
I
L
I
I
I
,
-
7
/,
J
31
1. Elemente
pentru
ziddrie
volumul ziddriei cregte, respectiv prin cre,sterea
grosimii rosturilor. Se apreciazi ci
o cregtere a
grosimii rosturilor orizontale cu 3 mm, provoaci o reducere a
rezistenleicu cca. 15 %.
Din relalia (1.4) se constati ci daci rezistenla mortarului
(1,) este foarte mare
(practic infiniti), termenul al doilea din parantezi se poate neglija
9i
se obline
rezistenla maximd a ziddrier.
frmax
=
A'
.f"
( 1. 5)
Daci rezistenla mortarului este foarte mici
(practic egald cu zero), din relalia (1.4)
oblinem rezistenla minimd a zidiriei.
( 1. 6)
Pentru elementele de zidirie obignuitd, daci rezistenla mortarului este mai mare
de 10 N/mm2, influenla ei asupra rezistenlei ziddriei este micd, aga cum se
observd in figura 1 .13.
Cregterea mdrcii mortarului poate avea gi un rezultat negativ deoarece se reduce
lucrabilitatea sa, favorizdnd neuniformitatea mortarului
9i
dispunerea mai dificili a
elementelor, in special la rosturi de grosimi mici. Folosirea
plastifianlilor mdregte
deformabilitatea mortarelor, motiv pentru care se limiteazi cantitatea de plastifianli
ce urmeazi a se introduce in compozilia mortarelor.
in cazul elementelor de zidirie cu absorblie mare de ap5, mdrirea raportului
api/ciment in vederea cregterii lucrabilitilii nu micgoreazd rezistenla mortarului,
pAni la o limiti, deoarece apa in exces este rapid absorbitd de elemente.
Modul de execulie are o foarte mare influenli asupra rezistenlei la compresiune a
zidiriei. in cazul ziddriilor executate obignuit, calitatea execuliei depinde foarte
mult de calificarea
9i
experienla zidarului.
in cazul
panourilor mari
pentru perelii din ziddrie vibratd, realizate la sol in pozilie
orizontali, unde umplerea rosturilor este
perfecti, rezistenla la compresiune este
mult superioardfald de ziddriile obignuite.
Rezistenfa unitard caracteristici la compresiune
(4), se determind experimental
in conformitate cu EN 1052-1.
in lipsa valorilor experimentale se poate utiliza relalia:
fk
=
K' r!' 7 ' t23
( 1. 7)
unde:
K coeficient care depinde de tipul elementului de ziddrie gi mortar;
/
rezlstenla la compresiune standardizatd a elementelor de ziddrie, in
N/mm' ;
f.rezistenla
medie de compresiune a mortarului, in N/mm'.
Relalia 1.7 poate fi aplicatd daci sunt indeplinite urmdtoarele conditii:
-
fb375
N/mm' ^;
-
f ^<20
N/ mm'
"f ^<2f i i
- coeficientul de variatie al rezistenfei elementelor
pentru ziddrii 3 25o/oi
f,min=' e f"lr-i)
\-
32
_]
CLADIRICU PERETI STRIJCTURALI DIN ZIDARIE
- ziddria nu are rosturi verticale interioare. in cazul in care existd. atunci
valoarea dati de relalia 1.7 se reduce cu 20%.
Pentru zidirii executate din elemente pline din argild arsi
9i
BCA gi mortare de
utilizare generald, valoarea rezistenleifi, se dd direct in tabele (Tab. 1.5, Tab. 1.6)
in funclie de rezistenla medie a elementelor (f-"), marca mortarului si modul de
lesere
(cu sau fdrd rost vertical interior).
Tab.1.5 Rezistenla caracteristicd ta compresiune (f1,in N/mm2) a ziddriilor reatizate
Tab.1.6 Rezisten,ta caracteisticd la compresiune (fyin N/mmz) a ziddriilor
Pentru zidErii executate cu alte elemente fabricate in
lara
noastrd cu goluri
verticale, valoarea
fo
a ziddriei rezultd prin inmul{irea valorii luif pentru zidirii din
dn caramizi
pline
sau cu
goluri
verticale,
qr.l,
2 si 25 cu mortar de uz
Ti pul zi ddri ei Modul de
!esere
t
r b
(N/mm2)
Rezistenla medie
^a
mortarului
(N/mm')
M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
mhlttl;ffirnizj
i@ftm
cirn argild
nmM gr 1 si
rnlmlrctie uz
ggrirera (G)
cu rosturi
verticale
interioare
15 6.60 6.25 5.85 5.35 4.75 3. 85
12.5 5. 80 5.50 5. 15 4.70 4.20 3.40
10 4. 95 4. 70 4.40 4. 05 3. 55 2.90
7. 5 4. 05 3. 85 3.60 3. 30 2. 90 2.35
5. 0 N. A. 2. 70 2. 50 2. 20 NPS
Ciin dlernente
ar goluri
neltbale gr. 2
si 25, cu
rur'tar de uz
general (G)
fdrdt
rosturi
verticale
15 6. 75 6.40 6. 00 5.50 4.85 3. 95
12. 5 5.95 5. 60 5.25 4.80 4.30 3.45
10 5. 10 4.80 4. 50 4. 15 3. 65 2. 95
7. 5 4. 15 3. 95 3. 70 3. 35 3.00 2.40
5. 0 N. A. 2.75 2. 55 2. 25 NPS
cu rosturi
verticale
15 5.40 5. 10 4. 80 4. 40 3.90 3. 15
12. 5 4. 75 4. 50 4. 20 3. 85 3.45 2. 75
10 4. 10 3. 85 3. 60 3. 30 2. 90 2.35
7. 5 3. 30 3. 15 2. 95 2. 70 2.40 NPS
5. 0 N. A 2.20 2.05 NPS
realizate din blocuri de BCA fabricate in Romdnia
Modul de
!esere
r b
(N/mm2)
Rezistenfa medie
^a
mortarului
(N/mm' )
M10 M 7. 5 M5 M2.5
fdrd rosturi
verticale
7.50
(BCA
6) 4. 50 4. 10 3. 65 2. 95
6.25 (BC 5) 4. 00 3. 60 3.20 2. 60
5.00 (Bc 4) 3. 40 3. ' t 0 2. 75 2. 25
3.75 (BC 3) 2.80 2. 50 2.25 NPS
2. 50 (BC 2) N. A NPS
cu rosturi verticale
7.50 (BCA 6) 3. 60 3. 30 2. 90 2.40
6. 25 (BC 5) 3. 20 2. 90 2. 60 2. 10
5.00 (BC 4) 2. 70 2. 50 2.20
NPS
3. 75 (BC 3) 2.20 2. 00
NPS
2.s0 (Bc2) N. A
1. Elemente
pentru
ziddrie
elemente
pline (cirimizi) cu un coeficient in funclie de dimensiunile elementelor
(0,95-efemente mici, 1,10 elemente mari (290x240x188),
9i
1,22- pentru BCA).
Pentru zidirii din BCA, valorilefese dau in tabel separat'
Rezistenla unitari de
proiectare Ia compresiune
ffi)
f o
=
m"' L
( 1. 8)
Ta
m,- coeficientul condiliilor de lucru;
7y-coeficientul
pa(ial de siguranld al ziddriei.
Vaforile mz se dau in funclie de starea limiti la care se face referire (stiri limiti
ultime sau stirilimiti de serviciu)
a.) SLU: n"
=1,00,
cu urmdtoarele exceplii: m"=0,85 dacd aria secliunii
-
cafculate
<0,3m2;
m"=0,85 la mortare fdri adaos de var; m,=O,75 la
solicitdri de intindere prin incovoiere; m"=1,25
pentru verificdri Tn timpul
execu!iei;
a'.) prin exceplie de la aliniatul a.) se va lua
Trr,r
=1,65
numai pentru verificarea
siguranlei elementelor structurale din zidirie Tn cazul zonelor seismici avdnd
an30,129.
b.) SLS: m,=1, OO Tns6: m"= 2,0O- ziddrii cu tencuiald obignuitd; m,=1,2 pentru
elemente cu tencuiali decorativd.
Exceplia de la a'.) nu se aplicd in acest caz.
Valorile lui yNrse dau astfel:
a.) SLU:
pentru elemente de zidirie din clasa I si din BCA,
9i
mortar de uz
general (G) performant (de re!eti), sau
pentru rosturi subtiri (T) in condilii
de control normal
pe gantier - ^{u
=2,2;
SLU: elemente
pentru ziddrie din clasa ll sau cu mortare preparate pe
gantier pentru care nu sunt satisfdcute sau determinate toate cerinlele, in
condilii de control normal yu
=2,5i
SLU:
pentru elemente de zidirie de orice clasi
9i
orice mortare, in condilii
de control redus al execulieiTrr,r
=3,0;
Condiliile de control normal sunt realizate daci:
-
lucrdrile sunt supravegheate
permanent de un responsabiltehnic atestat;
-
proiectantul urmiregte / controleazi ritmic desfSgurarea lucrdrilor;
- responsabilul tehnic al beneficiarului verificd permanent calitatea
materialelor
9i
modul de punere in operi;
- se efectueazl toate verificdrile
preliminare
9i
in etape intermediare (faze
determinante gi altele).
Condilii de control redus:
- lucrdrile nu sunt supravegheate in mod permanent;
-
proiectantul controleazd rar sau foarte rar execulia lucririlor;
b. )
c. )
34
cuDtRt cu PERETT STRUCTURALT DtN Z\DAR\E
-
reprezentantul tehnic al beneficiarului nu verifici sistematic calitatea
materiafefor:
- nu se efectueazd verificdri preliminare
9i
in etape intermediare, altele decdt
lazele determinante, care trebuie efectuate.
f.4.4 Rezistenla la forfecare in rost orizonlal, (f,)
Gomportarea ziddriei la forfecare sub efectul forlelor aplicate in planul peretelui
(aizontal sau vertical) depinde de direclia de ac{iune a fo(elor exterioare
9i
de
alcituirea
peretelui.
Ebrturile de forfecare in plan orizontal se datoreazd forfelor orizontale din vdnt sau
dkt seism sau a incircdrilor provenite de la zidurile de sprijin solicitate de
-mpingerea
pimAntu lu i, care ac(ione azd Tn planul peretelu i.
[a peretii clddirilor situate in zone seismice trebuie sd se
lind
seama gi de eforturile
de forfecare in plan vertical datoriti forlelor de lunecare, care se dezvoltd la
,i'rce4iliC inimilor cu tdlpile in cazul perefilor cu secliuni compuse (L,l,T), solicitali
de forte orizontale.
ailtbi la forfecare se poate produce dupd secliuni nelegate, c6nd fo(a
4itolneazd
paralel cu rosturile orizontale (Fig. 1.14), sau dupi secliuni
1-r
elementul de ziddrie gi mortar, cAnd fo(a de forfecare este
pe rosturile orizontale.
Fig, 1.14 Ruperea secliunilor de ziddrie la
forfecare in rost orizontal
Menla caracteristici la forfecare in rost orizontal (f*1), se determini astfel:
-
pentru zidirie executatd cu mortar pentru
utilizare generald (G) sau cu
mortar pentru rosturi subliri (T) cu relalia:
"fw
:.f,r"
+
0,4 oa s0'o65fb
( 1. e)
-
pentru ziddrie cu elemente cu imbinare de tip
"nut
9i
feder/lambi
9i
uluc",
executatd cu mortar pentru utilizare generali (G) sau cu mortar pentru
rosturisubliri (T) cu relalia:
f'rt
:0'5
-f"r'
+
0,4 oa S0'045fb
( 1. 10)
35
1. Elemente
pentru
ziddrie
unde:
f,e,
este rezistenla caracteristicd in$ali la forfecare (sub efort unitar de
compresiune nul);
o7 st valoarea efortului unitar de compresiune
perpendicular pe direclia
fo(ei tiietoare in element;
/
este rezistenla medie standardizati la compresiune a elementelor
pentru
ziddrie.
Valoarea rezistenlei la forfecare in rostul orizontal (fm), depinde de aderenla
mortarului la elementele pentru zidilrie care depinde de urmdtoriifactori:
-
tipulimaterialul elementului
pentru ziddrie;
- natura suprafelei elementului
pentru ziddrie;
- caracteristicile mortarului;
- condiliile de umiditate, etc.
ln cazuf elementelor pentru ziddrie din grupa 2, valoarea rezistenlei iniliale la
forfecare este mai mare dec6t a elementelor din ziddrie.plinS, datoriti mortarului
care pdtrunde in goluri.
Ruperea prin forfecare a elementelor de ziddrie se poate produce daci aderenla
mortarului pe element este mai puternici decAt rezistenla la forfecare a
elementului de zidirie.
Ruperea zidiriei prin forfecare se poate produce ?n cazul perelilor aclionali de
incircdri seismice Tn
planul lor, la reazemele arcelor pe st6lpi, la console,
buiandrugi, etc.
f n tabeful 1.7, se dau rezistenlele la forfecare in rost orizontal (f,r), in funclie de
tipul elementului pentru ziddrie
9i
de rezistenla mortarului.
N/mm2 ab. unftare caracteristica h forfecare a zidariei tn
Elemente pentru ziddrie
Rezistenla medie a mortaruluif,
(N/mm' )
M10 M5, M2. 5 M1
Ceramice 0.30 0. 20 0. 10
Beton obisnuit sau usor 0. 20 0. 15 0. 10
Beton celular autoclavizat 0. 15 0. 10
Rezistenla de proiectare la forfecare
f r a
=^r ' * ( 1. 11)
unde m" (coeficientul condiliilor de lucru) gi yy (coeficientul parlial
de siguranld al
zidiriei) sunt aceeagi, ca
9i
la compresiune.
36
1.4.5 Rezistenla zidiriei la intindere din incovoiere
Rezistenla ziddriei la intindere din incovoiere intervine, in principal,
la
dimensionarea
,si/sau
la venficarea perelilor
solicitali de incdrcdri aplicate normal
pe planul lor.
&n41i de proiectare pot proveni
din:
rbr
*+ctri
permanente
- impingerea pdmdntului, in cazul perelilor
de subsol;
lffii de exploatare -
greutatea mobilierului suspendat pe perete sau
nfhgerea oamenilor ?n incdperile aglomerate;
-
ffii orizontale din vdnt (numai pe perelii perimetrali)
sau din seism, in
ad prelilor de umpluturd la structuriin cadre.
lffirr*ne
incdrcdrilor orizontale distribuite uniform pe planul
median, peretele
tlfffi ca o placd rezematd pe plangee (reazeme
orizontale) gi pe perelii
de pe
dlf, frec$e, care formeazd reazemele verticale.
illlnrm m obignuit raportul laturilor este cuprins intre 0,5 si 2,0, astfel cd peretele
lll[lM dupi doui direclii: verticald gi orizontald.
llln p@ii cu goluri de ferestre sau ugi, care sunt suficient de indepirtate de
nlremeb verticale, l6ngd goluri se poate
considera cd peretele
luueazd numai pe
dnu4bverticali.
hmoierea pe direclie verticald (Fig. 1.15)
t8l
produce
eforturi unitare de intindere
dhirmnoiere in rosturile orizontale (Fig. 1.16a).
---,t'
----
-{>
.--.'.>
-'--'-+
--+
-----+
--+
----.-+
:---;
-....>
Fig. 1.15 Solicitdri de incovoierea pe
direclia
verticald sub acliunea forlelor orizontale (vdnt
sau seism) giimpingerea pimdntului (ta subsol)
1. Elemente
pentru
ziddrie
Aceste eforturi
pot produce ruperea astfel:
- atingerea rezistenlei la intindere a mortarului sau a elementelor de ziddrie;
- cedarea aderenlei mortaruluidin rosturile orizontale.
incovoierea pe direclia orizontald
produce eforturi unitare de intindere din
incovoiere intr-un plan perpendicular pe rosturile orizontale, astfel ci ruperea se
produce in planul vertical prin rosturile verticale intr-o secliune in zig-zag. ln
ambele cazuri se produce
9i
ruperea prin torsiune a rosturilor orizontale.
I
Ruoerea in
sectiunea 1-1
Ruperea in
sectiunea 2-2
2
( 1. 12)
( 1 . 13)
- v'
I \ t -
b. a.
Fig. 1.16 Ruperea zidiriei prin intindere din incovoiere in secliunea 1-1 (incovoiere
dupi direclia verticald, av6nd momentul Mu), respectiv dupi secliunea 2-2
(incovoiere dupi direclia orizontali, avind momentul Ms).
1-rosturi orizontale; 2- rosturi verticale decalate
Rezistenla caracteristici la rupere prin intindere din ?ncovoiere se noteazi cu (f,u)
pentru incovoierea pe direclia verticali (dupd planul de rupere 1-1 din figura 1.16),
respectiv cu
V,w)
pentru incovoierea
pe direclie orizontali (planul de rupere 2-2 din
f i gura 1. 16).
Rezistentele unitare de proiectare la intindere din incovoiere sunt:
f*,
f *a,
=
f f i "' L
Tu
f
f t az
=
f t l r ' &
/ a
unde:
m"- coeficientul condiliilor de lucru;
l,M-coeficientul
pa(ial de siguranli al ziddriei.
\-
38
CUDIRIcU PERE STRUCTURALI DIN ZIDARIE
Este evident faptul ci ruperea prin intindere din incovoiere presupune,
din punct
de vedere teoretic, incovoierea pur5, respectiv incovoiere
9i
compresiune redusd
axial de compresiune sd poatd
fi neglijat.
dluff de solicitare se pot intdlni la pereli
de umpluturi nestructurali
ffi srpartimentare, care-gi suportd numai greutatea
lor proprie pe
un
'@,firi
SR EN 1052-2 rezisten{a zidiriei la incovoiere perpendicular pe
uilnu s dedermind prin incerciri pe
epruvete de mici dimensiuni incdrcate.
ilr0r/pere. an forle aplicate ca in figura 1.17. se observd ca determinarea se
penfir
fiecare plan de rupere.
mnrmulaarea pe schema (a) se determind valoarea rezistentei unitare
pe rostul de agezare
(fifi
iar prin incercarea pe schema (b) se
v'abarea rezistenlei unitare paralel
cu rostul de agezare (f,1).
l "- .""1
\a,P\
-,Af u'""
:rf
a.
b.
Fq. 1.17 Ruperea pe epruveta a ziddriei incovoiate perpendicular pe planul
peretelui,
a.) Planulde rupere paralelcu
rosturile orizontaleffil,),
b.) plan
de rupere perpendicular pe rosturile verticale
ffip)
'r'abrile
rezistenlelor unitare caracteristice la incovoiere ale zidiriei, cu toate
rosturile
complet umplute, realizati cu mortar pentru
zidirie pentru
utilizare
generali se dau in tabelul 1.8.
Tab. 1.8 Rezistenle unitare caracteristice la incovoiere perpendicular pe planut
ziddriei
+
i
- t
i , e- .
-1{
Tipul elementelor
Rezistenla medie a mortarului
f-
(N/mm' )
M10. M5 M2. 5
(f-*t) (f,.1 (f,*,) (f"rl
Argili arsd, plind
sau cu perforatii
verticale
0.240 0.480 0. 180 0.360
Beton celular autoclavizat 0. 080 0. 160 0. 065 0. 130
39
1. Elemente nentru zidarie
1.4.6 Rezistenta unitari a zidiriei la eforturi
principale de intindere in secfiuni
inclinate
Acest mod de rupere are loc in cazul solicitirii de forfecare in timpul acliunii
orizontale din vint sau seism, cdnd fortele orizontale aclioneazd la nivelul
plangeului, numiti ruperea in scard (Fig. 1.20).
Fig. l.2OSolicitarea la eforturi principale de intindere
Ruperea la eforturi principale de intindere 01. c?ra aclioneazd dupi direclia
diagonalei intinse, se produce dupi fisuri inclinate la cca. 45. in general, pentru
ziddrii obignuite, fisura se dezvolti dupi secliuni in trepte (in scari)
prin rosturile
orizontale
9i
verticale.
Rezistenla unitard caracteristicd
.f,r,i
a ziddriei cu mortar de utilizare
generali (G)
9i
cu mortar pentru rosturi subliri (T) se calculeazi cu relaliile:
- pentru
elemente din argili arsi grupele 1 gi 2:
l{t
l
f
"'
fuk,i
=
o' "furl t+5t
pentru elemente din BCA:
f -o,
f.,k,i
=
''tofu,lt+r6fr
( 1. 1 4)
( 1. I 5)
i n rel al i i l e (1. 14)
9i (1. 15)
s-au ut i l i zat not al i i l e:
e
1[,
este rezistenla caracteristici la intindere a elementelor
pentru ziddrie
.
od este valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu
perpendicular pe direclia efortului unitar de forfecare, in secliunea
considerati
40
cLADtRtcu ?ERETT STRUCTTJML| DtN ztDARtE
Valoarea rezistenlei caracteristice la intindere a elementelor pentru zidirie se
determind prin:
- evaluarea valorilor dintr-o bazd de date cu rezultatele incercirilor la
intindere prin despicare a elementelor pentru ziddrie, sau
- in funclie de rezistenla standardizatFt a elementului la compresiune
/
cu
rela!iile:
o pentru elemente din argili arsd:
fU,
=
0,026fU
o pentru elemente din BCA cul>2.ON/mm2'
fU,
=
0,06fU
1.4.7 Alte rezistenle ale zidiriei
( 1. 16)
( 1. 17)
Tn codurile CR6-2006
[12] 9i
SR EN 1996-1-112006 se prevdd numaitrei rezistenle
unitare pentru ziddrie, respectiv la compresiune, forfecare
9i
intindere din
incovoiere, descrise la punctele 1.4.3-1.4.5.
Pe ldngd aceste rezistenle, in normele rom6negti anterioare erau date
9i
alte
rezisten{e, care se utilizau pentru calculul giverificarea ziddriilor, cum sunt:
- la intindere axialS;
- la forfecare in secliuni cu rosturi legate;
- la eforturi principale de intindere (rupere in scari);
- la strivire.
1.4.7.1Rezistenla unitari a zidiriei la intindere axiali
Poate fi dupi secliuni nelegate (perpendicular pe rosturile orizontale continue) sau
dupd secliuni legate (perpendicular pe rosturile verticale
lesute)
(Fig. 1.18).
Or er l 1 t 2 t 3
Fig. 1.18 intinderea zidiriei dupi secliuni nelegate (a) gi dupi secliuni legate (b)
in cazulintinderiidupi secliuni nelegate (Fig. 1.18a) ruperea poate avea loc astfel:
, or
I
2
- prin desprinderea mortarului de pe elementele de ziddrie (secliunea 1-1)'
cdnd aderenta este mici, aceastd rezistenli
poate fi imbunitdlitd
prin
Tmbunitilirea aderenlei dintre mortar si elemente;
- prin ruperea la intindere a mortaruluidin rost orizontal, la mortare slabe;
- prin eiementele de ziddrie in cazul unor mortare de calitate, cu o bund
aderenld la elementele de zidirie (secliunea 2-2)'
in cazul intinderii dupi secliuni legate (Fig. 1.18b), ruperea poate avea loc astfel:
- dupi un plan de rupere ce trece succesiv
prin elementele de ziddrie
9i
rosturile verticale
(sect. 1-1), in cazul unor rapoarte de
lesere
mari sau
aderen!5 bund a mortarului;
- dupi o linie frfintd in zig-zag (secliunea 2-2) sau o linie frdnti in trepte
(secliunea 3-3), in cazurill cdnd rosturile verticale sunt umplute deficitar sau
raportul de
lesere
este insuficient.
,1.4.7.2
Rezistenla unitarS a zidiriei la forfecare in secliuni legate
in acest caztofiatiietoare este
perpendiculard pe rosturile orizontale
(Fig. 1 .19).
Fig. 1 .19 Solicitarea de forfecare dupd secliuni legate
a- ziddrie nearmati; b- ziddrie confinati
in ambele situaliidin figura 1.19, ruperea se produce dupi secliunea verticald 1-1,
care trece succesiv
prin elementele de zidirie
9i
rosturile verticale.
prin
prevederea de armdturiin rosturile orizontale, se mireste rezistenla unitari la
forfecare in secliuni legate.
42
cLADtRt cu PERETT STRUCruP#.U DtN Z\DAR\E
1.1.7.3 Rezistenla unitari a zidiriei la compresiune locali (strivire)
Soficitarea de compresiune localS apare in cazurile in care ziddria este solicitati la
cunpresiune mare pe
o po(iune limitatd din secliune, restul secliuniifiind solicitatd
b eforturi de compresiune mult mai mici sau chiar nesolicitatd, cum este cazul
rezemirii unor grinzi sau stAlpi
pe ziddrie.
Cercetdrile experimentale au ardtat cd rezistenla la strivire este mai mare decdt
rezistenla la compresiune. Acest lucru poate fi explicat prin faptul cd po(iunea
de
z*Jirie care nu este comprimatd impiedicd deformalile transversale ale zonei
sol[citate (efectul Baushin ger).
Elacd se noteazi cu A,, suprafala de strivire gi cu l" suprafala convenlionali de
cafcul a secliunii (Fi9.1.21), rezistenla unitari la compresiune locali este datd de
relalia:
( 1 . 18)
unde:
/1-
rezistenla la compresiune locali (strivire);
l-
rezistenla de compresiune;
tr -coeficient adimensional ce depinde de tipul ziddriei. Pentru ziddrii din
efemente ceramice Y:2.
in figura 1.21 se aratd ariile A,,, gi A" pentru cdteva cazurl
E
f , k=f k. j i "i =r' rr
o*
6
g*
-r--ml,
I r/%/
%. 7 | "
t
,
a
, t , '
ffiI-r
b.
Ast'=o't
,\=t(a+2t)
dd
-r-------
--------'f-
-
+
| %- t
%l
.---71
+_L+
+
c.
Astr=?'t
fu=t(a+t)
Astr=?'b
N=2ad
d=cl2 dacd c<2t
d=t dacd c>2t
-I
a.
A"tr=?' b
&=e' f
d.
Fi g. 1.21 Moduri de sol i ci tare a zi di ri ei l a compresi une l ocal i
a,b,c -rezemdri de st6lpi; d- rezemiri de grinzi
43
1. Elemente
pentru
ziddrie
in cazul buiandrugilor, dace acegtia se considerd la preluarea incircdrilor
orizontale (mai ales din seism), in zona de incastrare apare solicitarea de strivire.
in codul CR6-2006 se recomandi ca ruperea
prin incovoiere a buiandrugului si
preceadi ruperea prin forfecare, iar ruperea
prin forfecare sd preceadi ruperea
prin strivire a zidirieiin zona de incastrare a buiandrugului, dar nu se dd rezistenla
la strivire.
1.4.8 Proprietilile de deformabilitate ale ziddriei
a.) Relalia efort unitar- deformalie specifici
Proprietdlile elastice ale elementelor de ziddrie
9i
a mortarelor sunt diferite iar
ziddria astfel rezultati are caracter neomogen. Cdrdmizile sunt relativ pulin
deformabile
9i
se rup brusc in timp ce mortarele au deformalii importante,
conferindu-i ziddriei comportarea elasto-plastici.
Comportarea zidiriei la compresiune, de la stadiul de solicitare zero (fdrd eforturi
interioare) pdni la rupere,
poate fi descrisi prin relalia intre efortul unitar normal
(o) gideformalia specificd axiald (e) asociati.
Alura curbelor caracteristice o
-
a este determinati de:
- proprietdlile de rezistenli
9i
de deformabilitate ale elementelor
pentru ziddrie
gi ale mortarului;
-
particularitifile geometriei exterioare
9i
interioare a elementelor
pentru
ziddrie;
- modul de realizare a legiturilor dintre elemente in masivul de ziddrie;
Materialul cel mai deformabil este mortarul; cca 90% din deformalia totali a
ziddriei se datoreazi mortarului din rosturile orizontale, degi doar aproximativ 15%
din volumul ziddriei este ocupat de mortar iar restul de 85% reprezentdnd
piatra de
zidirie.
Diagrama caracteristici o-e este de tip elasto-plastic, cu ductilitate limitati, firi
rezistenle la intindere, care
poate avea una din formele
prezentate in tigura 1.22.
& tz uz
ti
Fi1.1 .22 Diagrama caracteristicd o-e
o- liniar-parabolicd
(porfiunea 0-1 este liniard, 1-1' - parabold);
b-
parabolic-dreptunghiulard (po(iu nea 0-2 este
parabold iar 2-2' este
dreptunghi), c- dreptunghiulard; d- diagrama de proiectare
o
f,,
l*
44
cUDtRtcu
pERETt
srRucrup.a,u DtN zoArue
in mod obignuit diagrama de proiectare
este dreptunghiulard. Aceasta inseamni
ci intr-o secliune solicitati la compresiune gi moment in planul peretelui, se va
considera cd zond comprimati, cu inillimea x, este solicitati uniform cu valoarea
fiin
stadiul de rupere, care diferd pulin fali de o diagramd paraboli-dreptunghi, la
care zona comprimatd are indllimea x' (Fig. 1.23).
F
.-f-t*
Nra
Fig. 1.23 Utilizarea diagramei caracteristice dreptunghiulare in cazul unui perete
solicitat la compresiune giincovoiere in planul peretelui
Ductilitatea de materiala zidirieise determind cu raportul :
u=
o
'
er(sauer)
(1. I e)
Valoarea deformalieispecifice ultime (e-) se va alege astfel, indiferent de rezultele
incercdrilor:
- efemente din argil5 arsi, din grupa 1
,
eu"=3,So/oo;
- efemente din argild arsd cu goluri verticale din grupa 2, BCA, q"32,0o/ooi
- el emente' di n argi l i arsi cu gol uri verti cal e di n grupa 25 gi pentru el emente
din BCA, e,"32,0o/oo.
Caracterul plastic al deformalilor
9i
mdrimea lor se accentueaza in cazul mortarelor
de marcd redusd, odati cu cregterea grosimii rosturilor sau a numdrului lor, iar
pentru mortare de marci superioard, odati cu cregterea numdrului de rosturi,
caracterul plastic al deformaliilor se diminueazd. Daci ziddria este supusi unei
incircdri constante in timp, dar de duratd, apare fenomenul de curgere lenti a
ziddriei (deformaliile cresc in timp degi efortul rimdne constant).
b.) Modul ul de el asti ci tate
Modul ul de el asti ci tate l ongi tudi nal
Modul ul de el asti ci tate l ongi tudi nal al zi di ri ei (Z' ") depi nde de:
- rezistenfa elementelor
9i
a mortarului/ groutului in cazulZlA:
- diagramele caracteristice ale elementelor componente si cea a ziddriei;
-
ponderea volumetricd a componentelor zidiriei: elemente/mortar;
45
1. Elemente
pentru
ziddrie
- materialul din care sunt fdcute elementele (argild arsd sau beton de diferite
tipuri) gi dimensiunile lor.
Pentru calculul deformaliilor longitudinale ale elementelor structurale gi
nestructurale din zidirie simpld (ZNA) se folosesc urmdtoarele valori ale modulului
de elasticitate longitudinal:
- modulul de elasticitate secant de scurtd durall E",
- modulul de elasticitate de lungi durall E"1a
in figura 1.24 se arati diferenla dintre modulul de elasticitate tangenlial gi cel
secant.
Fig. 1.24 Modulul de elasticitate al zidiriei tangenlial (E:tga1)
9i
secant (E:tg a2)
Modulul de elasticitate tangenlial este variabil
9i
scade odati cu cregterea
soficitdrii, iar cel secant corespunde unei diagrame o-s triunghi-dreptunghi sau
triunghi-parabold.
Modulul de elasticitate secant de scurti duratS, E, se determind experimental
utilizdnd metoda prezentati in SR EN 1052-1. in absenla valorilor experimentale,
modulul de elasticitate secant de scurti durati al zidiriei nearmate (E
),
executatd
cu efemente pentru zidirie din grupele 1 gi 2, cu mortar pentru zidirie pentru
utilizare generalS (G), sau pentru rosturi subliri (T) cu toate rosturile complet
umplute cu mortar, va fi calculati, in functie de rezistenta caracteristici a ziddriei la
compresiune
fe
cu relalia.
Ez
=a'
f k
[N/mm2]
(1.2a)
a este un coeficient adimensional ce depinde de tipul elementelor (a
=400...1000)
gi situafia de
proiectare (stabilirea caracteristicilor dinamice,
calculul deformaliilor in ULS / SLS).
Pentru elemente din clasa 25 valoarea lui E"va fi dati de producitor.
in cazul zidiriei simple cu armituri in rosturile orizontale
(ZNA+AR) valorile E"
stabif ite cu relalia 1.17 vor fi majorate cu 10o/o.
L
46
cLADrRtcu
pERETt
STRUCTURALT DtN Z\DAR\E
llodulul de elasticitate echivalent de scurti durati al ziddriei confinate (ZC) gi al
zftJdrieicu inima armati (ZlA)
se va calcula cu relalia:
ErI, + EbIb
I " +16
[N/mm2]
(1.21' )
E
zc(zi a)
unde:
E" gi E6- modulii de elasticitate longitudinali ai zidiriei gi betonului;
I, 16- ttrofitantele de ine(ie ale secliunilor de ziddrie
9i
de beton calculate in
raport cu axele principale de ine(ie ale peretelui.
in relalia 1.21 momentele de ine(ie se calculeazi in raport cu axele principale
de
he(ie,
lin6nd
seama de modul de solicitare a secfiunii (Fig. 1.25). Astfet, dac6 un
perete este aclionat de un efort axial
9i
momente incovoietoare pe
direclia inimii
peretelui, momentele de ine(ie se calculeazd in raport cu axa y-y, in raport cu care
se rotegte secliunea:
I _
r z -
f -
r b-
(1. 22)
(1. 23)
(1. 24)
(1.251
t 2
x
a l - 2a a,
Fig. 1.25 Perete din ziddrie confinati
.
, 3
. (t
- za\
I 7: -
- 12
,
, 3
. 20
, b=a;
t . t 3
_t ( t
- 2") 3
Yr
- t
J
l-
YI
Daca momentul incovoietor rotegte secliunea in raport cu axa x-x, atunci avem:
In cazul zidirieiconfinate cu armdturiin rosturile orizontale, valorile date de relatia
(1. 21) se vor maj ora cu 10Yo.
47
1. Elemente pentru ziddie
Moduful de elasticitate de lungd duratd, Ez.ra se va determina din valoarea
modulului secant de scurti durati E=
,
pentru a se
tine
cont de efectele curgerii
lente:
_
E"
-
-
z,td
r + o*
[N/mm2]
(i.26)
unde
0-
coeficientulfinal de curgere lenti, cu valoriintre 0,5...3,0.
c.) Modululde elasticitate transversal, G,
Modulul de elasticitate transversal, G,,
pentru ziddria nearmati, cu elemente pentru
ziddrie din toate grupele (1, 2, 2S), se determini cu relatia:
Gz
=0, 4' Ez
[ N/ mm2]
(1. 271
unde:
E - modulul de elasticitate secant de scurtd durati
1.5 Proprietilile fizice ale zidiriei
Urmitoarele proprietdtifizice ale zidiriei sunt relevante pentru obiectul Codului:
- curgerea lenti;
- variatiile de volum datorate modificirilor umiditdtii;
- dilatarea termicd.
Valorile de proiectare ale acestor proprietdti se determini considerdnd coeficientul
final de curgerea lentn (Q-
=0,5...3,0),
coeficientul de dilatarea termicS, (oe
=
(4...12)x10-"), iar varia{iile de volum datorate modificdrilor de umiditate sunt cuprise
i nt re (-1, 0. . . +' 1, 0) mm/ m.
1.5.1 Durabilitatea
ClSdirile din ziddrie trebuie
proiectate
astfel incit si aibi durabilitatea necesard
pentru a fi utilizate in conformitate cu cerintele gi cu durata de exploatare ludnd in
considerare condiliile de microclimat la care va fi expusi ziddria in timpul
exploatirii.
Condiliile de microclimat se incadreazATn clase de expunere, astfel:
MXI - mediu ambiant uscat;
MX2
- expus la umiditate sau umezire;
MX3
- expus la umezire cu cicluri de inghe!-dezghet;
MX4
- expus la aer saturat de sare, apd de mare sau alte ape cu sdruri;
MXs - mediu ambiant chimic agresiv.
\-
48
CLADIRI CU PERETI STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
Clasa de expunere depinde de urmdtoriifactori:
- factorii climatici specifici amplasamentului
(ploaie gizipadi; actiunea
simultand a vdntului cu
ploaia; varialia de temperaturi; varialia umiditdlii
relative);
- severitatea expunerii la umezire;
-
prezenla compugilor
(substanlelor) chimici care, in contact cu apa, pot
conduce la reaclii care afecteazi integritatea zidiriei;
- expunerea la cicluri de inghet/dezghe{.
Durabilitatea elementelor de zidirie depinde de propritilile fizice ale elementelor gi
mortarului, dar gi de eficienla
protejdrii acestora (de exemplu cu tencuieli sau alte
elemente).
Pdtrunderea apei in pori sau in golurile blocurilor de cirdmidd (neprotejate la
exterior cu tencuiald) conduce, dupi un numir redus de cicluri de inghe[-dezghel,
la distrugerea elementelor de zidbie.
Sirurile active care aclioneazd suprafala perelilor din zidirie, determind degraddri
de naturi chimicS, gi pot produce efloregcenle (Fig. 1.26)
1271.
Cele mai severe
forme de eflorescen{e sunt produse de sdrurile solubile alcaline (in principal sulfati
de sodiu gi potasiu). Alte siruri solubile sau insolubile (carbonat de calciu, sulfat de
calciu,etc) sunt mai putin pericufoase iar efectele lor sunt temporare.
Fig. 1.26 Efloregcenle
Pentru a evita formarea eflorescenfelor, se recomandd utilizarea mortarelor cu
conlinut ridicat de var care conferd ziddriei impermeablizare prin aderenli,
plasticitate gi conlinutul scizut de sdruri solubile.
$n cazul mortarelor, durabilitatea cregte odatd cu cregterea dozajului de ciment, iar
prin folosirea unor adaosuri speciale se poate obline reducerea permeabilititii
rnortarului, respectiv imbunititirea rezistenlei la pdtrunderea apei meteorice.
49
1. Elemente
pentru
ziddrie
1.6 TIPURI DE STRUCTURI PENTRU CLADIRILE CU DIAFRAGME DIN
ZIDARIE
in funclie de distanlele intre perelii structurali, avem clddiri
(structuri) cu pereli degi
(sistem fagure), cu pereli rari (sistem celular) gi de tip salS (sau hali). Un tip aparte
il reprezintd clidirile de tip vild.
a.) Structurile cu pereli degi (sistem fagure) sunt definite de urmitorii
parametrii
geometrici (Fig. 1 .27):
- indllimea de nivel<3,20m;
- distanle maxime dintre
pereli, pe fiecare direclie
principald (L;, l;)35m;
^
- aria panoului format intre perelii de pe cele doui direclii (trami) 325 m'.
Fig. 1.27 Structuri cu
pereti degi (sistem fagure)
in cazul Tn care la un nivel oarecare este necesari suprimarea unui
perete
structural la o clddire cu pereli degi, este necesari suprimarea lui gi la nivelurile
superioare
pentru evitarea formdrii unui nivel
"slab".
La nivelurile superioare se vor
prevedea grinzi pentru rezemarea
planseelor. Daci prin aceasti suprimare
densitatea
perelilor pe direclia respectivd se reduce cu mai mult de 20o/o, clildirea
va fi incadratd in clasa fdri regularitate
pe verticald.
b.) Structurile cu
pereli rari (sistem celular). Prin folosirea clddirilor cu
pereli
structurafi rari se realizeazd spalii mai mari, care permit o mai buni organizare a
spaliului construit (Fig. 1.28).
Structurile cu pereli rari (sistem celular), cu pereliistructurali dispugi la distanle mai
mari de 5 m, trebuie sd indeplineascd urmdtoarele condilii limit5:
- i ni l l i mea de ni vel s4, 00m;
- distanle maxime dintre pereli, pe fiecare direclie
principali (L;, l1)s9,00m;
j
CLADIRr CU PERETI STRUCTRAu ot t ZoAnP
flr--
i
+-
aria panoului format intre perelii de pe
cele doud direclii (trami)
<75
m2.
s+
a.
b.
Fig. 1.28 Clddiri avdnd structura cu pereli rari (sistem fagure)
a - clidire de locuit; b - clddire pentru Tnvifdmdnt
Avdnd ?n vedere mdrimea tramelor structurale, plangeul necesiti grinzi pentru
rezemare, dispuse la cca. 3m interax.
c.) Structuri de tip sali (sau hali) au un spaliu mare care reprezinti sala (sau
hala) propriu-zisd
9i
spalii anexe.
Sala necesitd o indllime mai mare (in funclie de dimensiunile in plan),
care permite
dbpunerea spaliilor anexd pe doui niveluri (Fig. 1.29).
Fi9.1.29 Clddirea de tip sali (sau hald)
a- plan parter; b - secliune longitudinali
Pe fiecare direclie distan{a maximi dintre perelii structurali ai silii trebuie si fie de
max. 18 m, iarinillimea maximd a sdliieste de 9 m.
Perelii structurali ai sdlii trebuie consolidali (intirili) cu stdlpi din beton armat (sau
pilagtrii) si centuri.
d.) Structuri de tip vili.
Clddirile de tip vil6 au in general, S+P+M, S+P+1E, S+P+E+M (M- mansardd).
51
-*--l -L
I h
I
b r l b L
oooo6
SECTI UNEA 1-1
l r r hr hr
O@O( 13<18m) @
Vilele sunt clidiri de locuit care necesitd, in principiu, camere cu diverse mdrimi,
incepdnd cu 10-15 m"
9i
pAni la camere de peste 30 m' , astfelca distanlele dintre
perelii
structurali, la aceeagi vild, pot fi sub 5 sau peste 5 m. Pe unele zone poate fi
considerati o structurd in sistem fagure, iar pe alte zone o structurd in sistem
celular sau chiar intreaga clidire poate fi in sistem celular.^Spre exemplu, clidirea
din figura 1.30 poatefi astfel: 11, 12, 13s5m; Sr, 52, S3s25m' . In acest caz,pezona
dintre axele 1-3 gi A-B structura este in sistem fagure, respectiv in sistem celular
intre axele B si C.
1. Elemente
pentru
zidarie
Fig. 1.30 Cl5dire de tip vili
Delimitarea structurilor in funclie de distanla dintre pereli, respectiv definirea
sistemelor de tip fagure
9i
celular, nu are labazd argumente gtiinlifice. Sistemul de
tip fagure s-a aplicat pe scari largd la blocurile de locuinle realizate in
lara
noastrd
dupi anul 1950.
Acest sistem permitea realizarea simpld a plangeelor de diverse tipuri, precum gi
rezolvarea apartamentelor cu suprafele minime. Sistemul celular s-a folosit in
special pentru alte tipuri de clidiri (gcoli, dispensare, gridinile etc.).
in cazul blocurilor de locuinle apare o problemi in definirea tipului de structuri
cdnd distantele dintre perelii structurali transversali este mai micd de 5m, in timp
ce distanlele dintre perelii longitudinali este mai mare de 5m. Rezulti o structurd
de tip fagure pe direclia longitudinali, respectiv de tip celular pe direc{ia
transversald.
L
52
cUDtRtcu
pERETt
srRUcruRALt DrN zoAruz
2. BAZELE PROIECTARII
GoNSTRUCTi l LOR DrN ZTDARTE
zr GERTNTELE STRUCTURALE
Froiectarea structurilor din zidirie trebuie si asigure satisfacerea tuturor cerinlelor
i.rvestitorilor gi a beneficiarilor,
pe toatd durata de exploatare a construcliei,
prevdzute prin tema de proiectare gi in limitele unui efort tehnic
9i
economic in
mrcordanli cu categoria de importan!5 a clidirii.
Exigenlele sunt condilii sau cerinle care se impun oriciror elemente ?n vederea
funclionirii lor normale pe intreaga duratd de exploatare a clddirii. Pentru
elementele structurale cele mai importante cerinle sunt cele de rezisten!6, rigiditate
gi stabilitate, a cdror indeplinire asiguri siguranla structurali, siguranla in
exploatare gi durabilitatea, respectiv reliabilitatea elementelor
9i
a intregii structuri.
in condiliile structurale specifice teritoriului Romdniei, cerinlele de
,,rezisten!5,
rigiditate gi stabilitate" pentru clidirile cu pereli structurali din ziddrie sunt
condilionate, in principal, de acliunea seismici. Aceste cerinle se realizeazi
pnactic prin ?ndeplinirea condiliilor tehnice asociate acesteia, Tn functie de starea
lmiti la care se face verificarea structurii.
2.1.1 Capacitatea de rezistenli
Gondilia de rezistenli este asigurati daci in toate elementele structurale gi in
secliunile cele mai solicitate, capacitatea de rezistenld este mai mare sau cel pulin
egald cu eforturile seclionale de proiectare, pentru toate grupirile de incdrcdri.
Capacitatea de rezistenli a structurilor este asiguratd dacd:
- momentele incovoietoare capabile sunt superioare momentelor produse de
incircdri, in orice secliune;
- capacitatea de rezistenli la fo(a tiietoare a perelilor structurali este
superioari in toate secliunile, fo(ei tiietoare asociatd capacitSlii de
rezistenld la compresiune excentrici;
- se realizeazi prevederile constructive necesare pentru asigurarea ductilitilii
locale a perefilor.
Se recomandd ca, pe fiecare direclie principalS, perelii structurali si aibi capacitdli
de rezistenli apropiate astfel incAt cerintele de ductilitate ale perelilor sd fie
aproximativ aceleagi.
53
2.1.2 CaPacitatea
de rigiditate
Rigiditatea
este o caracteristici
necesard
pentru limitarea
deplasirilor
9i
a
sdgelilor.
Ea este oeterminata
de rigiditatea
materialelor
(prin modulul
de
etasticitate,
E), de me;i;;;
;i6tma
sec[iunilor
elementelor
(prin arii, momente
de
ine(ie), de tiPul Tmbinirilor,
etc.
Structurile din ziddrielrebuie
proiectate astfel
incit valoarea
deplasiriirelative
de
nivelsd nu depigear"i
J"pLi"rea
relativa de nivet admisibild.
cerinla de rigid-itate
nu trebuie verificati, in
""irr
structurilor
din ziddrie cu compartimentare
deasd
(tip
fagure).
CtEOiriie din zidirie trebuie sd fie suficient de rigide
pentru ca:
- deformalile
infistice
ale elementelor
stiucturale,
sub acliunea
cutremuruluj
de
proiectar"
p"niru ULS, sd rdmana in limitele acceptabile,
pentru a se
putea repara aiariire
in condilii tehnice
gi economice.acceptabile;
- sd fie satisfacuii
cerinla
'de
limitaie
a degradirilor
corespunzitoare
cutremurului
de
proiectare
pentru SLS;
-sdseevi t eperi co| u| deci ocni recucl i di ri | e/ t ronsoane| ea| dt urat e.
2.1.3 Stabilitatea
cerinla de stabilitate laterala
a perelilor structurali
din ziddrie este satisfdcuta
daci
sunt respectate cerinfee-Oe
aicattjire
pentru ansamblul
construcliei
9i
cerinlele
geometri'ce de alcdtuirb
pentru fiecare
perete Tn
parte'
Stabifitatea
trebuie realizatl
Tn toate stadiile de solicitare,
pe ambele direclii ale
clSdirii.
La ctddiri cu
pereli structurali
sau in cadre stabilitatea
este asigurati
prin legSturile
dintre elementele
comPonente.
in cazul garpantei, stabititatea
este asigurati
prin prevederea de contravAntuiri'
iar
Tn cazul zidurilor Oe sfrilin este realizath
prin greutatea lor
proprie.
Stabilitatea
clidirii
poate fi asiguratd
daci:
-
nu existd
pericol de alunecare
sau rdsturnare
a clSdirii datoritd fo(elor
orizontale;
- est easi gur at dr i gi di t at easpal i al aac| ddi r i i , pr i n: di spuner eaper el i | or
;#;f-;i'a"ig;'"re"
lesitul'ii
intre. ei,
.p"
?Tl?l""jll^""ll,il',s,,Yt:i,"i
rJb?il,.'ii'i*d-nJ*ti-;i lLnge-g,.
rezistenia..
ei-li9i9t1^":,^'::"9':,,.:::l
i ' i ' F -
'
' aoi ri i ,' i ar
pl angeel e sunt sufi ci ent
menlinute constante
pe toatd indllimea ct
Oe riliOe
pentru a se comporta
ca gaibe orizontale;
-
in cazul ctddirilor amplasate
pe terenuriin
panta, masivulde
p6m6nt pe care
este rezemati clddirea
nu
prezinti risc de alunecare;
- eforturile unitare
oe compresiune
in
perelii structurali
sunt limitate'
considerAnd
efectete flambajului
9i
excentricitdlile
de aplicare
a incdrcdrilor'
2.1.4 Condilia de ductilitate
Condilia de ductilitate se referi la:
-
asigurarea
unei-cafacitd$
de rotire
plasticd in.secliunile
plastic potenliale'
fdrireducereasemnificativdacapacitdliiderezistenld;
54
cUDtRt cu
pERETt
srRUcruRALt DtN zoArue
- reducerea, prin dimensionare gi detaliere constructivd, a probabilitilii de
producere a ruperilor cu caracter fragil (ex:rupere in scari din fo(6
tiietoare).
Mecanismul favorabil de disipare a energiei seismice, se realizeazd, in principal,
prin urmdtoarele misuri:
- realizarea zonelor de dezvoltare a deformatiilor inelastice in zona de labaza
montan!ilor;
- capacitatea de rezistenli la fo(d tiietoare a perelilor
structurali este
superioard, in toate secliunile, forlei tdietoare asociati capacitilii de
rezistenld la compresiune excentricd;
- formarea articulalilor plastice in rigle. in acest sens cedarea riglei la
incovoiere trebuie sd
preceadi
cedarea montanlilor la compresiune
excentricd, precum
9i
cedarea riglei prin fo(a tiietoare. Cedarea riglei prin
fo(a tiietoare trebuie si preceadi
cedarea reazemului riglei prin zdrobirea
locali a ziddriei.
2.2 S|GU RANTA CONSTRUCTilLOR
2.2.1 Generalitili
Siguranla unei construclii se considerd indepliniti daci se realizeazi toate
exigenlele structurale: rezisten!5, stabilitate, rigiditate.
Parametrii care influenleazd sigu ranla construcliilor sunt:
- incdrcdrile(acliunile);
-
proprietililesau caracteristicilematerialelor;
- condiliile de lucru;
- abaterile defavorabile ale secliunilor elementelor in raport cu cele proiectate;
- unele inexactitdli in calculul static al structurilor;
- eroride execulie;
- unele inexactit5li ale eforturilor capabile sau de rupere.
Siguranla unei construclii depinde de o serie de factori (incdrcdri, materiale,
condilii de lucru, etc.). Acegti factori se iau in considerare in toate fazele de
proiectare, incepdnd cu evaluarea incircirilor, calculul static al structurii, alegerea
materialelor, verificarea secliunilor, etc.
Modul in care se consideri parametrii siguranlei a condus la definirea metodelor
de proiectare (metoda rezistenlelor admisibile, metoda la rupere, metoda stirilor
limitd).
Metoda stdrilor limiti este cea mai avansati metodi de proiectare,
intrucAt
principalii parametrii care determind siguranla se studiazi prin
metode statistice
matematice. Se stabilesc astfel valori ale incdrcirilor, care pot fi depdgite cu o
probabilitate mici (de ex: cu 5%), sau valori ale rezistenlelor cu o probabilitate
mici (de ex: 5%) de-a avea valori posibile maimici.
AvAnd in vedere cele de mai sus acliunile, efectele acliunilor, siguranla
construcliilor
9i
gruparea acliunilor sunt cele utilizate in metoda stirilor limitd, care
este metoda actualS de
proiectare
utilizatd in constructii.
2. Bazele
proiectdrii
constructiilor din ziddie
2.2.2 Acliuniinconstruclii
2.2.2.1 Definirea actiunilor
Prin acliuniin construclii se intelege orice cauzd care produce eforturi
gi deformatii
Tn elementele de construclii.
ln general, acliunile se reprezinti
prin forte exterioare ce aclioneazi elementele de
constructii, cum sunt:
greutatea proprie a elementelor de construclii;
Tncdrcdri datorate
procesului de exploatare
(incdrcdri utile): greutatea
oamenilor
gi a mobilierului,
greutatea utilajelor,
greutatea materialelor
depozitate, presiunea lichidelor sau a vaporilor de api in conducte etc.;
actiuni date de
greutatea zdpezii,
presiunii
9i
suctiunii vdntului, acliunea
seismici;
acliuni
produse de variatii de temperaturd
9i
tasiri inegale
(diferenliate),
deplasiri de reazeme, care degi nu se reprezinti sub formd de fo(e, produc
eforturi gi deformatii in elementele de construclii.
incircirile aclioneazi asupra elementelor structurale, care le pot prelua in bune
condilii dacd indeplinesc exigenlele de rezistenti, rigiditate
gi stabilitate.
Greutilile
plopriiale elementelor nestructurale reprezintd acliuni
pentru elementele
structurale. ln mod generalacliunile se noteazi cu F.
2.2.2.2 Efecte ale actiunilor
Ac{iunile sunt cauze care produc eforturi
9i
deformalii, care sunt efecte ale
actiunilor (momente incovoietoare, fo(e tdietoare, eforturi axiale de intindere
9i
compresiune, momente de torsiune, deplasirile
grinzilor (sege!i), deplasiri laterale
ale structurii, fisuri etc.).
Tipul gi mirimea eforturilor depinde de tipul gi caracteristicile structurii gi de
mirimea incircdrilor.
Eforturile sunt de doud feluri: eforturi seclionale
gi eforturi unitare (tensiuni).
Eforturile seclionale se determini
prin calculul static al structurii
9i
reprezintd
rezultanta eforturilor unitare de pe intreaga secliune a unui element. Eforturile
seclionale sunt momente incovoietoare
9i
de torsiune, eforturi axiale (de intindere
gi compresiune) gi fo(e tdietoare
(eforturi de forfecare), iar eforturile unitare
(tensiunile) sunt de doud tipuri: normale (perpendiculare pe secliune, de intindere
sau compresiune) gitangenliale (?n planul secliunii).
La modul general, efectele acliunilor se noteazi cu E.
2.2.2.3 Clasificarea actiunilor
in conformitate cu codul de proiectare CR 0-2005
[11],
acliunile in construc{ii se
clasifici astfel:
- actiunidirecte;
- acliuni indirecte;
- acliuniaccidentale;
- acliunea seismicd.
Acliunile directe sau incircirite, se aplicd direct pe structurd sub formi de fo(e
9i
potfi:
a.) acliuni permanente (G), la care variatia in timp este nuld sau neglijabild
(de exemplu:
greutatea proprie a elementelor de constructii);
L-"
cLADtRt CU PERETT STRUCTTJML| DtN Z\DAR\E
b.) acliuni variabile
lQl,
la care variatia in timp a parametrilor
ce o
caraderizeazd (valoare, mod de ac{iune) variazd in timp, unele dintre ele
lipsind la anumite intervale de timp. Varialia acestor actiuni in timp se
produce dupd anumite legi gi nu este monotoni. Ca exemple de acliuni
variable avem:
.
incdrcdri utile (datorate procesului de exploatare a clddirii);
greutatea mobilierului gi a persoanelor, greutatea materialelor din
depozite, presiunea gazelor
9i
a lichidelor din rezervoare gi
conducte etc. In clddiri incircirile utile aclioneazd pe plangee.
Materialele pulverulente, depozitate in buncdre sau silozuri
aclioneazi gi prin fo(ele de impingere lateralS.
. presiunea gi sucliunea vdntului, precum si fo(ele de frecare
produse de vdnt, aclioneazd pe ?ntreaga suprafali exterioari a
clSdirilor.
. greutatea zdpezii, care aclioneazd pe acoperig etc.
c.) acliuni accidentale (Al, de scurtd duratd dar cu intensititi semnificative,
ce se exerciti cu o
probabilitate redusi pe durata de viatd proiectatd
a
structurii. Ele pot fi cauzate de explozii accidentale, ceddri sau deplasiri de
reazeme, ruperea unor stdlpi rezultati din impactul unor autovehicule etc.
d.) acliunea seismici (ls), este o fo(i de ine(ie ce apare in structuri
datoritd migcdrii terenului in timpul unor cutremure.
?-22.4 Valori caracteristice (.F,,) gi de calcul (.F4) ale acliunilor:
Actiunile reprezintd un parametru important in realizarea siguranlei construc{iilor iar
g*aluarea
lor reprezintd o etapi importanti in proiectarea clddirilor. in metoda
mdrilor limitd (MSL), utilizati Tn prezent pentru toate tipurile de structuri, pentru
o
e*aluare cAt mai corecti a valorilor acliunilor gi pentru a
line
seama de varialia
mtora in timp, se utilizeazi calculul probabilistic gi metodele din statisticd
ratematici. Pe aceasti bazd se stabilesc valorile caracteristice ale acliunilor (F';)
'espectiv
Gu
Qu
Apcdta sunt valori ce pot fi depdgite cu o probabilitate de 5%.
pentru
a
line
seama de incertitudinile aleatoare cu caracter defavorabil asupra
$Euranlei structurii, se definesc acliunile (sau incdrcdrile) de calcul (F4) prin
r,uftiplicarea valorilor caracteristice cu un coeficient numit coeficient pa(ial
de
sEuranli
pentru incirciri (yp):
F6
=
tp
'F11 (2.r)
jm
normele rominegti actuale avem
9i
incdrciri normate (Fn) care sunt similare
rnrcircirilor caracteristice, iar incdrcirile de calcul se stabilesc cu relalia (2.2) unde
ln loc de coeficientul (ye) avem coeficientul de supraincircare (n).
Fd=t t . Ft
,
n) 1 (2.2)
n mod concret, pentru actiuni permanente (G), variabile (Q) gi accidentale (l)
:oeficientii par[iali de siguranti ai incdrcirii se pot nota prin
te , to
gi
74
Acegtia au
-nmitoarele
valori:
y6
=1,35
pentru
acti uni
permanente;
il
2. Bazele proiectdrii
constructiilor din zidaie
ys= 1,50 pentru actiuni variabile;
,re=0,9
pentru
actiuni permanente a cdror descregtere are efecte
defavorabile. De exemplu, micsorarea greutilii proprii
a barajelor
9i
a
zidurilor de sprijin are efect defavorabil asupra stabilitdlii (Fig.2.1).
Fig.2.1 stabilitatea unui zid de sprijin: P"- impingerea activi a pimintului;
G.- greutatea
ziddriei; Gn greutatea
fu ndaliei
Momentul de rdsturnare se determini cu relatia Pu.H, iar momentul de stabilitate cu
Gr B
r
Gr.a++. Se observi ci situalia este mai defavorabild dacd greutatea
z
proprie
a zidului
9i
a fundaliei descresc.
Pentru acliunea seismicd coeficientul pa(ial de siguran!d (yr), este introdus in
relalia datd in Codul P10011-2006
[13]
in funclie de clasa de importanld a clSdirii.
2.2.2.5 Valorile frecvente si cvasipermanente ale acliunilor variabile
Aceste valori sunt mai mici decdt cele caracteristice, ele fiind fractiuni din valorile
caracteristice.
a.) valoarea frecventd a unei ac{iuni variabile reprezinti produsul
y1e1
unde
y,
<1.
b.) valoarea cvasipermanentd a unei actiuni variabile reprezinti produsul
yle
unde Y2
<1.
Valorile coeficientilor Y1 si Y, se dau in tabelul 2.1.
Tab.2.1
TI PUL ACTI UNI I Yr Y"
-datoritd exploatdrii
<3
kN/m'
>
3kN/m2
0, 8
0, 7
0,4
- di n vAnt
0. 2 0
- di n zi padd 0, 5 0, 4
- din variatii de temoeraturd 0, 5 0
Incdrcdriin deoozite 0, 9 0, 8
L
58
cLADrRt CU PERETT STRUCTRAL| DtN Z\DAR\E
h normele precedente, in loc de coeficientul Y2 ard coeficientul n6<1, iar produsul
rn*.f se numea fracliunea de lungd durati a incircdrii variabile (Q- incdrcarea
nmrnati).
t.22"6 Stiiri limiti
Sdrile limiti sunt stiri (situatii) care atinse gi depSgite conduc la scoaterea din
{rurQiune a clidirii.
Amtea pot fi: stiri limiti ultime (SLU)
9i
stdri limiti de serviciu (SLS).
.fr*ffe limitd ultime pun in pericol via{a oamenilor sau a unor bunuri de valoare
tumebitd, fiind cauzate de:
-
atingerea stdrii limitd de rezistenld;
-
pierderea echilibrului structurii.
a.) Pentru a evita atingerea stirii limitd de rezistenti (a capacitilii portante
s.rl a rezistenlei capabile) a unor elemente structurale principale
9i
prdbugirea
cwstnrctiei, se face verificarea (calculul) de rezistenti, cu relalia 2.3:
Eo3Ro
(2. 3)
in relalia (2.3) Ed este valoarea de calcul (de proiectare) a efortului seclional
pnodus de incirciri
9i
determinat prin calcul static. Poate fi moment incovoietor
th{s), to\6 tdietoare (V6), efort axial (1/67) sau moment de torsiune (Mn), iar Ra
este efortul seclional capabil (de rupere) al secliunii, care poate fi moment
,'rrcovoietor
capabil (Mp),fortd tiietoare capabilS (Vn), efort axial capabil (N^4), sau
rnornent de torsiune capabil (M,a).
ln cazul stAlpilor, relalia (2.3) se aplicd ?n doud situalii:
- calculul la moment maxim giefort axialaferent;
- verificarea la efort axial maxim
9i
moment aferent.
b.) pierderea
echilibrului structurii sau a unei pdrti
a acesteia (considerate ca
un corp rigid), precum gi cedarea prin deformatii excesive gi transformarea
strr.rcturii sau a unei pnr[i a acesteia intr-un mecanism (instabilitate mecanici), se
,rerificd
prin respectarea condiliei.
Eo,.r< Eo,"uo
(2. 4)
E6,,1 est valoarea de calcul a efectelor ac{iunilor (eforturi seclionale) ce
conduc la pierderea stabilitdtii, iar
E6,"uo eSt valoarea de calcul capabili care se opune pierderii
echilibrului
static.
Un element tipic in care se aplicd relalia (2.4) este cazul zidurilor de sprijin (Fig.
2.1), barajelor, sau al fundafiilor sub arce de mare deschidere (Fi9.2.2).
59
2. Bazele proiectdrii
construc{iilor din ziddrie
-
in figura 2.1 avem:
Ed, ", =
1'
H
G. ' 8.
Ed. "oo=Gr . a++
z
-in figura 2.2avem:
E4, s1=N11' C
E
d,*p
=
*
rlT.
r).
"
rlT.')
I\T Nr'"
'G
+
Ni
P
C
' . 4
n:
R,D
*E;h
B;
Figura 2.2 Situalia unui arc articulat in fundafie: N-efort axial,
Nv, Nn- componentele efortului axial pe verticald giorizontald,
Grgreutatea proprie a fundaliei
Dacd presiunea
maximi pe teren (P1) este mai mici dec6t cea admisS, iar P220,
se ?ndeplinegte condilia de echilibru.
Stirile limiti de serviciu (SLS) sunt situalii limiti la care
poate
ajunge clddirea Tn
exploatare, cum sunt: valori mari ale sigelilor sau deplasirilor, a deschiderii
fisurilor etc.
Stdrile limiti de serviciu se verificd in funclie de situalia concretd prin respectarea
condiliilor:
frr.*
3
-foa*
L*t
l
Lod^
d* 3do6*
unde:
f*, A*
,
a.nrux sunt valorile maxime ale sigelilor, deplasdrilor laterale
9i
deschiderii fisurilor produse de incircdri, iar
futr^, Lo4., aoo^ sunt valori admisibile.
in mod frecvent se verificd deplasirile relative de nivel, care trebuie si fie mai mici
decdt cele admisibile.
(2. 5)
(2.6)
(2.7)
L--
CLADIRI CU PERETI STRUCruRAU
DIN ZIDARIE
222.7 Gruparea
acliunilor
pentru proiectarea la stiri limiti
(slu)
Asupra unei structuri aclioneazi
diverse incdrcdri
9i
este
pulin probabil ca toate si
4ard
simultan cu valorile lor maxime.
ffi
g",p"r"a acliunilor se inlelege stabilirea tipurilor de actiuni
gi valorile lor care
p.t
"leidn"
simulian
9i
care,
irin
etectete lor
(eforturi seclionale,
sigeli, deplasiri)
F
*nor"" fie ta stdii timitd ultime
(SLU) fie la stdri limiti de serviciu
(SLS)'
Verificarea structurilor
9i
elementelor
structurale
se face separat,
pentru fiecare
grupare de acliuni.
Gnrparea
acliunilor se face astfel:
-
pentru stiri limiti ultime;
-
pentru stdri limitd de serviciu'
222.7
.1 Gruparea acliuni lor
pentru stiri limiti ultime
Fenru verificarea structurilor
la stiri limitd ultime
(de rezistenln
9i
stabilitate) se
mrsiderd
doui
grup|ri posibile de incirc6ri:
gruparea fundamentald
9i
gruparea
specialS.
nro.t"
grupari conduc la atingerea
rezistenlei capabile
(capacitdlii-portante-);
yerificarea
structurii
gi a element6lor
structurale se face separat,
pentru fiecare din
fuperi,
cu relalia
(2.3)'
a-) Gruparea
fundamentali
a acliunilor,
(GF):
Se exprimd
Prin
relalia:
ZGa
+
Qta
+YoZQi a (2. 8)
unde:
G,asunt valorile de calcul ale acliunilor
permanente' iar
Q,avalorile
de calcul ale acliunilor
variabile'
-qilo
este valoarea de caliul a unei singure acliuni variabile, consideratd
predominantd, iar
'ZQiasuntceleialte
acliuni variabile, tot cu valori de calcul'
Vo--j
factor de simultaneitate,
subunitar,
care
line
seama cd actiunile variabile
nu au simultan valori maxime
(Vo
=0,7)
Semnel e"+"di nr el al i a( 2. 8) nuausemni f i cal i adei nsumar e' . El eausemni f i cal i a
cd Tncircdrile
permanente se considerd
Tmpreund
(Tn combinalie) cu cele utile-
Go
in toc d'e acliuni in relalia
(2.8) se considerd efecte ale acliunilor-(eforturi
seclionate),
atunci semnele
"+-
din relalie reprezintd sume algebrice ale eforturilor,
care rezu[a
prin suprapunerea
(insumarea) efectelor acfiunilor.
Trn6nd
seama de (2.1), relalia
(2.8) devine:
TcZGa
+
TrtQn+ Tri YoZQa
(2.e)
Ga. Qt i - sunt va| or i car act er i st i ce, i ar T6gi Tpsunt coef i ci enl i i pa( i al i de
siguranli
Pentru
incdrcdri.
61
2. Bazele proiectdrii constructiilor din ziddrie
intrucAt
/o=1,35
gi
lr=1,50
relalia 2.9 devine:
1,3 52 G
H
+ 1,5
Q1,t
+ 1,051
Q 6
( 2. 10)
in cazul construcliilor la care reducerea valorii acliunilor
permanente (G) are un
efect defavorabil
(de ex: ziduri de sprijin), se utilizeazi relalia:
unde:
Refaliile
(2:8) - (2.11) trebuie aplicate cu discernimdnt
pentru fiecare clddire
proiebtatd. in acest sens se pot distinge situalii concrete, cum ar fi:
- Glidire etajati de tip lami sau
punct, cu acoperig terasi
in acest caz incdrcirile variabile de calcul sunt cele utile
(U7
=Tu' U*=1,5' U*),
cefe
produse de v6nt (wa
=T*.1(r =1,5.w*),
9i
cele
produse de greutatea zdpezii
( Sa
=7". S1 =15. Sp
) .
Relalia
(2.10) se va aplica astfel:
-cazulcdnd
incircarea utili se considerd
predominantd:
0,9tG
k
+ 1,5
Q
pt
+ 1,051Q
6
Gr - greutatea zidului;
Qe7
- impingerea
pimAntului;
Qp,
- incdrcdri variabile care produc impingeri'
l,3stck +1,5Q0 +1,05(Wo + So)
- cazul cdnd ?ncircarea din vAnt se considerd
predominantd:
1,35>,Gk +l,SWp + 1,05(Qo + So)
(2. 11)
(2.12)
(2.131
incircarea datoratd
greut5lii zilpezi; care are o
pondere mici in cazul clddirilor
etajate, nu trebuie consideratd ca o incircare
predominantd.
Se menlioneazd cA in relaliile
(2.12)
Ei
(2.13) avem s_9h9m.e
(sau ipoteze) de
incdrcare
pentru incdrcarea utili, cum ar fi:
"gah 1", "sah 2"
9i
altele.
Acliunea din vdnt poate fi considerati
prin toate componentele sale
(presiuni,
su6liuni
gi fo(e de frecare), mai importante fiind presiunea pe suprafala expusd
9i
sucliunea
pe suprafala oPus5.
-
Glddiri etajate cu acoperig de tip garpanti:
in acest caz se vor considera urm6toarele
grupiri:
-
pentru calculul garpantei unde, in general, nu avem incdrcdri utile:
l - ^
62
l}stck +1,550 +l,O5Wp
(2. 14)
SIRUCIUMLIDIN ZIDARIE
I,35r,Gk +1,51trk + 1,05,Sft
(2. 15)
Tn relalia (2.14) zdpada este incircarea predominanti (care se consideri in
ipotezele de incircare
posibile pentru zdpadd), iar in (2.15) incdrcarea
yedominanti este v6ntul.
Pentru calculul structurii clidirii se consideri
grupdrile de incirciri date de relaliile
(2.121gi (2.13),
linAnd
seama de incdrcdrile transmise de acoperig'
- Ctidiri
parter cu acoperig terasi, necirculabili:
ConsiderAnd cd incdrcarea din zdpadd este mai mare decit incdrcarea utili (care
se consideri
gi in cazul teraselor necirculabile), avem urmdtoarele
grupdri de
?ncircdri:
l ,35ZGk +l ,5Su +l ,05Wu
\35>,Gk
+7,5Wu + 1,0550
l,3sz,Gk + 1,550
(2.r6)
(2.r7)
(2.r8)
(2.re)
(2.20)
(2.2r)
(2.21',)
incdrcarea variabild predominantd este zdpada - in (2.16)
,
respectiv vintul in
(2.17). in (2.18) nu s-a considerat vAntul, care prin efectul sucliunii pe terasi are
un efect favorabil in calculul acoperigului. Gruparea datd de relalia (2.18) se
folosegte pentru calculul
plangeului terasS.
- Clidiri
parter cu acoperig teras5, circulabili:
in ipoteza ci incdrcarea utili este mai mare dec6t cea din zdpadd (situalie
frecventi), se vor utiliza relaliile (2.16) -(2.18), in care Sr se inlocuiegte cu U6.
- Clidiri cu acoperig suspendat:
Sunt acoperiguri ugoare, firi incdrcare util6. Se vor considera urmitoarele grupiri:
L,35>,Gk + 1,550
7,35>Gk +\SWo
1,35>Gk+1,5Sr +I,05Wo
I,31ZG. +l,SWo + 1,05.S0
in relaliile (2.19)- (2.21'), Gu {Jp Wegi Se sunt valorile caracteristice ale incircdrilor
permanente, uti l e, di n vdnt gi di n zdpadS.
2. Bazele
proiectarii
construcliilor din ziddrie
Vdntul produce,
de reguli suctiuni
pe acoperig, astfel ci incdrcarea maximd este
dati de gruparea (2.19). Gruparea (2.20) se utilizeazi
pentru calculul acoperigului
la sucliune, iar grupdrile (2.21) gi (2.21') se folosesc
pentru calculul structurii
verticale a clddirii.
b.) Gruparea speciali a acliunilor,
(GS)
in gruparea speciald a acliunilor se considerd Tncdrcarea seismici, Tncdrcdrile
permanente cu valori caracteristice
gi
incdrcirile variabile cu valori
cvasipermanente:
ZGa
+ A, +lYyQ*
Q.22)
in valoarea incircdrii seismice,46 este inclus coeficientul
Tt
in funclie de
importanla clSdirii conform Cod u lui P 1 00 | 1 -2006
t1
31.
Gruparea speciald a incircdrilor este foarte importanti ?ntrucAt,
pentru majoritatea
clddirilor, este gruparea care conduce la starea limiti ultimd.
2.2.2.7.2 Grupiri ale actiunilor
pentru stirile limiti de serviciu (SLS)
Pentru stirile limiti de serviciu (SLS) se considerd urmdtoarele
grupdri ale
actiunilor:
a.) Gruparea de actiuni caracteristice:
ZGw+Qn+YoZQw
Qn,
este o incircare variabilS considerati
predominantd, iar
rys=0,7 este coeficientul de simultaneitate al incircdrilor variabile.
(2.23)
b.) Gruparea de actiuni frecvente:
l G^
+YrQot +ZYti Qn (2.24)
c.) Gruparea de actiuni cvasipermanente, unde avem doud grupiri, una din ele
considerdnd 60% din incircarea seismicS.
}Ga+LYzi Qa
ZGa+0,6nAas
+ZYzi Qu
(2.25)
(2.26)
in relalia (2.26) valoarea yy'seste cea oblinutd cu relalia din codul P100/1-2006
t131.
in concluzie, siguranla clidirilor se realizeazd pentru diverse stiri limiti. Valorile gi
gruparea acliunilor se consideri
pentru fiecare stare limiti, iar siguranla clidirii la
t\r
64
CLADIRICU
PERE STRUCTURALI
DIN ZIDARIE
rnmdrciri
este realizatd
prin utilizarea
coeficienlilor
pa(iali de siguranli ai
nrcdrcdrilor.
222.8 Proprietilile
materialelor
oroprietnflle
materialelor
(rezistenla, comportarea
in timp,
proprietdlile de
teformare, etc.), inclusiv aie terenului de fundare, sunt considerate
prin valori
wacteristice
gi de calcul.
in general, micgorarea
rezistenlelor
materialelor este defavorabild, insd alte
,dn"ta1i
pot fi defavorabile
prin cregterea lor, astfel ci proprietilile materialelor
se definesc astfel:
-
valoarea caracteristicd
inferioari, ca fiind cuantili 5%;
-
valoarea caracteristici
superioari, ca fiind cuantili 95%
Daci se noteazd Xk valoarea caracteristicd
a rezistenlei unui material, valoarea de
lahtleste:
n- coeficientul condiliilor
de lucru s1;
4
este numit coeficientul de conversie, iar
i,-
supr"unitar
este coeficientul
pa(ia! de siguranli al materialului, care
asiguri siguranla clddirii
pentru materiale'
3oeficientul
q iain considerare
neconcordanla
proprietdlilor. materialelor in condilii
m taborator
iefecte
de volum, de scar5, de umiditate, etc.)
9i
in condilii reale de
ru.p*o"t"r".
in mod obignuit,
parametrul
4
se ia in considerare
in mod implicit direct
'ln
vafoarea luiXr, astfel cd in relalia (2.27) vom avea
4:1'
222.9 Date
geometrice
Drftnrensiunile
stabilite in proiectare pot fi considerate
ca valori caracteristice
(valori
X,
xd: *' ' ?' ;
rotrninale, a,r..).
irr general valorile de calcul
rcxactitatea
aplicirii incircirilor,
:u relalia:
Cl 4
=
Ctno^! Lo
,u.rde: Ao este abaterea
Posibili.
ale datelor
geometrice sunt importante (ex:
pozilionarea reazemelor, etc'),
9i
se determind
(2.27)
(2.28)
65
2. Bazele
proiectitrii
construc[iilor din ziddie
2.2.2.10 Valori de calcul ale rezistenlelor elementelor
Efortul seclional de rupere al unui element R4 este efortul capabil, numit rezistenla
de calcul (sau de proiectare) a unui element,
9i
se determini in funclie de
rezistenla de calcul a materialului
(Xa)
9i
de caracteristicile
geometrice (aria
secliunii, momentele de ine(ie, coeficientul de flambaj, etc.), considerate
global
pnnAi.
Ra
=.f(Xa,
)
(2.2e)
in funclie de tipul solicitirii, rezistenla de calcul a unui element (grindd, st6lp etc.),
poate fi moment capabil (Mna), fo4it tdietoare (Vp), etort axial (N67) sau moment de
torsiune (M,^).Acestea se mai numesc: rezistenla elementului la incovoiere, la
forfecare, la efort axial (de compresiune sau intindere, respectiv la torsiune).
2.2.2.11 Durata de viali proiectati
Exigenlele structurale
gi siguranla construcliilor trebuie sd corespundd
pe intreaga
durati de viali (exploatare) a construcliilor.
Durata de viali a construcfiei in funclie de tipul construcliei este
prezentati in
tabelul2.2.
clddirilor
'ab.
2.2 Durata de
Durata de viald
oroiectati
(ani)
Tipul construcliei
>100 ClSd iri monumentale, construclii in gineregti
ifnpptedg,
elq,
50. . . 100
Cl ddi ri obi qnui te
10. . . 30
Construclii agricole
Pirti de constructie ce
pot
fi inlocuite
(reazeme)
<10 Constructii temporare
2.2.2.12 Alte metode de proiectare
Metoda stdrilor limiti, aplicatd in prezent in proiectare, este cea mai avansatS,
deoarece valorile caracteristice ale incircdrilor s-au determinat, in general, prin
utilizarea unor curbe cunoscute ale frecvenlelor
gi metode de calcul bazate
pe
statistica matematici.
Coeficienlii pa(iali de siguranli ai incircdrilor se dau diferenliat in funclie de tipul
incdrcirilor, iar coeficienlii
parliali de siguranld
pentru material se dau in funclie de
tipul materialului gitipul solicitirii,
lindndu-se
seama
9i
de condiliile de lucru.
inainte de introducerea metodei stirilor limiti (MSL), s-au folosit metoda
rezistenlelor admisibile
(MRA)
9i
metoda la rupere (MR).
a.) Metoda rezistenlelor admisibile:
Este prima metodi utilizati in proiectare. in aceastd metodi se consideri ci
materialele au o comportare elasticd
pdnd in stadiul de rupere. incircirile se
consideri cu valori normate, stabilite
pe bazl de experienld.
\-.
66
cLADtRtcu PERETT STRUCTURALT DtN Z\DAR\E
Fentru verificarea siguranlei unui element structural se pune condilia ca eforturile
unitare maxime normale on
"
(pentru solicitdrile de incovoiere, intindere sau
compresiune axiald)
9i
tangenliale r.* (pentru solicitirile de forfecare gi torsiune)
si fie maimici, cel mult egale cu eforturile unitare admise:
or r ^ 36o
r 1r
' w - ' a
Eforturile unitare o
9i
r se calculeazi in domeniul elastic pe
baza eforturilor
seclionale rezultate prin calculul static al structurii. Efortul unitar o (N/mm2) este
produs
de momentele incovoietoare sau eforturile axiale de intindere sau
compresiune, iar efortul z este produs de forlele tdietoare sau momentul de
torsiune. incircirile se consideri cu valori normate.
in cefe maisolicitate secliuni rezulti valorile maxime (o* gi t.*),care trebuie sd
fie mai mici sau cel mult egale cu valorile admisibile (oo gi t").
Valorile admisibile ( oo gi zo) sunt fracliuni din eforturile unitare de rupere (o, qi r),
calcu16ndu-se cu relaliile:
oo
=
t ' o,
-
- t - -
t a- 92' t r
Unde valorile
&
gi (2,
subunitare, s-au stabilit pe bazi de experienld.
Metoda rezistenlelor admisibile are o serie de neajunsuri, cum sunt:
1.) Nu ia in considerare comportarea elasto-plastici a materialelor. De exemplu,
[n cazul secliunilor supuse la incovoiere, diagrama o rezultd liniard pe toati
indllimea (cu valori maxime in fibrele extreme). in realitate diagrama o este
curbilinie, rezultdrid astfel o rezewd de rezistenli neluatd in considerare (Fig.2.3).
Fig. 2.3 Distribulia eforturilor unitare (tensiunilor) in sec{iune in cazul
comportirii elastice (a)
9i
elasto-plastice (b), R-rezerva de rezistenfd
2.)Vaforile oogi rn nu exprimd o siguranli clari, intrucdt aceste valori trebuie sd
asigure, in mod empiric, varialiile tuturor parametrilor
siguranlei (incdrciri,
relstenle, geometria elementelor structurii etc.)
9i
toate abaterile de la ipotezele
medii sau ideale considerate (erori de execulie, neconcordanla ipotezelor de calcul
an comportarea realS etc.).
(2. 30)
(2.31)
(2.32)
(2.33)
b., &-{q
t?n
F-
. dl
cl
0p*
67
il
2. Bazele proiectdrii construcliilor din ziddie
b.)Metoda la rupere (MR)
in metoda la rupere se consideri comportarea elasto-plasticd a materialelor (ca si
?n MSL).
Incircirile
9i
rezistenlele materialelor se dau cu valori normate. Valorile normate
ale materialelor se pot
utiliza si in MSL in lipsa valorilor caracteristice.
Metoda la rupere se bazeazl pe experimentiri
9i line
cont de condiliile reale de
rupere ale elementelor dar nu ia in considerare dimensionarea acestora in alte
stadii de lucru care apar in perioada
de exploatare (fisurare, deformali gi rigiditate),
care se produc
in stadiul elastic, la incirciri inferioare celor de rupere.
Verificarea unui element (sau a unei secliuni) se face cu relalia generali:
E--^
7
-
a- - JY) v
- eJ
F
- - Pr
"ru
(2.34)
unde:
E*o- efortul seclional capabil (de rupere), consider6nd rezistenta normati a
materialului;
E^* - etorfi.t I seclional maxim produs de incdrcdrile normate, oblinute prin
calcul static;
c"f- coeficientul efectiv de siguranli;
%r
coeficientul de siguran!5 prescris,
cu valoare supraunitard
Coeficienlii cp, se dau in func{ie de material, element gi tipul solicitdrii, avind valori
supraunitare cuprinse, in general, intre 2
9i
3.
E"oogiE,*pot fi: moment incovoietor, efort axial (de intindere
9i
compresiune), forli
tdietoare sau moment de torsiune.
Coeficientul de siguranli
line
seama, global, de toli parametriisiguranlei (incdrciri,
materiale, condilii de lucru etc.).
ln figura 2.4, si tabelul 2.2 se prezintd
o sectiune din b.a. monolit solicitati la
incovoiere gicalculati pebaza
celor 3 metode de calcul.
ob"dt R:
a. )MRA b. ) MR
Fi g. 2. 4
:a=ll--{-
- -
|
+-- t--
/ t ;
----
4
--''
t ;
Tnl /
16-
+. -
c. ) MSL
6B
CLADIRI CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE
Tab. 2.3 Determinarea momentelor
Determ inarea momentel or capabile, M"oo
MRA MR MSL
Ct
= ! ' b'
x' onoa*
C'
=b. x . Rn
bc
C
uo
=
b' x.
f "4
To
:
Ao' ooodm T'
=
A- ' RI
Toa
=
Ao'
.fya
Cn=To- +x- +z
ci
=r:
-+x-+z
Crd
=Tod
-+ x -+ z
M*p
=C6' z =To' z
M"op=C6' z=To' z M*p= MM
=C64' z=To4. z
@ura2.4
gitabelul 2.3 s-au utilizat notatiile:
86, to- deformaliile specifice in beton (in fibra extreme comprimate) giin
armatura intinsi:
obod-, oaadm- eforturile unitare maxime admise in beton
9i
armdturi;
R:
,
R: - rezistentele normate din zona comprimate a betonuluigi din
armatura;
f* , fra-
rezistentele unitare de calculale betonului gi a armdturii;
Ct, To- rezultantele de calcul din beton
9i
armiturd, care in MR sunt cu
valori normate (C[,, Cj
),
respectiv cu valori de calcul (de proiectare) in
MSL ( Cu, Coa) .
mr proieclia pe orizontab (Cb=To) rezulti indllimea zonei comprimate (x),
ryecfiv
bralului cuplului (z).
ilrtFot ca M,oo rezulld cu valori diferite pentru cele trei metode de calcul. in MRA
FJran,ta
este neexplicitati, in MR siguranla este exprimati prin coeficientul unic
r siEuranli, iar in MSL siguranta este explicitati prin coeficienlii pa(iali de
piranF.
cbda stdrilor limiti (MSL) corespunde cel mai bine realitdtii, fiind
justificatd
h$fic.
13 EI/ALUAREA ACTTUNILOR in rUSl
n evaluarea actiunilor se intelege stabilirea valorilor (mdrimilor sau intensititilor)
U.,nilor
care actioneaze pe elementele de construclii gi pe structura clSdirii.
pnocesul
de evaluare se stabilesc valorile caracteristice ale acliunilor, in
mnfronnitate cu datele prezentate in coduri de proiectare, urmAnd ca ulterior sd se
69
2. Bazele
proiectdrii
constructiilor din z*lilie
detennine valorile de calcul, in conformitate cu grupirile de ?ncircdri la care se
face calculul static al structurii.
2.2.3.1 Evaluarea acliun ilor permanente
Evaluarea ac{iunilor permanente constd in determinarea
greutitilor proprii (G) ale
elementelor structurale gi nestructurale care aclioneazi asupra elementelor de
construcfii, utilizAnd relalia generali:
G=T- V
lN,
kNl (2.35)
unde:
l
este greutatea specificd a materialului
[N/m3,
kN/m3], iar
V este volumulelementului, (mo).
Greutatea unui element se mai poate determina daci se cunoagte densitatea
materialului (p) cu relatia:
G=m. g= p. V. g
[ N,
kN]
m este masa elementului, (kg/m3);
p
- densitatea materialului, (kg/m');
g- accelera[ia gravitalionali, (m/s2).
in cele ce urmeazd se arati cum se evalueazi
greutitile proprii?n cdteva situatii:
a.) Greutatea proprie a plangeelor:
Plangeele sunt elemente stratificate alcituite din mail multe straturi, din care unul
din ele este de rezistenti.
Se noteazd grosimile straturilor cu d1, d2, d3....d1
9i
greutdtile specifice ale
materialelor din care sunt alcituite cu
71, Tz, \t..y1
gi se evalueazd greutatea
caractersitici pe m2 cu rela[ia:
gr
=Zdi ' l i
[N/m2,
kN/mz] (2.37)
(2.36)
unde: dl grosimea straturilor i
[m],
iar
yl greutdlile specifice ale materialelor,
[N/m3
sau kN/m3].
b.) Greutatea proprie a grinzilor:
Se evalueazi pe metru liniar cu relalia:
8r
=
A' T
[N/m'
kN/m]
unde:
A este aria secliunii transversate
1m211
y densitatea materialului
[N/m',
kN/m']
70
(2.38)
\ ,
CLADIRI CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE
Bacd
grinda are o sectiune compusd din doud sau mai multe materiale, atunci se
,tinsumeazd
greutatea fiecdruia
pe metru liniar. Finisajele de pe grindi se iau in
considerare tot pe metru liniar.
c.) Greutatea
proprie a st6lPilor:
Se determind, in general pe inillimea unui nivel cu relatia:
l N,
kNI (2.3e)
Gt
=
A' h"' T
unde:
I este aria secliuniitransversale
[m'];
h
"
indllimea nivelulu i
[m] ;
y densitatea materialului
[N/m3,
kN/m3].
Henrentele de finisaj se consideri impreuni cu stAlpul, tot pe iniltimea etajului,
ffi
insumare.
d-| Greutatea
proprie a aticelor:
5e evalueazd, obignuit,
pe metru liniar de atic.
a) Greutatea
perelilor structurali
Greutatea
peretilor structurali se poate evalua pe metru pitrat de perete, (ca gi in
razul plangeelor); pe metru liniar de
perete (pe orizontali) sau pe nivel.
h cazul evaluirii
pe metru liniar, care este greutatea unei fAgii verticale de perete
111 indftimea (lungimea) egald cu /r,
9i
ldlimea egald cu 1m se utilizeazd relatia:
gr r ,
=
h". Z@i . / i )
[N/m,
kN/m] (2.40)
ulnde suma reprezintd greutatea pe m2, iar ft" inil(imea nivelului.
Gteutatea
pe nivel a unui perete se determini inmultind
greutatea pe m' cu
suprafata sa, respectiv inmultind
greutatea pe metru liniar cu lungimea peretelui.
lh cazul peretilor din ziddrie confinati (stdlpigori gi centuri din beton armat),
Ereutatea
peretelui pe nivel rezulti prin ?nsumarea
po(iunii de ziddrie cu greutatea
elernentelor din beton.
frr cazul
perelilor cu goluri greutatea unui
perete se determind prin insumarea
Ereutitilor
portiunii pline cu
greutatea tdmpliriei.
f,-preutatea fu ndati i lor:
in cazul fundatiilor continue se determind
greutatea lor pe metru liniar sau
greutatea totali
(pe toati lungimea lor), iar in cazul fundatiilor izolate se determini
Ereutatea
fi ecdrei fundati i.
71
2. Bazele proiectarii
construc[iilor din ziddrie
g.)Perelii nestructurali cu pozilie variabili:
Perelii nestructurali cu pozilie variabild sunt pereli ugori de compartimentare care
reazemd direct pe plangee, ldrd a necesita grinzi. ln funclie de greutatea
caracteristicit (e) a acestor pereli pe metru liniar (greutatea unei fdgii verticale de
perete cu indllimea egal5 cu inillimea utili a nivelului gi lifimea de 1 m),
incdrcarea perelilor
de compartimentare cu pozilie variabild se considerd uniform
repartizatd pe plangeu (9.,4) astfel:
- ?n conformitate cu STAS 1010112A1-78
l17l
greutilile normate: gi
-
pe
metru liniar de perete, se echivaleazd pe m2 de plangeu ( g!"n) astfel:
-
daci g{ <ls}daN /*
,
gLn
=
SOdaN /m2' ,
-
dacd 150 <
Si
<300doN
/ m,
E!"n
=100daN
I m2
;
- daci 300< gf 3500daN I m,
S!"n
=IS}daN
I m2
Se menlioneazl cd pe un panou de plangeu (tramd), dacd gi<500do]{/m, se
poate utiliza relalia:
sLo
=$
aoN t *'
(2.41)
unde Gj este greutatea totald a perelilor de compartimentare cu pozilie variabili
de pe
o trami cu suprafala A.
Dacd gi > 500daN /m2, atunci ace.sti pereli se consideri cu pozilie fix5.
-
in conformitate cu SR EN 1991-1-112004
1231,
sunt considerali pereli
nestructurali de compartimentare cu pozilie variabil5 (mobili) perelii cu
greutatea
caracteristica ( gf
)
pe metru liniar <300 daN/m (3kN/m).
Greutatea lor se consideri o incircare utili go,"o distribuitd pe plangeu, astfel:
- dacd gf <llil lm
,
gk""h
=0,5lcl,l
I m2
;
- daci l <Cf <2t Nl m, gk"h=O, 8l Nl m2:
-
dac6 2<cf
<3t N/ m,
gk""h=L, 2kNl m2
Daci gf >3W /m, acegti pereli se consideri cu pozilie fixd.
h.) Perefii nestructurali cu pozilie fixi:
Din categoria perelilor nestructurali cu pozilie fixi fac parte:
-
pere{ii de inchidere la structuri in cadre, dispugi fie in planul median al
cadrelor (cdnd reazemi pe grinzi) fie in partea exteriori a cadrelor (c6nd
reazemd pe consolele exterioare ale plangeului).
72
CUDIRICU STRUCTU RALI D IN ZI DARI E
-
perelii de umpluturS, care se dispun in planul median al unor cadre gi
rcazemd
pe riglele cadrelor;
-
per{ii de compartimentare dispugi pe plangee, daci
greutatea acestora pe
ml de perete estegi 2.5Wlm
(conform 1010112A1-78
[17]),
respectiv
gf >3kN l^(conform SR EN 1991-1-112004
1231).
in acest caz plangeul se
va calcula considerdnd pozilia gi greutatea reale ale acestor pereli. Dacd
gneuiatea acestora este relativ mare sau daci panoul de plangeu (trama) are
deschideri mari, pentru suslinerea lor se pot utiliza
grinzi secundare.
ffidul 1. A se dau greutdlile tehnice pentru diverse materiale conform SR EN
-1-1t20041231.
Evaluarea actiunilor datorate
procesului de exploatare a clidirilor
actiunilor utile se face in conformitate cu valorile date in coduri.
'|CI1D'll2A1-78 se dau valorile normate ale actiunilor utile
(similare
celor
ice), iar valorile de calcul se stabilesc cu relalia (1.1), unde coeficientul
sr.praTncdrcare n=yF.
mod normal, Tncdrcirile utile actioneazd
pe plangee, fiind considerate uniform
dar gi pe alte elemente
(parapeti, balustrade etc.), cind se considerd
9i
distribuite liniar pe mina curentd a balustradelor sau la partea
a parapelilor.
SR EN 1991-1-112004
1231
se dau valori caracteristice ale incdrcdrilor utile,
pirJerate
uniform distribuite
pe plangee (qp), precum gi o valoare caracteristicd
rcentrati (Q), dar care nu se consideri simultan cu incircarea distribuit5.
tabelul 2.A se
prezinti categoriile de zone specifice, notate cu A,B,C,D,
9i
Qr,
gi
Qr,
dupi normele europene.
Eval uarea acli u n i i daiorate
g reutifi i zipezi i
din zdpadd se consideri aclion6nd
acoperisului. Valoarea caracteristici
se determind cu relatia:
vertical pe proieclia orizontali a
a incircirii din zdpadd (sr) pe
(2.42)
st : l t i ' C". C, . so, p
p, - coeficient de formd pentru incircarea din zipadi pe acoperig;
s,.o - valoarea caracteristicd a incircirii din zdpadd
pe sol (kN/m2), in
amplasament;
C" - coeficient de expunere al amplasamentului construcliei;
C. - coeficient termic.
73
2. Bazele
proiectdtrii
constructiilor din ziddie
a.) Valoarea caracteristici a incircirii din zipadi pe sol ( s,.o
)
Valoarea caracteristicd a incdrcirii din zipadi pe sol, avdnd 2o/o probabilitate de
depdgire ?ntr-un an, s-a stabilit ?n func{ie de zona geograficS, pentru un interval
mediu de recurenli (lMR) de 50 de ani. Pentru altitudinisub 1000 m valorile .so,r se
dau in figura 2.5
[10],
iar pentru altitudini mai mari - in tabelul 2.41101.
RO[,rAMA.
Zonarea valorii
csactri$icc
a incsrce,
dir a.pada po eot
avand
^Gdlt=5&ni
Fig.2.5Zonarea valoriicaracteristice a incdrcdriidin zdpadd pe sol
Tab. 2.4 Valoi caracteristice ale incdrcdrii din zdpadd pe sol, in zonele montane
(A>000
so.*(A
>
10002), kN/m"
Altitudinea A, m
so,t
=l ,Sk\r{
Im2 soJ,
=2, 01N
/ m2
1 000 1. 5 2.0
1 100 2, 1 2, 6
1200 2. 7 3. 1
1300 3, 3 3, 7
1400 3. 9 4. 2
1500 4. 5 4, 8
1 600 5. 1 5. 4
1700 5. 7 5, 9
1800 6. 3 6. 5
1900 6, 9 7. 0
2000 7, 5 7, 6
74
oLADIR\CU PERETT STRUCTRALI DrN Z\DARTE
LlGoeficientul de formi pentru incircarea din zipadi pe
acoperig ( p,
).
Glseffcbntul de formd pentru incdrcarea din zipadd pe acoperig
line
seama de
mmrna acoperigului, precum gi de posibilitatea aglomeririi cu zdpad6.
Ll| Acoperig cu o
panti (Fig. 2.6)
lihn acest caz nu avem aglomerare cu zdpadlt pe acoperig, coeficientul de formi
nltrtffirdu-se cu
h.
iLrn
slnraga c6nd zdpada nu este impiedicatd si alunece de pe acoperig, coeficientul
@ fumip,depinde de panta acoperi,sului. Pentru a<30",
l!1=
0,8, iar pentru
u > 6(P,
/4
=0 (zdpadaalunecd in totafitate de pe
acoperig). Pentru 30o <
q
<60"
se interpoleazd liniar, cantitatea de zdpadi care alunecd de pe acoperig, fiind
Wmportionald
cu mirimea pantei (Fig.2.7
9i
tabelul 2.5).
Ft#a)
ffi
Fig. 2.6 Acoperig cu o pantd Fig.2.7 Acoperig cu doud pante
b2) Acoperig cu doui
pante gicoami (Fig.2.8)
Zffida nu se aglomereazd pe acoperig, dar poate fi spulberatd succesiv de citre
vdnt pe fiecare din cele doui suprafefe.
in situalia cdnd zdpada nu este impiedicati si alunece de pe acoperig, se
consideri urmdtoarele variante:
-
zdpada totali pe ambele suprafefe ale acoperigului(cazula din figura 2.8);
- succesiv zdpada totald pe o suprafald gi spulberati pe cealalti (cazurile
b
9i c
di n f i gura 2. 8).
Coeficienlii
t\,
pe fiecare suprafa!6, se determind ?n funclie de unghiurile a,
9i
a=; CAnd zdpada e spulberatd, se considerd
jumitate
din aceste valori (Fig.
2-8.b,c)
75
L
2. Bazele proiectdrii
constructiilor din ziddrie
$rf(a)
b. )
c.)
$t+i
.
r,',q,
[ff|Tff[T[T|f|f[f[-|Tm
a.)
[n-m-[ft-r-llrl r | | | | I I | | | | | I | | | I I I | | | | I I
a. |
rrf f i
F7Q')
. fT_n_l_l_l_ll_[f[-Tl]lm
o.|tttql
c. )
| | l l l l l l l l l | | | | | l l l l f f i r n- n- r n
Fig.2.8 Acoperig cu doud pante
Fig.2.9 Acoperig simetric cu doui
pante pr=f(a)
b.3) Acoperiguri cu doui sau mai multe deschideri
in acest caz zdpada se poate aglomera pe cele doud suprafele. Aglomerarea
zdpezii se considerd prin
coeficientul p2.
Se consideri doui ipoteze:
- zdpada neaglomeratd pe ambele suprafele (Fig. 2.9a);
- zdpada aglomerati (Fig. 2.10)
[10];
in prima
ipotezi se determini coeficien!ii prinfunclie de unghiurile a,
9i
ar,iar
in situalia a doua se calculeazd coeficientul prin funclie de valoarea medie a
unghi uri l or a1 gi ar, (d^"a
=o'
l o'
),
a9a cu rezul t d di n f i gura 2. 11 gi t abel ul 2. 5.
L
Fz
z. u
16
0.8
Fig. 2.10 Acoperig cu doui pante
a
=
(at + ar)t Z
0' 15' 30. 45" 60.
Fig. 2.1 1 Valorile coefi cientului
;r,
in funclie de a
Fig. 2.8 Acoperig cu doud pante
76
CUDIRICU STRUCTURALI D IN ZI DARIE
i i p, gi p2 se dau i n tabel ul 2.5
[10].
Tab. 2. 5
codul CR 1-1-312005
[10],
referitor la evaluarea acliunii zipezii asupra
,
se dau coeficienlide formd pentru alte situalii, cum sunt:
acoperiguri cilindrice;
acoperiguri cu denivelSri brugte;
efectele locale ale unor obstacole de pe acoperig, respectiv aglomerarea
zilpezii pe marginea elementelor de acoperig iegite in consolS (de exemplu
pe streagine).
incAnclnEA DAToRATA nclrun rt vANTULUT
1 Modul de acliune alvintului asupra construcliilor
ac[ioneazi asupra pd(ilor perimetrale (de inchidere) in funclie de pozilia
in raport cu direclia vdntului.
czrurile
practice, vdntul se considerd acliondnd succesiv pe cele doud direclii
al e cl i di ri i .
fryura2J2 se prezinti un exemplu de acliune a vdntuluipe direclia transversald,
modulde acliune pe fiecare suprafald exterioard, astfel:
-
pe suprafala expusi 51, ?supra cireia vantul aclioneazd normal gidirect,
se
produc presiuni normale pe suprafali;
-
pe suprafala adipostita S2, de pe partea opusd a clSdirii, se produc sucliuni
normale pe suprafali;
-
pe suprafala 53 apar sucliuni (pentru valori mici ale unghiului a) sau presiuni
(pentru valori relativ mari ale unghiului a), precum gi forle de frecare, care
aclioneazi tangenlial pe suprafa!6;
-
pe suprafala Sa apar sucliuni (indiferent de mirimea unghiului a) gi fo(e de
frecare;
-
pe suprafelele de capdt 55 apar sucliuni
9i
fo(e de frecare.
77
_-
2. Bazele
proiectdii
constructiilor din ziddie
O
b. )
a. )
Fig.2.12 Modul de acliune al vdntului
asupra unei construclii:
a.) Vedere laterald; b.) vedere in plan
Dacd unghiul o:0, atunci pe suprafala (orizontalS) a acoperigului apar sucliuni
9i
fo(e tangenliale.
Din ansamblul de acliuni ale vintului, sunt importante in proiectare doar o parte din
ele, astfel:
-
presiunea pe suprafala 51 gi sucliunea
pe suprafala 52 (care se insumeazd)
pentru calculul structurii in ansamblu. La acestea se aduni
9i
componentele
orizontale de pe suprafelele 53
9i
Sa (cdnd au acelagi sens cu cele de pe
suprafelele 51 gi S2);
-
presiunile
9i
sucliunile de pe suprafelele 53
9i
Sa, pentru calculul acoperigului
(elementele garpantei, prinderea invelitorii);
- sucliunea de pe acoperiguri ugoare (suspendate);
Fo(ele de frecare care apar, in general se neglijeazi in proiectarea curenti. Pot fi
luate in considerare in unele situalii, cum sunt:
- la acoperiguri gi pereli paraleli cu direclia vintuluicu suprafele mari;
-
la clidiri inalte, unde efectul vdntului de pe intreaga suprafali este
important.
Actiunea vdntului se evalueazi astfel:
evaluarea presiunilor
9i
sucfiunilor unitare, pe unitatea de suprafafi a
elementelor (kN/m'), in cazul clidirilor obignuite, cu forme geometrice
ordonate. Avdnd presiunile unitare se pot calcula, in continuare rezultante
din acliunea vintului pe anumite suprafele, acliuni concentrate in dreptul
pfangeelor, precum gi rezultanta totali ce aclioneazd clSdirea in ansamblu;
evaluarea directd, pe intreaga clidire, a fo(ei totale din v6nt, care
presiunea, sucliunea
9i
fo(ele de frecare pe intreaga clddire. Se aplicd
cazul clddirilor cu forme geometrice neregulate (rezervoare cilindirice
sferice, balustrade la poduri, etc.), la care este dificili evaluarea
unitare.
L
CLADIRI CIJ PERETI STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
Evaluarea acliunilor unitare
(sau sucliunea) caracteristicd a vdntului pe o suprafa!5 (exterioard sau
la indllimea z deasupra terenului (tv(,2)
),
se determind cu relalia:
a. ( z) : e, "f
. c"( z) . co
(kNim' ) (2.44)
Sdeste
presiunea de referinld a vdntului, in func{ie de zona cfimaticd;
c.{z) este factorul de expunere la inSllimea z deasupra terenului;
rs este coeficientul aerodinamic de presiune: c* pentru suprafele
exbrioare, respectiv cpr pefltru suprafele interioare, intrucdt pot fi situalii in
c:re se determini presiunea sau sucliunea in interiorul cl6dirilor.
coeficienfilor c;0 avem presiuni, iar daci cn<0 avem sucliuni.
de relerinld (q,)
de referin!5 este presiunea vAntului calculati cu viteza de referinli (U,"/,
Tn m/s:
|
- - . t
q. q
=t ' P' ui "l
este densitatea aerului ce variazd in funclie de altitudine, temperaturi,
btitudine etc. Pentru aerul standard p
=1,25
kglm3, rezultdnd:
Qa:
=0,625' U1",
[kN/m2]
(2.46)
2.13
[9]
se di presiunea de referinli a vdntului in Rom6nia, determinati
de referinli mediatd pe zece minute gi avAnd 50 de ani interval mediu
(2.45)
?rl{#
e;i* iTl
^n
t*:;qi
,;t_",*1"il
r' Hei
ii;;1*;
f!-1-1,
"A,ti
\ i
1
\
';111;111;;;,Y-l
l;.
Fig. 2.13 Presiunea de referinld a vAntului
79
2. Bazele
proiectdrii
construcliilor din ziddrie
Pentru zonele neacoperite suficient prin datele din harta de zonare, in special
pentru zonele de munte, se recomandd consultarea INMH (lnstitul Nalional de
Meteorologie
9i
Hidrologie)
pentru a obline date primare, precum gi a instituliilor de
specialitate din domeniul construcliilor
pentru analiza acestor date.
b) Factorul de expunere la inillimea z deasupra terenului, C"(z).
Factoruf de expunere C"(z), care
line
seama de cregterea vitezei v6ntului cu
inillimea, se calculeazd cu relalia:
c
"(z)
=
c, (z)' c
rQ)'
q(z)
(2.47)
unde:
c,(z) - factorul de rugozitate, care depinde de natura terenului (c6mp
deschis, zone cu densitate redusd a construcliilor, zone urbane etc.);
cr@) - factorul de rafali, care
line
seama de viteza maximd a vAntului Tn
timpul rafalelor;
c,(z) - factorul topografic, care
line
seama de influenla locali a unui
obstacol natural.
Consider6nd c,(z)
=1, (teren firi obstacole naturale) valorile factorului de
expunere C"(z) se dau in tabelul 2.6, in funclie de indllimea z(m) deasupra
terenului
9i
tipul zonei (natura terenului).
Tab. 2.6- Valorile coeficientului C"(z)
inillimea z
deasupra
t erenul ui (m)
Ti pul zonei
Urbane, dens
construite
Urbane cu
densitate
redusi de
constructii
CAmp
deschis
Suprafele de
ape
(mare, lacuri
extinse)
0 1, 00 1, 70 2.40 2. 90
20 1. 50 2. 15 2.90 3, 30
40 2, 05 2.70 3,40 3, 80
60 2, 30 3. 05 3.70 4. 10
80 2. 55 3, 15 3,90 4, 30
100 2, 80 3,45 4. 10 4. 50
120 2. 95 3, 65 4.30 4,65
140 3, 10 3, 80 4.40 4.75
160 3.20 3. 90 4,50 4,85
180 3, 25 4,00 4.60 4. 95
200 3.40 4. 10 4.70 5,05
80
A\
t i t t t f f i
ABC
t l
l-J
ABC
,r
B
,r-
ABC
t l
uQl 1 t
="* ,
cLADtRtCU PERET! STRTJCTRALI DtN Z\DAR\E
Mrul topografic c,(z), care intervine in relalia (2.47) evalueazi cregterea
whmi vdntului peste dealuri izolate gi alte accidente topografice (nu se ia in
omrmeilerare
peste dealuri pe zone ample din regiunile muntoase).
,rfl Goeficienlii aerodinamici de
presiune (co)
@fficbntii aerodinamici de presiune pentru suprafelele exterioare (co") depind de
tfurfirla
gi dimensiunile clidirii. Se determini pentru clddiri cu forme ordonate
i(tldhepUnghi,
pitrat sau apropiate de aceste forme).
ffirn frnc{e de modul de acliune al vAntului pe diverse suprafele, se stabilesc zone
@ ac$une a v6ntului, avAnd coeficienli distincli pentru fiecare zond (Fig.2.14\.
a. b. c.
Fig.2.14Zone de acliune a v6ntului pe suprafelele unei clddiri cu forma de
paralelipiped
a- precizaiea direcliei v6ntului
9i
delimitarea suprafelelor
b,c reprezentarea acliunilor unitare in plan (b) si vedere laterald (c).
ffeclia vintului se considerd astfel:
-
0
=
0, pe direclia transversal5, de la stAnga la dreapta;
- 0
=
180", pe direclia transversald, de la dreapta la stdnga;
- 0
=
90o
,
pe direclia longitudinald.
-Hr
figura 2.14 s-a reprezentat acliunea vAntului pe
direclia transversali pentru
I
=
0 . Se observd urmitoarele zone:
- D- expusi;
- E-addpostitd;
-
A,B,C-, respectiv A
9i
B (in funclie de raportul bl2h) pe faladele paralele cu
directia vdntului.
+
HI
HI
I
HI H
I
HI
HI
r f , +
tr
tr
E
EH
T-1
tr
tr
E
tr
tr
E
EH D
i--1
tr
tr
E
[Inrr-[
u' l
D)
+s5+
+----E------+
H
T-1
tr
tr
E
t
_--
2. Bazele
proiect1trii
constructiilor din ziddie
Pentru alte directii de actiune zonele se schimbi. De exemplu pentru d=180"
suprafala E va fi expuse gi D addpostitS.
Pentru
g=0
gi 180o, valoarea dimensiunii
' e" din figura 2.14 este egalS cu
valoarea minimi dintre B
9i
2H. Pentru B32H avem doud zone pe suprafelele
paralele cu direclia vdntului ( A gi B), respectiv treizone
(A, B gi C) daci B>zH.
Pentru 0=9}"valoarea lui
"e"
se stabilegte similar, insi in funclie de raportul
dintre L gi 2H.
in tabelul 2.7 se dau valorile coeficienlilor cp pentru suprafele
perimetrale in funclie
de raportul B/H pentru d=0 sau 180". Pentru 0=90" raportul B/H din tabel
devine L/H, iar suprafelelor expusi gi adipostiti vor fi frontoanele clidirii.
Tab. 2.7 Coeficien,tii cp"
pentru suprafele perimetrale
BIH
Zona clidirii
A B c D E
Co. l o Cn-l C^ r n C"r Co l 0 |
Cn. t Co. l 0 C. l C. r n C. r
<1
- 1, 0 - 1, 3 -0,8 - 1, 0
-0, 5
+0, 8 +1, 0
-0, 3
>4
+0, 6
cn,r gicp,rosunt coeficientiide
presiune (+) gisucliune (-) pentru o suprafate de 1m2,
respectiv pentru o suprafale
>10m" (cazuzual).
Pentru suprafele intermediare se interpole aze finiar.
Din figura 2.14 gi tabelul 2.7 se constati cd pentru actiunea vdntului pe ansamblul
clidirii, prezinti importanld numai presiunea de pe suprafala D (expusd)
9i
sucliunea de pe suprafala E (addpostitd), care au acelaqi sens
9i
se ?nsumeaza in
modul i .
Sucliunile de pe cele doui frontoane se anuleaze reciproc.
Factorul de expunere C"(z)se stabilegte in funclie de inillimea (H)
9i
de lilimea
(L) ale suprafetei expuse, respectiv addpostite.
in cele ce urmeazi,
pentru direclia transversald a vdntului d
=
0 se prezintd
determinarea coeficientului C"(z) pentru suprafelele D
9i
E.
Cazul H/LSI (Fig. 2.15a)
ln acest caz se considerd ci
presiunea
9i
sucliunea vAntului sunt constante
pe
intreaga arie expuse, respectiv adipostitd, inillimea de referinli fiind z"=
g
in
funclie de care se determind C" (Fig.2.15).
Cazul 1<H|LS2 (Fig. 2.15b)
in acest caz, aria expusS, respectiv addpostitd, se imparte in ariile Ar (cu indllimea
L) gi aria A2 (cu inilimea de Lh
=
H - L
),
fiecare cu lilimea L.
indllimile de referinld SUrt 2"1:L pentru aria ,{1, respectiv ze2:H pentru aria A2.
82
CLADIRICU PERE srRUcruRALt DtN zoArue
+--!-----+
c.
Fig. 2.15 Zone
pe suprafala expusd, respectiv addpostitd'
pentru determinarea
presiunii
9i
sucliunii vOntului
a- H/L<1 b - 1<HlL<2 c - HIL>2,
d- presiunea gi sucliunea
pentru cazurile a,b,c.
Gafl HtL>z
(Fig.2.15c)
Suprafala expusd, respectiv adipostiti, se imparte ?n zone cu lilimea L
9i
ilhS$mile h=L pentru 41 giAn (in cazul de fald An=&). Po(iunea AFI dintre ariile
& .
A^ se imparte in arii avAnd indllimile sL( A1
9iA3
in cazul de fa!d). inillimile
de referin!5 se determind
pentru fiecare arie, astfel:
-
pentru A1: z";L;
-
Pent r u
M; 2"2=z"t +*
L
-
Pentru
A3: 2",
=
r", **
-
Pentru
A4:- z.o
=
za * L
=
H
Numirul de arii diferd in funclie de raportul H/L.
h funclie de in5llimile de referinld se stabilesc coeficienlii C"
pentru fiecare arie
(and) gi se determind
presiunea/sucliunea, care cresc o datd cu cregterea lui C",
ffrd ?nsi constante
pentru ariile stabilite.
d.
b.
a.
83
2. Bazele
proiectdrii
construcliilor din zidArb
in figura 2.16 se prezinti presiunile (pe suprafala expusi)
9i
sucliunile
(pe
suprafala adipostiti) pentru o clidire etajati.
+-J----+
a.
, BB.
i - - - - - - - - - - - - - - - r - l
b. c.
Fi1.2.16 Acliuni unitare pe suprafelele expusi (Wp) gi adipostitd (W')
a- presiuni (Wp)
Ei
sucliuni (Wr) unitare, b- rezultantele de pe ariile A1, A2, A3,
A,4, c- rezultantele in dreptul plangeelor.
Pentru 0=90o (vint pe direclia longitudinal6), ariile A1, A2...A6 sunt pe frontoanele
clidirii gi se stabilesc in funclie de raportul B/H, unde B este ldlimea cl5dirii.
Acliunile locale, respectiv
presiunea gi sucliunea
pot fi utilizate pentru verificiri
locale ale perelilor, care sunt aclionali
perpendicular pe planul lor, sau pentru a
stabili rezultanta totald din v6nt sau incirciri concentrate de nivel, in dreptul
plangeelor.
in cazul ?n care se determini rezultanta pe intreaga clddire, in prealabil se
determini rezutantele de
pe ariile A1, Az,...An.Tntruc6t au acelagi sens, presiunea
9i
sucliunea se insumeazd Tn moduli. Dacd vdntul aclioneazi pe direclia
transversald a clddirii ( 0
=
0 sau I 80o
),
rezultantele w; de pe aria curenti A; sunt:
wr
=
L' h,4.4+1,,"1)
(2.48)
Unde L este lungimea clSdirii, ftr este inillimea ariei curente A1.
Se menlioneazd cd rezultantele w; dale de (2.48) aclioneazd in centrele de
greutate
ale ariilor Ai. Prin insumarea valorilor w; oblinem acliunii din vdnt pe
intreaga clidire, care cuprinde atdt presiunea de pe falada expusi, cdt
9i
sucliunea de pe falada adipostiti.
Se$dnstat5 cd acliunea vdntului pe intreaga clidire are tendinla de risturnare a
clddirii (Fig. 2.17). La baza clddirii avem o fo(i de frecare (I/d gi un moment de
rdsturnare (M) cu valorile:
[ . -
84
Vo
=W (2.49a)
CLADIRICU
STRUCruRALIDIN ZIDARIE
J' {1
=f f
' t
in'{il este rezultanta totald a vantului pe
cledire.
(2.4sb)
No, Oin figurd este rezultanta
gravita{ionale.
*B*
Fig.2.17 Acliuneia vAntului pe intreaga clidire
llim moultul clidirilor la acliuni orizontale, de obicei se lucreazi cu incirc6ri
rm0]rinertTErte (4) in dreptul plangeelor (Fig. 2.17c). incircarea de nivel (F,) este
ffimrutarrta presiunilor
9i
sucliunilor de pe
ariile aferente planseului,
care sunt f6gii
'cuilflwrmfie
cu ldlimea egali cu suma
jumdtililor
de ?ndlfime ale nivelelor adiacente
,u urqmrea egald cu lungimea clddirii ( pentru
d
=
0 sau 1g0"
),
respectiv cu
ffiimrrea dddirii (pentru 0
=90o
).
rm :azul clddirilor cu pereli
structurali din ziddrie, care au maxim 5 niveluri, variatia
rlmmincani
din vdnt pe inillimea clddirii este mici, astfel ci, in mod simplificat
"ncarcarea
de nivel rezultd impS(ind rezultanta din vAnt la numdrul de niveluri.
rrcd indllimea nivelurilor este constanti.
Acoperiguri cu o panti
i general,
-acgPerigurile
care se calculeazi la acliunea vintului sunt acoperigurile
n sarpantd. In cazul acoperigurilor cu o panti, se consideri succesiv trei directii
:'srincte ale vAntului:
- 0 -
0o
,
c6nd panta
acoperiguluieste expusd (Fig. 2.18a gi c);
- 0
-
180", cdnd panta acoperigului este addpostitn (Fig. 2.18b gi c);
- e -
90o
,
cAnd vdntul aclioneazd paralel
cu suprafala acoperigului, pe
direclia longitudinald (Fig. 2. 1 Bd).
presiunile
9i
sucliunile se calculeazd cu relalia (2.44),
unde C"(z)=C"(H), iar
:neficienlii co se dau pe zone distincte ale acoperigului in funclie de direclia
,ulfr'rtului si panta
acoperiguluI (F19.2.18).
85
2. Bazele
proiectdrii
construcliilor din ziddie
.^ffilr^ffi|
{
e, t 4l
+
-_-)}_
_
(0=0')
t
e' tl +l
-F
, 9r ,
i-' I
f-t
c)
Fig. 2.' t8 Direclii de acliune a v6ntului la acoperiguri
cu o singurd panti a,b- vedere laterald, c- zonele pentru 0
=
0" gi 180"
,
d- zonele pentru 0
=90"
Valorile e1
!i
e2 care apar in figura 2.18 se determind astfel:
- er=L sau 2H (valoarea minimi)- pentru d
=
0o gi d
=
180o
i
-
ez=B sau 2H (valoarea minimd)- pentru 0
=90"
La stabilirea valorii lui e1 sau e2, s corTlpard2H cu dimensiunea in plan orizontala
clidirii perpendiculare pe direclia v6ntului.
ln tabelul 2.8 se dau valorile co (care sunt cpe,
pe suprafele exterioare) in funclie de
unghiul c, direc,tia vAntului
9i
zona de acoperig. cpe,r est valoarea pentru o
suprafala de 1 m', i.ar co",ro este valoarea pentru o suprafa!5 de acoperig mai mare
sau egali cu 10 m'. Se constati ci existd presiuni numai pe suprafelele expuse
vdntului, pentru valori a mai mari de 15
o.
ln practici presiunea vdntului este importanti pentru calculul garpantei,
sucliunea pentru calculul invelitorii la smulgere.
Zonele de acoperig pentru d=0"gi d=l80"rdm6n aceleagi, Tn schimb
Co diferd.
oJ
a)
I
t i '
, P,l2l
lb,lrol l
| - 1- r
--_\-1
\i
(o=ed
)
d)
L"*
cLADrRt cu PERETT STRUCruP/.U DtNZIDAR|E
2.8 Valorile c
0MilMqna
nffiiuf"i
Panta
q
(grade)
Zona de acooeris
F G H
Coe.to Co".1 Coe.l o C. "r Coe.to C Cr"-to Cn".t
n*
rtlllll
,0
i(@
ritU
(@
5 -1.7 -2.5 -1,2 -2.0 -0.6 -1. 2
15 -0, 9 -2,0 -0,8 - 1. 5 -0,3
+0.2 +o. 2 +0. 2
30 -0, 5 - 1, 5 -0, 5 - 1, 5 -0,2
+0, 7 +0, 7 +0, 4
45
+0,7 +0. 7 +0, 6
60
+0. 7 +o.7 +0. 7
75
+0,8 +0, 8 +0, 8
"@
to
q, @
#i
5 -2. 3 -2.5 - 1. 3 -2. 0 -0.8 -1.2
15 -2. 5 -2.8 - 1, 3 -2,0 -0,9 - 1. 2
30 -1. 1 -2.3 - 08 - 1. 5 -0. 8
45 -0. 6 - 1. 3 -0. 5 -0.7
60 -0, 5 - 1. 0 -0, 5 -0.7
75
-0. 5 - 1. 0 -0. 5 -0.7
' G! L
ililI I
@
5 - 1. 6 -2,2 - 1, 8 -2. 0 -0,6 -1.2 -0, 5
15
- 1. 3 -2. 0 - 1. 9 -2. 5 -0.8 -' t.2 -0.7 -1,2
30 -1. 2 -2, 0 - 1. 5 -2, 0 - 1. 0 - 1. 3 -0,8 - 1. 2
45 -1. 2 -2. 0 - 1. 4 -2.0 - 1. 0 - 1. 3 -0, 9 -1.2
60 - 1. 2 -2, 0 - 1. 2 -2.0 - 1. 0 - 1, 3 -0.7 -1.2
75 - 1. 2 -2. 0 -1.2 -2.0 - 1. 0 - 1. 3 -0, 5
lcDperiguri cu doui pante
llirrn aazul acoperigurilor cu doue pante unghiul de pante poate fi pozitiv
sau negativ
Fql 2. 19).
*o----r6ii^-t---.t-u*o
1
-T-
-r
I
t l l '
t t l
I t l
a.)
M"'T
1". ' l l , t
t t l
b.)
Fig. 2.19 Unghiul de panti pozitiv (e0)
9i
negativ (a<0)
Ca
9i
in cazul acoperigurilor cu o panti, vdntul se consideri pe trei direclii distincte:
-
perpendicular pe direclia longitudinald cu sensul stdnga-dreapta (0 =0")
gi
dreapta-stAnga (e =
180"
)(Fig.
2.20a);
-
paralel cu direclia longitudinal5 (0
=90"
)
(Fig. 2.20b)
a7
^--
2. Bazele
proiectdrii
constructiilor din zidarie
indllimea de referin!5 se considerd H. Coeficienlii de presiune, in funclie de direclia
vAniului, unghiul a
9i
zona de acoperig se dau in tabelul 2.9, cu precizarea cd
pentru
d
=
180" zonele F,G, gi H vor fi pe partea expusi, iar J
9i
I pe panta
addpostiti.
Referindu-ne la suprafele exterioare, s-a folosit nota{ia cp",r (pentru suprafele de 1
m' 1, respecti v co".ro (pentru suprafel e >10m' ).
Vafoarea e1 gi e2 din figura 2.20 se considerd astfel:
- er=L sau 2H (val oarea mai mi ci ) -
pentru d
=
0"
9i
d
=
l 80o
;;
- Bz=B sau 2H (val oarea mai mi cd)- pentru 0
=90o
.
Tab.2.9 Val oi l e
cu doud
Direc!ia
vAntului
Panta
q
(grade)
Zona de acoperig
F G H J
Coe-l o C C".
' n
C C-"
' n
Co..t C"" t n C C
(
o
o
t l
(D
ci
=
N
o
o
-45 -0,6 -0, 6
-0,8 -0,7 - 1, 0
-30 - 1 . 1 -2. 0 -0, 8 - 1. 5 -0, 8
-0, 6 -0, 8
- 15 -2,5
-2,8 - 1. 3 -2.0 -0,9 -1,2 -0. 5 -0.7
-5 -2. 3 -2. 5 -1,2 -2,O -0. 8 - 1. 2 -0,3 -0
5 - 1. 7 -2, 5 -1,2 -2.0
-0, 6 -1. 2
-0, 3 -0. 3
15 -0, 9 -2.0 -0.8 - 1, 5 -0. 3
-0,4 - 1. 0
+0. 2 +0, 2 +0. 2
30 -0, 5
- 1, 5 -0. 5 - 1, 5 -0,2 -0,4
-0, 5
+0. 7 +0, 7 +0. 4
45
+0, 7 +0. 7 +0, 6
-0.2 -0. 3
60
+0. 7 +0, 7 +0. 7
-0.2
3
75
+0, 8 +0. 8 +0, 8
-0,2
-0. 3
o
o
o)
t l
CD
;
=
N
O
-45 -1, 4 -2, 0 -1,2 -2, 0 - 1, 0 - 1, 3 -0,9 -1,2
-30 - 1. 5 -2.1 - 1. 2 -2.0 - 1. 0 - 1. 3 -0, 9 -1, 2
- 15 - 1, 9 -2, 5 -1, 2 -2. 0 -0, 8 - 1. 2 -0, 8 -1, 2
-5 - 1, 8 -2, 5 -1.2 -2, 0 -0,7 - 1. 3 -0.6 -1.2
5 - 1. 6 -2.2 - 1, 3 -2.0 -0.7 - 1. 2 -0, 5
15 - 1, 3 -2,0 - 1. 3 -2. 0 -0, 6 -1,2 -0. 5
30 -1. 1 - 1, 5 -1, 4 -2, 0 -0. 8 -1. 2 -0, 5
45 - 1, 1 - 1, 5 -1.4 -2.0 -0, 9 -1, 2 -0. 5
60 -1.1 - 1. 5 - 1, 2 -2.O -0. 8 - 1. 0
-0, 5
75 - 1, 1 - 1. 5 -1. 2 -2. 0 -0, 8 - 1, 0 -0, 5
B8
cuDtRtcu STRUCruP../.U DIN ZIDARIE
e/4
pd)
d4
lT-rTt
l l t
t oi t
t ot l
G| HEI JI I I
i *l t l
I EI I
8t I
Fl "l
I
er/10 e/10,
-
B
-----i
d
I
H! H
FG GI F
I
, leztz
p;rol
t
-1-
a. ) b. )
fq.-2-2O Direcliide acliune a vdntuluila acoperi,suricu doud pante:
a. ' ) 0=0o si d=180"; b. ) 0=90'
plate (a=-4o....+4o)- de tip terasi
221 se prezinti zonele distincte ale acoperigului. inillimea de referin!5
a:H:
"4
"r4
+
e/10
+
B
Fig. 2.21 Acoperiguri
plate
2.10 se dau coeficientii co",ro si cpe,r in funclie de zona de acoperig
9i
hP/h'
d=0osau 180", valoarea lui "e" din fi}.2.21 este L sau 2H (valoarea
iar pentru 0
=90"
este B sau 2H (valoarea minimi).
Tab. 2.10 Valorile
, Bt2
89
cLADtRtcu ?ERETT STRUCruP.,/.U DtN Z\DAR\E
&l.l,/f.3 Forla de frecare din vAnt
ffion-lila de frecare din vAnt se ia in considerare pe
suprafelele paralele
cu directia
qmffitfui
cu dimensiuni mari, gi se calculeazd cu relalia:
Fv
=
Qref
' C"(t)' Ct ' Ar, (2.58)
I,ypresiunea
de referinli a vAntului;
C"(z) faclorul de expunere;
C7 este coeficientul de frecare,gi
,{_r este aria orientatd paralel cu direclia vdntului pe
care se consideri fo(a
de frecare.
'$ld,flnrile
coeficientului de frecare depind de rugozitatea perelilor
sau a
mperigurilor, fiind date in tabelul 2.11.
'ab.
2.11 Valorile
C,
Tipulsuprafelei cf
Suprafele netede de olelsau beton.
Tencuieli netede.
0, 01
Suprafele rugoase de beton sau tencuiald.
Acooerisuricu tiqle sau similare
0,02
Suprafete cu nervuri 0,04
22.3.4.4 Forla totali din vint
Fc{a totald din vdnt.este rezultanta presiunilor, sucliunilor gi forlelor de frecare,
Tnsi sunt unele construclii pentru care este mai simplu evaluarea directd a
reanftantei (forla globald din vAnt).
Fola globald pe direc{ia vdntului, F* pe o arie de construclie de referinli orientatd
perpendicular pe direclia vAntului (A,r) se determini cu relalia:
F*
=
Q,ef
.C"(").Cf .Ca .
4"1
(2.5e)
unde:
ere1
-
prasiunea de referinld a v6ntului;
C"(z)- factorul de expunere la Tnillimea z deasupra terenului;
G - coeficient aerodinamic de fortd:
Ca - coeficient de rispuns dinamic la vAnt al construcliei
Coeficienlii CTgi CTse stabilesc in conformitate cu Codul NP-082-04
[91.
Spre deosebire de rezultanta totali a acliuniivAntului, determinati cu relalia (2.49),
care insumeazd presiunile gi sucfiunile, in rela{ia (2.59) se consideri efectele
insumate (presiunea, sucliunea, frecarea).
91
cLADtRt CU PERETT STRUCTRAL| DtN ZTDARIE
cAt.cu LUL irucAncAntloR sEtsM tcE
rlllrl i fundamental de vibra{ie (modul l), fo(a tdietoare de bazd (F6), este fo(a
totali ce aclioneazl o clidire sau un tronson de clddire (separat prin
seismice) gi se determini, in general, pentru fiecare direclie principald a
l^nn
particular pentru direcliile transversald gi longitudinalS a clddirii), cu
Fn=Tt . So. m. ) "
(2.60)
,,"
,
factorul de importanld - expunere a construcliei;
-r,
- ordonata spectrului de rdspuns de proiectare corespunzdtor penoadei
lfundamentale Tr;
rffi - masa totali a clidirii,
[kg];
,i
- factor de coreclie care
line
seama de contribulia modului propriu
fundamental
prin masa modald efectivd asociati acestuia (face trecerea de
b un sistem cu n grade de libertate dinamici la un sistem cu un singur grad
de fibertate), avdnd valoarea: ),:0,85 daci TrsT,
9inn1.>2,
)' =lin celelalte
situatii.
T. -
perioada de col!;
r.*.- numirul de niveluri.
ffiru| de importanli expunere a construcliei
7,
de importanld expunere a construcliei, (tabelul 2.12)1131reprezinti un
pa(ial de siguranli
pentru ?ncircarea seismicS, valoarea dati de relalia
ilffi[ffifrlfriind
valoarea de calcul pentru incircarea seismicd. Se constati cd in cazul
,dffidhrh importante, prin valori mai mari pentru y, se realizeazd o siguranli mai
mmre
la seism.
Tab. 2.12 Clasa de impoftanld pentru clddiri gicoeficienlii y,
ClSdiri cu funcliuni esenliale, a ciror integritate pe durata
cutremurelor este vitald pentru proteclia civili: staliile de
pompieri gi sediile
poliliei; spitale,
9i
alte construclii aferente
serviciilor sanitare care sunt dotate cu seclii de chirurgie gi
de urgenle; clidirile instituliilor cu responsabilitate ?n
gestionarea situa{iilor de urgenli, in apararea
9i
securitatea
nalionald; staliile de producere
9i
distribulie a energiei
9i/sau
care asiguri servicii esenliale
pentru celelalte categorii de
clddiri menlionate aici; garajele de vehicule ale serviciilor de
urgenli de diferite categorii; rezervoare de apd
9i
stalii de
pompare esenliale
pentru situalii de urgenli; clidiri care
93
Tab. 2.12 clasa de importanld pentru
clddii gicoeficienlii
y, (continuare)
b.) Spectrul de rispuns seismic (S,
)
spectrul de rispuns
sesimic (Sr),
este un spectru de acceleralii
9i
se determini
in funcfie de perioada
de vibralie fundamentald
cu relalia:
So
=
o"' f
- q
4s
- componenta
orizontald a accelera{iei terenului, in funclie de zona
seismici;
B
- spectrul normalizat de rispuns seismic, in funclie de perioada
fundamentald
T1 gi perioada
de control T" (de
col!).
q- factor de comportare
a structurii, care
line
seama cd rdspunsul este
inelastic (modificd
rispunsul elastic in rispuns inelastic), cu valori in functie
de tipul zidiriei gi regularitatea structuraia. oaca se considerd q:I, atunci
oblinem rdspunsul seismic etastic.
Componenta
orizontald- a
.acceleraliei
terenului (a") reprezintd o frac{iune din
acceleralia gravitalionatd
(g):
(2.61)
Clasa de
importanti
Tipuri de clidiri
Yt
tl
Clddiri a cdror rezistenld
seismice@
aspectul consecinlelor asociate cu prdbugirea
sau avarierea
grav5:
- clddiri de locuit
9i
publice
avAnd peste
400
persoane
in aria totali expusd
- spitale, altele dec6t cele din clasa l, si institulii
medicale cu o capacitate de peste
150 persoane
in
aria totalS expusd
- penitenciare
- aziluri de batrAni, crese
- gcoli cu diferite grade,
cu o capacitate de peste
200
de persoane
?n aria totali expusd
- auditorii, sili de conferinle, de spectacole cu
capacitSli de peste
200 de personae
-
clSdirile din patrimoniul
national, muzee etc.
l )
i l l Cl5diri de tip curent, care nu apartin cetortatte cateqorii 1. 0
IV
Clddiride micd importanli pentru
sig@
redus de ocupare gi/sau de mici importan{d economice,
constructii agricole, locuinte unifamiliale.
0, 8
94
cLAprRt cu
pERETt
STRUCTRAL|
ptN
ztpARtE
lliitmr
ima noastrd avem gapte zone seismice, cu acceleralia terenului a, egald cu
lfl[, "IE
3.12; 0,16, 0,20, 0,24,0,28 si 0,32)9.
llnn rpu"-a 2.25l13l se dau valorile an in funclie de zona seismici:
n =k . o
-' c ' -s
o
a-
L_5
g
0
=l +@o
- D
. f
. 1-
r B
F=Fo
F
=
Fn' ?
I r
F=F,
k:L
Tt"
(2.62)
(2.63)
{**
i
**
gt
I
L
i
2d
I
]
ndobtm
ld$dry!
:
I t
; . ;
"
\ ' -. 1
ag*f&
t
i l t .
<-
;+
"-i
i
*, ;
Fig.2.25 Valorile acceleraliei orizontale a terenului ( an
)
$uetrul normalizat de rdspuns seismic ( p
)
din (2.61) se determind cu relatiile:
dacd 0 3Tt 3Tu
dacd T, <Tr 3T,
dacd T, <Tr 3To
dacA T, > To
(2.64)
(2. 65)
(2. 66)
(2.67)
95
2. Bazele proiectdrii
construc.tiilor din iddrie
in relaliile (2.64)
-
(2.67)
Bo
este factorul de amplificare dinamici maximd a
acceleraliei orizontale a terenului; T1 este perioada fundamentald (pentru
o
structuri cu un singur grad de libertate dinamici gi cu rdspuns elastic), iar Ts, Tg,
Tp sunt perioade
de control (de col!).
Valoarea perioadei
de col! Tg s di in figura 2.26
l13l
in funclie de zonarea
teritoriului Romdniei, iar pentru Ts gi Tp se dau in tabelul2.13
[131.
Fi 1.2.26 Val ori l e peri oadei de
col !, T6
Tab.2.13 Perioadele
Factorul de amplificare maximi a acceleraliei orizontale a terenului (Bo) are
vafoarea maximi 2,75, iar in zona Banatului 3,00.
in figura 2.27 se prezinti
alura spectrului normalizatde rispuns seismic, de unde
rezulti ci valoarea maximi (/o
)
este cuprinsi intre perioadele
de control Ts si Tg.
m*
cle control
(cle
colU TB, TcSiTn
(secunde
Interval mediu de recurenld a
magnitudinii cutremurului
TB Tc TD
IMR
=100
ani pentru
starea limitd
ultimd
0.07 0, 7 3
0. 10 1. 0 3
0, 16 1, 6 2
\**
96
c/'lDtRt cu
pERETt
srRucru%Lt DtN ztDARtE
Fi1.2.27 Alura spectrului normalizat de rdspuns
seismic
ftrioada fundamentale (Tr) poate fi determinati cu formule simplificate, in general
eentu
proiectarea preliminari a clidirilor. Astfel, pentru indllimi ale clddirii pdnd la
40 m se poate utiliza relalia:
Tt
=
Ct ' H3t a (2.68)
rmde:
C, - este un coeficient in funclie de tipul structurii, iar
H- indllimea clddiriiin metri, misurati de la nivelul de incastrare, care poate
fi la extremitatea superioard a infrastructurii (cota t0.00) sau la nivelul
fundatiei.
Valorile coeficientului C, se vor lua astfel:
Cr
=
0,085 pentru cadre spaliale din o!el;
Ct:0,075 pentru cadre spaliale din beton amat sau din otel cu
contrav6ntu iri excentrice;
Cr
=
0,05 pentru clddiri cu pereli structurali din ziddrie sau beton gi pentru
alte tipuri de clidiri.
Ahmativ
pentru
clSdiri cu pereli structurali din beton armat sau din ziddrie,
meficientul C, mai poate fideterminat cu relalia:
0,075
I =-
,l
A"
A"= o,lo,.[?)']
(2.6e)
(2.7o',)
l" este aria totali de calcul,
[m2]
a perelibr de la primul nivel al clddirii;
,41 aria peretelui curent
j;
97
/r, lungimea peretelui
curent
j,
[m]
de la primul
nivel, pe direclia paralel6
cu
fo(a seismici, iar
,Fleste in5llimea clidirii,
[m].
I
Se va respecta condilia ca
'
_9.0,g
.
H
Pentru structuri in cadre din beton armat sau olel care nu depigesc 12 etaje in
inillim.e gi..au o inillime minimi de etaj de cca. 3 m, perioada
fundamentali pe
orice direclie pe
orizontald se poate
estima cu relatia:
T1
=0,1
' nr;u
(2. 71)
unde, r?r,veste numdrul de niveluri.
Factorul de comportare al structu ni (q) la acliuni orizontate se determind cu relatia:
au
Q
:
Qo' -
d,l
(2.72)
Factorul de referinld qo, depinde de tipulziddrieigi grupa
de regularitate structurali,
cu vafori prezentate
in tabelul 2.141131.
Tab. 2.14 Valorile factoruluide
Raportul au I a1 introduce influenla unora dintre factorii cirora li se datoreazd
suprarezistenla
structurii, in special redundanlei construcliei.
Raportul a,/a, se poate determina din calcul static neliniar, ca valoare a
raportului dintre forla laterali capabilS a structurii (atinsi
cAnd s-au format un
numdr suficient de articulalii plastice
care si aduci structura in pragul
situaliei de
mecanism cinematic)
9i
fo(a laterald corespunzdtoare atingerii capacitdlii de
rezistenld intr-un singur element (aparilia primei
articulalii plastice,
care trebuie si
fie intr-o rigli sau buiandrug) (Fig.2.28).
Criteriife pentru
realizarea regularitilii structurale ale unei clddiri sunt precizate
la
Cap. 3, paragraf ul
3. 1. 1.
Regularitatea structuralS
Factorul de comportare, qs
in plan
in elevafie
ZNA,
ZNA+AR
zc ZC+AR
ztA
DA DA 2.00 2, 50 3. 00 3. 50
NU DA 2, 00 2. 50 3,00 3,50
DA
NU 1. 75 2,00 2. 50 3. 00
NU
NU 1, 50 1. 75 2. 00 2,50
L",,
98
cLADtRt cu PERETT STRUCTRALI DtN Z\DAR\E
Fig.2.28 Rela{ia F-A
1- aparilia primei articulalii plastice;
2- u- stadiul ultim
Fenfu clddiri cu n11,)_2, valorile ao I a1 sunt urmdtoarele:
e) Pentru structuri cu pereli din elemente de zidirie din grupele 1 gi 2;
-
pentru ziddrie simpld (ZNA, ZNA+AR): a, / at
=1,19'
-
pentru zidirie armati (ZC, AC+AR, ZIA): a,la1=1,25;
b-) Pentru structuri cu pereli din elemente de zidirie din grupa 25:
-
pentru orice tip de zidirie au / a1= 1,00;
Fenfu structuri cu un singur nivel, factorul q se reduce cu 15o/o.
tr cazul pere{ilor din ZC+AR, trebuie sd se respecte cerinlele minime (prevederile
ostructive).
fndnd
cont de relalia (2.60), relalia (2.61) devine:
Ft
=
Tr ' o, ' ! ' *' ) '
( 2' 73)
q
lrmcat Qs
=
k" ' g gi m:G/g
,
rezulti:
a- RR
Fr =/ r .
5. r . G. ) "=/ r . k". L. G. 1
( 2. 74)
cq
q
G este greutatea totald a clidirii;
in refalia (2.74) forla seismici se misoari in aceeasi unitate ca
gi greutatea clSdirii
(de ex: ?n kN).
1
Daci se noteazl
T1
=
a,
j
=
Y
9i
1: e rezulti relalia utilizatd in Normativul
q
Pl 00-92
[16]abrogat:
Fu
=
o' k" '
B' G' Y
' s
h relalia (2.75) Y este coeficientulde amortizare.
(2.75)
2. Bazele
proiectdriiconstruc:tiilor
dn z*fub
Este util sa avem Tn vedere
9i
rela$a (2.751, intrucit in literatura tehnicd de
specialitate aparuti inaintea GoduluiP10G20O6, se utilizeazi relalia (2.75).
in cazul clidirilor cu proeminenle la ultimul nivel (case de trolii, coguri de fum, etc.)
care nu reprezintd un nivel distinct, acestea se considerd construclii independente
9i
Tncircarea seismicd ce le aclioneazd (F) se determini cu relafia:
m^ G^
F^
=2'
F^ ' "
-2Fh ' ---L
' mo
(2.76)
unde:
Fa- este forla seismici totalS ce aclioneazd Tntreaga cl6dire,
mp,Gr masa respectiv greutatea proeminenfei;
m.G- masa respectiv greutatea totald a clidirii, inclusiv proeminenla.
100
cLADtRt CU PERETT STRUCTUMLT DtN Z\DAR\E
3. PRoTEcTAREA PRELTMINAnA n
CLADI RI LOR CU PERETI STRUCTURALI
DI N ZI DARI E
3.1
pRotEcrAREA pRELtMtNAnA
I supRAsrRucruRn
:orma
in plan, volumetria clidirii
9i
distribulia spaliilor sau amplasarea perelilor
sructurali trebuie sd fie realizate astfel inc6t rdspunsul seismic al clidirii si fie
:avorabil
9i
sd poatd fi determinat prin calcul, cu suficienti exactitate, folosind
rcdele
9i
metode curente (simplificate). Cu alte cuvinte, proiectarea preliminari
a
zuprastructurii (9i a infrastructurii) reprezintd respectarea unor reguli constructive
:,,nin care trebuie realizatd conformarea structurii.
3.' 1.1 Alcituirea clidiriiin plan giin elevalie
'i-
uederea aprecierii modului de alcdtuire a structurii, clddirile din ziddrie potfi:
- cu regularitate structuralS in plan;
- cu regularitate structurald in elevalie.
llddirile din ziddrie sunt considerate cu regularitate structurald in plan dacd:
:
I
Forma in plan satisface urmdtoarele criterii:
- este aproximativ simetricd in raport cu doud direcliiortogonale;
- este compactd, cu un numir cAt mai redus de colluri intrAnde
9i
contur
regulat;
- eventualele retrageri/proeminenle in raport cu conturul curent al planseului
nu depdgesc, fiecare, 10% din aria plangeului sau 1/5 din dimensiunea laturii
(valoarea maximi) (Fig. 3.1
).
NI i l
E--; r-----L-4t
l l l B
r r l l +I
Fig. 3.1 Condilii de regularitate structuralS in plan
.i1,ii.I-Nr\F6!CIX
a+b<Ll4; c<Ll1; d<B/s.
3. Proiectarea preliminard
a clddirilor cu
b.) Distribulia in plan a perelilor
structurali nu conduce la disimetrii importante ale
rigiditdlii laterale, ale capacitililor de redstenld sau a incdrcdrilor permanente,
in raport cu cele doud direclii principale.
c.) Rigiditatea plangeelor
in plan
orizontal este suficient de mare incat sd fie
asigurati egalitatea deplasdrilor laterale ale perelilor
structurali sub efectul
incircdrilor
orizontale;
d.)
!1Rarter,
pe fiecaredireclie principali,
distanla dintre CM (centrul
maselor) gi
cR (centrul
de rigiditate) nu dep5gegte 0,1 din tungimea, respectiv tdfime'a
clSdirii.
Clddirile din zidirie sunt considerate cu regularitate structurali in elevalie daci:
a.) indllimile nivelurilor adiacente sunt egile sau variazd cu cel mutt20o/o.
b') Perelii structurali au in plan,
aceleagi dimensiuni la toate nivelurile
supraterane sau prezinti
variatii care se incadreazi in urmitoarele limite:
- reducerea lungimii unui perete
fafd de nivelul inferior nu depigegte 20o/o;
- reducerea ariilor nete totale la nivelurile superioare pentru
clidiri cu n,,,)3,
nu depigegte 20o/o din aria ziddriei de la parter.
c.) Clddirea nu are niveluri,,slabe" (Fig.
3.2).
Fig.3.2 Clidiri cu niveluri
,,slabe"
Clddirile care nu satisfac aceste condilii sunt considerate fird regularitate
structuralS, dupd caz, ?n plan
sau in elevalie.
ln.funclie de iegutaritatea in ptan
9i
in elevalie, clddirile cu pereli
ziddrie se clasifici in grupe
de regularitate structurald (Tabelul
3.1).'
structurali din
Tab. 3.1 Clasificarea clddirilor din ziddrie in
Grupe de regularitate a clddirii
Cu regularitate
Fdri regularitate
102
CLADIRICU PERETI STRUCTIJRAU DIN ZIDARIE
12 Separarea clidiriiin tronsoane
sturile de separa{ie intre clddiri/tronsoane de zidirie se clasificd Tn funclie de
r.d in structurd. astfel:
- rosturi complete, care traverseazd atdt suprastructura, c6t si infrastructura
(rosturile de tasare);
- rosturi pa(iale,
care sunt realizate doar in suprastructura clddirilor (rosturi
de
contraclie-dilatare
9i
rosturi seismice).
sturile de tasare au rolul de a limita eforturile din structuri datorate
uniformitilii terenului de fundare.
snrrile seismice, au rolul de a elimina sau diminua efectele negative ale torsiunii
ansamblu. in cazul clidirilor cu lungime deosebit de mare, rosturile seismice vor
ealizate atdt in suprastructura cdt
gi
in infrasiructura clddirii. Rosturile de
ftaclie-dilatare au rolul de a limita eforturile rezultate in urma variatiilor de
Feraturd.
pararea
clddiriiin tronsoane,
prin
rosturi de deformalie, este necesari dac6:
- lungimea clidirii depdgegte 50 m in cazul clidirilor amplasate pe
terenuri
normale de fundare. Pentru clddiri amplasate pe
terenuri dificile de fundare,
lungimea maximd a tronsoanelor se va stabili ?n conformitate cu
reglementdrile specifice (P7-2000
sau NP 001- 2000).
-
forma in plan
are neregularitili care depigesc limitele din figura 3.1.
recomandd ca rapoartele dimensiunilor tronsoanelor rezultate prin
grnentarea clddirilor prin rosturi si se incadreze in limitele:
-
lungime/|dlime <4;
-
Tni l ! i me/ 15! i me<1, 5.
rtuirile dintre tronsoane se vor realiza
prin
dublarea
perelilor
structurali, vor fi
ne si vor separa complet atAt elementele structurale cdt gi
elementele
ffuclurale
(Fig.
3.3).
Fi g. 3.3 Separarea cl ddi ri i i n tronsoane
lpEt un rost de tasare este in acelagi timp
9i
rost seismic
9i
de dilatalie -
frctie, se recomandd ca amplasarea lor si fie analizatd astfel incdt s6 rezulte
Innai
pufi ne rosturi .
=:_L
103
3. Proiectarea
preliminard
a clddiilor cu
percf
*udtnli din ziddrie
3.1.3 Dimensiuni maxime in elevalie
Numirul maxim de niveluri (nn;u) peste secliunea de incastrare se limiteazd in
funclie de o serie de factori, cum sunt:
- acceleralia seismici de proiectare (an);
- clasa de importanli a clidirii;
- clasa de regularitate structurali;
- tipulziddriei(ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
- densitatea perelilor structurali;
- tipul si grupa elementelor pentru ziddrii.
Numdrul maxim de niveluri in funclie de tipul zidiriei,
grupa elementului de zidirie,
zona seismicd gi densitatea perelilor structurali (p%), este prezentat in tabelul 3.2.
Densitatea perelilor structurali se definegte pentru fiecare direclie principald gi se
calculeazi cu relalia:
, 4.
po/ o=*. ns
. 1gg
( 3. 1)
'
S"n
unde:
\4",n",
esle suma arilor perelilor de
pe direclia transversald sau
longitudinald (aria plinurilor, fird conlucriri cu perelii de pe cealaltd
direclie), iar
So,, este aria plangeului de la nivelul de calcul.
Secliunea de incastrare a suprastructurii pentru calculul la fo(e orizontale gi in
raport cu care se stabilegte numirul de niveluri se considerd astfel:
- la nivelul superior al soclurilor, la clddiri fdri subsol;
104
'abelul3.2
Numdrul maxim de niveluriin de a"
si
densitatea
pet
Tipul
ziddriei
Grupa
elementelor
de zidirie
I'l
niv
o-,"
(%)
in functie de a"/o
0. 08 0. 12 0. 16 0. 20 0.24 0.28 0.32
ZNA 1
9i 2
1 4 4 5 6
2 4 6
3 5
zc
ZC+AR
ztA
1 si 2
1 3 4 4 4
2 3 4 5 6
3 4 5 6
4 4 6
5 5
zc
ZC+AR
ztA
2S
1
4
5
6 7
2
3
4
cLADtRr cu
pERETt
srRu:rur..l.u
DrN zoAnte
- la nivelul plangeului peste
subsol la clddirile cu pereli
degi (sistem
structural
tip fagure) sau ra cele cu pereli
rari (sistem
cerutar; pentru
zone cu
accelera{ia seismici de proiectare
an<0.24g,9i
zone cu an20.24 g daci s_au
introdus pereli
suplimentari la subsol;
- peste
nivelul fundalilor la clddiri cu pere{i
rari in zonele cu an20.24 g,
daci
nu s-au introdus perelisuplimentari
la subsol.
n
, zul
clidirilor din ziddrie armatd (zc,
zc+AR, ZIA) cu mansardd,
aceasta nu se
ndlude in numirulde niveluri (nniu)
daci:
- densitatea minimi constructivi a perelilor
datd ?n tabelul 3.2 se maloreazd
cu 1o/o. Densitatea
minimi a perelilor
din tabelul 3.2, precum
9i
majorarea
acesteia, nu se referd la pereliistructuralide
la mansardd;
- perelii perimetrali
ai mansardei, la care se prevede
streagina, nu depigesc
1. 25 m Tni t l i me;
- pereliide
compartimentare
ai mansardei
sunt de tip ugor;
-
9arpanta
acoperigului nu produce
impingeri
in perdlii perimetrali
pe
care
reazemd;
- perefii
structurali de la mansardd se confineazi cu stalpigori previzuli
in
continuarea celor de la nivelurile inferioare, gi centuri biipus'e fa pihea
superioari a perefilor.
n cazul clidirilor cu pod
sau cu acoperig.terasd,
daci peste
ultimul plangeu
se
;nevdd construclii anexe (spildtorii,
uscdtorii etc.), acestea se consider6 ca
:roe_minenle ale clddirii gi vor fi proiectate
ca aiare, daci suprafala
lor nu
:epdgegte 20% din suprafala etajutui curent, iar inillimea nu depdgegte'initlimea
.rr"relului
curent.
i cazul perelilor
din zc sau ZC+AR executali cu elemente din BCA/GBN
50
rurndrul
maxim de niveluri este:
- nntv=2 adicd P+1 dacd an<0.16 g;
- rniv=1 adici numai parter
daci an>0.24 g
trumdrul
maxim de niveluri, pentru
zc, zc+AR
9i
ZIA din tab. 3.2 poate
fi depigit
:u un nivel dacd:
- se folosesc elemente pentru
zidirii cu valoarea rezistenlei
standardizatd,
f6>10 N/mm2 gimortare
de clasd M>10
- siguranla structurii este
justificati
prin
calcul cu un procedeu
static neliniar.
3J Preciziri referitoare
la perelii
structurati
3,2.1 Clasificarea perelilor
din zidirie
3lbsificarea perelilor
din zidirie se realizeazd pe
baza urmdtoarelor
criterii:
a") Dupi rolul structural:
-
pereli
structurali,
care trebuie sd reziste, ?n bune condilii, la eforturile
produse
de incdrcdri;
- pereli
nestructurali,
care preiau
numai eforturi din greutatea
lor proprie
9i
unele incdrcdri
utile, cum sunt:impingeri, greutatea
unor elemente' prinse
dL
acegtipereli, pe
care le transmit plangeului pe
care reazemd (cirect'pe ptace
105
-
3. Proiectarea
preliminard
a clddiitor cu
pereti
structunli din ziddrie
sau
pe grinzi secundare). sunt
pereli de inchidere
9i
de umplutura la
structuriin cadre, respectiv
pereli ugori de compartimentare.
La rOnduf lor, perelii structurali
pot fi pereli portanli gi pereli autoportan,ti
(de
contravdntuire). Perelii
portanli preiau incdrcdri
gravitalionale (transmise de
plangee gi greutatea lor proprie) gi incirciri orizontale
(acliunea vAntului
9i
seisirutuij. Perelii autoportanli nu preiau ?ncirciri
gravitalionale de la plangee. Ei
preiau numai
greutatea lor proprie gi incircdrile orizontale din vAnt sau seism.
Peretii structurali reazemi
pe fundalii
9i
au continuitate
pe verticald pe toatd
Tnillimea clddirii. Fiecirui
perete structural ii corespunde o axi modulari de
trasare
9i
pozilia
acestor axe rdmAne neschimbati
pe toatd indllimea clddirii.
in figura 3.4 se
prezinti citeva exemple de clidiri cu
pereli structurali portanti
9i
autoportan!i.
!
t
i | r . t 2i
oo@
b.
Fig. 3.4 Tipuri de clidiri cu
perelistructurali:
a -cu pereli degi (sistem fagure); b- cu pereli rari (sistem celular)
"1
.1
:1
\*
106
oUDIRICU
STRUCTURALI
DIN
ZIDARIE
ffiq."LTglisauautoportanJij1-rync|iedetipu|p|angee|orsi
ffi +rrx',k'fi:rilidfr
I'i{tiii1a#,iiffi
I
lHt;t"u'r7;21li!'^l:lelii
dfii"";i";,
s, rransversari
sunt
r
ffi ::,':
:'i,
:':ffi:f.
fl i, Ji
Ti,'r*fi:fiiia1tTlxffi
l nesfiucturari
pot
fi de innh;rr^.^
^__.
'rturre,/
a cftecr pe
ptaca
ob:lTf"g"re
sau
de
c
pe'eri,ror;";#if
t5..!n:fi;ili"i{Hh:}',t"$3iff
"#':,;,::1*
j,"J
pereli
exteriori,
care
gg9"""i';"iJ,',lrt""
parte
din
anvefopa
ctddirii,
separ.
spafiut
(mediuf)
perett
interiori'
""r
o"tirit"azd
spafiuf
construit
pe
orizontard.
pozitia
in
clidire:
alcituire
(vezi
figura
1.6):
pereti
structurali
din z
ffi
iW
i i :i #i}':rii:::r,E
z t::
a!,.
e
N A
+
A R,
;
Eteli sfnf^r,,r^ri i;-
-,o,1''.e
confinatd
(ZC);
stuircturali
din ziddrie
;;#r#
ii]ir",a in rosturite
orizontafe
sfncturafidin
ziddrie
cu inimd
armatd
(ZlA).
tr ziddrie
nearmati
lid.d"";#;;E'J#,"f ,.,:!!iii#i.r]1ff
,:',"$i,'$,l,fj";;f
lk!fi:X?fffi"i:
cu sgism
icit'aLf,*:t,
ziddriisimpra-
n umai
cu
n. zddrie
cu inimd
",H"Tt:11l5::r,:rt'"ig
*pr"J","5#"..
[1o,irie
cu inimd
il"t;'.J;i'5#fi,,i"ffia
acfiunea
sesmicd.
rthe
ele
umpfut
cu
beton
"rr"l;il;Lli
doud
ziduri
paratefe
avdnd
mecanice
intre
straturi
9i
r"
."i"
""i"
oi,'"t^"3lbeton
(grout)
cu sau
fdrd
3 Ftutlt
solicitdritor. p.irtii
i];#],.j:',:,o-19ol"lte
con|ucreazi
pentru
: Ti"jT'il'\2:,';;:;eff;2"1fl?,11i3flff,
P
1y-"tyrire
;Aili:
vor
avea
T,g
10
cm'
in prezent
datoritd
oin.rrtfl,9i-osimea.stratuluimedian
va
#'ni iT
atd
este'
n e utili."u
ii'
i"]""n'1"#ia
grtor
teh
n of ogice
de
execu{ie
il"J"".r|
";llflj
".r'?l,g:,i
,-
-
ffi ;'ffi".'lr.*
_este
a m p ra s a td roca
I in
opiinou-seE'ilillfl
i":'mi"?31,1'1^"^'gLn",f'liJ'ini'ro,.,,.,in
'a
up, r, r o u
-s ca a f citu
ire
9
i com porta
re ;;;"
il#fi,:l!?i".i:f"jfr
I
;T111,
in rosturife
orizontafe
.si
intdritd
,
'Fi3l'ff
5;,#lTJ""j."i1'11,,ett'ii;Ji''",g1i'i!:iq'i"il,""',",:",i'ilil
ou.t,.ii't"_"o&;"::fl:::.*
timitatd
sub
acliune"ln"ar",lri[i.liclire
eica
perelilor
structurali
se
a reiriza
si!ffi";rlffit:?JT:',ffi,'iule,
insd
nu va ri mai
micd
de 24
107
3. Proiectarea
preliminard
a clddiilor cu pereb sfructunli din ziddie
Totodati, indiferent de rezultatele oblinute prin calcul, raportul dintre inillimea h= a
peretelui fdrd centurd
9i
grosimea sa (t) trebuie si fie:
- la ziddria nearmati (ZNA): h.lt312;
- laziddria confinati si la cea cu inimi armati: h./t<15.
Dispunerea in plan a perelilor structurali se va face cit mai simetric in raport cu
axele principale ale clddirii,
pentru a evita efectele defavorabile ale torsiunii
generale. Se recomandi ca perelii structurali cu rigiditatea mare si fie dispugi cdt
mai aproape de conturul clSdirii (in special
perelii transversali de la capetele
clddirii).
Perelii de pe
o direclie conlucreazd cu
perelii de pe cealalti direclie, de exemplu,
perelii longitudinali sunt reazeme pentru pereliitransversali si invers.
Pentru a fi considerate reazeme laterale, perelii adiacenli de pe cealaltd direclie
trebuie sd fie rigidizali, adici legali prin
lesere
gi si indeplineasci condiliile:
- lungimea si fie >1/5 din Tndllimea etajului;
-
grosimea
sdfie>-112 din grosimea peretelui care este rigidizat;
- in cazul Tn care peretele are goluri, lungimea acestuia si indeplineasci
condifiile din figura 3.5.
Fig. 3.5 Rigidizarea perelilor
structurali
Fig. 3.6 Rigidizarea perelilor cu pilagtrii
Perelii de rigidizare cu grosimea de 12 cm (112 cdrdmidi) sunt considerali inactivi
la preluarea incdrcdrii seismice.
ln cazul unor pereli lungi, fird pereli structurali
pe direclia opusd (in special ?n
cazul clddirilor de tip hali), rigidizarea poate fi asigurati cu ajutorul pilagtrilor
(st dl pi di n zi ddri e) (Fi g. 3. 6).
Dacd grosimea pilagtrilor (to) este <3t gi distanla interax dintre pilagtri (do) este
S20t, unde t este grosimea peretelui rigidizat, atunci
peretele rigidizat se poate
considera cu grosimea echivalenti (de calcul), care se determind cu relalia:
108
tc:
Prrt
(3. 2)
CUDIRICU PERETI STRU9TRALI DIN ZIDARIE
Coeficientulp, se dd Tn tabelul 3.3.
Daci to>31, respectiv dp>201, atunci in calcule trebuie sd se tind seama de
alcdtuirea reald a peretelui.
d.) Pereli izolati
9i
pereti cuplali
Perelii structurali fdrd goluri (plini) se numesc pereli izolali. in cazul perelilor cu
goluri, care se dispun, de reguld, sub formi de giruriverticale, pd(ile verticale pline
dintre goluri se numesc gpaleli (sau montanli) (Fig. 3.7a).
Perelii cuplali sunt perelii cu cel pulin un
9ir
vertical de
goluri (ugi sau ferestre) la
care gpalelii sunt legali intre ei, la nivelul fiecdrui plangeu, prin rigle de cuplare
(buiandrugi) din beton armat (Fig. 3.7 b).
Daci un perete
cu cel pulin un
9ir
vertical de goluri este fdrd buiandrugi, spalelii
fiind legali intre ei la fiecare nivel numai cu placa plangeului, atunci acel perete
este constituit din pereli izolali necuplali (Fig. 3.7c). Fiecare gpalet reprezinti un
perete izolat.
Fig. 3.7 Perefi structurali:
a.) perete plin (necuplat); b.) perete din doigpaleli cuplali;
c.) perete din doispaleli necuplali; 1- gpalet, 2-gol cu buiandrugi,
3-gol fdrd buiandrugi, 4-buiandrui; S-plangeu
Pentru a realiza rolul de cuplare a gpalefilor, buiandrugii trebuie si fie rigizi gi bine
b. a.
incastraliin gpaleli.
In acest caz buiandrugii preiau momente
acliunea incircdrilor orizontale, contribuind
rigiditSlii perelilor cuplali.
incovoietoare gi fo(i tdietoare din
astfel la cresterea rezistenlei
9i
'ab.
3.3 C
d/bo tJt
1 2 3
6
1
1, 4 2.0
10 1, 2 1. 4
20 1, 0 1, 0
109
3. Proiectarea
preliminard a clddiilor cu pere.ti structurali din ziddrie
in cazulin care gpalelii sunt legati numai prin placa plangeului, aceasta reprezinti
o legdturd flexibild care nu poate prelua eforturi
(moment incovoietor
9i
fo(5
tdietoare) din acliunea incircdrilor orizontale, asigur6nd doar deplasdri egale ale
gpale!ilor (montan!ilor).
Perelii plini, fdrd giruri de goluri, sunt intotdeauna
pereli necuplali-
e.) Dispunerea in
plan a perelilor structurali:
Dispunerea in plan a
perelilor structurali se va face astfel inc6t si fie respectatc
regulile de conformare structurald.
Se recomandd ca perelii structurali transversali de la capetele tronsoanelor sd fie
cdt mai pulin sldbili
prin goluri. Totodati se recomandi ca suma ariilor nete ale
perelilor de pe cele doui directii principale ale clidirii si fie aproximativ egale,
astfelincAt rigiditatea structurii de pe cele doui direclii si nu difere cu mai mult dt
25Yo.
3.2.2 Goluri in perefii structurali
Pozitia si mirimea
golurilor in perelii structurali se stabilesc
pe considerente
tuncliondte. intrucAt prezenla golurilor reduce rezistenla
9i
rigiditatea perefilor, este
necesard respectarea unor cerinle structurale care sd asigure siguranla structuri
cum sunt:
- evitarea reducerii exagerate a capacitdlii de rezistenld
9i
a rigiditdlii uno
pereli prin care se creazd
premizele unei comportiri defavorabile k
torsiunea de ansamblu a clidirii;
- realizarea unor arii nete de ziddrie aproximativ egale
pe cele doui dire{i
principale ale clddirii;
- satisfacerea cerinlelor de rezistenli gi ductilitate
pentru plinurile verticalt
(gpaleli)
9i
orizontale
(grinzi/rigle de cuplare, buiandrugi) dintre goluri'
Stabilirea dimensiunii
golurilor pentru ugi
9i
ferestre
9i
amplasarea acestora Tl
perelii structuralitrebuie si satisfacd urmitoarele categorii de cerinle:
- funclionale;
- de plastica faladelor;
- structurale.
Pentru satisfacerea cerinlelor structurale se vor lua unele misuri, cum sunt:
- raportul r dintre ariile in plan orizontal ale golurilor de u9i
9i
ferestre gi arilt
plinurilor de zidirie, se limiteazd in funclie de acceleralia seismicd d
proiectare a amplasamentului
(an), numirul de niveluri (nn1u), poziF
pereteluiin clddire
9i
tipul zidiriei (Tab. 3.4);
-
golurile de ugi gi ferestre vor fi dispuse, de reguli pe aceagi verticald k
toate nivelurile;
poate fi acceptati dispunerea lor alternanti cu respectarei
unor distanle care si permitd transmiterea incircirilor printr-un sistem d
tip
"grindi
cu zibrele" (Fig.3.8
);
- gpalelii/ montanlii (plinurile verticale dintre
goluri), si aibd lungimi cdt ma
ipropiate, sau gpalelii cu dimensiuni mult diferite si fie dispugi altemati
in lungul peretelui. Aceasti cerinli este dificil de realizat in cazul blocurilo
de locuinle, unde din cauza golurilor de ugi din perelii transversali, rezulli
montanli mici (Fig. 3.9);
110
Tipul
zidiriei
Tip
perete
flni
-ab.3.4
V,
0. 0
8
T ort
rrln irl
t-o-T
6
functie
IT'
l 0
rle- a,la
0. 2
4
0. 2
I
0. 3
2
ZNA
ZNA+A
R
Exterior
1
1, 5
1, 25
1. 00
0. 80
2
3
lnterior
1
0. 5
5
0.45
0. 35
0.25
2
3
zc
ZC+A
R
lnterior
I
2 0. 5
5
0.45
0. 35
q&
3
4
0. 4
5
0. 3
5
0. 35
5
Exterior
1 1. 5
t . z5
1. 00
0. 80
2
3
4
1. 25
1. 00
5
lungimea
minimi (l_i,.,).
a gpalelilor
se limiteazd
in funclie
de indllimea
|:[i:i:i;,flHil"
tnn"'l tri'o'
isl
'".i
de'srosimea
pereterui
(r)-
in cazul
'glefl
r^in
a.
. . _Fig.g.8
Dispunerea
golurilor:
b'
a.\ sub torm6,
{e sirur\ lrer\rci\e.,
b
)
a\\ernantb
Tabelul
3.5 Dimensiunite
minime
ate
111
-
3. Proiectarea preliminard a clddirilor cu pere[i stucturali din ziddrie
Datele din tabelul 3.5 se refere la dimensiunile minime ale gpalelilor pe ambele
directii.
Dimensiunile a1 gi 02 Sunt aritate in figura 3.9.
3- , 4 r *3- - - + *
4
'
r
4
, 3*
I
l
I
tdi fl tl$l tl
-'T1-
=G ffi
-fi-
l l l
F- l l _
U+ Ll
Fig. 3.9 Dimensiuni ale gpalelilor
a1-gpaleli de margine; a2- gpaleli intermediari.
dimensiunile elementelor
pentru zidirie
Se recomandd ca dimensiunile in
plan ale ziddriei nearmate (ZNA) sd fie multiplu
de 112 din lungimea elementelor de zidirie (condilie obligatorie pentru zidirii cu
elemente din grupa 2S), pentru a se elimina tiierea/spargerea pe gantier a
elementelor de zidirie.
Dacd inillimea de referinld a rAndurilor (interax intre rosturile orizontale, egali cu
grosimea elementului
+12
mm) este 220 cm, atunci inillimea po(iunii din zidirie
cuprinsi intre centurd gi buiandrug va fi multiplu intreg al ?ndllimii nominale a
rdndului (h,,), indiferent daci ziddria este nearmata (ZNA) sau armatd (ZC, AC+AR,
ZI A) (Fi s. 3. 10).
Fig. 3.10 Modularea ziddriilor in raport cu
dimensiunile elementelor
pentru zidirie
a2 4 . d1
- - -
\ - -
112
CLADIRI CIJ PERETI STRUCTUMLI
DIN ZIDARIE
3.?-3 Alegerea tipul de zidirie
r pnoiectarea
clddirilor cu pereli
structurali din ziddrie, alegerea tipului de ziddrie
re fiace in functie de:
- numdrul de niveluri supraterane (nn;u);
- regularitatea structurald a clddirii;
- grupa
elementelor pentru
ziddrii:
- acceleralia seismici de proiectare
a amplasamentului, (an).
3,2.3.1 Zidilria nearmatd (ZNA) giZNA+AR
Sndria simpld este un material neductil, casant, cu rezisten{e
moderate la
rcnrpresiune gi mici la intindere
9i
forfecare. De aceea utilizarea lor la proiectarea
mru{cfurilor este limitatd- Totugi, structurile din zidirie nearmati (ZNA)
cu elemente
rcramice din grupele
1, 2 gi 25 pot
fi utilizate daci se indepiinesc
urmitoarele
mditii:
- clidirea se incadreazi in grupa
1 de regularitate structurald (tabelul
3.1);
- clidirea se incadreazi in clasele de importantd lll sau lV;
- sistemulconstructiv
este de tip fagure (cu perelidegi);
- i ndl l i meani vel ul ui h"t s3, 00m;
- numdrul maxim de niveluri este limitat, in conformitate cu valorile date in
t abel ul 3. 2.
3"23.2 Ziddria armati (ZC,
ZC+ AR, ZlAl
aradria
armati se poate
utiliza, cu condilia limitdrii numdrului de niveluri, in
rnrnformitate cu valorile din tabelul 3.2.
a,$ Dispunerea centurilor
lenturile din beton aT.at monolit se dispun la nivelul plangeelor pe
toli perelii
*sructurali, atat la ziddria nearmatd (zNA)
c6t
9i
la zidilrid armatd (z,irlA, zc,
3E+AR gizlA), sau intre plangee
ta clddiri cu pereli
rari sau de tip sati/hatd.
3enturile sunt continue pe toli perelii
structurali, formdnd o relea de contururi
:l'-chise.
3,mturile pot fi intrerupte:
- in dreptul casei scdrii (plangeu
curent), dacd existd stapigori din b.a. la
ambele margini ale golului
9i
o centurd-buiandrug la podedtul
intermediar
care sd facd legdtura intre cei doistdlpigori;
- in dreptul lucarnelor (la mansarde), dacd existd stdlpigori din b.a la ambele
margini ale golului, previzufi
cu armdturi longitudinale
ancorate
corespunzdtor in centura plangeului
de la nivelul inferior.
=emtru
asigurarea condifiilor de confort termic, centurile existente in cazul perelilor
sxneriori trebuie prevdzute
la exterior cu un strat de termoizolatie
suplimeniar
1fig.
311) .
--
3. Proiectarea
preliminard a cl^dirilor cu
pereti structunli din ziddrie
Fig. 3.11 Corectarea
punclilor termice din zona centurilor din beton armat:
a-d itrat termoizolant continuu; e- corectarea
punlii termice in dreptul centurii;
f- centurd firi izolalie termicS, 1-ziddrie din cdrdmidd, 2- strat de termoizolalie, 3_-
tencuiald interioari, 4, 5- tencuiald exterioari, 6- beton armat, 7- gapi egalizare, 8-
beton simplu de
pantd, 9- hidroizolafie, 10- strat de termoizolalie,11- gapi de
egalizare, 12- strat de
Proteclie,
in prezent perelii se realizeazd cu un strat termoizolant continuu
pe toli
perelii
exteriori, insd in anii in care cerinlele de izolare termici erau reduse se corectau
punlile termice din dreptul centurilor
9i
buiandrugilor
(care aveay o l5lime mai micd
decAt
perelii) sau ram6neau
punli termice necorectate
(Fig. 3.11f).
b.)Dispunerea stilpigorilor
St6lpigorii se dispun la ZC gi ZC+AR. Pentru exemplificare se consideri clddirile
din figura 3.12a gi b. Golurile
pentru u9i
9i
ferestre au suprafala mai mici de 2,5m2,
cu exceptia celor din axulA, intre axele 1
9i
3.
in conformitate cu recomandirile din coOut Cn 6-2006 dispunerea stAlpigorilor se
face astfel:
- la capetele libere ale fiecdrui
perete (Sr in fig. 3' 12b);
c.)
f.)
e. )
d. )
114
CUDIRICU STRUCruRALIDIN ZIDARIE
pe ambele pnrli ale golurilor cu suprafala 22,5 m2 in zonele cu ans0,20g
(S,
Oin figura 3.12 a g1 O1 respectiv cu suprafala >1,5 m2 in zonele s6ismice
cu a920,249;
la toate collurile exterioare gi intrdnde de pe conturul clidirii (S3 din figura
3. 12 a
9i
b) ;
in funguf peretelui (S+ din figura 3.12 a gi b), astfel incOt distanla dintre
axele stilpigorilor sd nu depageascd:
.
5,0 m in cazul clddirilor cu pereli degi;
.4,0
m in cazul clddirilor cu pereli rari.
din figura 3.12a este cu pereli degi (sistem fagure), astfel ci dispunerea
de tip 54 la intersecliile perelilor asiguri respectarea distanlei
<5m,
cu
peretelui din axul A din zona cu pereli rari, unde Tn lungul peretelui trebuie
distanta s4,0m.
din figura 3.12b, cu distanlele dintre perelii structurali
>5m
este cu pereli
m celular), astfel incAt, din condilia prevederii unui numdr cAt mai redus
in lungul perelilor, rezultd o posibili dispunere a stdlpigorilor aritatd in
funcfie de distanla realS dintre perelii structurali, cuprinsd intre 5 gi 9 m,
diverse dispuneri ale st6lpigorilor.
a. b.
Fig.3.12 Exemple de dispunere a stAlpigorilor
asigurarea condiliilor de confort termic stAlpigoritrebuie prevdzuli la exterior
strat de termoizolalie suplimentar (Fig. 3.13).
a. b.
3.13 Corectarea punclilor termice din zona stdlpigorilor: a-la pereli exteriori
b- la pereli exteriori cu strat termoizolant la exterior (solulie uzuali)
115
3. Proiectarea preliminard a clddiilor cu pereti structurali din ziddrie
3.3 Proiectarea preliminare a sub ansamblurilor structurale orizontale
Ansamblul elementelor structurale orizontale este format din plangee, supante,
console etc.
3.3.1 Plangee
3.3.1.1 Rolul plangeelor in structuri
La proiectarea preliminard a plangeelor se va urmeri realizarea lor ca diafragme
rigide in plan orizontal. Prin aceasta se asiguri:
- colectarea fo(elor orizontale, in special a celor din seism gi transmiterea
lor la perelii structurali;
- asigurarea conlucririi perelilor structurali;
-
posibilitatea adoptdrii unor modele de calcul structural simplificat.
Prin asigurarea conlucririi
perelilor structurali, distribulia fo(elor seismice la pere$
se face propo(ional cu rigiditdlile lor la translalie, precum
9i
redistribulia
incdrcdrilor seismice la perelii cu capacitatea de rezistenli mai mare dupd cedarea
perelilor cu capacitate de rezistenld insuficientd.
Rigiditatea in plan orizontal a plangeelor depinde de alcdtuirea constructivd
9i
de
dimensiunile
9i
pozilia golurilor mari, de exemplu golul pentru casa scirii.
in cazul plangeelor din elemente prefabricate imbindrile vor fi proiectate astfel incit
sd asiguie plbngeelor o rigiditate cdt mai mare in plan orizontal. imbindrile trebuie
sd rimAni in stadiul de comportare elastic pentru solicitdrile seismice multiplicate
cu coeficientul de comportare q, adicd
pentru rispunsul seismic in domeniul
elastic.
3. 3. 1. 2 Ti puri de
pl angee
Din punct de vedere al rigiditdlii in plan orizontal
plangeele se impart in doui
categorii:
- plangee rigide in plan orizontal;
- plangee cu rigiditate nesemnificativi in plan orizontal.
a.) Pfangee rigide in plan orizontal
Din aceasti categorie fac parte plangeele:
- din beton armat monolit;
- din predale cu suprabetonare continud cu grosimea 260 mm, armati cu
plasi din olel beton cu aria 2250 mm'lm (de exemplu 5O8/m);
- din panouri mari gi semipanouri
prefabricate din beton armat imbinate pe
contur prin bucle petrecute sau cu piese metalice sudate
9i
monolitizare;
- din elemente
prefabricate de tip "fAgie" imbinate la capete cu bucle
petrecute sau
piese metalice sudate
9i
cu suprabetonare continud cu
grosimea
>60
mm armatd cu
plasd din olel beton cu aria>250 mm'/m (de
exemplu 5O8/m) gi monolitizare;
116
L"t Plangee cu rigiditate nesemnificativd
in plan orizontal
[Mnn reasta categorie fac
parte plangeele:
- din
panouri mari fird imbindri corespunzitoare
pe contur;
- din elemente
prefabricate de tip "fAgie" fdri suprabetonare armati, a9a
cum s-a
Precizat
mai sus;
- din
profile metalice
9i
bolligoare din zidirie;
- din
grinzi prefabricate
9i
corpuride umpluturS;
- di n l emn.
iim cadrul normativului
P|OO-112006 se
precizeazd ci
plangeele cu rigiditate
nesemnificativd
Tn plan orizontal sunt acceptate in urmdtoarele condilii:
-
pentru plangeele cladirilor cu fln1y33 din clasele de importanld lll
9i
tV in
zone|e cu an=0.08g,
cu exceplia
p|angeu|ui peste subso|, care Va avea
rigiditate mare;
-
pdntru plangeul peste ultimul nivel la clddiri GU oniys2 din clasa de
importanli lV, pentru zonele cu an=O.129"' 0' 169
Se recomandi ca fala superioard a
plangeelor si fie la ac,eeagi cotd pe toatd
*rpr"f+"
nivelului. in'mod'exceplional
pot fi acceptate decaliri cel mult egale cu
iln6fiimea centurilor.
ffiirlitatea
plangeelor in planul lor are o importanli deosebiti, deoarece:
in
'cazul
plangeelor cu rigiditate nesemnificativd
in
plan orizontal,
conlucrarea sp'aliata
nu poate fi asiguratd, astfel cd fiecare element
structural
verticai se deplaseazi
independent sub acliunea Tncdrcirilor
orizontale,
valoarea incircdrilor
orizontale
preluate de pereli fiind
propo(ionald cu distanlele dintre
pereli, in loc de rigiditSli. Redistribulia
incircirilor orizontale
dupi cedarea unor
pereli este nesemnificativi;
-
pentru plangeb care
prezintd rigiditate
practic infinitd
(plangee din beton
armat monolit sau din elemente
prefabricate de beton armat bine
solidarizate),
ce asiguri deplasdri egale ale
perelilor sub acliunea
incircirilor
orizontale
9i
repartizarea
fo(elor orizontale la elementele
structurale
verticale se face
propo(ional cu rigiditilile acestora.
3.3.1.3 Pozilionarea
golurilor mari in plangee
in cazul clddirilor civile
golurile mari in
plangee se datoreazi
casei scirilor. Prin
urmare,
pozilionarea cisei scdrilor trebuie ficutd astfel incAt si nu afecteze
rigiditatea in
plan orizontal
9i
rezistenla
plangeelor'
ir Fig. C.t+'r" dau cdtevi exemple de
pozilionare favorabili
9i
nefavorabili a
caseiscirilor.
in cazurite in care efectele nefavorabile ale slibirilor datorate
golurilor sunt
semnificative, se va
line
seama de slSbirea rigiditdlii
plangeului in plan orizontal
pentru Oistiinulia incircdrii seismice
la pereli, iar..plangeul
se va verifica la
rezistenla in plan orizontal. Uneori, in cazul unor sciri cu pozilie centrald, care
reduc semnificativ rigiditatea
in plan orizontal a
plangeelor, sunt necesare rosturi
de separalie, cum este cazult din figura 3.14'
117
3. Proiectarea preliminard
a clddiilor cu orurcf sfructunli din ziddrie
Pozilionare favorabilS
Pozitionare defavorabild
Fig.3.14 Pozilionare golurilor mari in plangee
3. 3. 1. 4 Supant e
Supantele sunt niveluri pa(iale, dezvoltate numai pe
o potiune din aria unui nivel
(Fig. 3.15). Sunt utilizate de obicei la parterul
unor clSdiri comerciale.
Fi g. 3. 15 Supant e
in cazul clidirilor etajate cu pereli structurali din ziddrie nu se accepti supante,
intrucdt pe zona fdri supantdrezultd indllimi duble ale nivelului, cu o comportare
defavorabi li sub acliu nea incdrcirilor orizontale.
in cazul clSdirilor de tip sali/hald se admit supante daci acestea au o structurd
separati de structura de ansamblu a clidirii. in caz contrar, trebuie prevdzut un
rost de deformalie intre zona cu supantd gi cea fdri supantd (Fig. 3.16).
t , .
118
cLADtRt cu
pERETt
srRucruRAtt otN zoAne
SECTIUNEAA.A
SECTIUNEA B-B
Supanta
Rost de
/=eptreti;e
b)
Fig. 3.16 Cl5dire tip sali/hali cu supanti
separati (a) gi neseparatd de structura halei (b)
3.3.1.5 Console in pereli
h cazul clddirilor cu pereli
structurali din zidirie existi doud tipuri de console:
- console executate la nivelul plangeelor;
- console intermediare, intre plangee.
e.! Console executate la nivelul plangeelor
Sutt realizate prin scoaterea in consoli a plangeelor curente, fiind necesare in
special pentru
balcoane sau copertine (Fig. 3.17). Se recomandd ca fala
sr.perioari a consolei si fie la aceeagi cota cu plangeul. Se admit deniveldri ale
@isuperioare
a consolei cel mult egale cu inillimea curenti a centurilor.
Gonsolele pentru
balcoane pot fi denivelate gi prin executarea acestora mai sus
decdt cota plangeului. De asemenea, se pot executa console
9i
in cazul plangeelor
fir elemente prefabricate.
h toate cazurile se va asigura continuitatea structurali, armarea superioari gi
anoorarea armdturilor in vederea preludrii momentelor negative.
A
T
T
3. Proiectarea
preliminard
a clddiilor cu pere.ti structurali din ziddrie
, t ,
<3t
I
-|_-__-f____--_r
c. o.
Fig. 3.17 Console din beton armat monolit
a- la acelagi nivel cu plangeul; b.c.) maijos decdt
plangeul;
d- intermediari, intre plangee, 1- perefi; 2- plangee din beton armat
monolit; 3- console; 4- armituri; 5- centuri
b.) Console intermediare, intre
plangee
Consolele intermediare, care sunt incastrate direct in perelii
structurali, sunt
admise in mod exceplional cu respectarea condifiilor:
- deschiderea consoleieste
<31, unde t este grosimea peretelui;
- accesul pe consoli este admis numai pentru intrelinere;
- rezemarea consolei se face pe toatd grosimea peretelui.
Daca deschiderea consolei este
>3t
incastrarea consolei se va face intr-o centuri
intermediari incastratd in stAlpigori din beton armat monolit. Aceasti centurd este
solicitatd la torsiune.
3. 3. 1. 6
$arpant e
in proiectarea garpantelor se va urmiri, realizarea rigiditnlii
9i
indeformabilitdlii
acestora sub acliunea incircirilor (permanente, zdpadi, vOnt sau seism) pe
ambele direclii principale ale clidirii.
Schema staticd a garpantei se va stabili astfel inc6t sd nu rezulte impingeri laterale
in elementele de reazem (pere!i, atice, calcane). Dacd aceastd prevedere nu poate
120
cLADtRt cu
pERETt
STRUCTURALT DtN Z\DAR\E
lirir maizati, se vor prevedea elemente suficient de rezistente pentru
a
prelua
iirnlmrmqenle (de exemplu stAlpigori din beton armat).
Milir,atea
generali gi locali vor fi verificate prin calcul sau prin misuri
rumrn:',sr:Cive (de exemplu se asiguri ancorarea cosoroabelor in structura clddirii).
La
rr*ezemele
interioare cu popi, acegtia vor fi rezemali pe perelii structurali sau pe
f,mnlrmm
Rezemarea popilor direct pe placi se poate face numai in condiliile in care
pillmfr se verificd la incdrcarea adusd de popi.
5,
4
FROIECTAREA PRELIMINARA A INFRASTRUCTURII
nmrras,:rructura clidirilor este formati din urmitoarele elemente:
: , l-a clSdiri firi subsol: fundalii, soclul, placa de beton slab armatd ce
constituie suportul pardoselii de la parter.
i I La clddiri cu subsol: fundafii, pereli de subsol, placa de beton ce constituie
suportul pardoselii
de la subsol
9i
placa plangeului peste
subsol.
iuresir
'n
faza de
proiectare preliminari a infrastructurii, incircdrile pe
fundalii pot fi
rurascute doar aproximativ, trebuie si se
lind
seama de:
- rndrimea fo(elor verticale care trebuie transmise la terenul de fundare;
- Intensitatea acliunii seismice la amplasament;
- matura
9i
proprietilile mecanice ale terenului de fundare;
- existenla apelor subterane.
nrrn raza de proiectare preliminard infrastructura trebuie conceputi ca un ansamblu
rc e,lemente structurale cu rezistenld gi rigiditate spaliald adecvate intensitilii
mrii+,6rilor verticale si seismice si caracteristicilor terenului de fundare care si
s6tJlr.llre:
- transmiterea la teren a tuturor solicitdrilor;
- tasdri limitate gi c6t mai uniforme care si nu pericliteze integritatea structurii,
a elementelor nestructurale sia bransamentelor la retelele exterioare.
3. 4. 1 Fundaf i i l e
:$,datiile
perelilor structurali din ziddrie vor fi continue sub ziduri gi in funclie de
T'iarrmea eforturilor pe
teren, de natura terenului si de addncimea cotei de fundare
rcn fi:
- cont i nue ri gi de di n bet on si mpl u (Fi g. 3. 18, 3. 19);
- rigide cu talpi continui din beton simplu
9i
cuzinet din beton armat (Fig.
3.20);
- elastice, cu talpi din beton armat, simpld sau evazatd (Fig. 3.21);
- fundalii izolate rigide din beton simplu, pe care reazemd grinzi soclu din
beton armat pe ambele direclii (Fig. 3.22) (Fundalii cu descdrcdri pe
reazeme izolate).
121
3. Proiectarea
preliminard
a clildiilorcu
p'fli *udunli din ziddrie
|,.:"
{. oo^,
b. a. o.
Fig. 3.18 Fundalii continue rigide din beton simplu la clddiri firi subsol:
a - ldlimea fundalieieste egali cu ldlimea soclului; b- ldlimea fundaliei este mai
mare dec6t a soclului, 1-soclu; 2- talpd rigid.a din beton simplu;
Fig. 3.19 Fundaliicu talpi rigidd din beton simplu la clSdiri cu subsol pentrdpereli
exteriori (a) gi interiori (b); 1- fundalie; 2-perete de subsol
122
ctlDtRt cu zERETT STRUCTURALI DtN zoArue
FiE. 3.20 Fundalii rigide cu talpd din beton simplu gi cuzinet continu din beton
anrnat, 1-bloc din beton simplu; 2-cuzinet din beton armat; 3- perete de subsolsau
soclu;4- armituri de rezistentd; 5- armdturi constructivS.
a. b.
Fi g, 3.21Funda{i i el asti ce cu tal pa di n beton armat si mpl d (a)
9i
evazati (b)
1- armdturi de rezistenld:2- armdturi constructivd
Fi1.3.22 Fundalii izolate rigide din beton simplu (reazeme izolate) pe
care
eazemd grinzi-soclu din beton armat: 1-fundafii izolate; 2- grindd -soclu din beton
armat; 3- perete din zidirie; 4- strat de egalizare din beton simplu (cca. 5cm)
Sect i unaa a-a
J-
t +-
t-@
!' _ |
2+ , - , , . , 1
@?u' l L
-
)
, . . ,l
123
3. Proiectarea
preliminafr a clddiilor cu
Wreti
structunli din zidarie
Talpa rigidd din beton simplu
poate fi realizatd intr-o singurd treapti (Fig. 3.18,
3.19), respectiv 2-3 trepte la incdrciri mari (Fig. 3.23).
Fi1.3.23 Talpa (bloc) din beton simplu cu doud trepte (a), respectiv cu 3 trepte (b)
ltalpd rigidi din beton simplu; 2- socluri sau pereli de subsol
Addncimea de fundare se stabilegte astfelTncdt fundalia si rezeme pe o adAncime
de cel pulin 20 cm pe un strat bun de fundare
9i
sd fie cel pulin egald cu
addncimea de inghe!.
Ldlimea blocului (telpii) se stabilegte astfel:
- din condilia ca
presiunile de sub fundalie sd nu depdgeasci presiunea
admisd pe teren, stabiliti in funclie de gruparea incdrcirilor;
- sd fie mai lati cel pulin cu 10 cm fald de soclu sau peretele de la subsol;
- din condilia lilimiiminime de executare a sipdturii.
indl{imea blocului, respectiv a treptelor blocului de fundalie sd fle de cel pulin 40
cm. Armarea blocului nu este necesard dacd o2o'1n, respectiv tgo2 tgo'in, betonul
putind prelua eforturile de intindere care apar.
in tabelul 3.6 se prezinti valorile minime pentru tgo in funclie de presiunea efectivd
pe teren (care se consideri egali cu presiunea admisibild a terenului)
9i
clasa
betonului utilizat.
in cazul incdrcirilor relative mici, fundaliile pot avea ldlimea egali cu a soclului
(3.19a). La incdrcdri mai mari, precum gi la clddiri cu subsol, din considerente
economice fundaliile au ldlimi mai mari decdt ale soclurilor sau perelilor de subsol.
Soluliile de rezemare a perelilor nestructurali de la subsol, se realizeazi in funclie
de greutatea lor proprie, in una din urmitoarele solulii (Fig. 3.24):
124
Tabel ul 3.6 Presiune efectivd
rezemare pe placa
de la subsol, dacd perelii nestructurali transmit o
incdrcare de maxim 4 kN/m gi au maximum 3 m lungime; placa
va avea o
grosime
de cel pulin 80 mm, prevazuti
cu o armare suplimentari dispusi in
lungul peretelui;
ingrogarea locald a plScii
de la subsol; daci perelii
nestructurali transmit o
incircare intre 4+10 kN/m gi au maximum 3 m lungime; placa
va avea o
ingrogare local5 de minim 200 mm grosime.
Armiturile suplimentare
longitudinale dispuse in placd
sub pereti
vor avea diametrul minim
Q10
mm.
cu fundatii proprii
continue sau cu rezemiri izolate.
s15cm
ri scm
"
T
rf
TJ-
HH
l ^- La
t r f - i
l l l + |
t l
'
L-----l
@' @z
|
*+4
7o
3.24 Rezemarea perelilor
nestructurali la subsol: a- direct pe placa
suport; b-
3r'rrnarea locala a pldcii
suport; c- ingrogarea gi armarea locald a pldcii
suport a
na.ioselii, 1- perete
despd(itor nestructural
,2-
placa
suport a pardoselii,
3-strat de
ruEe,re a capilarit5lii, 4- umpluturd de pdmdnt
compactat, 5- armiturd suplimentari.
3. 42 Socl uri l e
S,'-curile se utilizeazi in.cazul construc{iilor fdri subsol. Se recomandi ca perelii
;d
'ezeme
centric pe socluri care, la rdndul lor, sd rezeme centric pe fundalii.
imr-'ea soclurilor va fi cel pulin egali cu grosimea perelilor
de la parter, pentru
a
w*-'te
preluarea
eventualelor abateri de tasare sau turnare. se admite o
lmr"gere
de maximum 5 cm a felei exterioare a soclului?n raport cu planulexterior
m
:sdrieide
la parter.
! , 4. 2. 1 Socl uri l e di n bet on si mpl u
flrm :eall amplasamentelor pe teren normal de fundare, pentru
construclii din clasa
ue rportanli lll cu nn;us3 si an<0.169, precum gi pentru
construclii din clasa de
nnnrrcnianld lV indiferent de zona seismicd, soclul poate
fi executat din beton
sil|nr crl{",,t. cu u rm dtoarele prevederi
constructive:
-
dacd inSllimea soclului (mdsuratd
de la fala superioard a fundaliilor)
este de
nnax. 1,50m, la nivelul pardoselii parterului
se va prevedea
un sistem de
:,enturi pe toate soclunle (Fig. 3.2s a,b). Aria armdturilor longitudinale
din
aceste centuri va fi cu cel pulin 2Oo/o mai mare decdt aria armdturilor din
centurile curente:
b. a.
15cm
+
125
3. Proiectarea preliminard
a ctddiitor cu pereli
structurali din zidarie
daci indllimea soclului este
>1,50m,
se va prevedea
incd un sistem
centuri la partea
de.
jos
a socluritor (Fig.
3.25c). in mod obignuit,
asemenea situafii soclul are ld{imea mai micd decat ldlimea fundatiil6r.
in detaliul din figura 3.25, stratul support al pardoselii,
din beton slab armat, este
dispus pe.un
strat filtrant de pietrig, pe o umpiuturd bine compactati.
In afari de straturile menlionate,'se
mai poate prevecea
9i
un strat termoizolant
sub placa
suport a pardoselii, pe
un strat de egalizare din beton simplu.
Fig. 3.25 Socluri din beton simptu
a,b- cu centuri la partea
superioari;
c- cu centurd la partea
superioari
9i
inferioard;
1- socluri; 2-fundalii;
3-centuri superioare; 4_ceniuri inferioare
3.4.2.2 Socluri din beton armat
Dacd nu sunt indeplinite
condi{iile de la
punctul
anterior, soclurile se vor executa din
beton armat monotit (Fig.
3.26), in
urmdtoarele
situalii:
- pentru
clidiri din clasa de importanfi I
sau l l ;
- pentru
clddiri din clasa de importanli
l l l avAnd nni f 3 gi an>O. 169
Armarea
se realizeazd
din doud plase
dispuse pe
cele doud fe{e ale soclului.
Indiferent
de addncimea
de fundare, se vor
prevedea
doui sisteme de centuri: la partea
superioari gi la partea
inferioard
a soclurilor.
de
in
c.
Fig. 3.26 Soclu din beton armat:
1 -soclu; 2-fundalie;
3-centura
superioarS; 4-centura inferioari
126
3.t1.3 Perelii de subsol din beton simplu:
Se recomandi ca perelii de subsol sd rezeme centric pe fundalii si vor avea
glrosimea
cel pulin egald cu grosimea perelilor
de la parter. Se vor realiza, de
' eEuld,
din beton armat, uneori gi din zidirie de cdrdmidi pentru cr:rstruclii din
:tasa lV de importanli.
3in punct de vedere constructiv, perefii de subsol din beton simplu sunt similari
soclurilor din beton simplu cu inillimea mai mare de 1,5m (Fig.
3.27a). Prin
*n'rnare, se vor executa cu doui sisteme de centuri (superioare gi inferioare), in
:erenuri normale de fundare, pentru construclii din clasa de importanld lll, cu nn's3
s anSO,169, respectiv pentru clddiri din clasa de importanli lV indiferent de zona
seismicS.
a. b.
Fi1.3.27 Pereli de subsol din beton simplu (a)
9i
din beton armat (b)
1-pereli de subsol; 2- fundalii; 3-centurisuperioare; 4-centuri inferioare
3.4.4 Perefi de subol din beton armat
eerelii
de subsol din beton armat (Fig. 3.27b) se folosesc in urmitoarele situafii:
- pentru
clidiri din clasele de importan!5 | sau ll;
- pentru
clidiri din clasa de importanli lll avAnd nn;f3 gian>0,169.
3e va urmdri ca rigiditatea subsolului sd fie superioari rigiditdtii nivelurilor
supraterane, ceea ce permite considerarea incastririi peretilor
structurali la nivelul
:r{angeufui
peste
subsol. in acest scop se recomandd adoptarea urmdtoaretor
-risuri:
- numdrul
9i
dimensiunile golurilor
din perelii de subsol vor fi reduse la strictul
necesar:
- pentru zonele seismice cu an>0.169 pozilia golurilor
din perelii interiori ai
subsolului se va decala cu cel pulin 1m fald de pozilia golurilor
de la parter
(Fig. 3.28). Golurile din perelii exteriori pot fi amplasate centric fald de cele
de la parter,
dar vor avea dimensiuni mai mici cu cel pulin
20%;
127
3. Proiectarea preliminard
a clddiilor cu
pereti
structurali din ziddrie
Fig. 3.28 Amplasarea
golurilor la subsol
in plus, in cazul clddirilor cu pereli rari, in zonele seismice cu an20.249, se
recomandi sporirea rigiditSlii subsolului prin introducerea unor pere$
suplimentari din beton armat, in limita posibilitdlilor rezultate din planul
architectural (Fig. 3.29).
PLAN PARTER
PLAN SUBSOL
, _, '
_
l ,
_
o@@
i , , , i
o@o
Fig. 3.29 Introducerea de pereli suplimentari
(PS) la subsolin cazul
clidirilor cu compartimentare rard
3.4.5 Plangee la infrastructuri
in cazul clddirilor fdri subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va executa
din beton armat, legatd monolit prin intermediul armiturilor cu soclurile clidirilor,
contribuind astfel la sporirea rigiditdlii de ansamblu gi la caracterul spalial al
infrastructurii.
in cazul clSdirilor cu subsol,
placa
suport a pardoselii de la subsol se va realiza din
beton simplu, iar in cazul clidirilor amplasate pe terenuri de fundare dificile, placa
suport a pardoselii de la subsol se va executa din beton armat, legatd cu armdturi
de tdlpile fundafiilor. Aceastd solulie este recomandatd gi in cazul terenurilor
normafe de fundare pentru zonele seismice cu an20.249.
Dacd la subsol se previd pereli nestructrurali ce reazemi direct pe placa
pardoselii fdri ingrogare, atunci aceasta va fi din beton armat.
f.
PS
l-'
128
cLADtRt cu
pERETt
STRUCTURALI DtN zonrue
4. CALCULUL CLADI RI LOR CU
PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE
4. I I NTRODUCERE
fddria este un material neomogen
9i
anizotrop, caracterizat printr-o
comportare
nelasticd chiar la nivelurile relativ reduse de solicitare.
rentru
proiectarea
structurilor pentru
clddiri curente, se consideri valabile
-nndtoarele
ipoteze simplifi catoare:
- ziddria este un materialomogen gi izotrop;
- caracteristicile seclionale ale perelilor
din zidirie se determind pentru
sec{iunea brutd (nefisuratd);
- se pot utiliza factori de coreclie stabiliti astfel incAt sd se obtini o
concordanli cAt mai buni cu datele rezultate in incercdri.
'n
concordanli cu metoda de calcul la stdri limit5, clSdirile cu pereti
structurali din
oddrie trebuie calculate la:
- stiri limitd ultime (sLU), pentru gruparea fundamental5
9i
gruparea
speciali,
9i
- stdri lirqiti de serviciu (SLS).
Sfuctura clidirii este aclionatd de incdrciri verticale (gravitalionale) gi orizontale
: ' n vdnt sau sei sm.
'mcdrcdrile
gravitalionale
sunt preluate
de toli perelii portanli (dispugi,
de reguli, pe
ambele direclii ale clidirii), iar incircirile orizontale pe
ansamblul clddirii sunt
preluate
de perelii portanli
9i
de contravAntuire paraleli cu direclia de acliune a
'ncdrcdrii
orizontale.
Ferelii sunt solicitali la compresiune
9i
incovoiere perpendicular pe planul
lor,
Jrecum
9i
la compresiune gi incovoiere in planul lor median.
n conformitate cu normele generale de proiectare la sLU, clidirile cu pereli
structurali din ziddrie se calculeazi atdt in gruparea
fundamentaE (GF),
cdt
9i
in
gruparea speciald (GS) a incircirilor.
In ambele grupdri perefii se calculeazd pentru doud situatii:
a.) in prima
situalie perelii se calculeazi la compresiune
9i
incovoiere
perpendiculard
pe planul lor. in acest scop se considerd fdsii vertical6 de pereli
cu
ialimea de 1m, actionate de incircdrile aferente.
Fe verticali fdgia este extinsd pe toatd indllimea clidirii, iar din punct
de vedere
static este o grindd
continud pe verticali cu continuitdli pa(iale
in dreptul
129
-
plangeelor.
incdrcirile verticale aferente f69iei provin
din ac{iunea plangeelor
9i
greutilii proprii
a fdgiei; cele din plangee
dar
9i
cele din greutatea proprie
?n unele
situalii, aclioneazi excentric in raport cu planul median al peretelui,
rezult|nd astfel
momente incovoietoare din acliunea incircdrilor vertical perpendicular pe planul
peretelui.
Concomitent cu incdrcdrile verticale se consideri siincdrcdrile orizontale
care aclioneazd perpendicular pe planul pere{ilor,
din vdnt sau seism.
Cele aferente fAgiei calculate produc
momente incovoietoare, care se calculeazi in
mod simplificat ca pentru
o grindd
continud cu continuitdli parliale
?n dreptul
reazemelor/plan geelor.
Este evident faptul ci Tn GF avem incdrciri din v6nt numai la perelii
exteriori, pe
tot perimetrul
clddirii, iar in GS avem incdrcdri din seism pe toli perelii, atdt exteriori
cAt si interiori.
in cazul
-spale{ilor
liberi dintre ferestre, nelegali cu perelii
de pe cealalti direclie,
ldlimea
fdgiei se considerd egali cu lungimea gpaletului.
In final, in secliunea calculatd (obignuit la parter)
se suprapun efectele acliunilor gi
se determind eforturile rezultante: efortul rezultant de compresiune gi
momentul
incovoietor, la care se verific6 fdgia.
Fig.4.1 Eforturi M-N pe fAgia Fig.4.2 Compresiune giincovoiere
?n
calculati, 1-f69ia,2- planul
median planul median al peretelui
al f dgi ei
intrucdt acllunile predominante provin
din incdrciri verticale, calculul perelilor in
aceasti situalie este denumit "calculul perelilor la incircdri gravitalionale",
care se
face succesiv la pereliitransversali
9i
longitudinali ai clddirii.
b.) In a doua situa{ie se face calculul de ansamblu al clddirii. Se determind
eforturile axiale in pereli gi momentele incovoietoare ce aclioneazd in planul
median al perelilor.
in final se face un calcul la compresiune excentrici a peielilor,
excentricitatea fiind pe lungimea perelilor/gpalelilor, paraleld
cu incdrcarea
orizontald (Fig. a.4 de unde rezultd ci trebuie considerate doui etape de calcul:
- in prima
etapd, cdnd incdrcirile orizontale aclioneazd pe direclia
transversali a clddirii, se calculeazd perelii
transversali;
- in a doua etapd, cind incircdrile orizontale aclioneazd pe
direclia
longitudinald a clidirii, se calculeazd perelii longitudinali
H
-i
h"
-t_
th"
l -
+
130
t cALcULUL nERETTLoR DrN aDARTE LA iNcARcAnr cRRvrrATroNALE
Ll Determinarea incircirilor verticale ce aclioneazi perelii structurali
:
,cazul
perelilor portanli, incdrcdrile verticale sunt date de incdrcirile de la
ngeu
(permanente
9i
utile) gi greutatea proprie a peretelui, iar in cazul perelilor
lcontravOntuire
(autoportanli) de greutatea lor proprie, intrucAt acegtia nu preiau
rircirile de la plangee.
odul ?n care incdrcarea de la plangee se transmite la perelii portanli este
lerminat de tipul plangeelor gi al structurii.
cazuf
pfangeelor ce lucreazd pe doui direclii, pe tramele unde raportul laturilor
b cuprins ?ntre 0,5
9i
2, incdrcirile de la plangee sunt
preluate de perelii portanli
I
pe ambele direclii (Fig. 4.3.a). Suprafelele de plangeu aferente unui gpalet
rrtea
plind dintre goluri)
se determind ducAnd linii la 45' in collurile tramelor
bectoare)
gi la mijloculgolurilor de ugi sau ferestre.
-
._
t s!
<_:
dt-i + +i
4---11------*
ll
*-
I
l_I--r----]t
,
-]t
b.
'
Fig.4.3 Stabilirea suprafelelor de plangeu ce descarcd pe perelii portanli:
, a.) plangeu ce lucreazi pe dou6 direclii b.) plangeu din f6gii prefabricate ce
lcreazi-p'e o direclie, Ar, Az - arii de plangeu ce descarci pe perelii transversali
(A1) respectiv longitudinali (A2), d1- drepte la mijloculgolurilor, d2- drepte la
jumdtatea
deschiderii fdgiilor de plangeu
hema din figura 4.3a corespunde plangeelor din b.a.m, panouri mari prefabricate
fiedale
cu suprabetonare.
:cazuf
pfangeelor ce lucreazd pe o singurd direclie, cum este cazul plangeelor din
pii prefabricate sau grinzi prefabricate
9i
elemente de umpluturd, precum
9i
rrgee care pot lucra pe doui direclii dar raportul laturilor este in afara intervalului
F2,0, incircarea de la plangee este preluatd numai de perelii portanli (Fig. a.3b).
tselii
portanli sunt perelii pe care reazemi elementele
prefabricate
de planseu,
hectiv
perelii lungi ai tramelor ?n cazul plangeelor din beton armat monolit la
rc raportul laturilor este in afara intervalului 0,5...2,0.
cazuf plangeelor care lucreazd dupd o singurd direclie, stabilirea suprafelelor
Erente
perelilor portanli pe care reazemd, se face prin trasarea unei drepte
mleld cu perelii portanli, la
jumdtatea
distanlei dintre acegtia (Fig. a.3b).
pi stabilirea suprafelelor de plangeu aferente perelilor portanli pe care
hzemi, se stabilegte care sunt perelii cu cele mai mariincirciri gi la acegti pereli
a.
131
:::gnsideri
fdgii cu tungimea de 1m, aga cum se aratd in figura 4.4in cazut in
care Incarcarea
se transmite pe
doud direclii.
in figura 4.4 s-au considerat urmitoarele taiii oe perete
cu ldlimea de 1m:
- in peretele
transversal
din axul 2; doud fngii, una intre axele A
_B
l6ngd golul
de ugi,
9i
una ?ntre axele B_C;
- in peretele
transversar
din axul 3: o singuri f69ie, ?ntre axele B_c,
I 6ngi gol ut de
ugd;
- in peretele
longitudinal
din axul B: o singuri f6gie, intre axele 2_3,
lAngd gotul
de uSd.
Fig' 4'4 Modul de descdrcare
a plangelui
(stabilirea
suprafelelor
de descdrcare)
si
f6giide perete
cu lilimea de' 1m; i_ suprafe{e de plangeu
aferente
pereliror
transversari,
2- aferente pereliror
rongitudinari
se constatd
cd, in funcfie de golurile
existente, fAgiile sunt de doud tipuri:
-
I?81
i1
Oereli
fird goturi,
cum e cea din axui Z, intre B_C;
- fdgii ldngd goturi,
cum sunt cetetalte f6giidin fiiigura4.4.
'
4.2-1.1-l incirciri verticare preluate
de gpaleli (care
revin gparefiror).
incdrcarea
de. la plangeu preruati
de un gpalet (montant),
in situalia in care
incdrcarea
unitard pe planseu
1kN/m2),
compusd din incdicdrile perman"nt"
9i
utile, este constantd, se stabilegte
cu relalia:
Qpt
=
Q pt'
Ao1
kNI
unde:
Qpr,
aste incdrcarea
unitard
99 :"lgy!,
pg prangeu (datd
de greutatea
proprie
a plangeului
giincdrcdrile
utile),
[kN/m2];
;-
( 4. 1)
132
zLADIRICIJ PERETI STRUCTURALI DIN zoArue
{, este suma ariilor aferente
gpaletului considerat.
euernplu,
peretele transversal din axul 2 (Fi1.4.4) este format din doi gpalefi.
ael de ldngd axa A) are aria aferenti de formd poligonali cuprinsd intre
A. B,C,D,E,F,G,H, iar al doilea gpalet aria aferentd cuprinsd ?ntre punctele
l@m& a"rem incdrciri diferite
pe trame, datorate
grosimii diferite a plicii plangeului,
n mm6m.r rii diferite a pardoselilor sau incircdrilor utile diferite, relalia (4.1) devine:
' J. ; =L
qi ' Ai
tkNI
(4.2)
; . sunt incircdri medii pe trame, in
[kN/m'],
iar
-s ariile pe care qr, este constantS.
n:. f 2 flncirciri verticale
preluate de f69ii (care revin fdgiilor)
ffimni
ne referim la o fdgie verticali de perete cu ldlime de 1m, se aplicd relaliile
rile,
sau (4.2), cu precizarea cd ariile aferente corespund f69iei considerate, care
s"e- reprezentat punctat sau hagurat Tn figura 4.4. Se constati ci aceste arii sunt
tffii :e plangeu perpendiculare pe fAgia de perete, avdnd ldlimea de 1 m in cazul
mm.n:flrilor
plini, respectiv de 1m plus jumdtate
din lilimea golului in cazulfdgiilor de
Fmmsre
de la marginea golurilor.
ililtmr
zuf
in care avem trame la care plangeul lucreazd dupi o singuri direclie, cum
,rme cazul clddirii din figura 4.3b, unde fAgiile prefabricate reazemi pe pere{ii
itff@-s*,ersali, ariile de descdrcare se stabilesc consider6nd ci incdrcarea de la f69ii
w:-ansmite in mod egal perelilor portanli pe care reazemi.
iinrrr mate cazurile se considerd incircirile verticale cu valori corespunzdtoare
p'nuiEnii de incdrcdri la care se face verificarea peretelui.
lilm fEura 4.5 se
prezintd un exemplu de strucJurd cu pereli rari (sistem celular) gi
mm:see
ce reazemi pe perelii longitudinali. In acest caz cele mai solicitate fAgii
r u!
- spalelii nelegali pe direclia transversali din axele A gi C. Aceste fdgii au
l dl i mea egal d cu l ungi mea gpal el i l or (a2, bz), i ar i ncdrcdri l e aferente
(verti cal e
9i
ori zontal e)
provi n de l a ari i l e cu l dl i mi l e a1
!i
b1, mdsurate de l a
j umdtatea gol uri l or adi acente.
-
f69i a di n axul B, i ntre axel e 1
9i
2, care are l dl i mea de 1m, dari nci rcarea
este prel uati de pe o suprafal d cu l i l i mea c1, p6nd l a
j umdtatea
gol ul ui
adiacent. Se observd cd aceastd fAgie este mai solicitati decAt cea din
acelagi ax B, dintre axele 2
9i
3, daci incdrcarea unitari pe plangeu
e
aceeasi .
133
'LADIRI
CU PERETI STRUCruRALI DIN ZIDARIE
GGutatea
proprie a fagiei
pe
un nivel se calculeazd cu urmdtoarele relalii:
-
pentru o fagie cu ldlimea de 1 m:
c=g.l?"
[kN]
-
pentru o fagie cu altd lefme
(gpalet libeo:
c=gl l,
[kN]
tnde:
g este
greutatea unitarS de clcul a
peretelui (kN/m'?);
/- Elimea fagiei difedtit de 1 m;
ll,. inallimea
peretelui intre
plan9oe
Se va lua Tn considerare
Si
greutatea centurii.
4.2.2 Dlagrama ds eforturi axiale
pentru
fati. do
perete
(4.3)
(4.4)
Pe baza incdrcerilor
preluate
do o faqie cu ldtimea de 1 m sau cu lSlimea gpaletului
ber, se determind diagrama de eforturi axialo de compresiune;
Greutatea
proprie a
pereteluise poate considera in doud moduri:
- uniform distribuitd
pe
indllimea
peretelui (kN/m), rezu[and diagrama N
real5, ln cregtere liniard de sus in
jos
9i
salturi in dreptul
planieelor (Fig
4. 6b).
-
concntratd la nivelul
planseului,
fiind insumata cu incArcarea de la
plansee,
rezultand diagrama N simpliflcatd, cu salturi in dreptul
planleelor
(Fi g. 4. 6c).
Se menlionaaza ce diagrama de eforturi axiale se determine
pe
fa9ia de 1 m in
cazul c;lculului la incdrcari
gravitalionale, respectiv
pe
un gpalet intreg Tn cazul
calculului la compresiun 9i'incovoiere
in
planul peretelui
D, c,
Fig.4.6lncdrcdri de la
plansee (a) gieforturi axiale
(b
9ic)
inh-o fagie deperete
ll=1,OOm)
sau lSlimea
gpaletului liber); b) diagrama reald a efortului axial
9i
c.) diagrama simplificatd a efortului axial; Qr lncdrcarea de la ultimul
plan9eu;
G-greutatoa
propde a
pereteluide pe un nivel
NEd
'-
4. Calculul cladirilor cu pereti
structurati din zidaie
+-4
Fig. 4.5 Exempre de descircare a plangeurui pe pereliistructurari
longitudinali in cazul structurilor celulare
in tabelul 4.1 se dau ariile aferente de descircare a planseului pentru
fdgiile
considerate in figura 4.5.
Se precizeazd
cd aceste fAgii sunt aclionate
9i
de incdrcdri orizontialc
perpendiculare
pe planul peretelui,
care se determini pe fAgii verticale cu li{imile
egale cu cele precizate
in tabelul4.l
Tab. 4. 1 F de calcul
structur{
rcarea din plangeu pe
nivel/fAgie
Q4=Qpn' At , o1
Qpt =4pn' Az, o1
Q pn
,
8 pn
,
q
pB
sunt incdrcirile medii pe trame.
in cazul verificirii perelilor interiori se calculeazri doud incirciri de la plangeu:
din stdnga
9i
din dreapta peretelui,
care acfioneazi excentric in raport cu pl
medi an al peretel ui .
eo,
=lr
0,,,'
I
*
n
0,,,
?i
"
134
E--
Suprafala de plangeu
aferenti
At,of
=
rr' +
Ar,of
=b,
+
.
( L,
L"\
At ^r =Cr ' l
' + ' I
J' vt . l ) ) )
CLADIRI CU PEREfl STRU)TMLI DIN ZIDARIE
inc6rcerib n
9i
n/in module sunt egale daca
4=1m.
Fasia are continuitate
pa(iala pe
reazeme, astfel cd momentele incovoietoare din
camp
(M")
9i
de
pe
reazeme
(M,)
se considerd ln mod simplificat, egale (Fig.4.7):
, 2
wt ne
t 2
unde r. este Tnetimea unui nivel.
in functie de inetimea cledirii
;i
Gportul dintre ine4imea
9i
clidirii, inc;rcarea w/ poate fi constanid pe toatd cladirea sau
mari la ultimul nivel, eventual la ultimele doud niveluri
(Fig.4.7).
(4.7)
lungimea/l51imea
sd aibe vabri mai
(4. 8)
M'
he
he
I
t
Fig.4.7 incdrcarea din vant
pe
faqie
a-schema staijcd a faqiei, b- diagrama de momente incovoietoare
Se
precizeaze
ce incarcarea din vant
9i
momenteie sectionale rezultate sunt cu
valori de
proiectare (de
calcul), inhucat vantul se considerd in GF.
4.2.3,2 A4iunea locald a seismului
Seismul aclioneazd local atat asupra
peretilor
exteriori, cat
Si
a celor inte ori. ln
ambele cazuri se considera c; incircarea seismiq; aferente perctelui
calculat,
actioneaz; ca o incdrcare uniform distribuite pe inaqmea unuinivel.
lncercarea seismice localS se determinS astfel:
a.J se determind incarcarea seismicd aferentd pereielui
la nivelul unde se
calculeaza
peretele (Sp), propo4ionalcu
masa
pereleluisicota
sal
G-
sr =4
i =4
c-
IKNl
Fi- incercarea seismice totale, |a nivelul k;
137
4. Calculul cladidlor cu Dereti structurali din zidaie
Efortul axial la nivelul de incastrare se determind cu relajia:
Nu{
=Q7+@-D. Qry1
+nG
[ kN]
(45)
unde n este numdrul de niveluri.
Efortul axial, Nr", poate fi calculat la fiecare nivel, fiind un efort seclional de
proiectare, produs
de incercerile gravitalionale, rezultand astfel diagrame de
eforturi axiale.
incdrcdrile preluate
de fa-sie, precum gi efortul axial din fSgie se determind in
func.tie de
gruparea
de incarceri la care se face verificarca.
4.2.3 incirciri orizontale locale
incircdrile orizontale locale care aclioneaze
perpendicular pe planul peretelui pot
orovenii din:
- seism,
pentru toti perelii (interiori gi exteriori):
- vant, numai pentru perelii exteriori;
- impingerea
pemantului, pentru peretii de subsol de
pe
conturul cledirii;
- impingeri date de bolli, arce sau garpanie;
- incirceri de exploaiare orizontale (impingerea oamenilor in spatii
aglomerate) sau
greuteli ce rezultd din suspendarea mobilierului sau a
unor instalalii care
produc momente incovoietoare
perpendicular pe planul
peretelui.
Cele mai importante sunt cele din v6nt sau seism, care aclioneazd la toate tipurile
de clSdiri.
4.2.3.1 incircarea localA din acliunea vantului
Din incircarea din vant care aclioneazd numai pe per4ii exteriori, se considerd
incdrcarea aferente fagiei calculate. in funclie de
pozilia peretelui fate de direclia
vantului, incercarea din vant este presiune sau suc_tiune, care in acest caz, nu se
insumeaze.
incdrcarea orizontale a4ioneaze pe o fAgie verticale Gu lilimea
t,
care este:
- egald cu distanla dintre axele golurilor de ferestre in cazul gpalelilor liberi.
De exemplu, in fig. 4.5 sunt aj gi b1;
- un metru in cazul
peretilor
exteriori
plini (fAgii din axele 1 gi 3 din fig 4.5, care
nu s-au reprezentat).
in
general, peretele lucreaz pe
ambele directii: verticali gi orizontale.
Considerand, in mod simplificat
gi
acoperitor, ce
peretele
lucreaza numai
pe
direclia verticald, incercarea din vant
pe fagie este:
wf
=w.lt
lkN/ml
(4 6)
unde, w este incdrcarea unitara din vant
pe perete
[kN/m1
\-
136
4. Cabulul cladiilor cu
pereti struclurali din idane
rrz G,- masa, respectiv
greutatea peretelui la nivelul k;
,rr Gr-masa, respectiv
greutatea
totald a nivelului k.
b.) se determine incErcarea uniform distribuite
pe perete,
la fiecare nivel:
s,
h"
lkNim'zl
(4.e)
(4. 10)
unde:,{, este aria
peretelui
la nivelulconsiderat.
lncdrcarea ln modul
pe
fe$ie este egald cu
qs daca se considere cA
peretele
Iucreaze numai
pe
direclia verticale
(Fig. 4.8).
a. b.
Fig. 4.8 lncdrcarea din seism
pe
f69ie
a-schema staticd, b- momente lncovoietoare
ln mod simplificat, momentele se calculeaz6 astfel:
-
pe reazeme:
q
"^.d
h?
Tn camp:
, )
M-
=qsc
hE
"
l 2
unde:
q","d este valoarea medie a Tncdrcerilor de sub
9ideasupra
q""este incercarea distribuiE
pe
nivel
t 2
( 4. 11)
reazemului, iar
STRUCTUMLIDIN ZIDARIE
424 Determinarea excentricitalilor de aplicare a inc;rcarilor vedicale
lr;srficitatea incdrcarilor verticale in raport cu
grosimea peretelui (pe
direclia
lr=nni'
peretelui) provine
din maimulte cauze:
-
alcdtuirea constructivS a structurii;
existenta unor imperfecliuni de execulie (accidentale);
,
efectul incdrcdrilororizontale.
=ta.ele acestor excentricitSli se concrelizeazd
pdn
momeniele incovoietoare
ar':cuse de inc6rc6rile verticale, care soliciti
peretele perpendicular pe planul
sdu
tfan.
fi -elaliile de calcul, efectele excentricitetilor se introduc prin
coeficientii de
r"i-cere
a capaciteliide rezistentd, care corecteaze situatia compresiunii centrice.
!,24.1
Excentricitili provenite
din alcatuirea slructurii
.!,sn
excenlriciteli structurale in secliunile in care se produce
transferul (trecerea)
rldorverlicale de la un nivel la altul. datorite urmdtoarelor cauze:
-
suprapunerea excentdcd a
peretibr pe
verticala, din considerente
arhilecturale sau datoritd unor
grosimi
diferite a
peretilor, prevezub
in
pfoiectare;
-
rezemarea excentdca a
plangeelor pe pereti;
inc6rcarea dife ta transmisi de
planseele
de
pe
o
parte
9l
cealaltd a
pereljtor.
::_-orite acestor excentricitali inc6rcErile veriicale produc
momente incovoietoare
1
yalori
maxime la
partea
superioare a
peretilor (sub
centuri); aceste momente au
: {arialie liniarl4 pe
inellimea unui nivel cu valori nule la
partea
inferioare a
:eretelui
(deasupra
centurilor) (Fig- 4.9).
i figura 4.9d, s-a considerat ce ldlimea centurii, care asigura rezemarea, are
i:jnea a, iar excenlricitatea incdrcdrii de la plangeu
d, este:
lac: a=t rez!1t6,
n czul e din figlra 4.9 s-a conside|at cd lelimea centurii esle
rretelui (i)
9i
rezultd excentricitdlile:
d=L
6
(4.12J
egal6 cu letimea
( 4. 13)
139
4. Calculul cladiilor cu
pereti sLructuEt din zdari,e
Fig.4.9 ExcentricitSli structurals la pereli exteriori
(a)
9i
interiori
(b)
9i
momente incovoietoare
(c);
d,e- detalii de rezemare;
a-lStimea de rezemare a
plangeului (in
cazul e, a=t)
140
STRUCTUMLI
DINZ\DARIE
=t=ihicitatea
structurald
{e")
in secliunea 1-1
si!{ioard a peretelui),
e6te:
.
la peretele
exterior
, M
Pt . d, Nt
d1
-
t
-^r'
Nt+P,
.
la peretele
interior:
{sub
centurd, respecliv
la partea
\4.14)'
(4. 15)
2M
"
:rr'
Pr, Psds NFl
Nt +Ps +pr
ir ffgura 4.10
se eprezintS
schema static6,
excentricitatile
si eforturile
l\4 si
re_tru o fesie reprezenlatd pe
toatd inellimea peretelui.
b.
c, d.
e.
Fi9.4.10
Schema
staticd a fasiei pentru
un
perete
exterior
(a)
si inlerior tb).
^ex.cenrtcttat
structurale (c).
fiomente incovoietoare (d)
si eforiuriaxiale
(;)
-j-
rncarcarea
0e ta acoperig sau mansardd,
p. p". p._
incarcdride
la
plansee,
G-greutatea proprie
a fesiei pe
un nivel
1.2,1.2
Excentriciteli
adilionate
=:t.eniricitdlile
aditionale
sunt provocate
de urm etoarele
cauze:
- oeptasarca
relative a planurjlor
mediane
a
peretilor
de la doud niveluri
adjacente,
datoritd imprecjzjilor (erorilor)
de execuf6;
aoaterea grosimii
perelilor
de la valoarea nomjnaE (teoreijci);
,
abateri ale peretilor
de la pozitia
verticale;
neomogen,tatea
materialelor.
ir'l + Pl
"1r
nJ
"
_+r
L"
oT"
o+
141
: -
4. Calculul cladiilor cu
pereti
structuratidin
Zdaie
ln.calcule
excentriciidlile accjdentale (e.)
se constdera prin
cea mai mare dinl,
valorile:
e^
=- : L e. >Lm
-
ro0 (4. 16)
unde r este grosimea peretelui,
iar
,"- inetimea nivelutui.
4.2.5 Excenlriciteli
datorate incircidtor
orizontale
incarcirile
orizonlale (vant
si6eism)
se considere uniform
distribuite pe
un nivel.
4.2.5.1 Excentricitdfi
datorate acliunii vantului
Vanful aclioneaze
sub formd de
presiune
(perimetrali)
in
gruparea
fundamenbla.
in
sau suctiune numaj pe peretii
extedd
timpirl executiei
clddirii, vantul poat
vantului Ia
jumetalea
inaltimii
nivelurilor
(
!41
se calculeazE
excentricitetile
corespunzaloara
acliona
Fi
asupra peretilor
interiori.
Cunoscand
momentele
din actiunea
respectiv
ln dreptul reazefielor (M.),
cu relalia:
\4.17)
unde: l\,,fw- este momentul incovoietor
din vent (
M" sau
M) ,iar
N- eforlul axial total in scliunea respectivd,
din ;n;arcdd gravitalionate
cu
vatofl corespunzSloate
GF,
I\,'lomentele^
din vent se calculeazd
sirnplificat cu retatia
{4.7) iinand
seana cl
aqrunea vantutui
este altemanlb, in mod obisnuit
se considerd
numai
presiunea
vent ul ui
(care
est e mai mare decdt sucl l j nea)
cu sensul care. : rpr"; ; ; ;
incdrcarile gravitalionale,
conduce Ia cea mai Aefavorabita
situatL,
reifectiv E
exceniricitatea
maxim5.
4.2.5.2 Excentricittrli
datorate actiunlt seismutui
""=n (4. f 3)
N,ls- este momentul incovoietor
din seism, iar
N- efortul axialtotalin
sectiunea
consideratd, din incircdri gravitalionale
cu valoi
corespunzdtoare
GS.
CLADIRI CU STRUCTUMLIDlN ZIDARIE
de actiune al seismului se considere cel care impreune cu
6onale,
conduce la cea mai defavorabild siluatie
(excentricitatea
incdrcerile
maximd).
Excentricilatea lotala
total6 rearltd
prin
insumarea tuluror excentricit4ilor. ln secliunea
a nivelului (sub centur;) avem:
pentru gruparea fundamenta,e a
peretelui:
e=e"+ e;+e,,>0,45t
pentru gruparea speciald:
e= es+elee>0,051
( 4. 19)
(4.20)'
(4. 19)
9i
(4. 20)
nea infedoard a nivelului
(deasupra
centu.ii) ln relajiile
structurald (e.) este nul6.
E
Rezistnla la compresiune a
per4ilor
din ZNA s,i ZNA+AR
loJm s-a aritat, rezistenla de
proiectare
la compresiune a
perelilor (efortul
I capabil) se calculeazd
pentru
o feFie verticali cu letimea de 1m, sau egale cu
lea
gpalelilor liberi.
-u
perqiidin ZNA
iiZNA+AR
se pune condilia:
hz he hc
, , .
Fntru
per4iidin ZC
9i
ZC+AR
llz
=
!s:!!.
<rs
b: ll. este lndllimea zidadei
pe
un nivel;
,.- este indllimea nivelului
(etajului)l
,. esle inetirnea centurii, iar
t
grosimea peretelui.
I relaliile (4.21)
?i
(4.22) se
pot
obline indllimile
cspunzetoare
grosimii
minime a
peretelui
t=24cm:
-
pentru
ZNA
9i
ZNA+AR:
lbm;u.
=288+
hc
-
pentru zC giZC+AR:
(4.21)
(4.22),
maxime admise in nivelurile
(4.23)
143
4. Calculul ctadidtor cu
pereri
svucturcti din idane
hemax
=360
+
4
Rezistenta de proiectare
a fagiei se calculeazd cu relalia:
NRd
=d. NHd =d
A.
f ", )
unde ly'| este rezistenla de
proiectare
la compresiune centricE,
transversald a fegiei, egald cu'100t
(cm')
sau 1t
(m'?),
,-
rezislenla
proiectare
a zidariei la comprcsiune, iar
f
este factorul de reducere.
Factorulde reducere
Cse
calcuteaza in trei sectiuni:
- in secliunea 2-2 (interioardJ'.0t
-
insecliunea l-1 (superioard):
Ci
-
la mijlocul ine4imi niveluluir
d.
oi
=
l - 2--!r!
O"
=1- 2- : 1
"t
La cota 23h., excenkicitatea e,, se calculeazd cu relatia:
-
pentru gruparea
fundamentale:
2
-
pentru gruparea
specaaldl
2
em=- es +ea +ee
Din cele tfeivalori se consider; valoarea minimS.
FactoriiC,gi
C,iau
in considerarea numai influenta defavorabilS a excentricitdlilor in
secliunile respective, iat Iaclorul
0,
ia in considerare efectul defavorabil al
excenkicitdtilor in secliunea de mijloc a
peretelui, plus
efectul defavorabil al
flambajufui (zveltelei).
Obiqnuit,
L
se calculeazd la cola 2/3h", deoarcce
excentricilelile sunt mai mari decat 6ele de la ,"/2.
Factorii de reducere se calculeaza astfel:
(4.2s)
A- ana
unitari de
(4.261
g2n
14.24)
(4.281
@.2et
Valoarea 2/.1e" din relatiile (4.28)
si
(4.29) rezuha din varialia linjara a excentricitEd
slructurale (vezifig. 4.10c). Valorile e,9i e" se calculeazS ln sectiunea de la mijlooi
inEllimii nivelului. Penlru zidiriile executate cu toate tipurile de elemenie
l|
\-
. cu toate rosturile
uftplute cu mortar,
coeflcienlul
de rcducere
C,
va fi luat
nzdtor valorifor
maxime hJt
(l.belul4.2).
CLADIRI CU
STRUCTUMLIDIN
ZIDARIE
Tabelul 4.2
(4. 30)
Tip
zide(ie
r \-991e
elortul axiat maxim de
proiectare
catculat in gruparea
fundamentata
+eciala
a incircdrilor,
iar ]{n este rezistenta
de proie;tare
Ia compresiune
a
calcubta cu relatia (4.25),
in funclie de se&iunea la care se face verificarea.
!ruparea
fundamentalS
avem eforturile axiale maxime, iar ln
gruparea
special;.
:n_momentele incovoietoare
maxime, astfel ca verifi*rite
treOuie tacute peniru
ZNA
zc,ztA
de rezistenF
a fagiei considerate in SLIJ se face cu relalia:
gruperi
ale lncercdrilor.
Rezislenla la compresiune
a
perelilor
din ZC
$iZC+AR
EE si in cazul ZNA, rezistenla
la compresiune
a
peretilor
este rezistenta
la
ffiprestune
a uner lasii de 1m. respectiv
a uneifasi egale cu latimea
unui gpalet
Fisisten-ta de proiectare
la compresiune
a
peretilor
din zidirie confinate
ri ZC+AR
se calc!leaze
ca
9i
penhu
zideria nearmatd
utitizand aceteaFi retatii
O"
"lif"uf,
C"i
? ocui. ziddriei cu sldlpigori
se considera
o ziddrie nearmaid
"";n; ";-;;;;.
re$ecuv o ar|e care include
sisfelpisorii
din beton armat.
lla'mea ariei. ideale se slabilesle din conditia ca sectiunea reald, fomata
din
ene (cu ana ,i
) 9i
statpigorii din beton armal (cu
aria {
)
s; aibd aceeasi
EdenG de proiectare
la compresiune
cu aria ideata. tormata numai
Oin iiCari-e
lermata,
Censiderem peretele
din figwa 4.11a djn ziddrie cu doi stalpiEori, care esle un
lE(ete
plin
sau un spalel (partea plind
dintre goluri).
Exceitricitatea
relativ;,
145
4. Calculul cladhilor cu structu ali din zidaie
Fig.4.11 Sectiunea real5 a
pereteluidin
ZC
(a)
9i
seqiunea echivalentd (ideatj) (b).
Rezistenta
de
proiectare
(nr'id)
a
peretelui
se compuno din suma
prciectare
ale zjddriei
9i
stalpisoritor.
NM- Nzd+Ncd+Nad
N
p6,i
=
Ai6.f,1
.
Din egalilatea rlaliitor (4.31)
Si
(4.35) rezultd:
o.
unde Nzd,-^/.,t gi lr'ar' sunt rezistentele
de compresiune
ale ziddriei (cu
aria r,), a
betonufuisi
armdluritor
din ambii statpi9ori
(cu
ariite,{. qi
,,t"). iar
l-1, L,
si
t,)
rezsGnlete
de
proiectare
ale ziddriei,
betonului
ti
arm5turii.
Rezistenla
de
proiectare
a sectiunii ideale esre:
aezistentelor
(4.31
(4.35)
146
Az
J
zd
+ Ac'fcd + Aa
fg=A;4
-f,a
(4. 36)
CUD]RI CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE
-ie
unde rezultd expresia ariei ideale:
Aid
=
Az +nc,echA! + na,ech Aa
(4.37),
(4. 38)
(4. 39)
,.., este coeficientul
(4.40)
(pentru
simplificare)
la ziddriile actuale),
.f,a
n"."d,
=
f.l
nnt coeficientiide echivalenld
pentru
beton
9iarmifure.
i mod uzual nu se
line
seama de ametura din stalpigori, iar
:e echivalenld al betonului.
Drn
{4.37)
rezultd:
Aia
=
A" + n"a.A"
=
Au +
b"a.
-lV.
i calcule avem nevoie de
grosimea
ideaE. ConsiderAnd
;r6imea
inimii egale cu
grosimea
lalpilor (situatie frecventii
-i ul t d
(Fi g. 4. 11b):
=f d
f"a
:onsiderand,
Ai d
=( l o
t kt +bd +bpz) . t i d (4. 41)
\4.42)
(4.43)
(4.44)
ale betonului si a
mb=0,75, iar
penlru
Ai,,
_
(to + bd + bp2\ ta
'espectiv grosimea
ideald:
.
4, " A t n. L 4.
' "
I +bl +bez l +b +be2
ir relalia (4.38), pentru
calculul rezisten,telor de
proiectare
ziieriei, coeficientul condiliilor de lucru pentru
beton este
zij;rie rr, se va lua de la capitolul 1.
n czulin care lelpile
Fi
inima au
grosimi
diferile,
grosimea
ideald a inimiise poate
:etermina astfel
(Fig.
4.12).
4. Calculul cladiilor cu
percti
sttucturali din idaie
l-
a. b.
Fig.4.12 Stabilirea arieiideale in cazulin care iilpile
Fi
inima au
grosimidiferite
Valoarea ariei ideale se stabilegte
pe
baza datelor
geometrice
din figura 4.14a,
utilizind relalia
(4.40).
Pe baza datelor geometrice
din figura 4.12b s,i considerand cd:
r
=
1^, t t ' a
+t zi a
=, ^-171t
"2"2
A6
=
l ' t 6 + bo1' t 6 +bpz' t z; a
, l ^
=
t rt t + t , r!
L
+ t , r\ 41
(4.45)
rezulta:
(4.46)
\4.47)
considerand cd rapoartele
grosimilor
ideale 6unt egale cu rapoartele grosimilor
reale, dan
(4.47)
rezufta:
Aa
- t dt l
I bp' t
1bpr ' t - \ ( 448)
Tinand
seama de
(4.40),
din
(4.48)
rezult5:
,,_
4i!44;
(4.4s)
l +b^: +bd:
I'hd
pentru
ziddria confinatd se determine cu relatia (4.25), unde in loc de / se
introduce /r.
Tn mod similar se
pot
determina
9i
grosimile
ideale ale talpilor, in cazul in care fagia
de
perete
cu ldtimea de 1 m este in talpe.
4.2.9 Rezistenta la compresiune a
peretilor
cu inime armati (ZlA)
Rezistenta de
proiectarc
la compresiune a
perelilor din ZIA se determind crr
relaliile utilizate
penlru
ZNA, insd utilizand
grcsimea
ideale a
perelilor.
Conkibulia
l-
CUDIRI CU PERE STRUCTUMLIDIN ZIDARIE
r*aturii din inima armat5 se va neglija. Grosimea
FFau
un
perete
intreg
($palet)
sau, mai simplu,
Fc. 4. 13).
- 1
echivalenta se
poate
stabili
numai
pe
fagia de 1 metru
(4.50)
(4. 51)
b.
Fig.4.13 Aria real6 (a)
ii
ideali (b) la un
perete
din ZIA
l:rsiderend dimensiunile in ceniimetai, rezultd:
100(2-2 + n",ht,)
=
100t
-h
t *h=t "+n""ht "
1
4.3. CALCULUL PERETTLOR DrN ZTDARTE LA COMPRESTUNE
9t
INCOVOTERE
."
PLANUL PERETILOIR
43.1. Caracteristicile geometrice
ale
perelilor:
:ar-acterjsticile
geometrice
ale
perelilor
din ziddrie, sunt valori referitoare la:
-
lungimea sigrosimea
peretilor;
-
i ndl t i mea unui ni vel
Si al i nt regul ui
peret e;
-
lungimea inimii
9i
a talpilor;
-
pozitia
centruluide
greutate;
-
ari i l e i ni mi l or
9i a
t dl pi l or;
-
momentele de inertie.
inele din caracteristicile
geometrice
rezulta din
plan9ele
de arhitecturd, iar altele
a calculeazi.
, 4. 3. 1-1.
Lungi mea t 6l pi l or
r cl6did obignuite, incdrcarea orizontalS din vent sau seism se considerd ce
actioneazd succesiv dupe ceb doud direclii
principale
ale cladirii (transversald gi
bngitudinald), fiind preluale
de
peretii paraleli
cu incarcarea. Cand incarcarea
dizonlaE aclioneazd
pe
direclia transversald a clddirii este
preluat;
de peretii
ransversali, respectiv de
perelii
longitr.rdinali, dacd incdrcarea esle pe
direclia
bngiludinale. Intrucat la interseclii se asigurd conlucrarca
peretilor
de pe
cele doua
149
-
-
4. Calculul cladhilor cu
percti
structutatictin zjdaie
direclij, la- preluarea
incdrcarii particip;
-
pe
o anumitd distanla,
-
si
perelii
de
pe
cealaltd directie, care reprezinta Ulpile
pefetilor
De exemplu, in figura 4,14 seismulacrioneaz,l pe
directia transversald.
fiind prelual
de
peretiitransveNali
gide po4iuni
ate
perelrtor
tongitudinati (t6tpi).
+F
1-
t-
l Fb
Fig.4.14 Acliunea
seismutui pe
dircctia transversal6 a ctddirii
Lungimea
tdlpilor active a diafragmelor, pe
fiecare directie a clidirii se considere
astfel:
- in cazul dialragmelot
marginale:
bp
=t
+Lb, t sau b?=/ +A, ,
@-52)
- ln cazul diafragmelor centrale:
bp
=
Ab"t +t +Md,
undei
A4i,A4, reprezinte tungimea
active a tpitor diafragmetor
din
dreapta peretelui;
r -
grosimea
inimii.
Lungimea talpilor active 1b"1, rcspediv llrd, de fiecare parle
a inimii, va fi cea md
micd din vaiodle:
- 6t
t-
grosimea
tdlpii;
disianla pand
ta
pdmul got
de fereaslrd
sau de uFd;
- //2, dac; nu sunt
goluri.
(4. 53)
stanga
9i
CLADIRI CU PERET] STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
4.3.1.2. Aria
perelilor,
cenlrelo de
greulate
ti
momentele de ine4ie
:eobu
fiecare montant (Spalel), format din inimS (paraleE
cu dircctia incSrc5 i
:rzontale)
Fi
tilpi, se calculeazS: aria
(egal5
cu aria inirnii
plus
aria t5lpilor), aria
::.iv; la fo4a tSietoare
(egald
cu aria inimii),
pozilia
centrului de greutate qi
risnentele de ine4ie. Aceste cacteristici se determine pentru
fiecare montant,
rciferenf dacd sunt cuplati sau necuplali. In cazul peretilor
din ZC, ZC+AR si ZlA,
3:este caractedsticise efere la secliunea echivalente
(Fig.4.15).
] . +
c.
t - |
, A t
Ar ' ! : +A, :
' '
2A;
A, +Aj
Id:fientul de ine4ie fala de o axe ce trece
prin
G:
t
- r r i +>At . ci
=b\ : t r
+L! +, r , . t yo. L) , +o, . ( *
na,
( 4. 55)
Fig.4.15 Ariila per4i izolali sau cuplali:
a - din zidarie simplS ZS ( ZNA, ZNA+AR); b.c - din ZC si ZC+AR
3 - aria reald, c - aria echivalenti); d.e din ZIA (
d - aria reaE, e - aria ideald),
G - centrulde
greutate
al montanlului
:.sfa
centrului de
greutate
in raport cu un capdt al
peretelui (r,c)
se determin5 cu
( 4. 54
)
4 Calculul cladiilot cu
perci
stuctuzh din idane
unde semnjficatia notalilor rezultd din fig!ra 4.15
in cazul monlantului cu stelpisor, se calculeazd aria echivalentd. pozilia
centrului
de
greutate
Si
momentul de
jnertie
al ariei echivalente. cu relatile (4.74)_(4.79).
4.3.2 DeplasSrile
laterate
9i
rigiditatea peretitor
Din
punct
de vedere staiic, perelii
6unt console verticale incastrate la cota zero.
lncdrcirile orizontale ce aclioneaza pereliiin planul
lor median pot
fi din vaft sa!
din seism. In mod simplificat, pentru
catculul deptasdrilor taterale
9i
a rigidildlitor
peretilor,
inc6rcarca din vant se considerd uniform distribiriti
pe
ineltime cu
valoarea
4,
(Fig.
4.16a). iar cea din seism se consider; cu o distribulie triunghiulara
cu val oarea
G
(Fi g. 4. 16b).
a. b
Fig. 4.16 lncdrcarea
din vant (a)
9i
din seism (b)
in
ptanut peretetuj.
Se va
line
seama ce hcerc6rile din vant si seism nu actioneaze simultan.
lncercarea din vant se considerd in
gruparea
fundamentale
a incdrcdrilor,
iar cee
din seism in gruparea
speciald.
in cazul
perelilor
necuplali, deplasarile laterale pot
fi calculate cu relatiile din statjca
constructjilor pentru
console. sub acliunea incdrcd lor din vent sau s;ism.
in cazul
peretilor
cuplali, buiandrugii pafticipi
la preluarea
lncerc;rilor orizontale.
avand ca efect micgorarea deplasdrilor laterale gi cregterea rigiditelii.
Dacd se
neglijeaz;
efectul buiandrugilor, atunci fiecare montant se considerd un oerete
necuplat.
Se mentioneazd
ce efectut buiandrugilor asupra deplasarilof si rigijitdiitor
perelilor
cuplali este mai mare dac6 existe centuri-buiandrugi
in comparatie o-
situalia in care buiandrugii si centurile sunt elemen{e separate (Fig.4.17).
152
CGDIRI CU PERETI STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
a.
- .
1-17 Alcdtuirea buiandrugilor: a - dintr-un singur element
(
centurd-buiandrug);
b - din elemente separate
(centurd
9i
buiandrug);
1 - centurS-buiandrug; 2 - centurS; 3
_
buiandrug;
bsarile laterale
Si
rigiditatile
perelilor necuplali
(piini
6au la care se neglijeaze
tul buiandrugilor)
9i
cuplali se determin6 in cazul
perelilor
monotoni, care au
.ieristicile
geometrice gide rigiditate constante
pe
toati inallimea clddirii-
L1. Cazul in care se negliiazd efectul buiandrugilor
(pereli
necuplali)
bsarea laterald rezultS, In
general, din solicitdrile de incovoiere
9i
forfecare. In
(re de raportul dintre ineqimea
9i
lungimea in plan a montantului (tZ, avem
{iile:
H
H/l<2 - defotmaliile din forfecare sunt
predominante,
cele din incovoiere
putand fi neglijate;
2<H/ l S5
-
sunt i mport ant e at al
defo.maliile din forfecare, cal
9i
cele
din incovoiere;
H/b5 - deformaliile din incovoiere
sunt
predominante,
cele din forfecare
putand fi neglijate.
, l
t-18 Perete din ziddrie necuplat
mea
peretelui/montantului (14
este inillimea lui totald, egald cu inSllimea
di. Rezulte cd Incadrarea raportului r?// in limitele ardtate mai sus, depinde de
b
golurilor
in
plan,
c6t
$i
de nlmdrul de nivelud. Rezufta ce in cazul unei
d obi9nuite,
peretii plini
de Ia capete
(frontoane), vor avea IItI
<
2, iar la
anlii de la
perelii
interm ediai tapoftul H/l
poale fi cuprins intre 2
9i
5, respectiv
nare decat 5.
153
4. Calculul claciilor cu
4.3.2.1.1. Depfasarea latorald
9i
rigiditatea la
Wreli
8cu4i
{En<
2l
Se neglijeazd deplasarea din incovoiere, iar cea din fofecare se detem
relatia Mohr - Maxwel:
t=!n(*,v,(' \ a,
, , 2
t*r.v=
F.t9fu;L
uAi
ln mod similar
pentru
acliunea din seism rearltd:
. -, ,
a"t "t =P"1"1! -I -
vAi
unde:
I/(x) esle torla lAieloa.e
prcdusi
de inc;rcarea oizontald;
vf.,
-
fo4a t2iietoare din incdrcarea unitare orizontald aplicate la
unde calculdm deDlasarea:
G - modulul de elasticitate transveGal al zidd ei;
A
- aria inimii
(activ6
la fo4a teietoare).
in cazul actiuniidin vent din relatia
(4.56) rezultd expresia deplasdrii la nivelulr
(4.5t
(4.5
Rigiditdtile la va (f,) sau seism
(4)
sunt egalo cu Tncerc5rile
deplasdri unitare. Rezute:
care rxq
(4.5n
nir
(4.q
I
G4
"
,(x)
-
p*(' ).n2
t .=----------L
- o"'
0. 1"1
o'
Coeficienlii
B
(r)
tidr(r),
din relatiile
{4.57)
-
(4.60)
depind de tipul Tn
orizontale
qi
se
pot
calcula
pentru
diverse niveluri, cum arfi: ultimul nivel
(i
=
nivelul rezuftantei incercerii orizontale
(i
=
aJfl
pentru
vafl, )t
=
0.7H
seism), sau la nivelul caracteristic
(cel
mai apropiat nivelfaF den
=
4814.
G' Ai
CLADIRI cU
STRUCTUMLIDIN
ZIDARIE
12. Deplasarea laterale
si
:st caz se tine seama de
-Maxwel, rezultS:
rigiditatea la
pereli
efectele incovoierii
cu raportul Hn
=
2,..5
9i
forfec.irii. Aplicand relalia
M(x)
9i
n(x) sunl rnomentele incovojetoare
djn actiuni orizontale. resoectiv
din inaarcarea orizonlald unitara aplicata la cota unde se calculeazj
0eDtasarea:
t1 modulul de elasticitate, respectiv momentul
de inertie al sectiunii in
raport cu axa principald
a secliunii
perpendiculard pe
inimd
(sau pe
directia
rFcarcdrii).
ei*alte notaliisunt identice cu cete din relatia (4.62).
Ei. rclalia
(4.61)
rezulta expresia deplasdrji din vantz,"7, sau sejsm,j"i, la cota
j:
- &r acliunea vantului:
r "r "t - a, r "t ! : - L
0
r , f : - ! -
- din acliunea seismului:
A. {, r - a- t nr : j - - - : : I B t , t 1,
"
EI
"
GA,
a,(jr),a"(i),
4(.r), l,(r)
sunt coeficienti
tipul incercdrii.
Rdatiile
{4.62)
9i
(4.63) pot
fi scrise gisub forma:
11; , 1=a14: l t . /
1+p1r' ; . _t _
Lt
L
\ H- .
(4.64J
(4.65)
deoarece G=0,4E.
h relaliile (4.64)
9i
(4.65), precum
s,i
_rntelege
TncErcarea din vant (q.) sau
^
I
M( ' \ ' nl x) .
{r ( . ) . "( ' ,
"- 6
Er - [
G4
. Bt l \
O,ad(x\
(4. 61)
14.62)
(4. 63)
adimensionali,
care depind de
in ur'ele din relatiile
din seism (q") (dupd
care urmeaz;, prin
4
se
caz), iar coeficienlii afr,
4. Calculul cladii|v cu
pereti
structuftli din zidane
p/t
9i
l)fi4 corespund incircdrii djn vant l,./rr,
1,"f., 9i
,"{x) respectiv lncercerii din
seism d.(.t,4/:r, si l),(x) dupe caz.
Deplasarea laterala
poate
fi scrisd
9i
cu relalia:
(4.66)
unde 1. este momentul de ine4ie echivalent care
line
seama atet de deplasarea din
incovoiere, cat
9i
de cea din forfecare. N4omentul de inertie echivalent penlru
actiunea vantuluieste (1",) iar
pentru
a4iunea seismului
(L).
Din egalitatea relatiilor (4.&) qi (4.66)
rezultdl
(.4.67)
t+ui "1-L
Rigiditatea laterale este Tncdrcarea care
produce o deplasare laterald unitare. Dh
(4.66)
Silnand
seama de (4.67) rezulti:
,
EI"at
E]
d(x)(r+ D(x)-J
-\ H1
(4. 68,
Evident ca avem o rigiditate corespunzetoare acliunii vanfului (*"r.r), respeclit
corespunzdtoare acliunii seismice
(/r./,r).
Din relalia (4.68) se constata cA dgiditatea depinde de inetimea nivelului la care s
calculeaza, valodle minime fiind la
partea
superioard a cledirij ('I=14.
In aplicalii e6te necesar se expdmam momentul de ine4ie echivalent, rcspeclit
rigidilatea, la un anumit nivel, care
poate
fi ultimul nivel
('I=14,
nivelulcaracterisiic
(cel mai apropiat nivel de cota
-{:r.81J),
in locul de acliune a rezultantei incdrcdrji (r
:
aJ,?pentru vant, respectiv r:ATllpentru seism).
In tabelul 4.3 se dau valorile coeficienlilor d,l9i , la colele mentionate mai sus.
Tab.4.3 D Ia diverse nivelti
Numdr de niveluri
al clidirii
ncbrcarea din vant
l ndi f er ent de
numer ul de ni vel u
La nivelu caracteris{c
Pozilia nive ul
CUDIRI CU PERE STRUCTUMLIDIN
ZIDARIE
,1.3.2,1.3
Doplasarea laterald
ti
rigiditatea ta
pereli
cu rapo.tut H/t>b
h acest caz se neglijeaza deformatia din forfecare, iar cea din incovoiere
este:
. .
M"( 1) . n( t )
.
' EI
.a navelul'I deasupra nivelului de incastrare rezufte deplasarea /
f.,
9i
d9:
. H4
A( x)
=a( r ) 1:
FI
(4.69)
rigiditatea
(4. 70)
(4. 71]
EI
] . | r t =-
a(x)Ha
in relaliile (470)-(4.71)
coeficienlii af, sunt ar(.r, pentru
9entru vent. In mod similar rigiditatea la actiunea vanfului
actiunea seismului &"ft.
;n comentariile codului CR6-2006 se face diferenliere lntre montanli
9i
spateli.
Llontanlii sunl
plinurile
dintre girurile
de
goluri
care, datorite lungimilor relativ mari
h
plan,
se considerd console verticale pe
toatd inafimea ctddirii, fiind tegali prin
triandrugi, in timp ce gpalelii sunt plinurile
micifixate la ambele capeie, cum sunt
aln-urile cu lungime relativ mica in plan.
cuprinse lntre centud-buiandrugi (Fig.
, r. 19).
a. b. c
Fig.4.19 Definirea montanlitor gi
Fpatelilor
a- perete
cu goluri,
b- deformata montantilor, c- deformata spaletului,
1-montant. 2-spalel, 3- centure,4- centure-buiandrug. 5- golu
de ug6
:otodate se determini dephserib
9i
rigidiulile in mod simptu, din actiunea unei
singure inc5rceri concentrate aplicatS la ultimulfivel, avand expresia:
seism, respectiv d,/x)
este f"fir, respectiv la
+il
i i i
157
4. Calculul
ciadiitor
cu pereti
sttucturati
din zjdarie
pentru
montant:
H' H
_+i -
3E. . 1
G, A,
Penku
spalet:
in relatiile (4.72)-(4.73t
s-au utitizat
notatiite:
i: *;ilijij]"'
o"
",""ticitate
tongitudinat
si rransversat
at zidrriei;
5"f,?lif
#! J!'ilt
(k=t'2
pentru
secliuni
dreptunshiurare
'
k=2 . 2.i peft
I
-,il:jlll1e-a z.r.d.irl9i
ee
nivet (inhe
centuri_buiandrugi);
fi- InaItmea
clddirii:
,?- numerulde
nivefuri.
lr]
relllia.(4.72)
nu se ia in considerare
conlnbufia
buiandrugilor.
iar in (4.73)
s
considerd
ca buiandrugii
sunl incastrati perfect
la nivelul
buian;rugilor.
4.3.2,2.Considemrea
aportului
buiandrugitor
la
pereli
cuptali
!,rtf;fif.';;t'
o"
"'nitecturd
se determina pdrelii
cuprali,
avand goruri prev;zt
3:311T-r l"::::::,^"1"*ri^din _acliunea.
incdrcdritor
orizontate (ro4e
tejetoan
i:::,:ljill":1.:,::".'.-1.
av6nd
un'.or imfo,rani
rJ _j"i"i".I"-'1"'il!i!ff
incovoietoare
din montanti
si cresterea
rigiaitaiil perelilor.
T
,li' '
o
", i
-
Fig. 4.20
Clddire cu pereli ptini
9i
cuptali
;il4--1-t
\t2E,.
r,
c. .t,
)
14.i
(4.7.
.t
158
2LADIR] cU PERETI STRU)TUMLI DIN ZIDAR]E
ln figura 4.20,
pe
directia transversal; existi doi
pereli plini (necuplali)
in axele 1
9i
5: doi
pereli abetuili din trei montanli cuplali
(cu
doud giru verticale de
goluri) in
axele 2
Si
5; doi
pereli
alcdtuili din doi montanli cupla!
(cu un
9ir
vertical de
goluri)
h axel e 3
9i 4.
Pe direqia longitudinald
perelii marginali sunt alcatuili din gase montanti cuplali, iar
ael intermediar din oatru montanti.
,1.3.2.2,1
Caraciedsticile
per4ilor
cuplali
Se considerd un
perete
cuplat cu doue
girurivert'cale de
goluri (Fig. 4.21).
Dn
planul de arhitecturd se cunosc lungimile sigrosimile monlantilor. Se stabilesc
fungimjle tdlpilor de conlucrare
9i
apoi,
pentru fiecare montant, se determind ariile,
pozitia
centrelor de
greutate.
momentele de ine4ie
Fi
rigiditdliile. Apoi se determind
pozilia
centrului de
greutate global
9i
momentul de ine4ie global (al intregului
perete
alcSluit din montanti cuplati).
h cazul zideriei cu stalpisori din beton armat, aceste ca|acterisiici se determine
oentru sectiunea echivalenta,
Fig. 4-21 Caracteristicile
geometrice
ale
pdrelilor
De exemplu,
pentru montantul ,?r,
- ada echivalentdl
-t)*Q*,
r).t
aria echivalentd a inimii:
'4r=t
la+(n"a, r\'t tp
(4.741
14.75)
159
momentul
de inertie al secliunii ideale:
,
-, . t : ,
1",
l , i , . . i ,
,"1
-
12-....--12....._
" ' ,,
l r-
-tu1 ,"
-6-,
n,
,,(r^-?)'
I|^T.:9 ]9:lt]"
""
qr:""deeaz6
pentru
ceitatti
mortanti.
Fenrru
Intreg peretele
avem:
-
pozi t i a
cent rul ui de greut at e
al seqi uni i echi val ent e:
, . 0
. A. t
J- t +4*
t vut : L
zt
A, , - ( L- , , , , 1
A. 7g.
Ad+Amz+An3
- momentutde
ine4ie globat:
.,: _^!,
-,-,
'
r
,,,
e...
.(vo
y",f
-
4, \y,,.
t
,
vut, , t,.
l t v.,_ vol
14.79),
valorile
r,
Fr
+,
din
14.78)
9i
(4.79)
sunr
,,a'm'e
unrzate
sunr penrru
secliunire
ecnrrlael#:i"1'*T";ijt'"nte.
intruc3l
^|glere,o|n
rura (4.21)
au lungimile
deformabile
/
.
si
L,.
resp;criv
lungimile
totale
r
Sr
zr,..,cupinse
intre
centrele
de greutate
ale montanqilor
aOiacJnfi.
penur.*
:ffi:i:,::'i.L:
|ffil'na
aria pozilia
c;ntrurui
o"'isicit'i;
;o'u";;;;',";iJ;
- poz'lia
centrului
de greutate
al secliunji
echivalente:
Fig. 4.22
Seqiune prin
rigl;
0,,_,F^_?)'.
lp
l i -
w
L
I i Ych,
i f
nr l
l l t h"
. i l
. r ,
' 160
-
aria riglei:
A,
=t
h, +t p
Qe 4
aria inimii(active
la fo4a teietoare):
pozilia
centrului de
greutate:
(4. 80)
(4. 81)
g.e2)
'
4
+.,,
Q,-l ?
A"
momentulde inertie:
.
, t ;
l , l , ) , h.
, . _' r i -
'
; . ,
t ,
|
, ""1
r ,
l t "_) . ' , "_' r 1
{4. 83)
rigiditatea (*.),
relalia fiind stabitite in paragrafut
urmator.
{.3.2.2.2 Rigiditatea perelilorcuptati
r alculul static pdrelii
cuplati se asimileaza prin
cadrc. Sielpii sunt montantii din
ad;rie, iar dglele sunt buiandrugji (centurj-buiandrugi)
din beton armat (Fig.
4.!3).
Fig.4.23 Asimilarea pdrelitor
cuplati prin
cadre
a-perete cuplat, b-cadrul asimilat, c-deformata
cadrului din actiuni orizontaje
161
4. Calculul cladiibt cu
pete
sttucufth din ldarie
Rigiditatea cadrului depinde aiat de rigiditatea stalpilor, cat
9i
a riglelor.
Se constaE ce riglele sunt deformabile numai
pe
lungimea
golului.
a.) Noliunea de dislorsiune
Se
poate
considera ce deformata cadruluisub acliuni orizontale se
produce
asft
deplasarea laterale cu nodurile blocate la rotire, la care se adaug6 apoi deplasarc
nodurilor din rotire.
Rotirea unui nod cand deplasarea sa laterald este liberd, se numesje disto.siune.
Distorsiunile variazd
pe
iniltimea cledirii, dar la un nivel se consideri
(in ma
simplificat) cd toate nodurile de la nivelul respectiv au aceeagi distorsiune.
ln figwa 4.24 se
prezinte
distorsiunea la un nivel curent
penku
un cadru obi9nr
(la
care dgla este cu secliune constantd)
qi momentele ce rezufta din distorsiune.
1"
b.
Fig. 4.24 Definirea distorsiunii
a- deplasarea laterald cu nodurile blocaie la rotire,
b - distorsiunea
I
la un nivel curent, c
-
momente din distorsiune
Se constata ce
pdn
deblocarea distorsiunii in nodurile fespective stalpii
prezin
puncte
de inflexiune
Si
momentele
pe
stalpi sunt egale, iar in rigle variaza linie
Forleie tiietoare din distorsiuni apar numai in rigle, fiind constante
pe lungirft
riglelor.
Prin deblocarea distorsiunilor de la toate nivelurile rezultd deformata finalS
cadrul ui .
In situatia cu nodurile blocate la rctire apar momente numai in stalpi, unde rigle
ca
9i
nodurile, nu se rotesc,
b.) Rigiditatea la distorsiune a unui montant
ln situatia din tiguta 4.24b, distorsiunea
I
se detennind cu relalia l\rohr-l\,'laxwr
\Fis.
4.25a)'.
162
}LADIR] cU PERETI SIRU}TUMLI DIN Z]DARIE
t
M. t k
.
,
E,,.1_
p.
. I
qgiditatea
la distorsiune a montantului
(tr,)
lFersiune unitari. Rezult5:
m:l
=
E
t=
(4. 86)
a riglei (f") este momeniul incovoietor care
produce
o
\4.87)
\4.84)
este momentul care
produce
o
F . I
. . _
h
-rde
r.9i 1- reprezintd modulul de elasticitate
li
momentul de
Troatantulu i din zidArie.
(4. 85)
,ne4ie al
M
Fig. 4.25 MorFehtele M9i ,, din relalia N#hr-N4axwell
a
pentru
stalp, b
pentru
rigle
cl Rigiditatea la distorsiune a unei dgle
S detemine tot cu relalia Mohr-Maxwell (Fig. 4.25b).
t
M. m M. L
' r
E, . 1. 6. E, . 1"
inde
'.
9i
1. reprezinla modulul de elasticitate
Fi
momentul de ine4ie al riglei din
:elon armar.
Rigiditatea la distorsiune
dire unitarS. Rezulte:
,
6. E". I -
, T,
Relatiile (4.85)
9i
(4.86) s-au determinal
pentru
un cadru obignuit, avand slelpii
i
iJlele
cu sectiunea conslan. In cazul cadrelor care asimileazd pereli
cuplati,
'elalia
{4.85)
rdmane valabilS, ins6 in cazul riglelortrebuie introduse doua coreclii:
163
4 Calculul cladhtot cu perctistuc talidin ztdaia
pnma
coreclie,
pentru
a lua in considerare faptul cd numai po4iunea
din
dreptul golului
este defomabile, celelalte doue
podiuni
ate riglelor,
cuprinse inhe marginile golului
Si
axele montanlilor adiacenti avand o
rigjditate foarte mare,
practic
infinita
a doua corectie
line
seama de deformaliile de forfecare (produse
de foda
spre deosebire
de rjglele cadrelor obignuite, riglele
perelilor
cuplali sunt scurte
9i
inalte
(raportul
intre lungimea
9i
indltimea riglei este mic) astfet ce deformaljite
din forfecare sunt foarte importante
d) Considerarea faptului ce numai
po4iunea
riglel din dreptul gotutui
este
deformabilS
in figura 4.26 se
prezinti
deformata din incovoiere a riglei la un
perete
cuplat, la
care numaipo4iunea
/
(din
dreptul golului)
este deformabile.
tdietoare) orn rigle intrucat
ax monI:ml
ax montant
r J' t
tvt
-.-
e*-*
Fig.4.26 Deformata din Tncovoierea riglei la un
perete
cuplat
Pe portiunea
deformabild, relalia (4.B7)
este urmetoarea:
@
=
Mr ' l
'
6. E, I f
Din figura 4.27 rezult6:
u, =uL
(4.86
, I L
' ' 2
2
L
' I
(4.9:
(4. S'
t"
164
CUD\RI cU PFRETI
iTRU1TUF'/'LI DlN ZIDARIE
ir@rind (4.90)
9i
(4.91)
in relalia
(4.88)
rezultd :
M. I 3 M. L
(
I \ 3
4' =- =- , _l
6E. . t , . Lt 6E, . I r
\ L)
(4.s2)
(4. 95)
?ditatea riglei este egale cu momentul care
produce
rotirea unitare. Rezult; :
6. F , t t I \ r
k
_- - .
, . t :
( 4. 93)
'
L
\ / , ]
3e cons{ate cd relatia (4.93)
exprima. rigiditatea rigtei in funclie de tungimea sa
-:raPi
(r), corectata cu raportrl (L/l)t, care ia in considerare faptul ci numai
to{tiunea / este deformabile.
.l Considerarea detormaliei
prin
forfecare
? f.ura 4.27 se
prezinld
deformata din forfecare a riglei, la care numai po4iunea
/
esE deformabild.
ax montant
Fig. 4.27 Deformata din forfecare a riglei unui perete
cuplat
leformatadin forfecare, datorate fo4ei tdietoare
4
se
produce
numai pe po4junea
reformabile (4
si are valoarea :
.
V, I
(4.s4)
Jnde c,9il" sunt modulul de elasticitate transversal al riglei
qi
aria activd Ia forta
iSietoare (aria inimii) de
pe po4iunea
deformabiE.
Datoritd deformaliei de forfecarc, apare rotirea
{!
a riglei cuprinse intre cenlrele de
greutate
ale montantilor, suplimentard rotirii din incovoiere:
L t , L 5M. L
ll
'
L G, . A". L E, . A, . L
165
4. Cabulul cladiilor cu
pereti
sttucturali din idaie
Din relalia:
2
Rezulti :
_,
2M
L
inlocuind
(4.97)
in
(4.95)
rezulte :
2M, I
a"
=
-"""""":
G, 4+ E
Rotirea totald rezultd
prin
insumarea rotirii din incovoiere date de
(4.92)
cu rotiBa
din forfecare data de
(4.98). rezultd :
M- L
r i I
2Mt
- l
-
t 4. w,
6 E. l t
\ Lt
Gr ' At ' L'
Tinand
seama ca G,=4 4E,, rezllfte
'.
M. L l t \ r / -
- -
r . )
o-
-
l : t
. l
l +30- - - -
( 4
100)
6. E, . . r .
\ r r
[
4r )
Rigiditatea este momentul lncovoietor care
produce rotire unitara. Rezultd :
.
^
.
' . , 1
r , . - ":
' , . l i l
. p ( 4. 101)
L
\ I J
unde:
I
t ' - _^
r ,
@
1ozl
4. r
(4.96)
14.97\
(4.98)
Este un coeficient subunitar de core4ie caro
line
seama de defomalia de
din riold.
t
Momentul de ine4ie corectat
Se calculeazd coeficientii ,
lil
cu relatiile:
2) i ,
) =--=]
Lk,
(4.1O4)'
\
t, este suma rigiditatibr riglelor de la un nivel
(care
sunt aceleagi la loale
Ie),
)
*. este suma rigiditeflor montanlilor,Il, - suma momentelor de
!e
al montanlilor,
),1.r li
)/*
sunt aria
p.imului
si ultimului montant, iar
ste distanla dintre centrele de
greutate
ale
primuluigi
ultimului montant
(l,rJ,
in
.22\.
, . , , ) 1- l
I r )
Li., \
Ad A*
)
l / t i ne seama de
l a pri mul
9i
ul t i mul
CLADIRI CU STRUCTUMLIDIN ZIDAR\E
(4.10s)
deformabilitatea axiald a montantilor, care este
montant, unde avem eforluri axiale mult mai mari
la montanlii intermediari.
tunclie de numerul de niveluri
9i
coeficienlii ,9i/, rezulii (din
labele)
ientul subunitar
t,
care se utilizeazS la coaectarea momentului de inertie
1r. cu relalia:
ntul de ine4ie corectat 1o.este mai mic decat momentul de ine4ie global
barece ipoteza secliunilor plane
nu este valabild
pentru
intreaga sectiune a
i"lelui.
lpoteza secliunilor
plane
este valabild
penhu
fiecare montant in
parte.
I
cele de mai sus rearltd ce momentul de ine4ie corectat ia in considerare
irarul de niveluri, rigiditatea relativd a
glelor
9i
a montaniilor,
precum
Si
lr(maliile axiale din montan.ii. De asemenea,
line
seama de tipul incarcdrii (din
ls.n sau vant), coeficienliide coreclie
4fiind
daliseparat
pentru
cele doud tipuri
!inoircSri
(Tabelul
7A).
lRigiditaiea
peretelui
! calculeazd momentul de ine4ie echivalent (pentru vani sau seism) cu relatia
67), in care se introduce momentul de ine4ie corectat
(.10"
),
iar aria inimii din
Eie
se inlocuie9te cu suma ariilor inimilor, astfel:
Io"
4
Ia
r
"('\
-
' +r , r r l
L . . 4I t
' ", Hr , , A,
(4. 106)
,a!ia
(4.106) este valabild
9i
pentru pereli
necuplalidace se considera
t=1,
iar
esle aria
perelelui
necuplat. Valorile coeficienllor
t
gi Dse da! in labele
nexe- Tabelul 6A. 7A).
167
4. Calcultrl cladhtar
cu
perc
structural
dn zldaie
Cunoscend
momentul
de inertie echivaler
carcuta
deptasarea tarerara
sirigioiratea
un,]lffiat
cLfj4tiaa(4106),
se
poate
14.1071
(4.108)
Unde
{Ar
se determind
cu retatia (4.106).
9-1lq,l,."1:"
se catcuteaza
deptasarea
si rigiditarea poare
fi uttimut nivet, cola
rezufianret
mcarcerii
orizontale
sau nivetuj caracterisric.
Coeficientii
at r,
ii
,irr
consideranou-se
la cora respectivai (Tabelul
4.3)
ln relaliile (4.85)
9i
(4.J01).
modutii
de elasticitate
f-
9i
F. sunl modutii oe
:ii:119i31" li
Tid6riei (E)
si betonurui
{t ).
Notend
", "
;"p;'rrr
;;;;;; ;
e|asncrtare
ate betonutui si ziddriei.
x, t =ant f i 11;
*14=E
!1!
E- E.
(4. 109)
9i linand
seama
cd sub acliunea
incercdrilor
seismjce rigleie fisureazd,
rigiditata
riglei pl:te-
se scade de 3+5 ori (ca
in cazut pd.elibr
;in l"ton
"-"t
i.onoii--
relalia (4_101)
devine :
o,=u
to' u
t, t,)
(!)' ,=t*=t
(i)' ,
"
(4. 110:
Pentru
betoane gi ziddii uzuale,
coeficientul
e arc valoti medii
de B+12, pulendu-=
consrdera
e=10.
4.3.3
Repartizarea
incdrc6rii
orizontale
l::1Y":,j-lll"l i,,
rotata din vant
(,i4
sau drn sersm (F,)
care
aclioneaz;
rnlreaga
craorre
sau un lronson
este
preluatd
de toti
perelij.
prin
repartrzarea
incdrcddi
ofizontate
se in.tetege
determinarea
incarcariioi
ce ievin necaiui p#f,
1lr",.,::5.:0,t"',
incercdrite
repartizate
se considerd
concentrate
la
'nive|-r
l.";ilil'il::i'ii1ffi :"#s:Ji,"ft
giJil,
ffi"":"J:ffiXX.ij:
jl:'"T
;5
repar{izarea (pe
niveturi
9i
ta pereg).
4.3,3.1
Repartizarea pe
niveluri
in.,cazul
acljunii vanfuluj,
incdrcarea
concentrata pe
nivelul
.k..se
face pe
b6E
illl-9:i!"1:l1..ily"l"lyi
respectiv,
care este un dreptunghi
cu rungimea
Jgatal
[rngrmea
(sau
tdtimea)
ctitdirii. iar inatlimea
egata cu seirisuma irianirifoii.._
adiacenfe.
Se va
tine
seama cd
incdrcarea
din-vant u"ria.a
cu inaitim.a.
'
-- --
168
CUDIRI CU STRU CTU RAL| D I N ZIDARIE
Figura 4.28 Repartizarea inc6rcdrii din vant
pe
niveluri
4"- Presiunea
+
sucliunea
wr- incircarea la nivelul k
.;,nsrderAnd
cl;direa din figu6 4.28, aclionate de vent
pe falada principale,
iEacarea ce revine nivelului "k" este:
wk=@*t . hl +q, , 4) - L
ri-de l, este lungimea clddirii.
=ci vantul se considerd
pe
cealaltd direclie, in relalia (4.111)
se
amea.8 a clddirii.
H incercarea
4-
este uniform fepartizati
(daN/m'z)
9i
ine$mea
-nstantd,
relalia
(4.'1 1 1), devine:
wk
=qi .
he
.
L
w. =
\ 4. 1111
introdu6e
navelurilor
14.112),
; cazul clddirilor din ziddrie carc au maximum 5 njveluri, cu indllimi relativ mici, in
.rod obignuit
presiunea
ti
sucliunea ventului sunt unifom repartizate
pe
inillime
9i
aacS inillimile nivelurilor sunt egale, ln mod simplificat so
poate
considera ce
rgzultanta incdrcarii din vant (lt), care aclioneazEt
pe intreaga clddire, se
:epartjzeaza in mod egal
pe
nivelud, la ficare nivel avand valoarea:
(4. 113)
W
unde , este numdrul de
plan9ee (nivelud)
alcledirii.
in cazul actiunii seismice, considerand c; in modul fundamental de vibrare
ieformata clddirii variazd liniar
pe
inatime, incdrcarea seismicd totald (,Fr) care
aclioneaza inkeaga clddire se repartizeazi
pe
niveluri
propo4ional
cu masa (salr
169
4. Calculul cladiritot
cu structurali din idarie
greutatea)
unui nivet gi indllimea (cota)
(Fi 9. 4. 29).
La niveiul curenl I rezultd:
Fo=Fu! t
H. t
=p"
Gt Hr
Lmk. t Tt
zco
. H
t
DaqA n,
=rr
gi r, sunt constante,
avem:
Ht =k
h"
unde
k=1, 2. . . n.
sa deasupra
nivelului
de
Fig 4.29 Repartizarea
incercdrii sejsmice pe
nivetud
relalja (4.114)
devine :
^
^k
_ 2k
r L=11- =t , . -
, k
"
n(n + t )
Relalia (4.116)
se mai poate
deduce
astfel (pentru
,re gir"constante):
-
l a ni vel ul
1avemt Fj =Fj
-
la nivelul2
avem: F,
=
2Fl
- la nivelul
n avem:F,
=
rFl
Suma TncArcirilor
din 4.117 este egald cu incarcarea
sejsmica
totald:
Fh
=
Ft +
F, +. . . +
F, = Ft ( 1 +
2
+
. .
+
n. )
de unde rezulld:
^
F,
2F.
'
l +2. . . +
n n( n +t )
6
(4. 1
(4. 115)
(4. 116)
(4. 11
( 4. 11
170
(4. 1
cuDlRt cu STRU CTU RALI DI N ZI DAR I E
_ncarc5riie
fa celilalte niveluri
(Fl +
F)
+
... + IJ se calculeaze cu relatiile
.
", 7\ .
.2 Repadizarea incircerii orizontale la
pereti
rea incercerii orizontale la
pereli
se
poate
face la fiecare nivel
prin
valorilor date de relalia (4.116)
sau epartizarea incarcierii totale la
9j
apoi repartizarea pe niveluri la fiecarc
perete,
utiljzand relatia
(4.116),
F, se inlocuieste cu Fi care repfezintd lncercarea totald ce-i revine unui
r
perete.
in ambele cazuri repartizarea la pereti
se face
proportional
cu
le perelilor.
clrm s-a adtat, in
prima
faze toli montanlii se considerd necuplati, astfel cd
rErdzarea se face la fiecare montant.
cele ce urmeazA se repartizeazd numai incdrcarea seismice totald (F6), insd in
identic se repartizeaze siincdrcarea lotal5 din vant (t1.
1 Cazul in care se neglijeaze buiandrugii
lDaca
se neglijeaze buiandrugii toti montanlii sunt necuplali. Considerand seismul
pe
clireclia transversald (directia y),
unui montant transversal curent "i" ii rcvine
_nc;fcarea:
- - k,
' "
Ek,
(4.12o)
(4. 121)
Dca seismul aclioneaze
pe
directia longitudinald a cledirii (directja
'I).
montantul
kFgitudinal curent
j, preia
incircarea:
L
'
"
r k.
ir (4.12019i (4.121\
kgi
&j sunt rigiditelb montanlilor i
9il
in raport cu axete
proprii
F. 4.30). Rigiditatea se considere
pe
dircclia incercerii, care se determind in
irrctie de momentele de ine4ie in raport cu axa
perpendiculard pe
direqia fortei.
-
a. o.
Fi9.4.30 Notarea rigiditelilor
9i
momentelor de inertie pentru
montanti:
171
4. Calculul cladiilor cu
pereti
structunl din idaie
a-
perete
kansversalcurent (i)
cu rigiditatea kt=kr=JQ);b-percle
fongitudinaf curent
0)
cu ngiditatea k
i
=k, =
f(I
")
|n relaliile (4.120)
9i
(4.121)
suma rigiditaliilor de la numitor se refere la ri
montanlilor necuplati, de
pe
dire4ia transversalS, respectiv longitudinald.
se determine in funclie de raportul H/B
9i
pot
fi insumate avand in vedere cd
se exprime in unitatea de fo46 (daN,
kN)
pe
unitatea de tungjme (cm,
m),
expresiile rigiditelile nu includ ca factor A=1 (cm,
m).
4.3.2.2.2 Cazul
paretilor
cuplati
Pentru perelji
cuplali rigiditdlile se catcuteazi cu .elalia
(4.108).
retatia este va
atat
pentru perelii
cuplali, cat
9i
necuplali, penfu
care coeficientut
4
din
(4.f06)
are valoarea unitard.
In figura 4.31 se prezinte
?ncarcdrilo repartizate ?n cazulcand seismul se
succesiv pe
direclia transversald, respectiv longitudinalS, din actiunea directd
(
din efectul translatiei).
Repartizarea incdrcdrii se face cu .elalia (4.120)
sau
(4.121),
in care rigiditiliite
referd la perelii
cuplati, respectiv necuplali dacd sunt
pereli plini.
.T
o,
regularitate structuraEi
verticale ln
jurul
cerub
Fig.4.31 Repartizarea incircerii seismice ta
pereli, pe
direclia transveratd (a),
Fi
longitudinale (b)
4.3-4.Efectul torsiunii gonerale
a clidiril
Torsiunea generale
a clidirii reprezintd efectul de rotire
de rigiditate
de la fiecare nivel. ln cazul cledirilor cu
verticald, centrele de dgiditate se afle siluate
pe
o axd
rotegie intreaga clddire, respectiv tronsonul de clddire.
al clddirii in
jurul
CUDIRI CU STRUCTUMLI DlN ZIDARIE
translatiei.
generale
a cEdiriiapare atunci cand rezultanta incdrcaribr orizontale nu
prin
centrul de rigiditate al clidirii. In cazul acliunii seismice aparitia torsiunii
:aioreazd laptului c6 centrul maselor (C.M.- unde se afle lncdrcarea seismicd)
:incide cu centrul de dgiditate
(C-R.). Distanla dintre C.R.
9i
C.N4. reprezintd
torsiunai constd ln aparilia
algebric cu incarcdrile
unor inodrcdd suplimentare Tn
pereti,
care se
rezulate
prin
repaditia incarcarii orizontale din
,isj
prelUatd
produce
structural; a clddirii. cauzatS de disounerea nesimetrici in olan. a
structurali sau repartizarea neuniforme a maselor pe nivel.
igura
4.32 este
prezentat
momentul de torsiune
generald
9i
efectele sale, adicd
le suplimentare ale
peretilor
din efectul torsiunii
(ASi
la
perelii
transversali,
la perelii longitudinali).
/\si
,l
Fig.4.32 Efectul de torsiune
generale
a cledirii
deosebire de efectul translatiei. in care incdrcarea orizontali este
mai de
per4ii
structurali
paralelj
cu inc6rcarea, torsiunea
generald
rc6ri suplimenatre in toti
per4ii
structural;, de
pe
ambele directii.
.4.1 Pozitia centrului maselor
(CM)
Centrul maselor reprezinte cenhul de
greutate
al maselor sau greutdlilor
prmanente ale tuturor elementelor
(structurale
9i
nestructurale) si maselor care
produc incarciri variabile
gravitationale.
El se determine in raporl cu un sistem de
a)(e arbitrar, ins6 uzual cu originea displs5 intr-un colt al cl;dirii, respectiv al
dreptunghiuluiin care esie inscrisd clddirea
( Fig.4.33).
La un nivel curenl se noleazd cu G/,
greutatea plangeului (permanentd
9i
utili) de
pe
lrama "i" (panou de
planqeu
cuprins inire pereli structurali)
9i
cu '&r ", '.i,/,
"
@ordonalele aceslei
greuGli in raport cu sistemul ro} (Fig.4.32), respectiv cu G?t
173
4. Cabululcladintu cu pereli struclumli din ndane
greutatea pe
nivel a unui
perete
"i"
Tncdrcdri in raport cu acelagi sistem
incercerilor este:
G
=>Gr+>cpt
t ct t
yi +rc, , . !
"t
ycu =
C
unde G este
greutatea
totald a nivelului.
l
J
Fig.4.33 Pollia centrului maselor (C[4)
Se noteazS cu CM
pozilia
centrului maselor
(care
coincide cu
pozilia
rczulta
respectiv cu .rcl,r
9i l,c,u
coordonatele centrului maselor, care se delermind d
condilia de egalitate dintre momentul rezultantei
9j
suma momentelor greutSlilor
9i
Gri in raport cu fiecre axd a sistemuluide referinlS. Rezuhe:
-
faF de axa O,(pe direclia longit'rdinald):
M, =>, Gr. x' t +>Gpt x/ = rcM' G
-
fald de axa O,
(pe
direclia transversald):
My
=l ct t ' J'
+t cpt ypt = ycM. G
Din relaliile (4.123)
9i
(4.124)
rczuftei
>, Gi . \ t
+t Gd. x, t
(4. 1
9i
cu 'lri', "/pi' coordonatele
de axe. Rezultanta
pe
nivel a
ac
tu
(4.122)
174
14.1
CLADIRI cIJ STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
seama cA G
=
mg,
pozilla
centrului de mase la un nivel curent se
poate
cu aiutorul maselor de la nivelul resoectiv:
se consideri ca masele tramelor
atunci centrul maselor coincide
(Fi s. 4. 34).
14.127)
(4.128)
peretilor
sunt uniform distribuite
pe
pozi.tia
centrului de
greutate
al ariei
(4.129)
(4. 130)
Fig.4.34 Cazulcand centrul maselor corespunde cu centrulde
greutate
al
0
---'
ari ei pl anseul ui
Est caz coordonatele centrului de mase se
pot
calcula astfel:
, A x, , 4 x, +A. , ,
- -
t 4
At +A2
b'
=t
1 v,
-
At
vt +
Ar ' ) ,
' "
ZA,
At +A,
r,4i sunt arii simple
(drcptunghiuri),
iar x, si
li
sunt coordonatele centrelor de
hte ale acestor arii.
175
4. Cabulul
ctadiilot cu percti
structurati din zdane
4.3.4.2
Pozilia
centrutui do dgiditate (CR)
Cenuul
de rigiditate
este centrul de greutate
al rigidit5litor peretitor (Fiq.4.35).
determins
in raport
cu acetagi siste; de axe f"if ;;'";d;;';;il;il;
centrului
maselor.
{4.1311
14.1321
I
.
Fi9.4.35
pozjlia
centruluide
rigiditate:
Fperele
curent transversal, j_ perete
curent longitudinal
l"^:]1:.:i."rrn:
l:,T-:ntotor
rigiditEilitor per4ilor
fala d6 fiecare axe
este egat i
momentut
sumei rigidittititor:
2k,
.
xt
=
1e",
.27",
Zki . 4
=
l cn. Eki
unde:
&-este
rigiditatea peretelui
curent hansversal
i
paralel
cu axa
v iar
r/" este rigiditatea peretelui
curent tongjtudinalj paratelcu
axjx.
Din relatijle (4.
1 3 t
) Si
(4
.j32)
rczuttE\
2k,
',
>k,
(
2k; i ,
(4
L^l
Expre_siile
rigiditatitor
din retatiite
{4.13.1),i
(
a.13a
)
se catculeazd
cu
(4. 108).
'l
trl
@+
a,l
.l
176
CLADIRI CU SIRUCiUMLIDIN ZIDARIE
Iodul de a4iune al momentului de torsiune
.nlrul maselor
(CM)
nu coincide cu centrul de rigidjtate (CR),
atunci clddirea
*nbicitate slructurald, definitd prin
distanta dintre cele doue centre,
pe
lcngitudinalA (e.,)
9i
transversald (e,) (Fi9.4.35).
structuralS,
pe
fiecare directie, se stabilegte cu relaliile:
e-
=llcM
YcRl
bre direclie a clddirii, la excentricititile structurale se adaugd
la, care reprezinte abaterea
poziliei
incdrcerii seismice fata
in carc actioneaz6). Rezufte:
(4. 135)
(4. 136)
o excentricitate
de CNI (punctul
(4.137)
(4. 138)
itelib e/,rf, intervin cand 6eismul aclioneazd cladirea
paralel
cu directia
y
C-reclia transversale), iar s/?6,) cand seismuleste
paralelcu
ar x (pe
directia
nale a cledirii).
daidirj obignuite, cu regularitate structural6, excentricitatea aditionale are
cand seismul actioneazd pe
dheclia transversale:
ea!
=
!0,05 L
c6nd seismul actioneazd
pe
dircc!ia longitudinale:
e4
-
!{'O5 B
(4. 139)
(4. 140)
(4. 143)
.rFde: L
9i
B reprezinid lungimea, respectiv lSlimea cladiriiin
plan.
h.Arcarea seismici,F, se consideri succesiv c! cele doud excentricite!, rezuftand
pe.Ilru iecare direclie de acliune a seismului, doua momente de torsiune generali.
Asfel, dacd seismul aclioneazd
pe
direclia transveIsale, avem :
(4. 141)
(4.142)
Ma
=!Ft
et,
Mt z
=
): 4. e*
Dace seismul actioneaze
pe
direclia longiiudinal;, avem:
177
4. Calculul cladiilor cu structunli din zidane
i
in relaliile (4.141)
-
(4.144) avem semnul t. deoafece seismul actioneaza alteni
Merimea gi sensurile momentelor Tncovoietoare depind de m;rimea relalii
excentricitSlilor e, gi e". Considerand cd seismul este
pe
direclia transversald,
4
(Fi g. 4. 36):
- aaca
le",l>
e.,l
-
doud momente de sens contrar:
- oaca
le",l< le,,l
-
doua momente cu acelagisens;
- dacd
le",l=0
-
doud momente egale, dar cu sensuri contrare.
Cea mai defavorabile situalie rezult5 cand
I
e-
|
>
e,., iar cea mai favorabila,
!
Situatia este similara dacd seismul actioneazd
pe
direclia longitudinale.
in
proiectare
se va ceuta ca
prin
forma in plan a cladirii
9i
prin
modul de dispu
a maselor
9i
rigiditatilor, sd avem o excentricilate structurale (e,, respectiv e-l
cat mai mice, astfel ci momente de torsiune
generali
si fie cat mai mici.
(4.'!
c,
Fig.4.36 Torsiunea
generald a clddiriicand lncdrcarea seismicd a4ioneaza
I
di re4i a l ransversal S: a - e. , >eo, , b- ea\ <eot , c- ear=0
4.3.4.4 Determinarea valorilor incircirilor suplimentare din efectul tolsiq
Dace
plangeele
sunt infinit rigide in planul lor, torsiunea
generaE produce r!
cledirii cu unghiula, forma in
plan a planFeului ramanand neschimbat5. N'lom
de torsiune este maxim la nivelul de incastrare a
peretilor (cota
10.00), iar ro
maximd este la ultimul nivel.
Datoritd rotirii cledirii,
pere!:i
vor avea deplasari suplimentare,
propo4iond
distantele de Ia per4i la cenhul de rigiditate, astfel:
perote
transversali,
pe
directia
y:
D.
Li
=
zi tgd
l t l .
CLADIRI CU STRUCruRALI DIN ZIDARIE
perete
longitudinalj, pe directia x:
ade unghiul cu care se rotegte clddirea la un nivelcureot
\4.146),
^Si
FE.4.37 Deplasari suplimentare ale
peretilor
datorit5 torsiunii
generale
suplimentare /S sunt
propo(ionale
atat cu deplaserib suplimentare ,1,
or rigiditelle
perelilor (,1.)-
pereliii
9ij,
incdrce.ile suplimentare din torsiune /,S sunt:
i Si = kj . Li
=
ki . zi . t gd
t \ . 5
j
=kj
Lj
-
kj . vj . t gd
ti
9i
tr sunt rigiditalile perelilor
transversali
9i
longitudinali, iar z,
9i
!j sunt
de l a perel i i t
si j l a axel e si st emul ui z-rcu cent rul i n CR.
momentelor incercirilor suplimentare in raport cu centrul de riqiditate este
c momentul de torsiUne generaldl
t AS. z. +I AS. . v.
=, | -1.
.
t gat Lk, z; +Lt s. t ; t = Mt
l(4.150) rezuit6:
M,
b *e reprezintd rigiditatea cledirii la torsiune.
rt a
=| -kt
z? +1. \ ' 4
Euind 4.151 tn 4.147
9i
4.14a obtinem valorile inc;rcarilor
irne in perelii
transversali A.,Sj
$i
long itudinali A,t,
\ 4. 147)'
(4.148)
(4. 149)
(4. 150)
(4. 151)
(4.152)
suplimentare din
t\,4r
179
4. Cabulul cladiilor cu structunli din zidaie
L. , .
LS,
=
M,.:.!_:!
k. - v,
N
j =M1
r ; - !
4.3.5 incercdrile
seismice totale repartizato ta per4i (S,
S/)
RezultS prin
Tnsumarea incercaritor
repartizate din efectul hanslaliei (&,
Sr)
inc5rcdrile
suplimentare
din torsiunea generald (ASr
,
ASi
),
in tunctie Oe Oi
incarcdrii
seismice, astfel:
- cend sejsmu' aotioneaza pe
directia transversald (Fig.4.3ga):
s,
=
s, ,
- As,
-
F^
: l
- hr , . *' . '
Lk,
ka
k, v.
Sj =Mt . - 4
- cend seismul actioneazd pe
direclia longitudinale (Fig.4.39b):
st =LSi =M, . kt ; zt
lrR
3; =S, , +AJ.
=p,
kt
t r . . k,
' ,
,
-
2k,
kE
dsi
r l l
ASj
nsi
' ol
b.
Fig.4.3B incerceri totate din sersm:
^
a- semnul e
pe
direclia transversale,
respectiv longiludinal6 (b)
Sr . Srr - incdrcari din efectul iranstaliei ASi. AS
_
din dfeaut torsluri
14.1
(4.155)
(4.1561
(4. 154
ASi
I T
1t
,4si
-I.:
180
CLADIRI CU PERETI SfRUCTUMLI DIN ZIDARIE
ffior la actiunea vantului,
pot
s5 apare momente de torsiune generalS
a clSdirii
rd rezultanta din vant nu hece
prin
centrul de rigidilate,.ezuftand incdrceri
idimentare in Dereti.
c3.6 Efo.turi seclionale in
pereti
hriurile seclionale ,i{
M
y
(eforturi
axiale, momente incovoietoare
9i
fo4e
d@are) sunt
produse
de incdrcarile ce aclioneaza
perelii: gravitationale
$i
r!"e.rtale din vant sau seism. Ele se determind
prin calcululstatic alperetilor.
(3.6.1
Eforturi seclionale
produse
de inciirciirile
gravilalionale
ircirc.irile
gravitalionale rezultate din
greutatea plangeelor gi greutatea proprie
a
:ee,tiloa,
se determine |a fiecare montant, atat in cazul
pdrqilor
cuplali, cat qi
rE r.iplali. Ele actioneazd la fiecare nivel sub forme de incdrc6fi, a cdror rezultanti
ie consided, in mod simplificat, in cenkele de
greutate ale montantilor. Aceasie
r-plificare este
posibild
intrucat excentricitdlile
ii
momeniele incovoietoare care
;Dar
pe
montanti, cu semne contrare, se anuleazd
pe
intregul nivel. Prin urmare,
-
considera cA incercerile
gravitalionale produc numai eforturi seqionale de
:.rnpresiune centricd
ofc).
i anumite situalii,'in care sunt incdrcad verticale excentrice importante, cum ar fi
:aaJl unor balcoane dispuse numai
pe
o
parte
a clSdirii
(Fi9.4.39),
momentele
'r'i@voietoare
produse
de incercdrile
gravitalionale (Mc) se iau in considerarc.
_rcdrcarea
gravitalionald
de la planiee care revine unui montant, se determini pe
:aza ariilor aferente montantului
prin
ducerea bisectoarelor la coltul iramelor
Si
-limitarea
suprafelelor la mijlocul deschiderii
golurilor,
ala cum s-a aratat
pentru
aakulul
peretilor
la Tncdrcdri
gravitalionale.
Fi9.4.39 Clddire cu balcoane nesimetrice
Greutatea
proprie
a montantului (G.) se determine in conformitate cu alcatuirea sa
(Fi 9. 4. 40).
181
_
fL_.,
--r r-*
; i 1
Fig.4.40 Alcdtuirea curent6 a gpatelitor (montanlitor)
G. =(. A, y. +Ah. y). (h" h, )
(4.15e)
unde (G,)
este greutatea peretelui pe
un nivel (fiare
ceniur;
9i
fer; buiandrug),
A,,y",4,yb
sunl atiile
li
greutdtile
specifice ate ziddriei
9i
betonului din stalpigori.
La zi ddri a nearmat a, t . - 0.
La. valoarea datd de relalja (4.159)
se mai adaugd
jumdtate
din greutatea
buiandrugilor
ii
tampldriei pent.u golurile
de usisau feresire adiacente mo;tantului.
Totodata. se mai adaugd greuratea
cenlurii aferenta montanlului.
La fiecaG nivel se stabilegte incarcarea gravitalionald
totald de nivel pe
montant.
prin
insumarea incdrcerii de la planseu
per
ctl
grbuiatea
montantului, dup,i care se
calculeazd efortul axial de compresiune din incdrcarea gravitalionald
(tr'c) peniru
fiecare montant (Fig.
4.41).
=+
Fig.4.41 Eforturi seclionale lnlr-un spalel din incarcari gravilationale
lr'c
- efod axial, Mc - moment iocovoietor (in
cazuri speciale)
'182
CLADIRI CU STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
ri$elul de incastrare avem efortul axial maxim:
t t o
=l po1+l G. (4. 160)
:ruparea
fundamentale a incarcirilor, efortul axial Nd este un eforl de calcul
grupdrii
fundamentale, incdrcdrile caracteristice fiind multiplicate cu
i
pa4iali
de sigurante
T
(incdrcdri de calcul).
;ruparea
speciald a incercdrilor, efortul axial i[a este un
grupirii
speciale,
produs
de incerc:rile
permanente
e? din Tncdrcdrile variabile.
Eforturi sectionale din actiunea incerctriilor orizontale
&.tnile seclionale in per4i din acliunea incdrcdrilor orizontale se determin;
prin
sd:llul static, care
presupune o schemd staticd
9i
lncdrcdri definite.
Sdre.na statice a unui
perete
solicitat de incercari orizontale este o consola
,srcal6
incastrate la cota 10.00, respectiv la
partea
superioard a fundaliilor Tn
@i structurilor celulare fdrd
per4i
suplimentari la subsol.
thrSrc6rile se considera fo4e orizontale concenlrate aplicate la nivelul
plangeelor.
tlF
gal.iparea fundamental5 sunt lncafcdri din vant respectiv incarcari seismice in
grjparea special;.
,1"3-62.1
Cazul
paf4ilor
necuplali
Fa.elii necuplali sunt
perelii plini,
respectiv montanlii
perelilor cu
goluri
fard
bJfr|drugi
('a
care legdtura dintre montanli se face numai
prin placa planseului,
,:?e
nu
poate prelua
momente
9i
fo4d taieloare din incdrcdri orizontale) sau la
ae se neglijeaze aportul buiandrugilor
(in
special in cazurile in care centurile
9i
hjardrugii sunt formate din elemente separate).
fuele
orizontale
produc in pdretii cuplali soliciterile de forfecare
ii
incovoiere,
spectiv fo4e tdietoare
9i
momente incovoie{oare in
planul peretelui (Fig.
4.42).
efort de calcul
caracteristice si
F,
Fr
F'
M
Fig. 4.42 Eforturi sectionale din incirceri orizontale b
pere!
necuplali
V- forte teietoare. M- momente incovoietoae
' 183
Calculul
cladiilor cu sttucturali din ldaie
La nivelulcurent
k rezult5 :
Mk=ZFt @- H)
Nolatia r* se referd la fo4a
exactd se pot
utiliza dol indici,
fo4a t;ietoare
este constanti.
(4.161]
\4.162J
taietoare de sub nivetul k.
penku
o
precizare
ma'
care reprezintd
doud nivelud consecutive
inre care
(4. 163)
vt =
Vr,
t r
Momentul incovoietor
se
poate
calcula si cu relalia de recurente :
Mk
=
Mk+1+T
k+j.he
4.3.6.2.2 Cazul peretitor
cuptali
Perelii cuplati
sunt
peretii
cu siruri verticale de
goluri,
la cre se considera
ourandrugii.
maiales in cazurile in cre centurile si buianclrugii formeaza
un sinolr
element
deasupra golurilor,
numit centurd- buiandiuo.
Buiandrugii panicipE
la preluarea
incarcerilor
orizonitale. fiind solicitati la forfecare
(fortd
taietoare)
Si
momenl incovoietor.
prin
aceasta Ouianarugit reOJc Jepiasari;
laterale
si mSresc rigiditatea perelilor
cuplali in comparalie
iu cei necuplali:
de
asemenea micgoreaza
momentele
$i
introduc etonun axiale ln montanti dj; actiuni
oizontale
Pdretii
cuplati sunt neomogeni.
avend montantidin
zidarie, cu buiandruoi
sicentur
orn beton. armat..l\rai
mutt. zidaria poate
fi nearmatd
sau armatd
",
itatpiqo.
{connnala}. rar buiandrugji pot
fi elemente separate de centuri sau pot
fi realizar
rLpr9yni-cu
centudle (centuri-buiandrugr).
Aceste aspecie conslruciive
conduc te
oncula! In catcutut ngiditefii sieforturilor perelilor
cuplati sub aciiunea incardtrilo(
onzonlate.
PenlrLi_calculul
stalic sunt necesate programe
de calcul. dar elaborarea
acesrora
este ortrcr, avend in vedere considerarea
tuturor aspectelor. De aceea, in calculu
perelilor
cuplati
se utilizeazd metode
simplificate de calcul static.
ln-cdrul metodelor
simplificate
frecvent utilizate este metocia cadrului inlocullc.
tM.U,l). care se aplice in caztll siructurilor in cadre,
precum
siin cazul struciurilcr
cu pere!
din beton armat sa! din ziddrie, la care
pdreljicu g;urise
asimileaze c-
cadre.
4.3.7 Metocla cadrului inlocuitor
Asa cum s-a ardtal anterior. un pereie
cuplat poate
fi asimilat cu un cadru. Meroce
caorutur intocuilor
(l\rcl)
este o metoda simplificatd pentru
calculul staric al cadreb.
919?31?19.
"tujg!":
care- a fost ex nsa si pen(u
catcutut peretitor
cuptali din bero-
armat si din zid;rie la lncSrceri
orizonrale din vant sau sejsm. [y'eioda
se apljce
L
144
CLADIRI CU PEREII STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
peretilor cuplali monotoni, care
pdstreaz5
toate caracteristicile
geometrice
ti
rigiditate constante
pe indllime, inclusiv inallimea niveludlor. Rezulte astfel
gplurile
trebuie se fie dispuse sub form6 de
girud verticale.
,1.3.7.1
Defi nirea cadrului inlocuitor
in scopul simplificdrii calculelor, cadrul asimilat unui
perete
cuplat se inlocuie9te cu
cadrul inlocuitor, care este un cadru simetric cu o singurd deschidere
9i
nufiarul de
niveiuri egal cu cel al cEdini. Suma rigiditellor celor doi montanli echivalenli (2,t
")
este egald cu suma dgidit5tilor riglelor
peretelui
de Ia fiecare nivel (Fig- 4.43).
de
L-!.-I
q
q'
Fi g.4.43 Defi ni rea
h". k. "
E.
cadrului lnlocuitor
(4.164)
k, "=Lk,
(4. 16s)
Tinand
seama de relalia
(4.86), se
poate
defini
9i
un moment de ine4ie al stalpului
echivalent-
2
(4. 166)
Se
poate
scrie gi pentru rigla cadrului inlocuitor o reiatie similard cu
(4.166)
numai
dacd lungimile totale ale riglelor
(I)
sunt egale intre ele.
185
4. calculul cladiilor cu
pereti
structurali din ida e
4.3-7.2 Calculul static al cadrului inlocullor
Sub acliunea incercdrilor orizontale aplicate in noduri, cadrul inlocuitor se
calculeazd astfel:
-
in primul rand se calculeaz5 momentele incovoietoare din montanlii
echivalenli in ipoteza d nodudle se deplaseazd, fdre sa 6e roteascd (rotiri
blocate). Acestea sunt momentele de incaslrare
perfectA (t
)
pe
montanlii
cadruluiinlocuitor.
- apoi se deblocheazS rotirile, care, a9a cum s-a ar6tat se numesc
distorisuni, acestea fiind rolirile in situatia ln care nodurile au deplaseri
laterale libere. Prin deblocarea distorsiunilor rezult5 momentele finale in
elementele cadrului lnlocuitor: montanti
9i
rigle.
Se
parcurc
etapele a,b,c de maijos, care reprezintd rczolvarca analitice a cadrului
inlocuitor.
a.) Deteminarea momentelor de incaskarc
perfectd pe
cadrul inlocuitor
Momentele de incastrare
perfectd produse
de incercdrile orizontale aplicate in
nodud apar numaiin montanlii echivalenli, deoarece rotirile nodurilor sunt blocate
(Fis.4.44\.
1I
- , 7
Fig. 4.44 Momente de incastrare
perfecld in montanlii cadrului inlocuitor
a-deformata cadrului, b-momente de incastrare
perfecu,
c- diagrama de fortp tdietoare totald
1;"
F.
Sunoscand incarcedb,
se determina fo4ele tdietoare si apoi momentele
de
ircastrare perfecti,
avand in vedere cd
punctele
de inflexiune (de
moment nul) se
i6 la
jumatatea
inSlljmii nivetutui.
r nivelurile cuprinse intre nodurile igij, respectjv lntre
j
si k avem:
-qcestea
suni momentele
neechilibrate produse
de incerc;rile
exterioare.
n modulj momentulde
lncastrare perfectd
neechilibral este.
M. =r 4. t t r 74
( 4. 169)
b.) Deblocarea distorsiunilor
Se deblocheaze
succesiv distorsiunile nodurilor, de
jos
in sus, adic5 incepand
cu
primul
nivel. Se
poate
opera cu rotiride noduri sau cu momente incovoietoare.
Se
pote
trece de la rotiri pe
baza relatiilor care exprima proportionaljtatea
eforturilor cu
produsele
dintre rigidiieli si rotiri. in modull avem:
M' *=k* qi
(4.170)
(4. 171)
ln figura 4.45 se
prezintd
distorsiunite
e,
,
e t 9i
pr
9i
momentete
mresunzatoare rezultate
din deblocarea nodurilor
consecuiive i
montant si semiriglele
cadrului in locuitor.
W
Mi.
li h"
4
=' t
o.
(4. 167)
(4. 168)
' Qi
in rclaliile (4.170)
ii @.171]}
Mr."?i Mrsunt momentete pe
montantut si rigta
.adrului inlocuitor, k,", k_-rigidilel|F- montantutuj
si riglei cadrului inlocuilor
calculate cu relaliile (4.164)-(4.165),
iar
ej
este rotirea nodutui
j.
S-a renuntat
la
semnul mi nus i n rel at i i l e (4. 170)-(4. 171).
care expri mal f apt ul cal moment el e
si
rotirile
au sensuri de roiatii diferrte. inrrucat momentele se voi reprezenta pe
fibrel;
inlinse ale sectiunilor.
lncovoietoare
l 9i
t , pe
un
187
4. Calculul cladiilor cu Deteti structurali din zidane
Fig. 4.45 Deblocarea succesiv5 a distorsiunilor nodurilor consecutive i,
j
9i
k
Se scfie echilibrul momentelor din nodulj:
M
ii
-pM
ii+
M,i)+M
ik
=
M
j
(4.172)
unde Mj este momentul de lncastrare
perfectii de
pe
un montant al cadrului
inlocuitor, calculat cu relalia
(4.169). in (4.172), momentele se inlocuiesc cu
expresiile
(4.170)
9i
(4.171).
Rezultii:
k* a, 12 k*-k, , ) o, -** , , t t
(4. 1731
Daca se imparte ecualia
(4.173)ctt k* rczufte o ecualie de rotiri de noduri.
^
M, .
, . - _n-
i lllrnru-* E
M,
t p-\ z+
)")
Qt
+9k
=-
una" r=!!' =!..
Lk.
k,"
Dacd ecualia
(4.174)
se scrie
pentru
toate nivelurile, rezutA
ecualii, Tn cale necunoscutele sunt rotjrile nodutilot (Qt,
Q1
niu"lul 1 t - lz * ll
^
r t,
=4
'
k-"
14.171|
(4.'t75'
unsistem liniar de
e, ).
M.
t : G - l z+Al o. +o, ==
' ' k*
n
"-
t*
t).,t,=Ao
cuDtRt cu STRU3TlJF.r'LI DINzIDARIE
14.176]'
rotirile in functie de rigiditelib riglelor cu relatia
necunoscutele sunt momentele din noduri oe
r in
parantezd
avem 1+,
,
deoarece avem numai montantul r, ,r'J.
relatiile
(4.170)
9i
(4.'171)
se determine momentele finale
pe
montanlii si
dlului inlocuitor (in noduri).
in taSile
(4.174) se exprimd
!
rearhe o ecualie ln care
:adului inlocuitor.
tt' *
_1rt
^1M/"
*trx"
=Mi
t_
'
k,. k,. k*
se inmulle9te ecuatia (4.177) cu lt
,
rczufte.
n: .
(2. +))Ml "+M: " =. 1. M
j
(4.178),
simplificare momentele de pe riglele cadrului inlocuitor din noduri se
cu M,
M,
Mk
9i
scriind ecuatia (4.'178) pentru
fiecare nivel, rezultd un
lniar de ecuatii in care necunoscutele sunt momentele de
pe
riglele cadrului
-Q.
+ .l\u, + tvt,
=
s". u,
2: 4- Q+1) M2+M. r =. 1. M,
Mn
t
- \ t + 11M,
=
1' Mr
\ 4. 179)
a montanlilor sislemul de ecualii
\4.177)
(4. 180)
se tine seama de deformabilitatea axialS
1.
- C+
) / ) 4+ M2
=
7 t \
2: M, -(2. + ),y)M, + M,
=
x. M,
n: tt,,-(t+.ty\u,
=
l , u,
./se
calculeazd cu relalia (4.104).
sistemului de ecuatii
(4.179)
sau
(4.180),
din care rezultd momentele
riglele cadrului inlocuitor se face cu ajulorul calculaloarelor s-au manual. prin
inarea succesivd a necunoscutelor M/, Mr, Mr ele., astfel ce in ultima ocuatie
e o singura necunosculd (M,).
189
4.
Calculul
cladi.ilar
cu
pereti
structurati .tir ,itj.^E
c.) Calculul
momentelorin
montanlii
cadrutui
inlocuitor
Calculul
momentelor
in montaniii
cadrului
jnlocuilor
se face prin
izolarea
unu
mlntant.
care este incarcat
cu
jumarate
oin incar"aril"
ori.ont"r6
"j
"u--riiiniJ
0e continuitale
din dgle,
determinate
ofin r
sau (4. 180)
(Fi g. 4. 46).
ezol varea
si st emul ui
de ecuat i i (4
17q
M",
ti
4
I
v
u"l l n,
a]',
^^-"-
FiS..4.46
Momente pe
un montant
al cadruluj
inllocuitor
a-schema
stataci,
b-momente
din
pjl2,
c- ra
momenteb
din risre,
d-0,"n.".:"#:[t:J,.lHnl:o'"0,""
o"
ilg:*i1".3:.:l:!::rezuttd,prin
insumarea
atsebricd
a mornenreror produse
[""T^"::,,:.:':I*tf
:1ei
""L
f.l*"i" ,.i,""r"r"
ou plr.ig;]
1"",,::1"",:l::.^!t::'."
"oo.
*'.*""pri"
ii,,n"i",',ii"i,
..i lijili',l
o" ,"*
rezul t a
doud momenl e:
unul superi or
si l nul i nf eri or.
l:::::Tf:l:l:'l:
p.
-onLniii'.iii!,"r"
cadrurui inrocuitor,
f;:*il:"lj::T,:"j:
;;
:i;'i,.!"L;iil:;"::1:lJlT:i:t,
:", ?:i:: se noleaza
Mn., iar
cete pe
rigre
cu ia,.
Fis.
i.iii.
#*i:
"""1
ff1.""y:X"jlra-ptJ-cj
incarcarire
orizonrate por
ri de ta stansa
ll:"^:l: ::::l:..*.l:06
deter;ira;;a
;-;m;;";:
;;i",;#Jil:."1;
Nu este necesar
a catcufa
9i
afte eforturi pl
caomt inlocuitorl
Fig.
4.47 Momente pe
cadrul inlocuitor pentru
incdrcdri
de la snga
la dreapta
190
i1
-
cuDlRl CU STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
73 Calculul cadrului inlocuiior cu alte metode
inlocuitor se
poate
calcula sicu alle metode, cum sunt:
-
metoda coeficienlilor,
9i
-
metoda distributiei si transmiterii momentelor neechilibrate.
d
ltoda coeficientilor
h rnetoda coeficienlilor se calculeazi in
primul
rand momentele Tn montanlii
idivalenti cu relatia:
llrde
9
este valoarea incarcerii distribuite liniar, respectiv triunghiular
pe
lndllimea
,dediii, lrt este un coefident carc se dd in tabele
{Anexa
8A), in functie de lipul
Hrcarii
(vant sau seism). numalrul de niveluri gi coeficienlii ,
9i /,
iar H este
i.d,timea clSdirii.
F.adrcarca
q
se determin; astfel (Fig. 4.48).
q,,
Fig. 4.48 Stabilirea incSrcdrii
q
din relalia (4.18'1)
-
pent ru
vant :
W
-
pentru seism :
2S
}L
h.
h.
( 4. 181)
14.182)
(4.1e3)
Coeficientiin din
(4.181) se noteazd cu D.sau n"(pentru cant sau seism).
191
Se menlioneazi cd la fiecare nivel, cu exceplia ultimuluigi a celuide Tncastrq
dau dou6 valori
pentru coeficientul ,r,: superior
9i
inferior.
ln cazul seismului tncdrcarea q din
(4.181) se maicalculeazi qicu relalia:
r
s"
=+ (4.1d
unde Pn e61e incdrcarea seismice concentrata de la ultimul nivel.
Calculul momentelor in rigle se face
prin echilibrul nodurilor:
M, "=M; . +ML
14. ' t .
N4etoda coeficientilor, degi ln aparente simplS,
prezinta
dezavantajul ca
p
delerminarea coeficientului n din
\4.181)
trebuie fecub o multime de inteq
pentru
coeficientii ,
9i /.
Pentru fiecare coeficient rn sunt necesare trei inte{
l n pf us,
i n t abel e se dau doar t rei val ori
penhu y (1. 00,
1. 10, 1. 20). . Penf ui
/>1.20nu
este corectd extrapolarea
$i
atunci se considerd, ln mod sirql
v I
a0
ceea ce introduce o eroare.
b.) filetoda distributiei
9i
transmiterii momentelor neechilibrale.
Momentele neechlibrate sunt momentele de ?ncastrare
perfecta
ce aclioneq
fiecare monlant al cadrului inlocuilor. calculate cu relatiile (4.'167)
9i
(,L
Acestea 6e reprezintd
pe
o schemd cu un singur montant,
pe
care so
distribulia
9i
transmiterea lor la nodurile vecine
pe
baza coeficienlilor de dis'ti
p- (pentru montantul echivalent), respectiv p. pentru
riglele echivalente, aF
se arati in figura 4.49, unde momentele neechilibrate s-au notat cu m.
P"S'
-+-s'
+-s' PJJl
w,
Fig. 4.49 Schema cadrului lnlocuitor
pentru
determinarea momentelor prin mc
distibutiei si atransmiterii momentelor neechilibrate
' 1.
Suma moment el or neechi l i brat e di n nodul 1
t S,
Vo
' V"
Sr
=
mro +mr2 cum e
pe
figurd) se distribuie cu semn schimbat dems
concurente ln noduri
prin
inmultirea coeficienlilor de distributie
9i
!d
distribuite
pe
montant se transmit nodurilor vecine cu valoarea integl
semn schimbat. Cele de
pe
rigld nu se transmit. I
CLADIRI CU STRUCTU RALI DIN ZI DARI E
S,rna momentelor neechifibrate din nodul2l32
= p.
\+
M2l +M23
)
se
istibuie
gitransmite ca la
punctul 1.
Se orocedeaze la felin nodul 3, unde suma momentelor neechilibrate este
S-
= p-. Sr+ Mu
e operatiile de maisus, incepand de fiecare date cu nodul 1, de cateva ori,
ie./alorile distribuite
9i
transmise sunt mici. Calculul se va lermina cu o
ub, fdae transmiteri,
pentru
a avea echilibrul nodurilor.
i de distributie se calculeazd cu valorile rigiditdlilor la distorsiune ale
9i
riglelor echivalente
-
la ultimul nivel:
b nivelul curent:
- =
k*
(4. 186)
(4.1871
(4. 188)
(4. 189)
valorilor do
pe fiecare
transmiterii momentelor
montanli
9i
rigle intr-o
fnale ale momentelor rczu a
prin insumarea
Deqi aparent laborioas;, metoda distributiei Ei
prezintd
avantajul oblinerii momentelor
pe
ebpe.
asemenea, are o
precizie
mai buni
prin
considerarea influenlei momentuiui
rat de la un nivel asupra tuturor celorlalte niveluri, spre deosebire de
analitice. unde influenta momentelor neechilibrate este considerata
asupra nivelurilor adiacente.
7.4 Trecerca de la cadrulinlocuilor la cadrul asociat
peretelui
momentele ln montanlii
Fi
riglele cadrului inlocuitor (ff..9i M.,) se deiermind
in elemenlele
perelelui
cuplat
(montanli
9i
buiandrlrgi), tinand seama
b fiecare nivel suma momentelor de
pe
montanlii echivalenli
(2M,")
este egald
suma momentelor de
pe montanlii
petelelui
lLM.),
respectiv suma
de
pe
rigla cadrului inlcuitor ( 2ni1,"
)
este egalA cu suma momentelor
buiandrugii
peretelui (
IMr,
):
2M-"
=LM^ (4. 190)
4. Calculul cla.litilor cu structurali din zidaie
2M*=l yo
9j 91
ln figura 4.5Q se aratd modul de aplicare a relatiilor (4.190)
9i
(4.191)
la un nivel
curent.
I
(ai
3 2
(b)
. b.
Fig.4.50 lvlomente incovoietoare pe
cadrul inlocuitor (a)
si
peretele
cuplat (b)
-
pe
montanli
(momentele
superioare gi inferioare pe
fiecare nod cu
ultimului nivel
li
cel de ?ncastrare):
2M"-"= Mi +M; +M;
2M*= Mi +M' r+Mi
So constatd cd relalia (4.190)
este indeplinitS. N,lomentele in
cuplat se determind prin
echilibrul nodurilor (Fig.4.5'i).
(4.1
_
pe
nge:
2M,.
=
M:tb+ Mli + M{" + Mf:
Momentele din peretele
cuplat sunt
proportionale
cu rigiditiilile
(montanli sau rigle).
Momentele rezultato ln elementele cadrului inlocuitor se epartizeaze
peretelui pe
baza rigiditelii montanlilor, astfel:
-
intr-un montant curnt i al
peretelui,
avand rigiditatea /r.,, rezultS:
v. , -2M. "J+-
-v*4--
v
k. '
- -'
LL., L^_,
'" k^"
2
4. Calculd cladiilot cu
percti
structunli din zidaie
(4.203)
Momenlele din figura 4.47 corespund cazului clr inc6rcarile orizontale aclionend
La schimbarea sensului acliunii orizontale se schimba sensurile
pentru
momentele. Se constatd cd momentele din buiandrugi calculate cu relaliile
(4.
(4.203)
respecte atat relatia
(4.191),
cat
$iechilibrul
nodurilor.
Din relaliile de mai sus rezultd:
t t "' = >t a l _L= t r l i L
s-Icr = r on
4t l
tl,r
=
z.oo
4.3.7.5 Calculul fo4elor tdietoare in elementele
peretelui
cuplat
a.) in montanll:
se determind fo4ele t6ietoare Tn montanli din ecualiile do moment. Tntre
curentej
-
& rezultd:
M", +ML
r,,
=
----!---------
Fh.
t!
IL
1'.
(4.2041
(4.205)
Calculul fo4elor tdietoare din incerceri orizontale in montanlii unui
perete
ci.iplat
detemine
prin
izolarea montantului
pe
un nivel
(Fig.
4.52). Se
momenlele incovoietoare de continuitate ce ationeazd
pe
capetele montantiloa
l=-- Mi
"!_'
fr,
l
--t;
.-!-*
Fig.4.52 Schema de calcula foqelor lSietoare ln montanli
Avand in vedere cd momentele de
pe
capetele montantjlor izolati au sens
cu cele de
pe
fetele nodurilor, rezultd ce Tn relalia
(4.207)
sunt
positive
care rotesc tn sens antiorar. La toate nivelurile trebuie sd rezulte fo4e
positive,
care aotesc montantiiin seds orar.
STRUCTUMLI
DIN ZIDARIE
hr In buiandrugi
*rlulJo4elo,r
taietoare
in buiandrugii
unui
perete
cuplat
se lace
.:arl
monEntrtor:
se izoleaza
buiandrugii.
care sunt actionati de
=-!nutrate
ce actioneaze pe
fetele
buiandrugilor (Fiq.
4.5b).
la fel, ca
9i
in
momentele
de
M"t
\M*
i -
^l \ V
V*
I
LV
Fig. 4.53 Schema
de calcul
a fo4elor
taietoare ln buiandruoi
M"' +Md,
.
2
g.207)
.i:9rj^^"::l:"1t"j.
d" sernne-
momentete
din figura
4.53 sunt negative
dacar
rcrcarea
onzontald
are sensul
de la sEnga la dr.Jpt"
"i
,,
u"t n"guiiuu,-""-uliJ
semne schimbandu-se
ta schimbarea
sensitui
d"
""tlr"u
"
iniii"irii-oiiroii"'rJ"'"
; figura 4.54
s"e aratd diagrama
de fo4e tdietoare
la un perete
cuplat
cu trei
-lontanlipenlru
incercari
orizontale
actionand
de la stanga la ireaota.
-'_'
--
""'
Fig.4.54
Diagrama
de foate tdietoare
intr_un perete
cuplat
4.3.7.6 Calculul
eforturilor
axiale din incerciri
orizontalo
Efortudle
axiale
din incerceri
orizontale
sur
perelitor
cuplali, putand
fi negtijate
in buianffiporta'te
numai
in cazul montan,tilor
E
' t 97
,\4
4. Calculul
cladiilot cu
structurali
din lclaie
In_figura
4.55 se prezjnle
cazul
unui perete
cuplat cu trei montanti,
sensulinc5rciF
onzontale
fiind
de la stanga ta dreapia.
Eforturileaaxiale
in montanli
se determine prin
lnsumarea
fo4elor
tiietoare
dh
Fig.4.55
Schema montanlilor pentru
catcutul
efortului
axiat in montanli
La nivelul
curent
k, in montantii
extremi
avem efortul unitartr'":
(4.208)
La acelgi nivel, pe
montantul
central rezulti:
-n1;)
(4.209')
N.t
it
I
I
[i
t -
N-
:ii[.Yi{".i+!i4:il:ff
*'tfiJi:.;Jigf
i,
ji,trl"."".8itiiltli;;lltE
:.11-i9jlt
",
semnut ptus,
eforturile
de compiesiune proOus",ie
in,Ji"a;
iJ;8:::'""
:"ri::ffif
':11":::iilH'"1i:";,5'
*. de in.ndere
cu minus
incarcarea
orizonra'
acrioneazd
de ra st;r]J,J::3ff1]".TffJ:j'Jj&tl"ll#
oizontald
aclioneazd
de la dreapta
la stanqa.
ml
n
*-
=f(r;;
198
1LADIRI cU PERE1I SIRUCTURALI DIN ZIDARIE
h montantul central efortul a(ial cu valoare relativ mice,
poate
fi de compresiune
sau de intindere, in functie de merimea fo4elor tdietoare din stAnga
9i
dreapta.
Pentru o sectiune simet.],cEt rczufte N-r=o.
Degi efodurile axiale din buiandrugi sunt mici
9i
pot fi negl|jate, in continuare se
plezintd
determinarea lor, care este utild
pentru
a vedea echilibrul nodurilor sub
adiunea eforturilor de forfecare
si
axiale. In figura 4.56 se
prelntd
un caz
pentru
acliuni orizontale de la stanga la dreapta.
R
lq, IiT,
-r- --T-- ---l
N;'
|
1$'
I
m2
(b)
P.
I
Nt"'
-t--
+j-
ml
ta.)
Nit
I
r-!-
m3
(cl
Fig.4.56 Schema de calcula eforturilor axiale in buiandrugi
Din ecualiile de
proieclie pe
orizontale scrise in nodurile d,
Si
4,
respectiv
4r-1
s,i
,,r-1 rezirltd eforlurile axiale in buiandrugi.
Nh=P, V.,
NX"= N: b, rb,
N: ; t
=
P,
1+v, , -r". , 1
NXi
=
N:;'+vh, I/h.rl
\4.210)
\4.211)'
(4.212)
\4.213)
Relaliile de mai sus
pot fi scrise
pentru
toate nivelurile. Ecualiile de
proieclie
de
pe
nodurile ultimului montant (m3 in cazul de fald) servesc doar
pentru verificare.
4.3.8 Eforturilinale in
planul peretelui
Dupe de{erminarea eforturilor din incdrcdd
gravitalonale (obignuit numai efortul
axial) gi a eforturilor din inc6rciri orizontale, se calclleazd eforturile, finale
pe
principiul
suprapunerii efectelor. Rezulta:
199
4. Calcutul
ctadiitar
cu
structuftli
din ldade
in montanli:
Ilse
-
!l/p
- in rigle:
va =t / c! t / r
MED
=
MG lMF
ln
rclaliile.14.2j
4)
-
\4.216)
s-au fotosit
notal te:
N16-t/n.
Mt
cr.eforlutile finale (efort
axial, fo(d teiebare
Simoment
incovoietor)
l":to,Iy.l
"y]
9"
plpresiune din incarcari
sravitalionate
NF, ItF, MF efotluile
din incdrcarea
oriront i!, cre poate
fi din vant in
l:i:T:lj111lgg:1"
r= ry), respec
v din seism
linuteie
r=sj.
'-
'
g;;g1eig91".m,1ani.,e1,"i"riiii,JliiiJii!'j,i'illi,i".'i;
on_,
..,
..]:1y]19.T"*jr"
in sectiunite
cete
mai soticitate.
jrtu
"u"."ula
c-"t"ii
eastentetor
de rupere
ate pereljtor
ii
montanlib;
i" pr""J-i"i
qi""";
acestora
cu eforturile
maxime
(4.214' t
(4.2151
(4.216)
(4.217)
(4.2181
,:,1,i{,*;:,*
:i'l:,':fi,:.ili:""Jtff
TiJj:ll1:il:'"":%$:::::.ft
ff ?f;
(vant
in cF, seism in bS).
4.3.9 Rezistenla
la efort efort
axial gi incovoiere,n planul
median
3,:,":i,::-"_1"P"^:".: :r*ul
axial .ir'd gimomentur
rncovoietro
M,,. Aceste
sunt
fioduse de incdrcdrile
corespunieto"r"
g*parii
d" lncdrcdri
la care se
venltcarea
Rezistenla
la efort axial
li
incovoiere
in
incovoieror
de rupere (
r/,,r: *.iL,.,-r,,n,il,
llliilJfl*'#"l"fJ"rT:"
.".
4.3.9.1
Condilii generate
de catcul
l"l,tj:.9"]"T'1"1""
,-?istenlei
de proiectare
la ro4a axiatd
9i
momenr
in
In
pranutp-erelelui
se folosesc
urm6toarele
iporezete generate
de calcul:
- tpoteza
sectiunilor
plane:
- in,cazul
secliunitor
din ziddrie
arma (ZC
Ai
ZtA) betonul
conlucreaze
:ifl,i"r, :::,,1-1"j1111i.11.
o9p_aririe,rr1,"
"i"
o"i.",r"i.G,,i
iJ"t?
carcut nu pot
inss dep;gi
varorire
oerormaliitoid#;;iffi",:i:
:;
200
- rezistenla
ta intindere
a ziddriei
se neglijeaze;
-
in stadiul ultim,
eforturite unitare
in zona comprimate
a ziddriei se
consdera uniform distribuite:
idem
pentru beton:
Er =zul Deretilor
cu formd complexa a secliunii lransversale
(1, L,T) rezistenla de
d:.ectare
la io(d axiale
9i
moment
incovoietor
in planul peretelui se va determlna
L-
uut,
".Cirnii
oe cilcul cu lungimile
tdlpilor; se va verifica dacd talpa
=ronmala
s;tisface conditia de rezistenlal
la compresiune'
lituiii"
oinn" inima
9i
dlpile
peretilor cu forme complexd
precum
9i
secliunile
Fe
prin
stituri
verticaie vor fi verificate
pentru etorturile de lunecare verticale
+.-".tu u"riti"ur. ru este necesara
dacd legatura intre talpa
ii
inima
peretelui
=dsface
urm;toarele
conditii:
. in cazul oeretilor
din ziddrie nearma6
(ZNA) :
-pereliide
pe ambele directii sunt executali simultan;
-secliunea
de legdlure lntre
pereli nu este slabil6
prin glituriverticale:
.
-la colturi. intersectii
9i
ramificalii sunt
prevazute armatun
ln rosunle
orizontale.
c.) in cazul
perctilor
din ziddria confinatd,
cu sau ferd armaturi
previzute in
rosturile orizontale
(ZCIZC+AR):
-
Slrepii
reprezintd 50% din suprafata de contact intre zid:rie
9i
beton;
-ieciiunea
de leqdtura
intre
pereti nu esre slabitd
prin gliluriverticle:
-
la;olturi.
interaectii
9i
ramifictii sunt
prevazute armdtud
in rosturile
orizontaie.
4.3.9.2
Per4ii din zNA
n momentul ruperii se consider5
cd efortul unitar al blocului efortului de
,oafL"iun"
este egal cu O'8 din rezistenla de
proiectare la compresiune a
zidariei.
tn iunctie Oe alcailuirea
secliunii
9i
sensul
incercdrii seismice
putem avea in
eenerat,
sectiuni
in iormd de T cu talpa in zona lntinse sau comprimat:l si se4iunii
i'.-io*i
O" i. E. L, una din cele doua telpi exkeme
fiind in zona intinse
9i
cealata
rn
zona comprimatS.
a) Monta
fari talpd in zona comprimA
(Fig 4 57)
-ucreazA
numai zid;ria oin zona comprimatd
a cfuei rczullanlA
de compresiune
C,
=o, a. x. r .
f d
e219J
lin ecuatia de
proiectie pe
verticalS
rezultd
CUDIRI CU STRUCruMU
DIN ZIDARIE
(4.22O)
Din
(4.219)
ti
(4.220) rezultd ine4imea
zonei comprimate:
N,,
'
o.8 t
f.,j
(4.221)
respectiv la
Rezullanta C, aclioneazd
in centrul
x/2.
de
greutate al ariei comprimate,
i'r
r:r- r1--!:11-i'. l1rrrl:-njl
4. Calculul cladirilor ct) structurali din idaie
&}' "
Fig.4.57 Montant din zNA cu talpa in zona lntinsd
Distanla de la C, la centrul de
greutate al secliunii este:
Y- =1. - r c- o' 5r
Rezistenta de incovoiere a montantului, respectiv momentul capabil:
MM
=Cz.
Yt
=
NH '
Yz.
b) montant cu talpa in zona comprimali
(Fig.4.58)
Fig. 4.58 N,'lontant din ZNA cu talpa Tn zona comprimate
CLADIRI cU STRUCTURALI D I N ZIDARI E
Ct
=0.8
re.1!
/,,j
C, =0, 8 t " x
1"'
c. : 0, 8. Ar .
f d
este aria zonei comprimate
(4.224)
(4.225)
(4.229)
(4.230)
(4.231)
(4.232)
zonei lntinse
prin
\4.233)
\4.226)
\ 4. 227)
14.2281
respectiv din zona
din zona comprimau a zidddei este:
total; de comoresiune se ooate scrie:
Crsi C, 6unt rezultantele de compresiune din talpd,
a i ni mi i .
ia de
proiectie
rezuft5 Tndllimea zonei comprimate:
NEd
=C" =0, 8. (t p
t p +t . t
). f , a
NEd 0. 8. t r. t , .
J, , 1
0. 8. t .
f . d
de Tncovoiere este :
Mkt
- C. .
y, .
=Ct -
yt +C2
J2
I verific6rii
peretilor
la acliuni seismice se limileaze atia
excentricitdtii rezultantei de comorcsiune:
C-
=Ct
+ Cz
=0, 8. (t
p. l p
+ t x' ). f ", t
t=
31,2 r"
r, este limita semburelui central
pe
directia excentricitilii.
de alcituirea secliunii
Si
sensul actiunii seismice sunt
posibile
diverse
,
care pot fi considerate astfel:
secliunicu un singur stalpiiorin extremitaiea lntinsd a seqiunii;
secliuni cu un singur stelpigorin extremitatea comprimatd a sectiunii;
4. Calculul
dadhitor cu
structurali
din idaie
- secliunicu
doi statpigori
dispuri la extremitdlile
sectjunii.
a) Scliuni
cu un singur
stalpigor
dispus in extremitatea
inlins;
a sectiunii
In. acesl caz este necesar
ca a.mdtura
din stalpigor sd
jntre
in cu.gere ina
:ll9"l,::!rt1'a
li1nili
"
ziddriei
comprimare,
asi!*anouo.
u"tr"ro r.iili"
oi
ceea ce necesitd
limilarea
cantitalii
de armalurd intinsa.
uupa nsurare,
ziddria din zona intinsd nu
preia
eforturi.
I
I
1-, m,
' .
r r r r r r l ul l l l l l l l l
l ost d
.:-J--
-._,_-]
l"
+'
V
f-
l*
b. )
G
Fig.4.59
Deformalii
specifice
in secliunea transversajA
G
",*
a
fvd a.
.'
Fig. 4.60 Diagramele
caractedstice
ate armeturii
9i
zid;riei
Comportarea perelilor
din ziddrie
armatd depinde
de caractedsticile
sectrr-
cantilatea
de armature, in special intinsa.
asa cu. se
"rau
in fi;;;;+.i9;;;;
prezinta
trei cazuri de deformaliiin
sectiunea
transveEald:
204
CLADIRI CU PERETI STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
1- situalia de balans, in care deformalia de curgere din armetura intins5 (
6,
)
9i
scurtarea limit5 a zideriei (,,,) se ating simultan
(fig.4.4g).
Armiturd
intinsd corespunzdtoare situalie de balans (,1:
)
atinge deformaliarrdar
nu inta in curgere in momentul ruperii, care se
produce prin
atingerea
deformatiei ultime a ziddriei. Este o rupere fragild.
2- situalia in care armdtu Tntinsd este mai micd de6et cea din situalia de
balans. Defomalia, ," din armbturd se atinge lnaintea atingerii scud6rii
limitii a zidiriei.
3- siiuatia de rupere
prin
atingerea scurterii limitd a zideriei, inse armdtura
intinsd avand deformatii substanlial mai mari decat cea de curgere, ceea
ce asigur; o rupere ductile.
Pentru a realiza o comportare ductild, Tn CR6-2006 se limiteaze cantitatea maxime
de armeture intinse la
jum;tate
din cea corespunzetoare situatiei de balans.
al) Situalia do balans
in sjtualia de balans inetimea zonei comprimale
(x)
rezulld din asemenarea
:riunghiurilor din figura 4.59.
?entru simplificare se considerd rr la marginea se4iunii.
Conform Codului CR6-2006, se considerd ce efoftul unitar din ziderie este egal
t8r.1, iar blocul eforturilor unitare se extinde
pe
indltimea:
r*
=0
816
Eclalia de
proieclie
este:
T: +NEd=Cb
undel
r!
=
.t2
.f,,t
Rezultanta C: diferd de forma zonei comprimate:
Pentru cazuldin figura 4.59a avem:
c:
=Q.8.t
x).0.s
f.,i
=0.64
t
4--!!- f",t
Pentru cazul din figura 4.59b avem:
\4.2341
(4.235)
(4.238)
(4.236)
\4.237)'
205
4. Calculul cladiilot cu structutali din idaie
, l . I
e: =l 0. ba
t t ^- - - : ! z- +08. t p. t l e
- t t l Ld
J
inlocuind in (4.236)
rezultd aria armaturiide oarans:
-
pentru
cazul din figura 4.48a:
A2
-0.64
t r,"
c-
I',a
-
*.ra
e*+e,
1ra Jya
-
pentru
cazul din figura 4.48b:
e!
=10.u.,.r"--!t--0.s.t,
tt,-,' l.+
.
v;Ld
L
"u
- ) I
! ) d
fn compar4ie cu A: din
(4.240],,
cea din
(4.241)
rezulte maimare datorjtd
cd tialpa este in zona compdmat;.
Cantitatea maximd de armaturd intinsd estejumEtate din cea de balans:
a. M
=o. 5.
A:
Procentul maxim de armare raportat la ada inimiieste :
-
pentru
cazuldin figura 4.48a:
p*
=
--: 1-L. 1s6
.
t ,
"*
.
t -, 0
-5s
!
*-
t %l
z. r - t ,
s. , r t ,
f , a r . t . , . J, "
-
pentru
cazul din figu 4.48b:
Totodatd in codul CR6-2006
se limiteaze indllimea maximd a zonei comorimate:
rB < 0. 30. / ,
In tabelul 4.4 se dau valorite
4,,
(scurtarea
specifica timite) pentru
ziddrie
rr (alungirea
specificd la care amitura inte in curgere).
' ^-)"; ?' *' -*: ); :
so; : t , (%r
t 4
Tabelul
4.4 Valoile
e,,"
Fi

Penlru
elementele
din argiE
arsd
cu goluri
verticale
djn grupa
25 valo area
rzva fl
declarate
de produc:tor.
a2) Rezistenla
la incovoiero
relstenla
la incovoiere
(M,?,/)
se determind,
in situaliile
in care
ada armdturji
este ma' mjcd
decet
lztu .
h siiualia
in care
in zona comprimati
este tametard
(ferd
talpa)
rezultd (Fig.
4.6i).
:5
t
r-
!:JMRd
Fig. 4.61
Montant
cu st6lpigorul
sitalpa
in exiremitatea
intinsd
T
=A.
.fy
C,
=0. 8
t . : t .
. f , a
I
I
I'
(4.246)
(4.247)
--Titil##ffi';ic;tc..-_-
din arg'td
;sd;in grupal-
frim:*H:;*+;**#*r:
orn brocuri
cu goluri
din
beton usoi
Pentru
otel
(%t
e,
\Val
oB37
PC52
3
' 1, 0
1, 50
2
207
4. Cabulul cladiilor cu structurali din Zdaie
T + NEt
=C"
A. . Jr d+n*=9. 9 1- r '
t "t
, =A.
Jt a+Nu
. o. r ,
0. 8- t - f . i
Maa
=C". y*
Ned. l N
ln rcl4iile (4.2461
-
(4.251
)
s-au folosit notallile :
/- rezuftanta din ametura intinse,
Cr rezultanta din ziddria comprimate
lr'&r
- efortul axial,
i- ineftimea zonei comprimate
ln situalia ln care talpa este in zona compdmata rczufte
(Fig.4.621.
Cz
=
C^ +Czz
=
0. 8. t p
. l
p. f , d
+0. 8. t . xrf , , t
T+Nt u
-C,
\4.248)
14.245)
(4.2s0)
(4.2511
Fig.4.62 Montant cu sielpigorln extremitatea intjnsd sitatpe in zona comprimatai
Procedand ca in cazuldin figura 4.61 rezulta:
(4.252)
14.253)-
\4.2s4)
208
CLAD|RI CU STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
Aa
f l d
+NEd
=08
t p l p
f "d
+08 t l
f "d
.
A. . f d - 0. a. t .
1r ' f . d+Net
' = ar t
j -
x= x'+tp 3O.31*
Maa
=Ct
\ +C"z Jz-Nu f u
(4.255)
(4.2561
(4.2s7),
(4.258)
bl Sctiuni cu un singur stalpis,orin exlremilatea compdmatd a secliunii
_r_fiut
in zona intinsd nu este armdtura, situatia este similard cu cea
pentru
:dirie nearmatd, cu deosebirea ce se
lne
seama de stalpigorul din zona
:a.nprimala.
+ntru elementele de zidirie din
grupele 2
9i
25 se vor respecta condifjile:
-
pentru
extremjtatea comprima fdr6lalpEt delotnalia specifice a ziddriei,
la limjtA cu stalpi$orul de beton, nu va fi mai mare decat deformalia
specificd maximd
(6,"), iar deformalia maxima a betonului, rezultatd din
ipotezd sectiunilor
plane,
nu va depdgii 3%o;
-
pentru
extremitatea comprimatd cu talpe, deformalia maximd a betonului
(r..) din stalpigor nu va fi mai mare decat deformalia specifice maximi a
zidenei
\
e,.).
Situatia fird talpi in extremitatea comprimatd
(Fig,
4.63)
ln zona comprimaiS intrd stalpigorul
$i
ziddria de
pe
indllimea x,.
Problema
poate
fi abordatd
prin
exprimarea distincte a rezultantelor de
compresiune din ziderie, beton
9i
armitu comprimate, sau
pdn
utilizarea adei
echivalente
{ideale).
Penhu
primul mod de abordare, rezultantele de compresiune
din sectiune sunt:
-
din zidarie:
C,
=0. 8
t -x. -
J, a
-
din stalpigor
(din beton
9i
armdiu.a comprimatd):
C,
=C,
+C.
-
t t ,
f d+A". f , "
(4.2s9)
(4.260)
209
4-
Catcutut
ctadiitor
cu
sttuctuEli
din tdaie
lr,
1*
b_
ru6""T11i,"fi
#":":ffiof;:1t,ii''t''*
zidddei
comprimate
(.r.),
C, +Cc+C"=NE
i
(4.2611
0. 8 t
.
x. .
f . d
+t . t ".
f ", j
+ Aa.
f ! , r
=
Nh
\ 4. 262,
210
CLADIRICU STRU CTU RALI D I N ZI DARIE
5e mpune condita (4.264) ca
qi
la ZNA intrucat zona intins; este nearmatd. Din
Ec-aiia de momente in raport cu cenlrul de
greutate
al sectiunii rezultSl
NEt t . t ". f ", t 4, ,
Lr
0.8 t
J.d
MRt
=
C. . y, +C, . ! .
n",h
=0.75+=0,7s-l L
Y'
J", t
n"' Jt
/ .
(4.266)'
\4.267)
(4.26B)
caracteristice, respectiv coefi cienlii
pa4iali
m, este coeficientul condiliilor de lucru al
care aclioneaze in cenlrul de
greutate
al
(4.2631
(4.264)
(4.2691
din zona comprimata a inimii,
14. 27O)
(4. 271)
(4.265],
h al doilea mod de abordare aria de beton a slpisorului se transformi in arie
studentd de ziddrie, cu
pdsirarea pozilie
centruluide
greutate,
realizand o talpd
srivalentd
(Fig. 4.63b).
:oeficientul de echivalentd
(r..r)
se ia egal cu raportul dintre valoarea de bazd a
-ristentei
de
proiectare
la compresiune a betonului din stalpifor
(
/;
)
gi rezistenla
-.iiari
de proiectare la compresiune a zidStiei (f.d),
considerand coeflcientul
:anditiilor de lucru pentru
belon egalcu 0,75:
Unde
r, 9i ,,r, 1,,9i /"
sunt rezitenlele
de siguranle ai ziddriei
9i
beionului iar
ndariei.
Rezultanta de compresiune din zidarie,
zoneicomprimate
(C)
este :
c, =c^+c. 2
Unde C,/
9i
C.r sunt rezultantele de compresiune
respectiv din talpd.
C)-0. 8. t . x\ f . , )
c, ,
=0. 8. t
t . t r .
J. r
211
4. Calculul cladiilor cu
percti
structurali din ldaie
Din ecualia de proieclie
rezulta r':
,
N
a
-o. 8. t , . 1.
f . r
-
A.
. / , , 1
0.8 t.
f.d
resPeqN
(4.2721
)t
ah
=
f+t
"
<l
-2rt
Din ecuatia de momente in raport cu cenkul de greutate
rezulti:
MM
=Cz
' ) z +Ca
'
l a
=Czt
t t +cz2
yz2+Cd. j d
(4.273\
(4.274't
In situalia cu un stelpigor gi
talp5 tn zona comprimatd se
procedeaze
in acel
mod, fie utilizend in mod distinct rezultantele de compresiune. fie utilizand
echivalentA a zonei comprimate, Ia care Elimea t5lpii este:
l p"=l e- t n- h
Unde
t
esle liitimea tetpiidin secliunea reat6.
c) Secliuni cu stalpigori la ambet extremitef
Ca si in cazul cu un singur stalpigor in exlremitatea intins6,
este necesar
amatura din stalpigorul Tntins se intre Tn curgere inaintea scurterii limit; a
comorimate,
In situalia de balans inallimea zonei comprimate (.rt
se calculeazi cu
{4.234)
qi se considerd ce blocul eforturitor unitare din zideria comorimat?i
extinde cu a8irr.
Extremitatea
compimate poate
fi lamelara (fig.4.65)
sau cu talpd
(fig.
4.64).
c1) Situalia de balans
Modul de abordare
poaie
fi
pe
sectiunea real;, considerand in mod
eforlurile de compresiune din ziderie, beton si armetura comp.imatd (fig.
4-
4.65a) sau aria echivalentd (fig.
4.64 b,4.65b).
Sunt valabife relatiile (4
.234)-(4.2351, iar ecualia de
proiectie
in situalia de
penhu
sectiunea idealS este:
:r: +N,n
=C:
+C.
(
unde:
r:
=A:.f,,
(
Cj
=0. 8. / . ' * . : f . d
+t
p( / p*h-
t ) . . f "d
212
CUDIRI CU PERETI STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
l'su
Fig. 4.64 Silualia de balans la seqiunicu stalpiqori la ambele
extremitdti : a- sectiunea reald, b- sectiunea ideald.
c-deformalii specifice in secliune 1- situatia de balans,
2- A: * -: L<M' ^
\4.275)
I'
t
I-
t".I
tf
213
4. Calculul cladihlot cu structutuli din zidaie
Tinand
seama de
(4.234)
9i
(4
235) din rclalia
(4
227) tezufte atia tmauii
pentru situalia de balans:
A:
=, 0. 64
| t "
^c' :
-
- o. t - , 0- , r o"o- ' t l
- L"- Y- n.
Care este relalia
(4.280) corectatd, unde lp se inlocuielte cu
f-r !i
se
armitura din extremitatea
comprimatS
(
l:
).
Aria maximd a armdturii
intinse este
jumdtate
din cea de balans Rezultd:
,t"^
=lo.tz,. r,
-L"' -
o.+.'t,.* - u,
f :+
-
+
\4.2a
Sau
procentul maxim de armare
raportat la aria inimii :
, _.
o- =l p
""
| 4ot ,
t t ": r
t t l .
l +- t oY
p. I
14
' * 2
|
8", - c!
t t ,
I
r , o
unde
o
=
i'
,oo t'k')
14
'
t - l
"
Este
procentul de armare din stalpilorul comprimat raportiat la aria inimii
-
In comparalie cu se4iunito cu un singur stelpiior ln extremitatea.intinsd-
(4.243J
9i
(4.244)-
la secliuni cu stalpigori in ambele extremitSli, cantitate-a-
irmaturd iniinse
poate n mbi mare, a9a cum rezull5 din relaliile
(4
283)
9i
(4
284
l. r
t
'-]'M*
N.
Fig. 4.65 Sctiune
ferd talpd in zona comprimate:
o.
a-arie real5, b- aria echi
E
)LADIRI cU PERETI STRU1TUMLI DlN ZIDARIE
d) Rezistenla la incovoiere
1) Montant fir6 talpd in zona comprimale
Considerend sectiunea reaE rezultd
(Fig.
4.54a).
-
Compresiune ln ziddrie :
C,
=0.8.t
x,
f,,j
Compresiune ln stalpigor :
C"=t t "
J"d+A. f l a
Ecualia de
proieclie
:
T+Nt u=C"+C"
f NLj 0. 8 r . r ' I r . t t .
J. n
A-
Jt ,
in6llimea zonei comprimate:
NEd +T - t - t,.
f,,/
- A"
f,.d
.'
=
ul.t
j.
\4.284)
(4.285)
(4.286)
(4.2871
t -r"+t p
g. 29g)
Rezistenla la incovoiere: rezufte din ecuatia de momente in raport cu
armitura intinsS:
(4.288)
(4. 290) Mna
=C"' Y"
+C"
t "
Nra
! t
Considerand secliunea ideald rezulta
(fig.4.54b)
:
-
Compresiunea in zid;rie :
c"=cr +c22
Unde C.r
9i
C, sunt rezultantele de compresiune din zona
respectiv din talp;.
Cr=0. 8 t -xrf "d
C"2
=
0.8-t
"
.1
p" f,,l
\4.291)
comprimate a inimii,
(4.292)
(4.29s)
215
4. Calculul cladiibt cu sttuctumli din idaie
Compresiune Tn armdtura comprimate
C.
=
A.
.fy
lntinderea in armdtura lntinsd :
Ecualia de
proieclie
:
T + NE
=Cz
+Cd
InSllimea zonei compdmate:
,
_NEa
+T
-0. 8 t " l P". f "d - A: . . . f
i
0. 8. t . f d
(4.294)
fespecflv,
-
Rezistenla Ia incovoiere rezultd din ecuatia de moment in raport cu T.
MFa=C,
! , +C' ) "
Nr z
f u- Ct l t +C. r ' y", +C. ' y' - Nr a
yx
I
lvomentul rezultantei toiale de compresiune din zona compdmat5
(C,)
actioneazd ln C
(la
care trebuie determinat?i distanta C,) este egal cu momentul
de componentele C,,
9i
C,r Ia carc se cunosc distanlele (C,r
Si
C")
panS
|a
iniins6.
2) Montant cu talpi in zona comprimai5
Considerand sectiunea reala rezulte
(Fig.4.66a)
:
-
Compresiunea ln ziderje :
Cz
=C, 1+C. 2=o, 8t . xz. f
, n4, 8t p
(! p
r. f d
Compresiune in dalpisor :
C"
=
t . t p.
f "d
+ A". . f
, 4
Ecualia de
proieclie
:
T+Net
=
C^ -
) )
+C"2. y2+C"
216
STRUCTUMLI DlN ZIDARIE
(4.303) A"
ftd
+ Ntu
=0.8
t':tz
f.d
+0,8tp(le
ffi
:_--_,-w:_
r:
a
-
0. 8| ,
i
i - - - ,
a
r t - oRf .
Fig.4.66 Secliune cu talpd in zona comprimatd
a-aria reald, b-aria echivalentd
I
I
+
vvr*
iNr,r
i r
. l
..J-ru".,
Nr':
217
4. Calculul
ctadhibr
cu pereti
structurali
din ldane
lnetimea
zonei
comprimate:
NEd +T O, st
"l t "
-t ). t -,
_C.
o. 8. t .
J, d
5ff!lTli'f"9":*"*:
rezutti
din ecuaria
de momente
in rapod
cu
MRd =CA
yd
+C, 2.
! , 2
+C". y"
- N
Fd
. yN
Considerand
sectiunea
ideala rezuttd (Fig.
4.55b).
- Ldlimea
telpii
echivatente
:
l o. =l o+t . n*
- Compresiuno
din ziddrie :
cz
-
czt + cz2
=
o,8t. x
.f
.4+o,8t p.
I
p..
fd
Compresiune
in armdtura
comprimau
:
c"=4
f p
Intinderea
Tn arm;tuE
intinsd :
1:"
=
A.
.fy
Ecualia
de proieclje
:
T+Nr u=C, +C"
Indl{imea
zonei
comprimate:
0. 8. t .
l zd
(4.314
la incovoiere
rezulta
din ecuatia de moment
in raport cu Z.
' f "- Npa
l r =C, t . ! "1+C, 2
t z2
+ Ca.
I u
- NEd. yN g31Tl
(4.304)
(4.305'
(4.306)
(4.3O7,
(4.308)
(4.3091
@31q
(4.311'
x, -
NEt
+T
- 0. 8. t
e. /
p. . f d - A, . . f r d
respectN,
- Rezistenla
MRd=C, . y, +C"
218
CIADIRI CU STRUCTUMU DN ZIDARIE
Se constati ce in cazul sectiunilor echivalente rezislenla la incovoiere (Mid)
c*rlatd
pentru
secliunea ideald este
pulin
maimicd decat
pentru
sectiunea reale.
lfrrenla rezultd c; in cazul se4iunii reale rezistenta unitad de
proiectare
la
crnpresiune a betonului (4,r) este neredusd, iar in cazul sectiunii echivalente, dupd
dnilarea ariei de beton cu o arie de ziddrie echivalente. aceasia se rcduce orin
irnultirca cu coeficientul 0.8.
-tp+
Fig. 4.67 Situalia in care.r<1,
Dacd axa neutrd este situatA Tn talpe
(Fig.4.67)
,
situatie
posibild pentru
letimi mari
ab tdlpii
9i
efort axial relativ mic, se considerd cd rea.rltanta de compresiune nu
trece in exteriorul armetudi comprimate I
i
i l p
I
l.
r >.rnii
=
2a
In
proiectarea
curente se
poate
considera :
Situalia este acoperitoare deoarece se micgoreaze
blpe
9i
rezultanta de intindere din stalpiForulintins.
(4.314)
(4. 315)
di6tanla dintre eforturile din
'n
comentariile din Codul CR6-2006, in cazul montantilor cu doi stalpisori la
extremitille sectiuniicu armeri identice, momentulde rupere se calculeazd astfel :
MRd=MRJ. +MNo
Unde Mnd este momentul de ruperc
preluat
de afia ideale de ziddrie, calculat cu
rcla\ia
(4.223)
sau
(4.232),
iar Ma,h esle momentul de rupere
preluat
de armeturi.
lntrucat avem :
(4.317)
(4. 318)
(4. 316)
c=r =A.
f l a
MRn"- 7. ) ) "=C. y"
In cazul sectiunilor cu doi stalpi9ori la extremitdti cu armdturi diferite, se
poate
utiliza relalia
(4.318)
unde se considere arm;tura din dalpigorul cu mai pulina
armaturd. Difercnta dintre armeturile celor doi stalpisori este fie in zona intinsd, fie
ln zona comorimaie si se va considera ca atare-
219
4. Calculul cladiilot cu structuali clin zidaie
calculau in cele doud modurj de rupere.
4.3.10 Rezistenta la forfecare
Este fo4a tdietoare de rupere (capabila)
a unui
pereie (r."r).
Sub actiunea
tdieloare,
un
qerete
se
poate
rupe in rost orizontal (Fig.4.6ga)
sau dup6 o
inclinatd la 45' (rupere
in scara).
da
Fig.4.68 Ruperea
unui
perete
sub acliunea fo4eitdietoare
a- in rost orizontal, b- ruperea in scar6
ln-cazul
al doilea, ruperea se datoreazi eforturilor principale
de lntindere
4.56b). fo4a tiietoare
capabila este valoarea minimd a fo4ei t6ietoare
de r
In cazul ruperiiin scare, in funclie de raportuldintre lungimea peretelui
gj
nivelului, fisura poate
fi la un sjngur nivel sau
poate
intersecta centu.
4.3.10,1 Rezistenta la forfcare in rost orizontal
a) Pereli
din ziddrie nearmata (ZNA)
in cazul soticitirilor neseismice
in conformitate
cu
prevederile
din Codut CR6-2006, fo4a teietoare este
pret
numaide zona comprimald
a inimii, rezistenle Ia forfecare ,,tu avand valoarea:
unde:,1
este grosimea
inimii, /" lungimea comprimatd a inimii iar
Jd
_
rezi
unitare de
proiectare
la forfecare a ziddriei in rost orizontal, care iai; consir
efortulunitar
de compresiune (o.) produs
de efortul axial t/rr.
(4. 319)
(4.32O)
Undel. este aria zonei comprimate a secliunii (inclusive
tapa comprjmata).
220
CLADIRI CU STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
(4.319) inallimea zonei comprimate se determind considerand
unitare de compresiune sunt distribuite liniar pe
zona compdmata.
combinatd a efortului de compresiune lr'r,r
9i
a montantului Mr?
cu acliunea efortului rVI?aplicat excenhic, cu excentricitatea:
cat
se
(4.321)
eforturilor de compresiune din zona comprimatd a zidariei (C:)
este
or efortul rvtrl.
liirS talpi in zona comprimatS (Fig.4.69).
Fig.4.69 Perete din ZNA fard talpd ?n zona comprimata
ig|urra 4.57 rezuftea
prinata,
rezulti:
I . =3( r c- e,
(4.322)
orn zona
\4.323)
seama cd
)'.
=/.
/3
pentru
distribulaa liniari a eforturilor
maximd a efortului unitar rezufte din relatia:
\ . o
t
. t , =C, =N
*,
(4.324)
4. Calculul
cladiilor cu pereti
structuhti din zidaie
Respectiv
efortul un
jtar
mediu:
\4.325)
(4.3261
a2) Perete cu talpi in zona comprimati
Efortuf N,,/ aqioneazd
cu excenhicitatea
e da]d de (4.221)
9i
este colinia.e ol
rezultanta
c, care se compune
ctin doue rezultante:
cea din'inimd
fc,rl
t;a
cin
talpd (C,,\.
Pentru distribulia
liniar5 a efortudlor,
cu valoarea
maxim5 dl, se considerd
cd in
talpe avem
o
-q
=
@nst si
.ea]/|te..
"2
C,2
=
tp (le
t)ol
c"
=c"t+c., =LL!!+teu
e
-r).ot
l .
t
Il.o
Fig. 4.70 Perete
din ZNA cu tatpd Tn zona comprimate
(4.327\
14.3281
(4.3291
222
CUDIRI CU PERETI STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
lromentul rezultantei C, in raport cu fibra extreme comprimate este egal cu suma
Tomentelor rezultantelor
C,
9i
C.?in raport cu aceea9ifibrd.
C- v-
=C- , . - : +C- ,
- a
' l "|
-nde
Y,
=
Yc- e
-r]locuind
expresiile
{4.3271
(4.329)
in
14.33O)
rczulld o
:a necunoscutd lungimea zoneicomprimate /":
t ^
l -
- Jv- l - J(l - r\ (2v^ t
-\
|
0
t - t )
Valoarea efortului unitary maxim dr, rezufte din rela.tia:
C", +C",
=t l t . o, +t r ( l p
t o1=NF4
'
t . 1. +2l p. 0p t )
(4.330)
(4.331)
ecualie de
gradul
ll avand
(4.332)
(4.333)
(4.334)
Valoarea medie a efonului unitar de compresiune esle:
a3) Pereli din ZNA in cazul solocitdrilor seismic
in cazul solicterilor seismice efectul aderenlei esie anulat
pe
zonele desprinse
(fisurate) in ciclul precedente pe po4iunile intinse.
Rezistenta de Droiectare la lunecare in rost orizontal se calculeaz6 cu relatia:
C, ' + C, ' o'
", =- - +: =;
r
Rt
=
yL-
U,.b.
?
+ o,ao
EaY
- t,
(4.335)
(4. 336)
/.- este lungimea zonei compfimate deterfiinata
penlru
distributia liniar; a
efortudlor unitare in se4iune,
/d:/,"-/" este lungmea
pe
care adeaenla este anulatd.
din ziderie continate
Gazul
perelilor
din zidarie confinati
putem
avea diverse situatii, in funclie de
i+a stalpi$orilor
Sia
tdlpilorin sectiune.
223
4. Calculul cladiilar cu sttuclunli din zidaie
b1) Perete din ZC cu stalpigor in
lamelard (feri
talpe).
extremitatea intinsii
9i
zona com
AceastS situatie este
prczentalA
in fi!. 4.71.
inlinsa, care nu preia
eforturi de intindere.
armdtum intinsd nu Dreia fortd Uietoaae.
Yr
Fig. 4.71 Perete din ZC cu stalpiForin zona intinsi
Datoritd fortpi de intindere din armdtura intinsa, rezultanta de compresiune C:
deplaseazd cu valoarea A, care se detemine scriind ecualia de moment nul
raport cu l/trl:
T
Yr
=C, ' L.
intrucat
C, =Nu+t
Rezultd:
, T
'
NEd+T "
Efortuldin armdlura intinsE se poate
calcula cu rclatia:
, =, . 4u=o. , . ! ! - v
_
-*
Mro
(4.U
cUDtRt cu STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
JJi; este momentul de rupere
(rezistenta
la incovoiere) a
peretelui
asociat cu
exiall{rr.
dbtribulia liniare a eforturilor avem:
. =i "
t.
=3(yc
- et\
FerEde din ZC cu stalpitorin extremitatea compdmatn (Fig.4.72)
fari talpe comprimatd.
\4.342)
(4.343)
a.
b.
l',"
Fig.4.72Perete din ZC cu un singur slpigorin extremiiatea comprimata
a-secliunea reaE, b- sectiunea echivalentd
tSietoare capabila se determind cu relalia:
rRl
=
I/?i, +l/Rd. +IrRd"
ItRe I/Rd,9i VR sunt rczistenlele de forfecare ale zidariei (r/Rd),
betonului
Fiarm6turii
(f/rd,)
din stalpisorul comprimat care se determin6 cu relatiile:
\4.344)
(4.3451
4. Calculul cladiilor cu
pereti
structuEli din zidane
Vaa"
=
0'2' A"
.f y
14.u6l
(4.347)
(4.348)
(4.349)
(4.350)
(4.351)
undel,r
qil;sunt
rezistenlele unitare la forfecare a zideriei
9i
betonului, iar&este
rezistenla unitard la compresiune a armdturii comprimate (,{").
Aria de beton
9i
arm5tur6 comprimat; se inlocuiesc cu o arie echivalentii de ziderie
sub fomd de talpd echivalente a cirei l;time rezultd din relalia
(Fig. 4.72b):
t ' t
o
f 6
+ A"' f g
=t o' l o"' J"2
A
I
pe=
t . na +Jnu
unde ,r,.
9i
,- sunt coeficienlii de echivalenF
pentru
beton
9i
armdtura:
l r. =t o +t (n- -11+Ln*
unde
,,i, /'.,
gilr sunt rezistenlele unitare la compresiune al betonului, zidAriei
9i
amdturii.
Pentru se4iunea echivalentd eforturile C,
Fi
Nrd sunt coliniare
9i
in continuare se
procedeazd
ca
pentru pereliidin ZNA cu talpd ln zona comprima{i.
b3) Pereie din ZC cu talp;
ti
dalpigo.in zona comprimati
Relatiile
(4.344)
-
(4.351)
sunt valabile s,i in acest caz, cu
precizarea
cA lelimea
tdloii echivalente se calculeaz; cu relatia:
(4.352)
unde /p este lSlimea telpii secliunii rcale cu
grosimea /p, iar 1-
grosimea
inimii.
b4) Perete din ZC cu stalpisori in ambele extremitili ale socliunii, firi talpd in
zona compJimatS
Se
prccedeaze
ca giin cazul din fig.4.72, insa trebuie luat ?n considerare efortul
de intindere din armatura stalpigorului intins
(Fig.4.73).
Considerarea efortului din armdtura slpis,orului intins se face ca
9i
Tn cazul
anterior (}r, aplicand relatiile
(4.337)
-
(4.345).
226
CLADIRI CU STRUCTU RALI DI N ZI DARI E
Perete din ZNA cu
L'"
la 45 '{rupere in s6ar6) -
revizuiae a codului CR6-
b.
Fi g. 4. 73 Peret e cu doi st al pi gori
*alpitor la ambele extrerniGli ale sectiunii
ii
talpa in
comprimatii
rocedeazd
ca
giin
cazul
prccedent, cu
precizarea
ce E$mea tdlpii echivalente
determind cu relalia
(4.352).
10.2 Rezisienla la efortuti
principale
de intindere
a@st caz ruperea se
produce
dupd secliuni inclinate
4.68b.
rezistenta e6ie analizatd numai in
proiectul
de
Perelii din zNA
nta de
proiectare
Ia cedare
pe
secliune inclina{e a
perelilor skucturali din
nearmati se va calcula cu relal,a:
r*.,=t.f,.'
(4.353)
esle valoarea de
proiectare
a rezistentei unitare de cedare
pe
sectiuni inclinate,
este un coeficient de corectie care
tine
seama de raportul dimensiunilor
panoului
b=1.5
pentru r/;1.1
b=1 .0 pentru h/1"< LA,
- b= h,l,pentru l.0att/t.<1.5.
lne$mea panouluide
ziddrie se va lua:
-
h=hopenlru perctii
care lucreaz6 ln con6ole,
- /'=4 pentru gpalelii
care pot
fi considerali dubtu incastrali la extremit4i.
Daoa fisura inclinatd intersecteaze centura, atunci 50% din armdtura din centurd se
va lua in considerare, fo4a tSietoare preluate
de centur5 va fi:
Vna"
=0,s(0,8A"
ft)=o,aA, f;a
unde ,.1. este aria amdturilor din centurd,
armiturii.
DaGa peletele
este prevezut
cu armatud
preluate
de aceaste armdturi este:
(4.354)
iaa& rezistenla
unitard de
proiectare
a
ln roslurile odzonlale, foqa tdietoare
Unde ,{;este aria totala a armiturii intersectate (caro
se considerd
ja
4S.)
Se precizeazd
c5 armdtudle
orizontale pot prelua
fo46 kiietoare numai dac6 sunt
prevdzute
pe
loati lungimea pereleluigi
ancorate corespunzdtor la capete.
Se poate
determina cantitatea de armdturd orizontala pe
unitatea
de lungime a
peretelui:
v*.
=o.t,{..7,"
tfr
=ei1;a=4.L
Astfel cd relalia (4.356)
se poate
scrie sub formete:
(2.355)
Unde AI
,
A:::
Fi 4
sunt ariile de armdturi intersectate de fisurd
1
z/;
; ,
Oe
pe
un
nivel
4j",
respectiv dintr-un singur rost orizontal, s fiind distanta dintre armdtudb
orizontalo.
Din (2.355')
armdturite orizontate:
(4. 355)
(2.356)
228
g35n
}LADIRI cU PERETI STRU?TML! DIN ZIDARIE
,,
0,8A:".t^
,
in cazul unui
perete
;in zNA cu armdiuri
inclinatii intersecteazd centura, rezistenla
calculeazd cu relatia:
(4.358)
rosturile orizontale
9i
la care fisura
forfecare ln sectiunea inclinatd se
ln
Unde t/Re,
yRd,9i,/tub
se calculeaze cu relaliile
(4.353), (4.354)
9i(4.355)
,
respectiv
(4.357)
sau
(4.358).
Pentru
perqii
din ZNA fn codul P'100-3/2008
(care
se utilizeazS
pentru
evaluarea
cledirilor existente) se definesc trei capacitdli de rezistenta h fo4a tiietoare
,
astfel:
-
fo4a teiebare asociate cedarii
prin
compresiune excentrice a unui
perete,
cand in sediune actioneaza efortul axial de
proiectare
NFd si momentul de
rupere Mr?,r:
I,Ra
=VRdz
+ VRJC + VRJ|
I / , , ,
=L(_j , t 5u"\
unde cr este un coeficient care depinde de conditiile de fixare la extremildlile ale
peretelui:
cr=2,0
pentru perete console (montant),.r='1,0 pentru perete
dublu
incastrat la extremiteli
(gpalet
cuprins intre centuri-buiandrugi) |e=teste
factorul de forn5 al
peretelui
cu indllimea total5 H,9i lungimea /,.
to-fi,unAe d& se calculeaze cu rclatia
(4.326),
iarreste rezistenla unitard
de
proiectare
a ziddriei.
-
fo(a taietoare de
proiectare
de rupere prin fisura inclinatd
(fisurare
diagonald sau Tn scard).
"-='rjtF
k"t-
(4.359)
(4.360)
(4. 361)
unde
ld
este rezistenta unitar; de
proiectare
a zidiriei la eforturi principale
de
intindere, iar ,
=
r,din relalia (4.360), cu respectarea conditiei 1,o<bsl,5.
-
fo4a teietoare de
proiectare
de rupere
prin
lunecare in rost orizontal,
calcut5 cu relalia (4.319).
in final, rezistenta de rupere la forfecare este valoarea minimd dintre cele trei
valon.
229
4. Cabulul cladiilor cu structurali clin ldaie
b) Peretii din zidiria armata
ln cazul
perelilor
din ziderie armatd fisura Tnclinate
poate
intersecta di
elemente ale
peretului.
In cazul unui
perete
din ZC+AR, relalia
generald pentru
determinarea rezistentei
eforturi
principale
de intindere este urmdtoare:
t
R&
=
l/Mz + VRdc + l/Rda + l/Rds
Unde
,/xu - fo4a taietoare capabile a ziddriei calculati cu relalia
(4.353),
,'xd.
-
fo4a tiietoare capabild a centurii calculate cu relatia
(4.354),
IlRd" fotla laieloare capabild a armaturii din rosturi orizontale calculati
relatia (4.357) sau (4.358).
,1,r"
-
forta tdietoare
preluatd
de stalpul intersectat de fisura. in codul CR6-2006
proiectulde
revizuire a coduluiacesta relstenta nu se ia in considerare.
Dace unele elemente lipsesc sau nu sunt intersectate de fisure,
coresDunzdtoare in relatia 4.362 sunt nule.
4.3.'10.3 Rezistenla de
poiectare
a
prqilor
la lunecare verticale asociatd
incovoiedi
Datorite dualitdtii eforturilor unitare tangentiale, din actiuni orizontrale
forfeoare in secliuni orizontale
(lunecdri)
cat si forfecare in secliuni
rezute
verticale
elementele de zid5rie legate
prin
lesere.
Ink-o sectiune orizontald diagrama eforlu lor unitare tangentialS are o
parabolica
cu valoarea maximd ln centrul de
greutate
si salturiin
gectiunile
in
sunt varialii brulte ale lSlimii secliunii intre talpd inimd, precum
Si
ln zone
eventuale slSbiri
(ililuri
verticale)
(Fig.
4.74).
Fig. 4.74 Diagrama efotlutilor unilarc Iangentiale in sectiune orizontali, intr-un
oerete cu inima sldbitd
cuDlRI
cU PERETI
sTRUcfUML]
D]N
ZIDARIE
rrnecarea
verticala
(r,)
reprezintd
reatlti
ionsideratd
pe
ine,rtime;',;
;ili;,
":t#,"?t?T"JjlLi,'"
secriunea
venicard
*ffi
ttr1fl':ffi
iTi*?.i;"';ff
i:"'ff
::"HH,r':l;
.
f S c .
L,
=
- . . 1 h" =7. h" 1=
L, V
Ej
!
,
intr-o
secliune
stabitd:
1"
=: _: : . 1. y1-
=
6117
", 1_!
, , 1
-
*t .
I
! nde,
(4.363)
(4.364)
(4. 365)
(4. 366)
,. este
valoarea
fortei
teiefoare
de pe
njvetul
(4.367)
^ME!
=
M'il
-M";!
Diferenta
de
momente
raportatd
la
respecliv
(Fi9.4.75).
Vr aMT
l
t -
1' - 1
. i l
r _
i _e4Tl
-
n'
-
=-t*
Fis.
4.75
Vatorjte
L,t4,*
9i
A,4,t"J
din
rctalia (4.2s9)
in relalijte (4.364)
9i
(4.365)
s_au utitizat
noraliite:
:;:rt'j:fi:ntut
statjc
atsecliunji
care
tunecd,
in raport
cu centrut
de grcllate
al
1- momeniul
de inertie
al sectiunii.
lniazLlZ^C,
s si / se determina pentru
secliLnea
deata.
neaslenla
de proiectare
la lunecare
venjcala
a
leiJf,iur se catcuteaz;
cu retaqia:
Lxa
=
A1
f6.==t.h"
f,o"
2s1
4. Calculul cladiibr cu
percti
structurali din zidaie
unde
/,,r
este rezistenta unitard la forfecare in rost orizontal cu efort axial
(
o ) nul,
ln conformitate cu CR6-2006, rezistenla unitard la forfecare a zidiriei in
verticale, cu rosturi legate, se considerd egala cu rezistenia unitard initiale
forfecare din rosturi orizontale continue
(r.r,), pentru
d=0, intrucet in
verlicalS nu avem eforturide compresiune.
4.3.11 Rezistnla de
proiectarc
la incovoierc
perpendicular pe planul
al peael el ui
l\rodul de rupere al
perelilor
de umpluture
perpendicular pe planul
lor median
fi intr-un plan
de rupere paralel
cu rostudle orizontale (o.izontal)
sau
plan
de
perpendicular pe
rosturile orizontale
(vertical).
Rezistenta de
proiectarc
este momentul incovoietor de rupere calculat oentru
fa9'e (banda)
de
perete
cu liilimea de 1m, dispusd in zonele cu momente maxi
in centrul
panourilor pl'ne,
respectiv la marginea
golurilor (Fig.4.76).
Fig. 4.76 Ruperea unui
perele
la incovoiere perpendicular pe planul peretelui
a- vedere
perete,
b- solicitarea fagiei verticale
9i
rupe.ea in plan
orizontat
c- solicitarea fagiei orizontale
9i
ruperea ln
plan
vertical
Maa=W.
f , at
l
M"t ,
=w
f . ,
l
unde ,t/ este modulul de rezisten!- al fagiei cu ldlimea de un metru, iar
/,,r,
sunt rezistenlele unitare de rupere dupa ceb doue
planuri
de rupere.
_- 100. / ' :
6
232
(cm') (4.3701
J
I L
r i :
- i l
Fig. 4.77 Moduri posibile
de rupere a unui
panou
de umpluture
solicitat ln
planuls6u
median
Ruperea
prin
alunecare din fo4d Uietoare ln rost odzontal, fo4a taietoare de
rupere fiind Yxjr(F
g-
4.65a/ :
, ,
/
", r - l
r ' t
p( l +
a\
Y
R)d
=
cose
\4.371),
CLADIRI CU STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
de rupere la incovoiere
perpendicular pe planul
median al peretelui
este
mlnimd a momentuluide rupere dat de relaliile
(4.368) qi (4.369).
l2 Rezistenla de
proiectare
a
panourilor
de umpluturd in
planul
lor
acliunea incercerilor orizontale in
planul peretelui,
un
panou
de umpluturd se
a
=0.071;-1]|
(4.372)
2. Ruperea prin
fisuri inclinate (dupd
diagonal5), fo4a taietoare de rupere fiind
ye
(Fi s. 4. 65b)
:
' "-
=
06. "" d
t
;;l#'i:i81$.ef:)comprimate
ra collurile cadrurui' ro4a de rupere pdn
strivire
'rro
=o-"
1-o
*"',ff",urt,
(4.373)
14.3741
ln rclaliile
14.371)-(4.374)
s-au utilizat notatiite:
rp-
grosimea peretelui,
modulii de etasticitate ai betonului (''r
9i
zidedt
(E,\;
1,,-valoarea medie a momentelor de inertie ale stalpilor;
,""-
rezistenla unitard iniliald de proiectare
a ziddriei la forfecare in rost
orizontal sub efort de compresiune zero;
/.r
rezistenta unitar6 de
proiectare
a ziddriei la compresiune.
Rezistenta
de
proiectare
a
panoului
de umplutur; este valoarea minimd dintre ,.xr6
YRd
9i
r8i
4.4 Verificarca
6iguranlei ctidirilor din ziddrie
Verificarea
sigurantei structurilor din ziddrie se face
prin
calcul indiferent de tioLl
ziddflei, de numerulde niveluri si de acceleratia seismica a amplasamentului.
Vedficarea
sigurantei se va fa6e la stdrile limita uttimo (SLU)
si ta starea timitd de
serviciu
(SLS), prin
respectarea conditiitor cerute d6 codut
plOO/.1-2006
li
CRe
2006. Pent.u SLIJ se vor respecta cerintele de rezistenle, rigiditate, stabiiitate
*
ductilitate, iar pentru
SLS se va respecta conditia limitdrii deptasdrilor orizontale ab
clddirii.
4.4.1 Cerinta de rezistente
Tn
genoral,
verificarea cerinlei de rezistenld se face din condilia ca efortuaie
sectionale de
proiectare (lrrd,
ME,, VEt\ produse
de incercarib exterioare in cele
mai solicitate secliuni, sd fie mai mici sau cel mult egale cu rezistentele de
proiectiare
(lr'pa
MR,
yR),
carc sunt efortud sectionale capabile si depind de
caracteristici'e
materialelor si abetuirea secliunilor.
4.4.1.1 Verificarea
la incdrc;ri gravitationale
Verificarea ziddriei la incircari verticale se face
pe
o fasie de
perete
egala cu un
metru, respectiv egale cu Elimea gpaletului
dad acesta este liber (nelegat
cu un
perete pe
cealaltd directie) cu relatia:
234
(4.375)
CUDIRI CU PERETI STRUCTURALI DIN ZIDARIE
verificarea relaliei
(4.375)
se face atat in gruparea
fundamentald a lncircaritor
aGD, cal
9i
in cea speciaH
(GS),
deci efortul de
proiectare
ty'r: corespunde
grupdrii
de incdrcdri, Tn timp ce rczistenla de
proieclare
la compresiune ly'iz are o
sinourd valoare.
Determinarea efortu lor axiale ,ir'E? gi
proiectare
la compresiune a fagiei de
patagraful4.2.
1.1-1.2 Verilicarea zideriei solicitat;
peretelua
a relaliilor de calcul
pentru
rezistenta de
perete
6u lStimea unitara sunt
prezenlato
la
la compresiune siincovoiere in
planul
in acest caz pereiele
e6te solicitat Ia compresiune excentdca
Si
la forfecare,
verificarea fiind necesara pentru
ambele solicitari.
a.)Vorificarea la comDresiune excentrici
in acest caz, in cele mai solicitate secliuni avem doua situatii:
"
I\,,lha"
9i
N"r, care rezulld in gruparea
speciale a actiunilor;
-
N.,* qi l\r"r, care rezultd in gruparea
fundamentaE a actiunilor.
Mnd
9i
Nar rezufte din aceeagi schemA de'incdrcare in GS- Similar
pentru
Nmax si
Mdi n GF.
in cazul verificerii la compresiune gi Tncovoiere in
planul peretelui,
verificarea la
compresiune excentricd a oeretelui se face cu relatia:
Mu S Mr"
in relalia (4-376)
rezistenla de
caracteris{icile materialelor si a
prciectare
afereni.
\4.376)
proiectare
Ia incovoiere Me, depinde atet de
secliunii, cet si de valoarea efortului axial de
b.) Veriticarea la forfecare
in cazul verificarii la forfecare, se deiermini foda teiebare
tinand seama de
suprarezistenta armeturilor ( r/r.r,).
/u, <11* (4.377)
Unde tr/rd este fo4a tffetoare de
proiectare
care lezultd din calculul static al
skucturii in domeniul elastic lin;ar iar
/
este factorul de suprarezjstentd datorat
efectului de consolidarea a otelului, cu valoarea:
-
/=1,3
pentru
clasa de ductilitaie inafte
lH) 9i
-
/
=1,2
pentru
clasa de ductilitate medie ([r).
Verificarea la forfecare se face cu relalia:
235
4. Calculul cladiilar cu ereti structurali din idaie
rRd <1.25. vtu,
Unde ,td este rezistenla de
proiectare
la forfecare a
peretelui.
Valoarea maximd a fotei tdietoare este cea care ar rezulta in cazul 6spu
Vo1 s(.V02,)^
=
q-V*
seismic efastic, avend valoarea q.rE!, unde q este factorul de comportare
structurii la acliunea seismici, utlizat in relalia de calcul a incdrcdrii
totale.
Se admite realizarea condiliei:
(4.379)
(4.378)
(4.38o)
Adicd rezistenla de
proiectare
la forfecare nu trebuie 6d depSgeascd va
maximd a fo4ei tdietoare care se obline
pentru
rdspunsul seismic liniar, chiar
rezistenla de rupere la incovoiere (MRd) rezultd mai mare decel q. M
E
.
4.4.'1.2 Veriticarea
panourilor
de umpluturE din ziddrie
a) La incircid perpendiculare pe planul panoului
Cerinla de rezistenlS se verificd
pdn
respectarca rclaliilor:
( 4.
unde Mrrxr gi MEl,z sunt momentele
produse
de incercarile
peeendiculare
pfanul peretelui,
iar M
Rd,tli
MR,h2sunl rezistentele la incovoiere
perpendicul
pe planul pereteluiin plan
orizontal
$ivertioal.
b) La incercAriin
planul panoului
Cerinta de rezistenti se verifici orin resDectarea relatiilor:
(4.382)
unde fr,r, este efortul de proiectare pe diagonala
panoului,
iar I/Ru rczislenla
proiectare
a
panouluiin planul
seu, care se calcuieazd cu relaliile de Ia
4. 3. 12.
4.4.2 Vedficarea cednlei de rigiditate
Cerinla de rigiditate la acljunea fo4elor seismice a cl;dirilor din ziderie
satisfdcuta daci deplasarile laierale
9i
deplasdrile relative de nivel ale c|ediriii
se inscriu Tn limitele siabilite Tn Codul P'100/1-2006.
236
STRU CTU RALI DI N ZI DAR I E
Limitarea deplasdrilor este necesara nu numai pentru
aealizarea rigidit6lii unei
clddiri, ci sipentru alte conditii, cum sunt:
evitarea prdbus,irii
unor elemente nestructurale carear pune
in pericol
viata oamenilorl
peniru
evitarea coliziunii intre cl6djrile
dimensiunile rosturilor antiseismice nu
pot
fi
vecine, in siluatia in care
oricet de mari.
Verificarea deplasirii laterale nu este necesad penku
conshuctiile
amplasate in
zonele seismice cu acceleratia amplasamentuluj
ag <o,l2gprecum
si in cazul
culremurelor crustale din zona Banatului.
ln cazul dedirilor cu pergi
structurali din ziddrie, pdn
rcspectarea
condiliilor impuse
in
proiectarea preliminad.
rezultd rigidit;ti mari cu perioada
oscilatiitor
p;oprii
f :0.8 secunde. se considerd ca deplasdrile laterale sunt suflcient de mici oentru a
salisface condiliile de rigiditate, astfel cd acestea nu se majcalculeazi.
4.4.3 Ve.ificarea cerinlei de stabititate
Siabili{atea de ansamblu a clddirilor din ziddrie este asiqurau dacd:
- in cazul cl6dirilor amplasate pe
ierenuri i;
pantd,
masivul de oament
pe
care este situate nu prezintd
risc de alunecare;
- nu existS pericol
de rdsturnare a clddiii datoritd fortelor orizontale:
este asigurata rigiditatea spaiiala a cliidirii.
De asemenea, stabilitatea locald a pereliloreste
asiguratE dac6:
- se asigurd conlucrarea si rigidizarea perelilor
de
pe
cele dou5 directii;
se limiteazd zveltetea
peretilor
astfel:
Pentru ZNA
9i
ZNA+AR:
2
<12
Pentru ZC si ZC+AR:
unde i, esle inellimeaefective a zidariei pe
nivel:
(4.383)
(4.384)
h. =
4
-h,
!nde ,s esie indllimea etajului iar /r"indllimea centurii.
(4. 385)
4.4.4 Veiificarea cerinlei de ductilitate
Cerinla de ductilitate a
peretilor
din zidarie este satisfdcute dace sunt realizate
urmdtoarele
cerinte:
-
efortul unitar mediu de compresiune din incdrcdrile gravjlationale
dn se limileazd
aslfel:
237
4.
Cabutul cladiilot cu pereti
svucturatidin ictane
n=) =o+! u
ln relalia (4.386),
lr'Rd este rezistenla la compresiune centrica a ziddriei (eforhd
axiaf capabif),
A,- atia zidetiei/percte plin
sau montant,
ty'&
_
efortut de
compresiune produs
de incdrcdrile verticale in
gruparea
speciaE.
- valoarea maxima a lndltimii zonei comprimate (j)
se limiteaze astfel:
(4. 386)
(4.387)
iar /, este lungimea peretelui plin
sau a montantului.
- armetura intinsd reprezint5 maximum 50% din cantitatea coresounzetoare
situatiei de balans;
- se limiteazE valorile ultime ale deplasirilor specifice de compresiune
s,,, in
vederea menlinerii rezistenlei
Fi
rigiditdlii
per4ilor
in domeniul
neliniar de
solicitare.
Evident ca aceastd conditie limiteaze domeniul neliniar de
solicitare
9i
ductilitate;
-
ruperca
buiandrugilor se se
producd
din soljcitarea de incovoiere;
-
rezistenta
la fo4a teieioare a
perelitor
asociati mecanismului ductil (cand
se
consided suprarezistenla armAturilor) d
jn
compresiune
excentrice.
Referitor la ruperea buiandrugilor trebuie respectate conditjile:
- ruperea prin
incovoiere
sa se
producd
inaintea ruperii
pdn
forfecare.
-
ryqgrea pril
forfecare sd se
producd
inaintea ced5rii buiandrugutui prin
strivirea zidarieidin zona de incastrare
a buiandrugilor in montanti.
CLADIRI CU STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
5. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU
CLADIRILE CU PEREflSTRUCTURALI
DIN
ZIDARIE
Prevederile constructive se referd, in
principiu,
la modul de alcdtuire al elementelor
de construclii. EIe completeaze, prin
detaliere,
prevederile
din faza de
proiectare
preliminarS.
5.2 Prevederi reteiitoaro la suorastructuri
5.2.'l Materiale
Materialele
penku
alcetuirea clSdirilor din zid6rie vor respecta condiliile minime de
calitate
precizate
in coduri.
5.2,2 Sl5biri local in
pereli
Aceste slabiri pot
fi datorate amplasirii necorecte a cogufilor de fum sau ventilatii,
precum gi
qliturile necesare
bentru
ingroparea
in pereli
a cablurilor electrice
Si
pentru
telefoane,
precum
gi a unor conducte
pentru
instalaliisanitare.
Perelii structurali nu vor fi sldbili
prin goluri
verticale pentru
coguri de fum sau
ventilatii, urmand ca aceste
goluri
sd fie realizate
prin
elemenle distinct amplasate
'r'e'ey'l.t2a2,az
z7eae,z,a.e4
pe-e,?,v.,
tz2aZs/dtz/?,7/7/A.z?dr2a,"k/e
oblice, indiferent dacd se realizeazd
prin
spargere (dupe
executarea perctilor)
prin
zidire, in timpul executiei.
accept; slituri verticale executate
prin
zidire cu adAncimea maxime de 1/3 din
imea
peretelui,
slSbirea fiind luate in considerare ln calculul
peretelui.
Dace
cazul se vor lua mdsuri de interire a zonei sldbite cu amAturi in rosturile
le sau cu elemenle din belon armat.
executarea peretjlor
se acceptd glituri verticale sau oblice executate numai
frezare cu adancimea maxim6 de 2cm
5.2.3 Centud in supraslructurd
Dupe
pozitia
lor, centurile
potfi:
-
la nivelulfiecdrui planseu (centuri
curente);
239
- centud intermediare, fnhe
plangee;
- centuri la mansarde.
5.2.3.1 Centud curente la clediri cu
planlee
din beton amat monolit
Centurile curente se
prevad pe
toti
peretii
structurali,
portanli
si de mntravantuire
(autoportanti).
a-) Pentru clediri cu
peregi
din ZNA
lndllimea minimi a centurilor
pentru perqii
structurali interiori este egald cu
grosimea pldcii,
iar pentru
ceiexteriori este egatd cu dublul acesteia (Fig.
5.1).
_t
1
I
1
5. Prevedei consttuctive
Centurile trebuie sd fie continue pe
loatd lungimea
inchise, asigurandu-se legatura monolitd a centurilor
colluri, interseclii si ramificatii,
prin
ancorarea barelor Tn
o lungime de cel
putin
60 o.
:60c
2606
Fig. 5.1 lnegmea minime a centurilor la
pereti
interiod (a)
9i
exteriori (b,c)
Ldtimea cenfurilor va fi egald cu
grosimea perctelui.
pentru
perelii
exteriori centura
poate
fi relrasa in raporl cu fata exterioarai a
peretelui.
dar se aibd ldtimea minin6
de 25cm.
Armitura din centuri trebuie sE indeplineasce condiliile:
- armdt ural ongi t udi nal Sl
o mi n 4o10:
o
procentul
de armare: min 0.5%
- etrierii vor fi inchigi, cu omn=6mm. Se vor dispune la distanla maxime de 15
cm in camp curent, respectiv de locm in zonele de inidire
prit
sUprapunere a armdturilor longitudinale.
perelilor,
formend co
de
Pe
cele doua direclii
centurile perpendiculare
240
Fig. 5.2 Ancorea barelor din centurila colluri. interseclii
9i
ramificalii
Barele din centuri
se inedesc
prin suprapunere
#";;;;i;;
""
vor inadi
celnult
50%
din
inadire fiind
de cel
putin
'lm
(l-l9 c r''
crAD
I RJSlE4ELryiIw43ryry
de cel
Pulin
60 de diametre-
h
bare,
distanla
dinire
zonele
oe
'''
i i
jii:':X*i:"j:j,9:fl':l3i:il"#;",:'*"
'*f,i,::ffi::ijH,l!fi:li
:::Y":"il*J::'"'.ilf,"1""":l;"ii'"l,11i,"il:llf
n"'"'
in cazul
cladirilor
cu sarpante
ln cenruflle
de
la ultimul
nivet
se vor
prevedea
piese
metalice
pentru ancorarea
co9oroaoel
b,) Pentru
clddiri
cu
pereli din Z C'
Se vor respecta
prevederile
de
alcetuire
egH:
ii:Sir:".T:
llllix'"T'3!'-r'
continuiu\ii
numai
in situaliile:
-
in dreptur
casei
scariror'
9'
"9191i'i,
:Li:,,1'"":"r:3,r'p;.'";.;flljl"j:
m[:iiw"#;ilii,tL,."^^
'"#s
f#ifr#':J:H:
;le:li'{#,x..*r'"i'ffi
l'":
I
-t
2++
a centurilor
pentru ZNA, la care
se mal
per4ii structurali
Se admite
intreruperea
Fig. 5.4 Continuitatea
armdturilor?n
secliuni
sl5bite
241
5. Prevedei constructive
Fig. 5.5lntrefuperea
centurilorin perelele
e\.teriorde la casa scdrii
(olan
falada): 1,2 centurila nivelul planseelor
curente, respectiv la nivei;l
ultimului plangeu;
3- centuri la nivelul
podestelor
jnaermediare:
4-
statpigori din beton armat.
Sectiunea transversale
a centurilor va satisface urmdtoarele cond(ii:
-
aria sectiuniitransversale
va fi >S00 cmzi
-
ldlimea centurii sd fie >25cm,
respectiv 2y3 din
grosjmea peretelui
daca
aceasta este mai mare de 25 cm;
' inatimea
centuriise fie:2ocm;
Armdturile
longitudinate vor tndeptinii conditiite:
- cliametrul
minim: 1omm
-
procentulminim
de armare 0,8%:
Reglementdrile
de Ia peretii
din ZNA referitoare la etderi, inedirea bardc
longrtudjnale,
ancorarea barelor la colturi
9i
intersectii si continuitalea armalurilor h
sectiunisEbite
se vor aplica si
perelilor
din ZC.
5.2,3.2 Centud
curenl in cazul
planseelor
din elemente
prcfabricat
a.) in cazul
plangelor
din felii profabricate
cu goluri
tongitudinate
DupA
direclia lor in raport cu fasiile,
pot
fi:
-
peFendiculare
pe
direclia fagiitor;
-
paralel
cu direclia fasiilor
Dupd modul de alcSluire pot
fi (Fjg.
5.6)
-
pe grosimea
elementelor prefabricate;
-
pe grosimea
elementelor prefabricate plu6
subcentu.a de sub faqii.
242
CLADIRI CU PEREiI STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
J.
-T
i 1+
l---t--l
a>U3, >8 cm
80,3t, >8 cm
b.
_Ll _
min 06150 cm
c. -
Fig. 5.6 Alcdtuirea centurilor la
plansee
din fagii
prefabricate
a,b centuri
pe grosimea
fagiilor; c,d-centuri cu subcenlud; a,c-
perpendiculare pe
direclia fagiilor; b,d-
paralele
cu direclia faiiilor; 1- mustdti sub formd de bucle
petrecute;
2-amdturd de legSture cu subcentura.
b.) in cazul
planteelor
din
panouri
mari
ti
semipanouri prefabricate
Panourile mari sisemipanou le
prefabdcate
se rcalizeaze cu alveole
9i
praguri pe
contur
pentru
a
putea prelua
lunecdrile din
planul
orizontal al
plangeelor.
ln funclie de modul de realizare,
pot
fi de doud feluri:
cu
praguri
9i
alveole deschise
pe
fata superjoar; (Fig.
5.7a);
cu
praguri
9i
alveole
pe
cant, lnchise
pe
ambele fete
(Fig.
5.7b).
Fig- 5.7 Panouri mari
prefabricate
a) cu praguri gialveole deschise; F cu
praguri
gialveole lnchise
'1-
muste$ sub form; de bare drepte: 2- must.li sub formd de bucl6; 3-
p.aguri; 4-alveole.
@
Ws
243
5. Prcvedei
construclive
Panoul
reazema
semipanourilor
pe
toate
cele
4 laturi,
respectjv
pe
trer
laturi
in
I"::::''i""[Tlii:#f;1'Jiffi
J:i';ffiff::snuit
pe
srosimea panou,ui,
Fig.
5.8
Centurj
Ia plansee
din panourimari
prefabricate
sisemipanourj:
cu atveote
deschise
la
pirtea
superidara;
u-.cu.liveote
.
inchise:
1-mustel
simpte;
2_mustali
sub
forme
de
bucte petrecute;3-
armdturi
longitudinale;
4-
befon
de monotitizare.
c.) in
cazul plarleelordjn
predali
cu supraDetonare
flfsJ:Ii"ffi
$3,"Jil:i:J:irli"n
,;:n
::f
#,ii,
J:g!) i:l
Bi:Htl: :
Fig.
S.9 Centurila
plangee
din predata
cu suprabetonare
d.) in cazul plangelordin
grinzi
prefabflcate
gi
corpuai
d6 umpluklrd
;hffi :i{;iirll:,;;;"+#ildij,[1",,".ii;:i:il?:;ff
f
"i::.x"#5
244
CLADIRI CIJ PERETI STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
b.
c,
Fig. 5.10 Centuri la
plansee din
grinzi prefabricat
ticorpuride
umpluturd:
a-sectiune
prin
centura
perpendiculare pe grinzi;
b- centura
paralelS cu
grinzile;
c- sectiune transversald
prin plan9ee; 1-
grinzi prefabricate;
2- corpuri de umpluturS;
3- armEturi lonqitudinale
e. Armarea miniml a centurilor la
plansee
din elemente
prefabJicate
Armarea minimd a centurilor
pentru peret!
interiori trebuie sd respecte cantitelib
date in tabelul 5.1, unde valorile din
panteze
sunt
pentru
olel 0837, celolalte
valori fiind
pentru
PC52.
ab. 5.1 Armarea minimd a centuilor
cl;dire
l m)
niveluri
zona seismicd
(dglg)
la clediri cu planlee
prefabdcate
0.08 0, 12; 0, 16 0, 20; 0, 240.28:0.30
<4.00
I
3,00
(2,oo)
3,00
(2,00)
3,50
{2. 50)
4,50
(3, 50)
4-9 3
4, 50
13. 50)
6,50
{5. 50)
9-12 4 3,50
(2,50)
(4. 50)
12-15 5 4, 50
(3, 50)
Secliunea armefudlor longitudinale din centurile
pentru perelii
exteriori va fi mai
mare cu 20olo fatd de centurile interioare.
in cazul centurilor la
plangee
din
panouri ma gi predala
cu suprabetonare, care
rcazeme
pe
tot coniurul, in armdturile centu lor se
pot
considera
9i
barele din
plangeu paralele
cu centura
pe
o distanld de 20 cm de la marginea
peretelui,
conditia ca cel
putin
50% din ariile
prevdzule
in tabelul 5.1 si fie realizaie
barele din cenluG
prcpriu
zis5.
Trebuie asiguratd continuitatea acestor bare
prin
bucle suprapuse sau mustdli
suoare.
cu
de
245
5. P revedei consttuctive
5.2.4 Stalpigori
din beton armat
Stelpigorii
din beton armat trebuie se indeptineasci
conditiile:
-
aria secliunij transversale
sd fie 2625cm2,
cu ldtimea minima de 25 cm:
- armarea
sa satisfacS
umatoarele
conditii:
-
procentul
min de armare longitudinalA:
o 0.8% penlru
zonele seismice cu aeso.169
o 1.0% pentru
zonele seismice
cu a^ zo.20o
-
diametrul
minim al baretor longitudinab
vjfi de 1; mm:
-
djametrul
mjnim aletriedlor:
6mm;
- distanla maxim6
dintre etrieriva Ii:
o 15 cm in camp curent:
o
'10
cm
pe
lungimea
de inddire
a armdturilor lonqitudinale
(verticale).
- inddirea
barelor longitudjnale
se va face prin
suprapunere
f6rd cerlioe. oe o
lungime
de cel
putin
50 de diametre.
in secliunea
de incastrare
i-n sodu
sau in pereliide
subsol suprapunerea
va fi de celpulin 60 diametre.
Stalpigorii
se prev;d
continui pe
toatd indtlimea
ctadirii, fiind legati de zideria
perelilor
prin
Ftrepi,
care rezutte
din
teserea
zjddriei (Fig,
5.11).
Fig. 5.1.1 Legarea perelitor
de stetpigori prin
s.trepi
'l-
stalpisor: 2- centurS
5.2.5Armdturi
in rosturite
orizontale
Arm5lurile
din rosturjle
orizontale pot
fi dispuse in cazulZNA (rezult6nd pereti
din
zf\A+AKJ,
respectrv ih cazut zc
kezulland
peretidin
zc+AR).
Se prevdd
armeturi
ln rosturile
orjzonlale in cazul cladirilor situate in zone seimice
cu aqao,129,
la urmdtoarele
elemente:
246
I
CUD]RI CU STRUCTUMLIDIN ZIDARIE
lpaletii
dintre ferestre sau u9i care au raportul intre inelime qi lelime <2,5
dacd nu sunt intari la ambele extremitdii6u stalpigori
(Fig.
5.12).
Fig. 5.12 Armeturi in rosturile orizontale la
Fpaleti
zonele de legdture infe
perelii
structu.alj de
pe
cele doui direclii, respectiv
la colluri, interseclii, famificalii(Fig. 5.13
9i
5.14).
l
t
J
t
Fig. 5.13 Armeturiln rosturile or;zontale la colluri si
interseclii la
pereti
din ZNA
Se va evita suprapunerea armeturilor in acela$i rost, astfel ce armiturile de pe
cele
dou6 directii se disoun decalat cu un rand.
in cazul
peretilor
din zidirie confinata, dispunerea armiturilorin rosturile odzontale
se face ca in figura 5.14-
5. Preveclei co nstructive
Fig. 5.14 Armdturi Tn rosturile orizontale la interseclii
9i
ramificalii la perelii
din ZC
1- armdtud in forme de U. 2- armeturi dreote
Armeturile din rosturile orizontale vor satisface urmdtoarele condilii:
- distanta pe verticale dintre armefuri va fi de cel mult40c.n;
-
ari a armdt uri l or di nl r-un rost va f i de cel put i n 1cm2{mi n2o8).
ln cazulin care sunt necesare armituri odzontale
pentru preluarea
fo4eitdietoare,
acestea se dispun pe
toata lungimea
peretelui,
fiind ancorate
prin
indoirea barelo.
in stelpigori sau
prin prelungirea
armefuibr astfel lncat sd se asigure o lungjme de
ancorare de cel
pulin
60 o (Fig.
5.15).
Fig. 5.'15 Dispunerea armaturilor orizontale
pe
toatd lungimea peretelul
(montantului)
5.2.6 Centuri intermediaro
Centurilo intermediare
6unt centuri cale se
prevad
intre nivelud, respectiv intre
centurile de la nivelul plangeelor
la clddiri cu
pereti
rari (sistem
celular) a car6
indllime de nivel este mai mare decat 3,20m in zonele seismice cu ag>O,2og.
respectiv mai mare de 4,0m ln zonele seismice cu ag<o.169
(Fig.
5.16a).
De asemenea, se
preved
centuri intermediare
Si
in cazul clddirilor de lip sal; sau
hald (Fig.
5.16b). Pentru alqetuirea construdive
Si
armarea centudlor intermediare
se vor respecta regulile pentru
centurile din dreptul
plangeelor.
248
CLADIRI CU STRUC|UMLIDIN ZIDARIE
r
1
T
T
Fig. 5.16 Centuri intermediare
a- la clddiri cu
pereli
rari, b- la clddiritip saie
1-
(sau
hal6)
centud intemediare, 2-stalpigori
5r.7 Buiandrugl
in cazul in care buiandrugul gi centura realizeazd un singur element
(centura-
buiandrug) se vor especta conditiilel
-
la
partea
superioara, armatura din centurd va fi continue;
-
la
partea
inferioari
procentul
minim de armare va fi 0,1% raportat la
intreaga arie de beton;
- dacd he$mea este mai mare de 60cm, se
previd
armeturi intermediare
-
lungimea de rezemare
pe pereli va fi z40cm.
in cazurile in care buiandrugul este separat de centurd, armdtura inferioari va
realiza un
procent
de armare de cel
putin
0,'15old.
5.3 Prevederi constructive oentru infrastrucfu re
5.3.1 Socluri din beton simolu
Soclurile din beton simplu se admit in cazul amplasamentelor
pe
teren normal de
fundare ln urmdtoarele sjtuatiil
-
pentru
construclii din clasa de importanF lll in zone seismice avand
aq50. 169. si num6rul de ni vel uri <3;
-
pentru
construcliidin clasele de importanle lV, in toate zonele seismice.
Pentru constructiile din clasele de impodanle I
gi
ll nu se admit socluri din beton
sampl u.
249
5. Prevedei constructive
Tn cazurile in care se admit socluri din beton simplu se vor respecta urmdtoareb
mesuri (Fi g.
5. 17):
- la partea
superioard
a soclului se vor prevedea
centuri pe
ambele direcE
cate fotrneazA
contururi Tnchise. Aria armaturilor longitudinale
va fi cu cd
pultn
20% mai mare decat aria armdturjlor
dintr-o centurd curentd a
suprastructurii.
Dace inetimea
soclului, peste
nivelul tdlpii de fundare este
>'1,50m,
se vor prcvedea
centuri si la partea
inferioard
a soclurilor, ol
aceeasi armare ca si centura de la partea
superioari.
-
mustalile armeturilor pentru
stalpigorij din suprastructurd
vor fi ancorate
-l.|
soclu pe
o lungime
de cel
pulin
60 de djametre sau un metru (valoaree
maxima). Dacd este necesare
centurd
Fi
la partea
inferjoard a soclurilor.
mustetib
vorfi ancorate in centura dejos.
EI
Fl
"1,
eF
al
Fig. 5.17 Soclurj din beton slmptu
1,2
- centurila partea
superioarS siinferioard;
3- must6li penlru
armdturite din stpigori
S ectiurea A,A
Secl i unea
8-g
250
CLADIRI CU PERETI STRUCTUMLI DIN Z]DARIE
5.3.2 Socluri din beton armat
Soclurile din beton armat se realizeazd
prin
armarea acestora cu doud
plase
de
armdturi dispuse
pe
cele doud fele laterale
(Fig.
5.18).
a. o,
Fig. 5.18 Socluri din belon armat
a- fdre talpe de fundare, b-cu talpa de fundarc
Se
prevad
centuri atat la
partea
superioard, cat
Fi
inferioard, care se armeazd ca
9i
centudle de la soclurile din beton simplu.
Armetura sub fomd de
plase sudate cu ochiuri egale se dispune constructiv, fiind
fotmale din d4110, a5120 sau o6l20cm.
5.3.3 Pereli de subsol din beton simplu
Se admit
pereti
de subsol din beton simplu Tn aceleaFi condilii ca
9i
soclurile din
beton 6implu. Avand o Tndllime mai mare de 1,50m, se vor prevedea
cu doud
sisteme de centuri, la
partea
superioare
Si
inferioard, armato ca
9i
centurile de la
soclurile din beton simplu.
Golurile de usi si ferestre vor fi bordate cu ameturi verticale 4 o12 PC 52 sau 4o14
o837.
Ivlustatile
pentru
ametura stalpigorilor se ancoreazd in centura dejos.
5.3.4 Pereli de subsol din belon armat
Se armeazA ca gisoclurile din beton armat cu armdturi sub formd de
plase dispuse
pe
cele doua fele laterale. Vor avea centud atat la
partea
superioare, cat s,i ta cea
infe.ioar6, iar mustetle
pentru
armSturile din stalpisori se ancoreaze in centura de
la
partea
dejos a
peretelui.
Procentulminim de armare a
peretilor
de subsoleste:
- 0.2% oentru barele veriicale;
251
5. Prevedei
con sttuctive
-
0.15% pentru
barele orizontale
Distanta
maxjme dintre bare:
- 25 cm la barele orizontale;
- 30 cm la barele verticale
Diametrul
minim al arm6turilor:
- I mm pentru
barele orizonlale;
- 10 mm
pentru
barele verticale.
5.3.5 Stratul
supojt at
pardoselii
Stratul suport
al
pardoselii
se
prevede
ta nivelul pa(erului
in cazul clddkilor #re
suosot. respectiv
ta nivelul
pardoselii penlru
subsol.
Slratul suport
al
pardoselii
de la niveiul parteruluise
prevede
din beton slab armal
In roare sttuattite.
indiferent de zona seismicii sau numiirulde
niveluri al cl;dirii, cu
grosimea
de 8-10 cm
9i
armat conslructiv
cu
plase
o4t1o. oSIZO sau oOZO. Se
orspune p
un strat de pietriF
sort unic
(fare
nisip) cu
grosimea
de B_.10 cm Dentru
ruperea.{rnlreriiperea)
capilaritetii.
Se re@mandd
ca fata superioard
a siatului
supon ar
pardosetii
de ta parter
sA nu depiiseasc5
inaltimea
soclurilor, astfel c
armaturile
din
plasd
sd poatA
fi ancorate in centurile din socluri.
Stratul suport al pardoselii
de la subsol se armeaze constructiv
in cazul cladirilor
amplasate pe
terenuri
de fundare
dificild. precum
si in cazul terenului normal
de
runoare.In
zonete seismice
avand aq>0,24g. sau dacai suporE
Dereti de
companmentare
la care nu se pteved
ingrosairi
locale ale slratuluisuport,
Armauflte
se vor ancora in cenlurile dejos ale
peretilot
de subsol.
5.4 Prevederi pentru
elemenle nestructurare
Desi elementele
nestruciurale
din zidarie nu fac parte
din struclura de rezistente.
ele trebuie
s; indeptineasca
exigentete
specifice a" ,*Li""G.
ligia-i,;'ii
stabilitate.
Ete trebuie
sa
preia
incd;caii
orizontate to""te c"r.
proau"
siii"i;ri o-1,
Incovorere perpendicular
oe olanul median
Dinke
elementele
nestruclurale
din ziddrie fac
parte:
-
pereti
exteriori neslruc{urali;
-
pereti
intedori
de compartimentare:
- elemente
ce lucreaz; in console verticale.
5.4.1 Pereti
exteriori neslructuli
Din aceasta
categorie fac parte pererii
neslructurali penlru
bovindouri
{care sunt
:9-]1|:iu,:"9*:
partiat
in consote) (Fig.
5.19a). precum
si
pererii
de inchidere
din
zroaae
ra srr.rcturi
in cadre. care
pot
fi in planul
cadruluj sau in exteriorul
stalojlor.
cano reazema pe
console pe
conlur realizate din placa plan;eului (Fig.
5.19b).
252
CLADIRl STRUCTUMLI DIN ZIDARIE
Sect i uaea a-a
b-b
Fig. 5.19 Pereti din zidede nestructurali de inchidere: a-
pentru
bovindouri; b_ in
cazul structu rilor in cadre; 1-perete nestructurali de lnchidere; 2-
perqi
nestructurali
pentru
bovindou; 3- stalpi din beton armat; 4 - consold
Pe
contur
Acesti
perelitrebuie sd rcziste la acliuni seismice sau din vant
perpendiculare pe
planul
median
9i
la dephseri relative de nivel determinate conform Codului P100/1-
2006. Consolele
plan9eelor se vor ve fica la componenta verticald a acliunii
se|smtce.
5.4.2 Pereti interiori de compa im6ntare
Perelii de compartimentare interioard executali din ziddrie, indiferent de
grupa
elementelor de zidarie, trebuie sd
poatd prelua incercarea seismicd locald
perpendiculare pe planul peretelui
9i
incErcirile utile datorate
prccesului
de
exploatare
(mobilier,
echipamente suspendate
pe
console, impingerea oamenilor
in spalii aglomerate etc.)
Per4ii despS4itori trebuie legalide
perelii structurali de
pe direclia
perpendiculara
prin:
-
lesere,
daci
perelii
au inetimi de r,anduri
(asize)
egale
9i
se executd
simultan cu
perelii
structurali;
-
prin
barc orizontale
prevezub in rosturile
peretelui
de comparfimentare
9i
ancorate ln
peretele structuralin rosturile odzontale sau in
gaufi
executate
in acest scop
(Fig.
5.20a), sau varianta in care barele orizontale sunt
prinse
de o ba verticaE ancorati in
peretele
structural
(Fig. 5.20b)
Secl i ri a ea
ffi
' H
L
253
5. Prev5dei constructive
-l E-
E]
a.
b.
Fig. 5-20 Ancorarea perclilorde
compartimenlare
cu bare orizontale ancorate in
peretele
structural (a)
sau cu bare orizontale in rosturi
prinse
de o bar; verticald
ancoratd in
peretele
structural
(b)
1- perete
slructural, 2- perete
de comparijmentare,
3-almaturd verticald. 4: 5
_
armdturi orizontale
in cazui peretilor
de compaftimentare
legali prin
lesere.
indiferenl de rezultatele
carcututur. se vor pGvedea
suplimentar armeturi penlru
legare. minimum doud bare
in rost orizontal
@6 OB 37 la cca. socm
pe
verticald.
Dacd peretele
de compartimentare
nu poate prelua
eforturjle prcduse
de
inceroirile orizontale,
?n special in cazurile unor pereti
de compartimentare
cu
sup.afele marl, se pot
adopta urmitoarele solutii:
-
armarea cu bare in rosturile
orizontale, pe
toate
lungimea peretelui
Si
ancorarea
aceslora, dace din calcul rezultii ce ruperea
se
produce
in
plan
vertical perpendicular
pe
rosturile orizontale;
-
prevederea
de centud
Si
st6lpigori intermediari ancorati in struciura
principalS
$i
dimensionali pentru
a
putea prelua
incarcdrile lalerale.
h czul perelilor
de companimentare
cu inAlljmea mai mice decat in5ltimea
utrla a
Incapenbr.
cre nu pot
fi fixati la nivelul tavanului,
se vor
prevedea
centld la
panea-superioard
ancorate In
perelii
structurali adiacenti, care sd poatd prelua
incdrcerile laterale.
5.4.3 Elemente
ce lucreazd in console verticalo
in funclie de dimensiuni
9i
mase, aceste elemente se ctasifica as$el:
- elemente
minore, cu dimensiuni
si mase reduse: atice,
parapeti
de
balcoane
sau sceri.
parapeli
interiod. coSUri de fum. etc.
- etemente maiore, cu dimensiuni
li
mase mari: calcane, frontoane, timpane.
a.) Rezistenta
elementelor mjnore rezemate pe plansee
vor fi verificate prin
clcul
lajncovoiere perpendiculard pe planul
lor. Grosimea ;cesiora va fi cel
puiin
1/a Oin
Tnaitime.
254
T
CLADIRI CU PERET] STRUCTURALI DIN ZIDARIE
stabilitatea se va asigura
prin
stelpisori intermediari din beton armat cu armdturile
ancorate in elementele structuriigicenturila
partea
superioard
(Fig.
5.21)
Sect i r nea a- a
l a
Fig. 5.21 Asigurarea stabilitelii elementelor minore (parapet de balcon) ce reazema
pe
centuri sau
plangee: 1-slpiFori, 2-centuri
b.) Stabilitatea cogurilor de fum sau ventilalii va fi asiguratd
prin:
-
armituri sau
profile verticale dispuse Tn tencuiald gi ancorate in
planseul
de Ia ultimul nivel, caro sd
poati prelua
fota soismicd aferente
(Fig.
5.22);
-
ancorarea cogurilor culiranti
prinqi
de bride metalice gifixaliin
planleul
de
l a ul t i mul ni vel .
Se recomande ancorarea cu centuriin dreptulfiecarui nivel.
ffi1t !-:f!4
t i l ' r l ' r r
] - - l ] t , . T
] r l
b.
Fig. 5.22 Asigurarea stabilitSlii cogurilor de fum sau veniilatii:
a- cu arm5turi verticale legate cu etrieri; b- cu
profile L verticale, legate cu
pEcute
sudate; 1- ameturi; 2- etrieri; 3- agrafe;4-profile; 5-
piese
metal:ce
sudate oe orofile-
Elementele majore ce lucreazi in consoE vor fi asigurate
'impotriva
risturnarii
c. )
pnn:
ancorarea de garpanta clSdirii dac; aceasta are rezjstenli
!i
rigiditate
suficiente
pentru
a rezista fortelorde dstumare;
-
prin
continuarea stalpisorilor de la nivelul inferior al cladirii din ZC, sau
prevederea
de stalpigori in caarl dddirilor din zNA, ancorali ln centurile de
255
5. Prcvedei constructive
Ia ultimul nivel. in ambele cazuri stalpiForii se leage cu o centurd Ia
partea
supedoare,
respectiv gi cu o centurd intermediard
dacd Tnaltime
elementului
este mai mare de 2 metri
(Fig.
5.23).
Fig. 5_23 Asigurarea stabilitdtii
timpanetor
1-stelpigori; 2- centura superioard; 3- centura intermediare
,l