TRATAMENTUL ARTROZEI

Programul complex de recuperare fizical-kinetic

Terapia de recuperare cuprinde multiple mijloace ce acioneaz asupra:
durerii;
contracturii musculare;
hipotrofiei musculare;
mobilitii articulare;
terenului pe care se instaleaz procesul artrozic , ncetinind procesul degenerativ sau cel
puin reducnd manifestrile clinice.
Obiectivele programului de recuperare n coxartroz !i gonartroz "unt#
ameliorarea sindromului dureros i inflamator;
asigurarea unei stabiliti articulare de bun calitate;
ameliorarea mobilitii articulare, obinnd unghiurile funcionale, prevenind sau
combtnd instalarea atitudinilor vicioase i evitarea ncrcrii articulaiilor supra i
subiacente;
mbuntirea troficitii musculare, ameliorarea echilibrului muscular agonist
antagonist;
reducerea susceptibilitii la fenomene artrozice.
$rogramul complex de recuperare %izical&'inetic cuprinde#
Termoterapia ( )idrotermoterapia ( )idro'inetoterapia
Electroterapia
*inetoterapia
Ortezarea
Ma"a+ul ,alneoclimatoterapia "i
Alte m"uri utilizate n tratamentul artrozelor
Termoterapia( )idrotermoterapia( )idro'inetoterapia
Cldura are eficacitate n atenuarea durerii i reducerea contracturii musculare care prin ea nsi este
cauz a durerii i limitrii funcionale.
Formele de cldur utilizabile cu aciune superficial sau mai profund sunt variabile:
aplicaii de parafin, sac cu sare de buctrie nclzit, pern electric;
electroterapie: lmpi cu raze infraroii, ultrasunet, unde scurte, microunde;
idrotermoterapia: bile calde, mpacetri cu ap cald, baia cu bule, baia cu nmol,
duul subacval ! asi"ur n plus descrcarea articulaiei, rela#are muscular i sedare;
o form particular de $inetoterapie este $inetoterapia n ap %idro$inetoterapia&, care
are un efect uor sedativ, miorela#ant %temperatura apei '( '(,)* +&, facilit,nd micrile
prin descrcarea de "reutate.
-plicaiile locale de cldur pot aduce o uurare notabil n suferinele cronice, torpide cu durere de mai
mic intensitate.
Crioterapia compresele reci scimbate la ) ( minute, masajul cu "ea repetat de mai multe ori n
cursul zilei este indicat n durerea acut, put,nd ameliora foarte mult intensitatea durerii la bolnavii cu
un important sindrom inflamator.
1
Electroterapia
.lectroterapia este o form de terapie fizical, de tip conservator care utilizeaz diferite forme de cureni
electric %curent "alvanic, curent de joas frecven, curent de medie frecven& i diverse forme de
ener"ie derivate din curentul de nalt frecven %unde scurte, microunde, ultrasunet, radiaii infraroii,
ultraviolete i laser& sau de joas frecven %c,mpuri ma"netice&. -cestea sunt destinate ariei curative i
pro"ramelor de recuperare funcional n diverse patolo"ii, cu o aplicaie particular pentru patolo"ia
locomotorie.
-ceast form de terapie utilizat i n tratamentul artrozelor, nu poate corecta veri"ile etiolo"ice dar
poate ameliora i controla :
elementele fiziopatolo"ice %inflamaie, edem, ipotonie, ipotrofie muscular,
ipersimpaticotonie, durere&;
elementele clinice, simptomatice i funcionale %durere, contractur muscular, redoare
articular etc.&;
sistemele de retroaciune biolo"ic, utiliz,nd circuite de tip /feed!bac$0.
Tipurile de electroterapie frecvent indicate i utilizate n tratamentul co#artrozei i "onartrozei precum i
principalele efecte sunt:
a . -AL.ANOTERA$IA ! utilizeaz curentul continuu /curent galvanic01
1odaliti de aplicare a "alvanizrilor :
galvanizarea simpl cu a!utorul unor electrozi sub form de plci;
ca baie hidroelectrolitic "galvanic#$
baie partial "patrucelular#;
baie complet sau general "%tanger#;
ionoforeza "ionogalvanizarea# metod de introducere a unor substane
medicamentoase prin tegument, cu a!utorul curentului galvanic "n artroze se utilizeaz
fenilbutazona & ' ( la polul pozitiv#.
b . 2UREN3II 4E 5OA67 8RE2.EN37
+a forme de aplicaie pentru curenii de joas frecven %frecvena utilizat terapeutic se nscrie ntre *,2
i '** 3** 4z& menionm formele utilizate n tratamentul artrozelor:
b.2. Curenii diadinamici cureni derivai din curentul de la reea % curent alternativ sinusoidal cu
frecvena de )* 4z & care este redresat i modulat , av,nd ca principale efecte %dup opinia aproape
unanim a autorilor& efecte anal"etice , iperemiante i dinamo"ene.
b.5. Curenii )rabert sunt cureni dreptun"iulari cu un efect pronunat anal"etic i iperemiant; este
indicat n formele de artroz dureroase.
b.'. Curenii stohastici ! sunt cureni aperiodici %nere"ulai& cu o frecven cuprins ntre ) '* 4z;
b.3. %timularea nervoas electrc transcutan % %*+) sau )+*% & constituie o metod netraumatizant
de combatere a strilor dureroase acute i cronice.
c . 2UREN3II 4E ME4IE 8RE2.EN37
6unt cureni alternativi sinusoidali cu frecvena cuprins % n terapia frecvent& ntre ' 2* 74z % '***
2**** 4z & .
2
+urenii interfereniali ! obinui prin interferena a doi cureni de medie frecven %cu frecvene
diferite&.
d . TERA$IA 2U 9NALT7 8RE2.EN37
8rincipalele tipuri de terapie cu nalt frecven utilizata n tratamentul artrozelor sunt :
undele scurte;
terapia cu nalt frecven pulsatil ",iapulse#;
undele decimetrice;
undele de -. cm;
undele de &/ cm microundele.
8rincipalul efect al acestei terapii este cel caloric.
e . TERA$IA 2U ULTRA6UNETE
6eciune special din electroterapia de nalt frecven ce utilizeaz n scop terapeutic vibraiile mecanice
produse de un cristal piezoelectric sub aciunea unui curent de nalt frecven %efect piezoelectric
inversat&.
f . 8OTOTERA$IA ! utilizeaz ener"ie radiant de tipul radiaiilor infraroii; sunt radiaii cu frecvena
cuprins ntre )**** si 9(* nm care determin un efect termic important; secundar efectului caloric.
*inetoterapia ! cu mentiuni despre co#artroza si "onartroza
:n pro"ram $inetoterapeutic trebuie ntotdeauna inclus n orice scem terapeutic a artrozei; orientarea
pro"ramului se face n funcie de stadiul clinico!anatomo!funcional al bolii.
1icarea, dozat i controlat oportun, este indispensabil pentru meninerea lubrefierii articulare,
ncetinind limitarea pro"resiv a amplorii micrilor articulare i conservarea troficitii musculare.
Obiectivele programului de kinetologie recuperatorie:
scderea durerilor;
creterea stabilitii;
creterea mobilitii;
creterea gradului de coordonare i echilibru la mers.
$rogramul de 'inetologie recuperatorie cuprinde:
$o"turrile completeaz pro"ramul de lupt mpotriva redorii articulare. 6e pornete de la poziia de
amplitudine ma#im permis de redoare i cu ajutorul unor fore e#terioare cu aciune prelun"it n timp
se ncearc creterea amplitudinii un"iurilor de micare. 6e pot utiliza cu folos unele tenici de facilitare
neuro!muscular proprioceptiv, cum ar fi: alternana contracie izometric izotonic, stabilizarea
ritmic, tenica old ! rela#. ;n co#artroz se evit n special fle#um!ul i rotaia e#tern, ca cele mai
frecvente devieri, adducia fiind mai rar. ;n "onartroz evitarea fle#um!ului; pentru deviaiile n plan
frontal %varus, val"us& posturrile directe sunt inoperante, doar posturarea corectoare pentru mers a
piciorului prin talonete la pantof are valoare.
Mobilizrile articulare pentru a menine sau ameliora amplitudinile de micare. ;n co#artroz se va
pune accentul pe e#tensie, rotaia intern i abducie iar n "onartroz pe rec,ti"area e#tensiei complete
i rotaia intern apoi pentru mrirea fle#iei. 6e pot utiliza toate tenicile cunoscute: posturri, mobilizri
pasive, active, scripetoterapie etc.
Trac:iunile au efect antal"ic decontracturant, cresc mobilitatea i refac alinierea, pot fi: ! manuale
e#ecutate n a#ul membrului inferior la sf,ritul edinelor de masaj; se e#ecut succesiv traciuni
%moderate& i compresiuni corelate cu ritmul respirator %favorizeaz circulaia i troficitatea&; i ! mecanice
! prin traciuni la nivelul "leznei, practicate zilnic, cu "reuti de cca. ' 7" pe membru, perioade lun"i de
timp, cu efect de reducere a presiunii intraarticulare i decontracturant.
3
Re%acerea "tabilit:ii at,t prin e#erciii analitice de tonifiere muscular c,t i prin e#erciii n lan $inetic
ncis;
Re%acerea controlului mu"cular dinamic pentru mer" %coordonare, ecilibru, abilitate& astfel nc,t s
fie evitat mersul cioptat.
Relaxarea ; decontracturarea mu"cular<
Men:inerea unei bune %unc:ionalit:i mioartro'inetice la nivelul articula:iilor adiacente, c,t i la
membrul opus; pentru co#artroza este important i corectarea poziiei bazinului cu meninerea unei
funcionaliti c,t mai bune a coloanei lombare.
Re"pectarea regulilor de pro%ilaxie !i terapia ocupa:ional.
.#erciiile indicate trebuie s in cont de tipul micrii care trebuie conservat sau eventual recuperat,
de eventualele limitri ireversibile, de "rupele musculare care trebuiesc lucrate preferenial pentru
obinerea unui rezultat funcional optim.
Toni%ierea mu"culaturii# n co#artroz vizeaz tonifierea mucilor fesier mare i mijlociu,
iscio"ambieri i cvadriceps; n "onartroz se va urmri tonifierea musculaturii care /nzvorte0
"enunciul n mers cvadricepsul n principal dar i iscio"ambierii, se va urmri refacerea forei
e#tensoare pentru ultimele 5**.
Re%acerea "tabilit:ii at,t prin e#erciii analitice de tonifiere muscular c,t i prin e#erciii n lan $inetic
ncis; e#erciiile la bicicleta er"onomic se indic cu condiia individualizrii pentru fiecare bolnav a
parametrilor de lucru: nlimea eii, ncrcarea adecvat %i pro"resiv& a solicitrii la efort.
0inetoterapia poate fi pasiv sau activ, a!utat sau ncrcat.
Contraciile musculare pot fi izotonice sau izometrice.
+a re"ul "eneral, sensul micrii va fi n sens opus tendinei naturale a bolii de limitare a micrilor.
*INETOTERA$IA $A6I.7
6e recomand ca pro"ramul $inetic s debuteze prin mobilizarea pasiv a articulaiei . ;n acest fel,
$inetoterapeutul ia contact direct cu articulaia bolnav, intr n comunicare cu pacientul, ncerc,nd s!i
c,ti"e ncrederea i s!i asi"ure o bun colaborare pe durata pro"ramului comple# de recuperare.
a< *inetoterapia pa"iv n coxartroz
;n co#artroz mobilizarea pasiv va insista pe micrile de e#tensie, abducie i rotaie intern .
+1emplude mobilizare pasiv pentru micarea de e1tensie
<e"ula "eneral: n timpul forrii e#tensiei articulaiei co#ofemurale "enunciul rm,ne e#tins.
8acientul n decubit dorsal, cu membrul inferior opus flectat la ma#imum %"enunciul cu coapsa pe
piept&; bascularea puternic a bazinului e#tinde ea nsi articulaia afectat i eventual asistentul
accentueaz e#tensia.
;n mobilizarea autopasiv, pacientul menine cu m,inile "enunciul membrului opus la piept, membrul
afectat fiind ntins pe un plan nclinat.
+1emplu de mobilizare pasiv pentru micarea de abducie
8acientul n decubit dorsal: asistentul fi#eaz bazinul cu o m,n iar cu cealalt e#ecut abducia cu
priz la nivelul condilului intern al femurului.
;n mobilizarea autopasiv, pacientul n decubit lateral pe partea sntoas, cu membrul inferior
suspendat printr!un scripete i tracionat n sus prin priz manual.
+1emplu de mobilizare pasiv pentru micarea de rotaie intern
8acientul n decubit dorsal: asistentul prinde treimea inferioar a coapsei, rul,nd!o n,untru sau n
afar %"enunciul ntins&.
b< *inetoterapia pa"iv n gonartroz
4
7inetoterapia pasiv n "onartroz ncepe cu mobilizarea rotulei %n sens lon"itudinal i transversal&, dup
care se trece la mobilizarea articulaiei femuro!tibiale, avnd ca obiectiv principal asi"urarea libertii de
micare n e#tensie i rotaie, n special rotaia intern care este aproape ntotdeauna limitat.
+1emplu de mobilizare pasiv pentru micarea de rotaie intern
8acientul n decubit dorsal, coapsa n abducie i "enunciul flectat la =**. 7inetoterapeutul fi#eaz
"lezna bolnavului i susine e#tremitatea superioar a "ambei cu ambele m,ini sub linia articular,
imprim,nd o micare de translaie orizontal e#tern a ntre"ii "ambe. -ceast micare se repet,
reduc,nd pro"resiv un"iul de fle#ie a "ambei pe coaps.
+1emplu de mobilizare pasiv pentru micarea de e1tensie
8acientul n ez,nd, cu trunciul aplecat n fa; $inetoterapeutul e#ecut e#tensia, fc,nd dou
prize una pe faa anterioar a coapsei, fi#,nd!o la scaun i cealalt pe "amb, distal.
*INETOTERA$IA A2TI.7
<efacerea forei musculare i a ecilibrului dintre mucii a"oniti i anta"oniti, n special a mucilor
stabilizatori ai ai articulaiei trebuie nceput c,t mai precoce i continuat mereu printr!un pro"ram de
meninere a tonusului i forei musculare. 6e realizeaz prin e#erciii izometrice i izodinamice contra
unor rezistene, fiind recunoscut necesitatea de a se lucra cu rezisten manual dirijat n sectorul de
mobilitate indolor .
.#erciiile pentru refacerea forei depind de "radul deficitului muscular: pentru forele *!2!5, tenicile de
facilitare reprezint sin"urele modaliti lo"ice de lucru %contracii repetate, inversarea lent, inversarea
lent cu opunere, rela#area contracie, izometria alternant&; reeducarea forei musculare de la o
valoare peste ' se realizeaz prin tenicile obinuite de izometrie %e#erciiile scurte izometrice zilnice&,
tenicile izo$inetice, dei de o valoare deosebit, nu sunt uzuale.
;n co#artroz se insist asupra tonifierii mucilor fesier mare i mijlociu, iscio"ambieri i cvadriceps.
;n "onartroz sunt preferate contraciile musculare izometrice i pedalarea pe bicicleta er"onomic fr
rezisten i se insist asupra tonifierii mucilor cvadriceps, iscio"ambieri i triceps sural .
;ntruc,t musculatura supus tonifierii n co#artroz i "onartroz este solicitat n ortostatism
%musculatura anti"ravitaional& prezentm n continuare c,teva e#erciii pentru e#emplificare.
+1emplu de e1erciiu global pentru tonifierea musculaturii e1tensoare a articulaiei co1ofemurale "fesierul
mare i fibrele posterioare ale fesierului mi!lociu, ischiogambierii#: 8acientul n decubit dorsal la mar"inea
mesei, cu articulaia co#ofemural flectat, "enunciul e#tins, piciorul flectat ; $inetoterapeutul face priz
pe faa dorsal a treimii distale a coapsei i pe faa plantar; membrul inferior opus este flectat, cu piciorul
pe mas sau "amba at,rn la mar"inea mesei; pacientul e#ecut fle#ia de"etelor, e#tensia piciorului apoi
fle#ia "enunciului i n sfrit e#tensia articulaiei co#ofemurale n timp ce $inetoterapeutul opune
rezisten acestor micri %micarea de e#tensie contrat se continu sub planul orizontalei&.
+1emplu de e1erciiu selectiv pentru tonifierea muchiului fesier mare. 8acientul n decubit dorsal la
mar"inea mesei; membrul inferior opus se sprijin cu talpa pe mas, membrul afectat are coapsa flectat
la (** %adductorii sunt scoi din activitate&, "enunciul este flectat %iscio"ambierii sunt scoi din
activitate&, "amba rela#at; se e#ecut e#tensia articulaiei co#ofemurale, $inetoterapeutul contr,nd pe
faa posterioar a coapsei .
+1emplu de e1erciiu selectiv pentru tonifierea ischiogambierilor. 8acientul n decubit dorsal, cu articulaia
co#ofemural flectat, "enunciul aproape e#tins %poziia "enunciului este important nu trebuie e#tins
complet, ci at,t c,t intr n aciune iscio"ambierii&; pacientul face e#tensia coapsei, $inetoterapeutul
contr,nd la nivelul talonului.
+1emplu de e1erciiu selectiv pentru tonifierea muchiului fesier mi!lociu. 8acientul n decubit
contralateral, cu membrul inferior opus flectat i membrul afectat cu "enunciul flectat; pacientul e#ecut
abducie n timp ce $inetoterapeutul opune rezistan pe faa lateral a "enunciului.
+1emplu de e1erciiu pentru tonifierea muchiului cvadriceps. 8acientul n decubit dorsal, cu coapsa
ntins i "amba n afara mesei; membrul inferior opus, flectat, se sprijin cu piciorul pe mas;
$inetoterapeutul face priz pe faa dorsal a piciorului i pe faa anterioar distal pe "amb; pacientul
e#ecut e#tensia "ambei fiind contrat de $inetoterapeut . >rupul de e#erciii selective pentru antrenarea
5
celor ' capete monoarticulare ale cvadricepsului au ca principiu "eneral meninerea articulaiei
co#ofemurale flectate la =**,din aceast poziie e#ecut,ndu!se e#tensia "enunciului.
+1emplu de e1erciiu selectiv pentru tonifierea muchiului triceps sural. 8acientul n decubit dorsal, cu
membrul inferior ntins i "lezna n fle#ie dorsal; $inetoterapeutul prinde n m,n clc,iul pe faa lui
posterioar i se opune ncercrilor pacientului de a e#tinde piciorul. ?eoarece nu e#ist rezistena pe
de"ete sau antepicior, nu va intra n activitate dec,t tricepsul sural .
Ma"a+ul
Ma"a+ul are un rol principal ciar de la nceputul pro"ramului de recuperare, datorit efectelor favorabile
care n funcie de manevrele utilizate pot fi :
efect antalgic i miorela1ant;
stimularea propriocepiei cu meninerea tonusului muscular;
efectul circulator i biotrofic tisular local "tonifiant#.
,alneoclimatoterapia
@alneoclimatoterapia realizeaz o terapie de re"lare nespecific, acion,nd prin diferiii factori naturali pe
veri"ile fiziopatolo"ice i simptomatice i determin,nd modificri ale reactivitii or"anismului.
-ria de utilizare terapeutic pentru balneoclimatoterapie n co#artroz i "onartroz cuprinde toate
sectoarele terapeutice: sfera profilactic, curativ i de recuperare.
@ioclima de litoral maritim a fost utilizat de artrozici din cele mai veci timpuri, datorit aciunii benefice
asupra durerii i contracturii musculare prin terapiile specifice: balneoterapia, peloidoterapia, elioterapia
etc.
Alte msuri utilizate n tratamentul artrozelor
Rontgenterapia ! un timp amplu utilizat n tratamentul artrozelor, actual contestat dar utilizabil n
cazuri e#trem de bine selecionate.
Acupunctura ! terapie alternativ e#tins, indicat n tratamentul sindroamelor dureroase de ori"ine
artrozic .
Principiile si obiectivele tratamentului B.F.T.
Balneofizioterapia ocupa un loc important in cadrul terapiei complexe, deoarece se adreseaza
organismului uman cu acei factori care , in procesul dezvoltarii evolutive , au avut o influenta
favorabila sau defavorabila asupra acestuia conditionata de intensitatea lor si de caracterul
mecanismelor speciale de adaptare.
Mecanismele balneofizioterapiei de stimulare si reglare a organismului uman sunt realizate pe 3
cai:
a. calea nervoasa
b. calea neuroendocrina
c. calea umorala
intre aceste 3 cai cea mai importanta este calea nervoasa avind la baza actul reflex .
Balneofizioterapia este de fapt o ramura a medicinii generale care foloseste in scop terapeutic
agenti fizici naturali si artificiali ,agenti care pot ridica capacitatea de aparare nespecifica a
organismului.
in cadrul balneofizioterapiei avem de a face cu numeroase boli de cauza necunoscuta !
tratamentul balnear este un tratament de simptom ,este un tratament patogenic iar in cazul bolilor
cunoscute tratamentul este etiologic .
Balneofizioterapia cuprinde urmatoarele ramuri:
" #$idrotermoterapia
6
" #%lectroterapia
" #Balneoterapia
" #Masa&ul si mecanoterapia
" #'inetoterapia si gimnastica medicala
" #$elioterapia
" #(limatoterapia
" #Pneumoterapia
" #Talazoterapia
" #)n*alatiile
in general tratamentul cu agenti fizici are influenta favorabila asupra artrozelor primare , iar
dintre formele secundare asupra celor de natura endocrina ! celelalte forme secundare vor
beneficia numai in indepartarea sectorului care le intretine.
+biectivele tratamentului balneofizical impune combaterea proceselor iritative si reactive
secundare , uneori cu caracter inflamator , imbunatatirea metabolismului local si general,
imbunatatirea tonusului muscular periarticular cu pastrarea capacitatii functionale a articulatiei si
oprirea procesului distructiv.
$idrotermoterapia te*nica si efecte
$idrotermoterapia reprezinta aplicarea de caldura locala care amelioreaza circulatia de aport si
de intoarcere , mareste tonusul muscular ameliorand mobilitatea articulara. ,indromul dureros
este combatut prin aplicatii calde dar si umede ce se fac sub forma unor comprese sau
impac*etari. -stfel compresele sunt mai cele simple si mai rapide proceduri ale *idroterapiei,
actiunea compreselor calde fiind antispastica , analgezica , *iperemianta si are rol rezactil.
impac*etarea cu namol consta in aplicarea pe o regiune limitata .regiunea gleznei si a labei
piciorului / sau pe zone mai intinse . intreg piciorul /.
Materialele necesare sunt: #o canapea ,o patura , o panza impermeabila ,un cearceaf ,o
compresa , un dus , un termometru si un ceas semnalizator .
Te*nica de aplicare #se aseaza patura pe pat , apoi panza impermeabila si apoi cearceaful.
0amolul este pregatit la temperatura precisa prin incalzire cu aburi sau cu apa fierbinte. ,e pune
panza impermeabila apoi se acopera cu namol intr#un strat de 1#3 cm, apoi se pune cearceaful.
Bolnavul este invitat sa se aseze cu partea sau cu regiunea pe care vrem sa o impac*etam peste
acel strat de namol incalzit . ,e aplica repede namolul pe toate fetele . posterioara, anterioara, si
partile laterale ale regiunii /. ,e inveleste cu panza impermeabila apoi cu cearceaful , iar dupa
aceea cu patura. ,e aplica o compresa rece la cap pentru evitarea congestiei cerebrale.
Temperatura la care se poate aplica namolul oscileaza intre 32#34 de grade. urata impac*etarii
este intre 14#34 de minute. upa terminarea procedurii bolnavului i se va aplica un dus caldut.
5a fel de benefica este si impac*etarea cu parafina care se aplica dupa aceiasi metoda ca namolul
, avand ca scop si actiune excitarea nervilor cutanati , formarea de c*istamine si cresterea
permeabilitatii automate.
Baile cu namol sunt aplicatii generala de namol care se realizeaza in cazi.
Materiale necesare doua cazi din lemn ,faianta sau beton cu capacitate de 164 litri, instalatie de
dus, comprese, termometre ceas semnalizator si o perna de cauciuc.
Te*nica de aplicare se pregateste una din cazi cu amestec de apa si
namol, intr#o concentratie ce creste progresiv de la 76 la 16 8! se
incalzeste la o temperatura de 39#39 de grade, in functie de indicatia data. Bolnavul este invitat
sa se aseze in cada astfel pregatita, durata procedurii fiind de 76#34 de minute. (antitatea de
namol din baie creste progresiv , in sensul ca bolnavul a inceput cu o baie pe &umatate, apoi de
trei sferturi, iar dupa aceea se indica baia completa,regiunea precordiala ramanand descoperita.
(apul pacientului se spri&ina pe o perna sau pe un termo&an. Pe tot parcursul procedurii
bolnavului i se aplica o compresie rece pe frunte. upa terminarea procedurii bolnavul face o
baie de curatenie .dupa ce i s#a indepartat in prealabil namolul /sau un dus cald la o temperatura
de 3:#32 de grade. upa baie bolnavul se odi*neste cel putin o ora intr#o camera special
amena&ata.
;ngerile cu namol simplu . nediluat / aceste proceduri sunt aplicate cel mai mult pe 5itoral
. %forie#nord, Tec*irg*iol, %forie#sud /sau pe langa lacurile sarate din Transilvania . (impia#
7
Turzii/.
Te*nica de aplicare #bolnavul este complet dezbracat , se expune la soare cateva minute pana i se
incalzeste tegumentul , apoi se unge cu namol pe tot corpul sau numai pe regiunile dureroase , in
special la nivelul articulatiilor. ,e expune din nou la soare timp de 34#94 minute pana se usuca
namolul. in acest interval de timp va purta o compresa rece pe frunte , iar dupa ce se usuca
namolul acesta va face o baie in lac sau in mare,dupa care se va odi*ni circa 94 minute.
Baia 'inetoterapeutica #este o baie calda in care sunt asociate miscari pentru toate articulatiile.
,e efectueaza intr#o cada sau bazin cu apa la temperatura de 3:#32 de grade. Bolnavul este
invitat sa intre in cada sau bazin este lasat 6 minute sa se obisnuiasca cu apa, dupa care impreuna
cu <inetoterapeutul va executa miscari pentru toate articulatiile. ,e trece la membrul inferior
afectat. Manevrele se continua la apoi la membrele superioare pornind de la degete , apoi se trece
la mobilizarea trunc*iului si la miscari ale coloanei vertebrale. Toate aceste miscari se fac intr#o
perioada de timp relativ scurta 76#16 minute. -poi bolnavul sta in repaus dupa care este rugat sa
repete singur miscarile imprimate de <inetoterapeut. Baia 'inetoterapeutica dureaza 16 36 de
minute dupa care bolnavul este lasat sa se odi*neasca. -ceasta baie se poate executa si pe
segmente limitate, in cazul nostru numai pentru laba si glezna piciorului, miscari efectuate intr#o
cadita mica de picior ,scopul fiind o mai buna circulatie si o miorelaxare a vaselor de sange si a
vaselor limfatice.
Baia de soare prin aceasta baie se intelege expunerea totala sau partiala a corpului la actiunea
razelor de soare
Materiale necesare un spatiu special amena&at acoperit cu umbrela
de protectie sau palarie de panza, o galeata, un prosop si o alta galeata cu apa rece in care sa se
poata inmuia o compresa care se foloseste pentru capul bolnavului pentru evitarea congestiei
cerebrale . insolatie /.
Te*nica de aplicare expunerea corpului la soare se face luand in considerare varsta bolnavului ,
starea fiziologica si stadiul afectiunii. %ste bine ca inainte de a indica aceasta baie sa se cunoasca
sensibilitatea bolnavului la ultraviolete. in functie de aceasta vom indica timpul de expunere ,
acesta variind in functie de anotimp si de factorii meteorologici, expunerea facandu#se progresiv
atat ca suprafata cat si ca durata. +rientativ se incepe cu expuneri de 3#6 minute intercalate de
pauze de 76 minute la umbra. urata creste progresiv cu 1#3 minute pana in ziua a treia. in zilele
urmatoare se creste cu cateva minute a&ungand la 1 ore pe zi. Timpul indicat pentru expunere
este :#74 dimineata si 76#72 dupa amiaza. Pozitia in timpul bailor de soare este bine sa fie in
decubit . ventral sau dorsal /. )radierile se fac uniform pe toata suprafata corpului. Bolnavul va
purta o palarie de protectie sau o compresa cu apa rece pe cap pentru a evita insolatia iar in
timpul expunerilor prelungite va uda mai des compresa. Baia se inc*eie cu o procedura de
recuperare in functie de starea bolnavului, va putea fi o baie de mare sau lac, un dus sau o baie
cu apa incalzita la soare.
Baile radioactive sunt produceri partiale sau generale al caror efect se bazeaza pe prezenta in
apa a unor izotopi radioactivi. (el mai frecvent se foloseste radiul cu produsul rezultat din
dezintegrarea lui radanul.
Materiale necesare o cada de dimensiuni obisnuite, dispozitia pentru pregatirea solutiei radan
necesara pentru baie si sticla speciala cu sifon pentru introducerea radanului in baie.
Mod de pregatire se pregateste intr#un laborator special solutia cu concentratie mare de radan
rezultat din dezintegrarea radiului. in aceasta solutie , odata pe saptamana , se pregateste o
concentratie mai mica necesara bailor din care se ia zilnic o anumita cantitate. -ceasta cantitate
este introdusa cu a&utorul unui dispozitiv special sub apa din baie. Baia se pregateste la
temperatura de 36#39 de grade, durata variind intre 74#34 minute. (oncentratia radanului din
baie poate fi cuprinsa intre 64#344 de unitati. ,e mai pot face dusuri : aceste dusuri sunt dusul
masa& si dusul subacval,actiunea lor bazandu#se pe factorul termic si mecanic, efectul fiind unul
*iperemiant rezactil tonizant.
(limatoterapia aceasta procedura se face bolnavilor cu artroza pe fond de climateriu, le vor fi
indicate climatele sedative in regiunea de dealuri sau cea subalpina. (limatul de litoral excitant
nu este suportat de aceasta categorie de bolnavi.
(ura balneoclimaterica poate fi utila daca:
8
7. in alegerea statiunilor ne vom orienta dupa reactivarea bolnavului si boala asociata!
1. in sensul acesta vom indica baile sarate , ionizante de tip Bazna si =ovora , baile sulfuroase
din $erculane.tratamentul balnear facandu#se toata viata/!
3. in functie de substantele pe care le contin apele minerale :Baile Felix .bai oligometalice slab
mineralizate si radioionice /,Pucioasa >ulcana .bai termale si sulfuroase /, =ovora . bai
sulfuroase si sarate /, ,ovata, -mara si 5itoral . %forie si Tec*irg*iol bai sarate si namol /.
%lectroterapia te*nica si efecte
?eprezinta terapia prin care se foloseste curentul electric in scop terapeutic. Medicina fizica
moderna a adus ameliorari te*nologice remarcabile , care recurg la aparate de electroterapie
computerizate , ce permit metode de stimulare a structurilor cu excitabilitate specifica cu o
varietate larga de curenti electrici de &oasa si medie frecventa. Pe de alta parte , au fost
ameliorate bazele stiintifice ale electroterapiei prin care sa marit credibilitatea acestui domeniu
clasic al terapiei fizicale.
%fectele electroterapiei Terapia cu agenti fizici urmareste cresterea rezistentei organismului. %a
trebuie administrata simultan sau succesiv dupa terapia medicamentoasa. Tratamentul
balneofizioterapeutic este un tratament simptomatic si va fi aplicat in functie de simptomele
artrozice ale gleznei si labei piciorului in acest caz.
Printre efectele principale enumeram:
" stimularea electrica a musc*ilor cu inervatie pastrata, in maniera fiziologica, cu posibilitati de
mentinere a tonusului si fortei musculare , iar in cazul unor stimulari viguroase , cu efecte de
crestere a fortei de contractie!
" stimulare electrica eficienta a musc*ilor denervati cu scopul mentinerii tonusului si
metabolismului lor pe durata necesara pana la realizarea procesului de reinervare eficienta si
reluarea functiei!
" stimularea cu frecvente adecvate pentru modularea durerilor
acute si cronice si obtinerea unor electroanalgetice!
" stimularea cu parametri adecvati a musculaturii netede vasculare sau a organelor viscerale
tubulare pentru modularea functiilor lor . efecte vasodilatatoare, cresterea mobilitatii tubului
digestiv /.
" realizarea prin curenti unidirectionali . curent galvanic, curenti cu impulsuri de &oasa
frecventa sau forme redresate ale curentilor alternativi /, a unor efecte de patrundere
transcutanata a unor substante farmacologice in forma ionizata . ionoforeza /.
" efecte termice obtinute cu unde electromagnetice de inalta frecventa.
Printre te*nicile de tratament cu a&utorul curentilor electrici recomandam:
=alvanizarea aceasta procedura foloseste curentul continuu. %lectrozii sunt placi metalice din
plumb laminat , de diferite dimensiuni , in functie de regiunea anatomica de tratat si de efecte de
polaritate. 5a nivelul gleznei si a labei piciorului se folosesc electrozi dreptung*iulari cu masuri
mai mici. in functie de masurile terapeutice, pentru efectul analgezic , electrodul pozitiv este cel
activ si are masuri mai mici decat cel negativ. -plicarea electrozilor la pacient se face transversal
adica electrozii sunt asezati de o parte si de alta a piciorului. in mod obligatoriu trebuie folosit un
strat izolator , o compresa uda care trebuie spalata dupa fiecare utilizare , intre electrod si
tegument. )ntensitatea curentului este strans legata de sensibilitatea si de toleranta pacientului, de
evolutia artrozei si de durata aplicatiilor. urata unei galvanizari simple este de aproximativ 34
minute iar numarul sedintelor si ritmul acestora este de 74 72 sedinte zilnice.
)onizarea aceasta procedura reprezinta introducerea in organism a unor diferite substante
medicamentoase cu actiune antireumatica sedativa si decontracturanta, cu a&utorul curentului
continuu. Pentru artroza gleznei si a labei piciorului se foloseste Fenilbutazona, iclofenacul gel,
iclasiniu si (alciu. %volutia acestor unguente consta in faptul ca ele se imbiba in stratul
*idrolifer de sub electrodul activ. e aici aceasta migreaza prin tegumentul intact , prin orificiile
glandelor sudoripare si sebacee catre polul opus, a&ungand astfel in interiorul organismului de
unde ionii medicamentosi sunt preluati de reteaua limfatica generala.
Te*nica de aplicare a ionoforezei este diferita de galvanizarea simpla prin faptul ca se imbiba
stratul *idrofil cu o solutie medicamentoasa in loc de apa.
9
Polul activ este dependent de incarcarea electrica a solutiei medicamentoase. ,ubstantele
incarcate pozitiv . cationi / se vor pune intotdeauna la polul pozitiv adica anod iar substantele
incarcate negativ . anioni / se vor pune la catod adica la polul negativ. -ceste substante
medicamentoase folosite se pot dilua preferential cu apa distilata, apa fiind cel mai bun electrolit.
(oncentratia de ioni trebuie sa fie cat mai mica, incat disocierea electrolitica este cu atat mai
puternica cu cat solutia este mai diluata.
in afara galvanizarii, curentul continuu se mai foloseste si in formele curentului diadinamic
pentru a avea un efect trofic analgezic, iar formele acestui curent pentru boala artrozica sunt:
" difazatul fix care este in*ibitor al sensibilitatii si mobilitatii articulare!
" monofazatul fix de o singura alternativa este in*ibitor , lent dar mai stabil decat difazatul
fix, in*iba mobilitatea si completeaza actiunea difazatului fix!
" perioada scurta are actiune excitomotorie de scurta durata si poate fi in*ibitor prin
prelungirea timpului de aplicatie!
" perioada lunga are actiune antalgica
" monofazatul intermitent are actiune excitomotorie!
Mai pot fi folosite ca tratament prin electroterapeutic impotriva artrozelor primare, dar nu cu un
rezultat foarte spectaculos , si ultrasunetele, care au rol de a inlatura eventualele depuneri osoase
la nivelul articulatiilor gleznei sau a labei piciorului,undele scurte cu efect termic si antalgic ,
curentii de medie frecventa . nemectronul / cu actiune favorizanta asupra tulburarilor trofice,
actionand impotriva contracturilor musculare, producand o vasodilatatie si o actiune antispastica,
unda de inalta frecventa aplicata sub forma de diatermic care este legata in special de factorul
termic cu foarte bune rezultate in alergiile artrozice. -ctivarea circulatiei se face prin aparatele
ce produc ultraviolete si infrarosii. )n concluzie electroterapia actioneaza asupra
simptomatologiei locale si neuromusculare.
Tratamentul prin masa&
%fectele fiziologice ale masa&ului
Prin masa& se intelege o serie de manevre manuale variate sau cu a&utorul unor ec*ipamente
mecanice, aplicate sistematic la suprafata organismului, in special asupra tesuturilor moi, in scop
terapeutic.
Masa&ul manual clasic , care i#si pastreaza pe deplin valoarea si indicatiile sale largi in domeniu
profilaxiei ,terapiei si recuperarii bolilor reumatice, i s#a adaugat in ultimele decenii forme de
masa& cu adresabilitate specifica pentru tesutul con&unctiv, pentru anumite zone .masa&ul
segmentar, sau masa&ul periostal / sau aplicatii de presiuni punctiforme pe punctele nervoase ori
pe punctele traditionale c*inezesti . presopunctura sau acupunctura , reflexologie ,
auriculopatie /.
%fectele masa&ului sunt numeroase , cu fundamentare stiintifica diferita , dificil de selectionat
dupa criterii mai riguroase.
%fectele fiziologice se refera la diferite sisteme asupra carora se exercita actiunile mecanice ale
masa&ului si mecanismele reflexe produse prin stimulii respectivi:
" stimularea circulatiei periferice la nivel anterior , cu efecte *iperemice cutanate .prin
stimularea mecanica a mastocitelor, care elibereaza substante de tip *istaminic ce produc
vasodilatatie in arteriolele superioare/. in musc*iul cu contracturi reflexe la durere sau dupa efort
sunt dovedite efecte favorabile dupa manevre sedative si analgetice.
" efectele asupra tesutului con&unctiv in conditii patologice .fascii , aderente musculare, zone
indurate, cicatrice posttraumatice / sunt remarcate de numerosi autori, mai ales dupa te*nici
viguroase de masa& . frictiune /.
" efectele antialgice ale masa&ului clasic si reflex sunt mentionate atat de bolnavi , cat si de
studii controlate. -u fost invocate mecanisme reflexe, mecanisme de control al portii la nivel
medular dar si modulari ale durerii prin sistemul endorfinic.
" efectele psi*ologice ale masa&ului nu pot fi negli&ate, aprecierile subiective ale bolnavilor
fiind de obicei deosebit de favorabile.
-ctiunile masa&ului pot fi locale.actiune sedativa, actiune *iperemianta locala inrosirea
tegumentului si inlaturarea lic*idelor interstitiale cu accelerarea proceselor de resorbtie in
10
regiunea masata/, sau generale .stimularea functiilor aparatului circulator si respirator, cresterea
metabolismului, efecte favorabile asupra starii generale a bolnavului cu imbunatatirea somnului,
inlaturarea oboselii musculare si efectul reflex al organismului.
(ontraindicatiile procedurilor prezentate anterior sunt constituite din urmatoarele boli: boli
infectioase, tuberculoase, *ipotermitele parazitare, boli vasculare . osteoscleroza, tromboflebitele
/, deasemeni inflamatiile acute ale organelor abdominale.ulcerul gastric si cancerul abdominal/.
escrierea anatomica a regiunii
=lezna si laba piciorului se deprind impreuna deoarece formeaza o unitate morfofunctionala.
-rticulatia gleznei se face intre oasele gambei si primul tarsian astragalul.
+asele gambei tibia si peroneul partea distala a acestor doua oase se articuleaza direct cu
primul os care intra in componenta piciorului astragalul situat deasupra calcaneului si care
intra intre cele doua maleole .tibiala si peroniala/.
+asele piciorului sunt in numar de 16 dispuse in 3 grupe:
" tarsiene!
" metatarsiene!
" falange!
Tarsienele sunt in numar de : oase, dispuse pe doua randuri unul anterior si celalalt posterior.
?andul posterior are in componenta 1 oase astragalul si calcaneul, randul anterior format din 6
oase scafoid, cuboid si 3 oase cuneiforme.
Metatarsienele 6 oase numerotate de la 7 la 6, metatarsianul 7 corespunzand degetului mare
.*alucelui/, iar metatarsianul 6 corespunzand degetului mic.
Falangele sunt in numar de 73 oase cate 3 pentru fiecare deget cu exceptia *alucelui care este
format numai din 1 falange, una proximala si alta distala. Toate celelalte degete prezinta si cate o
falanga medie. Falangele distale sunt purtatoare de ung*ii.
Musc*ii prezenti in zona gleznei sunt atat musc*ii gambei cat si musc*ii piciorului propriuzis.
Musc*ii gambei se impart in 3 grupe:
a. grupul anterior reprezentat de:
3. musc*iul tibial anterior cu insertie de origine pe condilul lateral al tibiei si insertia terminala
pe baza primului tarsian.
# musc*iul extensor lung al *alucelui cu insertie de origine pe fata mediala a peroneului in
treimea mi&locie si insertia
terminala pe a doua falanga a *alucelui
# musc*iul extensor lung al degetelor cu insertie de origine pe capul peroneului si pe condilul
lateral al tibiei si insertia terminala pe falanga a doua si a treia a degetelor 1,3 si 6.
b. grupul lateral reprezentat de:
# musc*iul peronier lung cu insertie de origine pe capul peroneului si pe fata sa laterala iar
insertia terminala pe baza primului metatars si pe primul cuneiform.
# musc*iul peronier scurt cu insertie de origine pe fata laterala a peroneului iar insertia terminala
pe tuberozitatea metatarsului 6.
c. grupul posterior acesti musc*i sunt dispusi in planuri:
# in planul superficial gasim:
# musc*iul gastrocnemian cu inserare de origine pe fata cutanata a condilului femural iar insertia
terminala se face prin tendonul lui -*ile tendon calcanear care se insera pe calcaneu.
# musc*iul solear cu inserare de origine pe tibie si peroneu de unde coboara printre aceste doua
oase facandu#si inserarea terminala impreuna cu gastrocnemianul prin tendonul lui -*ile pe
calcaneu.
# musc*iul plantar cu insertie de origine pe condilul lateral al femurului iar insertia terminala se
face prin intermediul tendonului lui -*ile tot pe calcaneu.
# in planul profund gasim:
# musc*iul popliteu este musc*i scurt de forma triung*iulara situat in prelungirea fosei poplitee
cu inserarea de origine pe condilul lateral al femurului iar insertia terminala pe fata posterioara a
tibiei.
# musc*iul flexor lung al degetelor cu insertie de origine pe fata posterioara a tibiei iar insertia
terminala pe degetele 1,3,3 si 6.
11
# musc*iul tibial posterior cu insertie de origine pe membrana interosoasa si pe partile invecinate
a celor doua oase .tibia si peroneul/ iar insertia terminala pe oasele tarsiene si metatarsiene.
# musc*iul flexor lung al *alucelui cu insertie de origine pe fata posterioara a peroneului iar
insertia terminala pe falanga a doua a *alucelui.
Musc*ii piciorului propriuzis sunt:
a .# musc*iul extensor scurt al degetelor cu insertie de origine pe fata superioara a calcaneului de
unde se imparte in trei fascicule ce isi fac inserarea terminala pe degetele 1,3 si 3.
b .# musc*iul extensor scurt al *alucelui cu insertie de origine cat si cea terminala este comuna
cu a musc*iului extensor scurt al degetelor.
c .# musc*iul abductor al *alucelui musc*i pe fata plantara a piciorului.
d .# musc*iul flexor scurt al *alucelui cu insertie de origine pe cuboid si pe cele trei cuneiforme
iar insertia terminala pe baza falangei proximale a *alucelui.
e .# musc*iul adductor al *alucelui.
f .# musc*iul abductor al degetului mic.
g .# musc*iul flexor scurt al degetului mic.
* .# musc*iul flexor scurt al degetelor.
i .# musc*iul patratul plantei.
& .# musc*ii interososi situati in cele patru spatii interosoase metatarsiene.
Te*nica masa&ului
Masa&ul clasic cuprinde cinci manevre fundamentale care se aplica pe tesuturile moi accesibile:
" netezirile sau efluera&!
" framantarea sau petrisa&ul!
" baterea sau tapotamentul!
" frictiunile!
" vibratiile!
0etezirea si vibratiile au efecte predominant sedative si vibratiile au efecte predominant sedative
si relaxante musculare iar tapotamentul si frictiunile au efecte predominant excitante.
0etezirea si frictiunile sunt utile si pentru detectarea tonusului anormal al unor tesuturi si a
zonelor sau punctelor dureroase. Manevrele de frictiune cu presiune discontinua asupra
musc*ilor au efect de pompa asupra circulatiei de intoarcere a sangelui si a limfei.
in masa&ul gleznei si a labei piciorului se incepe cu netezirea. Bolnavul va sta in decubit dorsal la
marginea patului! acest masa& se executa cu ambele maini dupa care se face o presiune in
regiunea perimaleolara si apoi incepem cu frictiunea incon&urand articulatia
tibiotarsiana, aceasta manevra incepe cu tendonul lui -*ile pana la
maleola externa apoi pe fata dorsala a gleznei si apoi ne intoarcem.
Masa&ul piciorului propriuzis cuprinde:
a. masa&ul degetelor!
b. masa&ul fetei dorsale a piciorului!
c. masa&ul plantar!
Masa&ul degetelor se incepe cu netezirea degetelor de &os in sos, se ia fiecare deget in parte
urmat de presiuni si framantari sub forma de mingiieturi cu doua deget, se fac frictiuni laterale si
anteroposterioare a articulatiilor interfalangiene insistandu#se mai ales pe *aluce la nivelul
articulatiei metatarso#falangiene.
,e trece apoi la masa&ul fetei dorsale a piciorului prin neteziri cu palmele intinse, se merge in sus
pe regiunea dorsala a piciorului si se incon&oara maleolele cu miscari circulare de cateva ori! se
mai pot face cu doua degete pe tendoanele metatarsiene, intre doua degete luand fiecare tendon !
se executa usoare framantari ale fiecarei teci tendinoase in parte prin miscari laterale! peste
tendoane se mai pot face frictiuni , vibratii usoare si inc*eiem cu netezirea.
Masa&ul plantar bolnavul va sta in decubit ventral in usoara flexie a gambei pe coapsa. ,e tine
partea dorsala a piciorului cu mainile! se incepe cu netezirea executata cu fata palmara sau cu
degetele flectate .netezirea pieptene/! framantarile se executa cu doua degete, police si index, pe
bazele musculare externe si mi&locii, mai putin pe cea interna, apoi se efectueaza geluirea care
este executata pe toata articulara! se executa apoi frictiunea cu cotul degetelor si se insista in
special pe aponevroza plantara! se executa apoi tapotamentul care se face cu pumnul sau cu
12
partea cubitala a mainii si se inc*eie cu vibratii si neteziri pe intreaga regiune.
Mobilizarea articulatiilor 'inetoterapia
%xercitiile <inetice urmaresc : viteza, cresterea amplitudinii in articulatiile respectiv afectate si
tonifierea musculaturii.
in artrozele membrelor inferioare, exercitiile libere au la baza miscarile de pre*ensiune, stimulii
senzoriali din talpa piciorului in momentul miscarilor au un rol foarte important in recuperare.
-bsenta unor fenomene inflamatoare permite o gama variata de exercitii.
in cazurile in care se prezinta dureri articulare foarte mari in cazul imobilizarii articulatiei sau a
*alucelui paralel cu medicatia antiinflamatoare se renunta la exercitii si se recomanda repaus la
pat dupa care reincep exercitiile dar la un ritm scazut.
+ atitudine similara se poate adopta in cazul in care manifestarile artrozice sunt insotite de
senzatii dureroase
'inetoterapia activa este timpul principal al programului terapeutic care trebuie sa asigure o
reec*ilibrarea raporturilor fortelor musculare. Te*nica de lucru este analitica si globala si vizeaza
urmatoarele aspecte importante:
# tonifierea musc*iului gambier posterior si anterior, musc*iului flexor propriu al *alucelui cu
rol antivalgus si de sustinere a arcului intern al boltii plantare!
# tonifierea musc*ilor intrinseci ai plantei musc*ii interososi si musc*iul abductor al *alucelui
care se opune largirii plantei metatarsienelor.
Tonifierea acestor musc*i se face analitic, sau global miscari active ce accentueaza bolta
plantara, efectuate din pozitie de descaltare si de incaltare a piciorului. %xercitiile globale au
avanta&ul sa fie prezentate copiilor ca un &oc si astfel sunt acceptate cu placere.
%xemplu :
# prinderea unui creion cu degetele de la picior pune in activitate toata musculatura intrinseca a
piciorului!
# prinderea si mototolirea unei batiste sub talpa!
# prinderea unei bile cu degetele de la picior si lansarea ei catre o alta bila!
# exersarea unor tipuri de mers particular : mers pe marginea externa a piciorului, pastrarea
ec*ilibrului in spri&in unipodal, pastrare ec*ilibrului pe o planseta instabila etc.
sansele recuperarii piciorului plat tin de stadiul in care se incepe programul fizical#<inetic. aca
piciorul este inca suplu si nu exista deformatii osoase, sunt sanse de a obtine rezultate foarte
bune.
Mobilizarea articulara se face in ordine cronologica astfel:
# mobilizarea activa simpla in flexie si extensie a piciorului!
# mobilizarea activa contra rezistenta opusa antagonstilor cerem bolnavului sa faca o flexie
plantara a piciorului cu degetele in extensie maxima!
# mobilizarea pasiva manuala in flexie extensie cu conservarea amplitudinilor maxime atinse
pentru catva timp!
# asocierea la aceste manevre pasive a masa&ului transversal profund!
# posturi globale sau segmentare mobilizarii gleznei stat pe vine pentru favorizarea flexiei
dorsale a piciorului, asezat pe calcaie favorizeaza flexia plantara!
# manipulari articulare in tractiune sau tractiune supinativa se fac daca te*nicile obisnuite nu dau
rezultate.
=imnastica medicala
%xercitiile de gimnastica medicala sunt indicate in cazurile de picior si glezna reumatismale, cu
tendinte de redori articulare, in contracturi si reactii musculare precum si in marirea unor
articulatii sau grupe musculare. ,e recomanda bolnavului efectuarea urmatoarelor miscari active:
flexie, extensie, supinatie, pronatie si circmductie. Miscarile se fac lent si amplu.
Mobilizarile active se executa pe planul de reeducare.
7. bolnavul fiind asezat in decubit dorsal sau sezind la marginea planului cu picioarele atarnand
marind astfel dificultatea exercitiilor prin interventia gravitatiei!
1. din pozitia sezind executa o miscare du#te vino, apasand puternic piciorul pe un cilindru de
lemn!
13
3. tot la marginea planului, picioarele lasate in &os, se fac exercitii de apucare a vergelelor de
lemn cu degetele picioarelor!
3. in decubit se fac exercitii de mers, varf calcai alternand sau simultan cu exercitii de sarituri
de pe un picior pe altul cu intreaga talpa pe sol sau numai pe varfuri ! sarituri cu amandoua
picioarele.
Toate aceste exercitii executate ritmic si in timp indelungat duc la indepartarea anc*ilozei, la
refacerea tonusului muscular precum si la recuperarea mersului in articulatia gleznei si labei
piciorului.
14