1/19

N
NND
DDR
RRU
UUM
MMA
AAR
RR D
DDE
EE A
AAF
FFA
AAC
CCE
EER
RRI
II
S
SST
TTA
AAT
TTE
EEL
LLE
EE U
UUN
NNI
IIT
TTE
EE M
MME
EEX
XXI
IIC
CCA
AAN
NNE
EE






-
-- 2
220
001
113
33 -
--


2/19


C
CCU
UUP
PPR
RRI
IIN
NNS
SS:
::

1
11.
.. I
IIN
NNT
TTR
RRO
OOD
DDU
UUC
CCE
EER
RRE
EE ............................................................................................................. 3
2
22.
.. M
MME
EED
DDI
IIU
UUL
LL D
DDE
EE A
AAF
FFA
AAC
CCE
EER
RRI
II D
DDI
IIN
NN M
MME
EEX
XXI
IIC
CC .................................................................................... 4
2
22.
..1
11.
.. C
CCO
OON
NNS
SSI
IID
DDE
EER
RRA
AA
I
III
II G
GGE
EEN
NNE
EER
RRA
AAL
LLE
EE ....................................................................................... 4
2
22.
..2
22.
.. C
CCO
OOM
MME
EER
RR
U
UUL
LL E
EEX
XXT
TTE
EER
RRI
IIO
OOR
RR ............................................................................................. 5
2
22.
..3
33.
.. I
IIN
NNV
VVE
EES
SST
TTI
II
I
III
II S
SST
TTR
RR
I
IIN
NNE
EE ............................................................................................... 6
2
22.
..4
44.
.. A
AAP
PPO
OOR
RRT
TTU
UUL
LL I
IIN
NN D
DDE
EEV
VVI
IIZ
ZZE
EE D
DDI
IIN
NN E
EEX
XXT
TTE
EER
RRI
IIO
OOR
RR ......................................................................... 6
2
22.
..5
55.
.. C
CCU
UUR
RRS
SSU
UUL
LL M
MME
EED
DDI
IIU
UU D
DDE
EE S
SSC
CCH
HHI
IIM
MMB
BB A
AAL
LL M
MMO
OON
NNE
EED
DDE
EEI
II N
NNA
AA
I
IIO
OON
NNA
AAL
LLE
EE M
MME
EEX
XXI
IIC
CCA
AAN
NNE
EE .................................... 6
2
22.
..6
66.
.. R
RRE
EES
SSU
UUR
RRS
SSE
EE N
NNA
AAT
TTU
UUR
RRA
AAL
LLE
EE ............................................................................................... 6
2
22.
..7
77.
.. F
FFO
OOR
RRM
MME
EE D
DDE
EE P
PPR
RRO
OOP
PPR
RRI
IIE
EET
TTA
AAT
TTE
EE I
IIN
NN E
EEC
CCO
OON
NNO
OOM
MMI
IIE
EE.
.. .................................................................... 6
2
22.
..8
88.
.. P
PPL
LLA
AAN
NNI
IIF
FFI
IIC
CCA
AAR
RRE
EEA
AA D
DDE
EEZ
ZZV
VVO
OOL
LLT
TT
R
RRI
III
II E
EEC
CCO
OON
NNO
OOM
MMI
IIC
CCE
EE .................................................................. 7
2
22.
..9
99.
.. I
IIN
NND
DDU
UUS
SST
TTR
RRI
IIA
AA ........................................................................................................... 7
2
22.
..1
110
00.
.. A
AAG
GGR
RRI
IIC
CCU
UUL
LLT
TTU
UUR
RRA
AA ..................................................................................................... 7
2
22.
..1
111
11.
.. T
TTR
RRA
AAN
NNS
SSP
PPO
OOR
RRT
TTU
UUR
RRI
II S
SSI
II C
CCO
OOM
MMU
UUN
NNI
IIC
CCA
AAT
TTI
III
II ........................................................................... 7
2
22.
..1
112
22.
.. A
AAC
CCT
TTI
IIV
VVI
IIT
TTA
AAT
TTE
EEA
AA D
DDE
EE C
CCO
OOM
MME
EER
RR
E
EEX
XXT
TTE
EER
RRI
IIO
OOR
RR ....................................................................... 8
2
22.
..1
113
33.
.. S
SSO
OOC
CCI
IIE
EET
TT

I
II C
CCO
OOM
MME
EER
RRC
CCI
IIA
AAL
LLE
EE ....................................................................................... 8
2
22.
..1
114
44.
.. P
PPO
OOL
LLI
IIT
TTI
IIC
CCI
II C
CCO
OOM
MME
EER
RRC
CCI
IIA
AAL
LLE
EE ......................................................................................... 8
2
22.
..1
115
55.
.. F
FFI
IIS
SSC
CCA
AAL
LLI
IIT
TTA
AAT
TTE
EE ....................................................................................................... 9
2
22.
..1
116
66.
.. S
SSI
IIS
SST
TTE
EEM
MMU
UUL
LL B
BBA
AAN
NNC
CCA
AAR
RR
I
II P
PPR
RRI
IIN
NNC
CCI
IIP
PPA
AAL
LLE
EEL
LLE
EE B
BB
N
NNC
CCI
II D
DDI
IIN
NN M
MME
EEX
XXI
IIC
CC ............................................ 10
2
22.
..1
117
77.
.. A
AAC
CCH
HHI
IIZ
ZZI
II
I
III
IIL
LLE
EE P
PPU
UUB
BBL
LLI
IIC
CCE
EE ......................................................................................... 10
2
22.
..1
118
88.
.. T
TT
R
RRG
GGU
UUR
RRI
II S
SSI
II E
EEX
XXP
PPO
OOZ
ZZI
II
I
III
II ........................................................................................ 10
2
22.
..1
119
99.
.. C
CCA
AAM
MME
EER
RRE
EE D
DDE
EE C
CCO
OOM
MME
EER
RR
,
,, I
IIN
NND
DDU
UUS
SST
TTR
RRI
IIE
EE S
SSI
II S
SSE
EER
RRV
VVI
IIC
CCI
III
II,
,, A
AAS
SSO
OOC
CCI
IIA
AA
I
III
II P
PPA
AAT
TTR
RRO
OON
NNA
AAL
LLE
EE ...................... 11
3
33.
.. R
RRE
EEG
GGI
IIM
MMU
UUL
LL D
DDE
EE C
CCO
OOM
MME
EER
RRT
TT E
EEX
XXT
TTE
EER
RRI
IIO
OOR
RR ................................................................................... 11
3
33.
..1
11.
.. F
FFO
OOR
RRM
MMA
AAL
LLI
IIT
TT

I
II C
CCE
EER
RRU
UUT
TTE
EE F
FFI
IIR
RRM
MME
EEL
LLO
OOR
RR L
LLO
OOC
CCA
AAL
LLE
EE .................................................................. 11
3
33.
..2
22.
.. D
DDO
OOC
CCU
UUM
MME
EEN
NNT
TTE
EE C
CCO
OOM
MME
EER
RRC
CCI
IIA
AAL
LLE
EE...................................................................................... 12
3
33.
..3
33.
.. R
RRE
EEG
GGI
IIM
MMU
UUL
LL I
IIN
NNV
VVE
EES
SST
TTI
II
I
III
IIL
LLO
OOR
RR ....................................................................................... 12
4
44.
.. I
IIN
NNF
FFO
OOR
RRM
MMA
AA
I
III
II U
UUT
TTI
IIL
LLE
EE P
PPE
EEN
NNT
TTR
RRU
UU O
OOA
AAM
MME
EEN
NNI
III
II D
DDE
EE A
AAF
FFA
AAC
CCE
EER
RRI
II R
RRO
OOM
MMA
AAN
NNI
II ................................................ 12
4
44.
..1
11.
.. D
DDA
AAT
TTE
EEL
LLE
EE D
DDE
EE C
CCO
OON
NNT
TTA
AAC
CCT
TTA
AAR
RRE
EE A
AAL
LLE
EE A
AAM
MMB
BBA
AAS
SSA
AAD
DDE
EEI
II R
RRO
OOM
MM
N
NNI
IIE
EEI
II,
,, D
DDI
IIN
NN C
CCI
IIU
UUD
DDA
AAD
DD D
DDE
EE M
MME
EEX
XXI
IIC
CCO
OO.
.. ............. 12
4
44.
..2
22.
.. C
CCO
OON
NNS
SSU
UUL
LLI
II O
OON
NNO
OOR
RRI
IIF
FFI
IIC
CCI
II A
AAI
II R
RRO
OOM
MM
N
NNI
IIE
EEI
II I
IIN
NN M
MME
EEX
XXI
IIC
CC,
,, C
CCO
OOS
SST
TTA
AA R
RRI
IIC
CCA
AA,
,, H
HHO
OON
NND
DDU
UUR
RRA
AAS
SS,
,, G
GGU
UUA
AAT
TTE
EEM
MMA
AAL
LLA
AA,
,,
N
NNI
IIC
CCA
AAR
RRA
AAG
GGU
UUA
AA S
SSI
II E
EEL
LL S
SSA
AAL
LLV
VVA
AAD
DDO
OOR
RR ......................................................................................... 13
4
44.
..3
33.
.. R
RRE
EEG
GGI
IIM
MMU
UUL
LL V
VVI
IIZ
ZZE
EEL
LLO
OOR
RR
N
NNT
TTR
RRE
EE R
RRO
OOM
MM
N
NNI
IIA
AA S
SSI
II M
MME
EEX
XXI
IIC
CC ........................................................... 14
4
44.
..4
44.
.. C
CCO
OON
NNT
TTR
RRO
OOL
LLU
UUL
LL V
VVA
AAM
MMA
AAL
LL L
LLA
AA I
IIN
NNT
TTR
RRA
AAR
RRE
EEA
AA S
SSI
II I
IIE
EE
I
IIR
RRE
EEA
AA D
DDI
IIN
NN M
MME
EEX
XXI
IIC
CC............................................. 14
4
44.
..5
55.
.. R
RRE
EEG
GGI
IIM
MMU
UUL
LL A
AAD
DDM
MMI
IIS
SSI
IIE
EEI
II D
DDE
EE M
MMO
OOS
SST
TTR
RRE
EE .............................................................................. 14
4
44.
..6
66.
.. Z
ZZI
IIL
LLE
EE D
DDE
EE S
SS
R
RRB
BB
T
TTO
OOA
AAR
RRE
EE ............................................................................................ 15
4
44.
..7
77.
.. C
CCU
UUM
MMP
PP
R
RR
T
TTU
UUR
RRI
II
N
NN M
MME
EEX
XXI
IIC
CC ....................................................................................... 15
A
AAN
NNE
EEX
XXA
AA N
NNR
RR.
.. 1
11 .............................................................................................................. 16

3/19

1
11.
.. I
IIN
NNT
TTR
RRO
OOD
DDU
UUC
CCE
EER
RRE
EE


Asezare: Mexicul este asezat in America de Nord intre meridianele 118 27' 24"(litoralul
Baja California) si 86 42 36(Insula Femeilor, in Marea Caraibilor), precum si intre
paralelele 3243 06(granita cu SUA) si 14 31'54 latitudine nordica (raul Suchiate, la
granita cu Guatemala)
Suprafata: Teritoriul mexican insumeaza 1.972.550 Km2 (locul 14 in lume), din care zona
insulara 49.510 Km2.
Vecini: Statele Unite ale Americii la nord, Marea Caraibilor si Golful Mexic la est,
Guatemala si Belize la sud, Oceanul Pacific la vest si sud- sud-vest
Populaia: 103.088.021 locuitori, conform celui de al II-a Recensamant al populatiei si
locuintelor realizat de Institutul Nationald e Statistica la 17 octombrie 2005 (locul 11 in
lume). Conform estimarii, la 31.08.2011 populatia ajunsese la 114.975.406 locuitori.
Densitatea medie 57 loc. /Km2. Populatia sub 24 ani reprezinta 40% din total iar cea intre 0
si 29 de ani , 55% din total populatie.
Populatie activa: 61 milioane persoane.
Rata natalitatii: peste 18% la 1.000 locuitori.
Studii recente estimeaza o stabilizare a numarului de locuitori la 130 milioane, in anul 2050.
Speranta de viata: 75,2 ani.
Orae importante: Ciudad de Mxico (22,98 milioane locuitori), Guadalajara (4 milioane
locuitori), Monterrey (4 milioane locuitori), Veracruz, San Luis Potos, Tijuana,
Puebla, Acapulco, Cancn etc.
4/19
2
22.
.. M
MME
EED
DDI
IIU
UUL
LL D
DDE
EE A
AAF
FFA
AAC
CCE
EER
RRI
II D
DDI
IIN
NN M
MME
EEX
XXI
IIC
CC
2
22.
..1
11.
.. C
CCO
OON
NNS
SSI
IID
DDE
EER
RRA
AA
I
III
II G
GGE
EEN
NNE
EER
RRA
AAL
LLE
EE
A. Relaii economico-comerciale externe
Mexicul este:
membru al GATT din 1986 i ulterior membru fondator al OMC;
membru al OCDE din aprilie 1994;
semnatarul unor acorduri de liber comer cuprinznd 44 de state de pe trei
continente, dintre care NAFTA (SUA, Canada si Mexic, n 1994), si TLCUEM, cu
Uniunea European (Acord de Parteneriat Economic, Concertare Politica si Cooperare
- iulie 2000) sunt cele mai importante, innd cont de volumul si valoarea
schimburilor, nivelul investiiilor i al cooperrii economice;
membru al APEC Cooperarea Economica Asia Pacific din 1993;
semnatarul unui Acord de liber comer cu AELS (Asociaia Economic a Liberului
Schimb in 2001);
viitor membru al ALCA Aria de Liber Comer a Americilor (negociere)
In capitolul politici comerciale sunt redate tratatele de liber comer semnate de Mexic.
B. Evoluia economiei mexicane n 2011
Produsul Intern Brut
Datele furnizate de Institutul Naional de Statistica si Geografie al Mexicului, arata ca PIB-ul
Mexicului a crescut in 2011 cu 3,8%, comparativ cu 2010, situndu-se la nivelul de 1.657
de miliarde de dolari SUA, la preturi curente. Mexicul este a 14-a economie mondiala.
Structura PIB:
agricultura , silvicultura si pescuit 3,59%,
minerie 1,47%,
industria manufacturiera 16,17%
constructii 5,12%
electricitate, gaz, apa 1,30%
comert, restaurante si hoteluri 19,34%
transport, depozitare, comunicatii 9,67%
servicii financiare, asigurari, activitati imobiliare 11,79%
servicii comunitare, sociale si personale 23,29%
Investiii strine directe: 335 de miliarde de dolari SUA (la 31 decembrie 2011).
Dupa intrarea in vigoare a acordului de liber schimb intre Mexic si Uniunea Europeana,
investitiile europene in Mexic s-au triplat, reprezentnd 36,6% din total (investitiile SUA
reprezinta 52%).
Sunt prezente companii precum Volkswagen, Ericsson, Telefonica, Heineken, dar si banci
precum BBVA, Bancomer, Santander si HSBC.
Principalele state membre cu investitii in Mexic sunt Spania (15%), Olanda (13,5%), Marea
Britanie (2,8%) si Germania (1,8%).
Inflaia: 3,28 % (potrivit datelor furnizate de Banca Centrala a Mexicului Banxico).
Rata omajului: 5,1 %
Rezervele valutare: 142 miliarde USD. La acestea se adauga linia de credit flexibila pe care
B. Evoluia economiei mexicane n 2011
Cursul de schimb (pesos/dolar): media anuala 12,51.
C. Evoluia economiei mexicane n semestrul I, 2012
5/19
Datele furnizate de Institutul Naional de Statistica si Geografie al Mexicului, arata ca PIB-ul
Mexicului a crescut in semestrul I din 2012 cu 4,1% fa de aceeasi perioada din anul
anterior, situndu-se la nivelul de 1.683 miliarde dolari SUA, iar pentru anul 2013 se
estimeaza o crestere economica de peste 4%.
2
22.
..2
22.
.. C
CCO
OOM
MME
EER
RR
U
UUL
LL E
EEX
XXT
TTE
EER
RRI
IIO
OOR
RR
In 2011, schimburile comerciale ale Mexicului au ajuns la 701 de miliarde de dolari SUA,
reprezentnd pozitia a 15-a la nivel mondial.
Mexicul a exportat produse in valoare de 350 de miliarde de dolari SUA (din acestea, 56 de
miliarde de dolari SUA au fost produse petroliere), cresterea fata de anul precedent fiind de
17,2%. Importurile au totalizat 351 de miliarde de dolari SUA, in crestere fata de anul 2010
cu 16,4%.
Principalele produse exportate: bunuri manufacturate, petrol si produse din petrol, argint,
fructe si legume, cafea si bumbac.
Exporturile au fost orientate, n principal, ctre Statele Unite ale Americii (peste 80% din
totalul exporturilor).
Principalele produse importate: masini unelte, produse metalurgice, masini agricole,
echipamente electrice, parti pentru autovehicule, avioane.
Principalele surse de import: SUA (48%), China (13,9%), Japonia (4,9%), Coreea de Sud
(4,7%) si Germania (4,2%).

In 2012, schimburile comerciale ale Mexicului vor depasi 700 de miliarde dolari SUA,
reprezentnd pozitia a 15-a la nivel mondial, balanta comerciala fiind echilibrata. Principala
destinatie a exporturilor mexicane sunt Statele Unite ale Americii (peste 75% din totalul
exporturilor).

A. Cadrul juridic UE-Mexic
Schimburile comerciale sunt reglementate de ctre Acordul de Asociere Economica,
Armonizare Politica si Cooperare dintre Mexic si Uniunea Europeana intrat n vigoare la 1
iulie 2000. Schimburile comerciale reciproce de produse industriale au fost liberalizate
complet de la 1 ianuarie 2007. In cazul produselor agricole (Capitolele 1-24 din Sistemul
Armonizat), perioada de tranziie n care se face liberalizarea schimburilor comerciale este
mai lung.
B. Schimburile comerciale UE-Mexic
In anul 2011, UE a fost al treilea partener comercial al Mexicului, cu aproximativ 56.59 de
miliarde de dolari SUA, dupa SUA si China, si a doua sursa de investitii straine directe, dupa
SUA.
Exporturile europene au fost de aproximativ 37.77 de miliarde de dolari SUA (crestere de
15,7% fata de 2010), principalele produse exportate fiind masini si echipamente de
transport, produse chimice (in special benzine si produse farmaceutice), produsele electrice
si cele metalurgice.
n 2011, importurile din Mexic au totalizat aproximativ 18.82 de miliarde de dolari SUA
(crestere de 31,6%), produsele electronice ocupnd prima pozitie. Urmatoarele pozitii sunt
detinute de petrolul brut, autoturisme si parti ale acestora, instrumente de precizie cu scop
medical.
6/19
2
22.
..3
33.
.. I
IIN
NNV
VVE
EES
SST
TTI
II
I
III
II S
SST
TTR
RR
I
IIN
NNE
EE
Datele furnizate de Ministerul mexican al Economiei si Banca Mexicului indica investitii
straine directe in valoare de 18,529 de miliarde de dolari SUA, in crestere de la 16,251 de
miliarde de dolari SUA in 2010, 13,978 de miliarde de dolari SUA in 2009, dar mult mai mici
comparativ cu 2008 cnd au atins nivelul de 24,297 de miliarde de dolari SUA.
Deficitul de cont curent se ridica la 2% din PIB.
Pentru 2012, Nissan si-a anuntat intentia de a investi 12 de miliarde de dolari SUA pentru
extinderea fabricii de autovehicule din Aguascalientes.
La 30.09.2012, investitiile straine in Mexic au depasit pragul de 350 miliarde USD.
2
22.
..4
44.
.. A
AAP
PPO
OOR
RRT
TTU
UUL
LL I
IIN
NN D
DDE
EEV
VVI
IIZ
ZZE
EE D
DDI
IIN
NN E
EEX
XXT
TTE
EER
RRI
IIO
OOR
RR
In 2007, anul de maxim dinaintea crizei economice, sumele transferat din exterior, in Mexic,
s-au ridicat la valoarea de 23,98 de miliarde de dolari SUA. Aceste transferuri, in special din
SUA, dar si din alte state (Canada, UE, Australia si Japonia) sunt ajutoarele trimise de
emigranii mexicani familiilor rmase in Mexic i depesc veniturile din turism de 18,8 de
miliarde dolari SUA.
2
22.
..5
55.
.. C
CCU
UUR
RRS
SSU
UUL
LL M
MME
EED
DDI
IIU
UU D
DDE
EE S
SSC
CCH
HHI
IIM
MMB
BB A
AAL
LL M
MMO
OON
NNE
EED
DDE
EEI
II N
NNA
AA
I
IIO
OON
NNA
AAL
LLE
EE M
MME
EEX
XXI
IIC
CCA
AAN
NNE
EE
A fost in 2011 de 12,51 pesoi pentru un dolar SUA , potrivit Bncii Centrale a Mexicului.
In semestrul I din 2012, media schimbului a fost de 1 USD=12,85 pesos.
2
22.
..6
66.
.. R
RRE
EES
SSU
UUR
RRS
SSE
EE N
NNA
AAT
TTU
UUR
RRA
AAL
LLE
EE
In materie de resurse neregenerabile, cele mai importante sunt hidrocarburile si argintul.
Rezervele probate de petrol erau la 1 ianuarie 2012 de 12,42 miliarde barili, iar rezervele de
gaze naturale de 360 miliarde metri cubi. Rezervele de petrol ale Mexicului au scazut din
anul 2000, cnd erau de 24,18 miliarde barili.
Pentru perioada 2008 2012 Pemex prevede ca productia totala de hidrocarburi (petrol si
gaz) se va mentine la valoarea de 3,5 milioane de barili pe zi, din care 3,1 milioane barili
petrol. In anul 2011, exportul de petrol a adus Mexicului 56 miliarde dolari.
Mexicul ocupa primul loc in lume in ceea ce privete producia de argint, cu o productie de
peste 2.550 tone anual.
Poseda, de asemenea, importante rezerve de crbune, uraniu, antimoniu, cadmiu, plumb,
aur, mercur, seleniu, zinc wolfram, sulf, bismut si cupru.
Conform Institutului Naional de Statistica, in 2011 Mexicul a nregistrat urmtoarele
producii minerale: crbune 10,88 milioane tone, cocs 1,57 milioane tone, minereu de
fier 6,59 milioane tone, plumb 120 mii tone, cupru 327,5 mii tone, aur 35.89 tone, argint
2413 tone.
2
22.
..7
77.
.. F
FFO
OOR
RRM
MME
EE D
DDE
EE P
PPR
RRO
OOP
PPR
RRI
IIE
EET
TTA
AAT
TTE
EE I
IIN
NN E
EEC
CCO
OON
NNO
OOM
MMI
IIE
EE.
..
Proprietatea privata a atins la finele anului 2011 nivelul de 94%.
Rmn in continuare in proprietatea statului industria petroliera si de exploatare a gazelor
naturale, precum si comercializarea pe pia a energiei electrice, deoarece Constituia
maxican nu permite privatizarea acestora. Deschiderea sectoarelor petrolier si energetic
investiiilor strine este limitat in acest moment, ca urmare a neaprobrii de ctre
parlament a legii de modificare a Constitutiei, promovata de administratia Fox. Administratia
presedintelui Felipe Calderon a prezentat Congrasului un proiect de reforma energetica, care
7/19
prevede initiative importante pentru sprijinirea si modernizarea Pemex insa respinge
catagoric propunerea de privatizare. Pemex va ramane, in continuare, cea mai importanta
intreprindere de stat din Mexic. Reforma energetica prevede un nou regim fiscal si
autonomie pentru Pemex in gestionarea fondurilor, aprobarea de bonos ciudadanos, ca
alternativa de obtinere de fonduri precum si imputernicirea Pemex de a contractat finantari
externe de care are nevoie (pentru achizitionarea de noi tehnologii, modernizarea productiei
si cresterea competitivitatii).
2
22.
..8
88.
.. P
PPL
LLA
AAN
NNI
IIF
FFI
IIC
CCA
AAR
RRE
EEA
AA D
DDE
EEZ
ZZV
VVO
OOL
LLT
TT
R
RRI
III
II E
EEC
CCO
OON
NNO
OOM
MMI
IIC
CCE
EE
Guvernul mexican elaboreaz planuri de dezvoltare economica si sociala pe 6 ani, care
conin sarcini specifice pentru sectorul economic de stat si orientative pentru sectorul privat.
Dupa instalarea viitoarei administratii mexicane, la 1 decembrie 2012, sunt asteptate o noua
politica economica si reforme structurale.

2
22.
..9
99.
.. I
IIN
NND
DDU
UUS
SST
TTR
RRI
IIA
AA
Este dezvoltata si diversificata, datorita faptului ca investiiile strine directe substaniale,
atrase de economia mexicana in ultimii ani, au determinat o infuzie constanta de tehnologie
de vrf, de provenien americana, europeana si asiatica.
Pilonul acestui sector l constituie industria de asamblare, bazata in principal pe importuri de
pri, piese, subansamble etc., cu o contribuie eseniala la activitatea de export.
In 2011 industria de autovehicule a cunoscut o crestere de 7,5%, realizand 4.500.000
autovehicule autoturisme, camioane, tractoare si autobuze.
Evolutia diferitelor sectoare industriale a fost urmatoarea: mineria a avut o crestere negativa
( 3,4%), manufacturier (2,7%), constructiile (3,0%), iar industriile de generare a
electricitii, a furnizrii de gaze naturale si apa au crescut cu (7,2%).
De asemenea, Mexicul poseda importante capaciti de producie in domeniile industriei
petrochimice, alimentare, textile, prelucrrii lemnului, etc.
2
22.
..1
110
00.
.. A
AAG
GGR
RRI
IIC
CCU
UUL
LLT
TTU
UUR
RRA
AA
Este o ramura importanta a economiei, creia Mexicul ii acorda prioritate in programele sale
de dezvoltare. Dispune de aproximativ 50 milioane de hectare de teren arabil, din care 25%
irigat. Mediul rural este ns n continu deteriorare ca urmare a concurenei produselor
americane similare subvenionate, precum si a eroziunii solului, deertificrii i exploatrii
neraionale a resurselor (pduri, ape, sol). Se cultiva porumb, gru, sorg, soia, orez, cafea,
bumbac, citrice, banane, trestie de zahar, etc.
eptelul de bovine (31 milioane de capete); porcine (17,9 milioane de capete); ovine si
caprine (5,8/10 de milioane capete); cabaline (5,9 de milioane de capete); pasri (260 de
milioane).
Mexicul ocupa locul 4 in lume ca productor de miere de albine si primul loc ca exportator.
2
22.
..1
111
11.
.. T
TTR
RRA
AAN
NNS
SSP
PPO
OOR
RRT
TTU
UUR
RRI
II S
SSI
II C
CCO
OOM
MMU
UUN
NNI
IIC
CCA
AAT
TTI
III
II
Infrastructura mexicana de transport si comunicaii avea la sfritul anului 2011,
urmtoarele componente de baza:
osele si autostrzi: 274.000 km asfaltai;
ci ferate: 26.700 km.
aeroporturi: 57 internaionale si 28 naionale
8/19
porturi maritime: 148
linii telefonice: 22 milioane
telefoane celulare: 60 milioane de utilizatori
2
22.
..1
112
22.
.. A
AAC
CCT
TTI
IIV
VVI
IIT
TTA
AAT
TTE
EEA
AA D
DDE
EE C
CCO
OOM
MME
EER
RR
E
EEX
XXT
TTE
EER
RRI
IIO
OOR
RR
Activitatea de comer exterior este reglementata in Mexic prin Legea Federala a Comerului
Exterior, care poate fi consultata in site-ul www.economia.gob.mx.
De asemenea, n acelai site, se regsesc legi precum:
Legea Investiiilor Strine;
Legea Comisiei Naionale Bancare si de Valori;
Legea Impozitelor Generale la Import si Export (Taxele vamale);
Legea Vamala;
Legea Concurenei Economice;
Legea Pieei de Valori;
Legea Federala de Protecie a Consumatorului.
Compania Federal de Electricidad CFE (electricitate) si Pemex (petrol) nu dispun de
concurenta pe piaa mexicana n exploatarea resurselor energetice, transformarea si
vnzarea produselor, transportul si distributia pe plan local si la export.
2
22.
..1
113
33.
.. S
SSO
OOC
CCI
IIE
EET
TT

I
II C
CCO
OOM
MME
EER
RRC
CCI
IIA
AAL
LLE
EE
In Mexic, cu precdere, societile avnd activitate de comer exterior se mpart in societi
anonime pe aciuni -S.A. si societi anonime pe aciuni, cu capital variabil - S.A. de C.V.
Majoritatea firmelor mexicane, cu activiti de import si export sunt din categoria - Mici si
Mijlocii, respectiv 90%; acestea realizeaz aproximativ 12% din totalul importurilor si
exporturilor Mexicului (aproximativ 66,63 de miliarde de dolari SUA).
Aproximativ 93% dintre firmele mici si mijlocii exporta produse doar pe piaa SUA si in
puine cazuri Canada, Uniunea Europeana si Japonia.
Numai in Ciudad de Mexico exista 380 de mii de IMM-uri (28.000 fiind afiliate CANACOPE),
care reprezinta 95,6% din totalul intreprinderilor, genereaza 15% din PIB si ofera 40,6% din
locurile de munca.
2
22.
..1
114
44.
.. P
PPO
OOL
LLI
IIT
TTI
IIC
CCI
II C
CCO
OOM
MME
EER
RRC
CCI
IIA
AAL
LLE
EE
Mexicul se numr printre statele care au semnat numeroase tratate de Comer Liber, fiind
adeptul liberalizrii fluxului de mrfuri si investiii, libera circulaie a forei de munca si
renunarea la toate tipurile de subsidii si subvenii, in special cele agricole, practicate de
statele puternic dezvoltate. Astfel, Mexicul are semnate Tratate de Comert Liber cu 44 de
state si acorda tratament preferential vamal celor 13 tari membre ALADI.
Dintre tratatele semnate amintim:
Tratat de Liber Comer cu SUA si Canada (NAFTA) - principalii parteneri de afaceri ai
Mexicului;
Tratat de Liber Comer cu Chile;
Tratat de Liber Comer cu Venezuela i Columbia (TLC-G3);
Tratat de Liber Comer cu Costa Rica;
Tratat de Liber Comer cu Bolivia;
Tratat de Liber Comer cu Nicaragua;
Tratat de Liber Comer cu Uniunea Europeana al doilea partener de afaceri, prin
volumul schimburilor si al investiiilor realizate in Mexic;
9/19
Tratat de Liber Comer cu Honduras, Salvador si Guatemala.
Tratat de Liber Comer cu Uruguay;
Tratatul de Liber Comer cu Japonia;
Tratatul de Liber Comert cu Israel;
Tratatul de Liber Comer cu Islanda, Norvegia, Liechtenstein i Elvetia;
Se afla in negocieri tratate de liber comer cu Mercosur i Panama, iar n viitorul apropiat se
vor iniia tratative cu alte state din cadrul APEC (Australia, Noua Zeeland etc.).
2
22.
..1
115
55.
.. F
FFI
IIS
SSC
CCA
AAL
LLI
IIT
TTA
AAT
TTE
EE
Una dintre realizarile importante ale administratiei Calderon a fost promovarea si aprobarea,
la 14 septembrie 2007 a Reformei Integrale a Finantelor Publice - Reforma Fiscala, care
urmata de Reforma Energetica si Reforma Muncii vor forma pachetul de reforme structurale
considerat pilonul dezvoltarii sustinute a economiei mexicane. Pachetul de legi care
reglementeaz nivelul impozitelor n plan federal si statal sunt:
Noua reforma Fiscala care are la baza 4 obiective pentru consolidarea unor Finante
Publice moderne si competitive, anume:
- imbunatatirea sistemului de incasare mai eficienta a impozitelor si combaterea
evaziunii fiscale;
- stabilirea unei structuri institutionale care sa asigure o cheltuiala mai eficienta
si transparenta;
- dotarea statelor federale si municipiilor cu noi instrumente pentru satisfacerea
nevoilor financiare ale guvernelor locale;
- punerea bazelor unui sistem tributar care sa permita inlocuirea veniturilor din petrol
cu surse mai stabile iar, in paralel, incasarile Pemex sa-i fie lasate la dispozitie pentru
dezvoltare si modernizare (in prezent peste 40% din incasari sunt preluate la buget);
Legea impozitului pe venit (ISR), prevede un nivel de impozitare de 15%;
Legea impozitului Special in Producie si Servicii (IEPS) se aplica buturilor alcoolice,
tutun, articole de lux, buturile rcoritoare care nu folosesc zaharul si pentru
telecomunicaii (nu fuseser anterior grevate de acest impozit) cu urmatoarele taxe:
- bauturi alcoolice cu o concentratie alcoolica de pana la 13,5 GL platesc un IEPR
de 25%
- bauturi alcoolice cu o concentratie alcoolica intre 13,5 si 20 GL platesc un IEPR de
30%;
- bauturi alcoolice cu o concentratie alcoolica peste 20 GL platesc un IEPR de 45%;
- bauturile racoritoare preparate pe baza de vin, sucuri de fructe, ape gazoase cu
adaos de zahar sau alt inducitor sau aromatizat nu plates IEPS daca este folosit ca
indulcitor doar zahar din trestie de zahar.
Prin bauturi alcoolice se inteleg acele bauturi care la temperatura de 15C au o
concentratie de alcool mai mare de 3 GL, pana la 55 GL. Este considerat alcool
daca are peste 55 GL la 15C.
- telecomunicatii 5%;
- tutun si articole de lux 60%;
Legea dreptului federal a cunoscut schimbri in ceea ce privete nivelul impozitului
viznd dreptul de exploatare al faunei si resurselor naturale;
TVA (IVA) a rmas neschimbata (16%) pentru marea majoritate a produselor de larg
consum (medicamentele si produsele alimentare sunt exonerate de la plata TVA). In
10/19
cazul articolelor de lux (bijuterii, cosmetice, articole din piei, tehnica de calcul etc.) s-
a stabilit un nivel de plata al TVA de 20%.
Impozitul de 3%, adiacent subsidiilor salariale ( reglementare noua).
2
22.
..1
116
66.
.. S
SSI
IIS
SST
TTE
EEM
MMU
UUL
LL B
BBA
AAN
NNC
CCA
AAR
RR
I
II P
PPR
RRI
IIN
NNC
CCI
IIP
PPA
AAL
LLE
EEL
LLE
EE B
BB
N
NNC
CCI
II D
DDI
IIN
NN M
MME
EEX
XXI
IIC
CC
Sistemul bancar n Mexic este privat, funcionnd un numr important de bnci cu capital
autohton i banci cu capital strin, n special din SUA, Spania, Marea Britanie, Canada,
Japonia, Frana, Italia, Elveia i Germania.
2
22.
..1
117
77.
.. A
AAC
CCH
HHI
IIZ
ZZI
II
I
III
IIL
LLE
EE P
PPU
UUB
BBL
LLI
IIC
CCE
EE
Sunt reglementate de o lege federala, care n principal prevede necesitatea organizrii de
licitaii naionale si internaionale pentru achiziionarea de bunuri si servicii, transparenta n
adjudecarea lor i existenta unui organism nsrcinat cu verificarea corectitudinii ntregului
proces, denumit Contraloria General a Republicii. Participarea la achizitiile publice
internationale a societatilor comerciale din tara noastra este permisa si este reglementata
prin Acordul de Liber Comert dintre Mexic si UE.
In perioada 2010-2012 se vor organiza importante licitaii pentru achiziionarea de
echipamente petroliere, pompe, maini unelte etc, de ctre PEMEX, Compania naional de
petrol, materiale, echipamente hidroenergetice, transformatori etc., de ctre Compania Luz
y Fuerza, CFE (Compania Federala de Electricitate), Ministerele Aprrii si de Interne,
armament si muniie, Ministerul Transporturilor pentru maini si utilaje necesare construirii
de osele si autostrzi, guvernele statale si municipiile mexicane pentru contoare de gaze i
ap, pompe, tubing, autobuze si microbuze etc.
2
22.
..1
118
88.
.. T
TT
R
RRG
GGU
UUR
RRI
II S
SSI
II E
EEX
XXP
PPO
OOZ
ZZI
II
I
III
II
In Mexic, sunt organizate anual aproximativ 220 de expoziii si trguri, la care se adaug un
numr important de seminarii economice si politico-comerciale, convenii si congrese.
Expoziiile i trgurile internaionale prezint n Mexic caracteristica specializrii pe grupe de
produse, servicii sau diverse industrii , dup cum urmeaz :
agrozootehnie, bunuri alimentare si buturi;
horticultura, arta grafica, cri si reviste, bunuri de capital;
nclminte, pielrie si marochinrie;
produse chimice, cosmetice si sntate;
construcii, turism;
decoraiuni, cadouri si mobile, textile si mbrcminte, artizanat;
transportul de mrfuri;
electronica, software si calculatoare;
maini si echipamente agricole, ngrminte, fungicide, pesticide , produse
farmaceutice de uz veterinar si hrana pentru animale.
Principalele centre din Ciudad de Mexico unde sunt organizate aceste expoziii sunt: WTC,
Hipodromo de las Americas, Centro Bancomer Santa F si Sheraton-Centro Histrico.
In celelalte state mexicane sunt organizate de asemenea, trguri si expoziii internaionale
specializate, fiind de menionat cele din Veracruz, Villahermosa, Monterrey, Guadalajara,
Toluca si Puebla (petrol, horticultura, agrozootehnie, maini agricole, industrie chimica,
construcii, artizanat etc.).
11/19
Alt gen de manifestri promoionale, care includ expoziii si seminarii de afaceri, sunt cele
patronate de diverse Camere de Comer si Industrie, Camere de comer bi-naionale,
asociaii patronale, Bancomext (Banca de Comer Exterior a Mexicului) etc.
Pentru obinerea de date si informaii suplimentare, legate de trgurile si expoziiile
organizate in Mexic, se poate accesa: http://eventos.pisodeexhibicion.com/
2
22.
..1
119
99.
.. C
CCA
AAM
MME
EER
RRE
EE D
DDE
EE C
CCO
OOM
MME
EER
RR
,
,, I
IIN
NND
DDU
UUS
SST
TTR
RRI
IIE
EE S
SSI
II S
SSE
EER
RRV
VVI
IIC
CCI
III
II,
,, A
AAS
SSO
OOC
CCI
IIA
AA
I
III
II P
PPA
AAT
TTR
RRO
OON
NNA
AAL
LLE
EE
CANACINTRA (Camera Naional a Industriei de Transformare), organism care reprezint
sectorul industriei de transformare si are ca sarcin identificarea unor mecanisme de
cooperare internaional si transfer de tehnologie, acordarea de asisten de specialitate
firmelor membre, pentru importul, exportul si comercializarea de produse industriale. Pentru
mai multe informatii se poate accesa: http:// www.canacintra.org.mx
ANIERM (Asociaia Naional a Importatorilor si Exportatorilor din Mexic), organism care
acorda asistenta de specialitate importatorilor si exportatorilor mexicani. Pentru mai multe
informatii se poate accesa: http:// www.anierm.org.mx
ASERCA (Asistenta si Servicii in Comercializarea Agrozootehnica), asociaie a fermierilor si
firmelor avnd ca domenii de activitate comerul cu produse agrozootehnice si
agroalimentare.
BANCOMEXT (Banca Naionala de Comer Exterior), instituie guvernamental avnd o
puternica component comerciala. Promoveaz exporturile si importurile, sprijin firmele
mici si mijlocii n obinerea de oferte si identificarea de parteneri de afaceri. Pentru mai
multe informatii se poate accesa: http:// www. bancomext.com
CANACO (Camera Naionala de Comer, Servicii si Turism a oraului Ciudad de Mexico).
Pentru mai multe informatii se poate accesa: http:// www.canaco.com.mx
COMCE (Consiliul Mexican de Comer Exterior), reprezint diverse camere si asociaii
specializate n comer exterior. Pentru mai multe informatii se poate accesa: http://
www.comce.org.mx
CANIFARMA (Camera Naional a Industriei Farmaceutice), organism al firmelor si
laboratoarelor farmaceutice cu activitati importante in importul de medicamente,
subproduse si materii prime farmaceutice. Pentru mai multe informatii se poate accesa:
http:// www.canifarma.org.mx
CANACERO (Camera Nationala a Industriei Fierului si Otelului), asociatie a producatorilor,
importatorilor si exportatorilor de produse siderurgice. Pentru mai multe informatii se poate
accesa: http:// www. canacero.org.mx
CANAME (Camera Nationala a Manufacturilor Electrice)
CAMIMEX (Camera Miniera a Mexicului), reuneste societatile miniere.
CANACOPE (Camera Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Comert, Servicii si Turism). Pentru
mai multe informatii se poate accesa: http://www.canacope.org.mx
3
33.
.. R
RRE
EEG
GGI
IIM
MMU
UUL
LL D
DDE
EE C
CCO
OOM
MME
EER
RRT
TT E
EEX
XXT
TTE
EER
RRI
IIO
OOR
RR
3
33.
..1
11.
.. F
FFO
OOR
RRM
MMA
AAL
LLI
IIT
TT

I
II C
CCE
EER
RRU
UUT
TTE
EE F
FFI
IIR
RRM
MME
EEL
LLO
OOR
RR L
LLO
OOC
CCA
AAL
LLE
EE
Activitatea de comer exterior este liberalizata n Mexic, existnd totui unele formaliti,
obligatorii, pentru ca o firma s poat aciona n acest domeniu.
Astfel, ntre obiectivele de activitate, trebuie sa aib trecut importul sau exportul de mrfuri
sau servicii, specificndu-se cu exactitate grupele de produse, n conformitate cu Sistemul
Armonizat.
12/19
Totodat, aceste firme se nscriu in Registrul de Comer Exterior, din cadrul Secretariatului
Economiei i solicit permis de import, cu anterioritate, pentru fiecare produs, fiindu-le
desemnat, la aprobare, vama prin care trebuie sa intre mrfurile importate.
Este util ca exportatorii romani sa cunoasc dac partenerul mexican, respectiv,
importatorul, dispune de acest permis, ntruct n caz contrar, mrfurile nu sunt admise in
Mexic. De regula obinerea permisului dureaz 35 de zile.
La solicitarea acestui permis, patronul firmei prezint pe lng cerere, o serie de
documente, printre care amintim: dovada plii impozitelor ctre stat, copie dup actul de
nfiinare a firmei, domiciliul legal, scopul importului (comercializare, reexport, activitate
industriala etc.) si dovada posibilitii plii taxelor vamale. In cazul reexportului sau
includerii mrfii (transformate sau nu) ntr-un produs nou, care se export, se excepteaz
de la plata taxelor vamale (la produsele la care se mai aplica taxe vamale).
Regimul taxelor vamale aplicat la importurile din Romania este acelasi cu al produselor
provenind din UE si este conform Tarifului Vamal convenit in cadrul Acordului de Liber
Comert semnat de Mexic si UE.
3
33.
..2
22.
.. D
DDO
OOC
CCU
UUM
MME
EEN
NNT
TTE
EE C
CCO
OOM
MME
EER
RRC
CCI
IIA
AAL
LLE
EE
La import si export, sunt cerute, de legislaia mexicana urmtoarele documente:
Factura comerciala (o emite productorul/exportatorul);
Lista de produse (o emite productorul/exportatorul);
Certificatul de Origine (l emite productorul/exportatorul si CCIR-MB, respectiv
Ministerul Economiei);
Scrisoarea cu instruciuni pentru firma-agent vamal (o emite agentul vamal);
Documentul de Transport Internaional (l emite transportatorul mrfii);
Certificatul Fitosanitar Internaional (l emite Ministerul Agriculturii, Alimentaiei si
Pdurilor, din Romnia si respectiv, MInisterul Agriculturii, Zootehniei, Alimentaiei,
Dezvoltrii Rurale si Pescuitului-SAGARPA din Mexic).
Este de menionat c tara noastr, respectiv cele dou ministere in cauz, negociaz un
Acord de cooperare fitosanitar, care va conduce la o simplificare a formalitilor respective.
3
33.
..3
33.
.. R
RRE
EEG
GGI
IIM
MMU
UUL
LL I
IIN
NNV
VVE
EES
SST
TTI
II
I
III
IIL
LLO
OOR
RR
Detalii asupra regimului investitiilor in Mexic sunt prezentate in materialul intitulat ,,Climatul
Investitional in Mexic, pregatit de Delegatia Uniunii Europene din Mexic.
Pentru realizarea de investitii in Mexic, societatile comerciale romanesti pot beneficia de
finantari din partea Bancii Europene de Investitii (BEI) care are un program special pentru
Mexic.
Informatii generale despre banca sunt disponibile pe site-ul: www.eib.org
Formularul explicativ a ciclului care trebuie parcurs pentru aprobarea unui proiect sunt
disponibile pe site-ul: www.eib.org/Attachments/country/ala_es.pdf
In cazul in care se dorete realizarea unei investiii in Mexic este util sa fie consultat site-ul
http://www.economia.gob.mx/, precum si Legea investiiilor strine, care dau informaii
detaliate privind formalitile necesare, impozite etc.
4
44.
.. I
IIN
NNF
FFO
OOR
RRM
MMA
AA
I
III
II U
UUT
TTI
IIL
LLE
EE P
PPE
EEN
NNT
TTR
RRU
UU O
OOA
AAM
MME
EEN
NNI
III
II D
DDE
EE A
AAF
FFA
AAC
CCE
EER
RRI
II R
RRO
OOM
MMA
AAN
NNI
II
4
44.
..1
11.
.. D
DDA
AAT
TTE
EEL
LLE
EE D
DDE
EE C
CCO
OON
NNT
TTA
AAC
CCT
TTA
AAR
RRE
EE A
AAL
LLE
EE A
AAM
MMB
BBA
AAS
SSA
AAD
DDE
EEI
II R
RRO
OOM
MM
N
NNI
IIE
EEI
II,
,, D
DDI
IIN
NN C
CCI
IIU
UUD
DDA
AAD
DD D
DDE
EE M
MME
EEX
XXI
IIC
CCO
OO.
..
Ambasada Romniei la Ciudad de Mexico: Calle Sofocles nr. 311, Colonia Polanco,
Delegacin Miguel Hidalgo, C.P. 11560, Estados Unidos Mexicanos.
13/19
Telefoane : 0052-55-5280-0197/0052-55-5280-0447
Fax: 0052-55-5280-0343
E.mail: secretariat@embajadaderumania.org.mx
Biroul de Promovare Comercial-Economica: Calle Sofocles, nr. 311, Colonia Polanco,
Delegacin Miguel Hidalgo, C.P. 11560, Ciudad de Mexico, Estados Unidos Mexicanos.
Telefon : 0052-55-5282-3133
Fax. 0052-55-5280-0343
E. mail: oficina.comercial@prodigy.net.mx sau
oficina.comercial@embajadaderumania.org.mx
4
44.
..2
22.
.. C
CCO
OON
NNS
SSU
UUL
LLI
II O
OON
NNO
OOR
RRI
IIF
FFI
IIC
CCI
II A
AAI
II R
RRO
OOM
MM
N
NNI
IIE
EEI
II I
IIN
NN M
MME
EEX
XXI
IIC
CC,
,, C
CCO
OOS
SST
TTA
AA R
RRI
IIC
CCA
AA,
,, H
HHO
OON
NND
DDU
UUR
RRA
AAS
SS,
,, G
GGU
UUA
AAT
TTE
EEM
MMA
AAL
LLA
AA,
,,
N
NNI
IIC
CCA
AAR
RRA
AAG
GGU
UUA
AA S
SSI
II E
EEL
LL S
SSA
AAL
LLV
VVA
AAD
DDO
OOR
RR
Consulul Onorific al Romaniei la Guadalajara (statul JALISCO): FRANCISCO BORREGO
ESTRADA
Telefon: 0052-33-3343-5100/0052-33-3343-5200
E-mail: fborrego@infosel.net.mx
Adresa: Blvd. Puerta de Hierro 5200, P.B. 1, Puerta de Hierro C.P. 45116 Zapopan, statul
Jalisco, Mexic.
Consulul Onorific al Romaniei la Monterrey (statul NUEVO LEON): JORGE MANUEL
PINTADO
Telefon: 0052-81-8346-5244/0052-81-8347-7226/0052-81-8333-1013
Fax: 0052-81-8333-8679
E-mail: pintado@prodigy.net.mx
Adresa: Av. Jos F. Maguerza nr. 2721, Colonia Lomas, C.P. 64030, Monterrey, statul Nuevo
Leon, Mexic.
Consulul Onorific al Romniei la Veracruz: Sergio de la Maza Jimenez
Telefon: 0052 229 9891101
Fax: 0052229 9891103
E-mail:sdelamaza@tamsa.com.mx
Adresa: Tenaris Tamsa, Km 433.7, Carretera Veracruz-Xalapa.
Consulul Onorific al Romaniei in Costa Rica: Roy Fernando Muoz Nanne
Telefon: 00506 2253 4646
Fax: 00506 2253 8013
E-mail: roy@munoznanne.com
Consulul Onorific al Romaniei in Republica Nicaragua (Managua): MARIO SALVO
HORVILLEUR
Telefon: 00505-2-266-0496/00505-2-266-6375
Fax: 00505-2-663-402
E- mail: msalvo@eskimo.com.ni
Adresa: 18 y 19 Avenida Sur Oeste, Managua , Republica Nicaragua, Apartado Postal 995.
Consulul Onorific al Romaniei in Republica Honduras (San Pedro Sula): FUAD ELIAS
CANAHUATI PANAYOTI
Telefon: 00504-553-3031
Fax: 00504-550-2760
E-mail: esa@sulanet.net
14/19
Adresa: EMPRESA DE SERVICIOS AGRCOLAS, S.A. DE C.V. 8AVE. 10-11 CALLE, S.O. #
86, BO. LEMPIRA, Apartado Postal 278, SAN PEDRO SULA, HONDURAS, Amrica Central
Consulul Onorific al Romaniei in Republica Guatemala (Ciudad de Guatemala): MANUEL
SOTO ARTURO AGUIRRE
Telefon: 00502 23846683
Fax: 00502 2384 6666
E-mail: rumania.consuladohonorario@gmail.com
Adresa: 15 Calle no 14-44, Edificio Miramella, Of 702, Ciudad de Guatemala.
Consulul Onorific al Romaniei in Republica El Salvador (El Salvador): EMANUEL RICARDO
SALUME BARAKE
Telefon : 00503-22634977
Fax: 00503-78863271
E-mail: ricardosalume@yahoo.com.mx Secretaria de Intercambio Acadmico
4
44.
..3
33.
.. R
RRE
EEG
GGI
IIM
MMU
UUL
LL V
VVI
IIZ
ZZE
EEL
LLO
OOR
RR
N
NNT
TTR
RRE
EE R
RRO
OOM
MM
N
NNI
IIA
AA S
SSI
II M
MME
EEX
XXI
IIC
CC
ntre Romnia si Mexic vizele pentru posesorii de paapoarte diplomatice, de serviciu si
turistice, au fost desfiintate pentru o perioada de 90 de zile respectiv 180 de zile.
4
44.
..4
44.
.. C
CCO
OON
NNT
TTR
RRO
OOL
LLU
UUL
LL V
VVA
AAM
MMA
AAL
LL L
LLA
AA I
IIN
NNT
TTR
RRA
AAR
RRE
EEA
AA S
SSI
II I
IIE
EE
I
IIR
RRE
EEA
AA D
DDI
IIN
NN M
MME
EEX
XXI
IIC
CC
La intrarea n Mexic sunt interzise produsele agroalimentare i buturile, precum si alte
produse care prin cantitate, pot conduce la concluzia c sunt destinate comercializrii.
Sumele, n bani, depind 10.000 de dolari SUA trebuie declarate.
La ieirea din ar, se face control vamal, aleatoriu, bagajelor cltorilor, la toate companiile
aviatice, pentru mpiedicarea actelor teroriste, scoaterii din ar de valori arheologice sau a
unor bunuri i produse, nedeclarate, care depesc 10.000 de dolari SUA. Uneori, controlul
poate fi i corporal.
4
44.
..5
55.
.. R
RRE
EEG
GGI
IIM
MMU
UUL
LL A
AAD
DDM
MMI
IIS
SSI
IIE
EEI
II D
DDE
EE M
MMO
OOS
SST
TTR
RRE
EE
In activitile de comer exterior, in multe cazuri, partenerii mexicani solicita mostre.
In vederea simplificrii formalitilor este necesar ca firma mexicana s comunice
partenerului roman felul si tipul documentelor, ntruct, in funcie de camera de comer si
industrie, camera de comer sau asociaia patronal creia i aparine, documentele difer.
Documentele minime solicitate, in astfel de cazuri, sunt:
Factura proforma, care conine nscrisul mostra, fr valoare comerciala;
Certificatul de origine;
Lista produselor, pachetelor, coninutul;
Partenerul mexican solicita de la Camera de comer, la care este afiliat, formularul de
fransiza, pe care-l completeaz cu datele din documentele trimise de firma romneasc,
obinnd apoi, aprobrile necesare de la oficialitile mexicane n materie (Ministerul
Finanelor si Creditului Public, Ministerul Sntii etc.)
Mostra, ca de altfel n toate statele lumii, trebuie sa aib eticheta care s indice c nu este
permis vnzarea, n unele cazuri trebuie s fie alterat, pentru a nu putea fi folosit (piese
mecanice, aparate, etc.), sau incomplet n cazul nclmintei, eantioane cnd este vorba
de esturi sau confecii etc.
In cazul vinurilor i altor buturi, mostrele sunt admise n cazul n care sunt mbuteliate n
sticle atipice, de volum redus (350-450 ml.).
15/19
Legislatia mexicana nu permite vanzarea ulterioara a mostrelor (cu sau fara plata taxelor
vamale, dupa cum este cazul). Mostrele trebuie scoase din tara.
4
44.
..6
66.
.. Z
ZZI
IIL
LLE
EE D
DDE
EE S
SS
R
RRB
BB
T
TTO
OOA
AAR
RRE
EE
1 ianuarie Anul Nou;
5 februarie Ziua Constituiei
24 februarie Ziua Steagului
21 martie Aniversarea lui Benito Juarez, erou naional
Sptmna Sfnt a Patilor, din calendarul catolic
1 mai Ziua Muncii
5 mai Victoria de la Puebla
15 16 septembrie Ziua Independentei
1 2 noiembrie Ziua Tuturor Sfinilor
20 noiembrie Ziua revoluiei
25 decembrie Crciunul.
4
44.
..7
77.
.. C
CCU
UUM
MMP
PP
R
RR
T
TTU
UUR
RRI
II
N
NN M
MME
EEX
XXI
IIC
CC
Se fac in pesoi. Casele de schimb avantajoase sunt situate in Aeroportul Internaional
Benito Jurez.
16/19

A
AAN
NNE
EEX
XXA
AA N
NNR
RR.
.. 1
11
Banca Mifel, S.A.
Mxico DF.
www.mifel.com.mx
Banca Quadrum, S.A. de C.V.
Mxico DF.
www.bancaquadrum.com.mx
Banca Serfn, S.A.
Mxico DF
www.serfin.com.mx
Banco del Bajo
Len
www.bancobajio.com.mx
Banco del Sureste, S.A.
Mxico DF
www.sureste.com.mx
Banco Inbursa, S.A.
Mxico DF.
www.inbursa.com.mx
Banco Industrial
Guadalajara
www.bindus.com.mx
Banco Interacciones, S.A.
Mxico DF.
www.gfinter.com
Banco Invex, S.A.
Mxico DF.
www.invex.com.mx
Banco Ixe, S.A.
Mxico DF.
www.ixe.com.mx
Banco Mercantil del Norte, S.A. (Banorte)
Mxico DF
www.gfnorte.com.mx
Banco Nacional de Mxico, S.A. (Banamex)
Mxico DF.
www.banamex.com
Banco Santander Mexicano, S.A.
Mxico DF.
www.bsantander.com.mx

17/19
Banco Unin, S.A.
Mxico DF.
BanCrecer, S.A.
Mxico DF.
www.bancrecer.com.mx
Banobras
Mxico DF.
www.banobras.gob.mx
Grupo Burstil Mexicano, S. A. de C.V.
Mxico DF.
www.gbm.com.mx
Grupo Financiero Banamex Accival, S.A. de C.V.
Mxico
www.banamex.com
Grupo Financiero Banorte S.A.
Mxico
www.banorte.com
Grupo Financiero BBVA Bancomer
Mxico
www.bancomer.com.mx
Grupo Financiero Bital
Mxico
www.bital.com.mx
Grupo Financiero del Sureste, S.A.
Mxico DF.
www.bursamex.com.mx
Grupo Financiero Inbursa, S.A. de C.V.
Mxico DF.
www.inbursa.com.mx
Grupo Financiero Santander Serfin, S. A. de C.V.
Mxico DF.
Grupo Financiero Scotiabank Inverlat, S.A. de C.V.
Mxico DF.
www.scotiabankinverlat.com.mx
18/19
Invex Grupo Financiero, S.A. de C.V.
Mxico DF.
www.invex.com.mx
Ixe Grupo Financiero, S.A. de C.V.
Mxico DF.
www.ixe.com.mx
Multivalores Grupo Financiero,S. A.
Mxico DF.
Scotiabank Inverlat, S.A.
Mxico
www.scotiabankinverlat.com
Sofimex, S.A. (Grupo Financiero)
Mxico
www.sofimex.com.mx
Valores Finamex, S.A. de C.V.
Mxico
www.finamex.com.mx
Value Grupo Financiero, S.A. de C.V.
Monterrey
www.value.com.mx
Asociacin de Banqueros de Mxico
http://www.abm.org.mx/
Banco Santander Mexicano
http://www.santander.com.mx/
Bital/HSBC
http://www.bital.com.mx/
Banamex/Citibank
http://www.banamex.com/
BBVA Bancomer
http://www.bancomer.com.mx/
Scotiabank Inverlat
http://www.scotiabankinverlat.com/
Inbursa
http://www.inbursa.com/

19/19
Banorte
http://www.banorte.com/
IXE Banco
http://www.ixe.com.mx