n teoria aristotelic a persuasiunii ntlnim concepte retorice care se bazeaz pe ethos
(credibilitatea sursei), pathos ( apelul emo ional) i logos ( apelul la ra iune ). Ceea ce n concep ia aristotelic era temei al persuasiunii, n teoria modern, persuasiunea reprezint elementul de identificare. Majoritatea reclamelor din ziua de astzi siau dobndit notorietatea datorit faptului c ai gsit concepte comune sau idei comune prin for a persuasi!. "athosul, cel deal treilea concept din teoria lui #ristotel despre persuasiune, presupune apelul la emo ii i la !oin i este echi!alentul stimulilor psihologici din psihologia modern. $ensul cu!ntului pathos denume te o intensitate deosebit a sentimentelor, nflcrarea, entuziasmul. % modalitate prin care conceptul de pathos m ajut ntro situa ie actual, de !ia este u urin a cu care mi dau seama cnd publicitatea face apel la ra iune pentru a i con!inge publicul s cumpere un anumit produs sau ser!iciu. &n e'emplu eloc!ent pentru acest concept sunt reclamele la ma ini unde mereu apar femei fermectoare, senzuale care strnesc imagina ia i curiozitatea brba ilor care, de altfel, reprezint publicul int al acestor produse. #pelul la se'ualitate n publicitate nseamn n bun msur un apel la pathos, fiind o ncercare de a binedispune publicul, n speran a c trirea emo iilor poziti!e !a conduce la aprecierea fa!orabil a mesajului i la sporirea !nzrilor. (e asemenea, o alt modalitate care mi !ine n ajutor n !ia a de zi cu zi este dobandirea cuno tintelor n acest domeniu i aplicarea conceptului atunci cnd este ne!oie. )ilnic ne confruntm cu situa ii n care trebuie s con!ingem o persoan c a!em dreptate sau c ideile noastre sunt mai bune dect ale lor. #pelm la pathos i ncercm s introducem !alori care stimuleaz emo ii persoanelor din jurul nostru tocmai pentru ai con!inge de ideile noastre. *enerozitatea, curajul, cumptarea i n elepciune sunt cte!a dintre !alorile care ne ajut s demonstrm c a!em dreptate ntro anumit situa ie.