Efectul Lucifer

Musat Filip-Cristian
Fac. de Istorie, Anul 1, ZI
"Da-i omului puterea ca sa vezi cine este"
n 191, psi!olo"ul #!ilip Zim$ardo, autorul c%r&ii lansate
recent 'n ()A, "*+ectu ,uci+er", a selectat un "rup de -. de
studen&i la (tan+ord - tineri ec!ili$ra&i, inteli"en&i, care nu au
avut pro$leme cu dro"urile /i nici cu le"ile
n /ase zile, 0um%tate s-au trans+ormat 'n $estii,
aduc1nd la disperare cealalt% 0um%tate
ntr-o diminea&% de duminic%, #oli&ia din #alo Alto,
Cali+ornia, a arestat un "rup de studen&i su$ acuza&ia de 0a+
armat /i t1l!%rie. n realitate, sin"urul lucru pe care 'l
+%cuser% tinerii +usese s% r%spund% unui anun& dat de
psi!olo"ul #!ilip Zim$ardo, care realiza un e2periment
pentru a testa limitele umane. *l vroia s% descopere dac%
oamenii $uni, oamenii o$i/nui&i, se pot trans+orma 'n oameni
r%i, su$ presiunea circumstan&elor.
3*2perimentul din nc!isoarea (tan+ord4 a avut loc 'n
191 /i a devenit cel mai cunoscut /i cel mai controversat
e2periment psi!olo"ic. Cartea, aparuta pe piata +ace o
paralel% 'ntre acest e2periment /i a$uzurile asupra
prizonierilor din 'nc!isoarea american% A$u 5!rai$, de l1n"%
6a"dad.*ste vor$a despre 7trans+orm%rile oamenilor $uni,
o$i/nui&i, 'n +%pta/i ai r%ului, ca r%spuns la in+luen&a coroziv%
a mediului4, ne avertizeaz% autorul 'n Cuv1ntul 'nainte al
volumului *+ectul ,uci+er.
Umilete prizonierii, d putere
gardienilor
#si!olo"ii au selectat -. de tineri, ec!ili$ra&i, inteli"en&i,
+%r% pro$leme medicale, care nu au consumat niciodat%
dro"uri /i care nu au avut vreodat% pro$leme cu le"ea.
8oluntarii au +ost 'mp%r&i&i, prin tra"ere la sor&i, 'n 3"ardieni4
/i 3prizonieri4, roluri pentru care au +ost pl%ti&i cu 19 dolari
pe zi. 3Am vrut s% test%m e+ectele psi!olo"ice a ceea ce
'nseamn% s% +ii 3prizonier4 sau 3"ardian4. n acest scop, am
simulat condi&ii de 'nc!isoare 'n su$solul )niversit%&ii
(tan+ord /i apoi am notat e+ectele institu&ionaliz%rii asupra
comportamentului tuturor celor 'nc!i/i 'ntre patru pere&i4, a
e2plicat Zim$ardo. Autorul e2perimentului su$liniaz% c%
'nainte de 'nceperea e2perimentului, care tre$uia s% dureze
dou% s%pt%m1ni, to&i voluntarii erau la +el din punct de
vedere comportamental /i moral.
n prima /i cea de-a doua zi, su$iec&ii nu-/i iau 'n serios
rolurile, con/tien&i +iind c% totul e o simulare. Curios e +aptul
c%, dup% trei-patru zile, lucrurile iau o alt% turnur%. 5ardienii
devin nea/teptat de violen&i /i de amenin&%tori, iar studen&ii
'ncarcera&i se revolt% la 'nceput, dup% care se resemneaz%,
privind 'ncarcerarea ca pe o +atalitate real% /i c%z1nd
eventual 'n depresie. 7#oate c% eram un su$iect 'n
e2perimentul lui Zim$ardo /i poate c% eram pl%tit, dar, la
nai$a, eram un de&inut. *ram cu adev%rat un de&inut4,
rememoreaz% unul dintre studen&i, citat 'n *+ectul ,uci+er.
:esemnarea /i supunerea mer" 'n paralel cu sc!im$area 'n
r%u a comportamentului presupu/ilor paznici. 5r%itoare este
m%rturisirea unuia dintre studen&ii care /i-au asumat cu trup
/i su+let rolul de "ardian; 7Dup% ce 'm$arci o uni+orm% /i &i se
d% un rol, vreau s% spun o slu0$%, /i &i se spune c% sarcina ta
e s%-i &ii su$ control pe ace/ti oameni, nu mai e/ti, cu
si"uran&%, aceea/i persoan% care erai 'n !aine civile. C!iar
devii acea persoan% dup% ce 'm$arci uni+orma <a<i, '&i pui
oc!elarii, iei $astonul /i 0oci rolul4. *2perimentul a +ost
'ntrerupt dup% o s%pt%m1n%, pentru c% evenimentele
culminaser% de0a 'n violen&e semni+icative.
#e toat% durata arestului au +ost perc!ezi&iona&i din c1nd
'n c1nd dup% ce au +ost complet dez$r%ca&i /i li s-a dat cu
spra=-uri 'mpotriva puricilor /i p%duc!ilor ca s% +ie umili&i. Au
primit un num%r /i au +ost 'm$r%ca&i cu roc!ii 'n loc de
uni+orme pentru pu/c%ria/i, de/i erau de "enul masculin. ,i
s-a interzis s% poarte len0erie de corp, au +ost tun/i la zero,
au +ost pu/i 'n lan&uri /i au +ost trezi&i cu $rutalitate 'n +iecare
noapte la ora -;>? 'n sunete de +luier.
Aveau voie s% se plim$e doar pe !olurile 3'nc!isorii4,
le"a&i la oc!i, /i tot acolo au m1ncat /i au +%cut "imnastic%.
Celulele au avut "ratii /i veceul a +ost improvizat 'ntr-o
'nc%pere e2trem de 'n"ust% /i 'ntunecoas% la cap%tul !olului.
@u e2istau +erestre /i nici ceasuri care s% le permit% s%
m%soare scur"erea timpului. n celule au +ost puse
micro+oane cu a0utorul c%rora au +ost 'nre"istrate 'n secret
toate conversa&iile 3prizonierilor4. #rin di+uzoare se +%ceau
din c1nd 'n c1nd anun&uri.
Gardienilor nu li s-au impus reguli
stricte
,i s-a e2plicat doar c% tre$uie s% ai$% "ri0% s% +ie
respectate le"ile /i s% cear% respect din partea
3prizonierilor4. Au +ost 'm$r%ca&i 'n uni+orme <a<i /i li s-au
dat +luiere /i $astoane 'mprumutate de la poli&ie. (pre
surprinderea or"anizatorilor e2perimentului, 3"ardienii4 au
intrat destul de repede 'n rol, au inventat pedepse /i au
+olosit metode psi!olo"ice pentru a-i intimida pe 3prizonieri4.
@ici m%car dup% ce doi dintre 3prizonieri4 au renun&at la
e2periment pentru c% nu au mai rezistat presiunilor +izice /i
psi!ice, 3"ardienii4 nu au renun&at s% caute metode cu care
s% domine. n numai c1teva zile, 3"ardienii4 au devenit
aproape sadici iar 3prizonierii4 au intrat 'n depresie. ,ucrul
acesta a /i dus la 'ntreruperea e2perimentului dup% numai
/ase zile, 'n loc de dou% s%pt%m1ni, c1t era pro"ramat.
#si!osociolo"ul pro+. )niv. Dr. (eptimiu C!elcea scrie 'n
recenzia pe care o +ace c%r&ii lui #!ilip Zim$ardo; 38iziunea
lui despre individ /i societate este tul$ur%toare; suntem
posi$ili criminali /i tr%im 'ntr-o er% a uciderii 'n mas%. n
ultima sut% de ani, mai mult de 9? de milioane de oameni,
civili /i militari, au +ost uci/i sistematic prin !ot%r1rile
"uvernelor4.
Concluzia tras% de Zim$ardo este amar%, mai ales
pentru cei care '/i 'nc!ipuie c% sunt invulnera$ili la r%u.
#si!olo"ul nu crede c% suntem nici $uni, nici r%i de la natur%.
*l este 'ns% de p%rere c% 7cei mai mul&i dintre noi su+er%
trans+orm%ri semni+icative de caracter atunci c1nd sunt
prin/i 'n creuzetul +or&elor sociale5enocidul /i atrocit%&ile
comise 'n 6osnia, Aosovo, :Banda, 6urundi /i recent 'n
re"iunea Dar+ul din (udan o+er% dovezi puternice pentru
+aptul c% oamenii renun&% la umanitatea /i la compasiunea
lor 'n +a&a puterii sociale /i a ideolo"iilor a$stracte de
cucerire /i securitate na&ional%4. *2perimentul de la (tan+ord
e completat cu alte analize re+eritoare la torturile din
'nc!isorile americane sau la cazuri tra"ice din cel de-al
doilea r%z$oi mondial.
(istemul ne poate 7convin"e4 s% +acem r%u, 'ns% dac%
devenim con/tien&i de resorturile sale, ne putem ap%ra de
ispita r%ului, crede Zim$ardo. . @u vom intra 'n am%nunte, ci
vom su$linia doar c1t de important este ca +iecare s%-/i
p%streze distan&a /i "1ndirea critic% /i s% nu cad% prad%
con+ormismului, +ricii sau stereotipurilor ne"ative si mai pot
adau"a ca daca +iecare dintre noi am +ace cea ce ne invata si
$iserica si anume sa ne iu$im aproapele ca pe noi insine
poate ca si lumea in care traim ar arata alt+el. Acestea sunt
condi&iile care de+inesc noul erou, eroul de zi cu zi. 7*roismul
const% 'n a$ilitatea de a rezista +or&elor situa&ionale
puternice care 'i prind cu u/urin&% 'n capcan% pe ce mai mul&i
oameni4 conc!ide Zim$ardo
Rul const din comportamentele intenionate care
urmresc s produc suferin, abuzuri, njosire,
dezumanizare sau distrugerea fizic a unor persoane
nevinovate sau folosirea autoritii i puterii oferite de
sistem pentru ncurajarea sau acceptarea acestor practici -
#!ilip Zim$ardo