ASAMBLAREA PRIN NITUIRE

tehnica mecanica
ASAMBLAREA PRIN NITUIRE
Nituirea este procedeul tehnologic de imbinare nedemontabila a doua sau mai multe piese , cu autorul
niturilor!

In "unctie de tipul productiei, nituirea poate "i e#ecutata manual sau mecanic, iat in "unctie de diametrul tiei
nitului, ea se poate e#ecuta la cald sau la rece! In general, la otel, cand tia nitului are un diametru sub $ mm,
nituirea se poate "ace la rece, iar cand are un diametru mai mare, la ca $%$&&g ld!
Nituirea manuala in general este o operatie costisitoare care cere un 'olum mare de munca a'and totodata o
producti'itate mica!
Pentru acest moti' se recomanda ca oriunde este posibil, ea sa se e#ecute mecani(at, "olosind dispo(iti'e si
utilae speciale care usurea(a munca si maresc producti'itatea )ciocane pneumatice, electrice, prese etc!*
Nituirea continua sa ramana un procedeu destul de raspandit pentru reali(area imbinarilor supuse unor
e"orturi dinamice mari, precum si acolo unde nu se poate aplica sudura datorita di"icultatilor ce o insotesc!
Ast"el, nituirea ramane inca principalul procedeu de asamblare in constructia de a'ioane precum si in unele
constructii metalice etc!
In plus, trebuie adaugat ca elementele imbinate prin nituire pot "i demontate prin distrugerea niturilor,
transportate si asamblate din nou in timp ce constructiile sudate nu permit acest lucru decat in unele ca(uri
i(olate date "iind trans"ormarile care au loc in material la locul taierii si sudurii ulterioare!
Nitul este organul de masina "olosit la asamblarea nedemontabila a doua sau mai multe piese, table ,
pro"ile sau piese cu "orma plata!
Pentru des"acerea legaturii reali(ate , se procedea(a la distrungerea nitului cu dalta , "olosind "lacara
o#icetilenica!
Niturile se reali(ea(a din materiale di'erse , in "unctie de materialele pieselor ce trebuie asamblate si de
"ortele la care'a "i solicitat asamblul!
Pentru con"ectionarea niturilor, poate "i "olosit otelul+ carbon obisnuit ,L-./,L-0 / alama Am$-/ cupru 1u2,
aluminiu Al &&,2!
1aracteristicile principale pe care trebuie sa le indeplineasca materialele pentru con"ectionarea niturilor sunt/
re(istenta su"icient de mare la rupere ,
plasticitate buna,
3in punct de 'edere al metodelor "olosite , dar si din cel al materialelor si al piselor care se imbina , niturile
pot "i/
+niturile manuale/
+niturile mecanice/
+niturile speciale/"ig %%
+capsarea
TIPURI 3E NITURI

Inbinarile nituite se pot imparti in mai multe categorii dupa di"erite criterii si anume/
Imbinari nituite+dupa modul de e#ecutie)manuala, meceni(ata*
+dupa starea tiei)la cald, la rece*
+dupa modul de ase(are a tablelor)prin supra sau cu clipse4cap la cap4pe o singura parte+pe ambele parti*
+dupa numarul randurilor de nituri)cu un singur rand sau cu mai multe randuri5 paralele, in (ig(ag*
+dupa numarul sectiunile de "or"ecare)cu o singura sectiune, cu mai multe sectiuni*
+dupa destinatia asamblarii)de re(istenta, de etansare, de re(istenta+etansare*
+dupa modul de "ormare a capului nitului)directa, indirecta* 5
++Niturile de rezistenta se aplica la constructiile metalice, unde conditia principala care se cere este
transmiterea "ortelor intre elementele respecti'e!
++Niturile de etansare se aplica la constructia ba(inelor, re(er'oarelor sau di"eritelor alte asemenea constructii,
care nu sunt supuse unor e"orturi deosebite! A'and in 'edere scopul acestor nituri, ea se poate e#ecuta cu
nituri mai subtiri decat cele "olosite la nituirea de re(istenta insa ele trebuie dispuse mai des!
++Nituirea de rezistenta-etansare trebuie sa corespunda ambelor conditii! Asa cum s+a aratat si anterior
insa5indi"erent de tipul nituirii, este recomandabil ca nituirea sa "ie inlocuita prin sudura ori de cate ori este
posibil!
NITUIREA ME1ANI1A
1a si in alte operatii tehnologice din domeniul constructiilor de masini5 tehnologia nituirii si utilaelor
"olosite sunt conditionate de tipul productiei! Ast"el la productia indi'iduala si in atelierele de intretinere si
reparatii, se aplica nituirea manuala pentru reali(area unor imbinari care nu se pot e"ectua prin sudura din
di"erite moti'e! Nituirea se reali(ea(a manual sau mecanic, la cald sau la rece!
La capitolul %%s+a pre(entat in mod detaliat tehnologia operatiei de asamblare prin nituire, urmand ca in
continuare sa se pre(inte modul de lucru la masinile de nituit!
Nituirea mecanica se e#ecuta la masinile de nituit obtinandu+se marirea producti'itatii si imbunatatirea
calitatii nituirii! 6orta de nituire reali(ata cu ast"el de masini este de 7888+9888 daN!
Masinile de nituit pot "i clasi"icate ast"el/
3upa procedeul de formare a capului de nit, in/
+masini de nituit prin ciocanire )ciocane de nituit*, care pot "i "i#e si transportabile5


+masini de nituit prin presare )prese de nituit*,
care pot "i in potcoa'a )"i#e si amo'ibile* sau
in cleste )"i#e sau amo'ibile*5
+masini de nituit prin rulare!
3upa posibilitatea de deplasare,in/
+masini de nituit "i#e5
+masini de nituit transportabile, care pot "i
portati'e, carosabile sau suspendate!
3upa modul de actionare,in/
+masini de nituit hidraulice5
+masini de nituit pneumatice5
+masini de nituit hidropneumatice5
+masini de nituit electromecanice5
+masini de nituit electrohidraulice!
3upa felul comenzii de functionare,in/
+masini de nituit cu comanda manuala5
+masini de nituit cu comanda semiautomata5
+masini de nituit cu comanda automata!
Masina de nituit prin ciocanire!Se "oloseste la nituri cu diametrul pana la .7 mm! Aceste masini pot "i
actionate cu aer comprimat sau prin transmisii mecanice! In "igura 78!% este repre(entat schematic sistemul de
parghii al unei masini pneumatice cu parghie! Aerul comprimat actionea(a pistonul %! Pe tia pistonului este
"i#ata pana 7, care, la deplasarea pistonului, impinge rola -, transmitand printr+un sistem de parghii e"ortul
asupra capuitorului .!1ontracapuitorul 2 "ace corp comun cu batiul masinii!
Masina de nituit prin presare!6ormea(a capul nitului dintr+o singura miscare a capuitorului, iar presiunea
asupra nitului creste in mod treptat! Nituirea cu ast"el de masini "ace ca re"ularea sa "ie "oarte puternica, ceea
ce elimina operatia de stemuire! In "igura 78!7 este repre(entat modul de lucru la o ast"el de masina! Masina se
apropie de piesele ce trebuie sa "ie nituite pana cand capul de ase(are al nitului 'ine in contact cu
contracapuitorul "i#! Apoi se aplica presiunea asupra capuitorului si se "ormea(a capul de inchidere al
nitului!

Masina de nituit prin rulare )"ig! 78!-* 6ormea(a capul de nit printr+o presare rotati'a care creste treptat!
1onstructia acestor masini de gaurit cu reglare manuala prin maneta cu maner! In locul burghiului se "olosesc
doua role pro"ilate 2a si 2b ,care la rotirea si a'ansul arborelui - "ormea(a capul de inchidere al nitului %!
Nituirea cu aceste masini este "olosita numai pentru nituri de dimensiuni mici si din materiale moi!
Masina de nituit hidraulic! Are un cilindru cu apa sub presiune si un piston care este legat direct cu capuitorul!
Apa care "ormea(a agentul motor al masiniieste adusa la cilindru prin conducta de la o pompa sau de la un
acumulatorde presiune!

NITUIREA PRIN E:PL,;IE
3aca capul de inchidere al nitului se gaseste intr+un spatiu care nu permite nici un "el de acces pentru
"ormarea sa,atunci se aplica nituirea prin e#plo(ie )"ig!78!.*
In asemenea ca(uri se "olosesc nituri semitubulare umplute in interior cu o substanta
e#plo(i'a, iar nituirea consta in introducerea nitului in gaura si incal(irea lui in timp ce se apasa asupra
capului "abricat din a"ara!Pentru incal(irea nitului, se "oloseste un incal(itor electric special care incal(este
nitul intr+un inter'al de %+- s la %-8 1!
La aceasta temperatura e#plo(i'ul se aprinde si e#plodea(a,iar capatul tubular al tiei situat in a"ara isi
mareste diametrul "ormandu+se ast"el capul de inchidere al nitului!3upa e#plo(ie,nitul racindu+se se contracta
puternic dand o imbinare nituita de buna calitate!
3upa ca(,se pot "olosi nituri din otel sau din metal ne"eroase
Niturile din otel pot a'ea diametre intre .+%8 mm,iar cele din metale ne"eroase intre
7+$ mm!
Nituirea cu e#plo(ie se poate e#ecuta de un singur lucrator "ara autor si este de mare producti'itate
dat "iind timpul scurt de "ormare a capului de inchidere!Timpul de incal(ire 'aria(a "unctie de diametrul
nitului inlimite destul de mici!

NITUIREA METALEL,R SI ALIA<EL,R US,ARE
3upa cum s+a preci(at in partea introducti'a a acestui subcapitol, nituirea are inca o larga
aplicabilitate intr+o serie de domenii unde nu se poate e#ecuta sudarea! Printre principalele constructii nituite
se numara si cele aernautice, unde se "olosesc in general aliae de aluminiu! La asemenea constructii se aplica
numai nituirea la rece, deoarece prin incal(ire tablele respecti'e din cau(a modi"icari structurii isi micsorea(a
re(istenta! Pentru acest moti' nu se pot "olosi nituri cu diametrul mai mare de %- mm!
3e asemenea, trebuie a'ut in 'edere "aptul ca nituirea e#ecutandu+se la rece, Strangerea puternica a
tablelor nu este asigurata prin contractia ulterioara a tiei nitului si e"orturile se transmit numai prin contactul
direct dintre tia si peretele gauri!
3eci, pericolul de "or"ecare a tiei nitului este mult mai mare decat in celelalte ca(uri, moti' pentru care
la nituirea acestor aliae se cere o atentie cu totul deosebita!
Nituirea manuala
Pregatirea nituirii consta in pregatirea sculelor si dispo(iti'elor , precum si a pieselor ce urmea(a a "i nituite!
,peratia consta in curatarea supra"etelor care 'or 'eni in contact de unele de (gura, 'opsea unele de grasime
sau de alte corpuri straine! Inainte de nituire , pe supra"ata tablelor se aplica un strat de o#id de plumb preparat
cu ulei in dublul "iert!
7 Trasarea centrelor gaurilor de nit! ,peratia necesita preci(ie mare, pentru a se e'ita de(a#area gaurilor de
nituri ceea ce ar duce la ruperea lor!
Po(itia centrelor gauriulor se marchea(a cu punctatorul!
- =aurirea tablelor !Se "ace prin poansonare ,stantare , scule speciale sau pe masini+unelte! Supra"atele
gaurilor de nituire trebuie sa "ie cat mai curate si diametrul lor trebuie sa "ie mai mare decat diametrul tiei
nitului cu urmatoarele 'alori/
Pentru d nit >) %+2mm*, d gaura mai mare cu 8,7mm5
Pentru d nit >) 2+%8mm*, d gaura mai mare cu 8,2mm5
Pentru d nit >) < %8 mm*, d gaura mai mare cu %mm/
Pentru a obtine o coincidenta optima a gaurilor reali(ate in piese care se asamblea(a se recomanda ca atunci
cand este posibil, gaurirea sa sa se "aca simultan prin suprapunerea pieselor! 3aca acest lucru nu este posibil ,
atunci gaurile se e#ecuta separat la diametre mai mici si apoi sunt ale(ate prin suprapunerea pieselor!La
gaurile pentru nituri cu cap semiinecat sau inecat se teseste cu scule corespun(atoare!
.!Montarea pieselor pentru nituirea si centrarea
In ca(ul niturilor la care prinderea se "ace cu multe nituri , tablele se prind si se centrea(a "olosind dornuri sau
suruburi! Prinderea pro'i(orie se reali(ea(a "olosind chiar gaurile de nituri!Inter'alul de strangere initial al
tablelor poate "i de 7!!- gauri si se poate reali(a si prin aparatul de nituire!
2!3eba'uarea capetelor niturilor
1onsta in inlaturarea , cu autorul unei dalte speciale , a materialului prins de capetele nitului , care re(ulta
din surplusul re"ulat pe sub capuitor $! Stemuirea
Prin aceasta operatie, marginea tablei este batuta ast"el incat tablele sa se interpatrunda , cu scopul reali(arii
unei etanseitati mai mari "ig %7!
,peratia de nituire manuala comporta urmatoarele "a(e/
+introducerea nitului in gaura si ase(area lui cu capul initial pe contracapuitor/
+strangerea pieselor cu tragatorul5
+re"ularea capatului tiei nitului prin batere cu ciocanul , prin lo'ituri a#ilare si radiale , pentru a obtine capul
de inchidere de "orma bombata/
montarea capuitorului pe capul de inchidere, prin lo'ire cu ciocanul pentru a obtine capul de inchidere !
1,N3ITII TE?NI1E IMPUSE INBINARIL,R NITUITE
,btinerea unei bune calitati a imbinarilor nituite este conditionata de urmatorii
"actori/
+ presiunea e#ecutata asupra nitului si a tablelor ce se imbina trebuie sa "ie su"icienta pentru a impiedica
deplasarea dintre piese si a e'ita "or"ecarea5
+ temperatura de incal(ire a nitului trebuie sa "ie intre limitele prescrise, iar niturile sa nu stea timp indelungat
la aceste temperaturi, pentru ca materialul sa nu+si schimbe proprietatile tehnologice5
+niturile sa "ie ast"el alese incat sa e#iste un raport intre diametrul si tia nitului su"icient pentru "ormarea
capului de inchidere5
+piesele care se imbina sa aibe supra"ete bine curatate si indreptate5
+niturile se distribuie ast"elincat sa se reali(e(e o buna re(istenta si etanseitate a imbinarii!
Imbinarile nituite se considera de buna calitate daca indeplinesc urmatoarele conditii/
+gaura este umpluta complet de corpul nitului5
+nitul asigura o strangere corespun(atoare a pieselor imbinate!
EVALUAREA PRELUCRABILITATII PRIN ASCHIERE
1.1. Conceptul de prelucrabilitate
Conceptul de prelucrabilitate este in directa conexiune cu un concept avand o sera !ai
lar"a si anu!e cu cel de tehnologicitate# iata din ce !otiv ne vo! reeri !ai intai la se!niicatia
conceptului de te$nolo"icitate%
Activitatea de proiectare constructiva sau te$nolo"ica conduce& uneori& la luarea in discutie a
ceea ce inse!na o solutie te$nolo"ica# in cadrul atelierelor de proiectare a te$nolo"iilor de
abricatie& se air!a& uneori& ca o solutie constructiva a unei piese ori a unui echipament mecanic
este mai mult sau mai putin tehnologica& ceea ce vrea sa inse!ne ca reali'area piesei ori a
ec$ipa!entului in cau'a ridica diicultati !ai !ari ori !ai !ici%
Vo! intele"e prin tehnologicitatea unei solutii constructive acea proprietate a acesteia,
determinata de modalitatea in care a fost proiectata si conform careia se asigura, de catre
respectiva solutie constructiva, indeplinirea in totalitate a cerintelor de natura tehnico-functionala si
sociala si, totodata, ea se poate realiza intr-un timp scurt si la un cost minim.
(aca exa!ina! aspectele practice ale deinitiei anterioare& vo! constata ca ave! de)a ace
cu trei puncte de vedere in evaluarea te$nolo"icitatii unei solutii constructive*
a) Tehnologicitate de fabricatie;
b) Tehnologicitate de exploatare& prin care se ur!areste !asura in care solutia constructiva
poate i !ai usor exploatata si intretinuta#
c) Tehnologicitate de reparare& in acest ca' exa!inandu)se usurinta cu care ar putea i
reali'ate dieritele operatii de reparare%
Revenind la conceptul tehnologicitate de fabricatie a unei piese& vo! aprecia ca acesta se
poate evalua pe ba'a ur!atoarelor aspecte*
a) Prelucrabilitatea materialului piesei prin procedeele ce au per!is sau vor per!ite
obtinerea ei#
b) Forma constructiva a piesei +aspect care evidentia'a !asura in care piesa pre'inta
supraete usor reali'abile prin diverse procedee de prelucrare& usor accesibile sculelor asc$ietoare
etc%,#
c) Existenta unor elemente ale piesei semifabricatului) care sa poata fi utilizate ca baze de
referinta, baze de orientare, baze de fixare# vo! aprecia& din acest punct de vedere& ca o piesa este
!ai te$nolo"ica atunci cand este posibila o !asurare cu relativa usurinta a dieritelor di!ensiuni ce
o caracteri'ea'a& cand se!iabricatul in cau'a pre'inta supraete ce asi"ura o orientare si ixare
co!oda a lui in dispo'itive#
d) !odalitatea de prescriere a tolerantelor si a rugozitatii suprafetelor prelucrate. (esi"ur ca
din punctul de vedere al producatorului unei piese& este !ai convenabila situatia in care piesa
respectiva nu se caracteri'ea'a prin exi"ente ridicate in ceea ce priveste preci'ia de reali'are a
dieritelor supraete sau ru"o'itatea acestor supraete#
e) "radul de unificare a diferitelor elemente ale pieselor +di!ensiuni& or!e,% In "eneral& se
considera ca atunci cand di!ensiunile unei piese ori alte ele!ente ce o caracteri'ea'a au constituit
obiective ale unor actiuni de nor!ali'are& exista o !ai !are probabilitate de "asire si utili'are a
unor scule standardi'ate +posibil a i produse de catre intreprinderi speciali'ate si livrate& ca atare&
la preturi !ai !ici, sau de utili'are a unor solutii te$nolo"ice nor!ali'ate& !ai accesibile si
susceptibile sa aiba costuri !ai !ici%
Pute! conc$ide& ca atare& ca prelucrabilitatea unui !aterial contribuie la evaluarea
te$nolo"icitatii piesei executate din respectivul !aterial%
Prelucrabilitatea unui material printr-un anumit procedeu de prelucrare este
proprietatea tehnologica a materialului in cauza de a permite o prelucrare in conditii cat mai
favorabile pentru producator, ceea ce ar insemna cu viteze cat mai mari, dar cu uzuri minime ale
sculelor, cu o solicitare mecanica minima a sistemului tehnologic, cu un consum de energie redus,
cu obtinerea prin prelucrare a unei rugozitati cat mai scazute a suprafetelor, a unei forme cat mai
convenabile a aschiilor etc.
Atunci cand se evaluea'a prelucrabilitatea unui !aterial& se i!pune si preci'area punctului
de vedere +a criteriului, cu a-utorul caruia s)a reali'at evaluarea# pot exista !ateriale oarte bine
prelucrabile dintr)un anu!it punct de vedere +de exe!plu& din punctul de vedere al capacitatii lor de
a u'a o scula asc$ietoare,& dar !ai "reu prelucrabile din alte puncte de vedere +de exe!plu& daca
ave! in vedere ortele de asc$iere sau ru"o'itatea supraetei obtinute,% (e exe!plu& otelul .LC /0
poate i considerat ca iind usor prelucrabil din punctul de vedere al u'urii sculei asc$ietoare& dar
pentru conditii de lucru ec$ivalente& el deter!ina aparitia unei ru"o'itati !ai !ari ale supraetei
prelucrate& in co!paratie cu unele oteluri avand un continut !ai !are de carbon%
1.2. Clasificarea metodelor de studiere a prelucrabilitatii
, prima modalitate de clasi"icare a metodelor utili(abile pentru e'aluarea prelucrabilitatii prin
aschiere are in 'edere masura in metodele in cauza apeleaza sau nu la un proces de aschiere. @om a'ea, ca
atare/
a) Metode directe, "iind incluse aici acele metode care se ba(ea(a pe utili(area aschierii in 'ederea
determinarii unui indicator de prelucrabilitate5
b) Metode indirecte, adica acele metode in ca(ul carora a'em de+a "ace cu e"ectuarea unor incercari ce nu
presupun des"asurarea unui proces de aschiere, dar pentru care interpretari adec'ate permit "ormularea unor
obser'atii re"eritoare la comportarea in timpul aschierii a materialului anali(at!
.prindu)ne nu!ai asupra !etodelor directe si anu!e asupra aspectului concret urmarit in
cadrul incercarii de evaluare a prelucrabilitatii, vo! constata ca exista*
) !etode ce pleaca de la re'ultatele unor incercari experi!entale ce vi'ea'a !odul in care
evoluea'a uzura sculelor aschietoare;
+ metode ce presupun obtinerea de in"ormatii re"eritoare la marimea solicitarilor mecanice generate in timpul
aschierii;
) !etode ba'ate pe studiul rugozitatii suprafetei prelucrate;
) !etode ce iau in considerare studiul unor caracteristici ale aschiei;
) !etode care au la ba'a obtinerea unor inor!atii reeritoare la consumul de energie solicitat de
procesul aschierii;
+ metode la a caror ba(a se a"la cunoasterea regimului termic specific unor procese de aschiere;
) !etode ce iau in considerare aspectele caracteristice unor procedee de prelucrare;
) !etode care i!plica deter!inarea altor indicatori in contextul specific unui proces de aschiere,
altii decat cei mentionati anteriori sau utilizati in cadrul unor situatii de natura celor relevate anterior.
(aca ave! in vedere doar metodele directe bazate pe studiul uzurii sculelor aschietoare, vo!
constata i!partirea de catre specialisti a acestor !etode in doua "rupe !ari*
) !etodele de lunga durata& carora li se atribuie uneori si denu!irea de metode clasice de studiere
a prelucrabilitatii;
) !etode rapide sau metode de scurta durata, in ca'ul carora durata incercarilor experi!entale este
relativ redusa# de re"ula& !etodele din aceasta cate"orie au la ba'a o intensiicare a procesului de
asc$iere& ur!and ca re'ultatele obtinute sa ie corelate cu cele speciice incercarilor de lun"a
durata%
In Ro!ania& pana in pre'ent au ost elaborate cateva standarde reeritoare la !etodele de
evaluarea a prelucrabilitatii*
/% STAS /12324/) 30 Prelucrabilitatea otelurilor. !etode de determinare prin gaurire cu
burghie din otel rapid#
1% #T$# %&'(')&-(% * Prelucrabilitatea otelurilor. !etode de determinare prin strun+ire cu
cutite din otel rapid si special;
5% STAS /123245)3/ 6 Prelucrabilitatea otelurilor. !etode de determinare prin strun+ire cu
cutite cu placute schimbabile din carburi metalice sinterizate.
. exa!inare !ai detaliata a !etodelor de evaluare a prelucrabilitatii ne va releva inca aptul
ca unele dintre ele se ba'ea'a pe un sin"ur aspect ur!arit +cu! ar i& exe!plu& u'ura sculelor
asc$ietoare sau !ari!ea ortelor de asc$iere& cea a ru"o'itatii supraetelor prelucrate etc%,& in ti!p
ce alte !etode iau in considerare !ari!i obtinute prin incercari experi!entale de naturi dierite
+exe!ple in acest sens iind unii indicatori de prelucrabilitate in ca'ul caror este necesara
cunoasterea valorilor unor !ari!i distincte& cu! ar i u'ura sculelor si !ari!ea ortei "enerate prin
asc$iere,%
Sa obser'am inca "aptul ca indicatorii de prelucrabilitate pot "i indicatori absoluti, dar si indicatori
relativi; in ultimul ca(, e'aluarea prelucrabilitatii are loc, de e#emplu, prin raportarea 'alorii obtinute in
cadrul unei anumite incercari e#perimentale e"ectuate pe materialul de studiat la 'aloarea aceleiasi marimi
care s+a obtinut pentru un material asa+(is etalon )de regula, unul dintre materialele de mai larga utili(are sau
care poate "i procurat mai usor si care "ace parte, e'entual, din aceeasi clasa de materiale cu cea a materialului
a carui prelucrabilitate ne interesea(a*!
In ceea ce priveste !odelarea !ate!atica a aspectelor de prelucrabilitate& pute! lua in
considerare !ultitudinea relatiilor analitice sau e!pirice existente in lucrarile de specialitate si in
cadrul carora exista cel putin o !ari!e +o variabila independenta,& un coeicient sau un exponent a
carui valoare concreta este dependenta de natura !aterialului prelucrat% Ase!enea relatii pot i
intalnite in ca'ul evaluarii u'urii sculelor asc$ietoare& al !ari!ii ortelor si !o!entelor de asc$iere&
al ru"o'itatii supraetelor obtinute etc%
Asa cu! se cunoaste& c$iar relatia initiala stabilita de catre Ta7lor se lua in considerare
prelucrabilitatea prin asc$iere a !aterialului se!iabricatului +din punctul de vedere al u'urii sculei
asc$ietoare, prin inter!ediul exponentului m si al constantei , +v iind vite'a de asc$iere& iar T 6
durabilitatea sculei asc$ietoare,*
v-T
m
.,
+/%/,
Pentru a evalua u'ura relativa a sculei asc$ietoare& pe la !i-locul secolului anterior&
cercetatorul sovietic V%I% 8o!issarov propunea olosirea unei relatii e!pirice de or!a*
/
rv
.,
u
v
m
f
n
a
p
p
0
1
0
2
0
r
& +/%1,
in care ,
u
era un coeicient a carui valoare se stabilea in unctie de natura !aterialului prelucrat& v&
f si a
p
erau vite'a +in !4!in,& avansul de lucru +in !!4rot, si adanci!ea de asc$iere +in !!,& iar 0
1
,

0
2
si

0
r
6 coeicienti ale caror valori se stabileau in unctie de valorile unor para!etri ce
caracteri'au partea asc$ietoare a sculei +un"$iul de ase'are 1, un"$iul de de"a-are 9& ra'a de var
r
3
,%
Lar" cunoscute sunt relatiile e!pirice utili'ate pentru deter!inarea ortelor de asc$iere sau a
ru"o'itatii supraetei prelucrate& relatii in care valorile coeicientilor ,
F
si ,
4a
sau cele ale
exponentilor sunt de ase!enea dependente de natura !aterialului prelucrat& deci de
prelucrabilitatea prin asc$iere a acestuia*
F.,
F
a
p
x
F
f
5
F
67
n
F
+/%5,

4
a
.,
4a
v
,%
f
,&
r
3
,8
+/%:,
In relatia e!pirica ce corespunde ortei de asc$iere& c$iar valoarea duritatii 67 oera& intre
altele& o anu!ita inor!atie reeritoare la prelucrabilitatea prin asc$iere a !aterialului supus
prelucrarii%
Intr)o anu!ita corelatie cu cele aratate anterior& pute! !entiona ca pro% dr% in"% !arian
"heorghe& de la Universitatea ;Polite$nica< Bucuresti& propunea =/>? olosirea utili'area conceptului
functie de prelucrabilitate& intele"and prin aceasta orice relatie de dependenta intre !ari!ile care
interactionea'a in procesul de asc$iere& respectiv*
9.:;
%
, ;
&
, <, ;
+
, <, ;
0
) +/%@,
in care ;
+
, +A/& 1& B& 0 repre'inta variabilele +!ari!ile, independente& cu! ar i caracteristicile
!aterialului prelucrat& para!etri ai sculei asc$ietoare& para!etri ai re"i!ului de asc$iere etc%# 9 6
variabila dependenta +!ari!ea re'ultanta, de tipul u'urii sculei& ortei de asc$iere& ru"o'itatii
supraetei prelucrate& al unor caracteristici ale asc$iilor& costului prelucrarii etc%# : 6 or!a concreta
a relatiei de dependenta +unctie polino!iala& exponentiala& de tip putere etc%,%
(in !otive de si!pliicare a calculelor& cercetatorii au preerat utili'area unor unctii de tip
putere pentru relevarea inluentei exercitate de catre dieriti actori asupra para!etrilor de interes
te$nolo"ic +u'ura sau durabilitate a sculei& !ari!e a ortelor de asc$iere sau a ru"o'itatii supraetei
obtinute prin asc$iere etc%,% Ase!enea unctii +de tip putere corespund insa nu!ai unei variatii
!onotone a para!etrului de interes te$nolo"ic in unctie de unul dintre actorii de inluenta# cu!
!ulti dintre para!etrii de interes pre'inta insa !axi!e si !ini!e in raport cu unii dintre actorii de
inluenta& au aparut si vor continua sa apara si !odele !ate!atice !ai co!plexe si !ai adecvate
eno!enelor sau aspectelor ce caracteri'ea'a prelucrarea prin asc$iere si i!plicit vor descrie !ai
exact inluenta exercitata de dieriti actori asupra indicatorilor de prelucrabilitate%
Un alt aspect abordat de catre cercetatorii din do!eniul prelucrarii prin asc$iere in "eneral
sau cel al prelucrabilitatii prin asc$iere in special se reera la posibilitatea de a co!para re'ultatele
incercarilor de prelucrabilitate executate pe un acelasi !aterial si ur!arind un acelasi indicator& dar
eectuate in laboratoare distincte ori de catre persoane dierite# este evident ca va i necesara
eectuarea incercarilor in conditii cat !ai apropiate din punctul de vedere al ba'ei !ateriale si al
para!etrilor de incercare%
Tendinta de a obtine re'ultate care sa caracteri'e'e cat !ai co!plet prelucrabilitatea prin
asc$iere a condus la aparitia unui nu!ar !are de !etode pentru evaluarea ei# cercetatorii
considera ca in pre'ent exista cateva 'eci de ase!enea !etode sau de variante utili'abile pentru
caracteri'area prelucrabilitatii unui !aterial%
La inceputul deceniului > al secolului CC& cercetatorul italian !.". =ona =11? a or!ulat un set
de trei cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca oricare dintre testele propuse a i utili'ate la
studierea prelucrabilitatii =11?# in principiu& aceste cerinte erau ur!atoarele*
a) Testele trebuiau sa poata i eectuate in ti!p scurt si sa ie caracteri'ate de costuri !ini!e#
b) Testele trebuiau sa "ie susceptibile de standardi(are, aceasta insemnand ca era necesar sa se obtina re(ultate
repetabile, chiar daca incercarile se e"ectuau in laboratoare distincte si de catre cercetatori di"eriti5
c) Testele trebuiau sa dispuna de un grad ridicat de discriminare, adica trebuiau sa per!ita
dierentierea intr)o suicienta !asura a doua !ateriale cu caracteristici de prelucrabilitate apropiate%
Asupra valorilor concrete ale indicatorilor de prelucrabilitate exercita inluenta un nu!ar !are de
actori# consideratii sintetice asupra acestor aspecte au or!ulat =. >ef?vre =1@? si !. Teodorescu
=::? etc%

1.3. Metode pentru studiul prelucrailitatii prin aschiere care !olosesc criteriul ru"o#itatii
supra!etei prelucrate
E#ista situatii practice in care ne interesea(a capacitatea unui material de a permite obtinerea prin
prelucrare a unei rugo(itati sca(ute5 'om accepta ca aici este 'orba despre o asa + numita prelucrabilitate prin
finisare! E'aluarea prelucrabilitatii din punctul de 'edere al cerintelor unui procedeu de "inisare )in pre(entul
subcapitol e#aminandu+se doar rugo(itatea supra"etei* a determinat, de alt"el, aparitia unui concept speci"ic si
anume a celui de Afinisabilitate )in limba engle(a, AfinishabilityB*!
Rugo(itatea supra"etei "ace parte dintre abaterile geometrice ale respecti'ei supra"ete! 1onceptul de
abatere geometrica este utili(at in de"inirea preci(iei de prelucrare/ specialistii considera preci(ia de
prelucrare ca "iind gradul de corespondenta intre dimensiunile si geometria di"eritelor elemente ale piesei
prelucrate si cele prescrise prin desenul de e#ecutie a piesei sau e#istente pe un model! 1onstatam din aceasta
de"initie ca e'aluarea preci(iei de prelucrare se reali(ea(a in doua directii si anume se 'a urmari o verificare a
dimensiunilor si respecti' o verificare a geometriei suprafetelor re(ultate prin prelucrare!
3aca ne re"erim numai la abaterile geometrice, 'om constata ca, in con"ormitate cu pre'ederile
standardelor actuale, abaterile geometrice ale supra"etelor sau liniilor din ca(ul unei piese pot "i abateri de
forma )abaterile de la rectilinitate, de la planitate, de la circularitate, de la cilindricitate, de la "orma data a
pro"ilului sau a supra"etei*, de orientare )abaterile de la paralelism, de la perpendicularitate de la inclinare*,
de pozitie )abaterile de la po(itia nominala, de la concentricitate, de la coa#ialitate, de la simetrie* si de bataie
)bataia radiala, bataia circulara "rontala, bataia totala radiala, bataia totala "rontala*!
1onceptul de stare a suprafetei 'i(ea(a, pe de o parte, abaterile geometrice ale supra"etei reale "ata de
supra"ata descrisa teoretic prin desenul de e#ecutie, iar pe de alta parte, proprietatile "i(ico+chimice ale
stratului super"icial a"erent supra"etei 'eri"icate!
In mod con'entional, abaterile geometrice pot "i considerate ca "iind abateri de ordinul )categorie
pentru care se accepta ca raportul intre pasul S si adancimea ? a abaterilor este mai mare decat %8885 sunt
incluse aici, de regula, abaterile de "orma ale supra"etei prelucrate, de tipul o'alitatii, conicitatii, neplanitatii
etc!*, abateri de ordinul 2 )in ca(ul carora a'em de+a "ace cu o 'aloare a raportului S4? cuprinsa intre 28 si
%888, ceea ce corespunde ondulatiilor*, abateri de ordinul ! )striatii, ri(uri periodice sau pseudo+periodice,
datorate miscarii de a'ans* si abateri de ordinul " )aparute ca urmare a smulgerilor de material metalic, a
pre(entei golurilor aperiodice etc! si datorate, in principiu, neomogenitatii materialului semi"abricatului!
Prin rugozitate 'om intelege ansamblul abaterilor geometrice de ordinul ! si "!
Rugo(itatea supra"etei poate "i caracteri(ata prin parametri fizici )inaltimea ma#ima a pro"ilului #
y
,
inaltimea neregularitatilor pro"ilului in %8 puncte #
z
, pasul mediu $
m
al neregularitatilor pro"ilului* si prin
parametri statistici )procentaul lungimii portante a pro"ilului t
p
, adancimea de ni'elare a rugo(itatii #
p
,
abaterea medie aritmetica pro"ilului #
a
*! E#ista posibilitatea utili(arii si a altor caracteristici ale supra"etei
prelucrate, cum sunt ra(a de rotunire a 'ar"urilor proeminentelor, unghiul de inclinare a "lancurilor acestor
proeminente, directia predominanta a neregularitatilor etc!
In practica, atat prescriptiile de pe desenele de e#ecutie, cat si 'eri"icarile concrete urmaresc, adesea,
"ie abaterea medie aritmetica a pro"ilului #
a
, "ie inaltimea #
z
a neregularitatilor pro"ilului in %8 puncte! ,
corespondenta apro#imati'a intre 'alorile parametrilor #
z
si #
a
este data de relatia/
lg #
z
> 8,$2 C 8,&0 lg #
a
)%!$*
Parametrul #
a
se de"ineste "ata de o asa+numita linie medie a profilului, linie care imparte pro"ilul
e"ecti' ast"el incat suma patratelor ordonatelor y
i
in raport cu respecti'a linie sa "ie minima )"ig! %!%*!
Abaterea medie aritmetica a profilului R
a
este o medie aritmetica a 'alorilor absolute ale abaterilor
pro"ilului, in limitele asa+numitei lungimi de ba(a l/
DEmF )%!0*
sau, cu apro#imatie/
DEmF )%!9*
1a lungime de baza, se
considera lungimea liniei de
re"erinta, stabilita con'entional,
ast"el incat 'alorile parametrului
de rugo(itate urmarit sa nun "ie
in"luentate de pre(enta altor
abateri geometrice!
Inaltimea
neregularitatilor profilului in
zece puncte R
z
este di"erenta
intre doua medii aritmetice, una
a ordonatelor celor mai inalte
cinci proeminente si cealalta a
ordonatelor celor mai oase
cinci goluri ale pro"ilului e"ecti', in raport cu o dreapta paralela cu linia medie, dar care nu intersectea(a
pro"ilul e"ecti', pentru o lungime l )"ig!%!%*!
DEmF )%!&*
,btinerea prin prelucrare a unei rugo(itati corespun(atoare prescriptiilor din desenul de e#ecutie
pre(inta un interes maor, datorita in"luentei pe care rugo(itatea o e#ercita asupra unor caracteristici de
e#ploatare ale pieselor )re(istenta la u(ura, mentinerea in timp a caracterului austaului, coe"icientul de
"recare, re(istenta la coro(iune, gradul de etansei(are* si asupra economicitatii "abricatiei!
La randul ei, rugo(itatea supra"etei ce se prelucrea(a la un moment dat este dependenta de 'alorile
parametrilor regimului de aschiere, de cele ale parametrilor geometrici ai partii acti'e a sculei, de natura si
proprietatile materialului semi"abricatului, de rigiditatea sistemului tehnologic, de pre(enta, natura si modul
de utili(are a unor "luide pentru racire+ungere etc! In ceea ce pri'este starea fizico-chimica a stratului
superficial )ca un alt parametru de caracteri(are a starii supra"etei*, aceasta poate "i e'aluata prin luarea in
considerare a ecruisarii, a structurii, a compo(itiei chimice si a tensiunilor remanente a"erente stratului in
discutie!
In mod concret, e'aluarea rugo(itatii se reali(ea(a "ie cu autorul unor etaloane, "ie "olosind aparate de
tip pro"ilometre+pro"ilogra"e!
Mentionam e#istenta, actualmente, a unor rugo(imetre G pro"ilogra"e comple#e, capabile sa permita
atat determinarea 'alorilor pentru di'ersii parametri de rugo(itate, cat si reali(area unor repre(entari gra"ice,
la scara marita, ale pro"irelor anali(ate sau a 'ariatiei unor parametri! In ca(ul rugo(imetrelor, este necesar sa
se acorde atentie asigurarii unor conditii adec'ate pentru deplasarea 'ar"ului palpator pe supra"ata prelucrata,
solicitare mai greu de indeplinit atunci cand a'em de+a "ace cu piese de dimensiuni mari, daca rugo(imetrul
nu dispune de un subansamblu portabil! Ase(area 'ar"ului palpatorului de supra"ata de e#aminat se e"ectuea(a
cu multa precautie, respectandu+se e'entual si alte recomandari elaborate de "irma ce a produs rugo(imetrul!
Atunci cand supra"etele sunt greu accesibile, 'om e#amina posibilitatea utili(arii unor mulae )sau
replici* reali(ate din amestecuri de substante de e#emplu, .2 H gutaperca, -2 H ulei de trans"ormator, 78 H
bitum*! Acest amestec se aplica manual, in stare calda, pe supra"ata a carei rugo(itate dorim s+o e'aluam5
scoaterea mulaului de pe supra"ata piesei 'a a'ea loc dupa racirea amestecului aplicat anterior! Se considera
ca mulaele introduc erori de masurare a rugo(itatii de ordinul a 7I9 H!
1ercetarea e#perimentala a in"luentei e#ercitate de unii parametri ai regimului de aschiere asupra
rugo(itatii supra"etei prelucrate a condus, intre altele, la relatii empirice restranse, de "orma/
, )%!%8*
in care %
,
%
2
, %
!
sunt un coe"icient si respecti' e#ponenti cu 'alori determinate pe cale e#perimentala5
aceste 'alori sunt dependente de proprietatile materialului prelucrat, ele o"erind, ca atare, o imagine

Di"% /%/% Ele!ente pentru deter!inarea para!etrilor de ru"o'itate R
a
si R
'
re"eritoare la prelucrabilitatea prin aschiere a materialelor metalice, din punctul de 'edere al rugo(itatii
supra"etei obtinute!
1.$. %actori care e&ercita in!luenta asupra ru"o#itatii supra!etelor prelucrate prin aschiere
Principalii factori de natura sa exercite influenta asupra rugozitatii sunt urmatorii/
) Parametrii partii acti'e a sculei aschietoare )unghiuri, ra(a de 'ar", rugo(itatea supra"etelor acti'e,
lungimea e'entualului tais trans'ersal, stare de u(ura*5
2) Parametrii regimului de aschiere )o importanta mai mare a'and a'ansul si 'ite(a de aschiere*5
!) E'entuala orientare a aschiei catre supra"ata prelucrata )"actor dependent de geometria partii acti'e
a sculei sau de e#istenta unor elemente constructi'e suplimentare, pentru s"aramarea sau chiar diriarea
adec'ata a aschiilor5
") Rigiditatea componentelor sistemului tehnologic si in primul rand cea a sculei aschietoare5
&) Pre(enta si natura lichidelor de racire G ungere5
') Proprietatile materialului prelucrat, la cele cunoscute de obicei adaugandu+se si gradul de re'enire
elastica dupa trecerea sculei!
Incercarile e#perimentale de e'aluarea a prelucrabilitatii prin strunire, din punctul de 'edere al
rugo(itatii supra"etei obtinute, se e"ectuea(a, de regula, pe epru'ete de "orma cilindrica, pe care au "ost
separate, in prealabil cu autorul unor canale circulare, tronsoane cu o lungime de minimum %2 mm! 6iecare
dintre aceste tronsoane se struneste cu autorul unor cutite de "inisare, in conditii preci(ate de incercare,
"olosindu+se o e'entuala programare a e#perientelor! Prelucrarea datelor e#perimentale poate conduce la o
relatie de "orma )%!%8*5 o asemenea relatie este 'alabila doar pentru portiunea coboratoare a curbei #
a
(f)v),
deci in (ona in care e#ista tendinta ca taisul de depunere sa nu se mai "orme(e! Alteori, rugo(itatea se 'a
masura e#clusi' in (onele obtinute prin aschiere cu 'ite(e su"icient de mari, pentru ca taisul de depunere sa nu
mai apara si pentru care, practic, rugo(itatea supra"etei obtinute nu mai este dependenta de 'ite(a de aschiere!
@aloarea rugo(itatii re(ultate in conditii prestabilite constituie un indicator absolut al prelucrabilitatii,
din punctul de 'edere al cerintelor de "inisare! Se utili(ea(a insa si indicatori relati'i ai prelucrabilitatii prin
"inisare, determinati ca rapoarte intre 'alorile parametrului de rugo(itate urmarit )de obicei, abaterea medie
aritmetica a pro"ilului, #
a
*, pentru materialul studiat si respecti' pentru un material considerat etalon, rapoarte
e#primate e'entual procentual/
*
#a+
()#
a ms
,#
a me
)-.. DHF, )%!%%*

E#ista cercetatori care au propus utili(area, in locul rugo(itatii obtinute pe un material etalon, a
rugo(itatii #
at
, stabilite din conditii e#clusi' geometrice!
*
#a+
()#
a ms
,#
a t
)-.. DHF! )%!%7*
Se 'or putea "olosi, in asemenea ca(uri, relatii de tipul celor cunoscute din literatura de specialitate,
pentru inaltimea neregularitatilor in %8 puncte/
#
zt
(f
2
,)2r
/
) DEmF )%!%-*
atunci cand pro"ilul sectiunii restante re(ulta e#clusi' ca urmare a actiunii (onei curbilinii a taisului principal,
#
zt
(f,)ctg - ctg J) DEmF )%!%.*
atunci cand se considera ca 'ar"ul sculei nu pre(inta o (ona de racordare si
DEmF )%!%2*
)pentru 0arcsin )f,2r
/
) si J0arcsin )f,2r
/
)), in ca(ul in care la "ormarea pro"ilului sectiunii restante participa
atat (ona de racordare, cat si portiuni rectilinii ale taisurilor sculei )in relatiile anterioare, #
zt
"iind inaltimea
teoretica a neregularitatilor pro"ilului in %8 puncte, r
/
G ra(a de 'ar" a sculei, iar si J sunt unghiurile de
atac ale sculei, principal si respecti' secundar*!

6.3. Scoli si personalitati cu realizari meritorii in domeniul studierii prelucrabilitatii
Cele dintai cercetari a!ple in do!eniul prelucrabilitatii prin asc$iere a !aterialelor !etalice
au ost eectuate de catre in"inerul a!erican DredericE Ta7lor& in perioada de la sarsitul secolului al
CIC si inceputul secolului al CC)lea%
D% Ta7lor are !erite incontestabile in studiul conditiilor de desasurare a activitatilor in cadrul
intreprinderilor constructoare de ec$ipa!ente !ecanice& in descoperirea otelurilor rapide& dar si in
stabilirea unei relatii ce avea sa ie ti!p indelun"at considerata ca unul dintre !odelele !ate!atice
i!portante ale eno!enului asc$ierii# este vorba despre cunoscuta relatie vA,T
m
& in care v este
vite'a de asc$iere& T 6 durabilitatea sculei asc$ietoare& coeicientul C si exponentul ! ur!and a se
deter!ina pe cale experi!entala pentru iecare !aterial supus asc$ierii%
Cea !ai cunoscuta metoda rapida de evaluare a prelucrabilitatii prin aschiere a unui material
cu a+utorul criteriului uzurii sculei aschietoare este !etoda strun-irii rontale% Fetoda a ost propusa
in cel de)al patrulea deceniu al secolului al CC)lea de catre G%L% Brands!a% In a doua -u!atate a
secolului al CC)lea& au devenit cunoscute perectionarile propuse de catre cercetatorul rance' P%
Fat$on de la Atelierele Re"iei Nationale de Autoturis!e Renault%
Un loc aparte in cadrul preocuparilor reeritoare la evaluarea prelucrabilitatii prin asc$iere a
!aterialelor !etalice in "eneral revine CIRP)ului +,ollege international pour l@Atude scientifiBue des
techniBues de production m?caniBue,% Un vast pro"ra!& elaborat in septe!brie /3H0 la nivelul
acestui or"anis! european avea ca te!a principala stabilirea unei corelatii intre prelucrabilitate si
caracteristicile !etalur"ice ale unei serii de oteluri cu dierite structuri !etalo"raice% Pentru
cunoasterea !ai prounda a unor eno!ene& au ost constituite atunci "rupe speciali'ate pe
proble!e& cu! ar i*
a, Proprietatile !etalur"ice ale otelurilor#
b, Studiul supraetei re'ultate prin prelucrare#
c, Studiul ortelor si al !ecanicii asc$ierii#
d, Studiul durabilitatii sculelor din carburi !etalice#
e, Studiul durabilitatii sculelor din oteluri rapide#
, Studiul eno!enelor plastice speciice asc$ierii#
", Studiul te!peraturilor de'voltate in 'ona de asc$iere#
$, Utili'area !etodelor statistice in cercetarile de prelucrabilitate#
i, Standardi'area si uniicarea !etodelor de cercetare a prelucrabilitatii%
Un nu!ar de 10 de laboratoare din /: tari dierite +R%D a Ier!aniei& Australia& Austria&
Bel"ia& Statele Unite ale A!ericii& Dranta& Farea Britanie& Israel& Italia& Japonia& Norve"ia& .landa&
Luxe!bur"& Suedia si Elvetia, au luat parte la cercetarile initiate de CIRP% Aceste cercetari s)au
eectuat pe p !are cantitate de otel +intr)o pri!a etapa& nu!ai in scopuri experi!entale au ost
prelucrate circa /10 de tone de otel,& apt care a sporit i!portanta si valabilitatea datelor ridicate pe
cale experi!entala% Ca ur!are a puternicului i!puls dat de cercetarile CIRP& or"ani'atia
internationala de standardi'are IS. +IS.)TC)GI 11, a trecut la nor!ali'area unor incercari de
asc$iere a !aterialelor !etalice +initial avandu)se in vedere cu precadere durabilitatea sculelor,%
Anali'and cercetarile eectuate in unele dintre tarile vest)europene& vo! re!arca in pri!ul
rand pe cele reali'ate in Dranta* cercetatori precu! P% Fat$on& J% LeKvre& R% Bon$o!!e& L%
BLcEer& (% C$ateau& F% Iall7& J% Do!barlet& T% T$ivellier& P% Torterat etc% au devenit personalitati
cunoscute in do!eniul prelucrabilitatii prin asc$iere& datorita nu!arului lor !are de lucrari si
contributiilor ori"inale aduse la elucidarea unor aspecte ale prelucrabilitatii% (e re!arcat este
aparitia in anul /325 a unui volu! de lucrari intitulat ;Co!pte rendu des JournMes dNMtude sur
lNusinabilitM des aciers spMciaux<& volu! care reunea un nu!ar !are de lucrari sustinute si publicate
in cadrul unui si!po'ion pe te!a prelucrabilitatii otelurilor% Revista rance'a $ciers spAciaux
includea anual cel putin cateva articole reeritoare la prelucrabilitatea prin asc$iere a otelurilor%
Ample cercetari in domeniul prelucrabilitatii prin aschiere au e"ectuat cercetatorii din =ermania si
indeosebi cei grupati in urul Scolii Tehnice Superioare din Aachen )unde s+au sustinut un numar de te(e de
doctorat consacrate in'estigarii stiinti"ice a prelucrabilitatii*! 1ercetatorii germani au acordat atentie studierii
unor aspecte ale prelucrabilitatii si in ca(ul unei game 'ariate de materiale, alaturi de anali(a si sistemati(area
datelor de prelucrabilitate, in 'ederea imbunatatirii conditiilor de aschiere!
Alte cercetari ample in domeniul prelucrabilitatii au "ost e"ectuate in Italia )de catre A! Bruno, P!
1olignon, =! <ona, =! Lamb, L! Mina, =!6! Micheletti, 3! 6ortino*, Belgia )L! 1(aplicKi*, Suedia )<! 3agnell,
L! AKerberg* etc!
Intr+o lucrare publicata in anul %&$9, cercetatorul P! 1olignon obser'a ca aprecierea prelucrabilitatii
pare sa "ie reali(ata, uneori, din punctul de 'edere al interesului pro"esional al e'aluatorului! In acest sens, un
proiectant de masini+unelte 'a considera ca "iind mai prelucrabil un material care generea(a "orte de aschiere
cu 'alori mai sca(ute, in timp ce producatorul 'a da prioritate materialului care u(ea(a mai putin o scula
aschietoare, iar energeticianul 'a aprecia ca "iind mai bine prelucrabile acele materiale care absorb din retea,
in timpul prelucrarii lor, o cantitate mai mica de energie! 1onstatam inca o data, din aceasta maniera de
e'aluare, "aptul ca prelucrabilitatea nu poate "i apreciata, deocamdata, cu autorul unui singur criteriu si ca o
re"erire globala la prelucrabilitatea unui material trebuie sa se reali(e(e cu luarea in considerare in mod
separat a principalelor aspecte implicate de utili(area unui anumit procedeu de prelucrare )u(ura a sculelor,
solicitare mecanica sau energetica a sistemului tehnologic, rugo(itate a supra"etelor obtinute etc!*!
3e semnalat sunt e"orturile in'estite in directia cercetarii prelucrabilitatii si in a"ara continentului
european, cercetari e"ectuate de e#emplu in Australia, 1anada, India, <aponia )unde aspecte comple#e ale
aschierii au "ost cercetate de catre L! ,Kushima, L! ?itomi, L! IMata, ?!S! TaKeNama etc!*! 1ercetatorii
apone(i au considerat a "i posibila si utila in"iintarea unui centru de date asupra prelucrabilitatii, pentru
acumularea si sistemati(area cunostintelor pri'ind prelucrarea materialelor, in 'ederea e#ploatarii ulterioare
de catre industria a acestor cunostinte!
Era de asteptat, desigur, ca prelucrabilitatea sa se a"le si in atentia cercetatorilor americani5 sunt
binecunoscute scolile americane conduse de catre <!6! Lahles, M! ShaM prin lucrarile si prin contributiile
aduse de specialistii americani la mai buna cunoastere a problemelor aschierii si prelucrabilitatii in general!
Sub conducerea Asociatiei de 1ercetari in 3omeniul Aschierii Metalelor )Metcut Research Association* a
aparut pentru prima oara ideea acumularii si stocarii pe cale in"ormatica a datelor de aschiere, pentru a "i apoi
utili(ate de catre intreprinderile americane!
1ercetari de an'ergura in domeniul prelucrabilitatii au "ost e"ectuate in "osta Uniune So'ietica! Lucrari
cum sunt cele elaborate de E! 6eldstein, A!I! Artamono' s+au bucurat de aprecieri po(iti'e din partea
cercetatorilor din alte tari! , atentie deosebita a "ost acordata cercetarilor pri'ind prelucrabilitatea prin
aschiere si unele dintre "ostele tari socialiste )Polonia G unde inca in %&$7 s+a des"asurat o con"erinta pri'ind
problemele de prelucrabilitate, Ungaria )tara din care au de'enit cunoscute lucrarile re"eritoare la
prelucrabilitate elaborate de catre I! Lalasi, L! BaKondi*, Bulgaria, 1ehoslo'acia, Iugosla'ia etc!*!
In Romania, printre primii cercetatori care au de('oltat studii legate de teoria aschierii si de
prelucrabilitatea materialelor s+a a"lat ;! 3uca5 cea dintai lucrare care se re"erea in mod concret la o problema
de prelucrabilitate )si anume la corelatia intre structura otelurilor si prelucrabilitatea acestora prin aschiere* a
"ost elaborata si publicata )in %&2$* de catre St! Enache!
1ercetari consacrate di"eritelor aspecte ale prelucrabilitatii prin aschiere au "ost initiate si des"asurate
in primul rand la institutiile de in'atamant superior tehnic din Bucuresti, Timisoara, 1lu+Napoca, Iasi, =alati,
Braso', Sucea'a, 1raio'a, dar si la unele institute de cercetare )Institutul de 1ercetari Tehnologice pentru
1onstructia de Masini din Bucuresti, Institutul National de Motoare Termice etc!*!
In cea de+a doua umatate a secolului al ::+lea, prelucrabilitatea prin aschiere s+a a"lat in primul rand
in atentia unui grup de cercetatori de la Uni'ersitatea din =alati5 aici a'eau sa "ie des"asurate cercetarile
initiate de catre pro"esorul Mihai Teodorescu, autorul celei dintai te(e de doctorat care trata o problema
pri'ind prelucrabilitatea prin aschiere )lucrarea a'ea ca obiect studiul in"luentei starii structurale a unor oteluri
hipoeutectoide asupra unor indicatori de prelucrabilitate prin aschiere! Alti cercetatori care au initia si
des"asurat cercetari in domeniul prelucrabilitatii prin aschiere la =alati au "ost Emil 1onstantin, Ale#andru
Epureanu, Nicolae ,ancea, Eugen =hita, So"ia Totolici!
, a doua te(a de doctorat in domeniul prelucrabilitatii prin aschiere a'ea sa "ie elaborata de catre
Aurelian @lase, a carui acti'itate se des"asura in politehnica bucuresteana )a carei denumire inainte de %&9&
era AInstitutul Politehnic BucurestiB5 sa obser'am, de alt"el, ca in aceasta institutie de in'atamant tehnic
superior au "ost reali(ate ample in'estigatii in domeniul prelucrabilitatii sau in domenii cone#e acestuia de
catre Marian =heorghe, Andrei S(uder )autor al unei te(e de doctorat re"eritoare la prelucrabilitatea prin
aschiere a aliaelor de aluminiu*, Ale#andru 3orin, 1onstantin Minciu, Eugen! Straescu, Petre =ladco',
1onstantin ,pran etc!
Lucrari elaborate in cadrul Institutului de 1ercetari Tehnologice pentru 1onstructia de Masini de catre
N! 3obre, A! Peter, 1!Pana, T! =rOn"eld, St! Tru"inescu etc! au a'ut in 'edere stabilirea unor normati'e pentru
calculul regimurilor de aschiere la prelucrarea di"eritelor categorii de materiale prin di'erse procedee de
aschiere!
La Timisoara, cercetarile initiate de catre pro"! dr! doc! Aurel Nanu au 'i(at cu precadere capacitatea
de prelucrare prin aschiere a asa+numitelor materiale cu prelucrabilitate redusa, aici punandu+se de alt"el
ba(ele unor cercetari de an'ergura in domeniul tehnologiilor necon'entionale!
3intre cercetarile des"asurate la 1lu+Napoca, sunt de amintit in primul rand cele "inali(ate printr+o
te(a de doctorat )%&0&* de catre Traian Itu! Un grup de specialisti de la Uni'ersitatea Tehnica din 1lu+Napoca
)I! @ida+Simiti, 3! Barnabic, S! 3omsa, ;! BicsaK, L! LereKes, T! 1anta, @! Soporan* au publicat in anul %&&$
o monogra"ie re"eritoare la prelucrabilitatea materialelor metalice!
La Uni'ersitatea din Braso', pro"esorul =herman 3raghici si initial colecti'e coordonate de catre
acesta au a'ut in 'edere posibilitatile de imbunatatire a conditiilor de aschiere "olosind di"erite solutii
tehnologice! Ulterior, au de('oltat lucrari re"eritoare la prelucrabilitate 1onstantin Bu(atu, Sergiu 1hiriacescu,
Nicolae @alentin I'an etc!
La Institutul Politehnic Iasi, cercetari in domeniul prelucrabilitatii prin aschiere au "ost initiate de catre
pro"esorul =h! 1asler )autor al unei te(e de doctorat care trata probleme de dinamica a aschierii*! Aspecte
re"eritoare la prelucrabilitatea prin aschiere au mai "ost de('oltate aici de catre Aurel Raileanu, Laurentiu
Slatineanu, Traian =ramescu, 1ristian Uliano'!

6.10. Rezultate obtinute in cadrul Catedrei de Tehnologia Constructiei de Masini de la
ni!ersitatea Tehnica "#h. $sachi% &asi
Studiul ru"o#itatii supra!etei prelucrate! 1ercetari e"ectuate in cadrul 1atedrei de Tehnologia
1onstructiei de Masini de la Uni'ersitatea Tehnica A=h! AsachiB din Iasi au permis stabilirea a unei relatii
teoretice pentru parametrul de rugo(itate #
a
1
, )%!%$*
in care m este distanta de la centrul cercului corespun(ator ra(ei de racordare r
/
a 'ar"ului sculei la linia medie
a pro"ilului si se determina cu autorul relatiei/
! )%!%0*
Pentru parametrul #
a
, in literatura de specialitate D-F se propune si utili(area unei relatii simpli"icate,
de "orma/

#
a
(.,..!2f
2
,r
/

)%!%9*
Realizarea si e'perimentarea unui dispoziti! pentru studiul prelucrabilitatii prin
aschiere printr(o metoda de scurta durata. In cadrul Catedrei de Te$nolo"ia Constructiei de
Fasini de la Universitatea Te$nica ;I$% Asac$i< din Iasi a ost reali'at un dispo'itiv pentru studiul
prelucrabilitatii prin asc$iere prin !etoda strun-irii rontale%
Unul dintre criteriile recvent utili'ate pentru a evalua prelucrabilitatea prin asc$iere a
dieritelor !ateriale !etalice si probabil cel dintai criteriu olosit in acest scop a ost u'ura sculelor
asc$ietoare%
Cel !ai rapid test cunoscut pentru evaluarea directa a
prelucrabilitatii unui !aterial pe ba'a u'urii sculei asc$ietoare
este incercarea de strun-ire rontala% In pre'ent& se bucura de
apreciere asa)nu!itul test Renault)Fat$on de apreciere a
prelucrabilitatii# ave! de)a ace& in cadrul acestui test& cu o
intensiicare a re"i!ului de asc$iere +o !arire a turatiei
epruvetei din !aterialul supus studiului, in asa el incat o
anu!ita u'ura a sculei sa se reali'e'e in cadrul unei incercari
de strun-ire rontala& c$iar la valori relativ sca'ute ale
dia!etrului se!iabricatului +10:0 !!,%
In calitate de indicator de
prelucrabilitate& se oloseste acel dia!etru de
strun-ire la care u'ura sculei inre"istrea'a o
anu!ita valoare +de exe!plu& o u'ura de 0%1
!!, in lun"ul unei directii paralele cu axa de
rotatie a se!iabricatului sau la care are loc
c$iar u'ura catastroala a varului unui cutit
executat din otel de scule%
Unele diicultati de aplicare a !etodei
Renault)Fat$on au condus la utili'area in
calitate de scula asc$ietoare a unui cutit
preva'ut la cele doua capete cu trepte
caracteri'ate printr)o sectiune transversala
sub or!a unui triun"$i ec$ilateral +i"% /%/,%
Un ase!enea cutit ar per!ite utili'area
pentru incercari succesive a 5 varuri
asc$ietoare inainte de a i necesara
reascutirea +a H varuri& daca se are in
vedere utili'area cutitului pre'entat in i"ura /%/& care& asa cu! s)a aratat& pre'inta la a!bele
capete trepte cu sectiune transversala sub or!a unui triun"$i ec$ilateral,%
Pentru a se asi"ura po'itia corecta a acestui cutit in ti!pul incercarilor experi!entale& a ost
conceput si reali'at dispo'itivul repre'entat sc$e!atic in i"ura /% 1% (ispo'itivul are in co!ponenta
sa un corp %& de or!a cilindrica& la care este sudata o piesa pris!atica && ce per!ite ixarea
dispo'itivului in suportul portcutit al unui strun" universal%
In interiorul corpului % se poate roti
cilindrul portbucsa 8& in al carui ale'a- se ala
bucsa elastica bilaterala cu con direct C% Aceasta
bucsa elastica este utili'ata pentru ixarea
cutitului D& de or!a celui pre'entat in i"ura /%/%
Co!pri!area bucsei elastice C& in vederea ixarii
cutitului D, se produce sub actiunea piulitei E& ce
poate i rotita la nivelul "ulerului sau striat sau
apeland la ti-a '& iniletata in piulita E%
Suruburile ( per!it ixarea inelului F pe
cilindrul %.
Pentru a se putea roti cu /10
o
cilindrul
portbucsa 8& in corpul % a ost iniletata o bucsa
%G& in interiorul acesteia putandu)se deplasa ti-a
%%& apasata de catre un arc intr)unul dintre cele
trei locasuri conice dispuse la /10
o
in cilindrul

Di"% /%/% Cutit utili'at in cadrul
incercarilor experi!entale


Di"% /% 1% (ispo'itiv pentru studiul prelucrabilitatii
prin !etoda strun-irii rontale


Di"% /%5% Veriicarea experi!entala a co!portarii
dispo'itivului pentru evaluarea prelucrabilitatii
prin !etoda strun-irii rontale&
in ca'ul unei epruvete din otel .LC :@

portbucsa 8% (aca se tra"e spre exterior ti-a %% si se a!plasea'a stitul solidar cu ti-a %% intr)unul
dintre canalele de pe supraata rontala a bucsei %G& poate avea loc rotirea bucsei cu "uler 8& pana
cand in dreptul treptei conice a ti-ei %% a-un"e un alt locas conic din bucsa cu "uler 8# ulterior& prin
tra"erea spre exterior si rotirea cu 30
o
a ti-ei %%& devine posibila o noua i!obili'are a bucsei 8% In
vederea re"larii -ocului axial necesar pentru rotirea bucsei 8& a ost preva'uta o piulita %& si o
contrapiulita %8& situate pe treapta iletata din spate a bucsei 8% Un stit iletat %C nu per!ite rotirea
bucsei C in cilindrul 8%
Pentru reali'area incercarii experi!entale& se i!pri!a o !iscare de avans saniei
transversale a strun"ului universal& in al carei suport portcutit este ixat dispo'itivul pentru evaluarea
prelucrabilitatii# in acest el& cutitul E va reali'a inlaturarea unui strat de !aterial de pe supraata
rontala a epruvetei din !aterialul de studiat% Fasurandu)se dia!etrul epruvetei pentru care a avut
loc iesirea prin u'are a sculei cu o distanta deter!inata pe directia axei epruvetei +aceasta distanta
poate i& de exe!plu& de 0%10 !!& a-un"andu)se la un indicator de prelucrabilitate notat cu H
G.&G
,&
se poate obtine o i!a"ine asupra prelucrabilitatii prin asc$iere a !aterialului epruvetei& evaluate pe
ba'a u'urii sculei asc$ietoare%
Experi!entarea dispo'itivului s)a reali'at pe cateva !arci de oteluri% Conditiile de lucru au
ost caracteri'ate prin para!etrii* un"$iul de ase'are 1AH0O& un"$iul de de"a-are 2A0O& un"$iul de
atac principal IAH0O& adanci!ea de asc$iere a
p
A/ !!% (atele din dia"ra!a din i"ura /%5
evidentia'a inluenta exercitata de turatia epruvetei asupra dia!etrului H
G.&G
& in ca'ul unei epruvete
din otel .LC :@% Incercarile experi!entale au !ai ur!arit stabilirea unor !odele !ate!atice
e!pirice de tip putere& care sa evidentie'e inluenta exercitata de catre turatia n si de catre avansul
de lucru f asupra !ari!ii indicatorului de prelucrabilitate +intr)o pri!a etapa& s)a considerat ca si
dia!etrul "aurii initiale axiale executate in se!iabricat ar putea exercita inluenta asupra valorii
para!etrului H
G.&
& insa cercetarile experi!entale preli!inare nu au conir!at aceasta ipote'a& ceea
ce a deter!inat neluarea in consideratie& in continuare& a acestui actor& in cadrul !odelelor
!ate!atice stabilite,% S)a a-uns in acest sens la relatii de or!a*
+/%/3,
pentru otelul .LC :@#
+/%10,
pentru otelul :/ FoCr// si respectiv
+/%1/,
pentru otelul :0 Cr /50%
Strun)irea frontala ca metoda de e!aluare a prelucrabilitatii prin finisare a
semifabricatelor metalice. Un nu!ar de incercari experi!entale au ost diri-ate spre studiul
variatiei para!etrului de ru"o'itate 4
a
in ca'ul strun-irii rontale% Aceste incercari au conir!at&
pentru unele oteluri carbon& existenta unui !axi!u! al valorii para!etrului de ru"o'itate 4
a
pentru
valori ale vite'ei de asc$iere in "eneral cuprinse intre 1@ si H0 !4!in +valoarea concreta a vite'ei de
asc$iere pentru care se inre"istrea'a un !axi!u! al valorii para!etrului de ru"o'itate 4
a
depin'and inca de valorile celorlalti para!etri ai re"i!ului de asc$iere& de para!etrii "eo!etrici ai
partii active a sculei etc%,& adica in acea 'ona in care se or!ea'a si se desprinde asa)nu!itul tais
de depunere%
Pentru otelurile carbon& obtinerea unei ru"o'itati aproxi!ativ unior!e a supraetei supuse
unei strun-iri rontale presupune utili'area unor vite'e relativ ridicate de asc$iere si anu!e !ai !ari
de /@0 !4!in%
Incercarile
experi!entale au !ai
evidentiat totodata aptul ca
nu are sens o !arire
exa"erata a vite'ei de
asc$iere nu!ai din
necesitatea i!bunatatirii
ru"o'itatii supraetei# se
constata ca peste anu!ite
valori& oricat se va !ari
vite'a de asc$iere +intre
li!ite considerate in !od
obisnuit ca u'uale,&
ru"o'itatea supraetei se va
!entine aproxi!ativ
constanta ca !ari!e%
. i!a"ine
concludenta in ceea ce
priveste variatia inalti!ii
asperitatilor o data cu
cresterea vite'ei de asc$iere
o oera proilo"ra!ele din
i"ura /%:# se poate observa
aptul ca& in ca'ul otelului
.LC :@& o data cu !arirea
vite'ei de asc$iere& are loc o
!icsorare a inalti!ii
asperitatilor supraetei%
Air!atia nu !ai este
valabila in ca'ul otelului :0
Cr /50& pentru care
proilo"ra!ele sublinia'a
inexistenta practic a unei
inluente a vite'ei de
asc$iere asupra inalti!ii
asperitatilor de supraata%
*ibliografie
%! Bedrin, 1!,
RoumesN, B! 2es essais d3usure
base de calcul d3optimalisation!
I!N!S!A!, LNon, %&025
7! Belouso', @!
Proiectarea sculelor! I! 4azele
proiectarii sculelor
aschietoare. Iasi/ Institutul
Politehnic, %&$95
-! BoothroNd, =!, Lnight, P! 5undamentals of Machining and Machine 6ools. NeM QorK and Basel/
Marcel 3eKKer, Inc, %&&%5
.! 1aprino, =!, 3e Iorio, I!, Nele, L!, Santo, L! 7ffect of tool 8ear on cutting forces in the orthogonal
cutting of unidirectional glass fibre 9 reinforced plastics. @ol! 1omposites/ Part A 70A, Else'ier Science
Limited, Marea Britanie, %&&$, p! .8&+.%25
2! 1asler, =h! %ontributii la studiul e:perimental al dinamicii aschierii otelurilor romanesti. 6eza de
doctorat, Iasi/ Institutul Politehnic, %&0.5
40 Cr 10

41 Cr!i 1"

41 #oCr11

$%C 4&


Di"% /%:% Inluenta vite'ei de asc$iere asupra inalti!ii asperitatilor
la strun-irea rontala a unor epruvete din oteluri dierite
+cutit cu placuta din carburi !etalice IS. P/0& 1A//& 2A/1& JA2&
r
3
A/&1 !!& nA3@@ rot4!in& a
p
A0&5 !!& fA0&1 !!4rot& !arire initiala
pe ori'ontala de @ ori& !arire pe verticala de 1000 de ori,

$! 1iolacu, 6!=! %ercetari privind prelucrarile mecanice utilizand noi tipuri de fluide pentru
aschiere. #ezumatul tezei de doctorat! 1raio'a/ Uni'ersitatea, %&&2
0! 1iulica, M!, Slatineanu, L! =ramescu, T! ;ispozitiv pentru masurarea energiei de aschiere.
3escrierea in'entiei nr! $2.7., Romania, %&02
9! 1oman, =h!, Slatineanu, L!, =ramescu, T!, Popa, A! <relucrabilitatea prin aschiere a alia=elor cu
prelucrabilitate redusa. %oncepte si metode de e:perimentare! Iasi/ Institutul Politehnic, %&005
3% Constantin E% ,ontributii teoretice si experimentale la prelucrarea prin strun+ire cu
viteze foarte mari a alia+elor de aluminiu, Teza de doctorat. Universitatea din Brasov&l32@#
%8! 1o(manca, M! %ontributii la introducerea teoriei dislocatiilor in cercetarea deformatiilor plastice
prin aschiere. 6eza de doctorat, Iasi/ Institutul Politehnic, %&0.5
%%! 1(aplicKi, L! 23usinabilit> et la coupe de m>tau:! Re'ue de la SocietR RoNale Belge des IngRnieurs
et des Industriels, Belgia, nr! %7, %&$75
%7! 3epiereu#, P!R! ;ie 7rmittlung optimaler $chnittbedingungen, insbesondere im ?inbli@ auf die
8irtschaftliche Nutzung numerisch gesteuerter Aer@zeugmaschine! 3issertation, Aachen, %&$&5
%-! 3umitras 1 si ,pran 1! <relucrarea materialelor compozite, ceramice si minerale. Editura Tehnica,
Bucuresti, %&&.!
%.! Enache, St! 2egatura dintre structura otelurilor si prelucrabilitatea lor prin aschiere! In Metalurgia
si 1onstructia de Masini, Romania, nr! &, %&2$5
%2! Enache, S!, Straescu, E!, ,pran, 1!, Minciu, 1!, ;am"irache, M! Mathematical model for the
establishment of the materials machinability! In Annals o" the 1IRP, El'etia, 'ol! .2, nr! %, %&&2, p! %7-+%795
%$! 6eldstein, I! Bbrabotavaemosti stalei v sviaza s usloviami termices@oi obrabot@i i mi@rostructuroi!
MosK'a/ Masghi(, %&2-5
%0! 6lecK, R! <rCfung der Derspanbar@eit! Aachen/ 3issertation, %&$%5
%9! =heorghe, M! %ercetari privind prelucrabilitatea prin aschiere a fontelor maleabile. #ezumatul
tezei de doctorat! Institutul Politehnic Bucuresti, %&9.5
%&! =ramescu, T! %ontributii la studiul prelucrabilitatii unor fonte standardizate romanesti. 6eza de
doctorat! Iasi5 Institutul Politehnic A=h! AsachiB, %&975
10% Ira!escu& T%& Slatineanu& L% Prelucrabilitatea materialelor% C$isinau* Te$nica)Ino& 1000#
7%! Itu, T! %ontributii in legatura cu aschiabilitatea otelurilor ino:idabile austenitice. #ezumatul tezei
de doctorat! 1lu+Napoca/ Institutul Politehnic, %&0&5
77! <ona, M!=! 2avorabilitE dei materiali1 esigenze industriali e possibilitE sperimentali. Macchine,
Italia, nr! 0, %&0%5
7-! LalpaKian, S! Manufacturing 7ngineering and 6echnology! Addison + PesleN Publishing 1ompanN,
S!U!A!, %&&25
1:% 8Pni"& G% Fertigungsverfahren. 7and %. Hrehen, FrKsen, 7ohren% V(I Verla"&
(Qsseldor /3>3#
72! Le"S're, <! Fsinabilit> des aciers ino:ydables. *nfluence des facteurs m>tallurgiGues. 6enue E la
corrosion! 1ompte G rendu des ournRes dJRtude sur lJusinabilitR des aciers spRciau#, Paris, %-+%. dec, %&0%5
7$! T T T 23essai d3usinabilit> #enault 9 Mathon! 6ondeur auourdJhui, 6ranta, nr! 70-, %&0$5
70! Mathon, P! Hptitude de l3usinage des m>tau:! MRcaniUue, matRriau#, RlectricitR, 6ranta, nr! 790,
noiembrie, %&0-5
79! Mathon, P! Fsinabilit> et lois g>n>rales de l3usinage des aciers et des fontes. MRcaniUue, matRriau#,
RlectricitR, 6ranta, nr! 7.$+7.0, iunie+iulie, %&08
7&! Micheletti, =!6! Aor@ on Machinability in the %o-operative Iroup % of %*#< and Butside this
Iroup! Annals o" the 1IRP, nr! %, %&085
-8! Mina, L! Hspetti della lavorabilitE degli acciai! Macchine, Italia, 'ol! 77, nr! %, ianuarie, nr! 2, mai,
%&$0 si nr! -, martie, %&$95
5/% .ancea N% et al% ,ontributii la stabilirea regimurilor si geometriei sculei la finisarea prin
strun+ire a alia+elor de aluminiu% Constructia de Fasini& nr%>& /320#
-7! ,pit(, ?! Moderne <rodu@tionstechni@ $tand und 6endenzen! Essen/ P! =irardet, %&0%5
--! ,prean, A! B metoda rapida de determinare a prelucrabilitatii metalelor! Metalurgia si constructia
de masini, Romania, nr! %7, %&205
-.! Palmai, ;! H forgJcsolhatosJg >s vizagJlJtana@ mKdszerei! LohVs(at, Ungaria, 'ol! %82, nr! 2, mai,
%&075
-2! Picos, 1!, 1oman, =h!, Slatineanu, L!, =ramescu, T! <relucrabilitatea prin aschiere a alia=elor
feroase! Bucuresti/ Editura Tehnica, %&9%5
5H% Popescu& I% $schierea alia+elor de aluminiu& Editura Te$nica& Bucuresti& /32@%
-0! RoumesN, B! 2es essais acc>ler>s en tournage! Machine ,util, 6ranta, 'ol! .%, nr! --., %&0$5
-9! Saccomano, U! <rocedimenti per ottenere la massima lavorabilitE per asportazione di truciolo degli
acciai e bassi costi! Ri'ista di Meccanica, Italia, 'ol! %&, nr! .%0, .%9, .%&, .7%, .77, %&$95
-&! Slatineanu, L! %ontributii la studiul prelucrabilitatii prin aschiere a unor oteluri romanesti. 6eza de
doctorat! Iasi/ Institutul Politehnic, %&985
:0% Slatineanu& L%& Ira!escu& T%& (usa& P% Evaluation de lLusinabilitA dLun acier inox5dable
MCG,%8 dLaprAs le crit?re dLusure des outils de coupe% FatMriaux et tec$niRues& Dranta& nr% //)/1&
/331& p%:5):@#
.%! Spur, =! et al! Bptimierung des 5ertigungssystems Aer@zeugmaschine! MOnchen/ 1arl ?anser
@erlag, %&075
.7! Straescu, E!, Minciu, 1!, Tanase, I! 1roitoru, S! %ercetari privind capacitatea de aschiere a sculelor
aschietoare si prelucrabilitatea prin aschiere a materialelor. In 1onstructia de masini, Romania, 'ol! 28, nr!
%8, %&&9, p! $-+$0!
.-! S(uder, A! %ontributii la studiul prelucrabilitatii prin aschiere a unor alia=e de aluminiu e:trudabile
romanesti. 6eza de doctorat! Iasi/ Institutul Politehnic W=h! AsachiB, %&025
..! Teodorescu, M! %ontributii la studiul influentei starii structurale a unor oteluri hipoeutectoide
asupra prelucrabilitatii prin aschiere. #ezumatul tezei de doctorat. Timisoara/ Institutul politehnic, %&0%5
.2! Teodorescu, M!, ,ancea, N!, Totolici, So"ia! <relucrabilitatea prin aschiere. Metode de
determinare. =alati/ Uni'ersitatea, %&9$5
.$! Tranda"ir, M! %ontributii privind prelucrabilitatea prin strun=ire a alia=elor de aluminiu. #ezumatul
tezei de doctorat! Bucuresti/ Institutul politehnic, %&0&5
.0! @ida+Simiti, I!, Barnabic, 3!, 3omsa, S!, BicsaK, ;!, LereKes, L! 1anta, T!, Soporan, @!
<relucrabilitatea materialelor metalice! 1lu+Napoca/ Editura 3acia, %&&$5
.9! @lase, A! %ontributii privind studiul prelucrabilitatii prin aschiere a otelurilor ino:idabile de
productie indigena. 6eza de doctorat! Bucuresti/ Institutul politehnic, %&005
.&! Peill, R! $ynthLse des r>sultats d3>tude de l3usinabilit> des aciers E haute r>sistance des alliages de
titane et des alliages r>fractaires! TechniUue et Science ARronautiUue et Spatiale, 6ranta, 'ol! 2, %&$$5
28! ;am"irache, M! %ontributii privind studiul prelucrabilitatii la strun=irea unor alia=e de titan 9 greu
prelucrabile. #ezumatul tezei de doctorat. Bucuresti/ Uni'ersitatea WPolitehnicaB, %&&25