Hierocles

COMENTARIU DESPRE
IMNURILE SACRE ALE PITAGORICILOR
Cuvnt nainte
Publicarea fundamenalei lucr!ri a lui Hierocles din Ale"andria# $nlesne%e conacul cu unul
dinre cele mai remarcabile s&irie ale acelei sa'ane %coli filo(ofice# care a fos# al!uri de
Proclus# Damascius# Ol)m&iodor %i Sim&licius# ulima *lorie a %colii aeniene %i a *eniului
&!*+n,
De%i a r!i %i a $n'!-a .$n sec, al /0lea d,C1,2 $n Ale"andria# Hierocles era de3a &!runs de
s&iriul care $nsufle-ea ulima %coal! filo(ofic! a anic1i!-ii# %coala din Aena
4
# ulimul efor al
unei *+ndiri &e care riumful cre%inismului o 'a i(*oni din incina ce i0a fos ade'!raul
lea*!n, Or# -elul &e care %i0l &ro&usese aceas! %coal! era de a consolida# &rin erudi-ie
filo(ofic!# &rin cunoa%ere eolo*ic! %i &rin %iin-a iner&re!rii e"elor 'asa sine(! $nce&u!
de3a de %coala din Ale"andria
5
,
Mn anul 657 d,C1,# $m&!raul Iusinian a da un decre &rin care iner(icea sudierea filo(ofiei $n ora%ul Aena, Trei ani du&!
$nc1iderea %colii# $n 658# acela%i $m&!ra a confisca considerabilele bunuri &e care le de-inea asocia-ia &laonicienilor %i i0a
&ede&si &e &rinci&alii filo(ofi care# ulerior# s0au refu*ia $n Persia,
9Sco&ul m!rurisi al ale"andrinilor era acela de a c!ua $n cele mai 'ec1i siseme *ermenii &ro&riei lor filo(ofii# %i de a o
$nf!-i%a ca &e o docrin! re'ela! de :ei $n-ele&-ilor din cele mai 'ec1i im&uri %i r;rsmis! f!r! denaur!ri &+n! la ei# sub
formele cele mai di'erse, Hermes Trisme*isus ese &rima 'eri*! a acesui lan de aur, 'ec1ii &reo-i e*i&eni# eolo*ii %i &oe-ii
Greciei# disci&olii lui Pia*ora %i ai lui Plaon# re&re(in! 'eri*ile inermediare &+n! la %coala din Ale"andria %i la Proclus,
<7
Pitagora
Ammonius# Ploin# Por&1)r %i Iambli=os $ncercaser! s! $nemeie(e o docrin! fecund! $n s+nul c!reia se reali(a#
cu lar*ul concurs al docrinelor orienale# unirea uuror marilor &rinci&ii ale filo(ofiei %i reli*iei *rece%i# $n aces
&uernic sincreism se re*!seau orfismul# &ia*orismul# &eri&aeismul %i soicismul amal*amae %i o&ie $nr0un
&laonism am&lifica,
La aceas! $ndr!(nea-! sine(! a &rinci&alelor elemene ce ser'iser! la formarea %i de('olarea filo(ofiei Eladei#
>cea0 mai mare minune a lumii *+ndirii># %coala din Aena adau*! numeroase dae eolo*ice care# re(um+nd $nr0
o *+ndire su&erioar! oae eolo*iile %colilor %i em&lelor din Orien %i din Grecia# &ermiea s! se conc1id! c!
filo(ofia %i reli*ia &ueau fi considerae e"&resii ale unei aceleia%i endin-e# c!i ce conduc la acela%i sco&? unirea
cu Di'iniaea,
Maesrul lui Hierocles a fos Pluar1 din Aena# disci&ol al lui Iambli=os, Aces filo(of eclecic# &e care
numero%ii %i enu(ia%ii s!i disci&oli $l numeau Pluar1 cel mare# $n'!-a o docrin! $n care $ncerca# ca ma3oriaea
$n-ele&-ilor acelui im&# s! $m&ace filo(ofia lui Plaon cu cea a lui Arisoel# a3u+ndu0se &enru a reali(a aces
acord de radi-iile Orienului misic, @a&ul c! Pluar1 a fos %i maesrul lui Proclus# e"&lic!# f!r! $ndoial!#
inconesabila analo*ie dinre ideile lui Hierocles referioare la ra&orurile reli*iei cu filo(ofia# la ru*!ciune# la
Pro'iden-! %i Desin# cu &rinci&alele idei ale lui Proclus,
Urm+nd e"em&lul cole*ului s!u# Hierocles# $n cursul de filo(ofie &e care $l &reda la Ale"andria# &!rea s! se
s&ri3ine $ndeosebi &e comenarea lui Plaon, >$nr0o (i#
Acelea%i docrine &e care eolo*ii E*i&ului %i ai Greciei le0au e"&rima &rin miuri# iar Pia*ora &rin simboluri#
Plaon le0a e"&us f!r! nici un fel de '!luri, Acoala din Ale"andria# ulima 'eri*! a acesui lan-# $mbr!-i%ea(! oae
meodele dinr0o da!B sarcina sa &rinci&al! era de a face s! reias! uniaea docrinelor $n mi3locul acesei
di'ersi!-i a&arene# %i de a le &re(ena lumii cu ri&la auoriae a reli*iei# a isoriei %i a ra-iunii, 6C
Imnurile sacre
&o'ese%e Damascius
4
# Hierocles e"&lica disci&olilor s!i Gorgias de Plaon# iar T1eosebiu# unul din audiorii s!i#
$%i no! aceas! e"&lica-ie, Du&! un anumi im&# Hierocles# relu+nd comenariul des&re Gorgias, acela%i
T1eosebiu se *r!bi s!0%i noe(e e"&lica-iileB com&ar+nd a&oi &rima e"e*e(! cu ulima# el nu *!si a&roa&e nimic
asem!n!or, Ai ou%i# ceea ce ese incredibil# ambele e"&lica-ii i se &!rur! a fi conforme cu *+ndirea lui Plaon,
Aceasa do'ede%e ce imensiae de cuno%in-e %i ce &rofun(ime de sensuri &ueau fi $n+lnie la aces om>,
Dar cine a fos HieroclesD Din &!cae# nu %im mare lucru, @a&ul cel mai remarcabil &e care $l cunoa%em des&re
'ia-a ese &o'esi $n Suidas
5
? >Hierocles era filo(of %i ale"andrin, El reunea *+ndirea cea mai $nal! cu un mod
de e"&rimare m!re- %i direcB el sr!lucea &rin u%urin-a limba3ului# %i era a+ de ins&ira $n ale*erea sensului
cu'inelor %i fra(elor sale# $nc+ $%i $nc+na de fiecare da! audioriul, El a'ea un disci&ol &e nume T1eosebiu#
care &uea s! cieasc! *+ndurile cele mai ascunse ale oamenilor, Aces T1eosebiu s&unea c! Hierocles#
comen+ndu0l $nr0o (i &e Plaon# com&ar! ra-ionamenele lui, Aocrae cu un fel de 1o&a0Miic!? oricum ar c!dea#
ele r!m+n odeauna $n &icioare, Un neca( $n+m&la acesui filo(of &use mai bine $n lumin! cura3ul %i
*enero(iaea sa,
Afl+ndu0se la Ei(an-# el $%i arase ura *u'ernan-ilor .ma*isra-ii cre%ini2, Adus $n fa-a ribunalului# fu condamna
la biciuire, C+nd s+n*ele $nce&u s!0i cur*! %iroaie# el $l adun! $n c!u%ul &almei %i# a('+rlindu0l $n fa-a
3udec!orului# sri*!? FGine# Ciclo&# bea 'in# c!ci u e *1ifuie%i cu carne de om>
8
, Nu mul im& du&! aceea# fu
e"ila, El re'eni la Ale"andria %i coninu! s! filo(ofe(e# ca de obicei# $m&reun! cu disci&olii s!i, $-i &o-i da seama
4
Apud Photium, Cod,CCHCII,
2
Suidas# Ie&o"H#TIC0
8
Homer# Odiseea, IH,
51
Pitagora
de m!re-ia %i de &erfec-iunea s&iriului lui Hierocles din comenariile &e care le0a scris des&re
Imnurile sacre ale pitagoricilor, din raaul s!u Despre Providen, %i din numeroase ale
lucr!ri# $n care aces om las! s! se $nre'ad! as&ira-ii foare ele'ae %i o %iin-! &recis! %i
&rofund!>,
Comentariile despre Imnurile sacre ale pitagoricilor re&re(in! sin*ura lucrare a lui Hierocles
care ne0a &ar'eni $n $nre*ime, Din raaul s!u $n %a&e c!r-i iniula Despre Providen, s0au
&!sra doar c+e'a fra*mene,
@oare a&recia de ale"andrini# comenariul des&re Imnurile sacre a r!mas &+n! as!(i demn
de o res&ecul, Remarcabil &rin sim&liaea limba3ului# &rin -inua moral!# &rin sinceriaea
senimenului reli*ios# aces sr!luci comenariu# de un ec1ilibru a+ de luminos %i a+ de
*recesc# ese &enru noi cu a+ mai &re-ios, Pur+nd $n el &eceea as&ira-iilor e&ocii care i0a
da na%ere# el re&re(in! una din ulimele %i cele mai frumoase ecouri ale m!re-ei 'oci a lui
Pia*ora,
E&oca +r(ie a com&unerii lucr!rii# a+ a cule*erii iniula! Imnurile sacre
1
c+ %i a
comenariului &e care ni l0a l!sa Hierocles# nu rebuie s! ne $n%ele asu&ra 'alorii acesor dou!
lucr!ri, Dac! ese *reu# dac! nu c1iar cu ne&uin-!# de a %i &recis m!sura $n care ele ne
ransmi *+ndirea lui Pia*ora sau a &rimilor s!i disci&oli# noi &uem crede ou%i# &enru c!
Hierocles $nsu%i o afirm!
5
# c! docrinele &e care le comenea(! sun re(ulaul muncii
coleci'e a ordinului %i e"&unerea *+ndirii $nre*ului cor& al &ia*oricilor, Or# du&! cum a'eau
o 'ia-! comun!# disci&olii lui Pia*ora a'eau %i o docrin! comun! &e care %i0o ransmieau &e
cale oral!# 3ur+ndu0se $nodeauna &e Maesrul lor c! %i0o comu0
4
$n 'ederea &!sr!rii uni!-ii &re(enei lucr!ri# raducerea Imnurilor sacre ale lui Pia*ora s0a f!cu &e
ba(a iner&re!rii &e care a da0o Hierocles $n eloc'enul s!u comenariu,
J9$n e&ilo*ul comenariului s!u, 65
Imnurile sacre
nic! $n $nre*ul ei ade'!r, Dac! se considera o crim! %i o li&s! de res&ec &unerea $n discu-ie a
acesui cu'+n sacru# $nc! %i mai *roa(nic era fa&ul de a0l misifica,
M!ruriile aes+nd fideliaea cu care se ransmiea oral sf+nul e(aur al radi-iilor &ia*orice
sun numeroase %i de ne!*!dui, Disci&olii care le0au ransmis# c1iar %i cei care mai +r(iu le0
au fi"a $n scris# au sc1imba# *ra-ie &rinci&iilor secei# &rea &u-in din ideile ini-iale %i din
modul de or*ani(are a Ordinului, Res&ecul &ios# 'enera-ia &enru cu'+nul Maesrului au
&roe3a# dac! nu $m&ori'a aler!rii# cel &u-in $m&ori'a oric!rei imi"iuni &rofunde# aces
e(aur sacru de ade'!ruri &e care ei le considerau ca fiind rosie de c1iar *ura unui (eu>
4
,
Acesea sun moi'ele care ne deermin! s! credem c! raaul lui Hierocles des&re Imnurile
sacre ale pitagoricilor, c1iar dac! ese doar una din ulimele e"e*e(e ale *+ndirii &ia*orice#
ar!+nd cu clariae diferiele influen-e ce au ser'i la formarea neo&laonismului# nu ese mai
&u-in fidel!# $n ansamblul s!u# docrinei radi-ionale a Ordinului,
Tooda!# f!r! eama de a ne $n%ela# sunem $n dre& s! credem c! a'em# $n aces curios %i
sa'an comenariu# un ade'!ra e"&o(eu al o&iniilor# do*melor %i credin-elor uneia dinre cele
mai renumie %coli filo(ofice ale anic1i!-ii *rece%i# %i c!# &rin inermediul lui# &uem
dob+ndi $n mod le*iim ideile cele mai lim&e(i %i daele cele mai cu&rin(!oare des&re ceea ce
ar fi &uu fi regula de via a &ia*oricilor# asce(a lor &urificaoare# eica lor sacr!# eoria lor
des&re cunoa%ere %i conce&-ia lor des&re eliberarea ob-inu! &rin $ndumne(eire,
9Caracerisica scrierilor &ia*orice ese ele'a-ia ideilor# ins&ira-ia# o dorin-! consan! de a &re(ena
oae lucrurile $n de&enden-! fa-! de fiin-ele ineli*ibile %i de a e"&lica oul cu a3uorul numerelor# o
e"&unere misic! %i simbolic! care nu e"clude ra-ionamenul# o for-! %i o &rofun(ime ce r!dea(!
opera unei coli i nu a unui singur om, %i o docrin! re'ela!> .Produs# In im!"!
68
Pitagora
Im&oran-a deosebi! %i de&lina acualiae a cule*erii de 'ersuri &ia*orice ese sublinia! de
Hierocles $nsu%i $n e&ilo*ul comenariului s!u? >$nr0ade'!r# Imnurile sacre nu sun alce'a
dec+ e"&resia celei mai $nale filo(ofii &ia*oriceB ele sun un ade'!ra re(uma al docrinelor
ei esen-iale# cu&rin(+nd elemenele de &erfec-iune &e care oamenii# a'+nd de3a $ncrusa! $n
sufle 'ocea di'in!# le0au a%ernu $n scris &enru a0i $n'!-a &e cei ce 'or 'eni du&! ei, Puem
s&une c! ele sun cea mai frumoas! &odoab! a noble-ei omului# c! nu sun doar cu'inele de
neuia ale unui sin*ur om# ci c! $nruc1i&ea(! docrina $nre*ului cor& al &ia*oricilor# %i# a%a
cum ele $nsele o &roclam!# &rece&ele comune uuror comuni!-ilor lor,
Ia! de ce# &enru ei# de'enise un obicei sf+n# ca# $n fiecare diminea-! $naine de a se scula %i
$n fiecare sear! $naine de a adormi# s! ascule cu e'la'ie acese 'ersuri %i s! le ascule ca &e
ade'!ruri de ne!*!dui ale $n-ele&ciunii &ia*orice# $n a%a fel $nc+# &rin ne$ncea! media-ie
asu&ra $n-elesului lor s! de'in! ei $n%i%i $nruc1i&area 'ie a $n'!-!urii di'ine &e care o
e"&rim! Imnurile sacre! Ai aceasa 'a rebui s! facem %i noi &enru a a3un*e ca $nr0o bun! (i
s! sim-im $nre*ul lor folos,>
Mario Meunier
54
PROLOG
@ilo(ofia urm!re%e s! &urifice 'ia-a %i s! o $ndre&e s&re un de(nod!m+n ferici
4
, Ea o
&urific!
KDu&+ Iambli=os# Pia*ora a fos &rimul care a in'ena conce&ul de filo(ofie, El o definea ca un e#ort
spre $nelepciune, o dragoste de adevr! $n-ele&ciunea era &enru el %iin-a ade'!rului afla $n fiin-e# %i
$n-ele*ea &rin fiin-e o ceea ce ese nemaerial# 'e%nic# esen-ialmene aci'# a%a cum sun oae
lucrurile care au o e"isen-! &ro&rie# care sun suficiene $n sine %i care r!m+n 'e%nic %i imuabil ceea ce
sun, La aces ade'!r se a3un*ea doar &rin e"erci-iul ineli*en-ei, Dar cum ineli*en-a noasr! ese
&area di'in! din noi $n%ine# cu c+ se luminea(! &rin &oolirea ulbur!rii &aimilor# cu c+ se &urific!
&rin inermediul dialecicii# cu a+ se a&ro&ie de &uriaea %i de lumina Cau(ei su&reme din care
&urcede,
Pare si*ur c! &ia*oricii au $nre'!(u %i semnala o form! su&erioar! de cunoa%ere, E"is! o %iin-!
&erfec!# care cons! $n cunoa%erea naurii %i a esen-ei eerne a lucrurilor %i mai ales a ordinii &erfece
ce domne%e $n fenomenele cere%i, $ns! aceas! %iin-! de&!%e%e cunoa%erea omului %i $i ese iner0
(is!, Ese ceea ce am &uea numi $n-ele&ciune# care ese &ri'ile*iul (eilor, Tou%i# c1iar dac! omul o
dore%e# dac! +n3e%e du&! ea# %i dac! aceas! dorin-! face din el un iubior de $n-ele&ciune# sau un
filo(of# el nu o &osed! nicioda! $n &erfec-iunea sa absolu!B %iin-a sa im&erfec! se mi%c! in (ona
sc1imb!rii# a fenomenului# a de(ordinii# %i eforul cura3os %i c1inuior &e care $l face &enru a o ain*e
consiuie $ns!%i 'iruea sa,
Sco&ul docrinei lui Pia*ora# scrie @abre dFOli'e# era de a0i lumina &e oameni# de a0i &urifica de
'iciile lor# de a0i i(b!'i de
66
Pitagora
eliber+nd0o de de(ordinea confu(! a maeriei %i a &aimilor ru&ului murior %i o
$ndrea&! s&re un de(nod!m+n ferici# f!c+nd0o s! re*!seasc!# &rin asem!narea cu
:eul# de&lina bucurie ce i0a fos 1!r!(i!, Or# ade'!rul %i 'iruea sun mi3loace c+ se
&oae de &ori'ie &enru a ob-ine# &e o cale naural!# aces dublu re(ula? 'iruea#
&enru c! s!'ile%e li&sa de m!sur! a &aimii
4
# %i ade'!rul# &enru c! face cu &uin-!
redob+ndirea $nf!-i%!rii di'ine,
Penru a dob+ndi %iin-a ce ne &oae face &uri %i des!'+r%i-i# sun necesare re*uli
lim&e(i %i &recise# aforisme de e"&erien-! &racic!# ce ne $n*!duie s! a3un*em cu
ordine %i meod! la fericirea ce $nruc1i&ea(! -elul 'ie-ii noasre, Dinre oae re*ulile
ce ind s! ne conduc! s&re o filo(ofie de&lin!# &unem &e &rimul loc# %i &e bun!
dre&ae# 'ersurile &ia*oricilor numie Imnurile sacre
2
! Ele cu&rind &rece&ele
*re%elile lor# de a0i conduce la 'irue# la ade'!rB %i# du&! ce i0a f!cu s! reac! &rin oae *radele
$n-ele*erii %i ineli*en-ei# de a0i face asemenea :eilor nemuriori>, Prin cunoa%ere# se ob-ine# ade'!rul#
>%i ade'!rul# s&une Por&1)r# ese sin*urul lucru care ne &oae a&ro&ia de (ei># c!ci >:eul# s&une
Pia*ora# are dre& ru& lumina %i dre& sufle adevrul%!
4
Penru Hierocles# ca %i &enru &ia*orici# &laonicieni %i &eri&aeici# &asiunile sun folosioare, Prin
urmare# acesea nu rebuie s! fie disruse# a%a cum $n'a-! soicii# ci doar s! li se re&rime e"cesele
f!c+ndu0le $n aces fel ser'ioarele enu(iase %i aci'e ale ineli*en-ei,
9Acese Imnuri sacre nu sun ale lui Pia*ora, Cei 'ec1i le aribuiau cel mai adesea lui L)sis# unul din
disci&olii lui Pia*ora, Cei moderni le consider! dre& o com&ilare scris! c!re mi3locul sec, al III0lea al
erei noasre# sau la $nce&uul sec, al I/0lea, Penru com&unerea lor# auorul anonim a folosi fra*mene
din cele mai 'ec1i c!r-i# sau Discursuri sacre, ce 6L
Imnurile sacre
*enerale ale filo(ofiei# a+ cu &ri'ire la 'ia-a &racic! c+ %i la cea conem&lai'!,
Urm+ndu0le# fiecare 'a &uea s! de'in! &ur# s! dob+ndeasc! ade'!rul %i 'iruea# s!
a3un*! asemenea :eului# %i# a%a cum s&une Plaon# aces maesru fidel al $n'!-!urii lui
Pia*ora# >du&! ce a resaura s!n!aea %i ine*riaea sa# s! re*!seasc! forma &rimei
sale s!ri>
4
,
Imnurile sacre &un &e &rimul loc &rece&ele care se refer! la 'iruea &racic!, $naine
de orice# rebuie
con-ineau docrina aribui! lui Pia*ora, Dac! auorul nu0%i &une numele &e aceas! lucrare# ese
&enru c! $n e&oca $n care a scris0o e"isa obiceiul de a se acorda im&oran-! lucrurilor %i nu
indi'i(ilorB ea urma s! 'orbeasc! de docrina lui Pia*ora %i nu de alenul celui care o f!cea cunoscu!,
Disci&olii unui mare om nu &urau al nume dec+ cel al maesrului, Lui $i erau aribuie oae lucr!rile
lor,
Imnurile sacre re&re(in! un mic cae1ism &oeic# un decalo* cu formulele sale im&erai'e# de
ade'!rae &orunci ale Di'ini!-ii# c!rora nimic nu le &oae %irbi m!re-ia# &uriaea %i sim&liaea, La
sf+r%iul comenariului s!u# Hierocles nu le consider! dre& o o&er! indi'idual!# ci o o&er! coleci'! %i
anonim! a $nre*ului ordin al &ia*oricilor,
>Oricine cunoa%e micul &oem iniula Imnurile sacre, ce rebuia s! fie manualul# bre'iarul unui
&ia*oreu# %i care cu&rinde cea mai &ur! subsan-! a moralei# floarea aleas! a &rece&elor %colii# &lin!
de &arfum &oeic, Aces &oem# aribui de unii lui Pia*ora $nsu%i# de al-ii lui L)sis# disci&olul s!u# iar
de al-ii lui @ilolaos sau Em&edocle# nu urc! f!r! $ndoial! la o a+ de $nal! anic1iae# dar el ese cu
si*uran-! anerior cre%inismului# &enru c! scriiorii care au r!i $nainea erei cre%ine# inre al-ii
soicul Crisi&# au f!cu anumie alu(ii la el, Tou%i# s0ar &uea ca 'ersurile ciae de Crisi& s! fi f!cu
&are dinr0un Discurs sacru mul mai 'ec1i# cu&rinderea lor $n Imnurile sacre care ne0au &ar'eni#
ne&u+nd ser'i la sabilirea daei acesei cule*eri .C,Mar1a2,
K Aces &asa3 ese e"ras din imaios de Plaon, Timaios# &rinci&alul inerlocuor al dialo*ului# era
&ia*oreu,
6M
Pitagora
Imnurile sacre
s! &unem ca&! nesocoin-ei %i ne&!s!rii noasre# %i numai du&! aceea s! ne dedic!m
cunoa%erii lucrurilor di'ine, Du&! cum oc1iul bolna' nu &oae s! &ercea&! obiecele
luminae# o a%a sufleul ce nu &osed! 'iruea nu &oae s! conem&le sr!lucirea %i
frumuse-ea ade'!rului, Nu ese $n*!dui ca ce ese im&ur s! ain*! ce ese &ur
4
,
@ilo(ofia &racic! are &uerea de a (!misli 'irueaB filo(ofia conem&lai'! ese cea
care ne d! ade'!rul, $n 'ersurile &ia*orice# filo(ofia &racic! ese numi! virtute
omeneasc, iar cea conem&lai'! ese &ri'i! ca o virtute divin, c!ci# du&! ce au
ar!a &rece&ele care *u'ernea(! 'iruea moral! %i uman!# acese 'ersuri adau*!?
&trduiete'te s pui $n practic aceste precepte, meditea( asupra lor) dale toat
dragostea ta, i ele te vor pune pe calea virtuii divine
2
!
A%adar# rebuie mai $n+i s! de'ii om# %i abia du&! aceea :eu, Dac! &racicarea
'iru-ilor morale
9Aceas! idee c! >nu ese $n*!dui ca ce ese im&ur s! ain*! ce ese &ur> se re*!se%e %i $n dialo*ul
*edon de Plaon,
N9/ersurile <60<L, Comenariile lui Hierocles des&re Imnurile sacre ale &ia*oricilor se $m&ar $n rei
&!r-i, Prima &are# 'ersurile l0<L# ne $n'a-! #ilo(o#ia practic, 'iruea moral! care rebuie s!
&re*!easc! cunoa%erea ade'!rului %i s! dea dorin-a %i iubirea, A doua &are# 'ersurile <L06M# se refer!
la #ilo(o#ia contemplativ, care ne $n'a-! s! ne unim &rin e"erci-iul ineli*en-ei noasre cu ineli*en-a
di'in!# ne smul*e din durerile 'ie-ii se&arae &enru a ne conduce la bucuriile 'ie-ii unice %i ne
$ndrum! s! de'enim asemenea :eului, A reia &are# 'ersurile 6M0M4# raea(! des&re #ilo(o#ia iniiatic
sau des&re mi3loacele de a da cor&ului luminos &uriaea de care are ne'oie# &enru ca $n aces fel
sufleul s! se &oa! $n!l-a &+n! la :ei# s! r!m+n! acolo %i s! comunice cu ei c1iar $n cursul e"isen-ei
sale &e &!m+n, 6O
$l face &e om mai bun# numai cunoa%erea %iin-elor $l &oae conduce la 'iruea di'in!
care $l face s! de'in! asemenea Di'ini!-ii,
Or# cei care 'or sa $naine(e c1ib(ui rebuie ca $naine de lucrurile mari s! se ocu&e de
lucrurile mici, Ia! de ce# dinre oae re*ulile de condui! &ia*orice# aces &oem
enun-! $naine de oae &rece&ele &ri'ioare la 'irueB $n aces fel ni se ara! c! numai
&racic+nd 'iruea $n 'ia-a noasr! &re(en! ne &uem ridica &+n! la a fi asemenea
:eului
4
,
Ordinea $n care sun a%e(ae &rece&ele $n aces &oem urm!re%e# $naine de# orice# s!
$nf!-i%e(e ciiorilor caracerul unui ade'!ra filo(of, De alfel# se mai numesc
+ersurile de Aur &enru a ar!a des!'+r%irea di'in! ce le a%ea(! mai &resus de oricare
ale 'ersuri,
To asfel# numim +,rsta de Aur e&oca $n care au r!i cei mai mari oameni# 3udec+nd#
&rin analo*ie cali!-ile mealelor cu mora'urile, Aurul ese un meal foare &urB in el nu
se afl! nici un fel de r!m!%i-e de &!m+n# a%a cum se $n+lnesc $n mealele care $i sun
inferioare &recum ar*inul# fierul %i cu&rul, A%adar# aurul ese &rin naura sa mai &resus
de oricare al mealB el sin*ur dinre oae mealele nu se sric!# $n im& ce alele# &rin
amesecul cu &!m+nul# se &resc1imb! $n ru*in!, Lu+nd aceas! ru*in! dre& simbol al
'iciilor &roduse
N>NSufleul &osed! $n el $nsu%i facul!-ile care &or s!0l elibere(e din le*!urile sale &!m+ne%i, El nu
are dec+ s! se foloseasc! de ineli*en-!# %i filo(ofia $i 'a ar!a c!ile cunoa%erii &rin care 'a &uea s! se
$noarc! la Dumne(eu .cf, Sf+nul Au*usin# De civit!Dei"!
59
Pitagora
de maerie# &e dre& cu'+n se nume%e +,rsta de Aur e&oca ce a fos cu des!'+r%ire
feri! de orice 3osnicie# %i $n im&ul c!reia au domni sfin-enia %i &uriaea,
La fel se $n+m&l! %i cu acese 'ersuriB fiind neasemui de frumoase# &e dre& cu'+n au
fos numie Imnurile sacre
1
! Aici nu &o fi $n+lnie# ca $n ale &oeme# 'ersuri care sun
frumoase# %i alele care nu au aceea%i m!re-ieB oae 'ersurile care alc!uiesc aceas!
cule*ere e"&rim! $n mod e*al &uriaea mora'urilor# $ndeamn! la asem!narea cu
di'inul %i desco&er! sco&ul su&rem al filo(ofiei &ia*orice
5
# a%a cum se 'a 'edea
lim&ede $n comenariul &e care $l 'om face fiec!rui 'ers,
/ERSUL I
Cinstete nainte de toate pe Zeii
Nemuritori,
in ordinea ce le-a fost rnduit de Lege.
P>Cei 'ec1i# s&une @abre dFOli'e# obi%nuiau s! com&are cu aurul o ceea ce considerau c! ese &erfec
%i frumos &rin e"celen-!B asfel# &rin +rsta de Aur, ei $n-ele*eau e&oca 'iru-ilor %i a fericirii# iar &rin
Imnurile sacre, 'ersurile $n care era cu&rins! docrina cea mai &ur!,>
9>@ilo(ofia lui Pia*ora urm!re%e $naine de orice eliberarea s&iriului din le*!urile ru&ului# c!ci
alfel ese cu ne&uin-! s! se 'ad! sau s! se $n'e-e ce'aB a%a cum el a afirma cel din+i# spiritul este cel
care vede i care aude, restul #iind surd i or-% .Iambli=os# +it!P.th!"! LC
$nruc+ credin-a are &uerea de a ne $n!l-a s&re cau(a di'in!# ea rebuie s! sea $n
frunea uuror 'iru-ilor# %i acesa ese moi'ul &enru care &rece&ul &ri'ior la
credin-! se afl! $n frunea re*ulilor $nf!-i%ae de acese 'ersuri, Trebuie# se s&une# s!0i
cinsim &e :eii care locuiesc $n aceas! lume
4
$n
F:eii care locuiesc $n aceas! lume# emana-ii direce ale @iin-ei necreae %i manifes!ri ale facul!-ilor ei
infinie# cores&und celor rei cae*orii de esene raionale care &o&ulea(! uni'ersul, Hierocles $i
nume%e /ei nemuritori, 0roi glori#icai i Genii pm,nteti! Unii locuiesc &e asre %i &e &lanee#
ceilal-i# &e &!m+n, /orbind des&re daoriile &e care le a'em fa-! de (ei# Hierocles nu amine%e nimic
des&re cele &e care le daor!m :eului, Sin*urul lucru &e care ni0l s&une ese c! rebuie s! de'enim
asemenea Lui, Moi'ul acesei !ceri ese# du&! &!rerea lui Iambli=os# c! &ia*oricii# ca %i $n-ele&-ii
E*i&ului# >cinsesc &rin !cere Di'iniaea ca &rinci&iu al uuror lucrurilor>, Ei &ri'eau aces &rim
&rinci&iu ca fiind $ncon3ura de enebre de ne&!runs,
L4
Pitagora
ordinea ce le0a fos r+ndui!# ordine fi"a! de Le*ea creaoare a lumii aunci c+nd le0a
sabili esen-a# a%e(+ndu0i &e unii $n &rima sfer!# &e al-ii $n a doua# &e al-ii $n a reia
sfer! %i a%a mai de&are# &+n! la com&learea *loburilor cere%i,
A0i cunoa%e %i cinsi &e :ei $n ordinea sabili! de Creaorul lumii %i &!rinele lor# ese
daoria uuror celor care 'or s! se su&un! le*ii di'ine# %i care 'or $nr0ade'!r s! dea
fiin-elor su&erioare cinsea ce li se cu'ine, A nu s&ori &ese m!sur! demniaea lor
di'in! sau a nu le0o mic%ora $n *+ndurile &e care le $nc1in!m# a0i cinsi dre& ceea ce
sun# %i a le &!sra ran*ul &e care l0au &rimi# $nal-! oma*iul &ioaselor noasre
sim-!mine &+n! la :idiorul care le0a crea# &+n! la :eul numi &e dre& cu'+n :eul
:eilor# S!&+nul su&rem %i &rea bun,
Sin*urul mi3loc &rin care &uem $nr0ade'!r s! recunoa%em m!re-ia Creaorului lumii
%i &erfec-iunea acesui di'in (idior ese de a0l &ri'i dre& cau(a :eilor %i creaorul
esen-elor ra-ionale
4
nesc1imb!0
>Primul &rinci&iu# s&une Damascius# se afl! deasu&ra oric!rei *+ndiriB ese un $nuneric de ne$n-eles,
$nre aceas! @iin-! su&rem! %i om e"is! un lan- nesf+r%i de fiin-e inermediare# al c!ror *rad de
&erfec-iune descre%e in func-ie de de&!rarea lor fa-! de &rinci&iul creaor, Pia*ora# conce&+nd
aceas! ierar1ie s&iriual! ca &e o &ro*resie *eomeric!# e"aminea(! fiin-ele care o alc!uiesc sub
ra&oruri armonice# %i sabile%e le*ile mu(icii &rin analo*ie cu le*ile,> $m&reun! cu Uniaea creaoare#
:eii# Eroii %i Geniile re&re(in! diferiele as&ece ale faimoasei etrade &e care 3urau &ia*oricii,
FSe &oae afirma c!# $nce&+nd sec, al I/0lea al erei noasre# o-i &!*+nii lumina-i# de%i se $nc!&!-+nau s!
&!sre(e (eii %i demonii# nu mai recuno%eau $n fa& dec+ @iin-a su&rem!, Aceas! credin-! in S!&+nul
Su&rem %i $n (ei ese considera! de Hierocles# $nc! de la $nce&uul acesui comenariu# dre& L5
Imnurile sacre
oare, Acese esen-e sun numie /ei nemuritori, c!ci ele au &!sra 'e%nic acelea%i
*+nduri des&re :eul care le0a creaB $nodeauna ali&ie binelui ce 'ine de la :eu# ele
&rimesc de la el neconeni# %i $n c1i& nedes&!r-i %i nesc1imb!or# 'ia-a %i fericireaB ele
sun ima*inile nesc1imb!oare %i ne&ierioare ale cau(ei care le0a (!misli, Or# -ine de
m!re-ia acesui S!&+n Di'in s! &roduc! asemenea $nf!-i%!ri ale sale# ima*ini ce nu &o
fi su&use# &rin $nclinarea c!re r!u# la sc1imb!ri ne$nceae# &recum sufleele
oamenilor# care sun ulimele esen-e ra-ionale# $n im& ce /eii nemuritori sun cele
din+i,
Se numesc /ei nemuritori ocmai &enru a0i deosebi de sufleele omene%iB ei nu &ier
nicioda! &enru fericirea 'ie-ii di'ine# ei nu ui! nicic+nd nici &ro&ria lor esen-!# nici
bun!aea Ta!lui care i0a crea, Sufleul omenesc# din conr!# ese su&us la mule
suferin-e# du&! cum $%i face o idee 3us! des&re Di'iniae# de'enind con%ien de
&ro&ria sa demniae# sau ui+nd com&le %i de una %i de cealal!,
Ia! de ce sufleele oamenilor ar &uea fi numie &e dre& cu'+n /ei muritori, c!ci#
de&!r+ndu0se de :eu# ele mor c+eoda! &enru fericirea 'ie-ii di'ine# %i# din nou#
$norc!ndu0se la :eu# ele redob+ndesc aceas! 'ia-! &reaferici!# adic! r!ind %i murind
&rinci&iul uuror docrinelor de('olae $n coninuare, Du&! Iambli=os# aceas! credin-! nu ese o
i&oe(! *raui!# nici rodul unei demonsra-iiB ese un senimen necesar# n!scu $n noi# inse&arabil de
esen-a sufleului nosru care ese uni cu Di'iniaea# ca ra(a de asru, Senimenul reli*ios ese deci
&erce&-ia con%ien! a filia-iei noasre# a de&enden-ei noasre# a &arici&!rii noasre la Di'iniaea care
r!ie%e $n noiB iar reli*ia .din religare, >a uni>2# ese senimenul le*!urii care une%e# ca de la efec la
cau(, omul de lume %i de Di'in,
L8
Pitagora
Imnurile sacre
&enru aceas! 'ia-! di'in!# a+ c+ ese da unei esen-e nemurioare s! fie ains! de
moare
4
,
Penru o esen-! ra-ional!# moarea $nseamn! $nde&!rarea de :eu %i de ineli*en-!# iar
aceasa ese urma! $n 'ia-! de de(l!n-uirea &aimilor, Necunoa%erea a ceea ce ese
bun# ne face robi r!ului# %i aceas! sub3u*are nu &oae fi $nfr+n! &rin nimic alce'a
dec+ &rin $noarcerea la ineli*en-! %i la :eu# slu3indu0ne &enru aceasa de aducerea
amine,
5
Or# $n s&a-iul care se&ar! /eii nemuritori de cei &e care i0am numi /ei muritori,
rebuie s! e"ise $n mod necesar o al! cae*orie de :ei# su&eriori oamenilor dar mai
&u-in ele'a-i dec+ :eii nemuriori# &rin mi3locirea c!rora cele dou! e"reme se unesc#
asfel $nc+ oaliaea &uerii ra-ionale care or*ani(ea(! lumea s! fie unifica! de ea
$ns!%i $n c1i& des!'+r%i,
Ace%i mi3lociori nu se afl! nicic+nd $n absolua necunoa%ere a :euluiB dar ei nu au
neconeni %i $n
FSufleele oamenilor sun numie /ei muritori) /ei &enru c! ele se &o uni cu Creaorul lor %i muritori
&enru c! se &o $nde&!ra de El, >Muriorii# s&une Heracli# sun nemuriori %i nemuriorii sun
muriori# unii r!ind moarea celorlal-i %i murind 'ia-a celorlal-i,> Penru Pia*ora# ca %i &enru Plaon#
moarea esen-ei inelecuale era efecul i*noran-ei %i al nesocoin-ei,
5
Din do*ma eerni!-ii sufleului %i a &ree"isenei sale $n cor&# &ia*oricii# %i du&! ei &laonicienii# au
dedus0o &e cea a aducerii amine, Dac! sufleul a e"isa $nainea cor&ului# %i dac! &r!bu%irea sa $n
na%ere nu ese dec+ un efec al ui!rii s!rii sale ori*inare# adic! al unirii sale &rimordiale cu
Dumne(eu# o ceea ce noi $n'!-!m cu ade'!ra $n 'ia-! nu ese dec+ o re0aminire a ceea ce am '!(u#
aunci c+nd r!iam $n $nal# &rinre corurile lui Dumne(eu, L<
acela%i fel o cunoa%ere absolu nesc1imb!oare# aceasa &u+nd s! fie c+nd mai mare#
c+nd mai mic!,
Tocmai &rin aceas! sare de cunoa%ere care nu $nceea(! nicic+nd# ei sun su&eriori
oamenilorB dar ei sun inferiori (eilor nemuriori &rin aceea c! sarea de cunoa%ere nu
ese nesc1imb!oare# %i nici &!sra! ne$ncea la acela%i *rad, Penru c!# $n 'iruea
&ro&riei lor nauri# de-in &lanul din mi3loc# nu $nseamn! c! au a3uns aici &rinr0o
anumi! $mbun!!-ire a naurii umane# sau c! &rin dec!dere au de'eni inferiori :eului
a3un*+nd s! ocu&e un ran* mi3lociu,
$nr0ade'!r# Di'inul :idior al lumii uni'ersale a f!uri el $nsu%i acese rei ordineB el a
sabili deosebiri $n naura celor rei feluri de e"isen-eB nicioda! nu se 'or &uea
asemui unele cu celelale# %i nicic+nd nu 'or &uea# &rin 'iciu sau 'irue# s!0%i sc1imbe
ran*ul, /e%nice &rin $ns!%i esen-a lor# ele sun se&arae &rin ran*ul care le0a fos
r+ndui# %i au fos a%e(ae &ori'i cau(elor ce le0au da na%ere,
Or# du&! cum aici ordinea *ru&ea(! $n rei s!ri diferie manifes!rile $n-ele&ciunii
des!'+r%ie 0 c!ci $n-ele&ciunea nu ese $n-ele&ciune dec+ aunci c+nd &une ordine %i
&erfec-iune In oae crea-iile sale# asfel $nc+ $n-ele&ciune# ordine %i &erfec-iune
alc!uiesc un $nre* des!'+r%i 0 o a%a# $n aces Uni'ers# fiin-ele creae du&! c1i&ul
&rimului *+nd al Di'ini!-ii rebuie s! fie &rimele $n lume# cele care &urced dinr0un
*+nd mi3lociu rebuie s! ocu&e un ran* mi3lociu %i# $n sf+r%i# cele ie%ie din ulimul
*+nd al *+ndirii di'ine rebuie s! fie ulimele dinre fiin-ele ra-ionale,
65
!
Pitagora
Toa! aceas! r+nduial! de fiin-e ra-ionale unie cu un cor& ne&ierior
4
# nu ese alce'a dec+
$nf!-i%area des!'+r%i! a Creaorului care a (idi0o, Qiin-ele care# $n lume# ocu&! &rimul ran*
sun ima*inea &ur! a ceea ce ese ales $n *+ndirea di'in!B cele care se afl! &e rea&a din
mi3loc sun ima*inea a ceea ce ese mi3lociu# iar cele a%e(ae &e ulimul ni'el sun ima*inea a
ceea ce ese mai la urm! $n *+ndirea di'in!, Pre(enul &oem desemnea(! &rimul dinre acese
rei ordine cu numele de /ei nemuritori) al doilea# care ese mi3lociu# cu numele de 0roi
glori#icai, iar al reilea %i ulimul# a%a cum 'om 'edea mai +r(iu# cu cel de Genii pm,nteti
2
!
Imnurile sacre
FAces cor& ne&ierior &rin care :eii nemuriori sun uni-i cu :eii muriori ese corpul luminos! Plaon#
$n dialo*urile m,ios %i *edru, nume%e aces cor& carul su-til al su#letului! La sf+r%iul
comenariului s!u# Hierocles 'a s&une mule lucruri des&re aces cor& ne&ierior,
Ploin# ca %i Hierocles# nu face deosebire $nre corpul luminos %i corpul pneumatic! %Pneuma, s&une el#
ese un cor& de aer sau de foc &e care sufleul $l $mbrac! $naine de a $mbr!ca ru&ul solid# %i care#
su&un+ndu0se mi%c!rii circulare a cerului# (*+l-+ie nacela aerian! $n care ese &ura sufleul>,
Aces cor& &oae fi mai mul sau mai &u-in &urB la sufleele sfin-ilor# el ese eeraB la sufleele
inferioare el ese alc!ui din 'a&orii ume(i ai amosferei &!m+nului, Du&! Damascius# carul
sufleului ese &rinci&iul $nsufle-i care se aa%ea(! fiec!rui sufle ca or*an al s!uB &rin el# cor&urile
de'in $nsufle-ie, Se nume%e corp luminos &enru c! e"ura sa ese din lumin! eera! sau lumin!
asral!,
5
>T1ales# Pia*ora# Plaon %i soicii au s&us c! S&iriele sun su-stane spirituale, %i c! Eroii sun
su#letele desprite de trupurile pe care le'au $nsu#leit altdat, c! e"is! s&irie rele sau bune# du&!
cum sufleele lor au fos bune sau rele>
.Pluar12,
La Hierocles# su-stanele spirituale, inermediare $nre oameni %i :ei# sun numie 0roi slini, iar
sufleele oamenilor LL
S! ne $noarcem $ns! la cei din+i, Ce ese deci Le*eaD Care ese ordinea sabili! de aceas!
Le*e %i care ese cinsea care# &ori'i r+nduielii# rebuie ar!a! /eilor nemuritori1
Le*ea ese Ineli*en-a care &une ordine $n lume %i 'oin-a di'in! care creea(! 'e%nic oae
lucrurile %i care o 'e%nic le &!srea(!, Ordinea sabili! de Le*e ese ran*ul &e care :idiorul
uuror lucrurilor %i Or+nduiorul lumii uni'ersale l0a aribui /eilor nemuritori aunci c+nd i0a
crea# %i aceas! ordine ese cea care face ca unii s! fie cei din+i# iar ceilal-i cei din urm!,
$n r+nduial! uni'ersal! a fiin-elor ra-ionale# :eii nemuriori de-in ran*ul cel mai $nalB dar ei se
deosebesc ou%i $nre ei# unii fiind mai di'ini dec+ ceilal-i, Semnul su&eriori!-ii sau al
inferiori!-ii unora fa-! de ceilal-i ese ordinea $ns!%i a sferelor cere%iB acesea le0au fos
aribuie du&! esen-a %i du&! &uerea lor# asfel c! Le*ea le sabile%e numai esen-a# ordinea
fiind cea care le fi"ea(! ran*ul &ori'i demni!-ii lor
4
,
se&arae de ru&urile lor# se numesc Genii pm,nteti! Semi(eii sau Eroii sl!'i-i# acese subsan-e
s&iriuale care sun asfel &rin $ns!%i naura lor %i care# du&! Hierocles# nu s0au $n!l-a &rin
$mbun!!-irii naurii umane c!re o sare su&erioar!# sun asem!n!ori $ngerilor cre%inismului,
FPenru $n-ele&-ii de al!da!# Naura era sancuarul &erfec al ini-ierii, Cei care au $n'!-a s! o
conem&le# s! o admire %i s! o iubeasc!# conem&l!# admir! %i iubesc $ns!%i di'iniaea care se
manifes! $n ea, >Asfel# scrie Dion C1risosomul# $nrea*a umaniae ese ini-ia! $n miserul $nre* %i
&erfec# nu $nr0un edificiu ce &oae s! &rimeasc! un &ublic &u-in numeros .Eleusis2# ci $n lume# $n
crea-ia cu as&ece 'ariae# $n(esra! cu $n-ele&ciune# unde se s!'+r%esc $nr0o cli&! mii de miracole#
unde muriorii sun inrodu%i $n miser# nu de fiin-e asem!0
LM
Pitagora
Ele nu au fos creae la $n+m&lare# %i nici n0au fos a&oi se&arae f!r! c1ib(uial!B ci ele
%i0au &rimi fiin-a oda! cu locul lor# r!ind $n cer &recum diferiele &!r-i ale aceluia%i
animal
4
# %i &!sr+nd Inre ele or+nduiala de la ori*ine# a+ $n ce le se&ar! c+ %i In ce le
une%e# asfel c! nicic+nd nu se &oae $nc1i&ui 'reo sc1imbare $n sarea lor care s! nu
ara*! du&! sine disru*erea lumii uni'ersale,
Aceas! disru*ere nu se 'a &roduce c+! 'reme cau(a &rim! care a crea lumea 'a
r!m+ne absolu nesc1imb!oare %i neclini!# c+! 'reme ea 'a a'ea o &uere e*al! cu
esen-a sa# c+ im& 'a a'ea o bun!ae nedob+ndi!# ci ineren! %i esen-ial!# %i c+ im&#
&rin aceas! bun!ae# ea 'a conduce oae lucrurile s&re fericirea lor
5
, C!ci nu e"is!
al!
n!oare lor# ci de :ei nemuriori care# (i %i noa&e# la lumina soarelui sau la cea a asrelor# incin* 1ora
lor# ca s! s&unem a%a# $n 3urul oamenilor,,, $n fa-a acesui s&ecacol# nu 'or $ncerca oamenii nici o
im&resie# nici un &resenimenD Ai mai ales nu 'or %i s! deosebeasc! corifeul# cel care &oar! inima
uuror lucrurilor# care s!&+ne%e cerul $nre*# Cosmosul# a%a cum un c+rmaci s!&+ne%e o corabie
bine consrui!D>
FPloin# Iambli=os %i Proclus sus-in de asemenea c! Uni'ersul seam!n! cu un animal, Pia*oricii#
ima*in+ndu0%i Uni'ersul# &e care $l numeau Cosmos, ca &e un animal 'iu %i $nsufle-i# considerau c!
oae &!r-ile sale# de%i se&arae $nre ele# coninuau s!0%i &!sre(e le*!ura# in(+nd s! alc!uiasc! acel
o# a c!rui f!r+mi-are %i li&s! de &ori'ire disrusese armonia, Uni'ersul era &ri'i ca un imens ru& de
animalB diferiele membre ale acelui ru&# $n ciuda se&ar!rii lor# sun ou%i adunae %i laolal!# &!sr+nd
inre ele le*!ura necesar! &e care 'ia-a le0o $n*!duie,
5
Pia*oricii considerau lumea eern!, @ilolaos# $n carea sa des&re sufle# sus-ine c! lumea ese
indesrucibil!, Lumea ese 'e%nic!# &enru c! ea nu &oae fi nimici! de ce'a# %i nici nu se &oae
disru*e &e sine $ns!%i, Nu &oae fi *!si! nici LO
Imnurile sacre
cau(! ra-ional! a crea-iei uuror fiin-elor# $n afara acesei bun!!-i &e care :eul o are
&rin esen-a sa
4
, >:eul e bun# ni se s&une# iar ce ese bun nu e nicic+nd cu&rins de rea0
'oin-!>
5
,
$n afara acesei bun!!-i di'ine# oae celelale cau(e &e seama c!rora ese &us! crearea
uni'ersului manifes! mai mul rebuin-ele omului dec+ m!re-ia :eului, Or# :eul fiind
esen-ialmene bun# a crea $n &rimul r+nd fiin-ele care# &rin naura lor# sun asemenea
luiB In al doilea r+nd# fiin-ele care au cu el o asem!nare mi3locie# %i $n al reilea r+nd
cele care# dinre oae fiin-ele asem!n!oare lui# $i seam!n! cel mai &u-in, Aceas!
r+nduial! ese $n acord cu esen-ele uuror acesor fiin-e creae# asfel $nc+ ce ese
des!'+r%i a fos a%e(a &ese ce ese mai &u-in des!'+r%i# nu numai in oae *enurile#
ci %i in oae s&eciile,
A%adar# nu din &ricina $n+m&l!rii %i nici $n urma &ro&riei ale*eri au &rimi locul ce le0
a fos r+nduiB ci# fiind creae $n c1i& diferi de le*ile care *u'ernea(! or*ani(area
lumii uni'ersale# ele au &rimi un ran* &ori'i cu demniaea naurii lor diferie, Ia!
$n!unrul %i nici $n afara ei 'reo for-! $ndea3uns de &uernic!# de ca&abil! s! o disru*!, Lumea a e"isa
din odeauna %i 'a d!inui mereu# &enru c! ea ese una# ese *u'erna! de un &rinci&iu a c!rui naur!
ese asem!n!oare naurii sale# %i a c!rei &uere ese ao&uernic! %i su'eran!, Lumea# s&unea de
asemenea Heracli# >a fos $nodeauna# ese %i 'a fi $nodeauna un foc 'e%nic 'iu,>
FPenru Plaon %i Proclus# bun!aea esen-ial! a :eului consiuie sin*ura cau(! a crea-iei, Conce&-ia
des&re Cel Di'in# $n-eles nu doar ca s!&+n al Uni'ersului# nu doar ca :idior al lumii cu a3uorul
num!rului# *reu!-ii %i m!surii# ci mai ales ca un &!rine bine'oior# &oae fi $n+lni! %i la al-i auori
anici,
5
Pasa3ul ese e"ras din imaios de Plaon,
Pitagora
de ce &rece&ul %Cinstete, $n ordinea ce le'a #ost r,nduit de 2ege%, rebuie $n-eles c!
se a&lic! nu numai :eilor nemuriori# ci %i Eroilor *lorifica-i# &recum %i sufleelor
oamenilor,
4
Acese *enuri cu&rind la r+ndul lor o mul-ime de cae*orii ce sun ordonae
du&! esen-a lor, Aceasa ese naura esen-elor ra-ionale %i ierar1ia lor,
Ce ese# a%adar# Le*ea %i care ese cinsea ce i se cu'ineD Le*ea ese nesc1imb!oarea
&uere a :eului $nc1ina! (idirii lumii# cre!rii fiin-elor di'ine %i 'e%nicei %i
nesc1imb!oarei lor r+nduieli, Cinsea ce i se cu'ine Le*ii ese cunoa%erea fiin-elor
demne s! fie sl!'ie %i dorin-a de a de'eni# &e c+ ese cu &uin-!# asemenea lor, C!ci
noi c!u!m s! fim $nocmai cu ceea ce cunoa%erea ne $ndeamn! s! &re-uim %i s! sl!'im
&e Cel care nu duce li&s! de nimic# &rimind bunurile &e care el ni le d!ruie%e,
Nu 'om &uea cinsi mai bine Di'iniaea d!0ruindu0i ce'a# ci do'edindu0ne demni de
a &rimi ceea ce el ne $ncredin-ea(!, Ia! de ce &ia*oricii s&un? >/ei cinsi Di'iniaea
$n c1i& des!'+r%i# dac! &rin *+ndire de'ii asemenea Di'ini!-ii>
5
, Sau $nc!? >Orice om
care cinse%e &e :eu ca o fiin-! care are ne'oie de daruri# se crede &e sine mai &resus
de :eu>, Sau $nc!? >:eul nu se cinse%e &rin aducerea unei mul-imi de ofrande# dec+
numai dac! cea care i le d!ruie%e ese o inim! cu ade'!ra &ioas!,
Imnurile sacre
FSufleele oamenilor sun Geniile pm,nteti!
5
Du&! &!rerea &ia*oricilor# omul care cinsea in c1i&ul cel mai &ori'i Di'iniaea era cel al c!rui
s&iri# dob+ndind oa! ineli*en-a ce $i s!ea $n &uin-!# de'enea asemenea Di'ini!-ii,
>Nu e"is! al mi3loc de a e face iubi de :eu dec+ lucr+nd cu oa! &uerea a &enru a @i asemenea
Lui> .Plaon# 2egi, I/2, MC
Darurile %i sacrificiile f!cue de cei f!r! s&iri de e'la'ie sun 1rana foculuiB iar
ofrandele lor sun &rada 3efuiorilor de em&le, Dar o inim! cu ade'!ra &ioas! %i
neclini! $n iubire# ne une%e cu Di'iniaea# c!ci >cei ce se aseam!n! rebuie s! fie
$m&reun!>, Ia! de ce se s&une de asemenea >c! numai filo(oful ese &reo# c! doar el
ese dra* S!&+nului Di'in# c! numai el %ie cum rebuie s! ne ru*!m>F,
Cel care nu $ncurc! nicioda! demniaea celor &e care ii cinse%e# care se d!ruie%e
$naine de oae &e sine ca ofrand!# care face din sufleul s!u un c1i& di'in# %i care $%i
&re*!e%e s&iriul ca un em&lu &enru a &rimi $n el lumina di'in!# numai acela %ie s!
cinseasc! cu ade'!ra,
Dinre oae lucrurile maeriale aflae &e aces &lan mi3lociu# 'ei &uea oare *!si un
alul din care s! &o-i face ima*inea &ur! a :eului# sau &e care s!0l
FDu&! Por&1)r# filo(oful ese $n acela%i im& &reoul :eului Su&rem, >Cea mai bun! ofrand!# s&une el#
&e care &o-i s! o aduci :eului# ese ca sufleul !u s! de'in! icoana lui, Numai &rin 'irue &oae fi
ains! aceas! asem!nareB c!ci numai 'iruea &oae s! $nal-e sufleul &+n! la lumea din care a
&urces, Penru :eu nimic nu ese mai $n!l-!or dec+ 'irueaB dar :eul ese mai mare dec+
'iruea, Nu discursurile filo(ofului sun &l!cue :eului ci fa&ele sale# c!ci $n-ele&ul# c1iar f!r!
s! 'orbeasc!# $l cinse%e &e :eu# in im& ce mul-imea i*noran!# c1iar ru*+ndu0se %i
aduc+nd ofrande# 3i*ne%e Di'iniaea, Asfel $n-ele&ul ese sin*urul &reo# doar el ese reli*ios# doar
el %ie s! se roa*e,,, Nici lacrimile %i nici ru*!min-ile nu0l mi%c! &e :euB nu 3erfele $l cinsesc# %i nici
nenum!raele ofrandeB ci sufleul &ios %i &lin de dra*ose di'in! se une%e cu :eulB c!ci cei ce
se aseam!n! rebuie S! fie $m&reun!, Rerfele mul-imii nu sun dec+ 1rana fl!c!rilor# iar ofrandele
&rad! nele*iui-ilor, Dar u# a%a cum -i0am s&us# f! din inima a em&lu :eului>,
M4
Imnurile sacre
Pitagora
aduci ofrand! &enru a e uni cu elD /ei *!si c! &enru asa ese ne'oie de o esen-!
ineli*en! &urifica!, C!ci# a%a cum s&un aceia%i filo(ofi# >:eul nu afl! &e &!m+n un
al loc mai &ori'i $n care s! locuiasc! dec+ un sufle &ur>, Iar 'orba lor seam!n! cu
'ersul lui A&ollon? >Mai mul m! bucur $n inima credincio%ilor muriori dec+ $n
sr!luciul
Olim&,>
Omul credincios ese cel care# dob+ndind cunoa%erea :eilor 0 cau(a uuror bunurilor 0
le d!ruie%e dre& ofrand! des!'+r%i! &ro&ria sa &erfec-iune# cel care se $ndrea&!# in
dorin-a de a dob+ndi acese bunuri# s&re cei care &rin naura lor sun sori-i s! i le
d!ruiasc!# %i care cinse%e# ar!+ndu0se demn de a &rimi darurile lor# &e cei ce &o s! i
le d!ruiasc! ne$ncea,
Orice om care 'rea s! cinseasc! Di'iniaea $n al c1i& dec+ &rin sine $nsu%i# %i care
nu aduce in dar dec+ ofrande nefolosioare# nu0i d!ruie%e :eului &ro&ria sa 'irue# ci
se folose%e de lucruri aduse din afar!, Asemenea daruri nici un om cinsi nu le0ar
&rimi cu &l!cere# dac! nu ar fi aduse de o inim! $nsufle-i! de cele mai alese
sim-!mine
4
, Le*a de fa&ul acesa# ia! o &o'esire des&re un oracol al lui A&ollo, Un
om# care adusese o 3erf! bo*a! f!r! nici un fel de sim-!m+n de e'la'ie# 'ru s! afle
cum i0a fos &rimi! ofranda, :eul $i r!s&unse? >Pl!cu $mi fu *r+ul Hermionei># d+nd
asfel de $n-eles c!# $n locul 3erfelor bo*ae# $i era &e &lac
F>Nu ese &l!cu unui om de bine# %i cu a+ mai &u-in :eului# s! &rimeasc! darurile ce i se aduc de o
m+n! &!a! de crime> .Plaon# 2egi, I/2,
>Orice om bun se fere%e s! r!m+n! $ndaora fa-! de un om r+u> .Cicero# De leg!, II#2, M5
cea mai s!r!c!cioas! ofrand!# c!ci era $nso-i! de un sim-!m+n de e'la'ie di'in!
4
,
Cu credin-!# oul de'ine &l!cu :eului# &e c+nd f!r! credin-!# nimic nu are recere $n
fa-a lui,
$nruc+ &a(a sra%nic! &!srea(! Le*ea ce *u'ernea(! ordinea lumii uni'ersale
5
# %i cum
cel c!ruia i
F>Unui anume T1essalos# care oferise dre& 3erf! boi cu coarne aurie# %i care $nreb! oracolul des&re
felul in care fusese &rimi! ofranda sa# P)1ia $i r!s&unse c! darul Hermionei 0 un s!r!c!cios &umn de
f!in! 0 l0a bucura mai mul &e (eu> .Por&1)r# De a-st, II2,
>Ce &o eu s! le ofer (eilor &enru a0i cinsi cu0ade'!raD Un sufle dre& %i cinsi# o con%iin-! &ur!# o
inim! &!runs! de cele mai alese senimene, De &o aduce o asfel de ofrand!# %i0un &umn de f!in! m!
'a face &l!cu $n fa-a lorP> .Persius# Saire# II2,
>C+nd Pia*ora aducea 3erfe (eilor# el le oferea f!in!# !m+ie# smirn!# dar nicioda! animale 'ii# $n
afar! de &ui %i de &urcei de la&e> .Por&1)r# +it!Pith!"!
>Pia*ora $n'!-a c!# &enru a le oferi (eilor daruri &l!cue# nu rebuie s! $mbraci 'e%mine bo*ae# ci
1aine curae %i sim&leB c! nu numai ru&ul rebuie s! fie &ur de orice &a!# ci %i sufleul rebuie s! se
afle in &erfec! &uriae> .Diodor din Sicilia2,
>:eului Su&rem noi nu0i oferim nimic# nu0i $nc1in!m nimic sensibil, C!ci nu e"is! lucru maerial care
s! nu fie im&ur &enru fiin-a des&rins! de orice conac cu maeria, Asfel# nici discursul care se
e"&rim! &rin cu'ine nu $i ese &e &lac# nici c1iar discursul inerior# dac! nu ese &urifica de murd!ria
&aimilor, Doar &rinr0o !cere &ur! %i &rin *+nduri curae $l &uem cinsi, Trebuie# a%adar# &enru a
de'eni asemenea lui %i a ne uni cu el# s!0i oferim &erfec-iunea noasr! ca sf+n! 3erf! care $l sl!'e%e %i
ne m+nuie%e> .Por&1)r2,
5
Penru &ia*orici# ideea de uni'ers era le*a! de ideea de ordine# de le*e %i de frumuse-e, @ondul
docrinei &ia*orice $l re&re(in! ideea obsedan! de cul al armoniei# al &ro&or-iei# al solidari!-ii
uuror &!r-ilor Uni'ersului# armonie &e care ineli*en-a o conce&e ca num!r# iar sensibiliaea ca
mu(ic!#
M8
Pitagora
se $ncredin-a aceas! sarcin! &rimea# du&! un 'ec1i obicei %iu din ainicele $n'!-!uri
ale 'ec1ilor Misere# numele de 2egat'prin'3urmnP, l!mure%e de ce &rece&ul
&ri'ior la 3ur!m+n a fos a%e(a aici# ca unul ce $l urmea(! $n c1i& firesc &e cel de
dinaine, C+ &ri'e%e &urarea noasr! fa-! de le*!mine# &recum %i efecele re(ulae
din aceas! &urare se 'or 'edea lim&ede $n cele ce urmea(!,
rim# 'ibra-ie simulan! %i consonan! a marelui To, $n-ele&ciunea cons! $n a sabili $n noi ordinea
care domne%e in r+nduiala ierar1i(a! a lumii,
>Pia*oricii recomandau ca# inda! du&! de%e&are# s! conem&l!m cerul# &enru a ne amini de fiin-ele
'e%nic nesc1imb!oare# care $%i fac 'e%nic %i nesc1imb!or lucrarea lor# %i &enru a ne deermina s!
medi!m la ordinea %i la &uriaea lor,,, Pri'ind cursul asrelor# $nc1i&uie0-i c! o aceea%i mi%care e
&oar! cu ele# %i *+nde%e0e adesea la sc1imb!rile ce se &roduc $nre elemeneB c!ci aces fel de
*+nduri &urific! sufleul de murd!riile 'ie-ii &!m+ne%i> .Marcus Aurelius# HH/II2,
FAces &os de 'e*1e ese ima*inea misic! a siua-iei noasre acuale $n lume, @a&ele noasre din
recu sun cele care ni l0au $ncredin-aB Parcele ne0au &ede&si# %i sco&ul nosru ese de a r!m+ne aici#
&e &!m+n# &+n! ce 'om &l!i ceea ce daor!m %i 'om dob+ndi &rin fa&ele noasre un desin mai bun,
Omul nu ese dec+ un elemen al ordinii uni'ersaleB nu el ese cel care a sabili aceas! ordineB el
rebuie numai s! i se su&un!# s! o men-in! %i s! nu o ulbure $n nici un fel, M<
/ERSUL II
4
Respect Jurmntul...
Am ar!a $naine c! Le*ea ese &uerea odeauna e*al! $n 'irue &rin care S!&+nul
cel Di'in conduce# 'e%nic %i nesc1imb!or# lucrurile $nru e"isen-!, Ca urmare a
acesei le*i# 'om numi 4urm,nt cau(a ce &!srea(! oae lucrurile $n aceea%i sare# le
d! saornicie ca s! fie cu&rinse $n c1e(!%ia Rur!m+nului %i s! &!sre(e r+nduiala
im&us! de le*e# $n a%a fel $nc+ nesc1imb!oarea sabiliae a ordinii ce domne%e $n
lucrurile creae s! fie rodul Le*ii ce 0*u'ernea(! lumea,
Rolul esen-ial al Rur!m+nului di'in ese de a &!sra oae lucrurile $n ordinea ce le0a
fos r+ndui! de Le*e# %i aces Rur!m+n ese $nodeauna %i $naine de orice &!sra de
cei ce au ne$ncea *+ndul $ndre&a c!re Di'iniae, Cei care nu cu*e! $nodeauna la
:eu# $nde&!r+ndu0se adeseori de cunoa%erea di'in!# $ncalc! Rur!m+nul aunci c+nd
ui! de Di'iniaeB dar c+nd $%i $norc fa-a c!re Di'iniae# ei iar!%i $l &!srea(!,
A%adar# 4urm,ntul ese res&ecul fa-! de le*ile di'ine# le*!ura &rin care oae fiin-ele
n!scue &enru
l
Prima &are,
75
Pitagora
a0l cunoa%e &e :eu sun al!urae di'inului creaor al lumii uni'ersale, Cei care r!m+n
mereu uni-i cu el# res&ec! $nodeauna Rur!m+nul, Cei care# uneori# se $nde&!rea(! de
el# &+n*!resc sfin-enia Rur!m+nului# $nc!lc+nd ordinea di'in! r+ndui! de Le*e %i
ba3ocorind $ns!%i *aran-ia Rur!m+nului di'in
4
, Asfel ese Rur!m+nul ineren fiin-elor
$n(esrae cu naur! ra-ional!B el le -ine ne$ncea unie cu a!l %i creaorul lor# %i nu le
$n*!duie s! $ncalce $n nici un fel le*ile sabilie
5
de el,
Imnurile sacre
NFN@iin-ele care r!m+n ne$ncea unie cu :eul %i &!srea(! Rur!m+nul sun /eii nemuritori %i 0roii glori#icai! Geniile
pm,nteti, care r!iesc c+nd $n cer c+nd &e &!m+n# nu res&ec! $nodeauna Rur!m+nul, A+ im& c+ r!m+n $n cer %i $l
conem&l! &e :eu# $i r!m+n credincio%iB dar c+nd decad $n ru& %i ui! cerul# $ncalc! Rur!m+nul, Acese suflee c!(ue $%i &o
re*!si ou%i locul lor de ori*ine# %i aceasa se &roduce &rin $ntoarcerea la /eu!
9C+nd :eul a crea lumea# a r+ndui oae lucrurile cum era mai bine &enru fiecare, $n aces fel# Le*ea a &rodus %i a a%e(a
fiecare lucru &e rea&a ce i se cu'enea, Dar aceasa nu era de a3uns# rebuia ca fiecare lucru s! r!m+n! %i s! coninue $n
aceea%i sare, 4urm,ntul divin ese cel care le men-ine la ran*ul lor# %i# &rin aces Rur!m+n# aceea%i Le*e care creea(!# une%e
ceea ce a crea, A r!m+ne credincios Rur!m+nului $nseamn! deci a ne men-ine locul &e care :eul ni l0a da %i a &arici&a asfel
la &!srarea ordinii uni'ersale,
>Pia*ora s&unea c! e"is! o le*e eern!# %i c! aceas! le*e nu era dec+ 'iruea nesc1imb!oare a :eului care a crea oul,
Dre& consecin-! a acesei le*i# el a ima*ina un 3ur!m+n di'in ce &!sra oae lucrurile $n sarea %i ordinea $n care fuseser!
creae# %i care# unind Creaorul de creaura sa# unea de asemenea creaura de Creaorul s!u,,, Aceas! le*e eern! %i aces
3ur!m+n di'in ese ceea ce deermin! desinul sau &ro'iden-a# care conduce fiecare lucru la sf+r%iul &e care $l meri!# %i care
i0a fos rasa .Dacier# +ie de P.thagore"! ML
Rur!m+nul folosi in reburile 'ie-ii nu ese dec+ umbra acesui &rim Rur!m+nB
el Ii conduce s&re ade'!r &e cei care se folosesc de el, El &resc1imb! nesi*uran-a
1o!r+rilor omene%i $nr0o asi*urare emeinic!B el ne consr+n*e s+ r!m+nem $n 'orbe
%i $n fa&e credincio%i f!*!duielilor luae# $n!rind &e de o &are e'iden-a celor f!&uie#
%i d+nd &e de al! &are asi*ur!ri emeinice des&re ce rebuie f!cu, Ia! de ce se cu'ine
ca Rur!m+nul s! fie res&eca $nocmaiB mai $n+i# &rimul Rur!m+n# c!ci &rin esen-a sa#
&!(e%e 'e%niciaB a&oi cel!lal# 3ur!m+nul omenesc# rebuie res&eca ca ima*ine a
&rimului# &enru c! $nseamn! un a3uor &re-ios $n reburile 'ie-ii# &enru c! ne
c!l!u(e%e s&re ade'!r %i si*uran-!# %i &enru c! s&ore%e mora'urile s!n!oase $n cei
$n'!-a-i s!0l res&ece,
Res&ecul daora 3ur!m+nului $nseamn! $nde&linirea c+ mai scru&uloas! a celor
3uraeB %i ca efec al necesi!-ii liber consim-ie# aceas! res&ecare &une $n armonie &e
cei fideli 3ur!m+nului cu saornicia %i ade'!rul s!rii di'ine, Dar ne*r!ia sfin-enie &e
care o d! credin-a &!sra! Rur!m+nului din+i &oae fi din nou asi*ura! &rin
$noarcerea la Di'iniae# aunci c+nd# &rin 'iru-i &urificaoare# ne lecuim de 'ina de a
fi c!lca Rur!m+nul di'in, C+ &ri'e%e sfin-enia 3ur!m+nului $n reburile omene%i#
aceasa &oae fi &!sra! numai &racic+nd 'iru-ile morale, Numai cei care &racic!
acese 'iru-i &o res&eca cu sfin-enie 3ur!minele f!cue,
Dar 'iciul# &!rinele s&er3urului# &rin nesaornicia mora'urilor sale# calc! 3ur!m+nul
in &icioare, Cum %i0ar &uea res&eca 3ur!m+nul un om lacom# c+nd ar fi 'orba de da
sau de lua baniD Cum ar &uea s! r!m+n! credincio%i f!*!duielilor f!cue sminiul
MM
Pitagora
sau la%ulD Ese oare cu &uin-! ca ace%i oameni sa%i res&ece 3ur!m+nul# c+nd# $n
sc1imbul bunurilor di'ine# ale* mai de*rab! bunurile 'remelnice %i &!m+ne%iD
Numai cei care &!srea(! neclini! 'iruea &o s! &!sre(e sfin-enia 3ur!m+nului,
Cel mai bun mi3loc de a &!sra res&ecul daora 3ur!m+nului ese de a nu face
f!*!duieli &rea des %i la $n+m&lare# %i de a nu 3ura nici &enru a $n!ri un discurs sau a
$nfrumuse-a o &o'eseB rebuie ins!# a+ c+ ese cu &uin-!# s! &!sr!m folosul
3ur!m+nului &enru lucruri im&orane %i necesare# &enru $m&re3ur!ri $n care nu mai
e"is! nici o al! cale de sal'are $n afar! de sabilirea ade'!rului &rin 3ur!m+n, Cel mai
si*ur mi3loc de a con'in*e ese de a ar!a o &urare demn! de sfin-enia 3ur!m+nului#
de a nu da nici un &rile3 de b!nuial!# %i de a face $n a%a fel $nc+ nicioda! s! nu fim
&ri'i-i ca cei ce ale* mai de*rab! lucruri 'remelnice %i omene%i in locul ade'!rului
4
,
A%adar# &rece&ul 5espect 4urm,ntul ne $n'a-! s! fim credincio%i 3ur!m+nului %i s!
fim de bun! credin-!, A nu ne folosi de 3ur!m+n# ese cel mai si*ur mi3loc de a face
cinse cu'+nului da,
Obiceiul de a 3ura &enru orice &oae duce cu u%urin-! la s&er3ur# $n im& ce folosirea
c1ib(ui! a 3ur!m+nului face mai u%oar! res&ecarea acesuia, Nu rebuie s! 3uri# dar
dac! o faci# aunci rebuie s!0%i res&ec-i cu'+nul, @!c+nd asfel# limba 'a $n'!-a
4 >Pia*ora iner(icea 3ur!minele &e :eiB 3ur!mine cu a+ mai nefolosioare cu c+ oricine &uea# &rin
&urarea sa meriorie# s! fie cre(u &e cu'+n> .Dio*ene Laer-iu# /III2, >Nu 3ur!m+nul ese *aranul
omului# ci omul ese *aranul 3ur!m+nului> .Esc1il2, MO
Imnurile sacre
s! n0o ia $nainea *+ndului# iar s&iriul nu se 'a mai ulbura din &ricina &aimilor# c!ci
mora'urile cinsie sun cele care &!srea(! 1o!r+rea s&iriului# %i obiceiul Ae6 a nu
3ura -ine limba0n fr+u, Ese dre&# a%adar# ca res&ecarea 3ur!m+nului s! fie cu&rins! In
cinsea &e care le0o daor!m :eilor# c!ci ea ese o'ar!%a nedes&!r-i! a credin-ei# iar
Rur!m+nul $nsu%i ese &!(iorul Le*ii di'ine c+nd e 'orba de ordinea lumii uni'ersale,
Cinse%e deci aceas! Le*e# su&un+ndu0e ordinii &e care ea a r+ndui0oB res&ec!
3ur!m+nul# nef!c+nd abu( de el# $nc+# neobi%nuindu0e s! 3uri# 'ei $n'!-a s! fii
credincios le*!minelor f!cue# c!ci res&ecarea cu'+nului nu ese dec+ o mic! &are a
credin-ei
4
,
Am 'orbi $ns! desul des&re &rima cae*orie de @iin-e su&erioare# des&re Le*ea di'in!
care *u'ernea(! r+nduiala lumii %i des&re Rur!m+nul ce re(ul! din aceas! Le*e,
$nruc+ du&! /eii nemuritori rebuie s! cinsim fiin-ele &e care le0am numi mi3locii#
&oemul adau*!?
4
>Pia*ora &ri'ea 3ur!m+nul omenesc sau ci'il ca &e o ima*ine a 3ur!m+nului di'inB c!ci# a%a cum
3ur!m+nul di'in ese &!(iorul Le*ii :eului# 3ur!m+nul omenesc ese &!(iorul credin-ei oamenilor,
Res&ecarea celui din urm! ne &une al!uri de saornicia :eului $nsu%i# %i asi*ur! &!srarea ordinii Ai
dre&!-ii> .Dacier# +ie de P.thagore"!
>Pia*ora i0a sf!ui &e disci&olii s!i s! 3ure rarB dar# aunci c+nd au 1o!r+ s! fac! un le*!m+n# s!0l
res&ece cu srice-e %i s! 'e*1e(e la e"ecuarea lui $nocmai> .Diodor din Sicilia# H2,
M7
Imnurile
78acre
/ERSUL II
4
Cinstete apoi pe roii glorifica!i.
$nre fiin-ele ra-ionale# ace%i 0roi $nruc1i&ea(! cae*oria din mi3loc, R+ndui-i mai
&resus de oameni dar inferiori /eilor nemuritori, ei ocu&! iner'alul care $i se&ar! %i
fac le*!ura inre oameni %i (ei, $nruc+ de-in ran*ul al doilea# rebuie s! li se aduc!
cinsire &e m!sur!# a%a cum s&une &rece&ul? Cinstete'i dup rnduiala impus de
2ege! Or# $nrea*a 'irue a cinsirii s! $n cunoa%erea naurii celor &e care rebuie s!0i
cinsim# c!ci aceas! cunoa%ere ne 'a $n'!-a ce rebuie s! s&unem sau s! facem &enru
a0i sl!'i cum se cu'ine, C!ci cum am &uea 'orbi des&re cei &e care nu0i cunoa%emD
Ai cum am &uea face daruri &ori'ie celor care nu %iu ce $nseamn! demniaeaD
Prin urmare# &rima %i ade'!raa cinsire &e care o daor!m 0roilor glori#icai ese de a
cunoa%e esen-a %i ran*ul lor# de a $n-ele*e lucrarea &e care o au de $nde&lini# %i sco&ul
&e care $l urm!resc $n ordinea uni'ersal!, /a rebui# a%adar# s! cinsim fiin-ele
NFNParea a doua,
80
du&! &ro&ria lor esen-!# iar aceas! m!sur! nu ne0o &oae da dec+ cuno%in-a &e care o
a'em des&re ele, Numai c+nd 'om &uea deosebi cu lim&e(ime care ese naura
fiec!reia %i ran*ul &e care $l ocu&!# numai aunci 'om fi $n m!sur! s! le ar!!m cinsea
im&us! de le*e, Nu 'om da cinsire nici unei creauri inferioare naurii umane# ci 'om
cinsi doar fiin-ele care &rin naura lor sun mai &resus de noi# %i &e cele care# fiindu0ne
e*ale# s0au ar!a &line de 'irue
S
,
Cea din+i %i cea mai m!rea-! dinre fiin-ele care &rin naura lor ne sun su&erioare ese
:eul# or+n0duiorul lumii# %i &e el rebuie s!0l cinsim mai &resus de orice, C+ des&re
(eii a&!ru-i cei din+i in lume# care &urced din el %i care 'in du&! el# ei au de0a &ururi %i
saornic *+ndul uni cu Di'iniaea# reflec+nd $n felul acesa oae bunurile i'ie din
cau(a ce a r+ndui lumea, Acese fiin-e sun numie $n &oem /ei nemuritori, &enru c!
ei nu cunosc moarea# &!srea(! 'e%nic asem!narea lor cu Di'iniaea# %i d!inuie 'e%nic
%i nesc1imb!or,
@iin-ele mi3locii# care au o naur! mi3locie %i c!rora li se cu'ine o cinsire mi3locie#
sun numie 0roi glori#icai! Ei au $nodeauna *+ndul li&i de cel al Creaorului lumii
uni'ersale# sr!lucesc %i ei de fericirea 'ie-ii &reafericie de care se bucur!# dar nu
$nodeauna la fel %i nici f!r! sc1imbare, Prin $nsu%i
Omul care ese con%ien de ran*ul s!u nu rebuie s! coboare %i mai ales nu rebuie s! decad! s&re ceea
ce -ine de un ran* inferior lui, Ai nimic nu meri! mai mul res&ecul oamenilor dec+ ceea ce ese mai
nobil %i mai ele'a dec+ omul, Penru a ocu&a locul ce i0a fos r+ndui $n ordinea uni'ersal!# omul
rebuie s! aib! con%iin-a demni!-ii sale# s! r!m+n! $nodeauna ceea ce ese %i s!0%i &!sre(e ran*ul,
O4
Pitagora
fa&ul c! sun uni-i cu Di'iniaea &rinr0o sare mi3locie# %i c! au &rimi 1arul di'in ce
$i fere%e de r!u# ei se desf!%oar! ca o 1or! 0 &ura-i de a'+nuri diferie 0 $n> 3urul
@iin-ei Su&reme, Daori! cunoa%erii lor muli&le# ei unesc %i $n acela%i im& $m&ar
ne$nceaa conem&lare a fiin-ei di'ine# care ese $nsu%irea fiin-elor din+i
4
# f!c+nd din
ini-ierea des!'+r%i! ains! de /eii nemuritori &rin de&lin! 'i(iune# sco&ul su&rem al
ini-ierii lor
5
,
Imnurile sacre
Acese &rime fiin-e sun /eii nemuritori! Pia*ora considera Uni'ersul ca un o $nsufle-i ale c!rui
diferie s&ecii de esen-e ra-ionale erau r+nduie &ori'i &erfec-iunii lor $n sfera lor &ro&rie# a%a cum
$nr0un num!r siin r+nduie uni!-ile care0l com&un, :eul fiind monada# un num!r era mai mul sau
mai &u-in &erfec du&! cum era mai a&ro&ia sau mai de&!ra de uniae, Afl+ndu0se cel mai a&roa&e
de :eu# (eii nemuritori erau cele mai &erfece fiin-eB ei a'eau des&re di'iniae o cunoa%ere direc!#
uniform! %i &erfec!, Du&! ei# $nr0o sare inermediar!# 'eneau 0roii glori#icai! Cunoa%erea lor
di'in! nu era direc! %i uniform!# ci subordona! %i muli&l!? subordona!# &enru c! 'enea du&! cea a
/eilor nemuritori, %i muli&l!# &enru c! se $nindea $n muli&liciae a%a cum un num!r se $ninde $n
mul-ime &ornind de la uniae, Ocu&+nd un ran* inermediar# Eroii au menirea s! $m&ar! %i# $n acela%i
im&# s! uneasc! &ura conem&la-ie a /eilor nemuritori! Ei o $m&ar in m!sura $n care se afl! $nre /eii
nemuritori %i Geniile pm,nteti) %i o unesc $n m!sura $n care# &rin ei# ca &rinr0un lan-# se sabile%e
le*!ura $nre &rimele %i ulimele fiin-e ra-ionale, #
$n 'ec1ile Misere# se numeau epopi cei care reu%iser! s! ain*! com&lea 'i(iune sau &erfeca ini-iere#
%i m.sti cei care abia $nce&user! s! &arcur*! diferiele *rade de ini-iere, Hierocles $i com&ar! aici &e
/eii nemuritori cu epopii, %i &e 0roii glori#icai cu mustii! Primii au des&re :eu o cunoa%ere inim! %i
&erfec!B ulimii nu sun# din aces &unc de 'edere# dec+ ni%e no'ici sau mai bine (is ni%e ucenici
care ind c!re aces sco& su&rem, O5
A%adar# &e bun! dre&ae ei sun numi-i 0roi glori#icai! Li se s&une glori#icai,
&enru c! sun neconeni buni %i lumino%i# %i nicioda! nu cad $n 'iciu sau $n uiarea
de :euB li se s&une 0roi, c!ci cu'+nul eroi 'enind de la eros, >dra*ose># 'rea s! arae
c! sun &lini de dra*ose &enru :eu# c! ne $n'a-! s!0L iubim# %i c! ei sun cei care ne
$nal-! %i ne &oar! din aceas! 'ia-! &!m+neasc! c!re ceaea di'in!
4
, EiFse mai
numesc %i &pirite -une, c!ci &osed! de&lina cunoa%ere a le*ilor di'ine
5
, C+eoda!
sun numi-i 9esageri, c!ci ei ne ransmi %i ne $n'a-! re*ulile &e care rebuie s! le
urm!m &enru a a'ea o 'ia-! ferici!,
Adeseori# folosindu0ne de acese rei nume# im&!r-im fiin-ele mi3locii In rei cae*orii#
%i numim 9esageri &e cele aflae cel mai a&roa&e de fiin-ele cere%i# 0roi &e cele mai
a&ro&iae de creaurile &!m+ne%i# %i &pirite sau Genii &e cele aflae la e*al!
Fin 'ec1ea limb! aic! ese dificil s! se %ie care era diferen-a inre cu'inele ?&o2- >dra*ose># %i i"pat:
>eroi>, Plaon considera c! Eroii# sau semi(eii# sun fiin-e $n(esrae cu urm!oarele $nsu%iri? sun
n!scu-i din dra*ose# sun e"&erimena-i $n dialecic! %i sun 'ersa-i $n a &une $nreb!ri, Hierocles le
adau*! aici $nsu%irea de a0i $n!l-a %i &ura &e muriori &+n! la cer,
9Penru Plaon# &piritele sau Geniile sun sufleele celor care au fos $n-ele&-i %i &lini de e"&erien-!,
$nda! du&! moare# scrie el $n Cratilos, >omul cu ade'!ra bun ese c1ema la un m!re- %i *lorios
desin# %i# &rimindu0%i numele de la $n-ele&ciunea sa# el de'ine S&iri,> Orice om de bine# adau*! el#
ese cu ade'!ra un *eniu# a+ in im&ul 'ie-ii sale c+ %i du&! moare# %i aces nume i se &ori'e%e de
minune, Penru Hierocles# &piritele pm,nteti asem!n!oare &#inilor sun cele care cores&und
conce&-iei des&re S&irie a%a cum o &re(in! Plaon $n &asa3ul &e care ocmai l0am cia,
83
Pitagora
disan-! $nre cele dou! e"remeB $n aces fel &rocedea(! adesea %i Plaon
4
,
Al-ii dau acesor fiin-e mi3locii un sin*ur nume# numindu0le &e oae fie 9esageri, fie
0roi, fie &pirite, din ra-iuni &e care ocmai le0am ar!a, Ese ceea ce face %i auorul
Imnurilor sacre, numindu0le doar 0roi glori#icai! Ace%i mi3lociori sun &enru :eii
nemuriori ceea ce ese lumina &enru foc %i fiul &enru a!, De aceea ei se mai numesc
&e dre& cu'+n fii ai :eilor
5
# c!ci nu sun n!scu-i din $m&reunarea muriorilor# ci dinr0
o cau(! conform! cu naura lor# a%a cum lumina -ine de esen-a unui cor& luminos, Or#
lumina sr!lucioare %i &ur! ne face s! &resim0-im o &enumbr! ameseca! cu $nuneric,
Acesei lumini amesecae cu $nuneric $i cores&unde &rin analo*ie o a reia cae*orie
de fiin-e# neamul omenesc, Prin $nclinarea sa c!re 'iciu %i uiare# omul se $nde&!rea(!
c+eoda! de 'irue %i nu r!ie%e $nodeauna cu *+ndul la Di'inB el ese inferior
fiin-elor ce cu*e! ne$ncea la :eu# c!ci el
Imnurile sacre
NFN>Geniile -in mi3locul $nre ceea ce ese murior %i ceea ce ese di'in, Ei sun mesa*erii %i iner&re-ii
oamenilor &e l+n*! :ei %i ai :eilor &e l+n*! oameni, Um&l+nd s&a-iul care $l se&ar! &e om de :eu# ei
unesc marele To cu el $nsu%i> .Plaon# ;anchetul"! Dumne(eu nu se amesec! $n reburile oamenilor#
%i doar &rin inermediul mesa*erilor s&iriuali ai &ro'iden-ei sale su'erane ne ese nou! da s! ne
&unem $n le*!ur! cu el, Du&! Pluar1# orice om ar a'ea un s&iri &ersonal# sau $nger p(itor, >meni s!
a3ue sufleul ce i0a fos $ncredin-a# %i s!0l sal'e(e &rin ins&ira-iile sale,>
9>Eroii sun n!scu-i fie din dra*osea unui (eu &enru o murioare# fie din dra*osea unui murior
&enru o (ei-!> .Plaon# Cratilos"! $n Apologia lui &ocrate, Plaon mai s&une c! Geniile sun co&iii#
c+eoda! nele*iimi# ai (eilor# nimfelor sau ai alor creauri, O<
ui! uneori s! o fac!B dar el ese su&erior fiin-elor nera-ionale ocmai &rin aceea c!#
uneori# cu*e! la :eu# %i se $noarce la %iin-a di'in! aunci c+nd# smul*+ndu0se din
dec!derea sa $n maerie %i inde0&!r+ndu0se de sl!biciunea ce0l $m&in*e s&re cele
'remelnice# el $%i reia locul $n corurile :eilor
4
,
Cel care s0a $n'rednici de aceas! &rimire di'in!# ese cu a+ mai demn s! &rimeasc!
res&ecul nosru# c!ci el a de('!lui %i a $n!l-a# $m&!r!0%indu0se din esen-a a o ce ese
mai bun# e*aliaea de naur! &e care o a'ea cu noi, Prin urmare# orice om care $l
iube%e &e :eu# cinse%e deo&ori'! oae fiin-ele a'+nd o oarecare asem!nare cu
Di'iniaea# fie c! &osed! aceas! asem!nare din 'e%nicie# fie c! au dob+ndi0o de0a
lun*ul 'remii, Acesa ese ca(ul oamenilor $n(esra-i cu 'iru-i# %i des&re care se 'a fi
'orbi $n 'ersul urm!or?
K Des&re felul $n care sufleul nosru &!r!se%e corul :eilor Ai coboar! $n #acere %i des&re condi-iile
im&use &enru ca acesa s! &oa!# $nr0o bun! (i# s! e'ade(e de &e &!m+n %i s!0Ai reia locul $n alaiul
di'in# a se 'edea dialo*ul *edru! Termenul de #acere, $m&rumua din limba3ul lui Plaon# semnific!
lucruri ce se nasc i trec!
85
Imnurile sacre
i
/ERSUL III
Cinstete i pe "eniile pmnteti, mplinind tot ce este #otrt de lege.
Geniile sun sufleele omene%i care s0au $m&odobi cu ade'!r %i 'irue# &enru c! ele
au recu &rin mule $ncerc!ri %i au dob+ndi cunoa%erea, Ele se deosebesc $ns! de
Geniile care sun Genii &rin naura lor %i ocu&! un ran* mi3lociu# %i se numesc
pm,nteti, &enru a l!sa s! se $n-elea*! c! ele se &o ameseca $n reburile lume%i# &o
$nsufle-i ru&uri murioare %i &o s! locuiasc! &e &!m+n
4
, Numindu0le Genii, &oeul le
deosebe%e de oamenii i*noran-i care nu au dob+ndi nici o cuno%in-!, S&un+ndu0le
pm,nteti, el le deosebe%e de fiin-ele care au &!sra $nodeauna e"&erien-a %i
cunoa%erea# %i care nu &o# $n 'iruea esen-ei lor# nici s!
NJNAcese Genii pm,nteti sun sufleele mor-ilor 'iruo%i, Purificae &rin ade'!r# acese suflee au
fos des&!r-ie &rin moare de ru&ul lor maerialB ele coninu! s! r!iasc! f!r! el# %i sun a&e# &ori'i
docrinei lui Pia*ora# s! re0$nsufle-easc! un al ru& murior, Asfel de suflee# devenind pline de
e<perien i cunoatere, au de'eni &pirite, .Cf, Plaon, Cratilos"! OL
se amesece $n reburile lume%i %i nici s! $nsufle-easc! ru&uri murioareF,
Numele de Geniu pm,ntean nu se folose%e dec+ &enru acela care# fiind om &rin
naura sa# a de'eni Geniu &rin felul s!u de a r!i, Aceas! a reia cae*orie de fiin-e
mai ese numi! %i pm,ntean, &enru c! ea ese ulima dinre esen-ele ra-ionale %i
sin*ura $ndre&a! c!re e"isen-a &e &!m+n# $n im& ce &rima cae*orie ese cereasc,
iar a doua eteric
2
! Oamenii# de%i sun cu o-ii &rin naura lor fiin-e &!m+ne%i
ra-ionale# nu sun cu o-ii Genii %i nici $n-ele&-iB aTadar# &e bun! dre&ae auorul se
folose%e de acese dou! cu'ine &enru a desemna cu numele de Genii pm,nteti &e
oamenii $n-ele&-i, Nu o-i oamenii sun $n-ele&-i %i nu o-i cei care au cunoa%erea sun
oameni# c!ci 0roii glori#icai %i /eii nemuritori, su&eriori oamenilor &rin naura lor#
sun de asemenea $n-ele&-i %i buni,
Aces &rece& ne &orunce%e# a%adar# s!0i cinsim &e oamenii care# al!ur+ndu0se (eilor#
au de'eni asemenea Geniilor %$ di'inilor Mesa*eri# asemenea Eroilor *lorifica-i, Nu
rebuie $ns! s! credem c! sunem $ndemna-i s! cinsim Geniile inferioare# cum ar &uea
l!sa s! se $n-elea*! cu'inele Genii pm,nteti
=
! @iin-ele inferioare naurii omene%i nu
'orba de 0roii glori#icai, esen-e &ur s&iriuale ce nu cad nicioda! $n na%ere# fiind S&irie &rin naura
lor,
>/eii nemuritori ocu&! asrele# 0roii glori#icai, eerul# iar Geniile pm,nteti, &!m+nul,
o
Noi nu daor!m nici un fel de cinsire s&eciilor ce ne sun inferioare, Nici &e om nu rebuie s!0l cinsim
dac! acesa nu s0a $n!l-a &rin 'iru-ile sale mai &resus de condi-ia sa de om .Cf, Por&1)r# De A-st!"!
87
Pitagora
rebuie $n nici un fel cinsie de cei &!run%i de dra*ose &enru Di'iniae# %i care au
sim-!m+nul &ro&riei lor demni!-i, Mai mul c1iar# du&! fiin-ele su&erioare# nu 'om cinsi &e
nici un om dac! acesa nu a de'eni asemenea fiin-elor cere%i# sau dac! nu s0a al!ura
corurilor :eilor,
Dar care ese cinsea &e care o daor!m acesor Genii pm,nteti1 Ni se s&une? $mplinind tot
ceea ce este hotr,t de lege, adic! res&ec+nd %i ascul+nd &rece&ele &e care ni le0au l!saB
su&un+ndu0ne $n'!-!urilor lor ca $n fa-a unor le*iB urm+nd $n 'ia-! drumul ce ni l0au ar!a# 0
drum &e care ei $n%i%i n0au %o'!i s!0l sr!ba! 0 c!ci ei au lu&a din *reu &enru a &!sra
&enru urma%ii urma%ilor lor o mo%enire ne&ierioare# l!s+nd in scrierile lor# &enru binele
comun# elemenele 'iru-ii %i &rinci&iile ade'!rului
4
, A le urma $n'!-!urile %i 'ia-a lor
Imnurile sacre
Aceas! idee c! rebuie s! cinsim Geniile pm,nteti conform+ndu0ne le*ilor se re*!se%e %i la
Henofon, >Care era aiudinea lui Socrae cu &ri'ire la culul (eilorD Cum 'orbea el des&re aces lucruD
La fel cum P)1ia $ns!%i r!s&undea celor 'eni-i s! o $nrebe des&re 3erfele &e care 'oiau s! le aduc!#
des&re nstirea su#letelor strmoilor lor, des&re orice al ac reli*ios? >Su&une-i0'! le*ilor -!rii
'oasre# le s&unea &reoeasaB $n felul acesa '! 'e-i do'edi credin-a fa-! de (ei> .Henofon#
9emora-ilele"!
Penru Hierocles# cea mai bun! modaliae de a le onora ese de a le urma e"em&lul# de a ne modela
du&! &urarea lor# du&! $n'!-!ura lor# du&! sfin-enia 'ie-ii lor, >Pe 'remuri# aunci c+nd# sub domnia
lui Cronos# 'ia-a oamenilor era ferici!# aces (eu# $n-ele*+nd c! nici un om nu era ca&abil s!0i
*u'erne(e &e semenii s!i cu auoriae f!r! a c!dea in necu'iin-! %i nedre&ae# a &us $n ce!-i dre&
conduc!ori %i re*i# nu oameni# ci ineli*en-e de o naur! mai subil! %i mai di'in! dec+ a noasr!#
Geniile, care $i *u'ernar! &e oameni a%a cum oamenii m+nar! urmele, Ei insaurar! &acea %i OO
&ilduioare# $nseamn! s!0i cinsim cu mul mai mul dec+ dac! le0am $nc1ina liba-ii fasuoase
sau le0am aduce daruri &re-ioase, Aceasa ese cinsirea fa-! de fiin-ele su&erioare# cinsire
care# $nce&+nd cu cea daora! Creaorului lumii uni'ersale# rece la fiin-ele cere%i %i eerice#
%i sf+r%e%e cu cea daora! oamenilor buni,
Dar $nruc+ rebuie s! -inem seama de nenum!raele necesi!-i ale 'ie-ii# de &ild! cele care ne
lea*! de &!rin-ii %i de rudele noasre 0 c!ci# c1iar dac! ei nu sun $nru oul buni# noi rebuie s!
le ar!!m $nre*ul res&ec daori! 'eri*ii ce ne une%e cu ei 0 auorul &oemului adau*!?
dre&aea, C1iar %i $n (ilele noase# c+nd un sa nu are dec+ oameni %i nu (ei care s!0l *u'erne(e# el
cade ine'iabil $n nedre&ae %i 'iciu> .Plaon# 2egi, I/2, La cei 'ec1i# res&ecul daora le*ilor era deci
$nemeia &e res&ecul daora celor care le sabiliser!,
O7
/ERSUL I/
Cinstete pe tatl tu, pe mama ta i pe rudele ce-!i sunt apropiate.
Du&! ce ne0a &orunci s! cinsim &e oamenii buni ca Genii %i ca :ei# auorul 'ersurilor
ne $ndeamn! s! cinsim# ca urmare a necesi!-ii ce ne le*! de ei# &e &!rin-ii no%ri %i &e
o-i cei le*a-i de noi &rin rela-ii de rudenie,
Ceea ce# $n familia noasr! cereasc!# sun &enru noi fiin-ele su&erioare 0 @iin-ele
cere%i ce ne -in loc de &!rin-i %i Eroii ce ne -in loc de rude# 0 &!rin-ii %i rudele cele mai
a&ro&iae sun &enru noi $n 'ia-a 'remelnic!# %i &enru aceasa rebuie s! le d!m
$nrea*a noasr! cinsire,
Dar cum s!0i cinsimD Conduc+ndu0ne in 'ia-! du&! dorin-ele lor# $n a%a fel $nc+ s!
*+ndim %i s! facem numai ce le ese lor &e &lacD Nicidecum# c!ci $n felul acesa
&racicarea 'iru-ilor s0ar &uea &resc1imba $nr0o endin-! s&re r!u# dac! s0ar $n+m&la
ca &!rin-ii no%ri s! fie r!i %i 'icio%i, /a rebui oare# &e de al! &are# s!0i dis&re-uim cu
oul# &enru sim&lul fa& c! $nfier!m 'iciile lorD Ai cum s! ne su&unem le*ii ce ne0a
fos 1o!r+! aiciD
7C
Imnurile sacre
Necinsindu0ne &!rin-ii# care sun ima*inea (eilor# %i rudele a&ro&iae care sun refle"ul
Eroilor# nu ne ar!!m oare li&si-i de credin-! fa-! de cei cu care s&unem c! se
aseam!n!D Iar aceas! 'irue# &e care noi credem c! o &racic!m ned+nd asculare
&!rin-ilor# nu se 'a &resc1imba aunci $nr0un r!u %i mai mare 0 li&sa de credin-!D
Dar dac!# dim&ori'!# d!m asculare &!rin-ilor $n oae cele# cum s! facem &enru a nu
ne $nde&!ra de credin-! %i de &racica 'iru-ilor# dac! se $n+m&l! ca &!rin-ii no%ri#
&rin mora'urile lor dec!(ue# s! nu ne $n'e-e ce ese cu ade'!ra frumosD Dac! o ce
'ine de la &!rin-ii no%ri ar fi $n mod absolu frumos %i ade'!ra# cinsea &e care le0am
d!rui0o ar fi &e m!sura celei daorae fiin-elor su&erioare, Dar dac! ou%i 'oin-a
&!rin-ilor nu ascul! defel de le*ile di'ine# ce &o face cei &rin%i $n aceas! siua-ieD Po
face oare alce'a dec+ ceea ce fac aunci c+nd# $n+m&l!or# se *!sesc in fa-a a dou!
daorii o&useD
C+nd sunem &u%i $n fa-a a dou! fa&e# dinre care una ese bun! %i cealal! mai bun!#
ale*em $nodeauna# aunci c+nd nu le &uem duce &e am+ndou! la bun sf+r%i# &e cea
mai bun!, Ni se s&une# de &ild!# c! ese frumos s! ne su&unem :eului# %i c! ese
frumos de asemenea s! d!m asculare &!rin-ilor no%ri, Or# dac! su&unerea &e care o
daor!m a+ &!rin-ilor no%ri c+ %i :eului -inesc acela%i sco&# ese o neasemui!
fericire ce nu ne0a cosa nici o lu&!,
Dar dac! le*ea di'in! ne &orunce%e un lucru iar &!rin-ii no%ri ne cer alce'a# rebuie
$n aces ca(# s! nu urm!m dec+ &orunca fiin-elor su&erioare# %i s! nu ascul!m de
&!rin-i dec+ aunci c+nd ei $n%i%i
74
Pitagora
se su&un le*ilor di'ine, C!ci nu ese cu &uin-! ca cel ce dore%e s! urme(e re*ulile 'iru-ilor s! se
&oa! $m&!ca 'reoda! cu cei ce le $ncalc!, $n oae celelale ca(uri# ne 'om cinsi &!rin-ii cu cea mai
mare silin-!# d+ndu0le oae bunurile de care au rebuin-!# %i asi*ur+ndu0i din oa! inima de a3uorul
nosru nem!sura, Ese dre& ca ei s! fie a3ua-i %i &roe3a-i de cei c!rora le0au da 'ia-! %i i0au crescu
4
,
$ns! ce n0am &rimi de la ei# adic!
Ma! care sun# du&! Plaon# daoriile &e care le a'em fa-! de &!rin-ii no%ri, >Du&! (ei# $n-ele&ul 'a cinsi cum se cu'ine &e
Genii %i a&oi &e Eroi,,,, A&oi# el 'a rebui s! cinseasc! &e cei ce i0au da lumina (ilei# &e oa! duraa 'ie-ii lorB ese cea
din+i# cea mai mare# cea mai necesar! dinre oae daoriile? el rebuie s! fie con'ins c! o ceea ce &osed! a&ar-ine celor de la
care a &rimi na%erea %i educa-ia# %i s! acce&e s!0%i &un! oae bunurile f!r! re(er'! $n slu3ba lor# $nce&+nd cu a'erea# urm+nd
a&oi cu cele ale ru&ului# %i $n sf+r%i cu cele ale sufleului, $n felul acesa 'om r!s&l!i cu &risosin-! *ri3ile# neca(urile %i ruda
&e care co&il!ria noasr! i0au cosa al!da!# %i 'om s&ori aen-iile noasre fa-! de ei &e m!sur! ce infirmi!-ile '+rsei le 'or
face cu a+ mai necesare, Mai mul inc+# rebuie ca $n cursul 'ie-ii s! 'orbim cu &!rin-ii cu un res&ec deosebi# c!ci o
&edea&s! foare *rea e aa%a! 'orbelor# 'orbe &e care le rosim a+ de u%orB $ns!%i Nemesis# &!(ioarea Dre&!-ii# 'e*1ea(!
neconeni la asfel de $nc!lc!ri ale daoriei> .Plaon# 2egi, I/2,
Se cu'ine s! aminim fa&ul c! &ia*oricii $i sf!uiau &e ce!-eni s! fac! mul-i co&ii# &enru a l!sa urma%i care s! duc! mai
de&are cinsea &e care# ca muriori# o daor!m :eilor, $nr0un fra*men dinr0un raa de Hierocles iniula Cum tre-uie trit
cu prinii, aces $n-ele& s&une? >Co&iii rebuie s! se sim! $n casa &!rin-ilor lor ca $nr0un em&lu $n care i0a r+ndui naura# %i
$n care o ea i0a f!cu &reo-i &enru ca ei s! slu3easc! mereu di'ini!-ilor ce le0au da lumina (ilei,> El mai adau*!? >Co&iii
rebuie s! asi*ure &!rin-ilor lor oae lucrurile de care ace%ia au rebuin-!# %i# de eama de a nu uia ce'a# ei 75
Imnurile sacre
sufleul# Le*ea $l scoae de sub auoriaea lorB ea ne $ndeamn! s!0l c!u!m &e ade'!raul &!rine# s! ne
unim cu el %i s! ne sr!duim s! facem du&! cum ne $ndeamn! el, @!c+nd asfel# noi 'om &uea dob+ndi
bunurile di'ine &!sr+nd ooda! %i lucrurile &!m+ne%i, Neresr+n*+nd# daori! unui *re%ie &orniri
&enru 'irue# daoria &e care o a'em fa-! de &!rin-i# ne 'om feri s! c!dem# &rinr0o asculare
nec1ib(ui!# $n cel mai mare dinre rele? li&sa de credin-!,
Dar dac! ei ne amenin-! cu moarea sau cu de(mo%enirea# ca r!s&uns la neascularea noasr!# nu
rebuie s! ne s&eriem# ci s! *+ndim cu $n-ele&ciune c! amenin-!rile lor nu &o c!dea dec+ asu&ra a
ceea ce ei au (!misli
4
, C+ &ri'e%e sufleul# acesa nu &oae suferi din cau(a &ornirilor lor# %i el rebuie
&!(i liber %i su&us numai :eului,
A%adar# ade'!raa cinsire &e care o daor!m &!rin-ilor no%ri 0 cea care face cu &uin-! res&ecarea
'iru-ii 0 $nseamn! a nu cru-a &enru ei nici ru&urile# nici bunurile noasre# %i a le fi $nru oul su&u%i $n
o ce &ri'e%e lucrurile acesei r+nduieli, Se cu'ine deci s! nu le refu(!m nicioda! a3uorul bra-elor
noasre# %i s! facem aceasa cu a+ mai mul de'oamen cu c+ aceas! munc! ese mai rudnic! %i mai
umilioare, Nu rebuie s! ne socoim c1eluielile# ci s! fim *aa $n orice momen s! le d!m o ce le ese
de rebuin-!# bucur+ndu0ne %i
rebuie s! ias! $n $n+m&inarea dorin-ele lor %i s! mear*! &+n! acolo $nc+ s! &re'ad! ceea ce nu &o s! e"&lice ei $n%i%iB c!ci %i
&!rin-ii au &re'!(u &enru noi# aunci c+nd nu &ueam s! ne s&unem ne'oile dec+ &rin -i&ee %i &lan%ee>,
K Numai asu&ra ru&ului nosru# c!ci sufleul ne 'ine de la Dumne(eu,
78
Pitagora
sim-indu0ne ferici-i c+nd nu cru-!m &enru ei bunurile %i osenelile noasre, R!s&laa
unei asfel de &ur!ri s! $n fa&ul c! se $m&line%e le*ea 'iru-ii %i se &l!e%e ribuul
ceru de naur!
4
,
Ia! ce $nseamn! cinsea &e care o daor!m &!rin-ilor no%ri, Cea daora! rudelor
a&ro&iae nu 'ine dec+ $n al doilea r+ndB ea se m!soar! du&! *radul de rudenie ce ne
lea*! de ei# asfel $nc+# du&! cinsirea daora! a-ilor %i mamelor noasre# rebuie s!
ar!!m res&ecul cu'eni &ersoanele a&ro&iae &ori'i *radului de rudenie ce ne lea*!
de ele, Ese ou%i e'iden c!# a%a cum am mai s&us# 'iruea r!m+ne mai &resus de
orice,
K >@rica de :eu re&re(in! emelia daoriei &e care o a'em fa-! de &!rin-i, C!ci dac! (eilor le ese &l!cu! cinsirea adus!
c1i&urilor lor# care nu sun dec+ re&re(en!ri moare ale Di'ini!-ii# cu a+ rnai mul se bucur! ei de onorurile &e care le
&rimesc &!rin-ii# care sun ima*inile 'ii ale :eului, Cu c+ sun mai $naina-i $n '+rs!# cu a+ acese ima*ini 'ii ale di'ini!-ii#
aflae $n cas! ca ni%e &re-ioase comori# au !ria de a face s! coboare binecu'+narea asu&ra co&iilor care le acord! cinsea
cu'eni!# sau de a face s! cad! asu&ra ca&eelor lor cele mai *roa(nice bleseme# aunci c+nd refu(! res&ecul &e care0l
daorea(!> .Plaon# 2egi, HI2, 7<
/ERSUL /
$intre ceilal!i oameni, f-!i prieten pe cel ncununat de virtute.
Du&! cinsea ce rebuie s! o d!m $naine de oae familiei cere%i
4
# %i du&! cea &e care
rebuie s! o ar!!m &!rin-ilor no%ri# &oeul ne $nf!-i%ea(! %i &urarea &e care rebuie s!
o a'em $n ale*erea &rieenilor,
El ne sf!uie%e ca# dinre cei ce nu sun de acela%i s+n*e cu noi# s! ne ale*em ca
&rieen &e omul cel mai bun# s! ne al!ur!m lui &enru a &une $n &racic! $m&reun! cu
el 'iruea# asfel $nc+ ale*erea unui om bun &enru a ne fi &rieen s! se fac! $n 'ederea
unui sco& nobil# iar nu c!u+nd s! dob+ndim un c+%i* oarecare, A%adar# aces &rece&
ese asem!n!or cu cel ce 'orbea des&re oamenii buni %i 'iruo%i care s0au s!'+r%i din
'ia-!, De fa&# ni se s&une c! n0ar rebui s! cinsim dec+ &e oamenii &lini de %iin-!
5
,
Dre& urmare# sunem sf!0
Aceas! le*!ur! de rudenie cereasc! e cea care ne une%e nu numai cu :eii nemuriori# ci %i cu Eroii %i cu Geniile,
N9Oamenii buni %i 'iruo%i care s0au s!'+r%i din 'ia-! %i care sun &lini de %iin-! sun Geniile pm,nteti!
76
Pitagora
ui-i s! ne facem &rieeni doar oameni buni %i dre&-i, Prieenii ni0i &uem ale*e# $n im&
ce &!rin-ii %i a&ro&ia-ii ne sun da-i de la naur!
4
, Persoana unui a! sau a unui frae se
cere res&eca! &rin ea $ns!%iB c+ &ri'e%e &e ceilal-i muriori# numai 'iruea $i face
res&ecabili# a%a cum o ea $i face demni de cinse %i &e cei ce au &!r!si aceas! 'ia-!,
@iin-ele care &rin ran*ul lor sau $nainea &rieenilor no%ri sun demne de cinsire &rin
$ns!%i naura
9Hierocles ne &orunce%e s! cinstim &e &!rin-ii no%riB a&oi el ne $ndeamn! s! ne alegem &rieenii,
Omul nefiind liber s!0%i alea*! &!rin-ii du&! &lacul s!u rebuie s!0i res&ece a%a cum sun, Dar# cum
nimic nu0l $m&iedic! s!0%i alea*! &rieenii# el nu 'a daora res&ec dec+ numai celui &e care $l 'a
ale*e# iar ale*erea sa 'a fi l!udabil! numai $n m!sura $n care alesul s!u $l 'a &uea a3ua s! $naine(e
s&re &erfec-iune,
>Omul e dublu# se s&une $n Corpus ?ermeticum, murior $n ceea ee &ri'e%e ru&ul s!u# dar nemurior
&rin esen-a sa, Ca nemurior# el are auoriae asu&ra uuror lucrurilorB dar# relai' la &area sa
maerial! %i &ierioare# el ese su&us Desinului,> J
>Pia*ora# scrie @abre dFOli'e# ne &orunce%e s! cinstim &e &!rin-ii no%ri %i s! ne alegem &rieenii# din
urm!oarea ra-iune? naura ese cea care *u'ernea(! na%erea noasr!# care ne d! un a!# o mam!# fra-i#
surori# le*!uri de rudenie# o anumi! &o(i-ie &e &!m+n# un sau $n socieaeB oae acesea nu de&ind
de noiB oae acesea# &enru oamenii obi%nui-i# nu re&re(in! dec+ lucrarea 1a(arduluiB dar &enru
filo(oful &ia*oreu ele sun consecin-ele unei ordini anerioare# se'ere# ire(isibile# numi! Desin sau
Necesiae, Pia*ora o&unea acesei nauri consr+n*!oare o naur! liber! care# ac-ion+nd asu&ra
lucrurilor de ne$nl+ura ca asu&ra unei maerii brue# le modific! %i i%i ara*e du&! &lac consecin-e
bune sau rele, Aceas! naur! secund! era numi! &uere sau 'oin-!B ea ese cea care &une ordine $n
'ia-a omului %i $i $ndrum! &urarea#> 7L
Imnurile!
7acre
lorB in cer# sun :eii %i EroiB aici# &e &!m+n# sun &!rin-ii %i rudele noasre a&ro&iae#
care ne $nf!-i%ea(! $nr0o naur! murioare ima*inea familiei noasre nemurioare,
Acesa ese cel mai im&oran dinre &rinci&iile a'ue in 'edere $n c!uarea %i ale*erea
unui &rieen, C+ &ri'e%e mi3loacele de a0l &!sra al!uri de noi ca s! &racic!m
$m&reun! cu el 'iruea# sau s!0l &!r!sim dac! el se $ndrea&! s&re r!u sau nu mai
ascul! de $ndemnurile c!re bine# ni se s&une $n cele ce urmea(!,
97
/ERSURILE /I0/III
%upunete ntotdeauna in fa!a vor&elor &lnde i a faptelor folositoare.
Nicicnd s nu-!i urti prietenul i pentru o greeal de nimic,
att ct po!i' cci posi&ilul vecin e cu necesitatea.
Aici e 'orba des&re felul in care rebuie s! ne &ur!m cu &rieenii, Mai $n+i# rebuie s!0
i ascul!m bucuro%i aunci c+nd ne dau sfauri bune sau c+nd fac ce'a s&re binele
nosru, C!ci &enru aces bine comun ne lea*! le*ea &rieeniei# %i &enru ca cei ce ne
a3u! s! $nain!m s&re 'irue s! fie a3ua-i# la r+ndul lor# de c!re noi, Urm+nd un
acela%i drum s&re o 'ia-! mai bun!# o ceea ce unul 'ede mai bine dec+ cel!lal#
rebuie s! o s&un! $n ineresul comun# fie ced+nd cu bl+nde-e $n-ele&elor &o'e-e ale
&rieeniei# fie $m&!r-ind cu cel dra*# cu o e*al! bl+nde-e# ade'!raele bunuri &e care le
&oae dob+ndi#
7O
Imnurile sacre
f!r! ca 'reoda!# $nre &rieeni# s! fie ne$n-ele*eri le*ae de a'ere# *lorie sau al lucru
'remelnic
4
, A &roceda $n felul acesa ar $nsemna s! ne cer!m# &enru o *re%eal! de
nimic# cu cei &e care i0am ales dre& &rieeni ocmai &enru a dob+ndi cele mai $nale
bunuri,
Trebuie# a%adar# s! ar!am $n*!duin-! $n orice $m&re3urare fa-! de &rieenii no%ri# ca
unii de care ne lea*! cea mai de &re- dinre oae $ndaoririle 0&rieenia,
Nu rebuie $ns! s! ced!m defel dac! ei se 'or l!sa &ura-i c!re r!uB nu rebuie s!0i
urm!m# dac! ei se $nde&!rea(! de la calea drea&! %i $n-elea&! &enru a se $ndre&a In
direc-ia o&us!B dar# &!(indu0ne de a ne l!sa +r+-i oda! cu ei de&are de -elul 'iru-ii#
rebuie s! facem o ce ne s! $n &uin-!
9FPia*ora a fos &rimul care a s&us c! &rieenii rebuie s! de-in! oae lucrurile $n comun# %i el descria
&rieenia ca &e o egalitate de -unuri i de sentimente! Conform acesui &rinci&iu# disci&olii filo(ofului
renun-au la dre&ul de &ro&rieae asu&ra bunurilor lor# le &uneau $n comun# alc!uind $n aces fel o
a'ere asu&ra c!reia fiecare membru a'ea dre&uri e*ale,> .Dio*ene Laer-iu# /III2, Prece&ul &ia*oric
a nu rupe p,inea, $nsemna de fa& a nu ru&e &rieenia# &enru c! disci&olii acesui $n-ele& obi%nuiau s!
se adune &enru a lua masa $m&reun!, .Cf, Plua1# +it!?om!"
>Nimeni n0a cunoscu mai bine dec+ Pia*ora esen-a &rieenieiB el a fos acela care a s&us# &enru
&rima oar!# c! oul ese comun $nre &rieeni# %i c! &rieenul nosru ese un al noi $n%ineB aces ulim
cu'+n l0a ins&ira &e Arisoel &enru acea frumoas! defini-ie a &rieeniei? un acelai su#let trind $n
dou trupuri!% .Dacier# +ie de P.thagore"! Des&re sensul ce rebuie aribui acesei ma"ime &ia*orice?
totul este comun $ntre prieteni, %i care nu $nseamn! c! oul ese comun $nre disci&olii Ordinului# ci c!
ei rebuie s! se a3ue unii &e al-ii $n orice $m&re3urare# a se 'edea Diodor din Sicilia# H,
77
Pitagora
s&re a0i aduce &e calea 'iru-ii, Dac! nu 'om reu%i s!0i con'in*em# s! ne &!sr!m
calmul# ferindu0ne $n aminirea &rieeniei care ne0a le*a c+nd'a s!0i socoim 'r!3ma%i#
dar s! $nce!m din cli&a aceea s!0i mai &ri'im ca &rieeni din &ricina sc1imb!rii ce i0a
$m&ins s&re r!u,
Ia! de ce 'om fi c+eoda! ne'oi-i s! &!r!sim un &rieen aunci c+nd el nu 'a mai fi $n
sare s! &racice 'iruea al!uri de noi# c!ci ocmai &enru 'irue ni0l alesesem ca
&rieen, Dar rebuie a'u ou%i *ri3! ca aceas! des&!r-ire s! nu se &resc1imbe $n
du%m!nie,
C1iar dac! aces &rieen s0a smuls din &ro&rie 'oin-! din le*!ura &rieeniei# rebuie s!
de&l+n*em aces lucru %i s! ne sr!duim necurmae &enru a0l $noarce &e calea
daorieiB nu rebuie s! ne bucur!m de c!derea lui sau s! dis&re-uim 3osnicia *+ndurilor
sale# ci mai de*rab! s! suferim din cau(a nefericirii lui# s! ne ru*!m &enru el# %i s!
$ncerc!m s! facem o ce ne s! $n &uin-! &enru a0l sal'a,
Or# sin*urul lucru care $l &oae sal'a ese de a nu ne cera cu el cu &ri'ire la a'ere sau
sla'!# de a nu0l li&si de o'!r!%ia noasr! cu un dis&re- 3i*nior# %i de a nu 'edea $n
nenorocirea lui un &rile3 &enru $n*+mfarea noasr!,
Cel mai bun mi3loc de a ne &!sra &rieenii# de a ne $nde&!ra de ei aunci c+nd ese
ca(ul# de a0i $noarce la daorie %i de a le rece cu 'ederea *re%elile# de a nu ne cera cu
ei# %i de a nu0i 3udeca &rea as&ru# ese de a ne ar!a fa-! de ei a+ de r!bd!ori %i de
bine'oiori &e c+ ne s! in &uin-! @at,t ct poi"! Dar &enru a nu ne m!sura &uin-a cu
'oin-a noasr!# ci cu &uerea de a $ndura &e 4CC
A Imnurile sacre
----T"
care ne0o $n*!duie naura# &oeul afirm! c! posi-ilul vecin e cu necesitateaB!
Oricine se &oae con'in*e lesne c! necesiaea ii d! &ueri &e care nu le0ar fi b!nui
'reoda!, A%adar# s! ne r!bdam &rieenii a+ c+ sunem $n sare# %i s! ac-ion!m in a%a
fel $nc+ necesiaea ce 'ine din &rieenie s! ne fac! s! indur!m o ce $naine ni se
&!rea de nesu&ora, Trebuie s! indur!m cu *enero(iae nu numai ce ne ese im&us cu
de0a sila# ci s! ne ar!!m c+ se &oae de r!bd!ori 0 ca $n fa-a &oruncilor unei di'ine
necesi!-i 0 fa-! de o ce face s! ne &!sr!m sau s! ne rec+%i*!m &rieenii, De alfel#
&enru ade'!ra-ii $n-ele&-i# necesiaea s&iriului ese mul mai im&oran!
5
dec+
consr+n*erea e"erioar!,
NAceas! formul! eli&ic!# 'i*uroas! %i &lin! de $n-eles# s&ecific! &ia*oricilor# amine%e de ma"imele celor Aa&e Un-ele&-i,
Ea s0ar &uea raduce? &osibiliaea de a face un anumi lucru se afl! foare a&roa&e de necesiaea de a0l face, Cu ale cu'ine#
sunem ne'oi-i c!eoda! de necesiae s! facem un lucru &e care nu am 'ru s+0l facem aunci c+nd am a'u &osibiliaea,
Necesiaea face &osibil ceea ce ne &!rea im&osibil,
$n 'iruea dre&!-ii care# &enru &ia*orici# re&re(in! o r!s&la! e*al! %i reci&roc!# rebuie s! ne a%e&!m s! suferim de &e
urma aluia o r!ul &e care i l0am f!cu, Tou%i# dac!# $n ordinea uni'ersal!# ese im&osibil ca neca(urile &e care le facem
alora s! nu cad! $n cele din urm! asu&ra ca&ului nosruB %i dac!# $n ordinea &oliic!# le*ea &ede&se%e r!ul cu r+u# indi'i(ii#
dim&ori'!# rebuie s! se &!(easc! de a face r!u# s! $ndure cu r!bdare nedre&!-ile %i in3uriile# s! fac! o binele de care sun $n
sare, C!ci aici &uerea ese 'ecina obli*a-iei %i a necesi!-ii, C+ des&re ur! %i r!(bunare# acesea rebuie $nodeauna e'iae,
5
Aceas! necesiae ese deermina! de limiele cunoa%erii noasre %i &urcede din le*ile di'ine,
4C4
O<77C4
Pitagora
@ie c! ese 'orba de necesiaea im&us! de $m&re3ur!ri# fie c! e 'orba de necesiaea
'olunar!# 'om *!si $nodeauna $n noi m!sura &uerilor noasre
4
# m!sur! ce 'a rebui
s! o &!sr!m fa-! de &rieenii no%ri# ca nu cum'a# pentru o greeal c,t de mic, s! ni0
i facem 'r!3ma%i, Aces 'ers &une &rea &u-in &re- &e ceea ce nu -ine de sufleB dac! ne
s&une ca nu cum'a# (*+rcindu0ne la a'erea noasr!# s! facem din &rieenul nosru un
'r!3ma%# el ne $ndeamn! ca# &rin indiferen-! fa-! de bunurile e"erioare# s! ne
rec+%i*!m &rieenul &ierdu# %i s! ar!!m &rin $nrea*a noasr! &urare c! am f!cu o
ce -inea de noi &enru a ne &!sra &rieenii sau a0i rec+%i*a aunci c+nd s0au l!sa
&ura-i c!re r!u,
Aceasa ese le*ea ceru! de &rieenie# cea mai de &re- dinre oae 'iru-ile, Prieenia
ese sf+r%iul 'iru-ilor# iar e'la'ia $nce&uul lor
5
B dac! re*ulile e'la'iei sun semin-ele
uuror bunurilor# &rieenia ese frucul des!'+r%i al &racic!rii 'iru-ilor, A%a
4
Necesiaea in'olunar! sau consr+n*erea e"erioar! des&re care 'orbe%e Hierocles# ne ese
im&us! de $m&re3ur!riB ea ne d! m!sura ca&aci!-ii noasre de a $ndura, Necesiaea 'olunar! ese cea
la care sufleul nosru se su&une de bun! 'oie &enru a se afla $n armonie cu le*ile di'ine,
Aceas! necesiae 'olunar! ese con-inu! $n limiele cunoa%erii noasre# c!ci cunoa%erea
ne desco&er! oae &osibili!-ile *+ndirii noasre de a se de('ola# de a ale*e binele %i de a se
conforma *+ndirii di'ine,
5
Prieenia re&re(in! sf+r%iul 'iru-ilor# c!ci 'iru-ile nu ind dec+ s! ne $nal-e# s! ne uneasc! cu
fiin-ele care ne &o face ferici-i, Credin-a ese $nce&uul 'iru-ilor# nu numai &enru c! Dumne(eu ese
creaorul &rieeniei# ci &enru c! e'la'ia# unindu0ne cu Dumne(eu# ne une%e de asemenea cu o ce
'ine de la el,
4C5
Imnurile sacre
cum sunem $ndemna-i s! &!sr!m le*ea dre&!-ii nu numai fa-! de cei ce sun dre&-i cu
noi# ci %i fa-! de cei nedre&-i# o a%a sunem sf!ui-i s! $nc1in!m &rieenia noasr!# ceea
ce ar $nsemna de fa& s! facem un ac &e m!sura firii noasre# uuror semenilor no%ri,
Or# am da &rieeniei $nrea*a cu&rindere ceru! de naura ei dac!# &e de o &are# $i 'om
iubi &e oamenii buni# a+ din dra*ose &enru ei ca oameni c+ %i din dra*ose &enru
$nala lor -inu! s&iriual!# ca &!(iori ai des!'+r%irii &e care o &oae ain*e omul# %i
dac!# &e de al! &are# $i 'om $ndr!*i %i &e oamenii r!i# din dra*ose &enru naura
comun! &e care o au cu noi, Ia! de ce &e dre& cu'+n se s&une? >$n-ele&ul nu ur!%e
&e nimeni %i numai omul bun $i iube%e &e oamenii buni>,
$nruc+ $n-ele&ul $l iube%e &e om# el nu 'a &uea a3un*e nicic+nd s!0l urasc!# c1iar
dac! omul ese r!uB cum $ns! el cau! $nodeauna s!0%i fac! &rieen &e omul $n(esra
cu 'iru-i# el II 'a ale*e dinre o-i oamenii numai &e omul bun, Proced+nd $n felul
acesa# $n-ele&ul ia &ild! de la S!&+nul Di'in# care nu ur!%e nici o f!&ur! uman!# dar
care $l $ndr!*e%e &e omul de bine
4
, :eul# re'!rs+nd binefacerile iubirii sale de oameni
asu&ra $nre*ului neam omenesc# $m&are fiec!ruia du&! cum meri!# $n!l-+ndu0i &e cei
buni &+n! la el# %i $norc+ndu0i la daorie &rin le*ile dre&!-ii &e cei ce au &!r!si ran*ul
'iru-ii, $n acela%i fel# noi rebuie s! &!sr!m
F>Din cunoa%erea lui Dumne(eu deri'! cunoa%erea uuror daoriilor noasre# iar din imiarea sa#
$m&linirea acesora, Dumne(eu nu ur!%e &e nimeni# c!ci# a%a cum a demonsra VPlaon# ura fa-! de
oameni ese incom&aibil! cu dre&aea, Dumne(eu nu0i ur!%e &e oameni# ci doar $i &refer! &e unii
alora# 'iruea fiind $nodeauna crieriul ale*erii sale .Dacier2,
4C8
Pitagora
&rieenie &enru o-i oamenii# dar s! o $m&!r-im du&! demniaea fiec!ruia
4
, Se cu'ine#
a%adar# ca noi s! &racic!m $n-ele&ciunea %i dre&aea fa-! de o-i oamenii# %i nu doar
fa-! de cei dre&-i %i $n-ele&-i, Nu rebuie s! fim buni cu cei buni %i r!i cu cei r!i, Dac!
'om &roceda asfel# ne 'om sc1imba cu u%urin-! &urarea du&! $m&re3ur!ri %i nu 'om
mai a'ea nici un bun care s! ne a&ar-in! %i &e care s!0l &!sr!m $n orice $m&re3urare
fa-! de o-i
5
,
Dac! 'om dob+ndi obi%nuin-a 'iru-ii# nu 'a mai fi la $ndem+na oricui s! ne
$nde&!re(e de ea, $n!ri-i $n mod ferici in &racicarea binelui# nu ne
4
Pia*oricii nu conce&eau &rieenia ca &e o sim&l! afec-iune indi'idual!# ci ca &e un senimen de
bun!'oin-! uni'ersal! care se e"inde asu&ra oamenilor $n *eneral# %i asu&ra oamenilor buni $n
&aricular, Pia*ora a fos cel din+i care a folosi cu'+nul #ilantropie! Condescenden-a sa se
$nindea# s&une Iambli=os $n +it!P.th!, c1iar %i asu&ra animalelor %i &lanelor,
5
Aces bun care rebuie &!sra fa-! de o-i ese &rieenia, Dac! dre&aea ese $nce&uul e*ali!-ii
&oliice# &rieenia ese sf+r%iul aceseiaB comuni!-ile ca socie!-i nu &o fi sabile dec+ &rin &rieenie,
>Era ce'a b!rb!esc in aceas! &rieenie a &ia*oricilorB ea indea mai ales la &erfec-ionarea obiecului
dec+ a senimenului, Dac!# $n ciuda &rieeniei care $i le*a# a&!reau anumie ceruri $nre disci&olii s!i#
Pia*ora nu 'oia ca ace%ia s! se culce cu m+nia cuib!ri! $n sufleB c+nd# din $n+m&lare# se
$ncr+ncenau unii $m&ori'a alora# ei erau obli*a-i s! se $m&ace d+ndu0%i m+na %i s! se salue
$naine de a&usul soarelui, Nici o sec! nu recomanda mai mul %i nu &racica mai bine iubirea %i
bun!'oin-a uni'ersal!,,, Ese deci un lucru remarcabil aceas! idee a socie!-ii $nemeia! &e e*aliaea
$n dre&ae %i $n dra*ose, O asfel de eorie ese s&ecific! Greciei# c!ci ea ese -ara care a cunoscu cel
mai bine obli*a-iile ce!-eanului %i sf+r%iul socie!-ilor &oliice, Abia sc1i-a! de Pia*ora#
aceas! conce&-ie 'a fi relua! de marii morali%i *reci# de Arisoel %i de Plaon# %i 'a sf+r%i $n
soicism# cu e*aliaea %i mila uni'ersal!> .R,Denis2,
4C<
Imnurile sacre
'om mai sc1imba du&! fiin-ele &e care le 'om $n+lni, A%a cum am ar!a# &rieenia
ese cea mai de &re- dinre oae 'iru-ileB ea ne $ndeamn! s! nurim sim-!mine
omene%i &enru o-i oamenii# %i mai cu seam! &enru oamenii 'iruo%i
4
B aceasa ese
ra-iunea &enru care numele de omenie, $nsemn+nd dra*ose de oameni# se &ori'e%e
de minune acesui frumos sim-!m+n,
4
Cu tre-uie s str,ngi m,na oricui, s&une un &rece& &ia*oric# adic! nu rebuie s! e $m&rieene%i cu
oricine# ci numai cu oamenii 'iruo%i, Aceas! *ri3! ce rebuie a'u! $n ale*erea &rieenilor se re*!se%e
$n aen-ia scru&uloas! cu care &ia*oricii $i recruau &e membrii Ordinului,
Se s&une c! Pia*ora sudia cu se'eriae 'oca-ia inerilor care se &re(enau $n fa-a sa, $naine de a0i
admie la &rimele ini-ieri ale acesei noi 'ie-i# el c!ua s! deslu%easc! &e c1i&ul lor# s! *1iceasc! $n
mersul lor# $n oae aiudinile %i obiceiurile lor# $nclina-iile sufleului lor# fondul ade'!ra al
caracerului lor# a&iudinile &ro&rii s&iriului lor,
4C6
/ERSURILE IH 0 H
(fl c toate acestea sunt astfel, i nva! s &iruieti cele ce urmea)*
mai nti lcomia pntecului, apoi lenevia, lu+ul i mania.
Acesea sun lucrurile a c!ror li&s! de m!sur! rebuie s!'ili! %i -inu! $n fr+u# &enru
ca minea s! nu se ulbure, Cu b!rb!-ie %i &rinr0o disci&lin! as&r!# 'om &uea $nfr+na
aceas! de(ordine ira-ional!# c!ci oae acese as&ece ale nesocoin-ei ne $m&in* c!re
'iciu,
P+necul# de &ild!# c+nd e &rea $nc!rca# aduce du&! sine lene'ia# $nlesne%e &risosul de
s!m+n-!# $ndeamn! la nes!buiele &l!ceri ale Afrodiei %i $m&in*e la necum&!are
&area &!ima%! a sufleului, C+nd &area irascibil! se adau*! a&oi &!r-ii &!ima%e#
omul se las! in 'oia uuror &aimilor# fie cer+nd b!uuri %i m+nc!ri# fie b!+ndu0se
&enru 'reo femeie# fie &ro'oc+nd ceruri a&rinse &enru a ob-ine cuare sau cuare
&l!cere, $nva'te deci s $nvingi aceste a-u(uri, $nce&+nd mai $n+i cu &an0
4CL
Imnurile sacre
ecul# &enru ca &!r-ile ira-ionale ale sufleului !u
4
s! fie su&usele ra-iunii# ca u s! &o-i
&!sra credin-a In ine $nsu-i# s!0-i cinse%i &!rin-ii %i s! res&ec-i mereu &rece&ele
$nf!-i%ae de acese 'ersuri, De fa&# res&ecarea &rece&elor din+i -ine de $m&linirea
acesora# c!ci le 'ei c!lca $n &icioare dac! nu 'ei su&une ra-iunii &uerea &aimilor,
$nr0ade'!r# m+nia ne 'a ridica $m&ori'a &!rin-ilor no%ri# iar &aima ne 'a $narma
&enru a nu le da asculare, Mai mul c1iar# m+nia ne 'a &r!'!li In blesem# iar &ofa de
bo*!-ie $n s&er3ur,
$nr0un cu'+n# oae relele sun &ricinuie de de(l!n-uirea &aimilor aunci c+nd
ra-iunea sufleului nosru nu le &oae -ine $n fr+ul ordinii %i al daoriei, De aici se i'esc
neca(uri de o soiul# ne$n-ele*eri In
4 P!r-ile ira-ionale ale sufleului sun cele &e care Hierocles ocmai le0a numi concupiscena %i
irasci-ilitatea, alfel s&us## dorin-a %i &asiunea,
>In sufleul nosru e"is! rei &!r-iB &rima# ne face s! ra-ion!m# a doua s! dorim# %i a reia s! ne l!s!m
s!&+ni-i de &aimi> .Por&1)r# +it!P.th!"!
Trebuie# s&une Plaon $n imaios, s! culi'!m oae &!r-ile sufleului nosru# s! d!m fiec!reia cea mai
&ori'i! 1ran!# asfel $nc+ s! se &oa! mi%ca $n armonie unele fa-! de celelale, :enon socoea
necum&!area dre& mama &aimilor, Pia*ora nu condamna dec+ e"cesele, >$n re*ula de 'ia-! a
&ia*oricilor# casiaea nu era im&us!B dar se f!cea recomandarea ca &l!cerile dra*osei s! fie folosie
cu m!sur!# c!ci omul nu cedea(! nicioda! 'olu&!-ii f!r! a se sim-i inferior lui $nsu%i> .Ed,C1ai*ne#
P.thagore"!
>Pia*oricii deosebeau $n om sufleul animal# care se afl! $n inim!# %i sufleul ra-ionabil# care se afl! $n
ca&B unul -ine de infini %i de diad!# iar cel!lal are aceea%i naur! ca uniaea, Ra-iunea rebuie s! -in!
fr+iele sufleuluiB dorin-ele %i &asiunile sun f!cue &enru a fi s!&+nie, De aici re(ul! s!&+nirea de
sine sau e*aliaea sufleului> .R, Denis2,
4CM
Pitagora
familie# r!d!rile &rieenilor# %i oae crimele $m&ori'a le*ilor, Cei r!i 'or fi sili-i s! sri*e?
%Cunosc nenorocirea ce o voi sv,ri, dar oar-a #urie $mi $ntunec g,ndirea%!
Al-ii 'or sri*a aceea%i idee# dar $n al-i ermeni?
Dtiu nenorocirea ce o voi sv,ri,
dar patima aceasta mai tare'i ca voina!%
Sau $nc!?
%Cu mult #olos $mi pare s#atul tu) dar, su#erind de'un ru ce muli $l tiu prea -ine, nu pot,
prin urmare, s#atul s'i ascult%
E
!
Toae fiin-ele $n(esrae cu ra-iune &o# &rin $ns!%i firea lor# s! sim! o ce ese frumos %i bineB
ele sun sorie s! $n-elea*! %i s! urme(e f!r! abaere &oruncile dre&ei ra-iuni c+! 'reme
&o'ara &aimilor lor# asemeni unor *reu!-i de &lumb# nu le $ndrea&! c!re r!u,
Trebuie deci s! %im care ne sun $ndaoririle# %i s! ne obi%nuim# a+ c+ 'a fi cu &uin-!# s!
-inem $n fr+u &uerile ira-ionale %i s! le facem s! ascule de ra-iune, Paimile noasre fiind
asfel srunie# ra-iunea 'a fi de aunci $ncolo $n sare s! res&ece neab!u acele &rime &rece&e
des&re care ni s0a s&us? A#l c acele lucruri sunt ast#el! Ai dac! &oeul adau*!? $nva s le
$nvingi, ese &enru a ne ar!a c! &area ra-ional! a sufleului nosru ese *u'erna! de educa-ie
%i de cunoa%ere# %i c! &area nera-ional! se conduce du&! obi%nuin-e %i &redis&o(i-ii ce sun
$nr0un fel cor&orale,
4
/ersurile ciae de Hierocles cu anumie 'ariane sun din &iesa 9edeea de Euri&ide, 4CO
Imnurile sacre
Asfel# doar &rin obi%nuin-! reu%e%e omul s! drese(e animalele ira-ionale, P+necul# c+nd ese
$n'!-a s! &!sre(e m!sura# face ca %i celelale &ofe ru&e%i s! fie mai ordonae %i mai cu
m!sur!# m+nia s! fie mai re-inu!# asfel ca# nefiind &rea ulbura-i de &aimile noasre# s! ne
&uem 'edea in lini%e de $ndaoririle noasre
4
# s! $n'!-!m s! cunoa%em cine sunem de fa&# %i
s! ne res&ec!m aunci c+nd 'om a3un*e s! ne cunoa%em cu ade'!ra,
Cunoa%erea de noi $n%ine &recum %i res&ecul ce re(ul! din aceasa ne $nde&!rea(! de fa&ele
ru%inoaseB asfel de fa&e se numesc ru%inoase# &enru c! ele nu sun &e m!sura unei esen-e
ra-ionale %i nedemne de a fi s!'+r%ie de ea# %i de aceea ni se s&une?
cum &racicau &ia*oricii cum&!area, Ei cereau s! se ser'easc! bucaele cele mai *usoase# %i a&oi le &ri'eau im&
$ndelun*a, C+nd sim-eau c! &ri'eli%ea le0a s+rni sim-urile# sr+n*eau masa %i se rer!*eau f!r! s! *use din bucae, $nr0o (i#
fiind $nreba de cine'a# care ese momenul &ori'i &enru a se deda &l!cerilor dra*osei# Pia*ora a r!s&uns? Ori de c+e ori
'ei 'rea s! fii mul mai mic dec+ ceea ce e%i, Acel $n-ele& &ri'ea &l!cerile ru&e%i ca fiind '!!m!oare &enru om# %i credea
c! obi%nuin-a &l!cerilor dra*osei &roduce iso'irea &uerilor %i *r!be%e sf+r%iul 'ie-ii> .Diodor din Sicilia# H2, C+%i*ul cel
mai im&oran al cum&!!rii era acela de a $noarce sufleul c!re sine# de a0i smul*e oae '!lurile &enru a0l e"&une $n oa!
*oliciunea $n marea lumin! a ineli*en-ei di'ine,
4C7

/ERSURILE HI0HII
Nu svri nicicnd vreo fapt de care s te ruine)i, nici fa! de un altul,
nici fa! de tine. ,i, mai ales, respectate pe tine nsu!i.
Ni se $n+m&l! uneori s! s!'+r%im in &aricular fa&e ru%inoaseB c1iar dac! sunem
is&ii-i s! le consider!m li&sie de0im&oran-!# ese si*ur c! neam ru%ina s! le facem $n
fa-a cui'a, Aleori# din conr!# $m&in%i de ceilal-i# %i $ndemna-i de o'!r!%ia celor care
ac-ionea(! la fel ca noi# s!'+r%im &e fa-! ceea ce nicic+nd nu am fi f!cu &e ascuns, Ia!
&enru ce auorul acesor 'ersuri ne $ndeamn! s! ne $nde&!r!m de cele dou! drumuri
care ne &o arunca $n ceea ce ese ru%inos %i 'icios, J,
Dac!# $nr0ade'!r# o ce ese ru%inos rebuie alun*a# aunci 'a rebui s! nu e"ise
nicic+nd $m&re3urarea $n care s!0l $n+lnim, Ia! de ce &oeul adau*!? Mei #a de un
altul, nici #a de tine! Ai aceasa# mai $naine ca sin*ur!aea s! e0ndemne 'reoda! s!
s!'+r%e%i ce ese de(*us!or# %i ca
44C
Imnurile sacre
o'!r!%ia s! e $m&in*! s!0-i ier-i cu &rea mare u%urin-! *re%eala, Du&! care# ne d!
sin*ura ra-iune ce ne &oae sal'a de la 'iciu? Di, mai ales, respectate pe tine $nsui!
Dac! e obi%nuie%i s! e res&ec-i# 'ei a'ea &reuindeni cu ine un &a(nic credincios ce
I-i 'a sa mereu a&roa&e# %i nu 'ei mai fi ca acei oameni care# $nda! du&! &lecarea
&rieenilor sau slu3iorilor lor# s!'+r%esc ceea ce s0ar fi ru%ina s! fac! $n fa-a lor, Oare
aunci nu se afla nimeni al!uri de eiD Nu ese 'orba de :eu# c!ci el se -ine de&are de
*+ndul celor r!i, Dar nu erau ei aunci cu ei $n%i%i# nu $%i a'eau con%iin-a dre&
3udec!or
4
D O a'eau f!r! nici o $ndoial!B $ns! ulbura-i de &aimile lor# nu0%i d!deau
seama de asa, Asfel de oameni $%i nesocoesc 3udecaa %i se &oar! cu ea mai r!u dec+
cu un scla',
@ii deci -ie $nsu-i cel mai 'a3nic &!(ior %i# cu minea a-ini! neconeni la aces &a(nic#
cau! s! e de&!re(i de r!u, Res&ecul &enru ine $nsu-i e 'a face ne*re%i s! alun*i
o ce ese ru%inos %i nedemn de o fiin-! ra-ional!
5
,
4
$n dialo*ul imaios, Plaon nume%e con%iin-a >*eniul nosru familiar>, >C+nd $nc1i(i &or-ile
locuin-ei ale# nu rebuie nicic+nd s! ui-i c! nu e%i sin*ur, Nu e%i sin*ur# c!ci :eul ese cu ine# %i cu
ine ese %i *eniul !u# adic! con%iin-a a> .Arrien# Dissert! I2,
N9Trebuie s! ne res&ec!m &e noi $n%ine# c!ci sufleul nosru# fiind o sc+neie di'in!# ese $n
Dumne(eu $fl care se afl! orice sufle ra-ional, >Dac! cine'a nure%e con'in*erea c! Ru&ier ese
&!rinele comun al oamenilor %i al (eilor# 'a &uea el s! aib! 'reun *+nd 3osnic# ser'il# nedemn de
ori*inea sa m!rea-!D Dac! Ce(ar '0ar fi ado&a ca fiu# nimeni n0ar fi &uu s! '! rabde $n*+mfarea# dar
c+nd sune-i fiu al lui Dumne(eu# 'oi nu sim-i-i &enru asa nici un fel de nobil! m+ndrieP Ins!
444
Pitagora
0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000,WWW
Dar cum se &oae a&ro&ia de 'irue cel ce consider! 'iciile nedemne de elD /ersurile urm!oare ne0o
'or ar!a,

-
/ERSURILE HIII0H/I
- apoi dreptatea cu fapta i cuvntul.
Nu te purta n nici-o-mpre.urare fr s gndeti.
Ci amintete-!i c omul sortit e ca s moar'
i afl c averea aa cum se ctig, la fel se risipete.
nimeni nu se *+nde%e la aces lucru# %i aunci c+nd la na%erea noasr! am fos alc!ui-i din dou! lucruri# din ru&# care ne ese
comun cu animalele# %i din sufle care ne ese comun cu (eii# cei mai mul-i dinre noi se aa%ea(! de acea $nrudire de mi(erie
%i moare care ne une%e de un cada'ruB c+-i $%i reaminesc $ns! de acea $nrudire di'in! %i &reaferici!# care $nseamn!
ade'!raa 'ia-!D Noi $l &ur!m &e :eu $n noi %i cu noi# dar nu 'rem s! -inem seama de asaP Nu ne *+ndim c! $l &+n*!rim &rin
fa&e rele %i &rin *+nduri necuraeP Noi nu cue(!m s! facem ceea ce facem $n fa-a unui (adarnic simulacruB dar c1iar $n fa-a
:eului $nsu%i# $n &re(en-a :eului $nsu%i care se afl! $n con%iin-a noasr!# noi nu ne ru%in!m s! facem# s! s&unem %i s! *+ndim
lucrurile cele mai necu'iincioase, O1P c+ de ne%iuori sunem cu &ri'ire la naura noasr! cereasc!> .E&ice# ntr.,/0. 445
Cel care se res&ec! &e sine $nsu%i de'ine &ro&riul s!u ocroior &!(indu0se asfel s!
cad! $n 'iciu $n nici o $m&re3urare, Or# e"is! mai mule feluri de 'icii, /iciul care
&+nde%e &area noasr! ra-ional! ese li&sa de 3udeca!B cel care urm!re%e &area
noasr! irascibil! ese la%iaea# iar cel ce -ine de &area &!ima%! ese &aima du&!
&l!ceri %i bo*!-iiB 'iciul ce se $ninde asu&ra uuror &uerilor alc!uioare ale fiin-ei
noasre ese nedre&aea
4
,
FLi&sa de 3udeca!# la%iaea# iubirea de &l!ceri %i de bo*!-ii sun cele rei rele care cores&und &!r-ilor sufleului omenesc,
Nedre&aea ese un 'iciu comun uuror &!r-ilor sale, Des&re $m&!r-irea ri&ari! a sufleului# 'e(i Plaon# imaios!
448
Pitagora
Penru a ne $nde&!ra de oae acese 'icii# e ne'oie de &aru 'iru-i? de Pruden &enru
&area ra-ional!# de Cura3 &enru &area irascibil!# de Cumptare &enru &area
&!ima%!# %i# $n sf+r%i# &enru i(b!'irea uuror &uerilor care alc!uiesc fiin-a noasr!#
noi a'em ne'oie de Dreptate, c!ci Dreptatea ese cea mai $nal! dinre oae 'iru-ile#
cu&rin(+ndu0le &e oae celelale
4
, Ia! de ce 'ersurile se refer! mai $n+i la Dreptate,
a&oi la Pruden, %i abia du&! aceea la oae celelale minunae disci&line care# fiind
n!scue din Pruden-!# a3un* la des!'+r%ia &racicare a Dre&!-ii,
Orice om care %ie &rin Pruden s!0%i foloseasc! bine 3udecaa ob-ine dre& a3uor
Cura3ul In momenele *releB $n cli&ele &l!cue $%i ia Cumptarea dre& o'ar!%# %i# $n
oae $m&re3ur!rile# &!(e%e Dreptatea! Ia! de ce Prudena se ara! a fi $nce&uul
'iru-iiB Dreptatea, ,sf+r%iul lor# iar Cura3ul i Cumptarea, mi3locul, @aculaea care
cerceea(! %i c+n!re%e oul# care cau! $nodeauna un sco& folosior %i &ori'i
fa&elor noasre# asfel ca oae lucrurile s!
4
>Dre&aea ese mama %i doica uuror 'iru-ilor, @!r! ea# omul nu &oae fi nici $n-ele&# nici cura3os#
nici lumina> .Ed,C1ai*ne# +ie de P.thagore"! >Dre&aea $nseamn! armonie# &acea sufleului $nre*#
$nso-i! de frumuse-ea dre&ei m!suri> .Polus# Ath!"! >Marea caliae a Dre&!-ii ese c! sabile%e $nre
&!r-ile sufleului ierar1ia r+ndui! de naur!B nedre&aea cons! $n a da unei &!r-i asu&ra unei ale &!r-i
o s!&+nire care ese $m&ori'a naurii> .Plaon2, $nruc+ sufleul nosru ese alc!ui din rei &!r-i#
a'em ne'oie de pruden .sau reflec-ie2 &enru a ne conduce 3udecaa# de cura3 &enru a $nfr+na
&ornirile nes!'ilie ale senimenelor noasre# %i de cumptare &enru a $mbl+n(i dorin-ele %i ne'oile
ru&ului nosru, Ara de a armoni(a oae acese conrarii consiuie Dreptatea! 44<
Imnurile sacre
se fac! cu 3udeca!# aceas! faculae ne ese da! &rin obi%nuin-a Prudenei! Aceas!
'irue fiind cea mai $nal! dis&o(i-ie a esen-ei noasre ra-ionale# buna r+nduial!
domne%e &ese oae celelale &ueri? m+nia de'ine cura3# l!comia se &resc1imb! $n
cum&!are# iar umaniaea noasr! 'remelnic! se $m&odobe%e cu cununa 'iru-ilor
umani!-ii nemurioare,
/iru-ile fac s! sr!luceasc! &reuindeni $n sufleul ra-ional lumina &e care %i0o iau din
ineli*en-a di'in!B ele dau acesui sufle forma sa &aricular!# des!'+r%irea sa# 'ia-a sa
ferici! %i &ur!
4
, Mai mul# &area nera-ional! a sufleului nosru# ru&ul nosru
'remelnic# &arici&! de asemenea la binefacerile 'iru-ilor# c!ci o ce ese uni cu
esen-a noasr! ra-ional! se um&le de bun! cu'iin-!# de frumuse-e %i de cum&!are,
Prudena ese c!l!u(a des!'+r%i! ce ne conduce la bunurile di'ineB c+nd ese bine
$nr!d!cina! %i neclini! $n sufleul ra-ional# ea II face s! 'ad! &area bun! a lucrurilor#
s! $ndure moarea cu b!rb!-ie# %i s! rabde cu demniae &ierderea a'erilor,
F/ia-a ferici! ese cea care ne face asemenea :eului, Or# scrie Ploin# >$n ce sens s&unem noi c!
'iru-ile sun &urific!ri %i c!# mai ales &rin &urificare# de'enim asemenea :euluiD Nu cum'a &enru c!
sufleul ese r!u a+ im& c+ se afl! $n ru&# c+ ese $n sim&aie cu el %i c+ 3udec! $n acord cu el# $n
im& ce el e bun %i &osed! 'iruea dac! aces acord nu are loc# %i dac! el lucrea(! de unul sin*ur
.lucrare care ese *+ndirea %i &ruden-a2# dac! nu se mai afl! $n sim&aie cu ru&ul .%i aceasa ese
cum&!area2# dac! ru&ul# oda! &!r!si# el nu mai sime eam! .ese cura3ul2# dac! ra-iunea %i
ineli*en-a s!&+nesc f!r! nici o $m&ori'ire .ese dre&aea2, Sufleul asfel r+ndui *+nde%e
ineli*ibilul# %i de'ine liber de &aimi, Aceas! dis&o(i-ie &oae fi numi!# cu ade'!ra# asem!narea cu
:eul,>
446
Pitagora
C!ci numai Prudena ne &oae face s! $ndur!m cu $n-ele&ciune %i f!r! s! ne &l+n*em a+ suferin-ele la
care ese su&us! firea noasr! &ierioare# c+ %i desinul ce $i ese 1!r!(i, Ei $i s! $n &uin-! s! cu*ee
asu&ra naurii lucrurilor# %i ea %ie c! ceea ce ese alc!ui din &!m+n %i din a&! 'a rebui s! se
descom&un! $n elemenele sale alc!uioare, Pruden-a nu se $m&ori'e%e acesei necesi!-iB ea nu
socoae# &enru fa&ul c! ce e murior rebuie s! &iar!# c! o ceea ce ne &ri'e%e nu ese r+ndui de
Pro'iden-!, Ea %ie c! o-i oamenii sortii sunt ca s moar, c! 'ia-a noasr! $nr0un ru& &ierior ese
fi"a! de dinaine# %i c!# aunci c+nd se a&ro&ie sf+r%iul# nu rebuie s! ne r!('r!im# ci s! ne su&unem
de bun! 'oie# ca $n fa-a unei r+nduieli di'ine,
Acela%i lucru 'rea s! s&un! %i cu'+nul Destin) el ara! c! 'ia-a noasr! 'remelnic! se mi%c! $nre
1oare ce nu &o fi de&!%ie# nici sf!r+mae, Or# Prudena ese cea care ne $n'a-! s! ne su&unem
&oruncilor fiin-elor su&erioare# c!u+nd# nu s! ne $m&ori'im mor-ii# ci s! murim cum se cu'ine,
4
Aceas! 'irue ia amine %i la naura bunurilor maerialeB ea %ie c! ele 'in as!(i %i &leac! m+ine
&ori'i anumior cau(e deerminae# %i $m&ori'a c!rora a lu&a $nseamn! s! d!m do'ad! de i*noran-!,
Nu noi sunem s!&+nii# &enru a &uea &!sra ceea ce nu -ine de noi 0 or# nici ru&ul# nici bunurile
maeriale nu -in de noiB $nr0un cu'+n# nu &uem s! dob+ndim %i nici s! &!sr!m a+ c+ dorim ceea ce
nu ese subsan-! ra-ional!, Dar a
FDes&re modul de a muri cum se cu'ine# a se 'edea *edon de Plaon, 44L
Imnurile sacre
&rimi cu 'irue acese bunuri aunci c+nd 'in %i a ne resemna $n c1i& demn aunci c+nd ne &!r!sesc#
ia! ce -ine de noi# ia! ce -ine de esen-a noasr! ra-ional!# dac! nu cum'a aceasa s0a obi%nui s! se
&oare nesocoi $n diferiele $m&re3ur!ri ale 'ie-ii# %i s! nu se su&un! dre&elor le*i di'ine,
Cunoa%erea a ceea ce -ine de noi are o mare im&oran-! aunci c+nd e 'orba# fie de a 3udeca cu
dre&ae ceea ce nu -ine de noi# fie de a 'e*1ea ca &ornirea ce ne $m&in*e c!re ceea ce nu -ine de noi
s! nu r!&easc! darul %i 'iruea liber!-ii noasre,
Ce ne s&une# a%adar# 3udecaa $nemeia! &e &ruden-!D Ne s&une c! rebuie s! ne slu3im de ru& %i de
a'eri# a+ im& c+ le a'em# ca s! ne $nfrumuse-!m sufleul %i s! le $nrebuin-!m numai $n folosul
'iru-iiB %i c!# aunci c+nd le &ierdem# s! lu!m lucrurile a%a cum sun %i s! dob+ndim &enru 'iru-ile
noasre $nsu%irea de a fi mai &resus de am!r!ciune,
Sin*urul mi3loc de a ne &!sra credin-a fa-! de :ei %i fa-! de drea&a m!sur! im&us! de Dreptate ese
de a ne obi%nui ra-iunea s! se foloseasc! cum se cu'ine de oae $m&re3ur!rile# %i s! o&un! re*ulile
Prudenei la o ce &are s! 'in! daori! $n+m&l!rii %i de(ordinii,
Noi nicic+nd nu am &uea &!sra 'iruea# dac! ara de a *+ndi dre& n0ar e"isa $n naura noasr!
ra-ional!B nicioda! nu ne0am &uea su&une r!bd!ori fiin-elor su&erioare# dac! le0am &ri'i ca &e ni%e
irani nemilo%i, Nicioda! n0am fi &uu s! -inem seama de cei l+n*! care r!im# %i nici s! *!sim
mi3locul de ne a folosi cel mai bine ru&ul %i a'erea# dac! nu ne0am fi obi%nui s! ne &ur!m cu
c1ib(uin-!,
44M
Pitagora
Ia! cu c+! u%urin-! s!'+r%esc nenum!rae nedre&!-i cei care folosesc orice mi3loc
&enru a fu*i de moare# sau cei orbi-i de &ofa de a0%i &!sra a'erile? ei 1ulesc# rosesc
cu'ine *rele $m&ori'a (eilor# res&in* Pro'iden-a aunci c+nd se '!d &e &uncul de a
&ierde ceea ce n!d!3duiau &rose%e s! &!sre(e# f!c+nd a&roa&elui lor o felul de
nedre&!-i %i (b!+ndu0se s! adune doar &enru &ro&riul folos bunurile uurorP Ia! cum
se manifes! nefericirea celor care se las! c!l!u(i-i de &!reri *re%ieB cel mai mare r!u
se afl! $n ei 0 nedre&aea fa-! de semenii lor %i infamia fa-! de fiin-ele su&erioare,
$ns! orriul ce se conduce du&! &rece&ele &e care le0am $nf!-i%a ese cru-a de acese
lucruriB $n!ri de o 3udeca! cu ade'!ra $nemeia! &e ra-iune# el a%ea&! moarea cu
b!rb!-ie %i nu consider! &ierderea a'erii sale dre& ce'a de ne$ndura, El *!se%e asfel#
$n daoria de a nu r+'ni la bunurile aluia# de a nu face r!u nim!nui %i de a nu se folosi
nicioda! de al-ii# &rile3ul de a &racica Dreptatea!
Or# nicioda! nu 'a &uea s! res&ece acese &orunci cel ce crede c! sufleul lui ese
murior
4
# %i care# daori! acesui fa&# s0a $n'!-a s! se conduc! $n 'ia-! f!r! re*ul! %i
ra-iune# ne*+ndindu0se 'reoda! la &area murioare din noi ce are ne'oie de bo*!-ii
sau la &area din noi sori! s! &racice
4
Penru Hierocles# ca Xi &enru Plaon de alfel# ideea de nemurirea s! la ba(a uuror 'iru-ilor, Dar
nemurirea sufleului nosru nu ese numai cea de care sufleul se 'a bucura dup moare# ci o cu&rinde
de asemenea %i &e cea &e care sufleul nosru a r!i0o $nainte de a fi 'eni s! locuiasc! $nr0un ru&
murior, Sun cele dou! nemuriri care consiuie eerniaea3,sufleului nosru, 44O
Imnurile sacre
'iruea, C!ci numai aces discern!m+n ne &oae da r+'na %i !ria de a &racica
'iruea# %i numai $nfl!c!rarea di'in! care i('or!%e din ma"imele? Cunoate'te pe tine
$nsui %i 5espect'te pe tine $nsui, ne &oae duce la dob+ndirea ade'!raelor bunuri,
$nr0ade'!r# oae daoriile noasre# &recum %i oae fa&ele %i 'orbele noasre# rebuie s!
le m!sur!m cu &ro&ria noasr! demniae, Or# $nde&linindu0le f!r! s! ne &l+n*em
$nseamn! s! &!(im Dreptatea! Ia! de ce 'iruea aceasa ese socoi! cea mai im&or0
an!# c!ci ea ese m!sura daoriilor noasre, @! Dreptate, ni se mai s&une# cu #apta i
cuv,ntul! Prin urmare# nicic+nd nu 'a rebui s! &ronun-i 'reun blesem# nici dac! -i0ai
&ierdu bunurile# nici dac! suferi amarnice c1inuri# c!ci ar $nsemna s! $nc+lci Dre&aea
&rin cu'ine, Pe de al! &are# nu 'ei +n3i nicioda! la bunurile a&roa&elui !u# nu 'ei
face nicioda! &e cine'a neferici# c!ci ar $nsemna s! $nc+lci Dre&aea &rin fa&ele ale,
Asfel# a+ im& c+ 'om &!(i Dre&aea# ne 'om res&eca $nodeauna $ndaoririle a+
fa-! de al-ii c+ %i fa-! de noi $n%ine, Cel mai si*ur mi3loc de a face numai ce e dre&# ne
ese J da de 3udecaa condus! de Pruden-!, De aceea &rece&ului? 5espect Dreptatea i
se adau*!? Cu te purta $n nici'o'mpre3urare #r s g,ndeti, ca %i cum Dreptatea nu
ar &uea r!i f!r! $n-ele&ciunea ceru! de Pruden, c!ci nu ese cu ade'!ra dre& dec+
numai ceea ce Prudena a sabili cu clariae, Aceas! ulim! 'irue nu face nimic f!r!
s! 3udeceB ea cerceea(! cu *ri3! ru&ul %i rebuin-ele lui, Ai ra&or+nd oae
lucrurile inferioare la 'irue# ea $%i e"erci! marele meri de a crea cea mai bun!
dis&o(i-ie a sufleului# &rin
447
Pitagora
care oae $nclina-iile noasre sun &use $n bun! r+nduial!,
Acesa ese# a%adar# -elul urm!ri de 'ersurile ar!ae? s! fac! cunoscue cele &aru 'iru-i de ordin
&racic# s! asi*ure mi3locul ca ele s! fie res&ecae $nocmai# %i s! &!sre(e $n 'orbe %i fa&e o 'e*1e
ne$ncea!, Unul din acese 'ersuri $ndeamn! la Pruden, alul la Cura3, iar al reilea la Cumptare!
C+ des&re cel ce le &recede# el ne $ndeamn! s! &racic!m Dreptatea de care -in oae celelale 'iru-i,
/ersul? %i a#l c averea aa cum se c,tig, la #el se risipete, a fos ad!u*a la celelale &enru a ne
face s! $n-ele*em c! obi%nuin-a Cumptrii are ca o'ar!% *enero(iaea# 'irue ce *u'ernea(! ara de
a adminisra %i c1elui a'erea noasr!, $nr0ade'!r# doar aunci c+nd ra-iunea ne conduce a+ $n
sr+n*erea c+ %i $n c1eluirea a'erii# orice &uin-! de l!comie sau de risi&! ese dinaine
$nl!ura!,
Toae acese bune dis&o(i-ii &urced# ca dinr0un i('or# din &rinci&iul? 5espect'te pe tine $nsui! Iar
aces &rinci&iu se cu&rinde $n de'i(a? Cunoate'te pe tine $nsui, care ese emeiul uuror fa&elor
noasre bune %i uuror cuno%in-elor noasre, Cum alfel 'om &uea %i c! rebuie s! ne $nfr+n!m
&aimile %i s! cunoa%em ce e"is! cu ade'!raD @!r! aceas! &orunc!# ne0am afla $nr0o mare
$ncurc!ur!B c!ci n0am mai %i dac! omului $i ese cu &uin-! s! dob+ndeasc! %iin-a %i 'iruea %i dac!
re(ul! ce'a folosior &enru el din aceasa, Din conr!# nu &are c! omul bun ese mai li&si in 'ia-! &rin
fa&ul c! nu ia &e nedre& de unde nu rebuie s! ia# %i c! nu c1eluie%e cu drea&! m!sur! ce rebuie
c1elui, 45C
Imnurile sacre
C+ &ri'e%e ru&ul# omul 'iruos &oae fi# mai mul ca orice alul# ains %i c1inui# c!ci el nu0%i d!
oseneala s! de'in! s!&+n sau s! lin*u%easc! slu*arnic &e cei &uernici, A%adar# dac! nu ar e"isa $n
noi nici o esen-! c!reia s!0i fie de folos aceas! 'irue# de*eaba am dis&re-ui demni!-ile %i a'erile,
Ia! &ricina &enru care# cei ce cred c! sufleul nosru ese murior# mai de*rab! *lumesc dec+ s&un
ade'!rul# aunci c+nd s&un c! nu rebuie s! ui!m de 'irue,
Dac! du&! moarea noasr! n0ar mai r!m+ne ceva, ce'a 1!r!(i &rin naura lui s! fie $ncununarea
'iru-ii %i a ade'!rului# a%a cum am s&us c! era sufleul nosru ra-ional# n0am mai a'ea n!(uin-a &ur! de
lucruri cu ade'!ra frumoase, Sim&la b!nuial! c! sufleul nosru ar &uea fi murior ar alun*a (elul
nosru &enru 'irue %i ne0ar $m&in*e c!re bucuriile ru&e%i# oricare ar fi acesea %i &rin orice mi3loc
ne0ar ie%i $n cale, De fa&# cum ar &uea &reinde omul nesocoi# care crede c! sufleul nosru ese
murior# c! nu rebuie s! dea oul ru&ului s!u# acesui ru& $n care sufleul $nsu%i ese &!sra# c!ci#
sus-ine el# sufleul &rin el $nsu%i nu ese nimic# %i c! el nu a&are dec+ dinr0o anumi! alc!uire a
ru&uluiD Cum %i0ar &uea abandona el ru&ul de dra*ul 'iru-ii# dac! ar *+ndi c! sufleul rebuie s!
&iar! oda! cu ru&ul# %i c! aceas! 'irue# &enru care indur!m moarea# nu e"is! nic!ieriD Dar a fos
$ndea3uns ar!a de oamenii des!'+r%i-i c! sufleul ese nemurior# %i c! el nu &oae &rimi o &odoab!
mai mare dec+ 'iruea lui,
La fel cura nesocoirea &ro&riei noasre esen-e ne $m&in*e la cele mai mari rele# cunoa%erea de noi
454
Pitagora
$n%ine %i dis&re-ul fa-! de o ce ese nedemn de o naur! ra-ional! ne a3u! $n o %i
&ese o s! *!sim mi3locul f!r! *re% de a ne res&eca $ndaoririle# c!ci aceasa ese
m!sura la care rebuie ra&orae oae celelale 'iru-i, Dac! noi $n%ine ne ra&or!m la
&ro&ria noasr! esen-! ca la o m!sur!# 'om &uea afla oric+nd care ese daoria noasr!
%i 'om &uea r!i du&! dre&ae %i $n acord cu &ro&ria noasr! esen-!,
To ce face sufleul mai bun# o ceea ce $l conduce s&re 'ia-a &reaferici! ceru! de
$ns!%i naura sa# $nruc1i&ea(! ade'!raa 'irue %i ade'!raul bun al filo(ofiei, Din
conr!# o ceea ce nu urm!re%e dec+ o bun!sare e"erioar!# nu ese <
ec
+ o
ne$nsemna! $nruc1i&are# o umbr! a ade'!raelor frumuse-i# c!u+nd doar &rosl!'irea
mul-imii %i &un+nd oa! *ri3a sa# nu $n a fi ci doar $n a &!rea 'iruos
4
,
Pe de al! &are# obi%nuindu0ne s! folosim drea&a 3udeca!# c1iar %i $n lucrurile ce &ar
a fi rodul $n+m&l!rii# noi nu ne 'om l!sa nicic+nd am!*i-i# ci ne 'om da seama de
cau(ele care au &ro'oca acese e'enimeneB $n felul acesa# le 'om r!bda cu demniae
%i nu0i 'om mai $n'inui &e cei care ne au in *ri3!
5
%i care# d+nd fiec!ruia du&! cum
meri!#
FAici# Hierocles &are s! se fi ins&ira din dou! &asa3e e"rase din PlaonB unul din *edon %i cel!lal din
5epu-lica! >C+ des&re 'iru-ile des&!r-ie de $n-ele&ciune# se s&une $n *edon, ele nu &o fi dec+
umbra desena!# o absolu! 'irue de scla'# care nu &osed! nimic ade'!ra sau sf+n,>
5
Cei care ne au $n *ri3! sun Geniile cere%i# numie de Hierocles /eii nemuritori %i 0roii glori#icai! $n
carea sa DespreF Providen, acela%i auor $i nume%e &!(iori# 3udec!ori di'ini &u%i de S!&+nul
Di'in s! aib! *ri3! de noi, 455
Imnurile sacre
nu consider! demni de o aceea%i soar! &e cei ce# $nr0o 'ia-! anerioar!# n0au r!i la
fel, C!ci cum ar &uea &!(iorii Le*ii# care 'or ca fiecare s! fie r!s&l!i du&! cum
meri!# s! rae(e $n mod e*al &e cei ce nu sun e*ali# %i s! nu dea fiec!ruia soara
cu'eni!# soar! &e care omul# 'enind $n lume# %i0o ara*e du&! cum $i ese 1!r!(i
4
D
Dac! nu ese ade'!ra c! Pro'iden-a d! fiec!ruia du&! cum meri!# %i c! sufleul nosru
ese nemurior# ese e'iden,c! nu rebuie s! &unem &e seama celui care ne *u'ernea(!
cau(a nefericirii noasre, Aceas! res&onsabiliae fiind doar $n sarcina noasr!
5
#
$nseamn! c! mi3locul de a ne lecui suferin-ele se afl! o, $n noi, G!sind $n noi $n%ine
cau(ele unei asfel de s!ri de lucruri# 'om $ncerca mai $n+i# ca &rinr0o drea&!
3udeca! s! mic%or!m am!r!ciunea a o ce ni se $n+m&l!B %i a&oi# &rin &racicarea
sfinelor meode %i &rinr0o clar! $n-ele*ere a ceea ce se &erece cu noi# ne 'om $nurna
sufleul c!re 'irue# %i 'om sf!r+ma o ce ese r!u,
A suferi f!r! a cunoa%e cau(ele suferin-elor# %i a nu $n-ele*e emeiul a o ce se
manifes!# ese &ro&riu doar omului obi%nui s! nu *+ndeasc!, Ese cu ne&uin-! ca cel
ce nu cau! s! desco&ere ade'!0
4
Des&re felul $n care sufleele $%i ara* soara %i $%i ale* ele $nsele &ro&riul Geniu# a se 'edea Plaon#
5sp!,G! >Nu Geniul# s&une 1ierofanul# ese cel care '! ara*e soara# ci 'oi sune-i cei care '! ale*e-i
&ro&riul 'osru *eniu,,, Ale*erea 'oasr! ese ire'ocabil!# numai 'oi 'e-i &ura $nrea*a r!s&undere?
:eul ese ne'ino'a>,
5
Noi sunem res&onsabili de o ceea ce ne a%ea&! $n aceas! 'ia-!# c!ci oul se $n+m&l! $n 'iruea
unei ale*eri f!cue de liberul nosru arbiru $nr0o 'ia-! anerioar!,
458
Pitagora
raa cau(! a nenorocirilor sale s! nu $n'inuiasc! fiin-ele su&erioare de aces lucru#
(ic+nd fie c! acesea nu e"is!# fie c! nu manifes! fa-! de noi o *ri3! &rea mare,
Asfel de &!reri nu s&oresc doar relele 'enie dinr0o 'ia-! anerioar!# ci $ndeamn!
sufleul la desfr+nareB %i -in+ndu0l $n uiarea ade'!raelor cau(e ale suferin-ei sale de
aici# de &e &!m+n# ele $l $nde&!rea(! de 'indecarea ce -ine doar de 'oin-a sa, Dar
&enru a %i cum rebuie media asu&ra acesor lucruri# s! ascul!m 'ersurile care
urmea(!,
45<
/ERSURILE H/II0HH
Cat privete neca)urile indurate de oameni din pricina $estinului potrivnic,
primete-le ca i cnd !i s-ar fi cuvenit' indur-le r&dtor i nu te-mpotrivi.
Caut s le nlturi pe ct !i va sta in putin!. $ar cuget temeinic la aceasta*
c, pe cei &uni, %oarta i p)ete de multe din aceste nenorociri.
$naine de a e"&lica mai &e lar* acese 'ersuri# rebuie s! s&unem c! &oeul $n-ele*e
&rin neca(uri %i &rin rele, oae lucrurile ne&l!cue %i c1inuioare ce ne fac mai *reu
drumul 'ie-ii# cum ar fi? boala# s!r!cia# li&sa de &rieeni# o &o(i-ie ne$nsemna! in
inima ce!-ii, Toae acese lucruri sun su&!r!oare %i *reu de $ndura $n cursul 'ie-ii
noasre, Dar ele nu sun ade'!raele rele# c!ci nu &o aduce nici un fel de &a*ub!
sufleului# c+! 'reme acesa nu se las! +r+ de ele s&re 'iciu# nenorocire ce i s0ar
456
Pitagora
&uea $n+m&la %i $n urma lucrurilor ce $i &ar bune &recum? s!n!aea# a'erea# &uerea#
dac! el se $nc!&!-+nea(! s! nu le foloseasc! cum se cu'ine, Ele $l &o face fie s! de'in!
coru&# fie s! dob+ndeasc! 'iruea,
Ade'!raele rele sun *re%elile s!'+r%ie din 'oin-a noasr!# c!ci 'iruea# &rin naura ei#
nicic+nd nu se $n+lne%e cu nedre&aea# cu li&sa de cum&!are %i cu oae celelale
'icii# care nu s0ar &uea $m&!ca 'reoda! cu ceea ce ese frumos# c!ci nu &oae fi numi
>frumos> nici una din acese $nsu%iri, Neca(urilor suflee%i nu li se 'or da nicic+nd
calificai'ul de >frumos># c!ci asfel de rele sun $nde&!r!ri %i renun-!ri de la drea&a
m!sur! care# de%i ineren! naurii sufleului %i ad+nc s!&a! $n acesa# nu ese lua! $n
seam! de omul orbi de &aimi, Do'adaF c! drea&a m!sur! se afl! in o-i oamenii# ese
c! omul nedre& 3udec! cu dre&ae %i cu m!sur! aunci c+nd la mi3loc nu se afl!
c+%i*ul s!u,
$nr0un cu'+n# c1iar %i omul r!u &oae s! s!'+r%easc! fa&e dre&e aunci c+nd nu se
las! &rad! &aimii, Ia! de ce 'iciosul se &oae $ndre&a %i &oae re'eni la 'irue dac!
se c!ie%e sincer &enru desfr+narea sa recu!,
A%adar ar fi *re%i s! *+ndim c! e"is! $n noi o 3udeca! sr+mb! care ese &rinci&iul
'iciilor# a%a cum drea&a 3udeca! ese &rinci&iul 'iru-ilor, Drea&a ra-iune des&re care
'orbim ese de a3uns 0a%a cum ese le*ea $nr0un sa 0 &enru a cum&!ni ce rebuie
$m&lini %i ce rebuie res&ins# $ncu'iin-a sau $nfiera,
Nu ese# a%adar# ne'oie s! admiem# fie in noi# fie in a#ara noasr!# un &rinci&iu al
r!ului dre& 45L
Imnurile sacre
cau(! care ne $m&in*e s! *re%im, Nu a'em ne'oie dec+ de &rinci&iul binelui# fie c! $l
$n-ele*em se&ara de subsan-ele ra-ionale# a%a cum ese :eul# fie c! $l &ri'im ca
e"is+nd $n ele %i *u'ern+ndu0le &rin conacul esen-ei lui cu esen-a lor# a%a cum ese
drea&a 3udeca!
4
,
Ia! acum deosebirea sabili! de auorul 'ersurilor $nre diferiele rele, Nu &o fi
considerae rele daorae Desinului &ori'nic# s&une el# neca(urile &e care %i le ara*
oamenii &rin e"erci-iul liberei lor 'oin-eB ci sun acele $m&re3ur!ri *rele %i ne&l!cue &e
care nu le &uem $nl!ura de $nda!# %i care sun urmarea *re%elilor s!'+r%ie al!da! cu
bun! %iin-!B $m&re3ur!ri dureroase# f!r! $ndoial!# dar &ori'ie ou%i s! &rimeasc!
cununa 'iru-ii,
$nr0ade'!r# o 'ia-! modes! %i ordona! d! oarecare lusru s!r!ciei# iar $n-ele&ciunea
desco&er! o 3osnic! ori*ine, Mai mul# un om dre& %i ra-ional $ndur! cu r!bdare
&ierderea co&iilor s!i# s&un+nd?
NKN Emana! din Dumne(eu $nsu%i# ra-iunea uman! ese de fa& un refle" al ra-iunii di'ine, Penru a se
conduce du&! ordinea di'in!# ra-iunea nu are dec+ s! urme(e ire'ocabilele inerdic-ii &e care
Pro'iden-a le0a $nscris $n inima sufleului omenesc, Des&re crea-ia sufleelor %i des&re felul $n care
Dumne(eu le0a re'ela &oruncile sale di'ine a se 'ede imcaos de Plaon, Penru Hierocles# ca %i
&enru Plaon# r!ul re&re(in! o ceea ce se o&une a'ans!rii noasre s&re Eine# o ceea ce se o&une
a'ans!rii noasre $n 'ia-a s&iriual!# o ceea ce ne $m&in*e s&re faaliaea maeriei, Dar# cum orice
om# dac! s0ar anali(a aen# ar &uea au(i $n el 'ocea Ade'!rului# nu de&inde dec+ de el s! se al!ure
Pro'iden-ei urm+nd *lasul ade'!rului sau s! se su&un! le*ii Desinului c(,nd $n *re%eal!, R!ul# fiind
de(acordul cu le*ea di'in!# nu ese o&era lui Dumne(eu# ci a omuluiB el nu are dec+ o e"isen-!
relai'! %i rec!oare, Numai binele e"is! cu ade'!ra %i ese eern,
45M
Pitagora
>@iul meu ese mor, Ei bine# eu sun cel care l0a d!ruiP> sau? >Aiam c! l0am n!scu
murior>
4
, To a%a ese &enru oae relele de aces felB c+nd sun &use $n lumin! &rin
sr!lucirea 'iru-ii# ele de'in m!re-e %i nobile,
Auorul 'ersurilor cau! a&oi s! ne arae ce $nseamn! hotr,rile divine ale Destinului,
care dau oamenilor $m&re3ur!rile *rele $n+lnie $n 'ia-!, Dac! o lucrare di'in! ar da
unuia bo*!-ia %i aluia s!r!cia# ar rebui s0o numim mai de*rab! voin divin, %i nu
doar hotr,re divin a Destinului! Dar dac! nimic nu *u'ernea(! aceas! $m&!r-ire %i
dac! numai daori! $m&re3ur!rilor se a3un*e ca unul s! fie ferici %i alul nenoroci# 'a
rebui ca aceas! sare de lucruri s0o &unem doar &e seama $n+m&l!rii %i nicidecum &e
seama 'reunei 1o!r+ri di'ine a Desinului,
Dar dac! Di'iniaea# care are *ri3! de noi# d! fiec!ruia du&! meriul s!u# %i dac! nu el
ese cau(a fericirii sau nefericirii noasre# ci doar s!&+nul su&rem care d! fiec!ruia#
&ori'i le*ii Dre&!-ii# r!s&laa meria!# aunci &e bun! dre&ae di'inele sale 1o!r+ri
se numesc hotr,ri divine ale Destinului! $nruc+ cel care 3udec! ese o fiin-!
ineli*en! %i di'in!# &oemul ne s&une c! 1o!r+rile sale sun dre&e %i f!r! *re%B &e de
al! &are# $nruc+ cei 3udeca-i au c!(u In 3osnicie &rin &ro&ria lor 'oin-!# ar!+ndu0se
asfel &e m!sura nenorocirilor &e care
Imnurile sacre
NJN>Nu s&une nicioda! >L0am &ierdu># ci >L0am da>, Co&ilul !u e mor# el ese da, @emeia a e
moar!# %i ea ese da!, Sau >Mi0au fura bunurile> 0 Ei bineP le0am da %i &e ele> .E&ice# 9anual"!
Dio*ene Laer-iu aribuie e"&resia? >Aiam c! l0am n!scu murior> lui Ana"a*oraB de la Solon &+n! la
Henofon sun mul-i auori care le ciea(!, 45O
le $ncearc!# el adau*! c! acese hotr,ri divine &o fi &use &e seama Destinului
1
!
Di'iniaea nu se 1o!r!%e s! r!s&l!easc! sau s! &ede&seasc! &e un anume om mai
de*rab! dec+ &e un alul# ci $l 3udec! $nodeauna du&! ceea ce a de'eni acesaB or#
cau(a care face ca noi s! fim ceea ce sunem se afl! $n noi $n%ine, $nl!n-uirea acesei
1o!r+ri di'ine %i a 'oin-ei noasre d! na%ere Desinului# %i aces o# &e care $l numim
hotr,rea divin a Destinului, ese re(ulaul 1o!r+rii luae de :eu $m&ori'a
*re%elilor s!'+r%ie de noi cu bun! %iin-!,
$n aces fel# $nre&!runderea celor dou! cu'ine cu&rinde %i manifes! deo&ori'!
auoriaea 'i*ilen! a :eului %i liberaea sufleului nosru &recum %i nemurirea sa
5
, Ea
las! s! se $n-elea*! c! o ce
4
A%adar# &enru Hierocles# desinul nu re&re(in! re(ulaul 1a(ardului sau al 'reunui ca&riciu di'in, El
ese e"erci-iul 'oin-ei omene%i# care# ale*+nd s! se su&un! sau s! se re'ole $m&ori'a le*ilor di'ine#
$%i ara*e soara &e care o meri!, Le*ile di'ine fiind dre&e# cel care ascul! de ele se conduce cu
dre&ae# iar cel care le $ncalc! 'a c!dea nea&!ra $n nedre&ae, Cum Dumne(eu# ca urmare a bun!!-ii
%i &ro'iden-ei sale# nu dore%e %i nu &oae dori ca nedre&aea s! $n'in*!# el $l &ede&se%e &e cel nedre&
&enru a0l aduce &e drumul cel bun, Ho!r+rea di'in! ne ain*e $n mod ine'iabilB ea ese consecin-a
faal! a fa&elor noasre %i ea ne &ede&se%e &enru a ne deermina s! res&ec!m le*ea &e care am
$nc!lca0o $n mod 'oi, $nruc+ omul ese liber s! se su&un! sau s! se re'ole# el se condamn! cu bun!
%iin-! la consecin-ele ce decur* din ale*erea sa %i din for-a coercii'! a Le*ii,
9Senin-a &e care o $ndur!m ca urmare a *re%elilor &recedene do'ede%e c! sufleul nosru a e"isa#
&enru c! el a &!c!ui mai $naine de a 'eni s! locuiasc! $n ru&ul $n care $%i is&!%e%e $n &re(en
*re%elile, >Sufleele noasre e"isau mai
457
1
Pitagora
ne ain*e nu ese doar rodul Desinului sau al Pro'iden-eiB ea ne ara! c! nimic nu
a&are la $n+m&lare# %i c! nu doar 'oin-a noasr! ese cea care 1o!r!%e ce se &erece $n
'ia-a &re(en!, Dar ea ne
$naine ca ele s! a&ar! sub form! uman!> .Plaon# *edon"! Ese 'orba de nemurirea anerioar! 'ie-ii,
>Pia*ora admiea dou! mobiluri .sau ac-iuni umane2? &uerea 'oin-ei %i necesiaea Desinului# %i el le
su&unea %i &e unul %i &e cel!lal unei le*i fundamenale numi! Pro'iden-!, Primul dinre acese dou!
mobiluri era liber iar al doilea consr+n*!orB asfel c! omul se *!sea &lasa $nre dou! nauri o&use# dar
nu conrarii# bune sau rele# $n func-ie de modul $n care %ia s! le foloseasc!, Puerea 'oin-ei se e"ercia
asu&ra lucrurilor de f!cu sau asu&ra 'iioruluiB necesiaea Desinului lucra asu&ra lucrurilor f!cue
sau asu&ra recuuluiB unul $l alimena neconeni &e cel!lal# lucr+nd ne$ncea asu&ra maerialelor &e
care %i le furni(au reci&roc,,, Conform acesei docrine# liberaea *u'ernea(! asu&ra 'iiorului#
necesiaea asu&ra recuului iar Pro'iden-a asu&ra &re(enului, Nimic din ceea ce e"is! nu a&are din
3ocul 1a(ardului# ci din unirea le*ii fundamenale %i &ro'iden-iale cu 'oin-a uman! care i se su&une sau
o $ncalc!# o&er+nd asu&ra necesi!-ii, Acordul 'oin-ei %i al &ro'iden-ei consiuie EineleB R!ul a&are
din o&o(i-ia lor,,, Aceas! necesiae faal! ese omul $nsu%i care a crea0o &rin folosirea 'oin-ei saleB el
&arcur*e# &e m!sur! ce $nainea(! $n '+rs!# drumul &e care de3a %i l0a rasa el $nsu%iB %i# du&! cum $l
'a modifica $n bine sau $n r!u# du&! cum 'a sem!na# ca s! s&unem a%a# 'iru-ile sau 'iciile sale# el $l 'a
re*!si mai +r(iu# mai lin sau mai abru&# aunci c+nd 'a 'eni im&ul s!0l &arcur*! din nou> .@abre
dFOli'e2,
>Ese o le*e de dre&ae care deermin! ordinea $ncarn!rilor succesi'e,,, Num!rul care m!soar! duraa
fiec!rei &erioade e"&rim! o necesiae moral!> .Ri'aud# 2e pro-leme de la 9atiere"!
Aceas! conce&-ie des&re meem&si1o(! ese deci un efor de a e"&lica &roblema r!ului, Pia*ora o
se&ara de rela-ia ra-ional! e"isen! $nre bine %i fericire# $nre r!u %i nefericireB bune sau rele# fa&ele
noasre sun cele care deermin! soara noasr! $n aceas! 'ia-! %i $n cea 'iioare, 48C
Imnurile sacre
$n'a-! c! oae *re%elile s!'+r%ie se daorea(! 'oin-ei noasre# c! oae &ede&sele arase
de acese *re%eli# $n 'iruea le*ii Dre&!-ii
4
# sun frucul hotr,rii divine a Destinului,
%i c! oae bunurile &e care :eul ni le d!ruie%e se daorea(! Pro'iden-ei, Nimic din ce
e"is! nu $%i afl! cau(a $n &ura $n+m&lare, La fel se &erec lucrurile cu o ce se i'e%eB
nimic nu a&are la $n+m&lare sau &rin acciden# ci $n urma unei $nl!n-uiri de lucruri
&use mai $n+i $n ac-iune de Pro'iden-!# Desin %i 'oin-!# $n+m&larea ne&u+nd s!
a&ar! din acese &rime rei cau(e,
De &ild!# un 3udec!or 'rea s! &ede&seasc! &e un uci*a%# dar el nu 'rea s! &ede&seasc!
&e un anumi om, El $l &ede&se%e ou%i &e ulimul# c!ci acel om s0a a%e(a cu bun!
%iin-! &e aceea%i rea&! cu uci*a%ii, Senin-a &e care o d! 3udec!orul ese a%e(a! $n
el de la $nce&uuri? dar ea $l urm!re%e $naine de orice &e criminal# %i numai din
$n+m&lare &oae s!0l ain*! %i &e omul &e care nu 'oia s!0l &ede&seasc!# &enru
c! acel om %i0a asuma $n mod liber rolul de uci*a%, $n &ri'in-a sceleraului# acesa
a 'ru s! s!'+r%easc! omorul# $ns! nu s0a a%e&a s! &rimeasc! o &edea&s! &e m!sura
fa&ei sale, $nruc+ &ornirea &enru crim!# ce -ine de $nrea*a liberae a sufleului s!u#
ese s!di! $n el mai de mul# re(ul! c! numai &rin acciden &ede&sele %i orurile $l
ain* &e cel 'ino'a, Cau(a ce deermin! oae acese re(ulae ese le*ea care d!
3udec!orului 'oin-a de a0i &ede&si &e cri0
NFNDre&aea# s&une Damascius# creea(, deosebirea du&! ideniaeB deermin+nd &enru fiecare lucru
ceea ce meri!# ea disribuie deosebirea du&! le*ea e*ali!-ii,
484
Pitagora
minali %i care face s! cad! &e ca&ul criminalului drea&a 1o!r+re,
Un lucru asem!n!or se &erece %i cu 'i*ilen-a di'in!, C+nd 'oin-a omeneasc!
consime s! fac! un r!u# %i c+nd 'oin-a 3udec!orilor ce &!srea(! le*ea se sr!duie%e
s! $ndre&e r!ul cu orice c1i&# unirea acesor dou! 'oin-e sf+r%e%e $n acea hotr,re
divin a Destinului, 1o!r+re ce urm!re%e ca cel ce a s!'+r%i asemenea fa&e s! merie
&edea&sa# ale*erea r!ului ne&u+nd fi &us! &e seama liberului arbiru al celui care
3udec!# iar &edea&sa cu'eni! &enru *re%eal! ne&u+nd 'eni dec+ din %iin-a
3udec!orilor ce 'e*1ea(! la &!srarea le*ii# a acelei le*i care une%e liberul arbiru al
unuia cu %iin-a celorlal-i# asfel ca oul s! fie c+ mai bine cu &uin-! iar r!ul s! &iar!
4
,
E"is+nd de la $nce&uuri $n bun!aea :eului# Le*ea nu 'rea ca cei r!i s! r!m+n!
ne&ede&si-i# asfel ca 'ederea r!ului s! nu ne fac! com&le nesim-iori fa-! de binele de
care ne aduce amine Dre&aea f!cu! de &!(iorii Le*ii
5
, A%adar# le*ea face ca %iin-a
3udec!orilor s! se su&ra&un! cu
Mn r+nduiala &erfec! &e care a &us0o $n lume# S!&+nul su&rem a a%e(a fiecare &are $n a%a fel $nc+#
$n Uni'ers# binele s! fie deasu&ra# iar r!ul dedesub, A'+nd aceas! 'i(iune cu&rin(!oare# el a sabili
locurile &e care fiecare fiin-! rebuie s! le ocu&e &ori'i cali!-ilor sale disince, Dar el a l!sa la
dis&o(i-ia 'oin-ei noasre cau(ele de care de&ind cali!-ile fiec!ruia din noiB c!ci fiecare om ese ceea
ce dore%e s! de'in!# $n func-ie de $nclina-iile sale %i de caracerul sufleului s!u> .Plaon# 2egi, H2,
9Ace%i &!(iori ai le*ii sun /eii nemuritori %i 0roii glori#icai! Des&re Desinul &ri'i ca o &uere ce
c1eam! la ordine fiin-ele care se $nde&!rea(! de ea# a se 'edea Produs# De Provid! 485
Imnurile sacre
liberul arbiru al celor care *re%esc# &enru a $m&lini asfel# &rin aceas! dubl!
mi3locire# binele ce Ii ese &ro&riu, Dac! ese mai bine s! fii &ede&si dec+ s! sca&i# %i
dac! dre&aea nu cau! dec+ s! $ndre&e de(ordinea ce &ro'oac! r!ul# ese e'iden c!
Le*ea -ine laolal! &e 3udec!or %i &e 'ino'a ocmai &enru a a3ua &e unul %i a fi
a3ua! de cel!lal, Ea $l &une &e 3udec!or ca &!(ior al le*ilor# %i $i d! &e m+n! &e cel
ce a $nc!lca le*ile# &e cel c!(u $n *re%eal! %i care rebuie 3udeca# &enru a fi r!s&l!i
du&! cum meri!# asfel ca &edea&sa &rimi! s!0i &oa! Inurna# inr0o bun! (i# *+ndul
c!re Le*e,
Aceea%i le*e de care oamenii se lea&!d! aunci c+nd fac r!u# ei o doresc %i o in'oc!
aunci c+nd li se $n+m&l! 'reo nenorocire, De &ild!# cel ce s!'+r%e%e o nedre&ae $%i
$nc1i&uie c! :eul nu e"is!# &enru a nu 'edea# &recum Tanal
4
# &edea&sa a+rna!
deasu&ra ca&ului s!u, Dim&ori'!# cel ce sufer! o nedre&ae dore%e ca :eul s! e"ise
&enru a0i sa al!uri $n nenorocirea &e care o $ndur!, Ia! de ce rebuie ca o-i cei ce au
s!'+r%i nedre&!-i s! fie c1ema-i la suferin-!B $n aces fel# ceea ce nu au &uu 'edea
daori! relei lor &ur!ri# $mb!a-i cum erau de dorin-a fierbine &enru $na'u-ire# ei 'or
Du&! anumi-i auori# Tanal a'ea a+rna! deasu&ra ca&ului o s+nc! $nodeauna *aa s! cad!B el r!ia
asfel# $n Infern# sub o &ermanen! amenin-are cu moarea, >A r!i sub s+nca lui Tanal> $nsemna la
'ec1ii *reci >a r!i $nr0o nelini%e &er&eu!,>
$n dialo*ul Cratilos, Plaon 'orbe%e %i el des&re aceas! s+nc! sus&enda! 'e%nic deasu&ra ca&eelor
celor neferici-i# %i el e"ra*e din aceas! suspendare, (aGav<*!ia, $ns!%i eimolo*ia numelui lui Tanal,
488
Pitagora
&uea s! 'ad! %i s! $n'e-e $n suferin-!# cu condi-ia de a0%i Indura &edea&sa cu
$n-ele&ciune, Dar dac!# din neru%inaa $nc!&!-+nare a 'oin-ei lor# ei coninu! s! fac!
r!u# suferin-ele &e care le ara*e du&! sine &edea&sa nu 'or a'ea &enru ei dec+ un
slab folosB $n sc1imb# &enru cei ce *+ndesc $n-ele& %i $%i dau seama de cau(ele r!ului
ce $i co&le%e%e# acese suferin-e sun o &ild! folosioare
P
,
Cau(ele 1o!r+rii care ne &ede&se%e sun bun!aea :eului# Le*ea ce &urcede din el %i
drea&a 3udeca! $nscris! $n sufleul nosru# &e care am c!lca0o $n &icioare, Iar
re(ulaul acesei 3udec!-i# sun oae relele ce ne fac 'ia-a mai dureroas!# fie c! ne
orurea(! ru&ul# fie c! ne arunc! $n siua-ii ne&l!cue, /ersurile ne sf!uiesc s!
$ndurm cu r-dare asfel de rele# s! le c+n!rim cu *ri3! cau(ele# s! le mic%or!m
efecele a+ c+ ne s! In &uin-!# %i s! $noarcem $n folosul nosru o ce ni se &are a fi
'!!m!or, Dar ele ne $ndeamn! mai ales ca# &rin &racicarea celei mai $nale 'iru-i# s!
ne ar!!m demni de bunurile di'ine,
Tou%i# dac! mai e"is! suflee care nu +n3esc du&! acese bunuri di'ine# acesea sun
$ndemnae# &rin &racicarea unei 'iru-i mi3locii# s! se arae 'rednice m!car de bunurile
care fac un om cinsi, Numai $n aces sco& sunem sf!ui-i s! $ndur!m
4 Des&re necesiaea &ede&sei# des&re re(ulaele care decur* din aces ac a se 'edea Gorgias de
Plaon? >Penru cei care au s!'+r%i cele mai mari crime# %i care# $n 'iruea acesui e"ces de
&er'ersiae# nu mai &o fi 'indeca-i# &edea&sa le ser'e%e de e"em&lu, C1inul &e care $l sufer! nu le
mai ese de nici un folos# &enru c! ei nu mai sun $n sare s! se 'indeceB dar ese folosior celorlal-i#
care '!d marile# dureroasele %i *roa(nicele suferin-e &e care ace%ia le $ndur! &enru crimele s!'+r%ie,>
48<
Imnurile sacre
relele cu noble-e %i s! $ncerc!m s! le 'indec!m, Dar ce $nseamn! aceas! 'indecareD
Oare nu am $nf!-i%a mai $naine oae mi3loacele &rin care &uem $ndura $n mod
ra-ional neca(urile noasre# %i nu am ar!a meoda de a ne lecui de eleD To ce am s&us
se re(um! la fa&ul c! S!&+nul Di'in# fiind deo&ori'! le*islaor %i 3udec!or# 1o!r!%e
ce ese bine %i os+nde%e ceea ce ese r!u, Ia! de ce ese cu ne&uin-! ca :eul s! &oa!
fi f!cu r!s&un(!or de nenorocirile noasre,
C+ des&re cei ce s0au coru& dinr0o &ornire 'olunar!# ui+nd drea&a ra-iune afla! $n
ei# :eul Ii &ede&se%e &e de o &are ca r!i# $n 'iruea le*ii ce iner(ice r!ul# %i ca
oameni# $n 'iruea le*!urii ce une%e Le*ea de 'oin-a omeneasc!# le*!ur! &e care am
numi0o Desin, $nr0ade'!r# Le*ea nu &ede&se%e &ur %i sim&lu omul ca omB ea $l
&ede&se%e ca om r!u
4
# c!ci libera ale*ere a 'oin-ei sale ese cau(a
NFNIa! ce scrie R, Denis# $n re(umaul &e care $l face la raaul lui Proclus des&re liberul arbiru#
des&re ideea c! omul ese ade'!raul auor al fa&elor sale? >Du&! o&inia lui Proclus# noi sunem
s!&+nii ale*erii noasre# %i aces lucru ne face ca&abili de 'iciu sau de 'irue, Inen-ia ese cea care
ransmie acelor noasre bun!aea sau r!uaea# c!ci# dac! o fa&! ese bun! $n sine dar ese $nde&lini!
cu rea inen-ie# ea de'ine &rin aceasa rea, Nu rebuie confunda liberul arbiru cu 'oin-a, /oin-a se
$ndrea&! $n mod naural la bine# liberaea se &oae $nclina c!re r!u, A%e(a-i# ca s! (icem a%a# $nre
ru& %i s&iri# noi sunem anrena-i de o dubl! mi%care# una &ro&rie sufleului %i care ne duce
$nodeauna c!re bine# f!r! oboseal! %i f!r! ale*ereB cealal!# care ne 'ine de la ru&# ne &oar! c!re
r+u sau s&re lumea inferioar! a maeriei, Liberaea cons! in a &uea s! urme(i &rin ale*ere una sau
ala din acese dou! mi%c!ri? ea ne0a fos da! &enru a ne &uea des!'+r%i %i a ne ar!a demni de (eii
care ne ser'esc dre& model, Aceas!
486
Imnurile sacre
Pitagora
din+i a fa&elor sale, C+nd a a3uns dec!(u 0 ceea ce 'ine din el %i nicidecum de la
Di'iniae 0# omul &rime%e &edea&sa &e care o meri!# %i aceas! &edea&s! nu -ine de
el# ci de Le*ea di'in!, Sin*urul sco& al Le*ii di'ine ese de a ne smul*e din bra-ele
r!ului# de a ne &urifica &rin oae mi3loacele dre&!-ii# %i de a $noarce sufleele c!(ue
$n 'iciu la drea&a ra-iune,
Le*ea fiind nesc1imb!oare %i $nron+nd de0a &ururi acelea%i lucruri# fiecare fiin-!#
sc1imb+nd in c1i& diferi meriul s!u# nu &rime%e $nodeauna aceea%i soar!B aceasa
n0ar fi nici dre&# nici folosior, Sc1imbarea celui 3udeca &ro'oac! sc1imbarea
3udec!-ii la care a fos su&us# c!ci cum ar fi cu &uin-! ca un om care nu r!m+ne mereu
acela%i s! merie o aceea%i 3udeca!D
Trebuie# a%adar# s! $ndur!m cu demniae Destinele divine, s! nu ne r!('r!im c+nd
sunem &ede&si-i sau c+nd sunem &urifica-i# a+ c+ ne $n*!duie 3udecaa di'in!# de
&iedicile ce &ar s! sea $n calea fericirii acesei 'ie-i, Rudec+nd $n felul acesa# 'om
ob-ine ierarea *re%elilor noasre recue %i 'om fi $ndruma-i c!re drea&a 3udeca!
afla! $n noi, C!ci cum s0ar &uea ca cel ce crede c! neca(urile sale sun roadele
*re%elilor sale# nu 'a $nde&!ra cau(a ce $l $m&in*e la nefericire# %i cum# dac! e s! ne
&l+n*em de nenorocirile noasre# nu se 'a *+ndi el s! se r!('r!easc! mai de*rab!
$m&ori'a lui
&uere ese sric &ersonal!B ea ese a+ de uni! cu naura noasr!# $nc+ $n loc s! s&unem c! ea ese $n
noi# ar fi mai dre& s! s&unem c! ea ese noi $n%ine, Omul ese liberaea, Ia! &enru ce noi sunem
sin*urii r!s&un(!ori &enru fa&ele noasre# %i sin*urii $n m!sur! s! ne ara*em r!s&laa sau &edea&sa>,
48L
$nsu%i dec+ $m&ori'a :eului# care &ede&se%e 'iciul cu dre&aea sa &enru ca noi s!
&uem $n-ele*e %i s! ne reaminim de bunurile de care ne li&sim aunci c+nd ne
$nde&!r!m de le*ile di'ine %i ne $ndre&!m cu bun! %iin-! c!re 'iciuD M+1nirile# $nr0
ade'!r# nu sun dae oamenilor la $n+m&lare# dac! e"is! Di'iniaea %i dac! e"is! c!i
ale dre&!-ii ce ne conduc %i ne dau fiec!ruia soara &e care o meri!m,
Ia! de ce se s&une# &e bun! dre&ae# c &oarta $i p(ete pe cei -uni de cele mai
multe din aceste nenorociri! Oamenii buni# &rimind cu bucurie 3udecaa :eului# $ndur!
cu mai mul! r!bdare relele ce se aba asu&ra lor %i# bi(uindu0se &e fa&ele lor &enru a
dob+ndi 'iruea# lucrurile cele mai *rele li se &ar u%oare, Ei au n!de3dea neclini! c!
asfel de m+1niri nu 'or mai 'eni s! le ulbure 'ia-a c!ci# ar!+ndu0se 'iruo%i# ei 'or
dob+ndi bunurile di'ine &rin &racicarea celei mai $nale %i mai nobile 'iru-i# %i
bunurile omene%i &rin obi%nuin-a 'iru-ii mi3locii
4
,
Mai mul c1iar# $ndur+nd neca(urile cu bl+nde-e# ace%i oameni buni 'or a3un*e s! se
lecuiasc! de relele lor# c!ci 'or *!si in r!bdare cel mai bun leac, Cum s0ar &uea folosi
cine'a de sfinele ru*!ciuni# $nr0un mod demn de S!&+nul Di'in# dac! nu ar crede c!
Pro'iden-a %i Dre&aea 'e*1ea(! la desinele omene%i# c! sufleul nosru ese
nemurior
5
%i
J>JEunurile di'ine ne eliberea(! din le*!urile &!m+ne%i %i ne unesc cu fiin-ele su&erioareB bunurile
omene%i nu fac din noi dec+ un om cinsi,
9Nemurirea des&re care 'orbe%e aici Hierocles ese acea nemurire anerioar! de care a beneficia
sufleul $nr0o sare &receden!,
48M
Pitagora
c! el &rime%e $nodeauna suferin-ele din &ricina $nclina-iilor &ro&riei sale 'oin-eD Cel
ce nu &une &e seama acesor cau(e soara &e care o are $n 'ia-a &re(en!# de unde 'a
*!si mi3loacele %i !ria de a o $ndura cu bl+nde-eD Unde 'a afla el ara de a se lecuiD
Nu e cu &uin-! s! consim-im la acese neca(uri ale 'ie-ii ca la ni%e lucruri mai bune
dec+ o&usele lor# c!ci acese rele# &rin $nsu%i fa&ul c! sun c1inuioare %i dureroase#
ne &ar &rin naura lor 'rednice de a fi res&inse, Naura noasr! nu se su&une bucuroas!
la asfel de $ncerc!ri# cel &u-in a+ im& c+ nu a%ea&! oarecare bine de la r!bdarea cu
care $ndur! nefericirea, @!r! aceas! a%e&are 'om a3un*e s! ne su&!r!m# s! ne r!('r!0
im# s! $nmul-im neca(urile &rin necunoa%erea naurii noasre# r!m+n+nd mereu sub
3u*ul &ede&sei, Dar c+nd ne $nc1i&uim c! uni'ersul nu e *u'erna de Pro'iden-!# c!
ese &ros condus# noi c!dem In cea mai ad+nc! r!!cire,
A *+ndi asfel $nseamn! s! cre(i c! Di'iniaea nu e"is!# sau c! e"is! dar nu0%i face
sim-i! Pro'iden-a# sau c!# $n sf+r%i# ese ne&!s!or fa-! de soara lumii# ese nedre& %i
r!u, Asfel de &!reri con-in s+mburii uuror soiurilor de f!r!dele*i# %i $i $m&in* la fa&e
necu*eae &e cei ce le $mbr!-i%ea(!, Dac! e'la'ia ese mama uuror 'iru-ilor# li&sa de
e'la'ie# care $nseamn! sf+r%iul oric!rei reli*ii# se manifes! ca o a-+-!oare de cea mai
3oas! s&e-!, Numai cel ce a $n'!-a s! $ndure neca(urile cu bl+nde-e le 'a *!si leacul,
Or# &enru a a3un*e la asa# numai filo(ofia ne &oae a3ua, Numai ea ne &oae $n'!-a s!
deosebim naura uuror fiin-elor %i lucr!rile &ori'ie naurii 48O
Imnurile sacre
lor# %i a c!ror $nl!n-uire %i r+nduire $nseamn! $ns!%i ordinea lumii uni'ersale,
Din aceas! ordine a&ar $n mod necesar Destinele divine ce ne sun menie, Parea
1!r!(i! fiec!ruia du&! meriul s!u ese ceea ce se nume%e Destin) acesa -ine de
Pro'iden-a :eului# de buna or+ndu0ial! a lumii %i de libera ale*ere a 'oin-ei omene%i,
Dac! nu ar fi aceas! Pro'iden-! di'in!# nu ar fi nici ordine In lume# iar aceas! ordine
o &uem numi Desin, @!r! &ro'iden-! %i ordine# n0ar fi nici dre&ae nici 3udeca!
&enru cei r!i# nici r!s&la! &enru cei buni,
$nruc+ e"is! ordine %i &ro'iden-!# ar fi rebui ca o-i oamenii s! aib! acelea%i bunuri
In comun# dac! n0ar fi fos ei $n%i%i &!ra%i la nedre&aea de &e &!m+n, Or# ese
e'iden c! aceas! nedre&ae# -in+nd de libera lor ale*ere %i &ede&si! de 3udecaa
Pro'iden-ei di'ine# nu $n*!duie ca o-i s! aib! aceea%i soar!# &enru c! soara fiec!ruia
-ine $n mod necesar de meriul s!u
4
,
S! nu ne mire# a%adar# dac! aceea%i ine*aliae de soar! &e care o obser'!m la oameni
a&are %i la animalele li&sie de ra-iune# la &lane %i c1iar %i la
NK0Omul rebuie s! cunoasc! sursa nefericirilor &e care le $ndur! $n mod necesarB %i# $n loc s! acu(e
Pro'iden-a# care d!ruie%e bunurile %i neca(urile fiec!ruia du&! meriul %i fa&ele sale anerioare# ar
rebui mai de*rab! s! se $n'ino'!-easc! &e sine $nsu%i dac! sufer! de &e urma fa&elor sale din recu,
Daoria noasr! ese deci de a $ndura neca(urile &re(ene ca &e o &edea&s! sau ca &e un leac ce ne0a
fos da &enru &urarea noasr! din recuB %i# de&are de a le ad+nci &rin ner!bdare %i m+nie# rebuie
dim&ori'! s! le $ndulcim acce&+nd# &rin resemnarea 'oin-ei noasre# 3udecaa Pro'iden-ei care ne
&ede&se%e doar &enru a ne 'indeca,
487
1
Pitagora
lucrurile ne$nsufle-ie, @a&ul c! $n+m&larea %i accidenul se manifes! $n lumea
animal! sau ne$nsufle-i! nu rebuie s! ne conduc! la conclu(ia c! ce ni se $n+m&l! nu
ese *u'erna de Pro'iden-!# %i nici s! ne $nc1i&uim c! dre&aea %i 3udecaa :eului nu
a3un*e &+n! la ele# sau c! soara lor nu ese re(ulaul 'iciilor %i 'iru-ilor lor, $n &rimul
r+nd# lucrurile ne$nsufle-ie ser'esc dre& maerie comun! &lanelor# animalelor %i
oamenilor, Planele# la r+ndul lor# ofer! o 1ran! comun! animalelor %i oamenilor# iar
c+e'a animale sun menie s! 1r!neasc! ale animale %i &e oameni, Ia! $n ce fel
oamenii se afl! $n le*!ur! cu animalele %i cu &lanele, Ei nu &ri'esc la meriul celor &e
care le fac s! sufere# ci ei cau! numai s!0%i as+m&ere foamea# s! se lecuiasc! de relele
lor# $nr0un cu'+n# s!0%i saisfac! rebuin-ele &rin mi3loacele a'ue la $ndem+n!,
A%adar# ori*inea suferin-elor animalelor sun rebuin-ele noasre care cer s! fie
saisf!cue# iar cau(a fericirii de care &ar s! se bucure acelea%i animale# ese afec-iunea
ce le0o &uem ar!a,
Tou%i# $m&in*+nd mai de&are aces ra-ionamen# dac! cine'a ar &uea s! s&un! c!
e"is! fiin-e su&erioare nou!# care se folosesc de noi &enru a0%i $m&lini rebuin-ele# o
a%a cum noi ne folosim de animale# 'a rebui ca# In acela%i im&# s! admi! c!
asemenea fiin-e sun murioare %i s! demonsre(e c! ru&urile oamenilor ar fi sorie s!
le 1r!neasc!, Dar dac! deasu&ra omului nu e"is! nici o fiin-! murioare 0 c!ci omul
ese ulima dinre fiin-ele ra-ionale# %i &rin aceasa nemurior# el ne'enind dec+ &rin
acciden $nr0un ru& murior# $mbr!c+nd &enru a &uea locui &e &!m+n un ru&
asem!n!or cu cel al animalelor 0 nu 'a a'ea cine s! se folo0l<C
Imnurile sacre
seasc! de nefericirile noasre &enru a0%i as+m&ere foamea# nici s!0%i &ooleasc!#
$m&ori'a ordinii sabilie# &ofa de a se 1r!ni,
Prin urmare# dre&aea %i ordinea au fi"a limiele auori!-ii &e care @iin-ele su&erioare
o au asu&ra noasr!B ele nu &o dec+ s! ne a3ue s! mic%or!m dec!derea noasr! din
aceas! 'ia-!# %i &o de asemenea s! ne a&ro&ie de ele, Ele au *ri3! de noi ca ni%e
&!rin-i $nde&!ra-i, Ia! de ce# &e bun! dre&ae se s&une c! ru%inea# r!(bunarea di'in!
%i eama# care au menirea de a ne feri de r!u# nu feresc dec+ &e oameni,
Animalul ra-ional ese sin*urul care are $n naura lui sim-ul dre&!-ii, Penru c! sa'ile
de nerecu ne des&ar de animalele li&sie de ra-iune# noi rebuie s! fim condu%i $nr0un
fel cu oul diferi, Le*ea Pro'iden-ei se e"erci! asu&ra uuror lucrurilor &ori'i
naurii fiec!ruiaB %i# du&! cum fiecare %i0a &rimi fiin-a de la Creaor# fiecare ese de
asemenea demn de Pro'iden-a sa, C+ &ri'e%e sufleele omene%i# se &are c!
:idiorul $nsu%i le0a crea# se&ara# &e oae, $n ce &ri'e%e animalele# el n0a crea
dec+ *enurile %i le0a $ncredin-a Naurii# &enru ca aceasa s! modele(e fiecare
'ie-uioare du&! &lacul s!u, Plaon %i Timaios &ia*oricul considerau c! facerea
fiec!rei fiin-e murioare nu era demn! de Di'iniae# %i c! sufleele oamenilor erau
n!scue din acela%i craer ca %i /eii cosmici, Geniile %i 0roii glori#icai! Ia! de ce
&ro'iden-a se $ninde asu&ra uuror oamenilor %i asu&ra fiec!ruia $n &aricular# c!ci
sufleul lor se des&rinde din $nal# coboar! $n cele &!m+ne%i# r!ie%e &e &!m+n %i de
aici se $nal-! la cer# ceea ce nu &oae face nici o al! fiin-! li&si! de ra-iune, Nici un
animal n0a cobor+
4<4
Pitagora
&e &!m+n# nici unul nu &oae r!i &e &!m+n ca o &lan! cereasc!
4
# nici unul nu are o
naur! care s!0l &oa! $n!l-a &+n! la asre,
Toae acesea sun de a3uns &enru a0i conra(ice &e cei care !*!duiesc orice form! de
Pro'iden-!, Acesora rebuie s! li se arae c! omul ese cu a+ mai $n acord cu ra-iunea
cu c+ $ndur! neca(urile cu r!bdare# %i aici se afl! mi3locul de a le alina $n &re(en %i de
a sc!&a de ele $n 'iior, Cei ce se su&!r! %i se $m&ori'esc# nu c+%i*! nimic &rin
r!('r!irile lor# c!ci nu fac alce'a dec+ s! adau*e la *re%elile anerioare &e cea mai
mare dinre rele 0li&sa de credin-!B mai mul# neca(urile li se &ar cu a+ mai *reu de
$ndura cu c+ $%i $nc1i&uie c! le $ndur! &e nedre&, Eolna'ul care se 'ai! c! ese
bolna'# nu face dec+ s!0%i s&oreasc! c1inul, Ia! de ce nu rebuie s! ne r!('r!im
aunci c+nd sose%e &laa ce ni se cu'ine# ca nu cum'a &rin $m&ori'irea noasr! s! ne
$n*reun!m %i mai mul 'ia-a,
Dac! cel care a &rimi dre& r!s&la! s!r!cia $n-ele*e s! o $ndure cu r!bdare# el &oae
*!si# $n afar! de lini%ea &e care i0o d! $ns!%i $m&!carea# o oarecare m+n*+iere &enru
soara saB c!ci# &e de o &are# s&iriul s!u nefiind ulbura de rise-e $l 'a a3ua s!
*!seasc! cele rebuincioase 'ie-ii# %i# &e de al! &are# a&ro&ia-ii s!i cu&rin%i de
admira-ie &enru cura3ul lui demn# $i 'or 'eni $n a3uor du&! &uerile fiec!ruia, Dar
dac! se m+nie &e soar!# el nu face dec+ s! adau*e cu bun! %iin-! ale neca(uri la
nenorocirea saB %i a&oi# nef!c+nd dec+ s!0%i
NFJE"&resia de plant cereasc ese lua! din imaios de Plaon, /e(i de asemenea Produs# In
Plat!im! 4<5
Imnurile sacre
&l+n*! de mil!# el nu 'a mai &uea *!si cele necesare raiului %i nici nu 'a mai fi a3ua#
dac! nu cum'a i se arunc! ce'a de &oman!, Dar aunci sarea de s&iri a celui care d!
&oman! nu face dec+ s! s&oreasc! am!r!ciunea celui afla $n sare de mi(erie,
Din o ce s0a s&us# re(ul! c! ese necesar s! indur!m cu bl+nde-e oae $ncerc!rile
'ie-ii# %i s! ne d!m silin-a s! le lecuim &rin $n-ele*erea ade'!raelor lor cau(eB ooda!#
rebuie s! $n-ele*em c! nu ese cu &uin-! ca Pro'iden-a s!0l &!r!seasc! &e cel ce s0a
ar!a om bun# c1iar dac! acesa mai &oar! $nc! semnele &ede&selor &e care fa&ele
sale recue le0au rimis asu&r!0i, $ns! din momenul In care de'ine 'iruos# el sca&! de
nenorociri %i afl! $n sine $nsu%i mi3locul de a se lecui de neca(uri %i a3uorul &enru a
alun*a rise-ea# &rimind asfel de la Pro'iden-! i(b!'irea de oae relele, Numai
dec!derea noasr! ese cea care ara*e 3udecaa di'in! ce os+nde%e 3osnicia %i
rimie o alaiul de nenorociri, A%adar# ese dre& s! *+ndim c! 'iruea noasr! ne 'a
elibera# %i c! le*ea Pro'iden-ei $i 'a sc!&a de nenorociri &e o-i cei ce fac binele
4
,
Acesea sun &rinci&iile care &l!m!desc $n noi elemenele 'iru-ii, Ele ne desco&er!
ade'!ruri de ne(druncina des&re Pro'iden-!# des&re Desin# des&re ceea ce -ine de noiB
%i daori! acesor ade'!0
KDu&! Produs# Pro'iden-a 'ine din bun!ae# care ese esen-a lui Dumne(eu $nsu%iB ea nu ese alce'a
dec+ bun!aea care se manifes!, Dac! Pro'iden-a ne &ede&se%e# ea nu o face dec+ &enru a lucra $n
ineresul 'ie-ii *enerale# c!ci oul rebuie# $n cadrul &rescris# s! &arici&e la &!srarea ordinii
uni'ersale, Parici&area noasr! la aceas! men-inere a ordinii cons! $n a ne su&une &e de&lin Le*ii,
4<8
1
Pitagora
ruri# ne0am &uu da seama de oae neca(urile &ro'ocae# $n oae fiin-ele care se nasc#
de ine*aliaea sor-ii lor# %i am &uu ar!a c! Di'iniaea nu ese $n nici un fel
r!s&un(!oare de acese rele
4
,
Ce am s&us mai $naine# ar &uea fi o emeinic! do'ad! a 'e%niciei sufleului, Penru a
&racica 'iruea# &enru a muri cu demniae# &enru a ne &ura de(ineresa fa-! de
bo*!-ie# e ne'oie s! fim &e de&lin con'in%i c! sufleul nu &iere oda! cu ru&ul,
Dar# &e de al! &are# &enru a ne $ndura soara cu demniae# &enru a $ndura r!bd!ori
neca(urile %i a le &uea 'indeca# e ne'oie s! credem c! sufleul nu s0a n!scu oda! cu
ru&ul,
Prin urmare# sufleul nosru ese mai &resus de na%ere %i de moare# ese alc!ui dinr0
o alfel de esen-! dec+ ru&ul murior# fiind &rin naura sa eern, C!ci nu e cu &uin-!
ca ceea ce s0a n!scu de
4 >/iruea n0are s!&+nB ea se ali&e%e de cel ce o cinse%e# %i $l &!r!se%e &e cel ce $i $noarce s&aele,
@iecare ese r!s&un(!or de fa&ele sale? :eul e ne'ino'a> .Plaon# 5epu-lica"!
>Dumne(eu# scrie R, Simon re(um+nd ideile lui Proclus# n0a crea suflee criminale %i suflee &ureB el
le0a f!cu libereB nu el rebuie f!cu r!s&un(!or de ine*aliaea care e"is! $nre oameni $n ce &ri'e%e
caracerul# alenul# bo*!-ia# frumuse-ea# na%erea, E*ale la &rima na%ere .&rima na%ere a sufleelor
cores&unde# du&! Proclus# &rimei lor s!ri de inocen-! $naine de a c!dea $n maerialiae2# ele au
aceas! e*aliae inru Dumne(eu# iar $n ele $nsele ine*aliaea care se sabile%e ulerior $nre ele# $n
func-ie de meriul sau nemeriul fiec!ruia, Dre&aea lui Dumne(eu ese absolu!# c!ci ea i0a f!cu &e
oameni liberi %i le0a im&us re*ula c!reia rebuie s! i se su&un!, El nu &oae face nimic mai mulB el
ese dre&B %i ese o necesiae c!# dac! liberaea e"is!# e"is! meri %i nemeri# &edea&s! %i r!s&la!
.R,Simon# Comment! ' imaios de Platon"! 4<<
Imnurile sacre
oarece 'reme s! fie 'e%nic# du&! cum ese cu ne&uin-! ca ce e 'e%nic s! &iar! $nr0o (i,
A%adar# &enru c! sufleul coninu! s! r!iasc! %i du&! moarea ru&ului# &enru c! el
ese su&us 3udec!-ii &rimind r!s&laa cu'eni! celor $n care a s!l!%lui# nu se &oae ca ce
e 'e%nic s! se fi i'i de oarece 'reme, Ese e'iden# a%adar# c! sufleul a e"isa din
odeauna $nainea ru&ului
4
, $n felul acesa se '!de%e c! sufleul ese una din lucr!rile
'e%nice ale Celui care l0a crea# %i de aici re(ul! asem!narea lui cu :eul,
4
Penru Plaon# sufleul &arici&a la nemurire a+ $naine c+ %i du&! e"isen-a sa de &e &!m+n# iar
aceas! dubl! nemurire $l unea cu eerniaeaB el nu era nemurior dec+ &enru c! era eern,
4<6
/ERSURILE HHI0HHIII
1ulte vor&e, &une sau rutcioase, ies din gura oamenilor'
nu le-arta prea mult prepiire, dar nici nu le-nfiera.
C#iar lucruri mincinoase de au)i, ndur cu r&dare i &lnde!e.
/oin-a omeneasc!# ne&u+nd r!m+ne $nodeauna neclini! $n 'irue sau $n 'iciu# d!
na%ere &rin mi3locirea cu'+nului la dou! feluri de ra-ionamene# cores&un(!oare
celor dou! dis&o(i-ii o&use, De aici re(ul! c! unele ra-ionamene sun ade'!rae iar
alele falseB unele sun folosioare# alele '!!m!oare, Aceas! deosebire cere din
&area noasr! un discern!m+n ascu-i# &enru a le ale*e &e cele bune# a le res&in*e &e
cele rele# %i a ne feri s! c!dem 0 c!ci e"is! r!u &e care rebuie s!0l condamn!m 0 $n
r!ul care ne &oae deermina s! ur+m absolu orice ra-ionamen
4
# %i de a# 'e*1ea ca sub
moi' c! ese
FAces r!u# numi misoginie sau ur! de ra-ionamene# era numi de Plaon# $n *edon, >cel mai mare r!u
ce ne &oae lo'i>, 4<L
Imnurile sacre
bun ce am admis# s! le acce&!m &e oae ca fiind
'alabile,
$nr0ade'!r# ur+nd orice form! de ra-ionamen# a3un*em s! ne li&sim noi $n%ine de cele
ce sun folosioareB sau# dinr0o admira-ie necu*ea! &enru cu'ine# s! a3un*em sub
influen-a celor care sun '!!m!oare, Trebuie# a%adar# s! ne slu3im de aceas! dra*ose
de cu'ine cu cel mai mare discern!m+n# $n a%a fel $nc+# dac! l!comia noasr! de a
ascula ne $ndeamn! s! au(im orice fel de 'orbe# 3udecaa noasr! s! ne deermine s! le
res&in*em &e cele false,
Proced+nd $n felul acesa# nu 'om mai fi uimi-i %i ulbura-i de cu'inele rele# nu le 'om
mai acce&a f!r! s! le anali(m!, %i nu ne 'om $nde&!ra de 'orbele folosioare# sub
moi' c! sun la fel ca cele false, Nu rebuie s! c!u!m ra-ionamene &enru c! sun
ra-ionamene# ci &enru c! sun ade'!rae# %i nici s! le condamn!m ca ra-ionamene# ci
ca mincinoase, Puem s&une f!r! eam!# c! sin*urele ra-ionamene 'aloroase sun cele
ce reflec! cu lim&e(ime ade'!rul,
Numai asfel de ra-ionamene &!srea(! demniaea esen-ei ra-ionale# fiind &rodusul
sufleului n!(uind la binele ce ese $n acord cu naura sa, C+ des&re ra-ionamenele
false# acesea nu sun cu ade'!ra ra-ionameneB in(+nd s&re 'iciu %i minciun!# ele au
renun-a la noble-ea lor ori*inar! %i nu mai $nseamn! alce'a dec+ limba3ul unui sufle
&!r!si de ra-iune %i orbi de &aimi, Ia! de ce &oeul
El ain*e &e oamenii care# $n loc s+0i comba! &e i*noran-i $n mod ar*umena# consider! c! nimic nu
are ra-iuni solide %i 'alabile# %i c! oul ese nesi*ur,
4<M
Pitagora
s&une? nu le &rimi &e oae# ca nu cum'a s! le &rime%i %i &e cele releB nu le res&in*e &e
oae# de eam! c! le 'ei res&in*e %i &e cele bune,
Ese absurd s! a3un*em s! ur+m ra-ionamenele bune din cau(a celor rele# %i s! le
acce&!m &e cele neade'!rae din dra*ose &enru cele bune, Trebuie s! le &re-uim &e
cele ade'!rae# %i# du&! ce le0am &rimi# s! c!u!m s! $n-ele*em &+n! la ce &unc %i $n
ce c1i& $nf!-i%ea(! ade'!rul, C+ des&re cele false# rebuie s! le o&unem $nrea*a !rie
&e care ne0o d! %iin-a lo*icii# &enru a &uea deosebi ade'!rul de fals, A&oi# c+nd 'om
fi $n sare s! le res&in*em cu 1o!r+re# nu rebuie s! o facem cu 'e1emen-! sau cu
r!uae# ci s! c!u!m neoseni ade'!rul %i s! res&in*em orice $n%el!orie cu ar*umene
&line de bl+nde-e# a%a cum ne sf!uiesc %i 'ersurile? Iar dac cineva spune lucruri
mincinoase, $ndur cu r-dare i -l,ndee, ceea ce nu $nseamn! c! rebuie s! $n0
cu'iin-!m ce ese fals# ci &ur %i sim&lu s! ascul!m f!r! r!uae, C+nd ni se s&une?
>$ndur! cu r!bdare ce ese mincinos>
4
# nu ni se s&unem s! fim de acord cu ce ese fals#
ci s! ascul!m cu calm %i s! nu ne mir!m c! e"is! oameni care# din nefericire# se
li&sesc de ade'!r,
Minea omului# aunci c+nd nu urmea(! cu 1o!r+re &!rerile $m&!r!%ie $n *eneral#
(!misle%e ne$ncea idei *re%ie, De aceea nu rebuie s! ne
JAceas! $ncredere $n %iin-! ese credin-a $n ade'!r# s!&+nul su&rem# &enru c! el ese lucrarea
*+ndirii di'ine, Prece&ul de a $ndura cu bl+nde-e ceea ce ese fals &are conrar anumior &rinci&ii
&ia*orice des&re auseriae, Puem considera c! aici &ia*oricii foloseau bl+nde-ea $n ra&orurile cu
oamenii obi%nui-i %i c! im&uneau ini-ia-ilor ordinului o disci&lin! mai sric!, 4<O
Imnurile sacre
mir!m c+nd un om# care n0a $n'!-a de la al-ii ade'!rul sau nu l0a desco&eri
&rin el $nsu%i# a3un*e s! s&un! lucruri nesocoie %i s! $mbr!-i%e(e &!reri ce se o&un
ade'!rului, Dim&ori'!# ciuda ar fi aunci c+nd cine'a# f!r! s! fi 'ru s! $n'e-e
ade'!rul sau s!0l fi c!ua# a3un*e s!0l $n+lneasc! din $n+m&lare# ca %i cum i0ar fi fos
de('!lui de un (eu, Trebuie deci s! ascul!m cu r!bdare &e cei ce s&un lucruri false#
%i s! $n-ele*em din aceas! $ncercare relele de care ne0am &urifica# noi cei
care# fiind su&u%i daori! naurii noasre comune la acelea%i r!!ciri# am fos in
sare ca &rin cunoa%ere s! sc!&!m de *re%eal! %i s! ne cl!dim o 'ia-! diferi!,
Penru a a3un*e la aceas! bl+nde-e# $ncrederea $n $n-ele&ciune ese mi3locul i(b!'ior
4
,
Sufleul nosru# &re*!i s! lu&e $m&ori'a r!!cirilor &e care le &oae suferi ade'!rul#
'a $ndura neulbura &!rerile mincinoase# c!ci el a desco&eri $n sine $nsu%i# aunci c+nd
a $n'!-a ade'!rul# o ce ar &uea fi s&us $m&ori'a ade'!rului, Ce ar &uea s!0l ulbure
sau s!0l claine &e omul c!li $n lu&a $m&ori'a falsuluiD $n-ele&ul 'a fi cru-a de asfel
de ulbur!ri nu numai daori! 'iru-ii sale morale# ci %i $ncrederii cu care el 'a inra In
acese lu&e, Ia! ce se &oae s&une des&re ascu-imea discern!m+nul nosru $n &ri'in-a
ra-ionamenelor,
C+ des&re obi%nuin-a &e care rebuie s! o dob+ndeasc! omul $n'!-a de a nu c!dea
nicic+nd $n *re%eal!# &oeul adau*!?
FAceas! bl+nde-e nu rebuia folosi! doar &enru a su&ora cu $n-ele&ciune *re%elile oamenilor# ci %i
defecele lor,
4<7
/ERSURILE HHI/0HH/I
2a seama-n orice mpre.urare la cele ce-!i voi spune*
Ca nimeni, niciodat, prin vor&e sau prin fapte, s nu poat
s te mping s spui sau s svreti ceva nefolositor pentru tine.
Aces &rece& are o cu&rindere foare lar*!# iar 'aloarea lui ese la fel de mare ca cea a
&oruncii? Cu sv,ri nicic,nd vreo #apt de care s te ruine(i, nici #a de un altul,
nici #a de tine! Di, mai ales, respect'te pe tine $nsui!
Cel care a $n'!-a s! se res&ece# care nu se *+nde%e s! s!'+r%easc! nici $n &aricular %i
nici cu al-ii cea mai ne$nsemna! fa&! ru%inoas!# %i care alun*! c1iar *+ndul des&re
a%a ce'a daori! ra-iunii care 'e*1ea(! $n el ca un ade'!ra &!(ior# numai acesa ese
$n m!sur! s! ascule &rece&ul? Ca nimeni niciodat, prin vor-e sau prin #apte, s te
poat amgi! Omul care $%i cunoa%e demniaea# nu se las! nicioda! am!*i de
lin*u%iri# nici $n3osi de eam!# oricare ar fi sr!daniile f!cue $nr0aceasa
46C
Imnurile sacre
de 'r!3ma%ii sau &rieenii s!i, C!ci cu'+nul nimeni se refer! aici la o-i oamenii#
oricare ar fi ace%ia? a!# iran# &rieen sau 'r!3ma%,
Tulbur!rile %i am!*irile sun &ro'ocae a+ de cu'ine c+ %i de fa&eB de cu'inele
celor care amenin-! sau lin*u%esc# de fa&ele celor care $m&ar daruri sau 1o!r!sc
&ede&se, Trebuie ca sufleul nosru s! fie $n!ri $m&ori'a uuror &rime3diilor# $nc+
nicic+nd el s! nu &oa! fi s&eria sau sub3u*a daori! 'reunei $m&re3ur!ri ne&l!cue
sau &l!cue, Drea&a 3udeca! afla! $n noi a &us in fa-a acesei $ndoie amenin-!ri doi
&a(nici de n!de3de? Pruden-a %i Cura3ul# ca s! ne fereasc! de lin*u%irile &l!cue sau de
*roa(a fa-! de lucrurile $nfrico%!oare,
P!(i-i $n felul acesa# nimeni nu ne 'a &uea $m&in*e 'reoda! s! rosim ori s! s!'+r%im
'reo fa&! ne&ori'i! cu drea&a 3udeca!, Dac! $naine de orice ne res&ec!m &e noi
$n%ine# $nseamn! c! nimeni nu ne 'a a&!rea mai demn de &re-uire sau de dis&re- ca noi
$n%ine# &enru a ne deermina s! (icem sau s! ac-ion!m $m&ori'a daoriei# c!ci a+
'orba c+ %i fa&a sun la fel de '!!m!oare &enru sufleul nosru# %i o ce ulbur!
sufleul ne ulbur! &e noi# &enru c! sufleul sunem noi, A%adar# rebuie s! facem
ceea ce s&une 'ersul? Ce nu este #olositor pentru tine, a'+nd *ri3! s! $n-ele*em &rin
&ronumele tine ceea ce sunem noi cu ade'!ra, Dac!# &e de o &are# -i se s&une? Ca
nimeni, prin vor-e sau #apte, s nu poat nicic,nd s te $mping s spui ori s
#ptuieti ceva ne#olositor pentru tine %i# &e de al! &are# e%i $ndemna s! ascul-i &rin
tine $nsui sufleul !u ra-ional# nu rebuie s! e mai emi# dac! e%i $n-ele&# c! sufleul
!u ra-ional 'a mai &uea fi r!ni,
464
4 Des&re conce&-ia c! sufleul nosru sunem noi# c! ru&ul nosru ese al nosru# %i c! resul nici nu
sunem noi %i nici nu ese al nosru ci a&ar-ine celui care ese al nosru# 'e(i Plaon# Alci-iade! Omul
ese defini de Ploin %i de Proclus dre& un su#let care se servete de un trup!
>$n 'ia-a aceasa# numai sufleul nosru ese ceea ce sunem noi cu ade'!raB ru&ul nosru nu ese dec+
o ima*ine care $l $nso-e%e &e fiecare dinre noi,,, @iin-a noasr! ade'!ra! ese o subsan-!# nemurioare
&rin naura ei# care se nume%e sufle> .Plaon# 2egi"! 465
Pitagora
Ceea ce face s! fii ceea ce e%i# ese sufleul !u
4
, Tru&ul !u nu ese al !uB el doar $-i
a&ar-ine# iar lucrurile e"erioare nu sun ale ale ci ale celui care $-i a&ar-ine# adic! ale
ru&ului !u, Daori! acesei deosebiri# u nu 'ei mai $ncurca acese nauri diferie# %i
'ei %i s! desco&eri care ese esen-a omului, Ai $nruc+ nu 'ei mai considera nicic+nd
c! ru&ul !u sau lucrurile e"erioare sun eul !u# %i nu e 'ei mai &reocu&a de ele ca de
ade'!raa a &ersoan!# 'ei $nde&!ra $n felul acesa iubirea fa-! de ru& %i de bo*!-ii,
I*nor+nd cu des!'+r%ire ceea ce sunem de fa&# noi i*nor!m ooda! lucrurile de care
ar rebui $nr0ade'!r s! ne $n*ri3imB %i $nodeauna lu!m amine la alce'a dec+ la noi
$n%ine# c+nd de fa& ar rebui ca $nrea*a aen-ie s! ne0o d!m nou! $n%ine,
Dar dac! sufleul se folose%e de ru&# dac! ru&ul $i -ine loc de or*an# %i dac! oae
lucrurile lumii e"erioare au fos f!cue &enru &!srarea $n 'ia-! a acesui insrumen al
sufleului nosru# ese e'iden c! &rima %i cea mai im&oran! *ri3! rebuie ar!a! fa-!
de ceea In noi ese cel din+i %i cel mai im&oran# iar *ri3a noasr! secundar! &enru
ceea ce 'ine in al doilea r+nd,
Imnurile sacre
lat de ce $n-ele&ul $%i 'ede $nodeauna de s!n!ae# nu &enru c! ar crede c! ru&ul
ese el $nsu%i# ci &enru a0l -ine $n &uere Inru slu3irea sufleului s!u# &enru a &uea s!
r!s&und! c1em!rilor sale, A reia sa *ri3! 'a fi s! foloseasc! lucrurile e"erioare &enru
a &!sra insrumenul sufleului s!u, Prima sa *ri3!# mai bine (is sin*ura sa *ri3!# 'a fi
deci &enru sufleul s!u# c!ci &reocu&area &enru celelale lucruri nu 'ine dec+ du&!
cea care urm!re%e e'olu-ia acesui sufle, CK!ci o ce nu ese 'irue nu $i e #olositor,
iar cel c!ruia 'iruea $i ese de folos ese acela%i cu cel care dis&re-uie%e o ce nu ese
'irue,
De aceea 'a rebui s! ne $ncon3ur!m de (iduri &enru a ne &!sra 'iru-ile# %i asfel nu
'om mai &uea fi $nde&!ra-i de la daoria noasr! de cel care# &rin 'orbe sau fa&e# 'a
$ncerca s! ne aba! de la drumul dre&, De &ild!# un iran nicic+nd nu e 'a &uea
$ndu&leca nici &rin f!*!duieli am!*ioare# nici &rin sc1in*iuiri $n*ro(ioareB iar un
&rieen ascun(+nd o rea inen-ie# nicic+nd nu e 'a &uea $nde&!ra de la ceea ce ese
folosior sufleului !u,
Ade'!rul %i 'iruea sun sin*urele lucruri cu ade'!ra folosioare &enru noi, /ei fi
deci cru-a de orice &rime3die dac!# cunosc+nd &ro&ria a esen-! 0ce ese ea de fa& %i cu
cine se aseam!n! 0 'ei a'ea $nodeauna *ri3! s! nu e $nde&!re(i de aceas! asemuire
%i s! &ri'e%i ca &e cea mai mare nenorocire o ce e0ar &uea $nde&!ra de ea,
E"is! deo&ori'! ceea ce nu $i e #olositor, care e0ar &uea abae de la aceas! di'in!
asem!nare, Ce ni s0ar &uea d!rui a+ de ar!*!or &enru a ne $nde&!ra de la aceas!
asem!nare cu :eul %i cu
468
Pitagora
$n-ele&ciuneaD S! fie oare &romisiunea bo*!-iei sau amenin-area cu s!r!ciaD Dar am
$n'!-a# cu a3uorul dre&ei 3udec!-i# s! ne folosim sau s! ne li&sim de bo*!-ie# %i %im
c+ de 'remelnice sun bunurile maeriale, Ce alce'a aunciD Dac! acel iran nu ne
li&se%e de a'ere# oare nu ar &uea un 1o- s! ne fure bunurile# d+ndu0ne asfel &rile3ul
de a $ndura cu demniae &ierderea &ricinui! de un om ce nu &osed! nimicD Oare un
naufra*iu n0ar &uea s! ne li&seasc! de eleD Ai c+e ale c!i nu ne &o duce la sa&! de
lemnP Asa nu $nseamn! c!# din dra*ose &enru 'irue# 'a rebui s! sc1imb!m bo*!-ia
&e o s!r!cie 'oi! $nso-i! de cinse# le&!d+ndu0ne de a'ere &enru moi'e $nemeiae
sau cum&!r+nd 'iruea la acela%i &re- cu cel oferi de cel ce $ncearc! s! ne smineasc!,
Dar dac! 'om fi amenin-a-i cu c1inurile %i moareaD La asa 'om r!s&unde# c! nu noi
'om &!imi din cau(a acesor rele# dac! ou%i am %iu s! ne p(im!, ci doar ru&ul
nosru# care nu ese noi# 'a fi c1inui, Or# ru&ul murior nu sufer! nimic care s! nu fie
in firea lucrurilorB $nruc+# &rin $ns!%i naura sa# ru&ul ese sori mor-ii# orice boal! $l
&oae su&une la nesf+r%ie c1inuri oru0r+ndu0l mai r!u dec+ un iran, Penru ce aunci
s! fu*im de ceea ce nu sunem $n m!sur! s! ne ferimD Penru ce nu am $ncerca mai
de*rab! s! sal'!m ceea ce -ine de noiD
Ceea ce &rin naura sa ese murior# ese os+ndi s! &iar!# iar noi nu &uem face nimic
&enru a0l sc!&a de la moare, Dar ce ese nemurior $n noi 0sufleul# ade'!raul nosru
eu 0 $l &uem $ncununa cu 'irue dac! nu ne l!s!m cu&rin%i de frica de moare, 46<
Imnurile sacre
A%adar# dac! suferim &enru o cau( nobil!# noi $nfrumuse-!m# &rin drea&a ale*ere a
&ro&riei noasre 'oin-e# necesiaea naurii, Acesea sun cele mai &uernice mi3loace de
care se &oae slu3i un om &enru a c1inui sau a se r!(buna &e semenul s!u, Dar ceea ce
se afl! $n!unru nosru 0 sufleul 0ese liber %i nu se las! su&us de nimeni# dac! noi nu
'rem, Dinr0o dra*ose nem!sura! fa-! de ru& %i fa-! de lucrurile lumii# noi &uem s!
ne $nrobim de bun! 'oie liberaea# sc1imb+nd bunurile sufleului &e o 'ia-!
'remelnic! sau &e a'eri ce rec de*rab!, Aces &rece& ne $ndeamn!# a%adar# s!
res&ec!m $n orice lucru o ce ne &oae $n!ri &uerea %i r!inicia 'iru-ii, /ersurile
urm!oare 'or ad!u*a ale lucruri la ceea ce am s&us,
f55
/ERSURILE HH/II0HHIH
Cuget nainte de a fptui, ca nu cumva s te por!i nes&uit,
cci numai omul pctos spune sau face lucruri nesocotite.
Nicicnd, aadar, s nu faci ceva de care-apoi s te cieti.
$n-elea&! cu*eare (!misle%e 'iruea# o des!'+r%e%e %i o &!srea(!# c!ci ea ii ese
deo&ori'! mam!# doic! %i &a(nic *ri3uliu, C!ci dac! cerce!m in lini%e felul de 'ia-!
&e care ese bine s!0l urm!m# 'iruea se $nf!-i%ea(! ale*erii noasre &rin &ro&ria sa
frumuse-e, Din cli&a aceea sufleul nosru# 1o!r+ s! dea o felul de b!!lii &enru
'irue# obi%nui de3a cu &l!cerea lucrurilor frumoase# $%i &!srea(! nesr!mua!
1o!r+rea c1iar %i $n '+loarea celor mai mari nenorociri# f!r! ca $m&re3ur!rile s!0l
ulbure $nr0a+ $nc+ s!0%i sc1imbe &!rerea %i s!0l fac! s! cread! $n e"isen-a
46L
Imnurile sacre
unei 'ie-i mai fericie dec+ cea &e care el a ales0o ca fiind cea mai frumoas!
4
,
De aici a&ar cele rei binefaceri ale cu*e!rii $n-ele&e, Prima# ese ale*erea unei 'ie-i
mai buneB a doua# ese &unerea $n &racic! a 'ie-ii &e care am ales0oB a reia#
res&ecarea sric! a ceea ce ne0am &ro&us cu $n-ele&ciune, Dinre acese rei
binefaceri# &rima ese le*a! de ra-iunea care# &reced+ndu0ne ac-iunile# deermin!
&rinci&iile fa&elor, A doua# -ine de ra-iunea care# $nso-ind ac-iunile noasre#
subordonea(! fa&ele noasre &rinci&iilor direcoare, A reia# -ine de ra-iunea care# du&!
ac-iune# cerceea(! fa&ele s!'+r%ie %i 3udec! dac! acesea au fos f!cue cum se
cu'ine,
$n felul acesa# $n orice lucru se &oae 'edea frumuse-ea unei cu*e!ri $n-ele&e# fie
c! aceasa d! na%ere 'iru-ii# fie c! o $nre-ine# fie c! o &!(e%e, Ea ese $nce&uul#
cu&rinsul %i sf+r%iul uuror fa&elor bune# numai ea (!misle%e 'iruea des!'+r%i!#
%i numai de la ea ne &oae 'eni i(b!'irea, Naura uman!# fiind $n(esra! cu ra-iune %i
deci $n m!sur! s! cu*ee %i s! 3udece# &oae# de bun! 'oie %i &rin &ro&rie ale*ere# s!
alea*! binele sau r!ul, Dac! ale*e s! r!iasc! bine# ea $%i &!srea(! %i sal'ea(!
esen-aB dar dac! ale*erea ese neferici!#
L
K Pia*oricii recomandau filo(ofului ac-iunea# conacul direc cu oamenii# cu 'ia-a, >E"is! dou! c!i
&enru a a3un*e la $n-ele&ciune? una ese de a &oseda %iin-a maemaic! %i s&eculai'!B cealal! de a
'edea lumea# de a se ameseca &ersonal $n reburile lume%i# de a 'edea $ndea&roa&e# &enru a c!&!a
im&resii 'ii %i &roas&ee, Sudiul absrac# f!r! &racica 'ie-ii %i conacul cu oamenii# sau e"&erien-a
f!r! media-ia s&eculai'!# nu &o oferi nici ade'!raa cunoa%ere# nici ade'!raa $n-ele&ciune .Arc1ias
din Taren2,
46M
Pitagora
ea $%i &er'ere%e esen-a, Or# dec!derea a ceea ce ese nemurior e un r!u &rodus de
aceas! lips de 3udecat de care# ca s nu te pori nes-uit, ese bine s! e fere%i,
Acele nes!buie sun fa&ele rele %i nenorocie# %i numai omul pctos spune sau #ace
lucruri nesocotite! Dac! $ns! cu*ei $naine de a ac-iona# u nu 'ei s&une %i nu 'ei face
nicioda! 'reunul din acele lucruri nesocoie ce &ro'oac! a+ea remu%c!ri celor care
le0au s!'+r%i,
Gre%ia ale*ere &e care au f!cu0o le ese ar!a! numai de c!in-!# %i numai du&! ce
$ncercarea le0a $nf!-i%a roadele nefase ale fa&elor lor, Din conr!# o 3udeca! bine
c1ib(ui! ne ara!# &rin folosul ob-inu din fa&ele noasre# necesiaea de a s!rui $n
ale*erea noasr!, Aces folos nu ese cel al ru&ului sau al lucrurilor e"erioare# ci ese
folosul care ne &ri'e%e doar &e noi $n%ine# &e noi care sunem sf!ui-i s cugetm
$nainte de a #ptui, %i f!&uim ce'a numai $n m!sura $n care nu vom $ncerca preri de
ru, %i ese e'iden c! &rin noi se $n-ele*e sufleul nosru, C!ci la ce folose%e omului
s! adune a'u-ii &rin s&er3ur# &rin omoruri sau ale mi3loace necinsie# s! se
$mbo*!-easc! cu o felul de lucruri de nimic li&sindu0%i sufleul de bunurile ce0i sun
rebuincioaseD /ai lui# c!ci sufleul ii 'a de'eni nesim-ior# s&orind asfel &o'ara
r!ului# sau# dac! $%i d! seama de fa&ele sale 3osnice# din acel momen 'a fi c1inui de
con%iin-a sa# fiind cu&rins de remu%c!ri %i $ndur+nd c1inurile infernului,
A&oi# ne*!sind 'reun al mi3loc de lecuire# el 'a $mbr!-i%a ideea de nean# %i#
inc1i&uindu0%i c! &oae 'indeca un r!u cu un alul# el se 'a scufunda ad+nc $n 'iciu
cre(+nd c! sufleul s!u ese murior, C!u+nd $n aces fel s! sca&e de 3udecaa de &e
46O
Imnurile sacre
urm!# el se 'a condamna sin*ur la a nu mai fi nimic du&! moare, Omul r!u nu 'rea ca
sufleul s!u s! fie nemurior# &enru a nu fi ne'oi s! $ndure os+nda &enru fa&ele sale,
El o ia asfel $nainea 3udec!-ii celor ce *u'ernea(! lumea de dincolo# %i se condamn!
sin*ur la o moare absolu!# ca %i cum neanul ar fi ursia sufleului 3osnic, Aces om#
$m&ins la 'iciu de necugetare $%i d! sin*ur &edea&sa ceru! de fa&ele sale,
$nruc+ 3udec!orii ce s!&+nesc $n Hades 1o!r!sc $n res&ecul de&lin al le*ii
ade'!rului# ei nu &o 1o!r$ ca sufleul lui s! nu mai e"ise# ci doar ca el s! $ncee(e de
a mai face r!u, Ei cau! ca r!ul de care sufer! sufleul s! se mic%ore(e &rin &ede&sele
dae# cu sco&ul de a0i sal'a naura# &ur+ndu0se asfel ca ni%e medici care 'indec!
cele mai *rele r!ni cu fierul $nro%i, D+nd &ede&se &e m!sura *re%elilor noasre# ace%i
3udec!ori lucrea(! &enru a cur!-a &rin c!in-! 3osnicia sufleului nosru# dar nu
nimicind esen-a &ro&rie sufleului# ci &urific+nd0o de oae &aimile care $l
$ninea(!, Sufleul omenesc ese &+ndi de &rime3dia de a0%i &ierde esen-a aunci c+nd
se las! aras de ceea ce ese o&us naurii saleB dar# aunci c+nd se $noarce la ce ese
&ori'i firii sale# el $%i re*!se%e esen-a %i sarea &ur! &e care o $ninase %i o &ierduse
&rin amesecul &aimilor,
Ia! de ce rebuie s! ne sr!duim $naine de orice s! nu mai &!c!uimB dar dac! am da
*re%# rebuie s! ne folosim de &edea&s! &enru a 'indeca dec!derea noasr!# %i s!
$ndre&!m# &rin sin*urul leac ce ne ese folosior cu ade'!ra# ne'cugetarea noasr!,
C+nd am $ncea de a mai fi buni# noi &uem s! re*!sim 'iruea numai $ndur+nd
&edea&sa drea&!
467
Pitagora
rimis! de Di'iniae &enru a ne $n!l-a, C!in-a ese# a%adar# $nce&uul $n-ele&ciunii# iar
a-inerea de la vor-e i #apte necugetate ese &rima condi-ie ce ne &re*!e%e &enru o 'ia-!
f!r! cusur,
Omul care cu*e! emeinic $naine de a f!&ui nu ara*e asu&ra sa nenorociri ne&re'!(ue, El
nu ese robul &rinci&iilor %i emeiurilor ale c!ror consecin-e nu le &oae &re'edea# ci $%i
or+nduie%e $nodeauna &re(enul cu*e+nd la &rime3diile care 'or urma, Ia! de ce nici
n!de3dea de a dob+ndi bunuri &!m+ne%i nu $l face s! renun-e la ade'!raul s!u bun# nici
eama de rele nu II $m&in*e s! s!'+r%easc! r!ulB ci el $%i r!ie%e 'ia-a cu *+ndul a-ini doar la
ordinea di'in!,
Ca s! %ii c numai omul pctos spune sau #ace lucruri nesocotite, amine%e0-i cum $%i
&l+n*ea Medeea nenorocirea, O iubire nem!sura! &enru un sr!in o $ndeamn! s!0%i r!de(e
&!rin-ii %i s! a&uce drumul &ribe*iei, Dis&re-ui! a&oi de omul iubi# ea $%i $nc1i&uie c! cele
mai mari nenorociri s0au ab!u &ese ea# %i sub &o'ara acesui *+nd# Medeea sri*!?
*ie ca #ulgerul cerului asupr'mi s se'a-atA
du&! care s!'+r%e%e cele mai crude fa&e, Or# ese o ade'!ra! nebunie %i li&s! de ra-iune ca
ea s! cear! s! nu se $m&lineasc! ceea ce de3a ese $m&lini B a&oi# $m&ins! de dorin-a de
r!(bunare# $ncearc! s! lecuiasc! r!ul cu r!uB %i# $nc1i&uindu0%i c!0%i &oae %er*e nesocoin-a
&rinr0o 1o!r+re %i mai nenoroci!# ea se r!(bun!# uci*+ndu0%i cu cru(ime odraslele c!rora le0a
da 'ia-!
4
,
4
Medeea era fiica lui Aees# re*ele Colc1idei, C+nd Iason a 'eni $n Colc1ida &enru a cuceri L+na de
Aur# ea s0a $ndr!0lLC
Imnurile sacre
Sau ui!0e la A*amemnon al lui Homer, Pede&si c! n0a &uu s!0%i -in! m+nia $n fr+u# el
'ars! lacrimi amare# sri*+nd?
+ai mieH &unt pierdut, cura3ul m prsete
1
!
sin*+nd sub &loaia de lacrimi ful*erele &e care m+nia i le a&rinsese $n oc1i,
Asfel ese 'ia-a oric!rui om li&si de 3udeca!, T+r+ $ncoace %i $ncolo de &aimi o&use# el ese
nesuferi $n bel%u*# 'rednic de &l+ns $n suferin-!# neosoi $n dorin-!# la% c+nd se emeB $nruc+
ese li&si de acea nobil! si*uran-! &e care o d! 3udecaa $n-elea&!# el $%i sc1imb!
sim-!minele du&! $m&re3ur!ri,
Penru a nu ni se $n+m&la %i nou! asfel de nenorociri# rosind sau s!'+r%ind lucruri necu*e0
ae# s! ne c!l!u(im $n oul du&! drea&a ra-iune %i s! s&unem oda! cu Socrae? >N0a% %i s0
ascul de nici un sim-!m+n# de n0ar fi ra-iunea ce0mi &are# du&! o ad+nc! cu*eare# cea mai
drea&! dinre oae>, Sim-!minele ce ne0au fos dae &enru a slu3i ra-iunii 0 $nfl!c!rarea#
dorin-a# sen(a-ia %i ru&ul $nsu%i# care ese insrumenul acesor sim-!mine 0 sun ale noasre#
dar nu sun noi $n%ine, Nu
*osi de el %i l0a a3ua s!0%i duc! la $nde&linire misiunea, A&oi $l 'a urma $n Grecia ca so-ie %i# &enru
a0l $m&iedica &e a!l s!u s!0i urm!reasc!# ea $l 'a ucide &e fraele s!u# Abs)ros# arunc+ndu0i $n mare
membrele# &enru ca a!l s!u s! se o&reasc! s! le adune, Abandona! de Iason# ea se r!(bun! cu o
cru(ime ne mai $n+lni! &e so-ul s!u necredincios# uci*+ndu0%i co&iii %i d+nd mor-ii &e ri'ala sa cu
a3uorul unui 'e%m+n or!'i, /ersul &e care $l ciea(! aici Hierocles ese din &iesa 9edeea de
Euri&ide,
l
5iada, C+nul H# 'ersul 7<,
4L4
1
Pitagora
rebuie deci s! ascul!m de ele ci# a%a cum s&une Socrae# doar de &area ra-ional! din
noi care ese $n acord armonia noasr!, C!ci numai aceas! 3udeca! ra-ional! &oae
1o!r$ ce rebuie s! s&unem sau s! facem,
Or# a ascula de drea&a ra-iune sau a ascula de Di'iniae ese unul %i acela%i lucru,
C+nd o naur! ra-ional! se bucur! de lumina ce $i ese &ro&rie# ea nu 'rea dec+ ce 'rea
le*ea di'in!# iar sufleul# care se c!l!u(e%e du&! ordinea di'in!# a3un*e s! r!iasc! in
armonie cu :eul %i s! fac! o ceea ce face a'+nd &ri'irea a-ini! s&re ce ese luminos
%i di'in, Dim&ori'!# sufleul care se c!l!u(e%e du&! &rinci&ii o&use de'ine asemenea
cu ce ese $nuneca %i im&urB renun-+nd la ineli*en-! %i la Di'iniae 0sin*urele re*uli
ade'!rae ale lumii frumoase %i bune 0 el se las! +r+ la $n+m&lare# &ier(+ndu0se din
ce $n ce mai mul,
Acesea sun bunurile n!scue dinr0o cu*eare $n-elea&! %i nenorocirile (!mislie de o
&urare nesocoi!# $ns! &rece&ul Cuget $nainte de a #ptui, $n afar! de c+%i*urile
ar!ae# $nfr+nea(! &ornirile unei *+ndiri $nfumurae# ne $ndeamn! s! dob+ndim
cunoa%erea %i ne face 'ia-a mai ferici!# cu condi-ia ca noi s! %im s! ale*em o 'ia-!
mai bun!,
4L5
/ERSURILE HHH0HHHI
Nu svri nimic din cele ce nu tii' ci nva!
tot ce se cuvine s tii, i via!a fericit i!i va fi
A nu face ce nu %im# ese sin*urul mi3loc care ne fere%e de *re%eli, Dara $n'!-a ceea
ce se cu'ine s! %im ne &oae conduce la o 'ia-! mai bun!# dincolo de *re%elile care
$nso-esc aceas! cunoa%ere# ne $n*!duie s! urm!m $n oae $m&re3ur!rile o &urare
3us!, Con%iin-a &ro&riei noasre i*norane curm! necu*earea (!misli! de o *+ndire
$nfumura!# iar dob+ndirea cunoa%erii ne d! liberaea de a ac-iona f!r! *re%eal!, A %i
c! nu %im %i a $n'!-a ceea ce nu cunoa%em# sun dou! lucruri demne de res&ec# c!ci
ele ne &o conduce la o 'ia-! mai bun! %i mai frumoas!, Aceas! 'ia-! ese &urifica! de
$nfumurarea i*noran-ei %i seoas! de ade'!raa %iin-!B ea nu cinse%e nici un lucru &e
care nu0l cunoa%e %i
4L8
Pitagora
cau! mereu s! afle ceea ce meri! cu ade'!ra s! fie cunoscu
4
,
Or# sin*urele lucruri ce meri! s! fie $n'!-ae# sun cele care ne fac s! de'enim
asemenea :eului# cele care ne deermin! s! cu*e!m $naine de a ac-iona &enru a nu
s!'+r%i fa&e nes!buie# cele care ne &!(esc s! fim am!*i-i de cine'a &rin 'orbe sau
fa&e# cele care ne a3u! s! deosebim %i s! cum&!nim diferiele ra-ionamene &e care le
au(im# cele care ne $ndeamn! s! $ndur!m cu bl+nde-e desinul di'in %i s!0l $ndre&!m
&e c+ ne ese cu &uin-!# cele care ne sf!uiesc s! nu ne emem nici de moare# nici de
s!r!cie %i s! &!sr!m cum&!0
Imnurile sacre
NFNCon%iin-a i*noran-ei noasre ese cea care ne $ndeamn! s! 'rem s! cunoa%em ceea ce nu %im, >Or# ese e'iden c! nu
&uem %i dec+ ceea ce am $n'!-a de la al-ii# sau ceea ce am *!si noi $n%ineB &enru a fi &uu $n'!-a de la al-ii# rebuie s! fi
'ru s! &rimim lec-iiB &enru a fi *!si# rebuie s! fi 'ru s! c!u!mB dar nu &uem dori $n mod ra-ional s! $n'!-!m sau s!
c!u!m dec+ ceea ce credem c! nu %im, Dac! cine'a $%i im&une aces lucru# %i dac! el $%i $nc1i&uie c! %ie ceea ce nu %ie#
ese inuil s! $n'e-e sau s! caueB aunci i*noran-a ese de ne'indeca? ea de'ine smineal! dac! se consider! ao%iioare $n
lucrurile &e care nu le0a $n-eles sau nu le0a c!ua# %i des&re care nu are nici un fel de cuno%in-e, Plaon a fos cel care a f!cu
aces ra-ionamen ire(isibil %i care a ras conclu(ia c! oae *re%elile &e care le $nf!&uie%e omul $n 'ia-! 'in din aces fel de
i*noran-! care $l face s! cread! c! %ie ceea ce nu %ie> .@abre dFOli'e2,
>Cel care %ie# rebuie s! fi $n'!-a de la alul sau s! fi *!si sin*ur ceea ce %ie, Aiin-a &e care o $n'!-!m de la alul ese# ca s!
s&unem a%a# e"erioar!B ceea ce *!sim sin*uri ne a&ar-ine numai nou! $n%ine, A *!si f!r! a c!ua ese lucru *reu %i rarB a *!si
ceea ce c!u!m ese mai la $ndem+n! %i mai u%orB a i*nora %i a c!ua .ceea ce i*nor!m2 ese cu ne&uin-!> .Arc1ias din
Taren2, 4L<
area $n o ce &ri'e%e ru&ul# cele care ne $n'a-! le*ile &rieeniei %i ale res&ecului &e
care $l daor!m celor care ne0au da 'ia-!# $n sf+r%i# cele care ne $n'a-! culul cinsei
daorae fiin-elor su&erioare,
Acesea sun lucrurile &e care rebuie s! le c!u!m %i s! le cunoa%em# c!ci ele
ne fac raiul ferici, Omul 'iruos cunoa%e bucurii ce nicic+nd nu sun urmae de
c!in-!# c!ci acesea 1r!nesc %i $n!resc 'iruea, Orice &l!cere# nefiind &rin naura ei
dec+ urmarea unei fa&e# nu e"is! &rin sine $ns!%i# ci ea ese deermina! de fa&ele
&e care le s!'+r%im, Ia! ra-iunea &enru care cele mai rele fa&e &roduc cele mai
ru%inoase &l!ceri# iar cele mai alese &l!ceri sun re(ulaul celor mai dre&e ac-iuni,
Prin urmare# omul cinsi nu ese mai &resus de omul 3osnic doar &rin frumuse-ea
fa&elor sale# ci %i &rin &l!cerile &e care le $ncearc!# de%i &l!cerea &are s! fie sin*urul
moi' &enru care omul 3osnic ese aras de 'iciu, $nruc+ 'ia-a 'iruoas!# sr!duindu0
se s! de'in! asemenea :eului# de'ine o 'ia-! cu ade'!ra di'in!# iar 'ia-a r!i! $n
'iciu de'ine o 'ia-! brual! %i im&ur!# ese e'iden c! &l!cerea omului 'iruos reflec!
bucuria %i fericirea di'in!# iar ceea ce numim &l!cerea omului 3osnic nu ese dec+ o
sen(a-ie animalic!, Pl!cerile %i durerile au menirea de a ne sc1imba, Cel ce cunoa%e
drea&a m!sur! ese cu ade'!ra fericiB el face ce rebuie# unde rebuie# c+nd rebuie# %i
c+ rebuieB dar cel ce n0o cunoa%e# ese neferici, Numai 'ia-a liber! de &!reri
&reconce&ue ese feri! de *re%eli# %i numai 'ia-a &lin! de cunoa%ere ese $mbel%u*a!
%i des!'+r%i!,
A%adar# s! nu facem nicioda! ceea ce nu %im# iar ce %im s! facem numai c+nd
rebuie, I*noran-a
4L6
Pitagora
ne $m&in*e s&re 'iciu# $ns! cunoa%erea a%ea&! momenul &rielnic &enru a lucra# c!ci
mule lucruri# cinsie $n sine# de'in rele c+nd nu sun f!cue la momenul &ori'i,
S! $n-ele*em bine aces &rece&? c!ci el ne sf!uie%e mai $n+i s! ne $nfr+n!m &ornirea
de a ac-iona# &enru a nu mai fi su&u%i *re%eliiB a&oi# indem0n+ndu0ne s! $n'!-!m nu
oul# ci numai ce rebuie s! %im# ne $ndeamn! s&re cele mai bune fa&e,
A ac-iona asfel nu $nseamn! a nu mai &!c!ui# ci a %i ce ese necesar &enru a face ce
se cu'ine, Penru a ne feri de *re%eal! ese de a3uns s! ne &urific!m de orice &!rere
&reconce&u!B dar &enru a %i ce rebuie s! cunoa%em# noi a'em ne'oie de a3uorul
%iin-ei, Tr!ind f!r! s! s!'+r%im *re%eli %i ac-ion+nd cu dre&ae# viaa #ericit ne va #i!
Care ese deci aceas! 'ia-! &reaferici!# dac! nu 'ia-a ce $%i ra*e bucuria din 'irue# %i
in care binele %i &l!cerea $%i dau m+naD Dac!# &e de o &are# urm!rim numai ce ese
bine# %i# &e de al! &are# dorim ce ese &l!cu# oare nu se 'a na%e din aceas! unire a
binelui cu frumosul viaa cea mai #ericit1
Cel care n!(uie%e la ce ese &l!cu %i ru%inos $n acela%i im&# c1iar dac! se las! doar
&enru scur! 'reme am!*i de c1emarea &l!cerii# nu 'a $n+r(ia s! se $noarc! la o
dureroas! c!in-!, $ns! cel care n!(uie%e la ce ese frumos %i 3osnic# c1iar dac! 'a rebui
s! $ndure mai $n+i &edea&sa &enru 'ina sa# nu 'a $n+r(ia s! 'ad!# &rin ali&irea sa la
frumos# cum &edea&sa se $nde&!rea(! de el# &u+nd s! se bucure $n sf+r%i &rin 'irue
de o &l!cere &ur!, $n sf+r%i# c+nd face cu &l!cere ce'a ru%inos#
Imnurile sacre
4LL
&l!cerea rece dar ru%inea r!m+ne
4
, Dar dac! facem cu durere ce'a frumos# durerea
rece# dar frumosul r!m+ne, Re(ul!# a%adar# c! 'ia-a 'icioas! ese $n mod necesar o
'ia-! de c1in# %i c! o 'ia-! r!i! $n 'irue ese o 'ia-! des!'+r%i! %i ferici!,
$nruc+ *ri3a fa-! de ru& ese sr+ns le*a! de des!'+r%irea sufleului# s! 'edem ce
adau*! &oeul,
I
K Aceas! fra(! ese e"ras! din Musonius? >Dac! faci binele cu durere# durerea rece# binele r!m+neB
dac! faci r!ul cu &l!cere# &l!cerea rece# r!ul r!m+ne>,
4LM
/ERSURILE HHHII0HHHI/
3re&uie s te-ngri.eti de sntatea trupului tu, 4
dar d-i cu msur &utura, mncarea i micarea,
i numesc msur ceea ce nicicnd nu te va stn.eni.
Tru&ul murior# care ne0a fos da ca insrumen &enru a &uea r!i &e aces &!m+n# nu
rebuie nici s!0l $mbuib!m &ese m!sur!# nici s!0l sl!bim &rinr0o asce(! &rea as&r!#
c!ci ambele abu(uri au nea3unsul c! ne li&sesc de &uin-a de a ne slu3i de ru&, Ia! de
ce sunem $ndemna-i s! ne &ur!m cu el cu c1ib(uin-!# s! ne $n*ri3im de el c+nd ese
bolna' sau &e de&lin s!n!os# asfel $nc+# &!s0r+ndu0l $n sarea ce $i ese fireasc!# el
s!0%i &oa! folosi $nsu%irile in slu3ba sufleului care $l comand!# %i s! mear*! oriunde $i
'a &orunci acesa,
Sufleul fiind cel care se folose%e de ru&# iar ru&ul fiind cel care slu3e%e sufleului# e
lesne de $n-eles *ri3a &e care me%e%u*arul rebuie s! o arae
4LO
Imnurile sacre
fa-! de uneala sa, Nu rebuie doar s! ne slu3im de ru&# ci rebuie s!0i d!m o ce $i ese
necesar &enru a ne &uea slu3i de el
4
, Or# &enru c! naura sa ese neconeni su&us!
na%erii %i mor-ii# %i &enru c! 1r!nirea %i e'acua-ia sun cele care $l 1r!nesc %i $l $nre-in
0 fie c! 1rana $nlocuie%e ceea ce se &ierde# fie c! e"erci-iile fac s! dis&ar! ceea ce ese
de &risos 0 rebuie s! se cum&!neasc! $n &ri'in-a 1ranei c+ %i e"erci-iilor# iar &enru
acesa drea&a m!sur! ne ese da! de ra-iunea ce rebuie s! de&rind! $nre*ul ru& cu
lucr!rile inelecuale ale sufleului,
Ra-iunea 'a ale*e deci 1rana %i e"erci-iile care# ne$mbuib+nd &ese m!sur! ru&ul# nu $i
'or $n*!dui s! aib! $n+ieae asu&ra lucr!rilor s&iriului# c!ci ra-iunea nu se ocu&! doar
de un ru&# ci de un ru& ce slu3e%e *+ndirea, Ia! de ce ea res&in*e re*imul aleic#
c!ci aces re*im nu are *ri3! dec+ de ru& f!r! a se &reocu&a de sufle
5
, Ea se
$nde&!rea(!#
>Omul nu ese doar un sufleB el ese de asemenea un ru&, @iin-a 'ie ese alc!ui! din cele dou!
elemene# la fel %i omulB c!ci dac! ru&ul ese un insrumen al sufleului# el ese de asemenea o &are a
omului# ca %i sufleul, Ia! de ce# unele bunuri a&ar-in omului# iar alele# &!r-ilor care $l com&un, Einele
omului ese fericireaB dinre &!r-ile care $l alc!uiesc# sufleul are ca bunuri? &ruden-a# cura3ul#
dre&aea# cum&!areaB ru&ul are frumuse-ea# s!n!aea# buna alc!uire a membrelor# &erfeca sare a
sim-urilor,,, @ericirea nu ese alce'a dec+ folosirea 'iru-ii din bel%u*> .Arc1ias din Taren2,
9S0a 'orbi mul des&re dis&re-ul &e care &ia*oricii $l ar!au fa-! de e"erci-iile fi(ice, Du&! Por&1)r#
e"erci-iile &e care le &racica Pia*ora erau c+naul din *ur!# acom&aniamenul la lir!# dansul %i
&limbarea, Du&! Iambli=os# e"erci-iile fi(ice &e care le f!ceau disci&olii Ordinului consau $n s&ecial
$n masa3e %i aler*!riB unii &racicau lu&ele $n aer liber# iar al-ii se
4L7
Pitagora
a%adar# de asfel de &racici# numie e"erci-ii *imnasice# &enru c! acesea sau $n calea
luminii inelecuale a sufleului,
$ns! re*imul care# &rin de&rinderile c1ib(uie ale ru&ului# ne face a&-i &enru sudiul
%iin-ei %i &enru $m&linirea unor fa&e 'iruoase# ese c1iar re*imul urma de omul care
$n-ele*e s! r!iasc! ineli*en# %i de aceea se nume%e msur ceea ce nicic,nd nu te va
st,n3eni! Un sufle ra-ional rebuie s! &!sre(e m!sura $n o ce $i d! ru&ului &enru ca
acesa s! nu fie s+n3eni, El rebuie s! alea*! cu *ri3! 1rana# b!uurile %i e"erci-iile care
fac ru&ul ascul!or la &oruncile 'iru-ii %i s! nu $i dea nimic ce l0ar &uea face s! se
r!('r!easc! $m&ori'a ra-iunii, Cu cea mai mare *ri3! 'a rebui deci s! $m&linim
ne'oile ru&ului &enru a $nl!ura cau(a de(ordinilor sale, Calul nu de'ine n!r!'a% %i
nici nu se las! &e +n3al! &enru c! e cal# ci &enru c! n0a fos bine sruni de s!&+nul
s!u,
/orbind de *ri3a m!sura! &e care rebuie s! o a'em fa-! de ru&# &oeul a &us b!uura
$nainea m+nc!rii# c!ci ese mai *reu s! ne &!(im de eaB de%i &enru unii $nseamn! o
de&rindere foare &l!cu!# abu(ul de b!uur! &oae (druncina com&le or*anismul, C!ci
In b!uur! mai de*rab! dec+ $n m+ncare# ui! omul drea&a m!sur!, E"erci-iile fi(ice
ne sun %i ele &ro&use# c!ci $m&iedic! $n*r!%area &ro'oca! de o 1ran! &rea abunden!#
%i &re*!esc ru&ul &enru a &rimi din nou bucae s!n!oase# c!ci e"erci-iile %i 1rana
alc!uiesc un ciclu ce se re$nnoie%e, Pracicarea e"erci-iilor face ca 1rana s! fie folosi0
e"ersau $n 1alere sau bo" demonsrai'B $n *eneral# ale*eau mi%c!rile cele mai con'enabile &enru
forificarea ru&ului lor, 4MC
Imnurile sacre
oare# iar obi%nuin-a unei 1rane s!n!oase face ca &racica e"erci-iilor s! fie
armonioas!,
M!sura ce se cu'ine a fi &!sra! nu ese aceea%i &enru o-i oamenii# fiecare rebuind
s! aib! *ri3! de ru& &ori'i $ndelenicirii sale, Orice om cau! s! fac! din ru&ul s!u un
insrumen &ori'i felului de 'ia-! &e care %i0l ale*e, Aleul cau! s!0l obi%nuiasc! cu
mi%c!rile lu&ei# iar &lu*arul cu muncile obosioare ale c+m&ului,
Dar ce 'a 'rea filo(oful s! fac! din ru&ul luiD Penru ce fel de ocu&a-ie $l 'a obi%nuiD
Nu ese e'iden c! &enru filo(ofie %i &enru oae o&erele eiD El $%i 'a 1r!ni %i $%i 'a
obi%nui ru&ul asfel ca acesa s! a3un*!# a+ c+ ese cu &uin-!# un insrumen al
$n-ele&ciunii# ocu&+ndu0se $n+i de oae de sufleul s!u# %i numai du&! aceea de ru&ul
s!u, El nu 'a da ui!rii# din &ricina &!r-ii care se ser'e%e de ru&# insrumenul ce
rebuie s! ser'easc! sufleuluiB ci el 'a a'ea *ri3!# $n ordinea cu'eni!# %i de ru&ul s!u#
-inind a+ la 'iruea sufleului ce se ser'e%e de el# c+ %i la s!n!aea ru&ului care $l
slu3e%e,
Ia! de ce nu $l 'a 1r!ni dec+ cu ceea ce $i ese cu ade'!ra folosior# %i 'a $nde&!ra o
ceea ce mole%e%e ru&ul %i $m&in*e elemenele eerice
4
ale sufleului nosru s&re
$nclina-ii 3osnice %i maeriale,
KAces elemen eeric al ru&ului ese corpul luminos al sufleului nosru, Du&! &ia*orici# sufleul ese
uni de cor&ul nosru maerial &rin inermediul unui cor& s&iriual sau 'ial# numi car spiritual, corp
luminos, vehiculul su#letului ec, La sf+r%iul comenariului s!u# Hierocles 'a 'orbi &e lar* des&re
&urificarea acesui cor&, @ilofon s&une de asemenea c!? >$n-ele&-ii se sr!duiesc ca &rinr0o 1ran!
&ori'i! s! nu $n*reune(e cor&ul luminos>,
4M4
Pitagora
De aceea &oeul s&une? A-ine'te de la alimentele de care i'am vor-it, ale*+ndu0le
numai &e cele &ori'ie &urific!rii ru&ului %i i(b!'irii sufleului, El 'a da de0o &are
asfel de alimene
4
# iar cu cele $n*!duie se 'a 1r!ni cu m!sur!# -in+nd seama# a%a cum
$ndeamn! Hi&&ocrae# de anoim&# de loc# de '+rs! %i de ale asemenea lucruri, C!ci
nu ese $n*!dui s! ne $mbuib!m &ese m!sur!# %i nu se &oae &rescrie un acela%i re*im
unui +n!r sau unui b!r+n# unui bolna' sau unui om s!n!os# unui $n'!-!cel $nr0ale
filo(ofiei sau unui $n-ele& a3uns de3a &e culmi,
M!sura &ia*oric! re(um! oae acese $ndemnuri $n cu'inele ceea ce nicic,nd nu te
va st,n3eni! Prin aceas! formul! scur! &oeul sabile%e limiele *ri3ii &e care rebuie
s! o a'em fa-! de ru&ul nosru# *ri3! -inind la o ce ne face 'ia-a ferici! &rin
4 >Pia*ora recomanda absinen-a de la orice fel de carne &enru ca oamenii s! se obi%nuiasc! cu un
mod de rai mai as&ru# s! nu se $mbuibe ne$ncea cu alimene# s! se obi%nuiasc! cu m+nc!ri ce n0au
ne'oie s! fie recue &rin foc# %i s! $n'e-e s!0%i as+m&ere seea b+nd a&! cura!, El insisa asu&ra
necesi!-ii de a $nre-ine ru&ul $n aces fel# fiind sin*urul mi3loc care $i &ermiea s! se bucure de o bun!
s!n!ae %i s'i ascut spiritul!!! Pia*ora se 1r!nea mai ales cu miere# sau cu fa*uri de miere cu &+ine#
%i nu bea nici o &ic!ur! de 'in $n im&ul (ileiB m+nca &+ine cu le*ume crude sau fiere# %i arareori
lucruri ce &ro'eneau din mare> .Dio*ene Laer-iu2,
Du&! Pluar1# &reo-ii e*i&eni se su&uneau unui re*im asem!n!or? >Ceea ce doresc ei# ese de a a'ea
ru&uri s&rinene %i u%oare care s! ser'easc! de $n'eli% sufleului lor# asfel ca &rinci&iul di'in care se
afl! $n ei s! nu fie nici sramora %i nici sufoca de &recum&!nirea elemenului murior>,
Des&re re*imul alimenar al &ia*oricilor# care &!srau $n oul o drea&! m!sur!# a se 'edea %i
Iambli=os# +it!P.th! 4M5
Imnurile sacre
$n-ele&ciune, La cele s&use &ri'ior la s!n!aea sufleului# el adau*! c! rebuie s! ne
$n*ri3im de s!n!aea ru&ului nosruB dac! mai $naine ne0a ar!a ce anume face
'iruea care se slu3e%e de ru&# aici el ne $n'a-! ceea ce d! s!n!ae insrumenului
sufleului, Pun+nd ca& la ca& cele dou! &rece&e# 'ei afla# oricine ai fi# m!sura *ri3ii &e
care rebuie s! o ai fa-! de ru&ul !u# %i anume? ceea ce nicic,nd nu te va st,n3eni,
ceea ce nicic+nd nu se 'a &une $n calea dorin-ei ale de a r!i $n-ele& %i care &oae a3ua
sufleului !u s! $naine(e &e calea 'iru-ii,
$nfier+nd abu(ul %i *re%eala# &oemul ne $n'a-! s! &!sr!m $n oul drea&a m!sur!# c!ci
numai a%a 'om fi $n sare s! ne $nfr+n!m l!comia# lene'ia# risi&a %i m+nia, M!sura
des&re care se 'orbe%e aici &une sa'il! &aimilor# $nde&!rea(! orice &rile3 de rise-e
%i $nl!ur! o ce ar &uea $m&iedica sufleul s! n!(uiasc! la ineli*en-! %i la Di'iniae
4
,
Trebuie ca sufleul care se a'+n! c!re ineli*en-! s! se bucure de lini%e de&lin!# s! nu
fie ulbura de (buciumul &aimilor neosoie# s! nu se su&un! ordinii lucrurilor
inferioare# &enru a &uea s! conem&le neulbura lucrurile su&erioare,
Aceasa ese m!sura da! de ceea ce nicic,nd nu te va st,n3eni! @!c+ndu0e s!&+n
&ese ru&ul !u# ea $-i 'a ar!a ce rebuie s! $m&line%i &enru a &!sra insrumenul in
&erfec! sareB %i ar!+ndu0-i
4 Penru a as&ira la ineli*en-! %i la Dumne(eu# ar rebui# du&! &laonicieni# ca sufleul nosru s! se
re&lie(e asu&ra lui $nsu%i# ca asu&ra unui cenru# s! se uneasc! cu el $nsu%i# %i s! a3un*! asfel s!
conem&le prin inteligen o ceea ce se afl! dincolo de inteligena sa! Ia! de ce rebuia $nde&!ra o
ceea ce &uea $m&iedica recule*erea sufleului,
4M8
Pitagora
'iruea sufleului !u# ea nu 'a disru*e cu nici un c1i& bun!sarea ru&ului, C!ci ese o
&area a 'iru-ii s! %im cum s! &!sr!m cu *ri3! or*anul sufleului nosru %i cum s!0l
facem folosior ne'oilor $n-ele&ciunii,
$nruc+ *ri3a fa-! de ru& nu s! doar $n a0i asi*ura 1ran! %i e"erci-ii# ci $n a0i &rocura %i
ale lucruri rebuincioase 0 'e%mine# $nc!l-!ri# mobile de o felul %i locuin-e care s!0l
ad!&oseasc! 0 %i cum $n oae acese lucruri rebuie &!sra! aceea%i drea&! m!sur! ce
alun*! din 'ia-a noasr! lu"ul %i necinsea# &oeul adau*!?
4M<
/ERSURILE HHH/0HHH/III
$eprinde-te cu o via! curat i simpl'
i p)ete-te s faci ceea ce tre)ete ranc#iuna.
Nu c#eltui fr rost, ca cei ce nu tiu n ce st &inele.
$ar nici nu fii )grcit' dreapta msur e cea mai &un-n toate.
M!sura ese bun! nu numai $n &ri'in-a 1ranei %i b!uurii# ci rebuie &!sra! $n oae
celelale lucruri# c!ci &rin ea ne &urific!m de oae *re%elile &e care abu(ul ne $m&in*e
s! le s!'+r%im, Or# m!sura &oae fi de&!%i! $n dou! feluri? &e de o &are# l!s+ndu0ne
ademeni-i de lu" %i de m!re-ie# iar &e de al! &are# d+ndu0ne &e m+na l!comiei,
Acese defece sun la fel de condamnabile %i de nedemne &enru un filo(of# c!ci ele
sric! armonia ce rebuie &!sra! $n o ce &ri'e%e ru&ul, $n sf+r%i# cur!-enia
e"a*era! se &resc1imb! $n sl!biciune %i $n rafinamen# iar sim&liaea# c+nd ese
4M6
Pitagora
$m&ins! la limia ei# se &resc1imb! $n murd!rie %i l!comie,
Penru a nu c!dea &rin *ri3! &rea mare fa-! de cur!-enie in &rimul defec# %i &rin
sim&liae $n al doilea# rebuie s! &!sr!m calea de mi3loc# s! ne $nde&!r!m de acese
'icii aflae $n &rea3ma acesor 'iru-i# %i s! ne slu3im de una &enru a o $ndre&a &e
cealal!, $n felul acesa 'om $n'!-a s! r!im sim&lu# f!r! ca s! de'enim murdari# %i
cura# f!r! ca s! d!m &rile3ul la lu" %i rafinamen, A%adar# 'om &!sra m!sura $n o ce
&ri'e%e $n*ri3irea ru&ului? 'om ale*e 'e%mine curae# dar f!r! &odoabe# o cas! cura!#
dar f!r! lu",
$nruc+ sufleul ra-ional ese s!&+nul ru&ului# ese bine ca o ce &ri'e%e ru&ul s! fie
r+ndui %i ordona de ra-iune# c!ci aceasa# ra&or+nd oul la demniaea sa# condamn!
lu"ul %i l!comia, Penru a nu se l!sa &ura! s&re m!re-ii de%are# ea se folose%e la
sim&liaeB %i &enru a nu r!i $n mi(erie %i in ur+-enie res&in*!oare# ea se folose%e de
cur!-enie, Ea ale*e# de &ild!# 'e%mine care nu sun din cea mai fin! sof!# dar care
sun curaeB 'ase care nu sun din ar*in sau din aur# ci din meal obi%nui %i curaB o
cas! care nu ese lu"oas! sau $m&odobi! eu &iese nefolosioare# ci &l!cu! %i cura!, Ea
res&in*e lu"ul %i rafinamenul din modul $n care $n-ele*e s! r!iasc!# c!u+nd
sim&liaea,
/e%minele# locuin-ele# mobilele de o felul sun necesare doar aunci c+nd sun curae
%i &ori'ie sco&ului &enru care au fos creae, La ce bun o farfurie mare &enru o
&or-ie de m+ncare mic!D sau o farfurie murdar! ce e um&le de de(*usD La ce bun o
cas! mare &enru cei care &o 'ie-ui &l!cu doar $nr0un col-D Ai la ce bun o cas!
murdar! dac! 4ML
Imnurile sacre
nu e &rimioareD La fel ese cu oae lucrurile, /ei *!si $nodeauna# %i &reuindeni# c!
o ce nu ese cura %i sim&lu ese nefolosior# c!ci de $nda! ce de&!%e%i m!sura
rebuin-ei# e arunci $n bra-ele &ofei neosoie,
Ia! de ce rebuie s! &!sre(i m!sura $n oae lucrurile necesare 'ie-ii# -in+ndu0e &e
calea de mi3loc afla! la e*al! disan-! de &aimile nem!surae, Deprinde'te cu o via
curat, s&une &oeul, /!(+nd a&oi c! aceas! cur!-enie ne &oae $m&in*e la moliciune
%i rafinamen# adau*!? i simpl! Dar v(,nd c! sf!uindu0ne s! r!im sim&lu am &uea
c!dea $n l!comie# el ne $ndeamn! s! r!im curat, ferindu0ne de orice abu( %i &!sr+nd
cum&!na &enru ca asfel s! ducem o 'ia-! demn! de o fiin-! ra-ional!,
R+nduindu0ne 'ia-a $n felul acesa# c+%i*ul nosru 'a fi mare# c!ci 'om sc!&a din
*1earele ranc1iunei ce (!misle%e li&sa de m!sur!, Dac! a&lic!m $n 'ia-! &rece&ul
Cimic prea mult, nu 'om ridica $m&ori'a noasr! &e conce!-eni &e moi' c! r!im $n
lu" sau $n mi(erie# c! sunem risi&iori sau (*+rci-i, Cei ce n0au m!sur! $%i ara*
$ndre&!-iul dis&re- al oamenilor $n mi3locul c!rora r!iesc, Acesa ese $n-elesul
cu'+nului ranchiun, aunci c+nd ni se s&une? p(ete'te s #aci ceea ce tre(ete
ranchiuna! Or# a+ ra-iunea c+ %i cei mai mul-i oameni condamn!# $n felul $n care
r!im# lu"ul %i murd!ria# iar $n felul $n care c1eluim# risi&a %i (*+rcenia,
Ia! &enru ce d!rnicia %i cum&!nirea rebuie s! arae# $n oa! &urarea noasr!
&rudena sare a sufleului nosru %i acea dreapt msur care este
4MM
1
Pitagora
cea mai -un $n toateA Prin urmare# cel ce dore%e s! r!iasc! $n lini%e se 'a $nfr+na#
a+ c+ 'a f$ cu &uin-!# de la orice ar &uea &ro'oca sau a-+-a ranc1iuna# %i asfel 'a
$naina nesin*1eri c!re 'irue
5
,
Noi &uem s! r!im la ad!&os de ranc1iun! numai duc+nd un rai simplu i curat,
ferindu0ne de abu(urile (adarnice ale celor care nu %iu ce $nseamn! frumosul, Aceas!
ne%iin-! d! na%ere la dou! mari rele? risi&a %i l!comia# dou! lucruri condamnae fie ca
$n*+mfare nem!sura!# fie ca (*+rcenie 3osnic!, Noi &uem s! ne ferim de acese dou!
rele &orniri culi'+nd d!rniciaB aceas! 'irue $nseamn! a %i s! dai %i s! &rime%i# a
&!sra calea de mi3loc $n c+%i*uri sau $n c1eluieli# a e folosi de lucruri &ori'i
dre&ei ra-iuni,
J9>P!srea(! m!sura $n oae c!ci ese $nsu%irea de c!&!+i> .Hesiod# Op!Di!"! M!sura %i &ro&or-ia# s&une Plaon $n *ile-os,
rebuie s! consiuie &reuindeni frumuse-ea %i 'iruea lucrurilor, Penru &ia*orici# scrie Iambli=os $n +it!P.th!, ordinea %i
frumuse-ea erau un efec al num!rului %i al &ro&or-iei, $n conce&-ia lor# ideea de frumos se confunda cu cea de ordine# de
armonie %i de &ro&or-ie, A $nrece m!sura $nsemna a srica armonia# a c!dea $n de(ordine %i a ara*e consecin-ele r!(bun!rii
di'ine,
Des&re &rece&ul Cimic prea mult, *ra'a de C1ilon &e o coloan! a em&lului din Del&1i# a se 'edea Diodor din Sicilia,
Sudiind naura# scrie Ed, C1ai*ne# %i $n mod s&ecial fenomenele cere%i# ne ini-iem $n no-iunea de ordine %i de armonie
absolu!# &rin armonia %i ordinea care sr!lucesc &reuindeni, Noi a3un*em s! cunoa%em aceas! ordine uni'ersal! &rin
cunoa%erea esen-ei %i o&erelor cu ade'!ra di'ine ale numrului care creea(! oul $n mod &erfec,
N9>Ranc1iuna cu&rinde sufleele oamenilor li&si-i de ineli*en-!> .Hermes Trisme*isus2, 4MO
Imnurile sacre
Acesea sun $n-ele&ele &rece&e des&re buna $nrebuin-are &e care rebuie s! o d!m
ru&ului nosru %i bunurilor lume%i# asfel ca# &rin ele s! &oa! sr!luci frumuse-ea
'iru-ii, Ma"ima care urmea(! nu face dec+ s! $n!reasc! ceea ce am s&us aici,
4M7
/ERSUL HHHIH
Nu-!i lua drept ndatoriri ceva ce !i-ar putea duna,
i mai ales cuget nainte de a trece la fapte.
Acesa ese un &rece& care a a&!ru %i cu ale &rile3uri# fie c+nd &oeul ne sf!uia? S! nu
#aci ceva pe care'apoi s te cieti, fie c+nd numea? Cumesc msur, ceea ce nicic,nd
nu te va st,n3eni, fie c+nd s&unea? Ca nimeni, niciodat, cu vor-a sau cu #apta s te
$mping s spui sau s sv,reti ceva ne#olositor pentru tine!
Aces 'ers $nruc1i&ea(!# a%adar# suma uuror &rece&elor enun-ae, El ne sf!uie%e s!
ne ab-inem de la o ceea ce ne0ar &uea fi '!!m!or# %i ne $ndeamn! s! ne folosim
$nsu%irile $n c1i& &ori'i, Or# 3udec,nd $nainte de a #ptui, $nseamn! s! ne folosim
discern!m+nul &enru a ne da seama ce rebuie sau nu rebuie s! facem, Ese $ns!
necesar s! cu*e!m cu $n-ele&ciune $naine de a rece la fa&e, Iar c+nd &oeul 'orbe%e
des&re lucrurile ce i'ar putea duna, rebuie s! $n-ele*em c! ese 'orba de acele
lucruri de care apoi ai s te cieti! Aces i 4OC
Imnurile sacre
se refer! la ade'!raa &ersonaliae uman!# la esen-a sa ra-ional!# %i c1iar la omul care
ale*e s! r!iasc! cu $n-ele&ciune %i care se sr!duie%e s! de'in! asemenea :eului,
Or# o ce se $m&ori'e%e dre&ei ra-iuni# o ce s! $n calea le*ii di'ine# o ce ne
$m&iedic! s! de'enim asemenea :eului se $m&ori'e%e de fa& ade'!raei noasre
esen-e, Unor asfel de nenorociri &uem c!dea &rad! fie in rela-iile &e care le a'em cu
oamenii $n mi3locul c!rora r!im# fie $n ra&orurile &e care le a'em cu ru&ul de care
sunem le*a-i# fie in modul $n care ne sr!duim s! *!sim ceea ce ar &uea fi %i alora de
a3uor# adic! ceea ce numim bo*!-ii# c!ci cu'+nul -ogii 'rea s! $nsemne c! ele sun
1!r!(ie #olosului nosru,
Cel &!runs de dra*ose &enru bunurile di'ine rebuie s! se &!(easc! cu *ri3!# s&re a
nu se l!sa $ndu&leca s! s!'+r%easc! ce'a ce nu i0ar fi de folos# s! se fereasc! de o ce0
ar &uea fi '!!m!or# %i s! res&in*! o ce se $m&ori'e%e a'+nului s!u s&re
$n-ele&ciune,
Dac! 'om cu*ea $naine de a f!&ui# 'a fi mai u%or s! ocolim oae acese nenorociri#
iar cercearea &e care o 'om face du&! s!'+r%irea fa&elor ne 'a l!sa cea mai &l!cu!
aminire, La aceas! cerceare ne $ndeamn! %i &oeul $n 'ersurile care urmea(!,
4
$n cu'+nul bo*!-ie# folos#
# ese inclus! %i ideea de 4O4
/ERSURILE HL0HLI/
Nu lsa ca dulcele somn s-!i nc#id pleoapele,
mai nainte de a te-ntre&a astfel despre faptele tale de peste )i*
Cu ce-am greit5 Ce am fcut5 Ce n-am fcut din ce se cuvenea s fac5
ncepe cu prima i meditea) apoi asupra celorlalte. ,i apoi,
dac socoti c ai greit, nec.ete-te' iar dac ai fcut &ine, &ucur-te.
C+nd 'ei a3un*e s! &ui $n &racic! acese 'ersuri# adun! $n minea a oae &rece&ele ce
-i0au fos dae# &enru ca &ri'indu0le $n ribunalul !u l!unric ca le*i di'ine# s! fii $n
m!sur! s! anali(e(i %i s! 1o!r!%i dac! ai ac-iona bine sau r!u
4
,
4
Aces e"amen de con%iin-! era o meod! &rin care disci&olul $n'!-a cunoa%erea de sine,
>Primul &rece& &e care Pia*ora $l d!dea disci&olilor care &!%eau &e calea &erfec-iunii# urm!rea s!0i
adune $n ei $n%i%i# 4O5
2mnurile sacre
Cum ar &uea aceas! cerceare s! ne fac! s! ne condamn!m aunci c+nd am ac-iona
r!u# %i s! ne bucur!m aunci c+nd ne0am &ura cum se cu'ine# dac! 3udecaa ce
&recede fa&ele noasre nu ne0ar ar!a anumie re*uli du&! care s! ne conducem
s!0i deermine s! se $nrebe des&re fa&ele lor# des&re *+ndurile lor# des&re 'orbele lor# s! reflece(e
asu&ra mi%c!rilor e"erioare %i inerioare# %i s! caue asfel s! se cunoasc!, Cunoa%erea de sine era cea
mai im&oran! dinre oae formele de cunoa%ere# cea care rebuia s!0i conduc! la celelale .@abre
dFOli'e2,
Ia! cum ese sc1i-a &orreul omului bun $n conce&-ia &ia*oric!? >Omul de bine# $n-ele&ul &e
care A&ollon l0a desco&eri $n mi3locul mai mulor mii de oameni# ese &ro&riu s!u 3udec!or,
Nelu+nd amine la &!rerea celor mari %i nici la *ri3ile m!rune ale mul-imii# el ese &recum *lobul
&!m+nesc# roun3i %i aduna $n sine $nsu%i &enru ca nici o &a! din afar! s! nu se a%earn! &e su&rafa-a
sa need!, C+! 'reme durea(! (iua sub semnul Cancerului# c+! 'reme se &relun*e%e noa&ea
sub semnul Ca&ricornului# el se e"aminea(! a%e(+n0du0se &e alerul unei balan-e dre&e? nici mai mul#
nici mai &u-in, Trebuie ca un*1iul s! fie forma din muc1ii e*ale# ca ni'ela s! nu se aba!# ca oae
conururile s! fie ferme# %i ca (*omoul &rodus de de*eul care le sf!r+m! s! nu sune a *ol, Nicioda!
dulcele somn nu $i $nc1ide &leoa&ele mai $naine ca el s! fi re'!(u oae fa&ele s!'+r%ie de0a lun*ul
$nre*ii (ilei, >M0am $nde&!ra de la ce rebuia s! facD Ce am f!cu in o aces im&D Penru ce nu ese
nici o noble-e $n aceas! fa&!# nici o ra-iune $n cealal!D De ce a fos necesar s! iau acea 1o!r+re# c+nd
era mai bine s! &rocede( alfelD Mi0a fos mil! de cel s!rman? de ce0am sim-i durere $n
sufleul meu (buciumaD De ce am ales mai de*rab! ceea ce $mi era de folos dec+ ceea ce era cinsiD
Am r!ni cu 'orba &e cine'aD De ce a rebui s! m! su&un firii $n loc s! ascul de daorieD> Inr+nd $n
felul acesa $n anali(a uuror 'orbelor %i fa&elor sale# &arcur*+nd din nou cele &erecue de
la r!s!riul %i &+n! la a&usul soarelui# el condamn! r!ul %i d! binelui ceea ce i se cu'ine> .Auson# Id.l,
H/I2,
4O8
Pitag:ra
'ia-a %i la care +n3e%e# ca la o -in! di'in!# $nrea*a noasr! con%iin-!D
Acese 'ersuri ne &oruncesc# a%adar# s! ne cerce!m $n fiecare (i fa&ele# asfel $nc+
ne$nceaa aminire a Le*ii s! &!sre(e neains! dre&aea 3udec!-ii noasre, Ese bine ca
$n fiecare sear!# c+nd sunem &e &uncul de a ne l!sa $n bra-ele somnului# s! c1em!m $n
fa-a ribunalului l!unric oae fa&ele de &ese (i# iar 3udecaa noasr! s! se &resc1imbe
$nr0un ade'!ra imn
4
$nc1ina di'ini!-ii? Cu ce'am greit1 Ce am #cut1 Ce n'am
#cut din ce se cuvenea s #ac1 Proced+nd $n felul acesa# ne 'om r+ndui 'ia-a &ori'i
&rece&elor ce ne0au fos dae %i 'om &une ra-iunea $n armonie cu Ineli*en-a care face
Le*ea,
C!ci ce s&une aceas! s!&+n! a Le*iiD C! rebuie s! cinsim fiin-ele su&erioare $n
ordinea esen-ei lor# c! rebuie s! a'em cel mai ad+nc res&ec &enru &!rin-ii no%ri# c!
rebuie s!0i iubim &e oamenii 'iruo%i# s! s!&+nim oae &uerile %i &aimile ce -in de
ru&ul nosru# s! ne res&ec!m $n+i de oae &e noi $n%ine# s! fim dre&-i# s! fim
con%ien-i de 'remelnicia bunurilor maeriale %i a 'ie-ii# s! $ndur!m soara &e care ne0a
da0o 3udecaa di'in!# s! alun*!m *+ndurile nedemne de S!&+nul Di'in %i s! nu ne
$nde&!r!m ra-iunea de
4
Pia*oricii a'eau obiceiul s! c+ne imnuri diminea-a %i seara acom&aniindu0se la lir!, >$naine de a se
l!sa $n bra-ele somnului# &ia*oricii $%i &urificau sufleul de (buciumul de &ese (i %i de ulburarea
&rodus! de reburile lume%i &rin c+nece ce $i f!ceau s! doarm! &rofund# $nso-i-i de cele mai frumoase
'isuri, Diminea-a# c+nd se sculau# $%i alun*au re&ede sarea de somnolen-! %i $nce&eau cu 'oio%ie (iua
inon+nd ale c+nece> .Iambli=os2, 4O<
Imnurile sacre
la ce ese di'in# s! nu $ndr!*im %i s! nu rosim dec+ 'orbe cu*eae## s! nu ne l!s!m
am!*i-i sau $n%ela-i c+nd ese 'orba de 'irue# s! cu*e!m emeinic $naine de a
ac-iona# &enru a nu ne c!i mai +r(iu &enru fa&ele noasre# s! ne &urific!m de orice
idee &reconce&u!# s! ne folosim 'ia-a &enru a dob+ndi cunoa%erea %i s! ne &unem
ru&ul %i a'erea $n slu3ba 'iru-ii, Acesea sun daoriile &e care Ineli*en-a di'in! le
$ni&!re%e $n sufleele noasre,
De $nda! ce ra-iunea le &rime%e# ea le &!(e%e cu cea mai mare sr!%nicie# $nreb+ndu0
se adesea? Cu ce'am greit1 Ce am #cut1 Ce n'am #cut din ce se cuvenea s #ac1
Asfel $%i amine%e &e r+nd oae fa&ele sale, Aunci# dac! ea *!se%e c! fa&ele au fos
$n armonie cu le*ile di'ine# ea cule*e roadele bucuriei di'ine, Dar dac! desco&er! c! s0
a f!cu 'ino'a! de abaeri de la &rece&ele Le*ii# ea se &ede&se%e cu c!in-!
amarnic!# &enru a nu mai &!c!ui, Ia! de ce rebuie s! ne am+n!m somnul &+n! la
$nc1eierea acesei cerce!ri, Tru&ul 'a ndura cu uurin aceast osteneal, nefiind
cuprins de ne'oia de a dormi# c!ci raiul $nfr+na &e care $l duce face ca $nclina-iile
sale cele mai *reu de s!&+ni s! fie su&use auori!-ii ra-iunii, Cu lsa ca dulcele somn
s'i $nchid pleoapele, s&une &oeul# mai $nainte de a te'ntre-a despre #aptele tale de
peste (i!
Dar ce $nseamn! aceas! cerceareD Pur %i sim&lu e 'ei $nreba? Cu ce'am greit1 Ce
am #cut1 Ce n'am #cut din ce se cuvenea s #ac1 Noi &uem *re%i $n dou! feluri?
f!c+nd ce nu rebuia s! facem .%i asa 'or s! dea de $n-eles cu'inele Cu ce'am
greit1", sau nef!c+nd ce rebuia s! facem .cum ne dau de
4O6
Pitagora
$n-eles cu'inele Ce n'am #cut din ce se cuvenea s #ac1"! C!ci una e s! nu faci binele
%i ala e s! faci r!ul? &rima# ese o *re%eal! de uiare# cealal!# o *re%eal! de aa%are, De
&ild!# c+nd ni se s&une? >Trebuie s! e ro*i# nu s! blesemiB rebuie s! ai *ri3! de
&!rin-ii !i# nu s! le faci r!u>, Cel ce &une $n &racic! &rimele dou! &rece&e# adic! nu
#ace ce se cuvine s #ac, %i cel care d! curs celorlale &rece&e# adic #ace ce nu se
cuvine s #ac sun a&roa&e la fel de 'ino'a-i c!ci# %i $nr0un ca( %i $n cel!lal# se
a3un*e la $nc!lcarea Le*ii,
De aceea sunem sf!ui-i s! cerce!m toate fa&ele noasre de &ese (i# pe r,nd,
neui+nd nici una din ele, C!ci sun $m&re3ur!ri $n care o sc1imbare a lucrurilor &oae
s! ne $n%ele 3udecaa# %i s! ne deermine s! ier!m# &rinr0o confu(ie de neiera a
memoriei# ceea ce am f!cu r!u, Pe de al! &are# aceas! reaminire a 'ie-ii (ilnice ne
&oae re$m&ros&!a aminirea fa&elor noasre &erecue $nr0o 'ia-! anerioar!# %i ne
&oae $n!ri senimenul nemuririi noasre
4
, Ai# lucru de mirare# c+nd &oeul
4
Anumi-i auori anici %i moderni# iner&re+nd aces &asa3 din Imnurile sacre referior la e"amenul de
con%iin-!# au c!(u inr0o *re%eal! *reu de e"&lica, Ei au *+ndi# cu o nai'iae care ne mir!# c!
Pia*ora recomanda disci&olilor s!i s!0%i amineasc! o ce au f!cu# c1iar %i lucrurile cele nai
ne$nsemnae# urm!rind $n felul acesa s! le ascu! s&iriul %i s! le forifice memoria# ocmai &enru c!
ese dificil s! se obser'e %i s! se re-in! ra&ida succesiune de mici e'enimene (ilnice, Ei nu au sesi(a
fa&ul c! era 'orba de un e"erci-iu
moral,
Cicero# aminindu0%i de aces &rece& al lui Pia*ora# $l iner&reea(! ca un %colar ne&rice&u? >$n
felul &ia*oricilor# $mi aminesc seara o ce am f!cu# s&us sau au(i $n cursul (ilei# &enru a0mi e"ersa
memoria# memoriae e<ercendae #ratia!%! 4OL
Imnurile sacre
ne sf!uie%e s! cerce!m #iecare din #aptele noastre, el nu 'rea doar ca noi s! ne
$nreb!m? Ce'am #cut -ine1 Ce n'am #cut din ce se cuvenea s #ac1, ci ne cere s!
aducem &+n! %i cele mai ne$nsemnae lucruri $n lumina 3udec!-ii, Iar cel c1ema s! ne
3udece *re%elile ese 3udec!orul cel mai as&ru %i cel mai a&ro&ia nou!# ese &ro&ria
noasr! con%iin-! %i drea&a ra-iune# adic! noi $n%ine &enru a ne 3udeca &e noi $n%ine#
noi $n%ine care am $n'!-a s! ne res&ec!m $naine de orice, Cine &oae cunoa%e &e un
alul mai bine dec+ se cunoa%e el $nsu%iD
Ceea ce &rin naura sa se bucur! de liberae# &oae# aunci c+nd nu 'rea s! se su&un!#
s! nu -in! seama de sfaurile &e care i le dau al-ii, $ns! con%iin-a afla! $n!unru nosru
ese ne'oi! s! se ascule &e sine $ns!%i, Acesa ese uorele da nou!
Diodor din Sicilia s&une c! >&ia*oricii $%i e"ersau memoria cu cea mai mare *ri3!B ei nu inrau in
a%ernu &+n! c+nd nu re'edeau oae e'enimene &erecue din (orii (ilei %i &+n! la a&usul soarelui>,
Iambli=os scrie de asemenea c! >un &ia*oreu nu se culca nicioda! mai $naine de a fi re'!(u o ceea
ce f!cuse $n &erioada de 'e*1e, El se c!(nea s! readuc! in memorie o ceea ce se &erecuse# &!sr+nd
cu ri*uro(iae ordinea %i succesiunea uuror fa&elor %i 'orbelor,>
Ma3oriaea auorilor consider! $ns! c! e"amenu3 de con%iin-! urm!rea un dublu sco&? unul moral,
a'+nd menirea s! ne $n'e-e ca &rin 3udeca! drea&! s! ne $ndre&!m s&re 'irueB alul mnemotehnic,
adic! meni s! fi"e(e aminirile %i s! e"erse(e memoria, Nea3unsul anumior scriiori ese de a nu fi
'!(u le*!ura dinre cele dou! sco&uri %i de a fi mi(a &e unul $n derimenul celuilal, Aceas!
inros&ec-ie# de%e&+ndu0ne aminirile# ar &uea de asemenea# du&! Hierocles# s+ ne amineasc! de
'ie-ile anerioare# c!ci fa&ele noasre de al!da! au l!sa urme de ne%ers &e cor&ul nosru luminos %i
$n incon%ienul nosru,
4OM
Pitagora
de Di'iniae# acesa ese $n'!-!orul %i s!&+nul nosru# acesa ese 3udec!orul fa&elor
noasre de fiecare cli&!# %i a c!rui 1o!r+re# lua! in cuno%in-! de cau(!# ese demn! de
lua $n seam!, C+nd ciim $n memorie o ce am s!'+r%i# ne ra&or!m la Le*ea &e care
o &ri'im ca &e un model# %i ne m!rurisim 'rednici de r!s&la! sau de &edea&s!, O
asfel de &racic!# re&ea! $n fiecare (i# face din cel ce o res&ec! un c1i& al :euluiB ea
$l %lefuie%e# ad!u*+nd sau $nl!ur+nd mereu c+e ce'a# asfel $nc+# in0dre&+ndu0l s&re
frumuse-ea 'iru-ii# $l des!'+r%e%e ne$ncea
4
,
4
Aces 'ec1i &rece& &ia*oric referior la e"amenul de con%iin-!# 'a de'eni# cu im&ul# unul din
&rece&ele fa'orie ale soicismului, >Noi rebuie s! ne c1em!m sufleul la 3udeca! $n fiecare (i, A%a
f!cea Se"ius, :iua oda! $nc1eia!# $naine de a se l!sa $n 'oia somnului# el $%i $nreba sufleul? >De ce
&!ca e0ai 'indeca as!(iD Ce &aim! ai alun*aD Cum ai de'eni mai bunD> Ce &oae fi mai nobil
dec+ aceas! obi%nuin-! de a re'edea ceea ce s0a &erecu $n im&ul (ileiP Ce somn &oae fi mai
odi1nior dec+ cel care urmea(! unei asfel de e"amenP C+ de lini%i %i de &rofund de'ine el aunci
c+nd sufleul# su&un+ndu0se &ro&riei sale su&ra'e*1eri# &ro&riei sale cen(uri# $%i &rime%e r!s&laa sau
&edea&saP La fel fac %i eu# %i# $nde&linind fa-! de mine $ndaoririle 3udec!orului# m! aduc $n fa-a
ribunalului, Du&! ce sin* luminile# $nce& o cerceare aen! a (ilei care s0a sf+r%i %i m! $norc asu&ra
uuror fa&elor %i *+ndurilor mele, Nu ascund nimicB nu0mi &as! de nimic, E1P De ce mi0ar fi eam!
s!0mi recunosc *re%elile# c+nd mi0a% &uea s&une? >Ia amine s! nu se mai re&eeB &enru a(i# e ier>
.Seneca# De ira, I2,
De la soicism %i neo&laonism# aces &rece& a recu la cre%inism# dar morala cre%in!# ado&+ndu0l# l0
a ransforma# $n cre%inism# nu sufleul ese &ro&riul s!u 3udec!or# ci Dumne(eu, $n im& ce sufleul
&!*+n se 3udec! &e sine %i de'ine &ro&riu s!u 3udec!or# sufleul cre%in ese adus in fa-a ribunalului
lui Dumne(eu, Ese o sc1imbare de 3urisdic-ie 4OO
Imnurile sacre
Cu aceas! cu*eare se $nc1eie &rima &are a acesui comenariu# c!ci# $n cele ce
urmea(!# &oeul 'a rece la &rece&ele ce fac din om un (eu,
care &roduce $n acu(a senimene noi, @ilo(oful# oric+ de se'er ar fi# se consider! $nodeauna un
&rieen# un &rieen nemul-umi &oae# dar un &rieen, Cre%inul# din conr!# $n fa-a 3udec!orului s!u
su&rem# de dou! ori de emu &enru c! ese 3udec!or %i $n acela%i im& &are '!!ma!# rece de cele
mai mule ori &rin s&aime necunoscue anic1i!-ii senine, E"amenul de con%iin-! de'ine c+eoda! un
e"erci-iu ra*ic, Com&!r+nd $n fa-a maies!-ii di'ine m+nioase# sufleul cre%in 'a &arcur*e# de
nenum!rae ori# daori! *ra'i!-ii &!caelor sale sau caracerului s!u mai mul sau mai &u-in imora %i
scru&ulos# oae *radele s&aimei# oae '+re3urile nebuniei %i 'a a3un*e s! r!iasc! &rea adesea $nr0o
sare de $nfrico%are coninu!,
4O7
/ERSURILE HL/0HL/III
%trduiete-te s pui n practic aceste
precepte, meditea) asupra lor'
d-le toat dragostea ta,
i ele te vor pune pe calea virtu!ii divine.
1 .ur pe cel ce ne-a sdit in suflet sacra 3etrad,
i)vorul Naturii al crei curs e venic.
Am s&us $n &rolo* c! filo(ofia &racic! $l $mbun!!-e%e &e om# f!c+ndu0l s!
dob+ndeasc! 'iruea# iarF cea conem&lai'!# &rin lumina ineli*en-ei %i ade'!rului# $l
face asemenea :eului, Am mai s&us c! ese ne'oie# cel &u-in $n ce ne &ri'e%e# ca
lucrurile mici s! fie $m&linie $nainea celor mari, Ese mai u%or# $nr0ade'!r# ca 'ia-a
oamenilor s! se r+nduiasc! &rin folosirea dre&ei 3udec!-i dec+ s! se sc1imbe dinr0o
da!# a%a cum se $n+m&l! c+nd ese $ndre&a! s&re conem&larea lucrurilor di'ine
4
,
4
Hierocles 'rea s! s&un! aici c!# &enru a a3un*e la filo(ofia conem&lai'!# rebuie mai $n+i s! se
$ncea&! &rin &racicarea 47C
Imnurile sacre
E a&roa&e cu ne&uin-! s! a3un*em f!r! (bucium s! dob+ndim ade'!rul# dac!
facul!-ile noasre insinci'e nu sun# daori! 'iru-ilor morale# ordonae de
ineli*en-!, Sufleul ra-ional# afl+ndu0se la cum&!na dinre ineli*en-! %i insinc# nu se
&oae uni de&lin cu ineli*en-a afla! mai &resus de el# dec+ aunci c+nd se &urific! de
orice $nclina-ie s&re ceea ce e mai &re3os de el, El 'a fi &ur numai dac! nu se 'a l!sa
condus de ru&ul murior %i de ceea ce ese insinci'# dac! le 'a socoi lucruri sr!ine
de naura sa# %i dac! le 'a ar!a ineres doar $n m!sura $n care aces lucru $i ese im&us
de Le*ea di'in!# Le*e ce nu ne $n*!duie s! &!r!sim 'ia-a cu de la noi putere, ci ne
&orunce%e s! a%e&!m &+n! ce :eul $nsu%i ne 'a i(b!'i
4
,
'iru-ii morale, Proced+nd re&a sau# cum s&une Sim&licius# >a'ans+nd &u-in c+e &u-in $n 'irue>#
&racica facilului ne face mai accesibil! abordarea dificilului,
4
Aceas! inerdic-ie de a &!r!si 'ia-a cu de la noi &uere %i aces sfa de a a%e&a ca Dumne(eu $nsu%i
s+ 'in! s! ne elibere(e ne sun dae de asemenea de Plaon $n *edonI >Noi sunem &u%i aici ca $nr0un
&os de &a(!# %i nu rebuie nici s! ne eliber!m %i nici s! de(er!m cu de la noi &uere>, Prin noi, rebuie
s! se $n-elea*! sufleul nosru# c!ci >ceea ce ese omul cu ade'!ra# ese sufleul s!u> .Plaon# Alci-!"!
Cicero s&une de asemenea? 9ens cu3us:ue, is est :uis:ue!
A%adar# nu de moarea ru&easc! rebuie s! se &reocu&e cel $n-ele&# ci de acea moare filo(ofic! des&re
care 'orbe%e Plaon? >$n im&ul e"isen-ei noasre &e &!m+n# noi nu ne a&ro&iem de cunoa%ere c+!
'reme ne afl!m $n 'reun ra&or cu ru&ul# cu e"ce&-ia ca(urilor de absolu! necesiae# %i c+ im& nu $i
&ermiem s! ne um&le de &ro&ria lui naur!B noi rebuie s! lucr!m &enru a ne &urifica &+n! c+nd :eul
$nsu%i 'a 'eni s! ne i(b!'easc!> .Plaon# *edon"!
Olim&iodor %i Cicero ne0au l!sa un &rece& &ia*oric referior la sinucidere? >Nu rebuie s!0-i
abandone(i &osul f!r!
474
Pitagora
Un asfel de sufle are ne'oie de dou! feluri de 'irue? de 'irue &racic!# care s!0l
a3ue s! s!&+neasc! insincul ce $l $ndeamn! s&re lucruri &!m+ne%i# %i de 'irue
conem&lai'! care s!0l c!l!u(easc! s&re ade'!raele bunuri# &enru a de'eni asemenea
fiin-elor di'ine,
/ersurile de care ne ocu&!m sabilesc 1oarele celor dou! 'iru-i, Asfel# &trduiete'te
s pui $n practic aceste precepte, meditea( asupra lor) d'le toat dragostea ta ese
sf+r%iul 'iru-ii &racice# iar ele te vor pune pe calea virtuii divine ese $nce&uul
%iin-ei conem&la-iei
4
, Cel care a renun-a la 'ia-a animalic!# &urific+ndu0se a+ c+ i0a
sa $n &uin-! de silnicia &aimilor# %i care# din bru! ce era# s0a &resc1imba $nr0o
ade'!ra! fiin-! omeneasc!# &oae a3un*e asemenea (eilor, C! aces sf+r%i ese cel al
ade'!rului conem&lai'# auorul 'ersurilor ne0o s&une foare lim&ede la sf+r%iul
&oemului# a3un*+nd la aceas! sublim! conclu(ie? Iar dup ce, prsindu'i trupul, te
vei $nla $n li-erul eter, vei #i precum un (euI nemuritor, etern, de'a pururi -iruitor al
morii
2
!
a&robarea su&eriorului>, @ilolaos ar!a c! omul nu are dre&ul s! se sinucid!# %i# $n aces sens# cia unul
din &rece&ele &ia*orice care $n'!-a c! nu rebuie s!0-i le&e(i &o'ara# ci s!0i a3u-i &e al-ii s! %i0o &oare
&e a lorB cu ale cu'ine# rebuie s! 'ii $n a3uorul 'ie-ii %i nu s! e le&e(i de ea,
4
Pia*oricii s&uneau c! omul 'iruos ese ca cel care mer*e &e urmele rasae de Di'iniae, Jrmea('l
pe /eu ese unul dinre &rece&ele lor fa'orie, Aceas! formul!# a merge pe urmele virtuii divine, &are
s! fie $m&rumua! din Odiseea, C+nul /# 'ersul 478# sau din 0iada, C+nul I# 'ersul 54O,
5
Ins&ir+ndu0se din &ia*orici# soicii au sus-inu $nodeauna c! sufleul ese un suflu de foc# un s&iri
aerian care $%i are ori*inea $n eer %i $n $nal# %i c!# aunci c+nd se, eliberea(! 475
Imnurile sacre
Acese 'ersuri sacre# a%a cum 'om 'edea mai +r(iu# las! s! se $n-elea*! c! omul &oae
ob-ine# &rin &racicarea 'iru-ii %i &rin cunoa%erea ade'!rului# resaurarea s!rii sale
ori*inare# resaurare ce &e dre& cu'+n &oae fi numi! $n!l-area la ran*ul de (ei,
S! re'enim $ns! %i s! anali(!m dac! acese cu'ine a practica, a medita, %i a iu-i, 'or
s! s&un! alce'a dec+ $ndre&area 1o!r+! a sufleului s&re &racica 'iru-ii, @iind el
$nsu%i o esen-! ra-ional!# sufleul ese $n(esra cu rei $nsu%iri, Prima ne $n*!duie s!
$n'!-!m# %i acesei $nsu%iri i se &orunce%e s! medite(e la acese &rece&e, A doua ne
$n*!duie s! folosim ceea ce am $n'!-a# %i acesei $nsu%iri i se cere s pun $n practic
acese ma"ime# $n sf+r%i a reia ne face s! iubim ceea ce am $n'!-a %i ceea ce
&racic!m# %i ei i se cere s iu-easc acese &orunci,
Penru ca oae facul!-ile sufleului nosru ra-ional s! fie $ndre&ae %i &use $n slu3ba
acesor &rece&e ale 'iru-ii# ese ne'oie de ceea ce# $n noi# ese meni s! $n-elea*!?
meditaia) de ceea ce &une conce&-iile noasre $n a&licare? practica, %i de ceea ce face
ca noi s! iubim frumosul? dragostea! Cu a3uorul uuror acesor facul!-i# 'om fi $n
m!sur! s! dob+ndim ade'!raele bunuri# s! le &unem neab!u $n &racic! %i s! &!sr!m
ne$nina! iubirea $nn!scu! ce ne &oar! c!re ele,
de le*!urile ru&ului# el se a'+n! &rin ener*ia sa naural! $n re*iunile &ure %i lini%ie din care a
cobor+ %i unde se afl! di'iniaea, Aces eer eliberaor# aces foc nesins# aceas! lumin! a *+ndirii
di'ine ese numi simbolic 9ama (eilor, vatra Uni'ersului# slaul sau tronul lui /eus, punctul de
legtur sau unitatea de msur a naurii,
478
Pitagora
Ac-ion+nd asfel# di'ina n!de3de n!scu! din &unerea $n &racic! a uuror acesor
&rece&e# 'a face s! sr!luceasc! $n sufleul nosru lumina ade'!rului# a%a cum ne
s&une &oeul $nsu%i? 0le te vor pune pe calea virtuii divine, adic! e 'or face asemenea
:eului# d+ndu0-i ade'!raa cunoa%ere a fiin-elor, A media asu&ra cau(elor fiin-elor#
asu&ra acelor cau(e care $%i au ori*inea $n ineli*en-a di'inului Creaor# ne conduce $n
cel mai $nal *rad la cunoa%erea :eului# %i ne face $n acela%i im& s! de'enim
asemenea lui, Aceas! asem!nare# numi! de &oe virtute divin, rebuie s! se s&ri3ine
emeinic &e 'iruea omeneasc!
4
,
Prima &are a Imnurilor sacre se ermin! deci cu iubirea de $n-ele&ciune %i de o ce
ese frumos, C!l!u(i-i fiind de aceas! iubire# 'om a3un*e la cunoa%erea ade'!rului ce
ne 'a conduce la asem!narea cu 'iruea di'in!, Rodul acesei $nain!ri ne ese
confirma aici de 3ur!m+n, De fa&# cel care# la $nce&uul acesui &oem# ne $n'!-a
ma"ima 5espect 3urm,ntul, 3ur! aici 1o!r+ c! 'iruea omeneasc!# dac! ese &erfec
$nsu%i!# ne &une &e calea 'iru-ii di'ine,
El ne0a sf!ui mai $naine s! nu 3ur!m &e lucrurile nesi*ure %i nici &e cele cu un
de(nod!m+n $ndoielnic, Asfel de lucruri fiind de mic! im&oran-! %i sc1imb!oare# nu
ese bine s! 3ur!m &e ele# c!ci soara lor nu -ine de noi, Dar &e lucrurile ce sun $n mod
necesar le*ae unele de alele# %i care sun de cea mai mare im&oran-!# &uem s! 3ur!m
$n de&lin! si*uran-!, Sc1imbarea nea'+nd nici un efec
F/iruea omeneasc! se dob+nde%e &rin &racicarea 'iru-ilor morale, 47<
Imnurile sacre
asu&ra lor# acesea nu ne 'or de(am!*i# c!ci ele sun le*ae unele de alele &rinr0o le*e
de absolu! necesiae
4
%i $n!rie de 3ur!m+nul &oeului, Pe de al! &are# nici li&sa lor
de $nsemn!ae %i de 'aloare nu le face nedemne de a fi $n!rie &rin m!ruria
3ur!m+nului di'in, C!ci# a+ &enru oameni c+ %i &enru (ei# ade'!rul %i 'iruea sun
bunurile cele mai m!re-e,
De alfel# &enru auorul acesor 'ersuri# 3ur!m+nul ese o &are a $n'!-!urii, Reli*ia sa
ne cere s! cinsim &+n! $nr0a+ &e cel care ne $n'a-! ade'!rul $nc+# la ne'oie# 'a
rebui s! $n!rim $n'!-!ura sa# s! 3ur!m &e aces maesru %i nu doar s! s&unem? 0l a
(is, ci %i? Aa este i nu alt#el, m 3ur pe el $nsui%
2
! Or# aunci c+nd 3ur! &e $nl!n-uirea
4
$n e"# >le*ea lui Adraseia>, Adraseia ese un e&ie aribui (ei-ei Nemesis# care $nseamn!
inevita-il! Nemesis ese cea care &ede&se%e o ceea ce de&!%e%e m!sura,
5
>Din 'enera-ie &enru Maesrul lor# &ia*oricii nu $i roseau numeleB ei nu $ndr!(neau s!0i foloseasc!
numele# du&! cum se emeau s! roseasc! %i numele (eilorB ei $l numeau Creatorul etradei!%
.Iambli=os# +it!P.th!" A%a se e"&lic! de ce# aunci c+nd 3urau &e el# ei nu $i roseau numele nicioda!#
ci s&uneau &ur %i sim&lu? 4ur pe el $nsui, 3ur pe cel ce ne'a sdit $n su#let etrada sacr!
>Nicioda! 'reun filo(of n0a meria mai mul ca el s! r!iasc! $n memoria oamenilor,,, El a'ea a+a
iscusin-! $n 'orbe# $nc+ (ilnic o-i locuiorii ora%ului se adunau s!0l ascule &e aces om &e care0l
considerau e*alul (eilor, Dar el nu se bucura de faim! doar &enru eloc'en-a sa# ci era admira mai ales
&enru &uriaea mora'urilor sale> .Diodor din Sicilia# H2,
%Dreptatea %i Pitagora, Pitagora %i Adevrul erau cu'ine sinonime $n %coala ialic!, Se %ia c! di<it,
ipse di<it) 0l a spus'o sau 9aestrul a spus'o, ec1i'ala cu Aa vrea 2egea) Aa vrea 5aiunea) 0ste
purul adevr .Simon Marec1al# 2es vo.ages de P.thagore"!
476
Pitagora
acesor m!re-e lucruri# &oeul ne 'orbe%e de Di'iniae %i ne s&une c! sacra etrad,
sursa ordinii 'e%nice a lumii# nu ese alce'a dec+ Di'iniaea $ns!%i# creaoarea lumii,
Dar cum &oae fi etrada Di'iniaeaD E"&lica-ia se afl! in Discursul sacru
1
al lui
Pia*ora# discurs $n care Di'iniaea ese sl!'i! ca Num!rul numerelor
5
,
4
>Aces Discurs sacru, scrie A, Delae# era o o&er! foare com&le"!, Scriiorii ne0o descriu ca fiind
manifesul unui filo(of# codul unui moralis %i re*ula unui fondaor de socieae>, $n aces
Discurs sacru, Pia*ora $nf!-i%a conce&-iile sale filo(ofice# e"&unea eoriile sale des&re numere#
des&re armonia lumii# des&re 'ie-ile sufleului# %i d!dea socie!-ii &e care ocmai o fondase un fel de
consiu-ie# ce fi"a &enru disci&olii s!i &ro*ramul (ilnic de aci'iae# sabilea re*imul %i le d!dea un
&lan de 'ia-! asem!n!or Ordinelor monasice, Din aces Discurs sacru, *en de cae1ism scris $n
'ersuri &enru a fi mai bine re-inu# nu ne0au r!mas dec+ fra*mene, Cele mai im&orane dinre
fra*menele care ne0au &ar'eni# au ser'i la alc!uirea com&ila-iei &oeice numi! Imnurile sacre ale
&ia*oricilor,
5
$nruc+ Dumne(eu a crea oae fiin-ele %i fiecare cae*orie de fiin-e manifes! un num!r
sau o idee, ese e'iden c! numerele# ca %i fiin-ele# rebuie s! &urcead! din Dumne(eu# din Unul# din
Cel care# &rin lucrarea sa# men-ine# daori! num!rului# armoniei %i acordului# &ermanen-a fiin-elor#
ideilor %i lucrurilor, Dumne(eu ese# a%adar# &rimul num!r %i ooda! &rima cau(!B $nruc+ el ese
&rimul num!r sau Uniaea din care &urced celelale numere# &oae fi numi &e dre& cu'+n Cumrul
numerelor! Din acela%i moi' mai ese numi %i Cau(a cau(elor!
De fa& etrada, sau ansamblul &rimelor &aru numere# cu&rin(+nd $nrea*a &uere a decadei %i &rin ea
a uuror numerelor# ese cu ade'!ra num!rul care con-ine oae numerele, Seria acesor &rime &aru
numere .4Y5Y8Y<Z4C2 consiuie decada# iar decada# combin+ndu0se din nou cu &rimele &aru numere
care alc!uiesc etrada, (!misle%e oae numerele, 47L
Imnurile sacre
Dac! oae fiin-ele e"is! $n 'iruea eernelor sale 1o!r+ri# ese e'iden c! num!rul
manifesa $n diferiele lor cae*orii -ine de asemenea de cau(a ce le0a creaB &rimul
num!r $%i are ob+r%ia $n aceas! cau(!# %i din ea &leac! &enru a se $ninde &+n! aici# &e
&!m+n
4
, Or# iner'alul deermina &+n! la care se $ninde num!rul ese con-inu $n
decad!, Cel care 'rea s! numere mai de&are# re'ine du&! (ece# la unu# la doi# la rei,
El num!r! asfel a doua (ecime# &+n! ce a3un*e la dou!(eci, La fel &enru a reia
(ecime# &+n! la ceea ce se nume%e rei(eci# %i a%a mai de&are &+n! la o su!, Du&! o
su!# el num!r! din nou &+n! la (ece# %i asfel &oae# re&e+nd seria (ecimilor#
s! a3un*! &+n! la infini, Or# etrada are 'iruea decadei, $naine de a a3un*e# urm+nd
%irul numerelor# la &erfec-iunea afla! $n decad!# se desco&er! o anumi! &erfec-iune
&ro&rie etradei, c!ci dac! se adun! numerele cu&rinse $nre Monad! %i etrad,
suma lor oal! d! decadaB unu# &lus doi# &lus rei# &lus &aru fac (ece, etrada ese
ooda! media arimeic! $nre monad! %i se&enar# c!ci ea de&!%e%e monada cu
acela%i
Cum# $n lumea a&aren!# uniaea se e"inde f!r! $nceare $n muli&liciae# iar muli&liciaea inde
ne$ncea s! se reine*re(e armonios $n uniae# se s&une c! sacra etrad, ima*ine a :eului manifesa
$n lume# ese i(vorul ordinii eterne a lumii! Lumea ese armonie# iar armonia ese acordul unului %i
muli&lului,
4
>Te in'oc# c+n! un &oe &ia*oric# o# Num!r Di'in# &!rine al (eilor# &!rine al oamenilorP> Penru
Sirianus# Num!rul ese >e"inderea %i acul ra-iunilor seminale con-inue $n Uniae,,, N!scu din el
$nsu%i# nemi%ca# cl!di &e el $nsu%i# din el %i &rin el a fos crea oul# %i oul &!srea(! o ordine de
ne(druncinaB el ese &aradi*ma# auorul# (idiorul# &!rinele (eilor# *eniilor %i oamenilor,>
47M
Pitagora
num!r cu care ese de&!%i! de se&enar 0 cu ale cu'ine ese mai mare cu rei dec+
uniaea# %i mai mic! dec+ %a&e o cu rei, Or# $nsu%irile monadei %i ale se&enarului
sun minunae %i nes&us de frumoase
4
,
Monada# ca &rinci&iu al oric!rui num!r# cu&rinde $n ea 'iru-ile uuror numerelorB iar
se&enarul# $n afar! de fa&ul c! ese un num!r &ur %i nen!scu# &osed! %i &erfec-iunea
monadei, El nu ese (!misli de nici un num!r con-inu $n decad!# a%a cum &aru
&ro'ine din doi ori doi# %ase din doi ori rei# o& din doi ori &aru# nou! din rei ori rei#
(ece din doi ori cinci, El nu (!misle%e nici unul din numerele cu&rinse $n decad!# a%a
cum doi &roduce &e &aru# rei &e nou!# iar cinci &e (ece,
etrada, afla! la mi3loc $nre monada necrea! %i se&enarul &ur %i nen!scu# con-ine %i
cu&rinde deo&ori'! oae 'iru-ile numerelor care &roduc %i sun &roduse# c!ci doar ea#
dinre oae numerele cu&rinse $n seria ce se $ninde &+n! la (ece# ese (!misli! de un
num!r %i# la r+ndul ei# (!misle%e un al num!r,
Mai rebuie ad!u*a c! &rima fi*ur! a solidului se afl! $n etrad! Puncul cores&unde
monadeiB linia num!rului doi# c!ci &lec+nd de la un &unc ea se duce c!re un alulB
su&rafa-a cores&unde num!rului rei# c!ci riun*1iul ese su&rafa-a cea mai elemenar!
forma! de liniile dre&e, Dar solidul cores&unde num!rului &aru, $n etrad se 'ede
&rima &iramid!B ba(a sa riun*1iular! face s! se
Imnurile sacre
4
Des&re monada considera! ca &rinci&iu al numerelor# %i des&re se&enar# &e care &ia*oricii $l
numeau Athena, &enru c! aceas! (ei-! nu fusese n!scu! de o mam! %i nici nu fusese mam!# 'e(i
T1eon din Smirna, 47O
$nre(!reasc! ernarul# iar '+rful cu care se ermin! amine%e monada,
De alfel# &enru a cercea o ce e"is!# oamenii &osed! &aru facul!-i? ineli*en-a#
%iin-a# &!rerea# sen(a-ia
4
, Noi 3udec!m oae lucrurile fie &rin ineli*en-! sau &rin
%iin-!# fie &rin &!rere sau &rin sen(a-ie, $nr0un cu'+n# etrada cu&rinde $n sine oae
lucrurileB ea ese num!rul elemenelor# al anoim&urilor anului# al '+rselor# al
socie!-ilor
5
, Prin urmare# nu s0ar &uea numi nici un sin*ur lucru care s! nu0%i aib!
r!d!cina $n etrad! C!ci a%a cum am s&us# etrada ese cau(a creaoare %i
ordonaoare a o ce e"is!# Di'iniaea ineli*ibil! %i su&rem! care l0a crea &e :eul
care domne%e $n cer %i $n lumea sensibil!
8
,
Cunoa%erea acesui :eu a fos ransmis! disci&olilor de Pia*ora $nsu%i# &e care
auorul acesor 'ersuri 3ur! aici c! &erfec-iunea 'iru-ii ne 'a conduce la lumina
ade'!rului,
4
>Unele lucrurile se a&recia(! &rin $n-ele*ere# alele &rin %iin-!B aceasa &rin &!rere# aceea &rin
senimen, $n-ele*erea $i cores&unde lui unu# %iin-a lui doi# &!rerea lui rei# sau# ceea ce ese acela%i
lucru# su&rafe-ei# iar senimenul lui &aru# sau fi*urii solidului> .Arisoel2,
2
E"is! &aru elemene# &aru anoim&uri# &aru '+rse, etrada ese num!rul socie!-ilor# c!ci#
s&une T1eon din Smirna# >omul ese &rinci&iul sau# alfel s&us# uniaea, @amilia
cores&unde num!rului doi# +r*ul num!rului rei# ceaea num!rului &aruB c!ci din acese
elemene se com&une un neam>,
8
Aces :eu ceresc %i sensibil ese :eul care se manifes! $n ordinea armonioas! a lumii, Ese# s&une
Plaon $n imaios, ima*inea :eului ineli*ibil# al Ineli*en-ei &ure care se afl! dincolo de orice
*+ndire formal!# %i care ese &erfeca Uniae, Des&re Unul inaccesibil %i ascuns %i des&re Demiur*ul
creaor %i conser'aor al uuror lucrurilor# 'e(i Proclus,
477
Pitagora
Ia! de ce# $n ca(ul de fa-!# se &oae s&une c! &rece&ul 5espect 3urm,ntul, ese
res&eca $nocmaiB c!ci# &e de o &are# se 3ur! &e (eii care sun odeauna aceea%i %i# &e
de al! &are# se in'oc! m!ruria maesrului care ne0a $n'!-a etrada, a acelui $n-ele&
care de%i &rin naura lui nu era nici (eu nemurior nici erou *lorifica# a fos un om ce
s0a $m&odobi cu asem!narea cu :eul %i a fos &ri'i de disci&olii s!i dre& c1i& al
:eului, Acesa ese moi'ul &enru care auorul 'ersurilor 3ur! &e el $n lucruri a+ de
im&orane# aminind de 'enera-ia &e care disci&olii lui Pia*ora o a'eau &enru
maesrul lor# &recum %i &re-uirea de care se bucura acesa &enru %iin-ele &e care le
&reda
4
, Or# cea mai $nal! dinre acese %iin-e era cunoa%erea etradei ce or*ani(ea(!
lumea
5
,
4
/enera-ia &ia*oricilor &enru maesrul lor era a+ de mare $nc+ ei se $nclinau $n fa-a $n'!-!urii
sale s&un+nd? 9aestrul a (is, sau mai sim&lu# 0l a (is! $nc! din im&ul 'ie-ii# s&une Iambli=os#
disci&olii $l numeau divinul) du&! moarea sa, ei l evocau spunnd acest om, dar nicioda! nu $i
roseau numele, >Caracerul misic al &ia*orismului# scrie L, Robin# se re'el! %i $n ale as&eceB
Maesrul 'orbe%e no'icilor din s&aele unei &erdele# iar faimosul 0l a (is nu $nseamn! doar c! 'orbele
sale rebuie cre(ue orbe%e# ci %i c! numele s!u sacru nu J rebuie &ronun-a nicioda!,>
>Aceas! admira-ie &e care o-i &ia*oricii o manifesau fa-! de &ersoana Maesrului lor# scrie A,
Delae# mer*ea &+n! la 'enera-ie, Dac! ar fi s!0i d!m cre(are lui Arisoel# disci&olii lui Pia*ora erau
con'in%i c! maesrul lor era o manifesare a lui A&ollon# %i credeau $n $n'!-!urile sale ca $n oracolele
unei di'ini!-i>,
5
etrada era considera! esen-a Uni'ersului# armonia, sursa a o ceea ce ese frumos %i bine,
Penru &ia*orici# ra&orurile e"isene $nre &rimele &aru numere re&re(enau %i con-ineau# de fa&#
acordurile mu(icale esen-iale, etrada 5CC
Imnurile sacre
Dar &enru c! am e"&lica &rima &are a acesor 'ersuri# %i &enru c! &area a doua
'orbe%e des&re f!*!duiala emeinic! %i f!r! de *re% &e care ne0o face cunoscu!
maesrul sacru al etradei, credem c! a sosi 'remea s! recem la ale lucruri# %i s!
ar!!m mai $n+i de ce &re*!ire# de ce r+'n!# %i de ce s&ri3in a'em rebuin-! din &area
fiin-elor su&erioare# &enru a le &uea $n+m&ina cum se cu'ine,
1
e"&lica le*ile mu(icii &!m+ne%i %i ale mu(icii cere%iB %i cum armonia era &enru Pia*ora marea le*e
a lumii# etrada a &uu fi considera! de el &e bun! dre&ae dre& i(vorul Caturii al crei curs e
venic!
5C4
/ERSURILE HL/II0HLIH
$ar nu ncepe o lucrare mai nainte de a ruga pe Zei s !i-o desvreasc.
Auorul 'ersurilor sc1i-ea(! aici $n c+e'a cu'ine mi3loacele &rin care &uem s!
dob+ndim ade'!raele bunuri? mi%carea fireasc! a sufleului %i a3uorul di'in, C1iar
dac! ale*erea fa&elor frumoase -ine de noi# nu rebuie s! ui!m c! de la Creaor am
&rimi noiF aceas! faculae de a ale*e# %i de aceea a'em absolu! ne'oie de a3uorul lui
&enru a duce la bun sf+r%i ceea ce am ales, $nr0ade'!r# (elul ce 'ine din!unrul nosru
seam!n! cu o m+n! $nins! &rimind bunurile# iar a3uorul &e care ni0l d! :eul s! $n
aceea c! el ese i('orul neseca al bunurilor &e care ni le d!ruie%e,
Dac! &uin-a de a a3un*e la ade'!raele bunuri -ine de naura sufleului nosru# numai
de S!&+nul Di'in de&inde s! le de('!luie celui care le cau! cu 'rednicie, Ru*!ciunea
&are s! fie mi3locul ce une%e lucrul c!ua cu darul :euluiB ea ne a&ro&ie de cau(a care
ne0a crea# care ne0a da fiin-a %i care 'rea s! ne conduc! la fericire,
202
Imnurile sacre
1
Dar cum am &uea &rimi fericirea dac! nu ne0ar fi da! de0Di'iniaeD Ai cum ar &uea
Di'iniaea# a c!rei naur! ese d!rnicie# s! dea celui care# fiind s!&+n &e a'+nul
sufleul s!u# n0ar 'rea s! i0o cear!D De aceea# ca s! nu ne ru*!m numai $n cu'ine# ci s!
$n!rim &rin fa&e ru*!ciunile noasre# ca s! nu ne $ncredem doar $n &uerea noasr! ci
s! c+%i*!m %i a3uorul 'eni de la :eu# ca s! unim ru*!ciunea cu fa&a# a%a cum se
une%e forma cu maeria# %i# $nr0un cu'+n# ca s! ne ru*!m &enru ce facem# %i ca s!
facem ceea ce ne ru*!m# auorul acesor 'ersuri reune%e cele dou! sfauri# (ic+ndu0ne?
Dar nu $ncepe o lucrare mai $nainte de a ruga pe /ei s i'o desv,reasc
1
!
Nu rebuie# a%adar# s! r+'nim s! facem fa&e bune# ca %i cum reu%ia lor ar -ine numai
de noi# f!r! a3uorul 'eni de la :eu, Dar nici nu rebuie s!
4
>Ru*!ciunea nu ese o in'oca-ie adresa! di'ini!-ii &enru a ob-ine fa'oruriB ea ese &ur! de orice
dorin-e maerialeB ese elanul sufleului 'iruos c!re di'in# i('orul $nre*ii &erfec-iuni, Ceea ce
&urcede din :eul# c1iar dac! ese disinc# nu ese cu oul se&ara de el, $n 'iruea afini!-ii care $l
lea*! $nc! de &rinci&iul s!u# inde s! re'in! la el# %i acul de iubire %i de ineli*en-! care $l &oar! s&re
:eu ese c1iar ru*!ciunea,
Esen-a ru*!ciunii ese $noarcerea sufleului c!re di'iniaeB efecul s!u imedia# o mul mai mare
'irueB -elul s!u su&rem# unirea cu :eul, Oamenii se $n%eal! foare mulB ei $%i $nc1i&uie c! :eul se
$nde&!rea(! sau se a&ro&ie de ei# %i c! for-a ru*!ciunii are menirea de a0l ara*e %i a0l face s! coboare
la ei, :eul ese $nodeauna %i &reuindeni &re(enB el se afl! $n sufleele noasre# sau mai de*rab!
sufleele noasre sun in el, C+nd credem c! :eul se a&ro&ie de noi# noi sunem de fa& cei care# &rin
'irue# iubire %i ru*!ciune ne a&ro&iem de el# ali&indu0ne la &ura sa esen-! cu &area sufleului nosru
care ese asemenea lui, Nu :eul se coboar! $n sufle# ci sufleul ese cel care se $nal-! la el .Produs# In
im!"!
5C8
Pitagora
ne mul-umim doar cu cu'inele ru*!ciunii# f!r! s! ne sr!duim &enru a ob-ine ceea ce
dorim, Proced+nd asfel# fie c! 'om ar!a o 'irue aee# dac! ne ese $n*!dui s! ne
e"&rim!m asfel# fie c! 'om face o ru*!ciune ce nu 'a fi $nso-i! de nici o ac-iune, $n
&rimul ca(# li&sa de credin-! 'a disru*e de la bun $nce&u 'iruea# iar $n al doilea ca(#
inac-iunea 'a disru*e folosul ru*!ciunii,
C!ci cum am &uea $m&lini ce'a frumos# dac! nu am urma re*ula di'in!D Ai cum# &e
de al! &are# ceea ce am $m&lini urm+nd aceas! re*ul! n0ar a'ea absolu! ne'oie#
&enru a fi dus la bun sf+r%i# de a3uorul :euluiD /iruea ese ima*inea :eului $n
sufleul ra-ional %i# &enru a fi (!misli!# o ima*ine are absolu! ne'oie de un model
care# &rin asem!nare# ne $n*!duie s! ain*em %i s! &osed!m binele %i frumosul
4
,
JSco&ul ru*!ciunii ese s! ne uneasc! cu fiin-ele su&erioare din care &urcedem, >Esen-a ru*!ciunii ese
de a uni sufleul cu (eii> .Proclus# In im!"! >Ru*!ciunea# $n %coala din Ale"andria# nu era doar o
cerere adresa! lui Dumne(eu &enru a ob-ine un lucru necesar# nu era doar un ac de mul-umire &enru
ceea ce de3a a fos ob-inuB sarea sufleului care se roa*!# ese o sare filo(ofic! care &urific! %i
sfin-e%e numai &rin ceea ce a fos ceru, Deasu&ra ra-iunii %i %iin-ei se afl! un uria% efor al
ineli*en-ei umane# &rin care sufleul se une%e a+ de sr+ns cu Dumne(eu $nc+ a3un*e# ca s! s&unem
a%a# s! se idenifice cu el# %i s! cunoasc! &enru o cli&! naura di'in! ca &e &ro&ria sa con%iin-!,
Aceas! unire a sufleului cu Dumne(eu se &roduce &rin e"a(# iar e"a(ul nu ese doar ulimul *rad al
cunoa%erii# ci ese de asemenea# un sco& al moralei# sarea cea mai &ur! %i mai sf+n!# &enru c! el
$nal-! omul &+n! la sursa $nre*ii sfin-enii, Cu oae c! aceas! unire misic! a creaurii cu Creaorul
re&re(in! culmea $n-ele&ciunii# nu %iin-a re&re(in! cel mai si*ur mi3loc de a a3un*e la eaB ese o
dorin-!# o as&ira-ie# o iubire f!r! limie# care ne &oar! a+ de de&are 5C<
Imnuril
e sacre
Se cu'ine# a%adar# ca cei 'or s! &racice 'iruea aci'! s! se roa*e# iar cei care se roa*!
s! ac-ione(e &enru a dob+ndi aceas! 'irue, A &roceda asfel $nseamn! a f!&ui a'+nd
oc1ii a-ini-i la ce ese luminos %i di'in# %i a ne $ndre&a# ali&indu0ne de cau(a &rim! a
uuror lucrurilor# c!re filo(ofie,
$nr0ade'!r# etrada, aces i(vor al Caturii al crei curs e venic, nu ese numai cau(a
eern! a uuror fiin-elor# ci %i cau(a fericirii lorB ea $m&r!%ie asu&ra $nre*ului uni'ers#
ca o lumin! ineli*en! %i &ur!# binele ce $i ese &ro&riu,
Sufleul care se ali&e%e de ea %i care# &recum un oc1i# se &urific! &enru a0%i face
&ri'irea mai &!run(!oare# ese $ndemna la ru*!ciune de silin-a sa &enru fa&ele
buneB %i# din nou# &rin &uerea i('or+! din ru*!ciunea $m&lini! el $%i s&ore%e (elul#
c!ci $%i une%e fa&ele cu 'orbele %i d! !rie fa&elor sale 'iruoase &rin le*!urile ce $l
unesc cu Di'iniaea
4
,
de noi $n%ine $nc+ lumea $nrea*! dis&are &enru noi# %i nu mai r!im dec+ &enru conem&larea %i
iubirea de Dumne(eu, Aceas! as&ira-ie# aceas! dorin-!# aceas! iubire# $nc1is! $n noi $n%ine sau
e"eriori(a! &rin cu'ine sau &rin semne de adora-ie# ese ru*!ciunea> .R, Simon2,
4
A%adar# &enru Hierocles# ru*!ciunea nu re&re(in! o sim&l! formul! de im&lorareB ea ese un ac de
su&unere %i de $ncredere $n Dumne(eu# un elan de credin-! care ne &oar! s&re el %i ne deermin! s!
ac-ion!m $nodeauna bine,
>Pia*ora de(a&roba ru*!ciunile adresae (eilor &enru folosul &ro&riu# din cau(a necunoa%erii a ceea
ce ese cu ade'!ra folosior> .Dio*ene Laer-iu2,
Plaon a &!sra# $n Al doilea Alci-iade, dou! 'ersuri $n care un &oe# adres+ndu0se lui :eus# $n numele
s!u %i al o'ar!%ilor s!i# $l im&lor! s! r!m+n! surd la ru*!ciunile lor aunci c+nd $i 'or cere anumie
fa'oruri &e care le consider! necesare# %i s! nu le rimi! dec+ ceea ce ese cu ade'!ra folosior,
5C6
Pitagora
G!sind calea cea drea&! fie &rin sine $nsu%i# fie &rimind0o &rin iluminare di'in!# el
cau! s! fac! ceea ce cere $n ru*!ciunile sale# %i s! se roa*e &enru a duce la bun sf+r%i
ceea ce face, Aceasa ese le*!ura dinre ru*!ciune %i ac-iune, Iar roadele0dob+ndie
din acese dou! lucruri le 'om 'edea $n cele ce urmea(!,
>Pia*ora s&unea c! rebuie s! fii sim&lu $n ru*!ciuni %i s! nu nume%i binefacerile &e care le ceri# ca
&uerea# frumuse-ea# bo*!-ia# %i ale bunuri asem!n!oare# c!ci adesea oricare din acese lucruri# c+nd
sun &rea mul dorie# ne &o duce la &ier(anie, El mai s&unea c! $n-ele&-ii rebuie s! se roa*e (eilor
&enru cei i*noran-i# c!ci ace%ia nu cunosc care sun ade'!raele bunuri ale 'ie-ii &e care rebuie s! le
cear! de la (ei> .Diodor din Sicilia2,
>Pia*ora 'oia ca (eii s! fie cinsi-i $n fiecare (i &rin imnuri># s&une Iambli=os $n +it!P.th!, iar Por&1)r
&o'ese%e c! acese imnuri erau $nodeauna acom&aniae la lir!, Lira era simbolul armoniei lumii# %i
&ia*oricii# celebr+ndu0i &e (ei# nu c!uau dec+ s! r!iasc! $n acord cu armonia &e care o r!s&+ndea $n
lume Ineli*en-a di'in!, 5CL

/ERSURILE HLIH0LI
Cnd toate aceste precepte !i vor fi &ine cunoscute,
vei n!elege alctuirea Zeilor nemuritori i a oamenilor muritori, vei afla
pn la ce punct lucrurile se despart i pan la ce punct ele se unesc.
Cel mai im&oran lucru f!*!dui de &oe acelora care 'or urma &rece&ele ese
cunoa%erea :eului# %iin-a eolo*ic!# cunoa%erea uuror fiin-elor n!scue din etrad,
cu $n-ele*erea lim&ede a ceea ce le se&ar! &e *enuri# %i a ceea ce le une%e in uniae,
Ordinea %i ran*ul acesor fiin-e sun $nf!-i%ae aici &rin cu'+nul alctuire! /ersul?
Pan la ce punct ele se separ, ne arat di'ersiaea lor# iar 'ersul? P,n la ce punct
ele se unesc, ne ara! le*!ura lor *eneric!, De%i $n mod naural sun se&arae# diferiele
*enuri de subsan-e ra-ionale se unesc $nr0un acela%i ansamblu# ocmai daori! acesei
se&ara-ii# c!ci fa&ul c! unele sun creae s! fie &rimele# alele
207
Pitagora
Imnurile sacre
la mi3loc iar alele la urm!# le face s! fie se&arae %i unie $n acela%i im&,
$nr0ade'!r# fiin-ele din+i n0ar &uea s! de'in! cele din mi3loc sau cele din urm!B cele
mi3locii# &rimele sau ulimeleB ulimele# cele mi3locii sau cele din+i, Se&arae du&!
*enul lor# ele r!m+n 'e%nic sabilie $n limiele rasae de :idiorul lumii, $n aces fel
rebuie $n-eleas! e"&resia %Pan la ce punct se separ%! C+ &ri'e%e e"&resia? %Pan
la ce punct se unesc%, o 'om cercea $n acela%i fel,
Aces uni'ers n0ar fi a+ de des!'+r%i dac! n0ar cu&rinde la s+nul s!u# &recum
$nce&uul# mi3locul %i sf+r%iul unui o $nc1e*a# &e cele din+i# &e cele din mi3loc %i &e
cele din urm! &!r-i ce $l alc!uiesc, Or# cele din+i n0ar mai fi &rimele dac! n0ar fi
urmae de cele mi3locii %i de cele din urm!, Mi3lociile n0ar mai fi ceea ce sun# dac! n0
ar a'ea la ca&ee cele dou! e"reme, $n sf+r%i# cele din urm!# n0ar mai fi ulimele# dac!
n0ar fi &recedae de &rimele %i de cele din mi3loc,
Toae acese &!r-i lucrea(!# a%adar# la des!'+r%irea marelui To# adic! se unesc unele cu
alele, Ca s&ecii diferie# ele sunt separate, dar ca &!r-i ale unui uni'ers unic# ele se
unesc, %i# fiind se&arae %i unie $n acela%i im&# ele alc!uiesc ordinea di'in! a lumii
uni'ersale# alc!uire &e care o 'om &uea cunoa%e numai dac! 'om urma &rece&ele ce
ne0au fos dae,
Or# $nda! ce *+ndim la *enurile e"reme# s&iriului nosru i se $nf!-i%ea(! dinr0o da!
%i *enurile din mi3loc, Ia! de ce auorul 'ersurilor ne s&une? vei cunoate alctuirea
/eilor nemuritori i a oamenilor muritori! C!ci fiin-ele din+i sun le*ae de cele din
urm! &rin cele mi3locii# iar ulimele se $nal-! la cele
208
din+i &rin mi3locirea 0roilor glori#icai! Aceasa ese ordinea %i ran*ul fiin-elor
ra-ionale
4
,
Am ar!a c! /eii nemuritori sun &rimele fiin-e in aceas! lume# c! du&! ei 'in 0roii
glori#icai, %i c!# $n cele din urm!# a&ar Geniile pm,nteti, *enii &e care &oeul le
nume%e oameni muritori! Tooda!# am e"&lica &e scur cum rebuie s! conce&em fie0
care din acese *enuri, $ns! cunoa%erea emeinic! a uuror acesor fiin-e &e care
radi-ia ne $n'a-! s! le cinsim# a&ar-ine numai celor care au $m&odobi 'iruea &racic!
cu 'iruea conem&lai'!# sau celor care# &rin &erfec-iunea 'iru-ii omene%i# s0au
ridica &+n! la 'iruea di'in!, A cunoa%e $n aces fel modul $n care fiin-ele au fos
a%e(ae %i r+nduie
4
Docrina ideni!-ii de ori*ine a (eilor %i oamenilor# care se re(um! a+ de des $n afirma-ia unei
$nrudiri a unora cu ceilal-i# ese o conce&-ie &ia*orico0orfic!, Penru Em&edocle# omul ese un
Oaifico'# geniu ceresc e"ila &e &!m+n &enru a0%i is&!%i &!caeleB &rinr0o educa-ie &ori'i! %i &rin
&urific!ri# el &oae re*!si con%iin-a ori*inilor sale %i a naurii sale di'ine %i &oae inra din nou $n
r+ndul Preaferici-ilor, Toae fiin-ele 'ii# J inclusi' (eii# sun $nrudie $nre ele# &enru c! au o aceea%i
ori*ine, Penru orfici# Naura era mama comun!# educaoarea %i doica oamenilor %i a (eilor, Miserele
$n'!-au o docrin! asem!n!oare# %i sufleele ini-ia-ilor se &re'alau de rudenia lor cu (eii &enru a fi
admise $n di'ina lor o'!r!%ie,
>Oamenii %i (eii au o ori*ine comun!, Ai unii %i al-ii am fos al!&a-i de aceea%i mam!B dar sunem
se&ara-i &rin $nrea*a &uere ce ne0a fos da!, Omenirea nu $nseamn! nimic# %i cerul de aram!# s!la% al
(eilor# r!m+ne de neclini, Tou%i un sufle mare# o ineli*en-! sublim!# o comuniae de naur! ne d! o
anumi! asem!nare cu cei Nemuriori# de%i noi ui!m mereu -elul &e care desinul l0a fi"a drumului
nosru> .Pindar2, $n 'iruea acesei $nrudiri# &ia*oricii credeau c! sufleul ese o fiin-! di'in!
$ngropat $n ru& &enru &ede&sirea &!caelor, Des&re docrina &ia*oric! a sufleelor omene%i
&ro'enind dinr0un acela%i sufle uni'ersal# 'e(i Se"us Em&iricus,
209
Pitagora
de Di'iniaea $ns!%i# $nseamn! a de'eni asemenea Di'ini!-ii,
$nruc+ du&! fiin-ele necor&orale 'ine naura cor&oral!# care um&le lumea '!(u! %i
ese su&us! auori!-ii esen-elor ra-ionale# &oeul ne $nf!-i%ea(! binefacerile de care se
'or bucura cei care# cerce+nd ordona aceas! %iin-!# 'or $naina $n sudiul Naurii,
54C
/ERSURILE LII0LIII
6ei mai cunoate, dup $reptate, c Natura este in totul asemntoare siei,
nct nu vei mai nd.dui ce nu e de nd.duit, i nimic nu i!i va7 ascuns.
Naura# model+nd aces uni'ers du&! armonia di'in!# l0a crea du&! c1i&ul %i
asem!narea sa# %i a de('!lui frumuse-ea di'in! $n oae $nf!-i%!rile r!s&+ndie in lume,
Asfel# ea a da cerului mi%carea 'e%nic!# &!m+nului emeinicia# %i acese dou! s!ri
o&use $nruc1i&ea(! r!s!uri ale asem!n!rii di'ine, Ea a or+ndui cor&ului ceresc s!
dea ocol uni'ersului# iar cor&ului &!m+nesc s!0i sea $n cenru, Or# $nr0o sfer! cenrul#
sub un anumi as&ec# &oae fi &ri'i ca $nce&u %i# sub al as&ec# ca sf+r%i a ceea ce el
con-ine $n sine
4
, $n 'iruea acesei alc!uiri# dac! -inuurile su&erioare sun $m&odobie
de asre %i dac!# sub ele# e"is! fiin-e ineli*ene#
4
Dac! &ri'im o sfer! &e din!unru# cenrul aceseia re&re(in! $nce&uul# iar circumferin-a# sf+r%iulB
dac! o &ri'im din afar!# circumferin-a $i ese $nce&u# iar cenrul# sf+r%i, Asrele sun /eii nemuritori!
544
Pitagora
&!m+nul nu ese $m&odobi dec+ de &lane %i de animale care nu au $n comun dec+
sen(a-ia, $nre cele dou! *enuri de fiin-e a+ de $nde&!rae unele de alele# omul se
afl! la mi3loc,
Animal $n(esra cu o dubl! e"isen-!# omul se afl! &e ulimul loc $nre fiin-ele
su&erioare %i &e &rimul loc $nre fiin-ele inferioare, De aceea# aunci c+nd se une%e cu
fiin-ele nemurioare# el &oae s! desco&ere# &rin $noarcerea la ineli*en-!# soara ce $i
ese &ro&rie# iar c+nd se une%e cu urmele de s&ecii murioare# el se $nde&!rea(! de la
le*ile di'ine %i decade din demniaea sa, Penru c! ese ulimul dinre *enurileK
ra-ionale# nu s! $n naura lui &uin-a de a0%i folosi ne$ncea ineli*en-a# c!ci# dac! ar
&uea# el n0ar mai fi om ci (eu, Dar nici nu &oae s! se foloseasc! de ineli*en-a sa
ne$ncea# de%i o &oae face $nr0un fel care nu r!m+ne idenic# c!ci aunci ar fi
asemenea 9esagerilor
1
!
A%adar# omul e o fiin-! care doar &rin asem!nare se &oae ridica s&re ceea ce ese bunB
&rin naura sa# el ese inferior /eilor nemuritori %i 0roilor glori#icai, adic! celor dou!
*enuri de fiin-e su&erioare %i mi3locii care $l &reced $n or+nduiala lumii, A%a cum el
ese inferior :eilor %i Eroilor &enru c! nu0%i &oae folosi $nodeauna %i neconeni
ineli*en-a# c!(+nd adesea $n i*noran-!# $n uiarea esen-ei sale %i a ilumin!rii di'ine ce
coboar! asu&ra lui# o a%a# &enru c! el nu r!m+ne de0a &ururi In aceas! sare de
i*noran-!# el ese su&erior animalelor li&sie de ra-iune %i &lanelorB %i# su&erior &rin
esen-a sa $nre*ii nauri &!m+ne%i %i murioare# el &oae s!
Imnurile sacre
4
Ace%i 9esageri sun 0roii glori#icai care &!srea(! $nodeauna# dar nu $nr0un fel nesc1imb!or#
*+ndirea di'in!, 545
se $noarc! la 'irue# s! %ear*! uiarea de :eu &rin aducere amine# s! rec+%i*e &rin
$n'!-!ur! ceea ce a &ierdu# %i asfel s! lecuiasc! $nde&!rarea %i fu*a sa de cer,
Asfel fiind fiin-a uman!# s! $n firea lucrurilor ca omul s! &oa! cunoa%e alctuirea
/eilor nemuritori i a oamenilor muritori, adic! ordinea %i ran*ul fiin-elor care
com&un *enurile ra-ionale %i s! &oa! cunoa%e de asemenea c! Catura este $n totul
asemntoare siei, adic! s! %ie c! subsan-a cor&oral!# de sus &+n! 3os# ese
$nfrumuse-a! de c1i&ul modelului s!u di'in
4
, El &oae cunoa%e oae acese lucruri
cor&orale %i necor&orale dup Dreptate, adic! a%a cum au fos sabilie de Le*e# a%a
cum le0a crea Di'inul :idior %i a%a cum au fos or+nduie de 'oin-a sa,
Nu rebuie# a%adar# l!s+ndu0ne &ura-i de un (el orb %i nebunesc# s! sc1imb!m du&!
&lac ordinea demni!-ii fiin-elor, Ci rebuie s! ne sr!duim s! cunoa%em# urm+nd
re*ulile 'iru-ii# oae fiin-ele dup Dreptate, %i du&! modul $n care Le*ea ce
*u'ernea(! ordinea lumii le0a dis&us &e fiecare, Din acese dou! cunoa%eri 0 cea
&ri'ioare la Di'iniae %i la fiin-ele necor&orale %i cea &ri'ioare la fiin-ele cor&orale 0
a&are firesc corolarul? nu vei mai nd3dui ce nu este de nd3duit, i nimic nu $i va
4
$n ceea ce ese sus ca %i $n ceea ce ese 3os sr!luce%e un refle" de ineli*en-! di'in!, Aces refle" ese
cel care face ca Naura s! fie $n oul asem!n!oare sie%i, Aceas! analo*ie# care lea*! oae lucrurile %i
care ese c1eia ade'!raei cunoa%eri# ese formula! $n a-la de &marald, acel credo re&rodus $n oae
raaele de alc1imie $n felul urm!or? Ceea ce este sus este la #el cu ceea ce este 3os, iar ceea ce este
3os este la #el cu ceea ce este sus, pentru a $mplini miracolul unui singur lucru!
548
Pitagora
mai #i ascuns! C!ci numai &enru c! nu -ine seama de naura esen-ial! a lucrurilor#
a3un*e omul s! n!d!3duiasc! ce nu se &oae n!d!3dui# %i s! fac! &lanuri de neains,
De &ild!# dac! un om dore%e s! reac! $n r+ndul /eilor nemuritori sau al 0roilor
glori#icai a+ im& c+ ese om# $nseamn! c! aceas! fiin-! uman! nu cunoa%e 1oarele
fi"ae de Naur!# %i nu &oae face deosebire $nre fiin-ele din+i# cele din mi3loc %i cele
de &e urm!, Pe de al! &are# dac! cine'a# din necunoa%erea nemuririi inerene
sufleului nosru# $%i $nc1i&uie c! sufleul s!u 'a &ieri oda! cu ru&ul murior# el
a%ea&! un lucru ce nicic+nd nu se 'a &erece,
$n mod asem!n!or# cel care daori! 3osniciei %i li&sei sale de sim-ire se a%ea&! ca
du&! moare s!0%i sc1imbe ru&ul cu cel al unui animal li&si de ra-iune sau cu o &lan!#
acela# f!c+nd in'ers dec+ cei ce ind s!0%i &resc1imbe naura uman! &enru a de'eni
una din fiin-ele care com&un *enurile su&erioare# decade $n r+ndul fiin-elor inferioare#
se $n%eal! %i se r!!ce%e# c!ci n0a fos $n sare s! $n-elea*! esen-a &ro&rie sufleului
omenesc,
Se (ice c! sufleul 0 de%i r!m+ne de0a &ururi cel al unui om 0 de'ine (eu sau animal#
du&! cum dob+nde%e 'iruea sau 'iciul, Prin naura lui# el nu ese nici una nici ala#
dar numai de el de&inde cu cine 'a sem!na
4
,
4
Hierocles combae aici *re%eala celor care iner&reea(! $nr0o manier! *rosolan! %i $n liera ei
docrina lui Plaou0# des&re meem&si1o(!, $n mod e'iden# aceas! docrin! nu ese dec+ o ale*orie
care 'rea s! ne fac! s! $n-ele*em# c! omul de'ine asemenea animalelor &rin 'iciu# sau asemenea lui
Dumne(eu &rin 'irue# %i c! el nu &oae fi nici una %i nici ala 54<
Imnurile sacre
$nr0un cu'+n# cel ce nu cunoa%e demniaea fiec!rei fiin-e# d+ndu0i din aceas!
&ricin! o 'aloare necu'eni!# acela face din i*noran-a sa emeiul unor &!reri *re%ie %i
al unor nde3di dearte! Dar cel care cunoa%e limiele rasae de Creaorul lumii
fiec!rei fiin-e# care %ie cum au fos creae oae fiin-ele# care ra&orea(! la Di'iniae
cunoa%erea de sine $nsu%i# acela $m&line%e n!de3dea f!r! *re%
4
B
f!r! a se $m&ori'i le*ilor ce *u'ernea(! ordinea lumii, $n carea sa Despre Providen, Hierocles
sus-ine c! Plaon n0a 'ru s! s&un! c! sufleele omene%i se &o $nru&a $n animale# sau c! cele ale
animalelor &o locui $nr0un ru& omenesc# ci c! numai su#letele omeneti se pot $ncarna $n alte trupuri
omeneti! Aceas! iner&reare a meem&si1o(ei ese asem!n!oare cu cea a lui Proclus %i Iambli=os,
C+nd un om decade $nr0o sare de e"isen-! asem!n!oare celei a animalelor# s&une Proclus $n In!
Plat! im!, nu $nseamn! c! el urmea(! s! $mbrace un ru& de animal,
>Aunci c+nd ade'!rul ese ne&uincios# e ne'oie ca min-ile s! fie 'indecae &rin minciuni! S! folosim#
dac! 'a fi ne'oie# s&aima &e care o re(esc acese idei sr!ine care fac ca sufleele b!rba-ilor imi(i s!
reac! $n ru&uri de femei# care &resc1imb! &e uci*a%i $n animale fioroase# &e desfr+na-i $n &orci %i
misre-i# &e oamenii u%uraici $n &!s!ri# %i &e cei
4
care sun frico%i %i r+nda'i# i*noran-i %i &ro%i# $n
&e%i> .Timaios din Locri2,
C1alcidius# $n comenariul s!u la imaios, $l $n-ele*e &e Plaon $n acela%i fel ca Hierocles %i Proclus#
c!ci el diferen-ia(! &!rerea lui Plaon de cea a lui Pia*ora %i a lui Em&edocle# care *+ndeau c!
sufleele omene%i &ueau &rimi non naturam modo #eram, sed etiam #ormas!
JAceas! n!de3de f!r! *re%# care ne fere%e de s&eran-e de%are %i de emeri f!r! ros# ne ese da! de
cunoa%erea de sine, C+nd ne cunoa%em &e noi $n%ine# $l cunoa%em &e Dumne(euB %i# cunosc+ndu0l &e
Dumne(eu# adic! Ade'!rul# noi cunoa%em ooda! ran*ul care ne ese &ro&riu %i m!sura
&osibili!-ilor inerene ade'!raei noasre esen-e, Or# omul ese ulima dinre esen-ele ra-ionale, Dac! el
&oae de'eni asemenea fiin-elor su&erioare# nicic+nd $ns! nu &oae s! decad!
546
Pitagora
el face do'ada c! %ie ce $nseamn! >cea mai bun! m!sur!>
4
# &!(ind $nodeauna cu cea
mai mare sfin-enie &rece&ul? >Urmea(!0l &e :eu>
5
,
la ran*ul de fiin-! li&si! de ra-iune, Numai c+nd se &une &roblema s! se $nal-e# s&une Iambli=os# omul &oae ince&e s! s&ere,
Putem s sperm orice, c+n! Linus# pentru c nimic nu este de nesperat! Dumne(eu poate $mplini orice, cci lui totul $i este
cu putin!
>Ese si*ur c!# a%a cum omul &oae de'eni asemenea lui Dumne(eu &rin 'irue# el &oae de'eni asemenea animalelor &rin
'iciu, Ia! de ce Da'id s&une @Psalmul KL" c! omul #iind $n cinste, adic! ima*inea lui Dumne(eu &rin ori*inea sa# nu l'a
$neles, i de aceea a #ost co-or,t la rangul #iinelor #r raiune, devenind asemenea lor! De aceea# nimic nu ese mai firesc
dec+ de a da omului numele celui cu care se aseam!n! cel mai mul, /ec1ii e'rei d!deau oamenilor numele animalelor cu
care 'iciile &e care le a'eau $i f!ceau s! semene cel mai mul# %i ei $i numeau lupi, c,ini, porci, erpi, du&! cum obser'au $n ei
'iciile acesor animale> .Dacier# +ie de P.thagore"! E*i&enii &rocedau la fel, Dar ar fi o *re%eal! s! se iner&ree(e acese
fic-iuni simbolice ca e"&resie lierar! a unei reali!-i, $n orice ca(# oricum am lua0o# rebuie s! s&unem $naine de oae c!
Pia*ora# admi-+nd i&oe(a meem&si1o(ei# nu o se&ara de rela-ia ra-ional! ce rebuie s! e"ise $nre bine %i fericire# $nre r!u
%i nenorocire, Noi sunem liberi %i res&onsabili de ale*erea noasr! %i dac! sunem ferici-i &rin 'irue sau neferici-i &rin 'iciu#
$n ambele ca(uri noi sunem cei care ne cl!dim desinul a+ $n aceas! e"isen-! c+ %i $n cealal!, Meem&si1o(!# sau mai
bine (is meemsomao(a# a fos considera! ca un semn c! sufleul nu %i0a ermina ciclul &urific!rilor# ca o ea&! a
&alin*ene(ei %i ca un mi3loc de eliberare final!,
4
Des&re >cea mai bun! m!sur!># a se 'edea Plaon# 2egi, I/# %i Sim&licius# In 0pictetum!
5
Des&re &rece&ul &ia*oric >Urmea(!0l &e :eu># a se 'edea Iambli=os# +it! P.th! %i Eoeius# Consol!
54L
/ERSURILE LI/0LH
6ei mai ti c oamenii i atrag relele prin propria i li&era lor alegere.
Neferici!ii8 ei nu tiu nici s vad,
nici s aud adevratele &unuri
ce lng ei se afl.
9u!ini sunt cei ceau nv!at s scape de suferin!ele lor.
(sta este soarta ce tul&ur mintea muritorilor. Ca nite cilindri,
ei se rostogolesc ncoace i ncolo, mpovra!i de rele fr numr.
Cci, sdit n ei, necru!toarea 6ra.& i
urmrete i-n somn, fr ca ei s-i dea seama'
i ei n-ar tre&ui s-o strneasc, ci mai degra& s-o alunge nentr)iat.
54M
Pitagora
Oda! ce ordinea %i ran*ul fiin-elor necor&orale %i cor&orale sun cunoscue &erfec# 'a
rebui a&oi s! se cunoasc! esen-a omului %i relele care ar &uea s0o ulbure, Trebuie
s&us c! firea omeneasc! ese a%e(a! $nre fiin-ele ce nu &o c!dea $n r!u %i cele care
&rin naura lor nu se &o ridica nicic+nd &+n! la 'irue, Ia! de ce ea alunec! $nre cele
dou! s!ri# aci r!ind $n sferele $nale o 'ia-! ineli*en! %i ferici!# aci ali&indu0se &e
&!m+n de oae suferin-ele sferei sensibile, De aceea# &e dre& cu'+n a s&us Heracli
c! >noi r!im moarea unora %i murim 'ia-a alora>, Omul# a%a cum a s&us Em&edocle
&ia*oricul# decade dinr0o re*iune &reaferici!# >e"ila din cer %i r!!cind &e &!m+n#
su&us &rea&leca al furioasei /ra3be>
4
,
Dar el se ridic! %i $%i re*!se%e sarea ori*inar! dac! &!r!se%e lucrurile &!m+ne%i %i
>nefericiul -inu> unde# a%a cum s&une o Em&edocle# se afl! >moarea %i de(n!de3dea
%i un nesf+r%i alai de nenorociri># %i unde cei dec!(u-i >r!!cesc $n be(n! &rin,c+m&iile
nefericirii,>
Or# dorin-a $nfl!c!ra! a celui care 'rea s! &!r!seasc! aceas! c+m&ie a nefericirii ese
de a se *r!bi s! a3un*! la c,mpia de adevr%
2
! Dac! nu
Imnurile sacre
l>Din ce cinsire 0 se 'ai! Em&edocle $n lucrarea sa Puri#icri 0 din ce $nal de fericire am &o*or+
&enru a r!!ci &e0aces &!m+n &rinre murioriP>
C,mpia de adevr &e care e'oluea(! :eii# aces loc al ade'!raei %iin-e unde sufleele &ure &o *!si
1rana &rielnic!# ese ineli*en-a di'in!, Hrana care se *!se%e $n c,mpia de adevr, s&une Ploin# >ese
%iin-a care# sc!&a! de oae erorile ce fac s! se &iard! $n-elesurile# nu se s&ri3in! dec+ &e ineli*en-!# $i
acord! $nrea*a sa aen-ie# res&in*e eroarea %i 1r!ne%e sufleul $n ceea ce s0a numi c,mpia de
adevr!% 54O
&oae a3un*e acolo# ari&ile sale fr+ne $l &r!'!lesc $nr0un ru& &!m+nesc# unde 'a fi
li&si de fericirea 'e%nic!, /orbind des&re aceas! &r!bu%ire# Plaon s&une? >C+nd
sufleul# ne&uincios s!0i urme(e &e :ei# nu &oae a3un*e la conem&la-ie# %i c+nd#
l!s+ndu0se &rad! nefericirii# $%i fr+n*e ari&ile %i cade &e &!m+n# aunci le*ea di'in! $i
&orunce%e s! mear*! s! $nsufle-easc! ru&ul unei fiin-e murioare>F,
C+ des&re $n!l-area sufleului# ia! ce s&une Plaon? >C+nd $n cele din urm! omul a
de'eni s!&+n &e ra-iunea sa %i &e aces ansamblu alc!ui din &!m+n# a&!# aer %i foc#
&lin de ulbur!ri %i de nec1ib(uin-!# el re'ine la $nf!-i%area &rimei %i des!'+r%iei sale
s!riB %i c+nd ain*e asrul ce $i ese hr(it, el de'ine aunci s!n!os %i $nre*>
5
, El se
$noarce aici sntos, &enru c! s0a lecui de &aimile sale ca de ni%e boli# iar aceas!
eliberare a
9Aces cia ese e"ras din *edruI >C+nd sufleul# s&une Plaon# ne&uincios s!0i urme(e &e :ei 0 adic!
s! r!m+n! &e &lanul ade'!rului &ur 0 nu mai &oae a3un*e la conem&la-ie# %i c+nd# din nefericire# cade
&rad! ui!rii %i 'iciilor# de'ine mai *reuB aunci# oda! $n*reuna# el $%i &ierde ari&ile %i cade &e
&!m+n>,
9Penru a ne &uea $n!l-a la asrul care ne ese &ro&riu# cu sco&ul de a re'eni la sarea noasr! &erfec!
%i la &ro&ria noasr! demniae# rebuie# se s&une $n imcdos, s! ne dedic!m sudiului %iin-elor %i s!
c!u!m ade'!rul# s! ne $ndre&!m s&re aces -el oae sr!duin-ele# &urific+ndu0ne de &aimi# s! nu
a'em dec+ *+nduri nemurioare %i di'ine, Dac! $n felul acesa 'om reu%i s! a3un*em la ca&!ul
dorin-elor noasre# 'om &arici&a la nemurire $n m!sura &ermis! naurii umaneB %i $nruc+ 'om acorda
$nrea*a noasr! *ri3! &!r-ii di'ine din noi %i 'om cinsi *eniul nosru &aricular# ne 'om afla $n culmea
fericirii,
547
Pitagora
Imnurile sacre
ains0o &rin 'irue &racic!, El se $noarce aici $ntreg, &enru c! %i0a rec!&!a &!r-ile
esen-iale 0ineli*en-a %i cunoa%erea 0 %i ain*+nd aceas! &erfec-iune &rin 'irue
conem&lai'!,
Pe de al! &are# acela%i Plaon ne $n'a-! lim&ede c! numai $nde&!r+ndu0ne de
lucrurile acesei lumi &uem s! 'indec!m de&!rarea noasr! de fiin-ele su&erioare# c!ci
el define%e filo(ofia? >fu*a de relele acesei lumi>
4
, El las! de $n-eles c! suferin-ele
a&ar-in numai fiin-elor murioare# aunci c+nd adau*!? >Dar nu ese cu &uin-! ca relele
s! fie nimicieB ele nu se $n+lnesc la :ei# ci dau ocol $n mod necesar $n 3urul acesei
lumi murioare>
5
, De fa&# fiin-ele care sun su&use na%erii %i mor-ii se &o $m&ori'i
le*ilor naurii# %i aici se afl! &rinci&iul relelor de care sufer!,
Penru a ne $n'!-a cum rebuie s! fu*im de r!u# Plaon adau*!? >Ia! de ce rebuie s!
fu*im de aici#
>Relele b+nuiesc $n aceas! re*iune a lumii $n mod necesar, Ia! de ce rebuie s! $ncerc!m s! ne
$nde&!r!m de &!m+n# %i aceasa c+ mai re&ede, Aceas! $nde&!rare $nseamn! a de'eni asemenea
:eului# a+ c+ ne ese cu &uin-!# adic! s! de'enim dre&-i %i credincio%i# %i $n acela%i im& $n-ele&-i>
.Plaon2,
@ilo(ofia ese fu*a de relele acesei lumi# c!ci &ro&riu filo(ofiei ese de a ne face s! iubim ceea ce ese
nemurior# ceea ce consiuie binele nosru ade'!ra# de a ne uni cu el %i de a dob+ndi asfel nemurirea
%i fericirea, Aceas! 'ia-! filo(ofic! ese o moare &enru a r!i mai bine, >A des&rinde s&iriul de ru&#
nu $nseamn! oare a $n'!-a s! murimD,,,Prin aces mi3loc# 'ia-a noasr! de &e &!m+n 'a inde de3a c!re
o 'ia-! cereasc!# iar noi 'om fi mai bine &re*!i-i s! ne lu!m a'+nul aunci c+nd lan-urile se 'or
sf!r+ma> .Cicero2,
5 Aces &asa3 ese mai de*rab! un comenariu dec+ un cia din Plaon, 55C
de &e &!m+n# s&re $n!l-imi, @u*a aceasa s! $n sr!duin-a omului de a de'eni
asemenea :eului a+ c+ $i ese cu &uin-!B %i# a fi asemenea di'ini!-ii# $nseamn!
&enru om s! de'in! dre& %i sf+n
4
>, Cel ce dore%e cu ade'!ra s! sca&e de rele#
rebuie $naine de oae s!0%i $noarc! fa-a de la naura &ierioare# c!ci nu ese cu &uin-!
ca cei ce sun >ameseca-i cu ea s! nu $ndure $n mod necesar oae nenorocirile ce o
$nso-esc,
Du&! cum de&!rarea noasr! de S!&+nul Di'in %i fr+n*erea ari&ilor ce ne $n!l-au c!re
lucrurile din $nal ne0au arunca $n aceas! re*iune a mor-ii b+nui! de oae relele# o
a%a# de(b!rarea de orice $nclina-ie &enru ce ese &ierior# s&orirea 'iru-ilor# ca ni%e
ari&i ren!scue# ne &o face s! ne $n!l-!m din nou s&re acel loc cru-a de rele# s&re o
ferici! 'ia-! di'in!,
$nr0ade'!r# esen-a omului# afla! $nre fiin-ele care0l conem&l! ne$ncea &e :eu %i
cele care &rin naura lor nu a3un* 'reoda! s!0l cunoasc!# &oae s! se $nal-e &+n! la
unele sau s! decad! &+n! la celelale# du&! cum dob+nde%e sau &ierde ineli*en-aB
asfel# daori! dublei lor nauri# oamenii a3un* s! fie asemenea :eului sau asemenea
animalelor,
A%adar# cel care a3un*e s! cunoasc! esen-a naurii umane#,%ie c! oamenii $i atrag
neca(urile
NFN>Noi rebuie s! $ncerc!m s! fu*im c+ mai re&ede de aici# de &e &!m+n# c!re l!ca%ul (eilor, Or#
aceas! fu*! cons! $n asem!narea cu :eul# a+ c+ ne s! $n &ueriB %i noi ne asem!n!m cu el numai
&rin $n-ele&ciune# dre&ae# %i sfin-enie> .Plaon2, Toa! morala lui Plaon se afl! $n aces &rece& de3a
formula de Pia*ora? A #i asemenea /eului! Du&! Hierocles# sufleul a3un*e la aceasa &rin 'irue
conem&lai'!# 'irue moral! %i 'irue ini-iaic! sau eur*ic!,
554
Pitagora
prin propria i li-era lor alegere, %i c! ei a3un*# du&! cum le ese 'oia# nenoroci-i %i
ne#ericii! De%i ar &uea s! r!m+n! $n $nal# ei se las! +r+-i $n na%ere de &aimile lor
nes!&+nie, De%i ar &uea s! se elibere(e de lucrurile &!m+ne%i# ei se las! $nl!n-ui-i cu
bun! %iin-! de dorin-e ne$nfr+nae, Asa 'rea s! s&un! &oeul &rin 'ersul? ei nu tiu
nici s vad, nici s aud adevratele -unuri ce l,ng ei se a#l, iar acese bunuri sun
ade'!rul %i 'iruea, A nu dori s! 'edem bunurile aflae l+n*! noi# $nseamn! a nu face
nici o sfor-are &enru a &oseda ceea ce ese frumos, A nu au(i# $nseamn! a nu ne a&leca
urec1ea la $n'!-!urile dae de al-ii,
E"is! dou! mi3loace de a dob+ndi %iin-a? unul# daori! au(ului# din $n'!-!ura &rimi!
de la al-iiB cel!lal# daori! '!(ului# din &ro&ria noasr! cerceare, Oamenii $%i atrag
neca(urile prin propria i li-era lor alegere,F aunci c+nd nu 'or nici s! $n'e-e de la
al-ii# nici s! *!seasc! &rin ei $n%i%i, $nruc+ nu0%i dau seama de acese bunuri# ei de'in
com&le nefolosiori, >Orice om care nu cau! s! $n-elea*! &rin el $nsu%i# sau care nu
'rea de loc s! -in! seama de $n'!-!ura celorlal-i# de'ine &rin urmare nefolosior>
5
# $ns!
cei ce0%i dau silin-a s! *!seasc! ei $n%i%i sau s! $n'e-e de la al-ii ade'!raele bunuri#
sun cei care au $nvat s scape de pcatele lor, cei care# Inde&!r+ndu0se de
suferin-ele de &e &!m+n# au meria s! s!l!%luiasc! $nr0un eer &ur %i liber
8
,
4
Nenorocirea celui nec;cernic era una din emele fa'orie ale lieraurii reli*ioase &ia*orice,
5
Cia din Hesiod,
9Ne &uem elibera de rele $ndur+ndu0le cu ineli*en-!, Sufleul omenesc ese un geniu c!(u# care a
rebui s! coboare 555
Imnurile sacre
Ei sunt puini, c!ci $n *eneral oamenii sun r!i# s!&+ni-i de $nclina-ii care $i $m&in*
s&re ce ese &!m+nesc %i 'remelnic# &ur+ndu0se ca ni%e smini-i, A%adar# ei $%i ara*
sin*uri relele# &enru c! au ales s! se $nde&!re(e de Di'iniae %i s! se li&seasc! de
orice le*!ur! cu ea# de acea ferici! a&ro&iere de care se bucurau aunci c+nd se aflau
$n sr!lucirea &ur! a luminii, Or# aceas! $nde&!rare %i aceas! fu*! de Di'iniae sun
numie aici soarta ce tul-ur mintea muritorilor!
$nr0ade'!r# nu ese cu &uin-! ca cel li&si de Di'iniae s! nu fie un smini# %i ca cel
care s0a smini s! nu fie li&si de Di'iniae# c!ci aces lucru ese o necesiae, Ai unul
%i cel!lal# &enru c! nu s0au re(i la iubirea de 'irue# sunt copleii de rele #r
numr, $m&in%i# ca nite cilindri, de la o nenorocire la ala &rin fa&ele lor dec!(ueB
nea'+nd nimic sf+n care s!0i conduc!# ei se &oar! $n orice $m&re3urare ca ni%e
i*noran-i, Aci obra(nici# &enru c! sun bo*a-i# aci r!uf!c!ori# &enru c! sun s!raci# ei
de'in +l1ari dac! sun &uernici sau b+rfiori# dac! sun ne&uincio%i %i bolna'i, Ei se
'!ic!resc c+nd nu au co&ii# iar c+nd au &rea mul-i fac din asa un &rile3 de ceruri %i
c+%i*uri ile*ale,
&e &!m+n &enru a0%i is&!%i &!caele s!'+r%ie, Suferin-ele $i sun necesare &enru a se &urifica %i a se
elibera, &u#erinele sunt un -ine, s&une un &rece& &ia*oric# iar plcerile un ru! Un al &rece&
&rescria? s nu a3ui pe nimeni s descarce o povar, ci s o $ncarce, ceea ce 'oia s! s&un! c! fiecare
rebuie s! &oare &o'ara &!caelor sale, >/ec1ii eolo*i %i clar'!(!ori# s&une @ilolaos# m!rurisesc c!
sufleul ese le*a de ru& &enru a0%i is&!%i *re%elile# %i aici el se sime ca0nr0un morm+n, A%adar#
'ia-a nu ar fi alce'a dec+ o &edea&s!# iar moarea o eliberare# %i aceas! &!rere ne ese &re(ena! ca
a&ar-in+nd &ia*oricului Eu"i1eus>,
223
Pitagora
$nr0un cu'+n# nu ese nimic $n 'ia-! care s! nu0i $m&in*! la r!u &e cei smini-i, Din
oae &!r-ile ei sun asala-i de 'iciile &e care le0au ales de bun! 'oie# &rin
$nc!&!-+narea de a nu0%i ridica oc1ii s&re lumina di'in! %i a nu au(i ade'!raele bunuri,
Afunda-i $n &aima lor &enru ce ese murior# ei se las! +r+-i $n 'ia-! ca de o furun!,
Nu e"is! dec+ un sin*ur mi3loc de a sc!&a de acese rele? $noarcerea la Di'in# iar
aceas! $noarcere ese cu &uin-! doar celor care $%i -in oc1ii %i urec1ile a-inie
ne$ncea &enru a dob+ndi ade'!raele bunuri# %i care# &rin $nsu%irea lor de a se &uea
$n!l-a# au reu%i s! se lecuiasc! de r!ul ineren firii lor, Aces r!u# afla $n noi ineren %i
$n acela%i im& dob+ndi# ese o mi%care ce face ca liberul nosru arbiru s! se
$m&ori'easc! le*ilor naurii,
Aceas! mi%care ne $m&in*e s! ne r!('r!im $m&ori'a r+nduielilor di'ineB f!c+ndu0ne
s! credem c! ne &uem $m&ori'i :eului# ea nu ne las! s! sim-im r!ul &e care ni0l
&ricinuim nou! $n%ine# ci ne $ndeamn! s! ne $m&ori'im orbe%e acesor le*i, Or#
folosirea nem!sura! a liberului nosru arbiru &enru a c!&!a $ndr!(neala de a ne
de&!ra de :eu %i a ne r!('r!i $n c1i& faal# ese cea care ne $m&in*e s! c+rim %i s! ne
$m&ori'im lui# asfel ca aunci c+nd ne 'a s&une? >Nu 'ei face asa># noi s! 'rem s!
facem ocmai ceea ce el o&re%eB sau# c+nd 'a (ice? >/ei face asa># noi s! nu 'rem s!
facem ce 'rea el, Ia! cum $%i ara* nenorocirea cei care $ncalc! le*ea di'in!# nef!c+nd
ceea ce ea le &orunce%e %i f!c+nd ceea ce ea le o&re%e,
Ce leac &uem *!si acesei necrutoare +ra3-e n!scue oda! cu noi %i care se
de%ea&! ocmai 55<
Imnurile sacre
din &ricina &ornirii noasre de a ne &ura $m&ori'a firii# f!c+ndu0ne asfel a+a r!u f!r!
%irea noasr!D Ce al! sa'il! am &uea $n!l-a $n fa-a acesei mari &ueri care ne ra*e In
3os# dec+ s! &racic!m# s! medi!m %i s! iubim o ceea ce ne ara! calea 'iru-ii
di'ineD
Numai $n felul acesa &uem s! ne de(b!r!m de acele rele de care puini au $nvat s
scape! Ia! ce ne face s! vedem i s au(im adevratele -unuri ce l,ng noi se a#l!
Ia! ce &oae s! ne sca&e de relele &e care noi $nine i $n mod li-er ni le'am ales! Ia!
ce &oae &une ca&! nesf+r%ielor ulbur!ri care ne sf+%ie,
Ia!# $n sf+r%i# ce $nseamn! ade'!raul mi3loc de a sc!&a de aceas! necrutoare
+ra3-, %i de a ne asi*ura i(b!'irea sufleului# &urificarea de orice nebuneasc!
$m&ori'ire %i $noarcerea la :eu,
$nr0ade'!r# &enru a ne lecui de &ornirea ce ne ra*e $n 3os &rin sin*ura &uere ce ne
&oae $n!l-a# rebuie s! $nce!m de a mai 1r!ni aceas! &ornire# s! nu mai ad!u*!m noi
rele la nenorocirile noasre# ci s! ne ar!!m su&u%i dre&ei ra-iuni# s! ne le&!d!m de
aceas! smini! r!('r!ire# s! nu ne mai $m&ori'im :eului# ci s! ne su&unem lui $nru
oul,
Or# aceasa $nseamn! acce&area 'oin-ei di'ine# re$noarcerea la le*ea :eului#
su&unerea liber consim-i! ce fr+n*e orice &ornire s&re neasculare nes!bui!,
Penru a ar!a c! oamenii $%i ara* nenorocirile de bun! 'oie# &oeul ne s&une? +ei mai
ti c ei $i atrag neca(urile prin propria i li-era lor alegere) ace%i oameni rebuie
numi-i ne#ericii %i nenoroci-i# &enru c! ei cad $n &!ca &rin ale*erea &ro&riei lor
556
Pitagora
'oin-e
4
, Pe de al! &are# &enru a ne da de $n-eles c! oamenii nu 'or s! aud! ceea ce
ese 'iruos# ne mai s&une c!? 0i nu tiu nici s vad nici s aud adevratele -unuri
ce l,ng ei se a#l
2
! A&oi# &enru
4 Toae relele acesei 'ie-i ne 'in din felul *re%i $n care neam folosi 'oin-a $n 'ie-ile &recedene,
>/ie-ile se $n%iruie dar nu se $m&reunea(!# ci se $nl!n-uie du&! o lo*ic! nemiloas!, Dac! fiecare dinre
ele $%i are &ro&ria sa le*e %i soara ei s&ecial!# urmarea lor ese *u'erna! de o le*e *eneral! care ar
&uea fi numi! consecina vieilor! Du&! aceas! le*e# ac-iunile dinr0o 'ia-! $%i au consecin-a faal! $n
'ia-a urm!oare, Nu numai omul 'a rena%e cu insincele %i facul!-ile &e care le0a de('ola $n
&recedena sa $ncarnare# ci c1iar modul s!u de e"isen-! 'a fi deermina $n mare &are de buna sau de
reaua $nrebuin-are &e care a da0o liber!-ii sale $n 'ia-a &receden!, Cu e<ist g,nd, nu e<ist cuvnt,
nu e<ist #apt care s nu ai- ecou $n venicie, s&une un 'ec1i &ro'erb, Du&! docrina e(oeric!#
aces &ro'erb se a&lic! $nocmai de la o 'ia-! la ala, Penru Pia*ora# nedre&!-ile a&arene ale
desinului? infirmi!-ile# neca(urile# lo'iurile soarei# nefericirile de orice fel $%i au e"&lica-ia $n fa&ul
c! fiecare e"isen-! re&re(in! r!s&laa sau &edea&sa &recedenei, O 'ia-! ic!loas! d! na%ere unei 'ie-i
de is&!%ireB o 'ia-! im&erfec!# unei 'ie-i de $ncerc!ri, O 'ia-! bun! deermin! o misiuneB o 'ia-!
su&erioar!# o misiune creaoare, Sanc-iunea moral! care se a&lic! cu o a&aren! im&erfec-iune din
&ers&eci'a unei sin*ure 'ie-i# se a&lic! a%adar cu o &erfec-iune admirabil! %i cu o dre&ae ri*uroas! $n
seria de 'ie-i, $n aceas! serie# &oae e"isa &ro*res s&re s&iriualiae %i s&re ineli*en-!# du&! cum
&oae e"isa %i re*res s&re animaliae %i s&re maerie, Pe m!sur! ce sufleul urc! $n *rad# s&ore%e
im&licarea sa $n ale*erea $ncarn!rilor sale, Sufleului inferior# $ncarnarea $i ese im&us!B sufleul
mi3lociu %i0o ale*e dinre cele care $i sun oferieB sufleul su&erior# care $%i im&une o anumi! misiune#
o ale*e &rin sacrificiu> .Sc1ure# 2r!s grands inities"!
9>I('orul uuror bunurilor ese $n-ele&ciunea# iar $n-ele&ciunea $nce&e &rin cunoa%erea de sine, @!r!
aceas! cunoa%ere# $n (adar +n3e%e omul du&! ade'!raele bunuri,,, 55L
Imnurile sacre
a arta, c! s! $n &uin-! noasr! s! ne le&!d!m de relele f!cue cu bun! %iin-!# &oeul
adau*!? Puini sunt cei ce'au $nvat s scape de neca(urile lor, c!u+nd asfel s! ne
arae c! a+ lan-ul ce ne $nc!u%ea(!# c+ %i i(b!'irea noasr! -in deo&ori'! de 'oin-a
noasr!,
S&un+nd a&oi c! &ricina orbirii %i a sur(eniei sufleelor 'ine din fa&ul c! ele s0au
&r!bu%i $n 'iciu# &oeul adau*!? Asta este soarta ce tul-ur mintea muritorilor!
$nde&!rarea noasr! de fiin-ele su&erioare ne duce la nebunie %i la o ale*ere oarb! %i
necu*ea!,
Aceas! $nde&!rare ese $nf!-i%a! de cu'+nul soart ne$ndur!oare# c!ci aceas!
soar!# &rin &ornirea care ne $m&in*e s&re animaliaea murioare# ne face s! &!r!sim
ran*ul di'in,
Ar!+ndu0ne a&oi urm!rile nefase ale acesei ale*eri sminie# &oeul ne $n'a-! c!
*re%elile noasre sun s!'+r%ie a+ cu bun! %iin-! c+ %i f!r! %irea noasr!, /ia-a celor
nec1ib(ui-i &oae fi
De la cunoa%erea de sine# el rece la cunoa%erea lui Dumne(euB %i fi"+ndu0%i aces model &erfec# el
a3un*e s! se elibere(e de relele &e care %i le0a aras &rin libera sa ale*ere, Eliberarea lui -ine de 'irue
%i de ade'!r, /iruea# &e care o dob+nde%e &rin &urificare# domole%e %i -ine $n fr+u &aimileB
ade'!rul# la care a3un*e &rin unirea sa cu @iin-a fiin-elor# $m&r!%ie $nunericul de care ese cu&rins!
ineli*en-a saB ambele lucrea(! concera asu&ra lui# f!c+ndu0l s! de'in! asemenea di'ini!-ii %i
conduc+ndu0l la fericirea su&rem!> .@abre dFOli'e2,
Dar cum se &oae cunoa%e omul &e sine $nsu%iD $n!l-+ndu0se &rin ineli*en-! &+n! la esen-a sufleului
s!u# &+n! la sufleul s!u eern# a3un*+nd s! sim! c! ese un *+nd con%ien al Ineli*en-ei su&reme# un
cu'+n &re(en %i 'iu al /erbului di'in,
55M
Pitagora
com&ara! cu mi%carea unui cilindru care# &e o su&rafa-! &lan!# se mi%c! $n acela%i
im& $n linie curb! %i $n linie drea&!? $n linie curb!# &rin el $nsu%i# %i in linie drea&!#
&rin im&ulsul ce i0a fos im&rima, Du&! cum un cilindru nu0%i &oae &!sra mi%carea
circular! in 3urul a"ei sale %i urmea(! linia drea&!# la fel# sufleul nu &oae s! &!sre(e
ade'!raele bunuri dac! se $nde&!rea(! de la drea&a ra-iune %i de la unirea sa cu
S!&+nul Di'in
4
,
R!!cind in 3urul a ceea ce consider! dre& bunuri# el ese ab!u de la linia drea&!# %i
&ornirea $l $ndeamn! s&re lucrurile sensibile, Ca nite cilindri, oamenii nenoroci-i se
rostogolesc $ncoace i $ncolo, copleii de rele #r numr %i# $nruc+ &ricina r!ului ce
$i face &e muriori s! se $nde&!re(e de di'iniae ese o mi%care 'oi! mer*+nd
$m&ori'a naurii# &oeul ne $n'a-! cum s! s!'ilim aceas! $nclina-ie %i s! ne $noarcem
la Di'in,
Penru a ar!a c! oamenii sun sin*urii 'ino'a-i de r!ul &e care $l ara* asu&r!0le#
&oeul s&une?
Imnurile sacre
4
>Dac! da-i drumul la o &iar! de form! cilindric! &e un &lan foare $nclina# $i 'e-i im&rima &ierei
mi%carea# im&ulsul? $n cur+nd# &iara se 'a roso*oli cu re&e(iciuneB ea nu se 'a mai su&une m+inii
'oasre# ci formei %i accelera-iei sale, To a%a ordinea# le*ea# %i necesiaea Desinului &un $n mi%care
cau(ele %i &rinci&iile uuror lucrurilorB $ns! 'oin-a %i afec-iunile &ariculare ale sufleului domolesc
a'+nul -elurilor %i *+ndurilor noasre# %i *u'ernea(! fa&ele noasre,,, Ia! de ce &ia*oricii au ado&a
aceas! ma"im!? A#l c oamenii $nii sunt rspun(tori de neca(urile lor! Ei *+ndeau c! fiecare ese
auorul relelor sale# %i c! numai daori! &ro&riei noasre mi%c!ri %i deermin!ri de'enim 3uc!ria
*re%elilor# c!(+nd $n 'iciul %i nenorocirea care le urmea(!> .Crisi&2, 55O
sdit $n ei, necrutoarea +ra3- $i urmrete i'n somn, #r ca ei s'i dea seama!
Ai &enru a ar!a c! leacul &enru alun*area acesor neca(uri s! de asemenea $n &uerea
lor# s&une c! oamenii? n'ar tre-ui s'o st,rneasc, ci mai degra- s'ar cuveni s'o
alunge
1
!
JFJAceas! +ra3-, cau(a uuror nenorocirilor# ese senimenul care ne $m&in*e s! o&unem re(isen-!
'oin-ei di'ine# s! ne r!('r!im $m&ori'a ei %i s! ac-ion!m $m&ori'a le*ilor ra-iunii, Aceas! +ra3-
are o naur! dubl!B %i du&! cum nu rebuie s! ne l!s!m &ura-i de &aimile noasre# ci s! le su&unem
&!r-ii ra-ionale# s! le s!&+nim %i s! le -inem $n fr+u# o a%a# nu rebuie s! nimicim diferiele im&ulsuri
ale naurii noasre ra-ionale# ci s! le $ndre&!m &un+ndu0le de acord cu ra-iunea,
>@ilo(ofia &ia*oric! recunoa%e dualismul naurii umane %i o&o(i-ia fireasc! dinre &aimi %i ra-iune,
Ea consider! aceas! osiliae dre& una din cau(ele de(ordinilor %i nenorocirilor %i de aceea
recomand! &unerea de acord %i c1iar unirea celor dou! nauri, Omul rebuie s! insiuie armonia $nre
oae facul!-ile sale %i s! ind! s! de'in! unu, su&un+nd $n mod firesc sufleul ra-iunii> .A, Delae2,
Iambli=os# $n +it!P.th!, ne s&une c! &ia*oricii re&eau adesea aces &rece&? S! nu s#r,mm (eul care
este $n noi! Aces (eu care se afl! $n noi# ese sufleul nosru $n-eles ca o fiin-! di'in!, Nu rebuie deci
s!0l sf+%iem se&ar+nd brual &!r-ile sale com&onene# ci s! le armoni(!m &rinr0o $n-ele&ciune bl+nd!,
@ericia consecin-! a unei asfel de aiudini ese unirea cu Dumne(eu, $nr0ade'!r# dac! unirea
facul!-ilor sufleului nosru &reinde $n mod im&erios &redominarea ra-iunii# %i dac! ra-iunea
re&re(in! $n sufleul nosru naura di'in!# ese e'iden c! su&unerea $n fa-a ra-iunii ese condi-ia
asem!n!rii %i unirii cu Di'iniaea, Ia! de ce &rece&ul? Jrmea('l pe /eu, ese e"&lica c+eoda!
&rinr0un al &rece&? &upune'te $n #aa raiunii!
>Pia*ora nu cerea disci&olilor s!i s!0%i ucid! &asiunile ci doar s! le em&ere(e ardoarea %i s! le
s!&+neasc!, Pasiunile, s&unea aces filo(of# ne sJnt date pentru a #i a3utoarele raiuniiI
' 229
Pitagora
Dar# d+ndu0%i $nda! seama c! noi a'em ne'oie de o a3uorul Di'ini!-ii &enru a ne
$nde&!ra de r!u %i a redob+ndi binele# el rose%e# $norc+ndu0se c!re :eus# un fel de
ru*!ciune care ese deo&ori'! un sri*! de a3uor,
tre-uie ca ele s'i #ie slu3nice, nu stp,ne! Un om com&le li&si de &asiuni n0ar fi dec+ o form! iner!
%i f!r! 'ia-!B el ar &uea# ese ade'!ra# s! nu fie $nrobi de 'iciu# dar nu s0ar mai &uea bucura de cel
mai nobil c+%i*# care ese &erfecibiliaea> .@abre dFOli'e2, 58C
/ERSURILE LHI0LH/R
O, Zeus, tatl nostru, ii vei i)&vi pe oameni de nesfritele neca)uri ce ii copleesc,
de le-ai arta tuturora "eniul de care se servesc8
$ar tu, f-!i cura., cci prea &ine tii c neamul omenesc este divin,
i c Natura sacr ii de)vluie desc#is toate tainele.
2ar de se va-ndura s !i le nf!ie)e i !ie, vei a.unge la !inta de care !i-am vor&it'
cci lecuindu-!i sufletul, l vei i)&vi de toat suferin!a.
# Pia*oricii a'eau obiceiul s! cinseasc! cu numele de :eus# &e creaorul %i &!rinele
lumii uni'ersaleB c!ci dre& ese ca cel ce a da fiin-! %i 'ia-! uuror fiin-elor s! &oare
un nume &e m!sura m!re-ei sale lucr!ri
4
, Iar numele de :eus# care Ii ese &ro&riu $n
4 Aceas! eimolo*ie a numelui lui :eus ese e"ras! din dialo*ul Cratilos! >Numele de :eus# s&une
Plaon# $mi &are
584
Pitagora
mod le*iim# se &ori'e%e cel mai bine lucr!rii %i o&erelor sale, C+ des&re denumirile
folosie ca nume &ro&rii# ele sun mai de*rab! rodul ale*erii $n+m&l!oare dec+ c1i&ul
$nsu%irilor fiin-elor denumie, Aceasa se &oae 'edea $n mul-imea numelor dae $n c1i&
ne&ori'i anumior oameni# c+nd de &ild! i se s&une A*a1on unui om r!u# sau
Eusebios unui nele*iui
4
,
Asfel de denumiri nu au nimic din &reci(ia &e care numele ar rebui s! o aib!# c!ci ele
nu e"&rim! nici esen-a %i nici lucrarea fiin-elor &e care le denumesc, Or# $nsu%irea
numelor rebuie c!ua! mai $n+i $n denumirile care se refer! la lucrurile 'e%niceB a&oi#
In ordinea lucrurilor 'e%nice# $n cu'inele folosie s! denumeasc! :eii# %i $n sf+r%i# la
:ei# in cu'inele folosie &enru a0i numi &e cei mai mari,
Ia! de ce numele de :eus# &rin $ns!%i rosirea sa# ese un simbol %i o ima*ine a esen-ei
ce *u'ernea(! lumea, C!ci cei din+i oameni care au da
minuna ales, Dar nu ese &rea u%or s! i se &!rund! $n-elesul, E o $nrea*! &o'ese cu aces nume de
:eus 0 *enii' Aoc, Noi l0am $m&!r-i $n dou! &!r-i# de care ne folosim &e r+nd# s&un+nd c+nd :r2'a#
c+nd AiaB reunie# ele e"&rim! naura (eului# %i aceasa rebuie s! fie# s&unem noi# 'iruea acesui
nume, $n sf+r%i# &enru noi %i &enru oae fiin-ele care e"is!# cau(a adevrat a vieii, rauD-rI'# ese
s!&+nul %i re*ele uni'ersului, A%adar# nu s0ar &uea da acesui (eu un nume mai dre& dec+ numindu0l
cel prin care triesc, OiDo'DCrI'# oae fiin-ele 'ii,>
>Pia*oricii# scrie A, Delae# foloseau cu &l!cere &a*ini din Homer dre& eme &enru &redicile lor,
Ale*erea e"&resiei atl /eilor i al oamenilor, &enru a0l numi &e :eus# li se &!rea c! re&re(in! cel
mai frumos elo*iu adus &aerni!-ii>,
NFN$n *reac!# A*a1on 'rea s! $nsemne faun# iar Eusebios# pios! 585
Imnurile sacre
nume lucrurilor cu o a+ de mare $n-ele&ciune s0au sr!dui# ca ni%e ari%i des!'+r%i-i#
s! e"&rime In numele lor# ca in ni%e ima*ini# 'iru-ile lucrurilor e"&rimae
4
, S0a a3uns
ca denumirile# c1iar $n cli&a rosirii# s! de'in! simbolurile *+ndurilor aflae $n sufleul
lor# %i ei au f!cu din acese *+nduri ima*ini &enru a0%i e"&rima ideile &e care le a'eau
des&re lucrurile ineli*ibile,
Asfel de oameni# a&lec+ndu0se ne$ncea asu&ra lucrurilor ineli*ibile# au c!(u $n
conem&la-ie# s&iriul lor um&l+ndu0se de idei, /enind a&oi momenul s! fac!
cunoscue acese *+nduri# ei le0au e"&rima sco-+nd sunee ce au da nume lucrurilorB
acese nume# &rin $ns!%i rosirea lor %i &rin elemenele necesare &ronun-!rii lor
5
#
$nruc1i&au# a+ c+ era cu &uin-!# cali!-ile s&ecifice lucrurilor denumie# %i $n*!duiau
celor care &rice&eau ade'!raul lor $n-eles s! a3un*! la cunoa%erea esen-ei lucrurilor
denumie, $n felul acesa# sf+r%iul conem&la-iei lor a fos &enru noi $nce&uul
desco&eririi ineli*en-ei lucrurilor, Ia! &enru ce Creaorul lumii a fos numi mai
$naine etrad, %i &enru ce acum# din ra-iuni &e care ocmai le0am $nf!-i%a# el ese
numi /eus tatl
=
!
Or# $n &re(ena ru*!ciune acesa ese im&lora s!0%i re'erse bun!aea asu&ra uurorB
-ine $ns! de
4
>Numele 'in de la o &uere mai $nal! %i mai di'in! dec+ cea a oamenilor, Cei care# cei din+i# au
insiui numele# erau s&irie sublime %i de o mare &!rundere .Plaon# Cratilos"!
5
Lierele,
>9Pia*oricii# s&une Pluar1 $n De Iside,, numeau Uni'ersul# etrad! P!rimea .Terada2# fundamen %i
r!d!cin! a uuror acordurilor mu(icale# ese un simbol %i o ima*ine a esen-ei care organi(ea(, lumea
&ori'i le*ilor armoniei mu(icale,
588
Pitagora
Imnurile sacre
noi ca s! &rimim %i s! acce&!m ceea ce :eul ne d! f!r! $nceare, Poeul ne0a s&us mai
$naine? nu $ncepe o lucrare mai $nainte de a ruga pe /ei s i'o desv,reasc! El a
'ru asfel s! dea de $n-eles c! :eii sun $nodeauna *aa s! ne d!ruiasc! bunuri aunci
c+nd im&lor!m d!rnicia di'in!, O fiin-! liber! nu &rime%e ade'!raele bunuri dac! nu
le cere, Iar acese ade'!rae bunuri sun ade'!rul %i 'iruea care# i'indu0se din cau(a
ce or+nduie%e lumea# sr!lucesc $nodeauna %i in acela%i fel deasu&ra uuror,
De aceea sunem sf!ui-i s! ne cunoa%em ade'!raa esen-!# acesa fiind lucrul ce ne
&oae i(b!'i de rele, Tocmai aceasa se ara! &rin 'ersul? Geniul de care se servesc,
unde ermenul geniu ese folosi $n locul cu'+nului su#let
1
! Din aceas! $noarcere c!re
NFNA cunoa%e geniul de care oamenii se servesc, nu cons! numai $n a cunoa%e geniul &e care fiecare
om $l &rime%e la na%ere ca s!0l $nso-easc! $n 'ia-!# ci a cunoa%e %i naura sufleului s!u, A cunoa%e
sufleul# $nseamn! a cunoa%e &e Dumne(eu care l0a crea, >Sufleul cunoa%e oul gndindu'se pe
sine, %i el &lue%e $n lumea di'in! aunci c+nd se $nal-! &rin ineli*en-! la cunoa%erea &ro&riei sale
esen-e> .Produs2,
Pia*oricii d!deau numele de genii sufleelor mor-ilor# %i c1iar# du&! &!rerea lui Pluar1# sufleului ce
locuia $nc! $nr0un ru& murior, A cunoa%e *eniul# $nsemna deci a cunoa%e naura fiin-ei di'ine afla!
$n omB %i cum soara omului era deermina! de naura sufleului s!u# cunoa%erea naurii sufleului
&uea influen-a asu&ra soarei sale, Aceas! cunoa%ere u%ura &urificarea# d!dea omului con%iin-a
$nre*ii sale &ueri# f!cea ca oae $nsu%irile lui s! $nfloreasc! %i *r!bea $noarcerea lui la sarea
ori*inar!, Pia*ora a &uu s! cunoasc! &rinr0o re'ela-ie di'in! $nrea*a isorie a sufleului s!u %i s!0%i
amineasc! a+ e"isen-ele sale anerioare c+ %i &e cele ale disci&olilor s!i, 58<
noi $n%ine# re(ul! $n mod necesar i(b!'irea de rele %i $n-ele*erea fa&ului c! S!&+nul
Di'in dore%e s! ne conduc! la fericire, Dac! o-i oamenii ar cunoa%e ceea ce sun ei
cu ade'!ra %i ar cunoa%e Geniul de care se servesc, ar fi cu o-ii cru-a-i de suferin-!#
$ns! aces lucru ese cu ne&uin-!, $nr0ade'!r# nu se &oae ca o-i oamenii s! se
consacre $n acela%i im& filo(ofiei# nici s! &rimeasc! oae bunurile &e care :eul le
re'ars! f!r! $nceare &enru a0i conduce la &erfec-iunea unei 'ie-i &reafericie,
Numai cei care $%i fac cura3 %i se consacr! %iin-ei 0 sin*ura In m!sur! s! desco&ere
acese ade'!rae bunuri 0 numai aceia 'or ob-ine eliberarea de relele inerene naurii
murioareB numai ei se 'or ad+nci $n conem&larea ade'!raelor bunuri# numai ei 'or
meria s! fie asemenea :eilor# c!ci numai ei au fos ini-ia-i de Catura sacr, adic! de
filo(ofie# %i au &us $n &racic! re*ulile daoriei
4
, Ca s! ne num!r!m $n
Docrina &resc1imb!rii sufleului $n *eniu bun ese ulimul cu'+n al $n-ele&ciunii anice, $nr0ade'!r#
soara cea mai de in'idia &enru un om# cea care $l f!cea cu ade'!ra ferici# era de a a'ea un sufle
'iruos %i bun, >Eu cred# s&une Por&1)r# c! *eniul nosru &aricular ese o &are a sufleului nosruB
ferici ese cel ce &osed! un spirit $nelept!%
4
@ilo(ofia sau Catura sacr ese cea care# re'el+ndu0ne daoriile noasre# ne &ermie s! ne $n!l-!m
&+n! la :ei %i s! ne i(b!'im de soara noasr! ris!, To-i oamenii sun $nrudi-i cu :eii# dar numai cei
care %i0au recunoscu naura di'in! &rin &arici&area la $n-ele&ciune# care s0au &urifica %i au &racica
'iruea &o &reinde s! sea al!uri de ei, Penru &ia*orici# filo(ofia a'ea aceea%i 'aloare ca ini-ierea,
Ei sun cei care au in'ena %i au &ura numele de #ilo(o#i! Penru ei# filo(ofia era meni! s!0i
amineasc! omului de $nrudirea sa di'in!# s!0l &urifice de mi(eriile &!m+ne%i# s!0l uneasc! cu
Ineli*en-a di'in! %i s!0l smul*! din ciclul rena%erilor, >Re*ula de 'ia-!
586
Pitagora
r+ndul oamenilor di'ini 'a rebui s! ne $nc1in!m oae sr!duin-ele fa&elor 'iruoase %i
cuno%in-elor s&eculai'e# $nruc+ numai ele &o lecui sufleul omenesc de suferin-ele
&!m+ne%i %i $i &o sc1imba soara $nr0un desin di'in
4
,
Pe scur# ia! care ese $n-elesul 'ersurilor &e care le0am cia, Cei care se cunosc &e ei
$n%i%i sun mai &resus de orice i0ar &uea $ndre&a s&re 'iciu, De%i mi3loacele de a se
i(b!'i de r!u sun inerene naurii omene%i# nu o-i oamenii se &o elibera din *1earele
lui# c!ci cei mai mul-i $i atrag neca(urile prin propria i li-era lor alegere) ei nu tiu
s vad nici s aud adevratele -unuri ce lng ei se a#l! $nr0ade'!r# puini sunt cei
ce'au $nvat s scape de pcatele lor, a3un*+nd s! cunoasc! Geniul de care se
servesc!
Ace%ia sun cei care# &rin filo(ofie# s0au &urifica de oae ulbur!rile &aimilor
&ro'ocae de &area
&ia*oric!# s&re deosebire de cea orfic!# f!cea loc# &rinre alele# al!uri de credin-e %i &racici
reli*ioase# unor s&ecula-ii inelecuale ce re&re(enau un res al ade'!raelor &racici reli*ioase,
Pia*ora rece dre& in'enaorul cu'+nului #ilo(o#ie, e#ortul spre $nelepciune fiind un facor de
sfin-enie moral!, C+nd disci&olii s!i sudiau maemaicile# asronomia# mu(ica# medicina# *imnasica
sau c+nd f!ceau comenarii &e mar*inea lecurilor din Homer %i Hesiod# ei 'edeau $n acese sudii# la
*rade diferie# mi3loace de a0%i &urifica sufleele %i# corelai'# ru&urile> .L,Robin2,
JK0>Omul s0a n!scu# a fos crea &enru a cunoa%e esen-a naurii uni'ersaleB iar sarcina $n-ele&ciunii
ese de a &oseda %i de a conem&la ineli*en-a care se manifes! in fiin-e> .Arc1ias din Taren2, C+nd
omul &osed! ineli*en-!# Dumne(eu $nsu%i ese cel care o &osed!B c+nd conem&l! ineli*en-a# omul se
sime una cu oul &u+ndu0se 'indeca de oae relele ce decur* din 'ia-a se&ara!, 58L
Imnurile sacre
ira-ional! a sufleului lor# eliber+ndu0se# ca dinr0o $nc1isoare# de acese -inuuri
&!m+nene
4
,
Dar de ce &oeul $l im&lor! &e &!rinele ceresc# s&un+nd? O /eus, tatl nostru, $i vei
scpa pe oameni de nes#,ritele neca(uri ce $i copleesc, de le'ai arta tuturor Geniul
de care se servescH /rea oare s! ne s&un! c! -ine de el ca oamenii s! a3un*! cu o-ii la
ade'!r# c1iar f!r! 'oia lor# sau c! el refu(! s! o fac! cu bun! %iin-! &enru ca ei s!
r!m+n! &e 'eci $n lan-urile lorD A *+ndi un asemenea lucru# ar fi o nele*iuire, Acese
'ersuri &ar mai de*rab! s! ne arae c! cel ce 'rea s! a3un*! la o 'ia-! ferici! rebuie
s!0l c1eme &e :eu ca &e un a!# c!ci dac! :eul ese creaorul uuror fiin-elor# el ese %i
&!rinele celor buni,
A%adar# omul care %ie ce $nseamn! eliberarea de rele# care s0a i(b!'i de suferin-ele
arase $n mod 'oi# care s0a de(b!ra de ne$ndurtoarea +ra3-, acela# $norc+ndu0se
s&re a3uorul 'e%nic ce 'ine de la S!&+nul Di'in# sri*!? /eus, tatl meu, c1em+ndu0l
cu n!de3de &e &!rinele s!u# &enru c! el a f!cu de3a o ce ese demn de un fiu, A&oi#
lu+nd amine c! dac! o-i oamenii ar &rimi ce a &rimi el# o-i ar fi i(b!'i-i de releB dar
'!(+nd c! aceas! eliberare nu le sose%e# nu din 'ina :eului# ci &enru c! cei mai
NK0Hierocles face aici alu(ie la un &asa3 din *edon! >C+ des&re cei ce &ar s! fi r!i $n sfin-enie# s&une
Plaon# elibera-i ca dinr0o $nc1isoare din acese locuri suberane# ei ob-in $n $nal un l!ca% &ur %i
locuiesc $n &area su&erioar! a &!m+nului, Dar cei care au fos &urifica-i &rin filo(ofie r!iesc 'e%nic
ne$nru&a-i# %i se $nal-! la ni%e l!ca%uri $nc! %i mai frumoase dec+ cele de care am 'orbi>, Primii se
mai &o $noarce $n na%ereB ulimii sun elibera-i din ciclul re$ncarn!rilor# dar ei sun &u-in numero%i,
237
Pitago i
mul-i $%i atrag neca(urile prin propria i li-era lor alegere, el se $ndeamn! sin*ur?
Dar tu, #'i cura3, u care ai *!si calea &enru a e elibera de oae relele ale, Or#
aceas! cale ese $noarcerea# &rin filo(ofie sf+n!# la bunurile d!ruie de Di'iniae f!r!
$nceare %i &e care cei mai mul-i nu le '!d# &enru c! n0au $n'!-a s! se foloseasc! de
no-iunile comune a%e(ae de Creaorul lumii $n fiecare fiin-! ra-ional!# &enru ca
aceasa s! a3un*! s! se cunoasc!,
Dar &enru a ar!a ce'a cui'a# ese e'iden c! ac-iunile celor dou! &ersoane rebuie s!
ind! c!re acela%i sco&# c!ci cum am &uea ar!a ce'a unui orb# c1iar dac! i0am
$nf!-i%a de o mie de ori ceea ce 'rem s!0i ar!!m# %i cum i0am &uea ar!a ce'a celui
care &oae 'edea# dac! nu $i $nf!-i%!m ceea ce 'rei s!0i ar!!mD Acese dou! condi-ii
sun la fel de necesare? din &area celui care ara!# rebuie s! e"ise un bun de ar!a# iar
din &area celui c!ruia i se ara!# ese ne'oie de un oc1i aen# asfel $nc+ obiecul# &e
de o &are# %i 'ederea# &e de al! &are# s! lucre(e $nru ain*erea sco&ului &ro&us,
Acesea fiind (ise# s! admiem i&oe(a c! o-i oamenii ar fi $n mod e*al i(b!'i-i de
relele lor# dac! di'iniaea le0ar d!rui oa! cunoa%erea &ro&riei lor nauri %i le0ar arta
Geniul de care se servesc! Or# din cele obser'ae# ese c+ se &oae de lim&ede c! nu
o-i oamenii au fos i(b!'i-i de suferin-!, A%adar# :eul a f!cu aceas! desco&erire
uuror# ci numai acelora care s0au c!(ni &rin ei $n%i%i s! se elibere(e din lan-urile
nenorocirilor# acelora care %i0au ridica %i a-ini &ri'irea &enru a conem&la darul
:eului %i a0l &rimi cum se cu'ine,
Prin urmare# nu :eul ese 'ino'a c! nu0%i ara! bunurile uuror oamenilor# ci oamenii
care nu tiu 58O
Imnurile sacre
nici s vad nici s aud adevratele -unuri ce l,ng ei se a#l, %i care# $n felul acesa#
$%i atrag neca(urile prin propria i li-era lor alegere! Gre%eala $i a&ar-ine celui care
ale*e,
:eul nu ese r!s&un(!or &enru nefericirile noasre# c!ci el face s! sr!luceasc! f!r!
$nceare bunurile sale deasu&ra uuror
4
, Dar el nu le ara! $nodeauna uuror# c!ci# la
cei mai mul-i dinre ei# oc1ii sufleului# sin*urii $n sare s! conem&le darurile cu care
el ne $n'rednice%e# sun $nc1i%i %i &ri'esc ne$ncea s&re &!m+n# din cau(a de&rinderii
de a c!a la lucrurile inferioare,
Dac! ar de&inde de :eu ca o-i oamenii s! a3un*! la ade'!r# c1iar $m&ori'a 'oin-ei lor#
de ce i0am $n'inui &e oameni c! $%i atrag neca(urile prin propria i li-era lor
alegere
2
1 De ce i0am sf!ui c! n'ar tre-ui
NFJAcese cu'ine? /eul nu este rspun(tor pentru relele noastre, #iecare este responsa-il de alegerea
sa, sun e"rase din 5epu-lica de Plaon,
9Hierocles nu nea*! c! de&inde de Dumne(eu s!0i conduc! &e o-i oamenii la ade'!r# ci el nea*! c! el
ar &uea s+0i conduc! f!r! 'oia lor, >Dumne(eu nu $i obli*! &e cei ce nu 'or# ci $i ara*e numai &e cei
ce 'or> .Ioan Hrisosomul2,
/or fi $ns! o-i oamenii i(b!'i-iD >Da# r!s&unde @abre dFOli'e, Ei 'or fi i(b!'i-i $nr0o (i sau ala# c!ci
Pro'iden-a scade cu im&ul relele care $i c1inuiesc &e oameni, Sin*urul leac $m&ori'a r!ului# oricare
ar fi cau(a acesuia# ese im&ul, Pro'iden-a# slu3ioare credincioas! a Celui de Sus# folose%e leacul
acesaB %i# cu a3uorul &erfecibili!-ii ce re(ul! din el# $ndrea&! oul s&re bine, Dar aces leac
ac-ionea(! $n func-ie de dis&onibiliaea bolna'ilor de a0l &rimi %i acce&a, Tim&ul# $nodeauna acela%i#
%i &ururea nul &enru Di'iniae# se scurea(! sau se alun*e%e &enru oameni du&! cum 'oin-a lor
coincide cu ac-iunea &ro'iden-ial!# sau difer!, Ei n0au dec+ s! doreasc!# %i im&ul# care acum $i
c1inuiesc# $i 'a u%ura>,
587
Pitagora
s provoace necrutoarea +ra3-, ci mai degra- s'ar cuveni s'o alunge1 De ce i0am
sf!ui s! $ndure cu -l,ndee cele ce li se $n+m&l!# %i s! se c!(neasc! &enru a se lecui
de releD O facem &enru c! drumul c!re 'irue &rin dob+ndirea %iin-ei ese $nfunda
cu des!'+r%ire uuror celor care se li&sesc de libera ale*ere a 'oin-ei lor, Ar fi com&le
nefolosior s! c!u!m s! practicm, s! meditm %i s! iu-im ceea ce ese frumos dac! ar
-ine numai de :eu s! ne sca&e de 'icii %i s! ne um&le de 'irue# f!r! ca noi s! facem
ce'a &enru aceasa,
Or# *+ndind asfel# 'ina &enru oae r!u!-ile oamenilor ar c!dea asu&ra :eului, Dar
dac! :eul# a%a cum am s&us %i a%a cum ese de fa&# nu &oae fi f!cu In nici un fel
r!s&un(!or de neca(urile noasre# ese e'iden c! $nde&!rarea noasr! de ade'!raele
bunuri nu 'ine dec+ din noi $n%ineB c1iar dac! acese bunuri sun a%e(ae $n noi ca
no-iuni fire%i# noi nu sunem $n sare nici s! le 'edem# nici s! le au(im,
Sin*ura cau(! a acesei orbiri %i a acesei sur0(enii ese necrutoarea +ra3-,
nenorocire &e care ne0o ara*em noi $n%ine %i &e care nu rebuie s0o l!s!m s! s&oreasc!
ci# dim&ori'!# rebuie s0o alun*!m# $n'!-+nd s! ne eliber!m de relele noasre %i s!
*!sim calea ce ne duce la S!&+nul Di'in,
$n felul acesa# din lucrarea comun! a ilumin!rii ce 'ine de la :eu %i a 'i(iunii care
'ine din noi# ia na%ere o de&lin! $n-ele*ere %i acce&are a ceea ce :eul ne de('!luie,
Aceas! acce&are ne lecuie%e sufleul# $l eliberea(! de suferin-ele Indurae aici# &e
&!m+n# d+ndu0i con%iin-a %i sim-!m+nul bunurilor di'ine %i dre&ul de a fi c1ema $n
ade'!raa lui &arie,
240
Tra+nd $n felul acesa des&re ade'!r %i 'irue# $nc1eind &rece&ele &ri'ioare la
dob+ndirea 'iru-ii &rin cercearea de dinainea somnului# $m&in*+nd n!de3dile &e care
le d! s!&+nirea 'iru-ii &+n! la n!de3dea lecuirii %i a eliber!rii sufleului# &oeul ne
'orbe%e a&oi des&re &uriaea ce $nari&ea(! cor&ul luminos,
5<4
/ERSURILE LH/II0LHIH
$ar nfrnea)-te de la alimentele de care !i-am vor&it, folosindu-!i .udecata
la tot ce !i-arfi de folos pentru purificarea
i eli&erarea sufletului. 1editea) asupra
fiecrui lucru,
lsndu-te condus de 2nteligen!a desvrit din nalt.
Penru a a3un*e la fiin-!# esen-a ra-ional! a &rimi de la Creaorul lumii un ru& &e
m!sura naurii sale
4
# asfel $nc+ ea s! nu &oa! e"isa nici
ru&ul &e m!sura naurii sale &e care sufleul l0a &rimi de la :eu &enru a a3un*e la fiin-! ese corpul
luminos! Aces ru& ese numi de Hierocles &e r+nd? corp imaterial, luminos, vital, carul uor al
su#letului, ec,
>Un ru& ceresc ese &ermanen aa%a sufleuluiB el ese numi cor& luminos sau cor& asem!n!or
sr!lucirii selelor> .@ilo&on# InArist!"!
>Toae sufleele# $naine de a c!dea $n na%ere# au fos &omeniB ele a'eau un 'e1icul &e m!sura naurii
lor# 'e1icul in'i(ibil# eern# &rodusul imedia al unei cau(e imobile, Aces 'e1icul nu ese alce'a dec+
un cor& nemuriorB el ese uni cu sufleul %i# &rin inermediul lui# are loc mai +r(iu unirea 5<5
Imnurile sacre
ca ru&# nici f!r! ru&B c1iar dac! ea $ns!%i ese necor&oral!# forma sa ese deermina!
de un ru&
4
, La fel ese %i &enru astre, ele sun esen-! necor&oral! $n elemenul lor cel
mai $nal# %i subsan-! cor&oral! $n &area lor cea mai de 3os, Soarele $nsu%i ese un o
alc!ui din cor&oral %i necor&oral# nu din dou! &!r-i care# mai $n+i se&arae# s0au
*ru&a a&oi# ci au fos creae $n acela%i im& %i r+nduie $n
sufleului cu un ru& murior, El ese inermediarul care $l a&ro&ie de $n'eli%ul maerial &e care 'a
rebui s!0l $ndure, De%i $n realiae ese nesc1imb!or# el &are cu a+ mai com&le" cu c+ sufleul a
c!(u mai demul $n maerieB %i &are s! de'in! cu a+ mai sim&lu cu c+ sufleul se &urific! mai mul#
%i se scuur! mai 'i*uros de le*!urile ce $l -ineau ca&i'> .Produs2,
$n *edru, Plaon nume%e corpul luminos %carul su-til al su#letului%! Aces car de'ine mai u%or %i se
$nal-! c+nd sufleul se &urific!B el se $n*reunea(! %i cade &e &!m+n c+nd sufleul se las! robi de
dorin-a &enru lucrurile &!m+ne%i, Peceea &e care &aimile o &un &e aces corp luminos ese# du&!
*edon, *rea# maerial!# vi(i-il! Sufleul care ese afeca de ea de'ine *reoi, Ne&uincios s! se ridice
c!re ceea ce ese nobil# &ur# in'i(ibil %i di'in# el d! ocol morminelor# iar sarea de mi(erie $n care se
afl! face ca el s! mai &!sre(e ce'a 'i(ibil# a&!r+nd c+eoda! sub form! de 'edenie, Asfel# sufleul
coboar! $nceul cu $nceul# &e m!sur! ce 'e1iculul s!u# &rin de('ol!ri succesi'e# &ierde c+e
ce'a din imaerialiaea sa# &+n! c+nd a3un*e s! fie $nc1is $nr0un ru& ca $nr0o $nc1isoare cu (iduri
*roase, El se $nal-! a&oi &u-in c+e &u-in &+n! c+nd# sf!r+m+nd unul du&! alul lan-urile ce $l
-ineau le*a de ru&# goliciunea sa# cum s&un oracolele# rea&are %i $l re&une la ran*ul s!u, Aces car
&!sra forma ru&ului &!m+nesc de care fusese uni sufleul# %i# c+nd mor-ii a&!reau# erau recunoscu-i
du&! cor&ul lor luminos,
9,&mul# ne 'a s&une Hierocles# ese alc!ui dinr0un sufle ra-ional %i dinr0un cor& nemaerial, A%adar#
sufleul nu ese# a%a cum s0a s&us mai $naine# un sim&lu cor& luminos# %i nu ese f!r! ru&# ci ese
$n'e%m+na $nr0un cor& subil care $l m!r*ine%e %i $i deermin! forma,
243
Pitagora
mod firesc $nr0o ordine $n care una comand! %i cealal! se su&une
4
,
La fel se &erec lucrurile %i cu fiin-ele ra-ionale care urmea(!# res&eci' Eroii %i
oamenii, @iecare 0rou ese un sufle ra-ional cu un cor& luminos# %i fiecare om ese
a&aren un sufle ra-ional cu un cor& nemurior &e m!sura naurii sale
5
, Aceasa era
docrina &ia*oricilor# docrin! &e care Plaon a f!cu0o cunoscu! mai +r(iu
com&ar+nd sufleul di'in %i sufleul omenesc cu un car ras de doi cai $nari&a-i condu%i
de un 'i(iiu
8
,
A%adar# dac! &enru &erfec-ionarea sufleului a'em ne'oie de ade'!r %i de 'irue#
&enru &urificarea cor&ului nosru luminos rebuie s! ne de(b!r!m de oae mi(eriile
&roduse de le*!urile cu maeria# s! ne su&unem &urific!rilor radi-ionale %i sfine %i s!
re$nsufle-im &uerea ce ne une%e cu :eul &enru a
Imnurile sacre
JPrin astre, aici rebuie s! se $n-elea*! /eii nemuritori! Hierocles ne0a s&us de3a c! /eii nemuritori
locuiesc# &ori'i ordinului %i ran*ului lor# $n sferele cere%i, Penru &ia*orici# soarele# luna %i celelale
asre erau :eiB ei erau alc!ui-i de asemenea dinr0un sufle %i dinr0un cor& luminos,
2
Corpul luminos sau eterat &e care $l au :eii# Eroii %i oamenii# ese forma din aceea%i subsan-!
luminoas! %i &lasic! din care S&iriul creaor a alc!ui lumea, Aceas! ideniae de subsan-!
consiuia omo*eniaea 'ie-ii marelui ToB ea ese marea mediaoare $nre in'i(ibil %i 'i(ibil# $nre
s&iri %i maerie# $nre ineriorul %i e"eriorul uni'ersului, @!r! aces cor& eera# &e care s&iriul %i0l -ese
f!r! $nceare lui $nsu%i %i %i0l cl!de%e &rin ac-iunea sa# cor&ul nosru maerial nu ar fi dec+ o mas!
iner! %i f!r! 'ia-!, Aces cor& de'ine mai u%or sau mai *reu du&! cum sufleul se &urific!# se $nal-!
sau decade, El &!srea(! $ni&!ririle uuror 'ie-ilor noasre anerioare, Aces cor& luminos a fos
idenifica de oculi%i cu cor&ul
asral,
8
Des&re aceas! com&ara-ie# a se 'edea *edru de Plaon,
244
a3un*e s! ne des&rindem de &!m+n, Aceasa ese $n'!-!ura da! de 'ersurile &e care
ocmai le0am amini,
Prin &rece&ul? $n#rnea('te de la alimentele de care i'am vor-it, sunem sf!ui-i s!
mic%or!m In ru&ul nosru im&uri!-ile care 'in de la maerie, Ele ne &oruncesc s!
urm!m &urific!ri sfine %i s! dob+ndim !ria care ne une%e cu :eul# ad!u*+nd cu'ine
cu sub$n-eles? #olosindu'i 3udecata la tot ce i'ar putea #i de #olos pentru puri#icarea i
eli-erarea su#letului
1
!
$n sf+r%i# &oeul ne cere s! red!m esen-ei noasre omene%i forma sa de&lin! %i
&erfec!# %i &enru aceasa rebuie s! ne l!s!m condu%i de Inteligena desv,rit din
$nalt! E"&rim+ndu0se $n felul acesa# &oeul ne desco&er! oa! esen-a naurii omene%i#
deosebe%e ordinul %i ran*ul &!r-ilor ce o com&un? cea care 3udec! %i conduce ese
&recum 'i(iiul# iar cea care ascul! ese asemenea carului,
Acese 'ersuri $i $n'a-! &e cei ce 'or s! $n-elea*! simbolurile &ia*oricilor# c! o da! cu
sr!duin-a &enru &racicarea 'iru-ii %i cunoa%erea ade'!rului# rebuie a'u *ri3! %i de
cor&ul luminos# cor& numi de Oracole >carul subil al sufleului nosru>
5
,
FAde'!rul %i 'iruea sun &urific!rile sufleului ineli*enB absinen-a de la anumie feluri de carne
cur!-! $nin!rile maeriei# %i $m&iedic! cor&ul subil al sufleului s! se amesece %i s! se confunde cu
ru&ul &!m+nesc %i murior, Purific!rile care urm!resc s! $nde&!re(e %i s! cure-e influen-ele &rimie
de aces cor& subil# %i s! $n!reasc! for-a di'in! ins&ira! 0adic! &uerea &e care Dumne(eu ne0a
d!rui0o %i care ne d! !ria de a ne dea%a %i a ne $nde&!ra de &!m+n 0 &un ca&! acesei eliber!ri a
sufleului# care ese $ns!%i sco&ul filo(ofiei,
5@!r! $ndoial!# Hierocles face alu(ie aici de Oracolele sacre sau la Oracolele chaldeene &e care le
men-ionea(! %i $n raaul
5<6
Pitagora
Or# aceas! &urificare a3un*e &+n! la 1ran! %i b!uur!# %i la orice are le*!ur! cu ru&ul
murior# c!ci $n aces ru& se afl! cor&ul luminos care insufl! 'ia-! ru&ului ne$nsufle-i
%i &!srea(! armonia alc!uirii sale,
Cor&ul nemaerial cores&unde unei anumie forme de 'ia-!B el d! na%ere 'ie-ii aflae in
maerie# %i aceas! 'ia-! face ca animaliaea &ierioare s! fie $nrea*! %i &erfec!,
Alc!ui! dinr0o 'ia-! ira-ional! %i dinr0un ru& murior# aceas! animaliae ese o
ima*ine a omului# care ese forma dinr0o esen-! ra-ional! %i dinr0un cor& nemaerial
4
,
Penru c! noi sunem oameni# rebuie s! ne $n*ri3im de cele dou! esen-e alc!uioare
ale fiin-ei noasre# &urific+ndu0le %i &erfec-ion+ndu0le &ori'i naurii fiec!reia, De
&ild!# sufleului ra-ional# ca &are ra-ional!# i se &ori'e%e &urificarea &rin ade'!rul da
de cunoa%ere# dar ca &uere ce &oae s! alea*! $nre dou! &!reri diferie# i se &ori'e%e
mai de*rab! 'iruea dre&ei 3udec!-i,
$nr0ade'!r# fiind $n(esra-i de naur! cu $nsu%irea de a conem&la lucrurile di'ine %i de
a le or+ndui &e cele &!m+ne%i# noi a'em ne'oie de ade'!r &enru &rimele# %i de
'iruea dre&ei 3udec!-i &enru cele
s!u Despre Providen! Acese oracole# &use $n circula-ie de un eur* c1aldean $n e&oca lui Marcus
Aurelius# erau un amesec de docrine &ia*orice# &laoniciene# soice %i orienale# un ade'!ra sisem
de *no(! &!*+n!,
FSufleul &oseda un cor& s&iriual sau luminos mai $naine de a 'eni s! $nsufle-easc! un ru& murior,
Or# cum aces ru& murior are un fel de 'ia-!# Hierocles consider! c! aceas! 'ia-! s&ecial! ese efecul
cor&ului subil care um&le ru&ul nosru &!m+nesc, $n aces fel ru&ul murior# alc!ui din 'ia-! ira-io0
nal! %i din maerie# re&re(in! o ima*ine a esen-ei umane# adic! a sufleului %i a cor&ului s&iriual, 5<L
Imnurile sacre
din urm!B $n felul acesa# 'om &uea a3un*e s! conem&l!m lucrurile 'e%nice %i s! ne
folosim de lucrurile 'remelnice,
Dac! $n aceas! dubl! daorie r!m+nem credincio%i fa-! de Di'iniae# 'om reu%i s!
domolim umulul nesocoin-ei, Esen-a noasr! ra-ional! rebuie &urifica! de aceas!
nesocoin-!# ocmai &enru c! de ea se ali&e%e sufleul nosru aunci c+nd 'ine la
na%ere,
$nruc+ cor&ului nosru luminos i0a fos aa%a un ru& murior# noi rebuie s! &urific!m
cor&ul nosru luminos %i de aces ru& &ierior# %i s!0l eliber!m de $nclina-iile &e care le
are &enru acesa, C+ &ri'e%e cor&ul 'ial
4
# acesa rebuie &urifica urm+nd le*ile
sfine %i riurile sacre, $ns! aceas! &urificare ese oarecum mai cor&oral!# ea folosin0
du0se de elemene maeriale ca s! lecuiasc! cor&ul 'ial# s!0l for-e(e s! se se&are de
maerie# %i s!0l $nal-e s&re -inuul eera &enru a re*!si fericirea s!rii sale ori*inare,
To ceea ce se face 0 $nr0un fel demn de S!&+nul Di'in %i f!r! nici o $n%el!ciune
0&enru &urificarea acesui cor&# se face &ori'i re*ulilor 'iru-ii %i ade'!rului
5
,
FPrin cor& 'ial sau &si1ic rebuie s! se $n-elea*! aici cor&ul luminos care e"isa $nainea ru&ului nosru
&!m+nesc, Aceas! e"&resie de corp psihic se $n+lne%e la Sf, Pa'el# Corint!, H/# dar Hierocles
folose%e aces cu'+n $nr0un sens conrar, Hierocles 'orbe%e de cor&ul luminos &e care $l o&une
ru&ului maerial# $n im& ce Sf, Pa'el nume%e vital sau psihic ru&ul &!m+nesc %i murior &e care0l
o&une cor&ului *lorifica, N
5
Hierocles# 'orbindu0ne aici de riurile sacre ce rebuie $m&linie $ntr'un
#el demn de &tp,nul Divin i #r $nelciune, &are s! fi 'ru s! fac! o disinc-ie $nre eur*ie %i ma*ie,
Ai una %i cealal! sun ba(ae &e &rinci&iul c! >asem!n!orul ara*e asem!n!orul %i ac-ionea(! asu&ra
lui,>
247
Pitagora
$nr0ade'!r# &urific!rile sufleului ra-ional folosesc deo&ori'! %i carului luminosB cu
a3uorul lor# aces car de'ine $nari&a %i nu &une nici un fel de sa'il! $n calea $n!l-!rii
sufleului s&re $n!l-imi, Cel mai bun mi3loc de a face s!0i creasc! ari&i ese de a0l
obi%nui s! se de&!re(e $nceul cu $nceul de oae lucrurile &!m+ne%i# de a0l obi%nui
cu lucrurile nemaeriale# de a0l cur!-a de oae mi(eriile de care s0a um&lu aunci c+nd
s0a uni cu ru&ul maerial, Prin &racica aceasa# cor&ul luminos se re'i*orea(! $nr0o
oarecare m!sur!# se adun! $n el $nsu%i# se um&le de !rie di'in!# %i se a&ro&ie de
&erfec-iunea inelecual! a sufleului
4
,
>Esen-a sufleului uni'ersal ese u%or de arasB ea &oae fi f!cu! &re(en! cu u%urin-! $n orice lucru
dis&us s+0i &rimeasc! lucrarea# %i s! &arici&e oric+ de &u-in la &uerea sa>
.Ploin# En,I/2,F
Sco&ul eur*iei era de a ne ar!a $n orice lucru afiniaea sim&aeic! ce face din lumea $nrea*! un
sin*ur o armonios# de a ne uni asfel cu ineli*en-a care a crea ordinea uni'ersal! %i de a ne face s!
lucr!m $m&reun! cu ea# a+ c+ ne s! in &uin-!# la &!srarea acesei ordini di'ine, Penru a u%ura
aceas! sarcin!# eur*ia f!cea &osibil! le*!ura cu fiin-ele su&erioare, Ma*ia# din conr!# se mul-umea
cel mai adesea s!0l &un! &e om $n conac cu s&iriele inferioare %i rele, $n orice ca(# ac-iunea sa nu era
$nodeauna binef!c!oare, Aarlaanii se ser'eau de &rocedeele ei ca s! fac! r!u oamenilor# s!0i $n%ele
sau s!0i $ns&!im+ne, Teur*ia 'oia s! fac!F din oameni :eiB ma*ia nu urm!rea dec+ s+0i afunde din ce
$n ce mai mul $n maerie, Prima se afla $n slu3ba Ineli*en-eiB a doua nu c!ua dec+ s! s+rneasc!
&aimile,
F>Ai cine ar fi $n sare de cea mai &ura cu*eare dac! nu cel care# c!+nd s&re fiecare lucru numai cu
a3uorul *+ndului# f!r! a se slu3i de oc1ii s!i &enru a *+ndi %i f!r! a c1ema $n s&ri3inul ra-ionamenului
'reo &erce&-ie a sim-urilor sale# dar care# folosindu0se numai de *+ndirea &ur!# s0ar sr!dui s!
urm!reasc! &ura %i sin*ura esen-! a ade'!raelor lucruri# 5<O
Imnurile sacre
Dar cum ar &uea absinen-a de la anumie alimene s! aib! asemenea efeceD Penru
cei ce 'or s! se desfac! de lucrurile 'remelnice# $nfr+narea com&le! de la anumie
alimene# %i mai ales de la cele care a-+-! sim-urile# ese o cale s&re &urificare, Ia! de
ce# $n &rece&ele simbolice ni se &orunce%e s! ne ab-inem de la anumie m+nc!ri,
$nfr+narea &rescris! are $naine de oae un sens *eneral foare im&oran# dar ea se
&oae# a&lica $nocmai %i la ca(urile &ariculare aminie de acese &rece&e,
Asfel# c+nd ni se s&une? >S! nu m!n+nci marice de animal># aces &rece& ne o&re%e#
$nre oae celelale lucruri de &e &!m+n# de la un anumi lucru %i# de fa&# unul dinre
cele mai ne$nsemnae, Dar dac! $l 'om cercea sub mul-imea de $n-elesuri dae de
&rofun(imea s&iriului &ia*oric# 'om $n-ele*e# din aceas! sin*ur! &ild!# c! rebuie s!
ne $nfr+n!m de la o ce ne0ar &uea face s! rec!dem $n na%ere,
Asfel# ferindu0ne s! folosim ca 1ran! ceea ce ese o&ri# 'om a'ea *ri3!# le*a de
&urificarea cor&ului nosru luminos# s! $n-ele*em cum se cu'ine aces &rim &rece&
4
,
La fel sau lucrurile %i cu al doilea &rece&? >S! nu m!n+nci inima
5
>, El ne a'eri(ea(!
se&ar+ndu0se asfel c+ mai mul cu &uin-! de urec1ile %i de oc1ii s!i# %i# &enru a s&une $nr0un cu'+n#
de ru&ul $nre*# care nu face dec+ s! ulbure sufleul %i s!0i $m&iedice dob+ndirea ade'!rului %i
$n-ele&ciunii# ori de c+e ori inr! $n le*!ur! cu eleD Un asfel de om# o# Simmias# n0ar fi cel care ar
ain*e# dac! cine'a ar &uea s! o ain*!# e"isen-a esen-ial!D> .Plaon# *edru"!
F>$n &rece&ele simbolice nu rebuie nici s! dis&re-uim liera &enru a re-ine numai sensul fi*ura# %i nici
s! ne*li3!m $n-elesul ascuns &enru a re-ine liera> .A,Dacier2,
5
E"&resia# a nu m,nca inima!, &are s! fie $m&rumua din 5iada, C+nul HHI/# 'ersul 45O, Aces
&rece&# a nu m,nca inima,
5<7
Pitagora
$naine de oae c! nu rebuie s! ne l!s!m &rad! m+niei# %i abia $n al doilea r+nd ne
sf!uie%e s! ne ab-inem de la a m+nca aceas! &are o&ri!,
Ne 'om e"&lica $n acela%i fel &rece&ul ce ne $ndeamn! >s! ne $nfr+n!m de la carnea
animalelor moare din &ricina bolii,> El ne &orunce%e# $n sens *eneral# s! ne
$nde&!r!m ne$n+r(ia de naura murioare# %i ne s&une deo&ori'! s! nu ne 1r!nim cu
carnea animalelor ne&ori'ie &enru sacrificii,
Se cu'ine# a%adar# ca $n &rece&ele simbolice s! se obser'e a+ $n-elesul f!-i% c+ %i
$n-elesul ascuns# c!ci numai &rin &unerea In &racic! a sensului direc &uem a3un*e la
$n-ele*erea 3us! a sensului mai $nal cu&rins $n acese &rece&e,
S! mai aminim c! 'ersurile ne $nf!-i%ea(! $n doar c+e'a cu'ine mi3locul de a ne
ridica la fa&e dinre cele mai $nale, S&un+ndu0ne? $n#rnea('te de la alimente
1
, ese
ca %i cum ne0ar s&une s! ne $nde&!r!m de ru&urile 'icioase %i murioare# $nruc+ nu
ese cu &uin-! s! ne ab-inem de la oae alimenele# &oeul adau*!? $n#r,nea('te de la
alimentele de care i'am vor-it, %i ara! locul unde a 'orbi des&re tot ce ar putea #i de
#olos pentru puri#icarea i eli-erarea su#letului, c!ci absinen-a de la m+nc!rile o&rie
ne face s! a'em# &rin frumuse-ea
$nseamn!# scrie Dio*ene Laer-iu# >C! nu rebuie s! e la%i co&le%i de rise-e %i de *ri3i>, Trise-ea era
considera! de &ia*orici un senimen ne*ai' de care omul rebuie s! se &!(easc!,
PCare erau acese alimene iner(iseD >$n afar! de carne %i 'in# Pia*ora iner(icea orice m+nc!ri care
&roduceau ulbur!ri, El recomanda de asemenea $nfr+narea de la alimenele care ar fi &uu $m&iedica
puterea noasr! divinatorie, s0au care ar fi &uu fi d!un!oare &uri!-ii sufleului# casi!-ii %i $nclina-iei
s&re cum&!are %i 'irue> .Iambli=os# +it!P.th!"! 56C
Imnurile sacre
cor&ului nosru luminos# o aen-ie de&lin! afla! In armonie cu un sufle &urifica %i
elibera de &iedicile maeriei, Iar *ri3a &enru aceas! $nfr+nare &oeul o $ncredin-ea(!
discern!m+nului ra-iunii noasre# ca fiind sin*ura faculae ce ar &uea a'ea# &enru
cor&ul nosru luminos# o afec-iune afla! $n armonie cu &uriaea sufleului nosru,
Ia! &enru ce &oeul nume%e aces discern!m+n vi(itiu inteligent, c!ci el a fos crea
de naur! ocmai &enru a conduce carul, El ese numi inteligent, $n caliae de &uere a
sufleului ra-ional# %i vi(itiu, &enru c! el s!&+ne%e %i conduce carul, Sufleul
conem&l! c+m&ia de ade'!r ca %i cum ar &ri'i &rinr0un un oc1iB %i &rin faculaea ce ii
-ine loc de m+ini# el -ine sr+ns 1!-urile ru&ului ce $i ese aa%a# $l $ndrea&! c!re sine#
asfel $nc+ sufleul s! a3un*! s! conem&le $n $nre*ime di'inul %i s! de'in! asemenea
:eului
4
,
NAces oc1i ese ineli*en-aB faculaea care -ine loc de m+ini ese 'iruea deliberai'!, Penru a
$n-ele*e mai bine e"&lica-ia &e care o d! Hierocles miului lui @edru# rebuie s! ne aminim mai $n+i
ce s&une Plaon? >S! &resu&une a%adar# s&une el# c! sufleul ese asemenea for-ei combinae a unui
aela3 $nari&a %i a unui 'i(iiu, To-i caii %i 'i(iii :eilor sun buni %i de ras! bun!B cei ai alor fiin-e nu
sun &ur s+n*e, La noi# conduc!orul aela3ului ese cel care $i conduce &e cei doi r!&a%iB $n &lus# unul
din ace%i doi cai ese frumos %i de ras! aleas!# iar cel!lal n!r!'a% %i de ras! inferioar!, $n mod necesar#
conducerea aela3ului nosru ese o sarcin! ane'oioas!,>
Penru Hierocles# 'i(iiul ese ineli*en-a# &area s&iriual! %i ra-ional! a sufleului, Carul# sau aela3ul
$nari&a# ese cor&ul subil sau luminos &e care $l conduce ineli*en-a, Cei doi cai sun &area ira-ional!
%i &!ima%! a sufleului nosru, Caii de la carul /eilor sun buni# &enru c! nimic din ce $nseamn!
e"ces# 'iciu# sau maerie &ierioare nu se a&ro&ie de Di'iniae, Dar animalele de la carul omului nu
sun cai &ur s+n*e, Ei
564
Pitagora
Acesa e sco&ul *eneral al $nfr+n!rii %i bunurile la care 'rea ea s! ne conduc!, C+
&ri'e%e &rescri&-iile &ri'ioare la ca(urile &ariculare# acesea au fos $nf!-i%ae &rin
formule sacre $n docrina secre!
4
, Acese formule urm!reau anumie infr+n!ri# cum ar
fi de &ild!? >Ab-ine0e s! m!n+nci boabele &lanei care se c1eam! bob
5
#>P!(e%e0e s!
m!n+nci carnea
sun ameseca-i# unul e bun# cel!lal e n!r!'a%# %i de aceea conducerea carului ese o reab! dificil!,
Prin amesecul s!u cu maeria# orice sufle ese su&us# &e de o &are# dorin-elor &!c!oase &e care
maeria le de%ea&! $n elB %i# &e de al! &are# &rin ori*inea sa cereasc!# el ese &lin de dorin-e sfine
care $l $nal-!, Ineli*en-a ese cea care rebuie s! s!&+neasc! bine for-ele o&use ale aela3ului# c!ci dac!
'e1iculul $nari&a se &r!bu%e%e la &!m+n $n loc s! se $nal-e s&re :ei# ese &enru c! 'i(iiul nu %ie s!0l
conduc!# adic! s! a3un*! la conem&la-ie, Sufleul $i urmea(! &e :ei %i de'ine asemenea lor c+nd cei
doi cai se su&un 'i(iiului# adic! aunci c+nd &area ira-ional! a sufleului se las! condus! de ra-iune,
Dar sufleul care nu $i urmea(! &e :ei se &r!bu%e%e la &!m+n du&! ce %i0a &ierdu ari&ile# %i re$nce&e
un ciclu de noi na%eri,
FAcese senin-e sacre re&re(enau o &are a e(oterismului &ia*oric, Al!uri de &rinci&iul de auoriae
afirma &rin declara-ia? 9aestrul a spus'o, &ia*oricii &osedau &+n! la cel mai $nal ni'el no-iunea de
e(oterism! Con'in%i fiind c! cuno%in-ele inelecuale rebuie s! r!m+n! &ri'ile*iul celor care a'eau o
-inu! moral! suficien de ele'a! &enru a le da ceriudinea c! nu le 'or folosi &enru a face r!u# ei %i0
au im&us s! nu fac! &ublice $n'!-!urile &e care le ransmieau ade&-ilor lor, P!srarea celui mai ad+nc
secre a fos &osibil! daori! fa&ului c! dici&olii lui Pia*ora &ri'eau %iin-a %i filo(ofia ca &e un bun
sacru %i di'in $ncredin-a de Maesrul lor &rin revelaie!
5
Prece&ul A-ine'te de la -o- a fos# $nc! din anic1iae iner&rea $n mod diferi, Penru unii#
Pia*ora iner(icea com&le aceas! le*um!B &enru al-ii# aces $n-ele&# de&are de a o iner(ice# o
m+nca el $nsu%i, Nu se cunoa%e cu e"aciae sensul simbolic al acesui &rece&, Unii &reind c! &rin
bob# care era folosi $n im&ul 'o!rilor# Pia*ora iner(icea func-iile 565
Imnurile sacre
animalelor moare din &ricina bolilor>, Ele urm!reau fie s! ocroeasc! anumie s&ecii#
c+nd de &ild! iner(iceau? >$nfr+nea(!0e# dinre &e%i# s! m!n+nci ro%ioar!
4
# >Ab-ine0e#
dinre animalele ce r!iesc &e &!m+n# s! m!n+nci cuare animal# dinre &!s!rile
cerului# cuare (bur!oare># fie s! iner(ic! anumie &!r-i# ca aunci c+nd &orunceau?
>Nu 'ei m+nca nici inima# nici ca&ul>
5
,
@iecare din acese $nfr+n!ri e"&rima ou%i sco&ul des!'+r%i al &urific!rii
8
, $nr0ade'!r#
$ndemn+ndu0ne ca &rinr0o absinen-! ru&easc! s! ne li&sim de cuare sau cuare 1ran!
din &ricina anumior &ro&rie!-i fi(ice# acese &rece&e urm!reau de fa& s!0l &urifice &e
om de orice &ornire s&re ce ese &ierior# %i s!0l fac! s! se $noarc! s&re sine $nsu%i# s!
&!r!seasc! aces -inu su&us na%erii %i mor-ii# %i s!0%i ia (borul s&re C+m&iile 0li(ee %i
s&re eerul luminos %i &ur,
$nruc+ &ia*oricii doreau ca aces urcu% $n absinen-! s! se fac! cu r+nduial!# se
&o $n+lni la
ci'ile# ma*israurile %i ale sarcini de ordin democraic,[ Al-ii# consider+nd bobul# a c!rui i3! nu
&re(in! noduri# dre& emblema na%erii liniare# considerau c! Pia*ora iner(icea &rin aces simbol o
ceea ce &uea deermina sufleele s! 'in! la na%ere# adic! s! le ara*! &e &!m+n# s! le $nc1id! %i s! le
re-in! $nr0un ru& murior, Al-ii $n sf+r%i nu 'edeau $n aceas! inerdic-ie dec+ o sim&l! &o'a-! de a se
$nfr+na de la &l!cerile Afrodiei,
MA nu m,nca roioar &are s! fi 'ru s! $nsemne? renun-! la orice m+nie# nu '!rsa s+n*e# c!ci ro%ioar!
are culoarea m+niei %i a s+n*elui,
2
A nu manca capul $nsemna de fa&? nu0-i $m&o'!ra minea cu un lucru e"cesi' care s0o e&ui(e(e,
8
@iecare simbol sau inerdic-ie &aricular! 'i(a acela%i sco& ca %i simbolurile *enerale,
253
Pitagora
ei anumie &rece&e simbolice care# la &rima 'edere# &ar s! se conra(ic!, De &ild!#
&rece&ul? >Ab-ine0e s! m!n+nci inima># &are a se conra(ice cu cel? >$nfr+nea(!0e s!0
m!n+nci animale># numai dac! nu se 'a ar!a lim&ede c! &rimul ese recomanda
$nce&!orilor $nru absinen-!# iar cel de0al doilea celor $mbun!!-i-i, O&rirea de la
consumul unor &!r-i de animale e nefolosioare aunci c+nd aceasa &ri'e%e animalul
$nre*
4
,
Aceas! inerdic-ie de a ucide animale %i de a se 1r!ni cu carnea lor se e"indea# du&! unii# la oae
rasele animaleB du&! al-ii# ea se resr+n*ea numai la cele &rin care sufleul omenesc rebuia s! reac! $n
cursul re$ncarn!rilor sale, Pia*oricii# scrie Se"us Em&iricus# considerau c! animalele se $nrudesc cu
oamenii# o a%a cum oamenii se $nrudeau cu :eii# &enru c! sufleele uuror fiin-elor erau &!r-i din
sufleul uni'ersal, A ucide un animal $nsemna a e face 'ino'a de nedre&ae %i
necredin-!,
Docrina $nrudirii uuror fiin-elor 'ii formea(! ba(a discursului lui Pia*ora $n 9etamor#o(a a0H/0a
de O'idiu, El &ro&o'!duie%e res&ecul &enru 'ia-!# ab-inerea de la carnea de animale %i iner(icerea
sacrificiilor s+n*eroase, El sf!uie%e &e oameni s! se 1r!neasc!# ca $n im&urile /+rsei de aur# cu
frucele &!m+nului, Al!da! &uri# oamenii au a3uns re&a la cru(imea ce caraceri(ea(! s!lbaica
noasr! /+rs! de fier, Ei au $nce&u &rin a ucide animalele s!lbaiceB a&oi# &enru a se &uea 1r!ni# au
recu la animalele domesice, Aceas! de&rindere de a ucide animale l0a condus re&a &e om la
dis&re-ul &enru 'ia-a omeneasc!# iar urmarea fireasc! a acesui fa& a fos c! oamenii au a3uns s! se
ucid! unii &e al-ii,
$n Iambli=os ca %i $n Pluar1# $n+lnim o docrin! asem!n!oare, Hierocles &are s! ne s&un! aici c!
novicele nu se ab-inea com&le de la carnea animalelor# c! se &ueau 1r!ni cu anumie s&ecii# dar c! cei
per#eci &racicau un re*im 'e*earian ri*uros, >Cei ce duc o 'ia-! &ia*oric!# nu m!n+nc! nici un fel
de carne %i absolu nimic din ce ar &uea a'ea 'ia-!B %i sin*uri dinre o-i oamenii# ei nu beau 'in>
.Ale"is2, 56<
Imnurile sacre
Se cu'ine# a%adar# s! se dea o aen-ie s&ori! %irului de $nfr+n!ri $nf!-i%ae $n acese
'ersuri, $n#r,nea('te de la alimente, ni se s&une mai $n+i, Ai ca %i cum cine'a ar fi
$nreba? >De la ce fel de alimeneD># se adau*!? De care i'am vor-it! A&oi# ca %i cum
s0ar fi insisa asu&ra $m&re3ur!rilor $n care &ia*oricii au 'orbi des&re aceas!
&roblem! %i asu&ra &!r-ii din $n'!-!ura radi-ional! ce se refer! la ab-inerea de la
anumie alimene# se s&une? de la tot ce i'ar putea #i de #olos pentru puri#icarea i
eli-erarea su#letului, ar!+nd asfel c! &urific!rile sun condi-ia esen-ial! a eliber!rii
sufleului,
Or# &urific!rile cerue &enru sufleul ra-ional sun %iin-ele maemaice# iar eliberarea
ce $l face s! se des&rind! de le*!urile &!m+ne%i se ob-ine &rin dialecic!# adic! &rin
des!'+r%ia 'i(iune a esen-ei fiin-elor
4
, Prin urmare# dac! &oeul a s&us la sin*u0
4
Penru Pia*ora# ca %i &enru Plaon# dialecica $nsemna ara de a $n'!-a s! cuno%i, >Ade'!raul
filo(of ese cel al c!rui s&iri &oae a3un*e .&rin dialecic!2 la cunoa%erea a ceea ce ese 'e%nic %i
nesc1imb!or,,, Gine de naura lui s! iubeasc! cu &asiune %iin-a# c!ci numai ea $i &oae de('!lui
aceas! esen-! eern! %i imuabil!# afla! dincolo de 'icisiudinile na%erii %i mor-ii, Cel care iube%e cu
ade'!ra %iin-a# as&ir! $n mod firesc la @iin-!B el nu se o&re%e la aceas! muliudine de lucruri care nu
sun dec+ a&arene# $%i urmea(! neab!u drumul# nu se o&re%e s! iubeasc! $naine de a fi $n-eles
esen-a fiec!rui lucru# &rin acea &are a sufleului .ineli*en-a2 care ese ca&abil! s! &!rund! &+n! la
esen-!# s! se uneasc! cu ea $nr0o acu&lare cu ade'!ra di'in!# %i s! dea na%ere ineli*en-ei %i
ade'!rului# du&! care 'a a3un*e la cunoa%erea @iin-ei# 'a r!i la s+nul ei o ade'!ra! 'ia-!# %i 'a fi $n
sf+r%i elibera> .Plaon# 5epu-lica"!
Penru a se &re*!i &enru dialecic!# adic! &enru e"erci-iul ineli*en-ei &ure# rebuia mai $n+i s! se
sudie(e %iin-ele maemaice# c!ci numai acese %iin-e aflae $nre lucrurile
566
Pitagora
Iar eli-erarea su#letului, ese &enru c! la aceas! eliberare se a3un*e &rinr0o sin*ur!
%iin-!# in im& ce puri#icrile se dob+ndesc &rin maemaici care cu&rind o mul-ime de
%iin-e,
De aceea rebuie s! se r+nduiasc! %i &enru cor&ul luminos &rescri&-ii asem!n!oare
celor ce urm!resc &urificarea sufleului %i i(b!'irea sa, Ese necesar ca &urific!rilor
maemaice s! li se adau*e &urific!rile iniiaice# iar dialecicii eliberaoare a sufleului
s! i se adau* 'i(iunea sacr! ce $l &oae $n!l-a
4
, Purific!rile iniiaice %i disci&linele
sacre sun menie s! cure-e %i s! des!'+r%easc! carul s&iriual al sufleului ra-ional# s!0l
se&are de ne0'ia-a maeriei# %i s!0l &re*!easc! &enru a inra a%a cum se cu'ine
cor&orale i cele necorporale &o s! des&rind! s&iriul de lucrurile sensibile i s-l &oare &+n! la
fiin-ele ineli*ibile, >Geomeria are ca obiec cunoa%erea a ceea ce e"is! din odeauna# %i nicidecum a
ceea ce se na%e %i moare,,, Ea ara*e sufleul c!re ade'!r %i formea(! $n el acel s&iri filo(ofic care
$nal-! &ri'irile noasre s&re lucrurile di'ine> .Plaon# 5epu-lica"!
$n afar! de maemaic!# &ia*oricii mai sudiau medicina# mu(ica# asronomia# ec, Des&re definirea
dialecicii care# f!r! iner'en-ia 'reunui sim-# se &oae ridica &rin ra-iune &+n! la esen-a lucrurilor#
des&re felul $n care ea reu%e%e s! des&rind! sufleul din mla%ina $n care se afl! %i s!0l conduc! &+n! la
esen-a binelui# a se 'edea Plaon# 5epu-lica!
Cenru &urificarea cor&ului luminos# rebuie deci s! se foloseasc! mi3loace asem!n!oare celor la care
se a&elea(! &enru &urificarea sufleului $nsu%i, Or# &enru a &urifica sufleul# se folosesc %iin-ele# iar
&enru a0l elibera# se face u( de dialecic!, Penru a &urifica cor&ul s&iriual# rebuie deci s! se recur*!
la ini-ieri ce cores&und analo*ic %iin-elor# %i# &enru a0l des&rinde %i a0i &ermie s! se $nal-e asemenea
unui car s&re ade'!raa sa &arie# rebuie s! se ain*! ulimul *rad de ini-iere 0 de&lina 'i(iune# care
cores&unde sco&ului final al dialecicii, 56L
Imnurile sacre
$n comuniaea s&irielor &ure, Nu ese $n*!dui ca ce ese im&ur s! se uneasc! cu ce
ese &ur
4
, Ai du&! cum sufleul rebuie s! se $m&odobeasc! cu 'irue %i cunoa%ere
&enru a a3un*e s! semene cu cei ce oric+nd &oar! aceas! dubl! &odoab!# o a%a#
rebuie s! ne sr!duim s! &urific!m cor&ul luminos %i s!0l descoorosim de ceea ce ese
maerial# &enru a0i $nlesni unirea cu cor&urile eerae
5
, C!ci asem!narea ese cea care
face ca lucrurile s! se uneasc!# $n im& ce neasem!narea le face s! se se&are,
Aceasa ese meoda filo(ofic! des!'+r%i!
8
da! de &ia*orici# sin*ura meod! ce
conduce la &erfec-ionarea armonioas! %i conform! cu naura omului $nre*, Cel ce se
$n*ri3e%e numai de sufleul s!u %i ui! de cor&ul luminos# nu &urific! omul $nre*B iar
cel ce crede c! nu rebuie s! se $n*ri3easc! dec+ de aces cor& f!r! a se &reocu&a %i de
sufle# sau care *+nde%e c! *ri3a fa-! de cor&ul luminos 'a &urificn
FCf, Plaon# *edon!
9Acese cor&uri eerae sun asrele sau :eii nemuriori# %i fiecare sufle care s0a &urifica# s&une
imaios, se $nal-! la asrul care $i ese hr(it!
FAceas! meod! de filo(ofie &erfec! urm!rea s! uneasc! filo(ofia# care &urific! sufleul# cu ara
riurilor sacre sau iniiaice# care &urific! cor&ul luminos, Meoda &reconi(a! de Hierocles# &are a fi o
$noarcere la conce&-iile celui mai 'ec1i &ia*orism, S&re sf+r%iul sec, al0/0lea# o sc1ism! &are s! fi
di'i(a socie!-ile &ia*orice, Unele# numie acusmatice, urm!reau s! cu&rind! la s+nul lor numai
membri credincio%i %i cucerniciB ele indeau s! asi*ure Ordinului o 'ia-! s&iriual! mai de*rab!
ini-iaic! dec+ filo(ofic!, Celelale# f!r! s! fi abandona com&le &racicile reli*ioase# se sr!duiau
$naine de orice s! forme(e oameni de %iin-!, Hierocles &are s! reia aici# $m&leind filo(ofia cu arele
riurilor sacre# 'ec1ea radi-ie &ia*oric!,
56M
Pitagora
%i sufleul f!r! ca acesa s! fac! ce'a &rin el $nsu%i# acela 'a s!'+r%i aceea%i *re%eal!,
$ns! cel ce d! a+ sufleului c+ %i cor&ului luminos aen-ia cu'eni!# se des!'+r%e%e &e
de0a0nre*ulB dar &enru a a3un*e la aceas! -in!# filo(ofia rebuie s! se uneasc! cu ara
riurilor sacre
4
,
Se obser'! lesne c! dac! se se&ar! s&iriul filo(ofic de riurile sacre# acesea nu 'or
mai a'ea aceea%i &uere,
$nr0ade'!r# dinre oae lucrurile care &arici&! la des!'+r%irea &erfec-ion!rii noasre#
unele au fos desco&erie de s&iriul filo(ofic# iar alele ne0au fos dae de 'iruea
ini-iaic! care urmea(! s&iriului filo(ofic, Or# 'iruea ini-iaic! ese ac-iunea de &u0
rificare a cor&ului nosru luminos# asfel $nc+# ra&ora la ansamblul $nre*ii filo(ofii#
&area conem&lai'! s! &remear*! $nodeauna &!r-ii &racice# a%a cum fa&a rebuie s!
urme(e %i s! se su&un! *+ndului,
E"is! dou! feluri de filo(ofie &racic!? una ese moral!# cealal! ini-iaic!, Prima ne
&urific!# &rin mi3locirea 'iru-ilor# de nesocoin-!# iar a doua ne eliberea(!# &rin ara
riualurilor sacre# de ilu(iile
JPurific!rile ini-iaice ac-ionau asu&ra sufleului %i nu asu&ra Di'ini!-ii# c!ci nu Di'iniaea cobora
s&re sufleul care o in'oca# ci sufleul era cel care# &urific+ndu0se# se $n!l-a &+n! la eaB ini-ierile
urm!reau $ndeosebi &urificarea cor&ului luminos, Dac! sufleul ar fi sin*ur# el n0ar a'ea ne'oie dec+
de filo(ofie# adic! de cunoa%erea ade'!rului, Cum $ns! el ese uni cu un corp luminos, el rebuie#
&rinr0un re*im cores&un(!or %i &rin riualurile Miserelor# s!0l &!sre(e $n &uriaea sa ori*inar!# c!ci
aces corp astral ne 'ine din cel mai &ur eer %i o acolo rebuie s! ne conduc!, Cor&ul luminos de'ine
din ce $n ce mai subil &rin disci&lina clar'i(iunii %i ilumin!rii .Cf,Por&1)r# De M)sf,#4442, 56O
Imnurile sacre
'enind de la maerie
4
, Le*ile ce *u'ernea(! o coleci'iae sun o frumoas! &ild! de
filo(ofie moral!# iar ceremoniile sacre sun o reu%i! do'ad! de filo(ofie ini-iaic!,
/+rful cel mai $nal al filo(ofiei oale ese s&iriul conem&lai'B s&iriul moral -ine
mi3locul# %i a&oi 'ine s&iriul ini-iaic, Primul 3oac!# $n ra&or cu celelale dou!# rolul
oc1iuluiB cele dou! care $i succed au# fa-! de &rimul# o sarcin! asem!n!oare m+inii %i
&iciorului, Dar oae rei sun a+ de sr+ns le*ae# $nc+ oricare dinre ele ar fi
im&erfec sau c1iar nefolosior f!r! celelale5, Ia! moi'ul &enru care rebuie
0adunae $nr0un sin*ur o cunoa%erea care desco&er! ade'!rul# faculaea ce d!
na%ere 'iru-ii# %i &uerea care d! &uriaea# asfel ca ac-iunea moral! s! fie &e &ori'a
s&iriului care comand!# %i ca $m&linirea riurilor sacre s! fie $n armonie cu s&iriul %i
morala,
Acesa ese sco&ul disci&linei &ia*orice? s! ne dea ari&i &enru a ne &uea $m&!r!%i
din bunurile di'ine# asfel $nc+# aunci c+nd 'a 'eni momenul mor-ii# l!s+nd &e
&!m+n ru&ul nosru murior %i
PAra ini-iaic! urm!rea s! ac-ione(e asu&ra ima*ina-iei# s! o lini%easc!# s!0i su*ere(e 'i(iuni
&urificaoare# %i s!0i ofere emeiuri &enru a o $ndre&a s&re conem&la-ie, A%adar# &urific!rile ini-iaice
se adresau mai ales 'iru-ii ima*inai'e a sufleului, Du&! cum ara ini-iaic! reu%ea s! lini%easc! ima0
*ina-ia &urifica!# ceremoniile reli*ioase# care se desf!%urau $n ora%e# &ooleau s&iriul mul-imilor %i le
ofereau s&ecacole menie ca &rin frumuse-ea lor s! le $noarc! cu *+ndul la Dumne(eu# %i s! le dea
sim-ul armonios al ordinii,
5
>Conem&la-ia ese nefolosioare f!r! &uriaea %i &racica 'iru-ilor, Li&si! de sens ese %i &racicarea
'iru-ilor f!r! conem&la-ie %i f!r! &uriaeB %i# $n sf+r%i# &uriaea ese inuil! dac! conem&la-ia nu o
$nsufle-e%e %i nu o conduce# %i dac! &racica 'iru-ilor nu o $nso-e%e %i nu o sus-ine> .A, Dacier2,
567
Pitagora
des&uindu0ne de o ceea ce $nseamn! naura sa &ierioare# noi s! fim# &recum ale-ii
lu&ei &enru filo(ofie# *aa &enru marea c!l!orie cereasc!
4
, Aunci 'om re*!si sarea
noasr! ori*inar! %i 'om fi $ndumne(ei-i# a+ c+ le ese $n*!dui oamenilor s! de'in!
:ei
5
, Ese ceea ce ne $nf!-i%ea(! 'ersurile urm!oare,
F>Cei care au r!i $n dre&ae %i credin-!# nu au a se eme de nimic du&! moareB dim&ori'!# lor le ese
f!*!dui! o fericire di'in!, Precum ale-ii $ncununa-i doar du&! ce au ob-inu 'icoria# oamenii buni
*+ndesc c! &re-ul 'iru-ii nu le 'a fi acorda dec+ du&! moare,,, Nici unul dinre cei care s0au dedica
c!u!rii %i conem&l!rii ade'!rului nu %i0a &uu &ooli &e &!m+n dorin-ele nesf+r%ie ale sufleului#
&enru c! ru&ul $nunec! ra-iunea %i o $n'!luie ca o &+cl! *roas!, Asemenea &!s!rii care0%i ridic! oc1ii
s&re cer# $n-ele&-ii# ner!bd!ori s!0%i ia (borul din ru& %i din lume &enru a a3un*e $nr0un -inu minuna
%i ferici# $%i eliberea(! s&iriul de lucrurile rec!oare %i cau! s!0l fac! mai u%or %i mai &urB &enru ei#
filo(ofia ese un studiu i o pregtire pentru moarte !"lutar#, Cons.ad(poll0.
$
%eii n-ar putea s! nu ia amine la cel ce se c!(ne%e s! de'in! dre& %i s! fie# &rin &racica 'iru-ii#
at,t de asemntor Divinitii c,t $i este $ngduit unui om! Con'in%i c! sufleul nosru ese nemurior#
'om mer*e $nodeauna &e calea ce duce s&re $nal# %i ne 'om $nc1ina oa! &uerea &enru a &racica
dre&aea %i $n-ele&ciunea, $n felul acesa# 'om fi $m&!ca-i cu noi $n%ine %i cu :eiiB %i# du&! ce 'om
dob+ndi r!s&laa cu'eni! &enru &racicarea 'iru-ii# 'om fi ferici-i ca ni%e ale-i 'icorio%i ce sun
&ura-i $n riumf .Plaon# 5epu-lica"! Du&! Por&1)r# &rinci&iul care ordona oa! 'ia-a &ia*oricilor#
a+ $n ceea ce rebuia $m&lini c+ %i $n ceea ce rebuia e'ia# se re(uma la &rece&ul care# &enru ei#
$nsemna ra-iunea su&rem! a filo(ofiei? a urma pe /eu, %i a a3un*e asfel s! r!ie%i uni cu el# a e
$ndumne(ei, >Noi de'enim mai buni# s&une Pluar1# aunci c+nd ne a&ro&iem de (ei,> 5LC
/ERSURILE LHH0LHHI
2ar dup ce, prsindu-!i trupul, te vei nl!a in li&erul eter,
6ei fi precum un )eu* nemuritor, etern, de-a pururi &iruitor al mor!ii.
A%a ara! sf+r%iul cel mai frumos al suferin-elor noasre, Aceasa ese# cum s&une
Plaon# marea lu&! %i marea n!de3de care ni se0a%ern $naine
4
, Acesa ese rodul
des!'+r%i al filo(ofieiB acesa ese sco&ul su&rem al arei ini-iaice %i sacre
5
? a0i $n!l-a
NKN $n *edon, Plaon ne 'orbe%e des&re aceas! lu&! %i des&re aceas! s&eran-!, >$n 'iruea a ceea ce
ocmai am afirma# s&une Socrae lui Simmias# rebuie ca o-i s! &arici&e $nc! din aceas! 'ia-! la
$n-ele&ciune %i la 'irue? #rumoas $ntr'adevr este rsplata ce ne ateapt, i mare sperana
#gduitB! Hierocles# $n loc de rsplata luptei, 'orbe%e doar de lupt!
9Ara ini-iaic! %i sacr! urm!rea s! &urifice co&ul luminos# s! fac! mai u%or sufleul cu care acesa era
uni# %i s!0i u%ure(e $n!l-area la :ei, Penru a se &erfec-iona $n $nre*ime# omul rebuia# a%a cum a s&us
Hierocles# s! uneasc! filo(ofia cu ara riurilor sacre, @ilo(ofia &urific! ineli*en-aB riurile sacre
faciliea(! dob+ndirea 'iru-ii &rinr0o asce(! misic! %i un re*im cores&un(!or, Iambli=os# $n De
9.st!, nume%e aceas!
5L4
Pitagora
%ia0i conduce la ade'!raele bunuri &e cei ce au urma neab!u-i calea 'iru-ii# a0i i(b!'i
de c1inurile &!m+ne%i ca dinr0o $nuneca! &e%er! 'ie-ii maeriale# a0i ridica &+n! la
s&lendorii luminii eerae# %i a0i conduce la insulele Preaferici-ilor
4
,
Lor le ese 1!r!(i! r!s&laa $ndumne(ei-ii# c!ci nim!nui alcui'a nu $i ese $n*!dui s!
a3un*! al!uri de (ei# dec+ numai celui care a cuceri $n sufleul s!u ade'!rul %i
'iruea# %i care a dob+ndi &enru carul s!u s&iriual &uriaea, A3uns In felul acesa
s!n!os %i $nre*# el ese re&us $n sarea sa &rimordial!# c!ci s0a re*!si &e sine $nsu%i
unindu0se cu drea&a ra-iune# a recunoscu ordinea di'in! a uni'ersului# %i a desco&eri#
a+ c+ $i ese $n*!dui omului s! o fac!# &e creaorul lumii uni'ersale,
Du&! ce s0a &urifica# el a de'eni asemenea fiin-elor care &rin naura lor n0au c!(u
nicic+nd $n na%ereB el s0a uni &rin ineli*en-! cu aces To# %i s0a ridica &+n! la :eul
$nsu%i, Dar cum aces om are un cor& luminos ce $i ese da de la naur!# el are ne'oie
de un loc unde s!0l &oa! a%e(a ca &e un asru, Or# -inuul cel mai &ori'i &enru un
cor& cu o asfel de naur! se $ninde $n s&a-iul sublunar#
ar! sacr! teurgie, >%i aceas! ar!# s&une el# Pia*ora a $n'!-a0o de la e*i&eni>, Teur*ia era %iin-a de a
de'eni (eu# iar unirea eur*ic!# $nsemna unirea ac-iunii omene%i cu 'oin-a di'in! care &ermie omului
s! lucre(e $m&reun! cu Dumne(eu,
Ara ini-iaic!# &rin elemenul sacramenal al riurilor %i formulelor# %i &rin disci&lina facul!-ilor
miserioase# am&lifica 'ia-a &rofund! a sufleului# $i a&rindea ima*ina-ia# $i inensifica clar'i(iunea# $i
o-elea 'oin-a# $l &unea $n conac cu &uerile ocule# $i $m&linea ne'oile reli*ioase %i misice %i $l f!cea
ca&abil s! comunice cu fiin-ele su&erioare,
4
Descrierea acesor insule ale Preaferici-ilor &oae fi $n+lni! la Pindar# Ol.pm!, Homer# Od.s!, Plaon#
*edru %i Hesiod, 5L5
Imnurile sacre
$nruc+ aces loc se afl! deasu&ra celui ocu&a de ru&urile murioare# %i dedesubul
s&a-iului locui de fiin-ele cere%i, Pia*oricii $l numesc eterul li-er, eter, &enru c! ese
un cor& nemaerial %i 'e%nicB li-er, &enru c! ese liber de &aimile %i de ulbur!rile ce
'in de la maerie
4
,
Ce 'a de'eni# a%adar# cel ce 'a reu%i s! a3un*! acoloD /a fi ceea ce ii f!*!duiesc acese
'ersuri# adic! un (eu nemuritor, 'a de'eni asemenea :eilor nemuriori des&re care s0a
'orbi la $nce&uul acesui &oem# dar nu un (eu nemurior &rin naura lui, C!ci cum ar
fi cu &uin-! ca cel ce nu a $naina
>70terul li-er ese s&a-iul care se $ninde sub lun!, Aici 'in s! locuiasc! sufleele care au meria s! fie
&urificae %i eliberae din ciclul rena%erilor# dar care sun $nc! susce&ibile s! decad! $n na%ere, :eii
cere%i locuiesc deasu&ra %i nu coboar! nicioda!,
Lucan# $n *arsala, H# men-ionea(! o&inia soicilor referioare la aces subiec? >$nre cerul $nsela %i
$nunericul ce $ncon3oar! &!m+nul# se *!se%e s!la%ul semi(eilor, Acea 'irue ne&ierioare care# $n
'ia-a lor murioare# le0a &!sra sufleul cura# $i $nal-! $n sferele cere%i>,
Descrierea &!m+nului &ur &e care Plaon o face $n *edon, &are a fi mai de*rab! o ima*ine a strii $n
care se *!se%e un sufle omenesc elibera# dec+ 'i(iunea unui loc $n care acesa r!ie%e, Dar aces loc
&oae fi $n acela%i im& simbolic %i real, Penru Hierocles# locul afla $n s&a-iul sublunar con'ine de
minune sufleelor eliberae daori! ran*ului lor, Inferioare &rin naura lor :eilor nemuriori# dar
su&erioare oric!ror ale fiin-e &!m+ne%i# ele rebuie s! locuiasc! $nr0un -inu su&erior &!m+nului dar
inferior asrelor# ceea ce 'rea s! $nsemne c! ele r!iesc nr0o sare inermediar! $nre :eii cere%i %i
oamenii de &e &!m+n,
Se s&une c! Pia*ora# care era considera un geniu, cobor+se din lun! &enru a re'ela oamenilor
ade'!raa docrin! %i a le ar!a calea sal'!rii .Cf, Iambli=os# +it!P.th!"!
5L8
Pitagora
In 'irue %i care nu a urm!ri $ndumne(eirea dec+ de un anumi im&# s! a3un*! e*alul
celor ce sun de0a &ururi ceea ce sunD
Cum aces lucru ese e'iden# &oeul adau*! la 'ersul? vei #i precum un (euI nemuritor,
cu'inele etern, i de'a pururi -iruitor al morii, &enru a da de $n-eles c! la aceas!
$ndumne(eire nu se a3un*e dec+ &rin $nl!urarea a o ce ese 'remelnic %i murior $n
noi# c!ci aceas! di'in! r!s&la! nu ese ineren! naurii %i esen-ei umane# ci el ese
rodul des!'+r%irii re&ae a omului
4
,
Ar fi# a%adar# ca o a reia cae*orie de (ei# un fel de semi(eiB ei sun nemuritori c+nd se
$nal-!# %i muritori c+nd coboar!, Ei sun In mod necesar inferiori Eroilor *lorifica-i#
c!ci ulimii cunosc $nodeauna &e S!&+nul Di'in# $n im& ce &rimii cad uneori $n
uiare, Nu ese cu &uin-! ca aceas! a reia cae*orie de (ei# de%i de'eni! &erfec!# s!
fie mai &resus de a doua# sau c1iar s! de'in! e*al! cu &rima, Dar ea r!m+ne 'e%nic
asemenea cu &rima# de%i ese r+ndui! du&! a doua, Asem!narea &e care oamenii o &o
a'ea cu :eii cere%i ese mai naural! %i mai a&ro&ia! de des!'+r%ire la Eroii afla-i &e
ran*ul al doilea,
NFN>Aceas! &romisiune de $ndumne(eire# scrie A, Delae# seam!n! mul cu unele credin-e reli*ioase
foare 'ec1i, Em&edocle $n'!-a c!# du&! &rima lor $ncarnare# sufleele care s0au &urifica com&le
rec+nd &rin sarea de medic# &oe sacru sau &rofe# se $norc &rinre Nemuriori %i de'in :ei, El $nsu%i#
$n s!ri de e"alare# se numea (eu nemuritor, de'a pururi -iruitor al morii! Aceas! e"&resie &are s! fi
fos un fel de formul! sacr! sau de &arol! ma*ic!# &rin care defuncul $%i afirma demniaea %i dre&ul
s!u la &aradis>, @ormule asem!n!oare au fos desco&erie &e morminele ini-ia-ilor orfici, 5L<
Imnurile sacre
Asfel# &enru oae fiin-ele ra-ionale nu e"is! dec+ o sin*ur! &erfec-iune? asem!narea
cu :eul# creaorul lumii uni'ersale, La fiin-ele cere%i# aceas! asem!nare d!inuie
$nodeauna %i $n acela%i felB la fiin-ele eerice ferme
4
# ea durea(! mereu# dar nu $n
acela%i felB %i# $n sf+r%i# la fiin-ele eerice menie &rin naura lor s! coboare %i s!
locuiasc! &e &!m+n# ea nu d!inuie $nodeauna %i nici $n acela%i fel, Dar dac! cine'a ar
face# din &rima cae*orie de :ei %i din asem!narea lor &erfec! cu Di'iniaea modelul
&e care rebuie s!0l urme(e fiin-ele din al doilea %i din al reilea ran*# %i din asem!narea
cu fiin-ele din ran*ul secund# modelul de urma &enru fiin-ele din a reia cae*orie#
acela ar &roceda cum se cu'ine %i s0ar do'edi $n-ele&,
Gelul nosru nu ese doar acela de a a3un*e asemenea :eului# ci de a urma modelul
asem!n!rii &erfece sau mi3locii &e care o au cu :eul fiin-ele din &rimul %i din al doilea
ran*, Proced+nd asfel# c1iar dac! nu 'om &uea a3un*e la o asem!nare la fel de
&erfec! ca cea a fiin-elor su&erioare# o 'om &uea dob+ndi cel &u-in &e cea care se 'a
&ori'i cel mai bine &ro&riei noasre nauriB %i &rin $nsu%i fa&ul c! 'om cunoa%e
m!sura esen-ei noasre %i c! o 'om $ndura f!r! s! ne &l+n*em# noi ne 'om bucura de
roadele des!'+r%ie ale 'iru-ii
5
,
NFNAcese fiin-e eerice ferme sun 0roii glori#icai) &!sr!ndu0%i $nodeauna naura lor# ei nu coboar!
nicic+nd s! $nsufle-easc! un ru& murior, @iin-ele eerice menie &rin naura lor s! coboare &e &!m+n
sun sufleele oamenilor,
9>Hierocles# scrie Dacier# $ncearc! s! console(e aici sufleul care dore%e s! fie asemenea lui
Dumne(eu# %i $i ara! c!# $n ciuda fa&ului c! nu 'a a3un*e la &erfeca asem!nare &e care o au cu
Di'iniaea fiin-ele su&erioare# adic! /eii nemuritori %i
5L6
Pitagora
Cea mai $nal! 'irue ese de a ne &!sra $n 1oarele rasae &enru noi $n ordinea lumii#
$n s+nul c!reia oae lucrurile au fos r+nduie %i aran3ae &e cae*orii# %i de a ne su&une
le*ilor Pro'iden-ei &rin care oae lucrurile# &ori'i 'iru-ii
0roii glori#icai, dac! 'a reu%i s! dob+ndeasc! $nrea*a asem!nare de care ese $n sare# el nu 'a &ierde
nimic din fericirea sa# &enru c! el are# ca %i fiin-ele mai &erfece# o ceea ce $i ese &ro&riu# o ceea ce
se &ori'e%e naurii sale,> Tou%i# aceas! considera-ie &oae fi 'alabil! doar &enru sarea noasr!
acual!# c!ci# &urific+ndu0se din ce $n ce mai mul# omul de'ine ca&abil# du&! &!rerea unor &ia*orici#
s! se $nal-e &+n! la ran*ul de *eniu# a&oi la ran*ul de erou# %i c1iar la ran*ul de (eu,
>Marele sco& al Miserelor# scrie @abre dFOli'e# era de a0i $n'!-a &e ini-ia-i &osibiliaea unirii omului
cu Dumne(eu# %i de a le ar!a mi3loacele necesare &enru $m&linirea acesui lucru, Toae ini-ierile# oae
docrinele miolo*ice nu indeau dec+ s! u%ure(e sufleul de a&!sarea maeriei# s! $l cure-e# s! $l
lumine(e &rin sr!lucirea ineli*en-ei# asfel $nc+# seos de bunuri s&iriuale %i elibera din ciclul
rena%erilor# acesa s! se &oa! $n!l-a &+n! la sursa e"isen-ei sale,
Dac! se cerceea(! cu aen-ie diferiele cule care au domina sau care domin! $nc! &e &!m+n# se 'a
'edea c! ele nu au fos animae de un al s&iri, Cunoa%erea @iin-ei fiin-elor a fos oferi! &reuindeni
dre& ermen ulim al $n-ele&ciuniiB asem!narea cu ea# dre& limia &erfec-iuniiB iar &l!cerea s&iriual!#
dre& obiecul uuror dorin-elor %i -elul uuror sr!duin-elor>,
Socrae# $n *edon, &are s! fac! alu(ie la aceas! ransformare a oamenilor $n Genii? >N!d!3duiesc#
s&une el# s! m+ $n+lnesc dincolo cu oameni mai buni dec+ cei de aici# de &e &!m+n,> Dar de%i s0a
sr!dui $n im&ul 'ie-ii sale s! de'in! $n-ele&# Socrae nu %ie $nc! dac! &urarea lui &!m+neasc! $i 'a
&ermie s! merie o asfel de r!s&la!# %i de aceea el adau*!? >Dar ou%i nu cue( s!0mi e"&rim aceas!
n!de3de, Dar c! eu 'a rebui s! mer* la :ei# s!&+ni cu des!'+r%ire buni# care $mi 'or face dre&ae#
aceasa $ndr!(nesc s! 3ur>, 5LL
Imnurile sacre
lor &ariculare# au fos c!l!u(ie s&re binele care le ese &ro&riu
4
,
NFNDesinul nosru &e &!m+n ese de a fi om# iar fericirea noasr! &e &!m+n# ese de a fi om &erfec,
Or# a+ im& c+ sunem oameni# numai prin asemnare ne &uem ridica la ran*ul de Eroi sau de :ei#
sau &uem cobor$ la ran*ul de animale li&sie de ra-iune, A%adar# &enru a ne smul*e din 'ia-a
&!m+neasc! %i a ne &re*!i &enru cel mai $nal desin# rebuie s! dob+ndim oa! $n-ele&ciunea %i oa!
&leniudinea &e care o com&or! desinul nosru de om# c!ci numai omul &erfec ese $n sare# du&!
moare sa# s! r!iasc! &e un &lan su&erior, $n'!-+ndu0ne o ceea ce rebuie s! $m&linim &enru a de'eni
oameni &erfec-i# Imnurile sacre ne &re*!esc# *ra-ie unei 'ie-i sfine %i &ure# &enru admierea noasr!
$n r+ndul Eroilor %i :eilor, Dar# $naine de a fi (ei# rebuie s! fim oameni %i mai ales oameni &erfec-i,
5LM
EPILOG
Acesa ese comenariul &e care am *!si de cu'iin-! s! $l facem des&re Imnurile sacre!
El cu&rinde# $n bun! &are# o 'edere de ansamblu a docrinei &ia*oricilor,
Nu am &uu s! urm!m# $n e"&lica-ia noasr!# scurimea %i conci(ia 'ersurilor# c!ci am
fi l!sa s! se &iard! nenum!raele $n-elesuri ale acesor frumoase &rece&eB dar nici nu
am &uu# &e de al! &are# s! ne $nindem &+n! la a $nf!-i%a $nrea*a filo(ofie a lui
Pia*ora# c!ci am fi de&!%i limia acesui comenariu, Ci a rebui# a+ c+ ne0a sa $n
&uin-!# s! ada&!m m!sura e"&lica-iilor noasre la necesiaea unei $n-ele*eri mai
ad+nci a acesor 'ersuri# $nf!-i%+nd din &rinci&alele $n'!-!uri ale &ia*oricilor numai
&e acelea care ar fi &uu u%ura iner&rearea lor,
$nr0ade'!r# Imnurile sacre nu sun alce'a dec+ e"&resia celei mai $nale filo(ofii
&ia*oriceB ele sun un ade'!ra re(uma al $n'!-!urilor lor esen-iale# cu&rin(+nd
elemenele de &erfec-iune &e care oamenii# a'+nd de3a $ncrusa! $n sufle 'ocea di'in!#
5LO
Imnurile sacre
le0au a%ernu $n scris &enru a0i $n'!-a &e cei ce 'or 'eni du&! ei,
Puem s&une c! ele sun cea mai frumoas! &odoab! a noble-ei omului# c! nu sun doar
cu'inele de neuia ale unui sin*ur om# ci c! $nruc1i&ea(! docrina $nre*ului cor& al
&ia*oricilor# %i# a%a cum ele $nsele o &roclam!# &rece&ele comune ale uuror
comuni!-ilor lor,
Ia! de ce# &enru ei de'enise un obicei sf+n
4
# ca# $n fiecare diminea-! $naine de a se
scula %i $n fiecare sear! $naine de a adormi# s! ascule cu e'la'ie acese 'ersuri %i s! le
ascule ca &e ade'!0
lSe s&une c! aces obicei a fos insiui de Pia*ora $nsu%i, Din scrierile lui Cicero# Hora-iu# Seneca#
ec, reiese c! erau numero%i cei care se conformau acesui obicei, Galien $nsu%i s&une c! $n fiecare (i#
diminea-a %i seara# el reciea 'ersurile &ia*oricilor# %i c! a&oi le s&unea &e de ros, >La sf+r%iul (ilei#
scrie A,Delae# cel mai '+rsnic membru al Ordinului lua cu'+nul &enru a e"&une $n fa-a uuror
anumie $ndemnuri, El re(uma daoriile ce!-eanului# %i aminea cu scru&ulo(iae &rece&ele
referioare la &ieaea reli*ioas! %i filial!>,
>Du&! cin!# s&une Iambli=os $n +it!P.th!, care rebuia s! se $nc1eie $naine de a&usul soarelui#
&ia*oricii se reuneau &enru lecur!, Cel mai '+rsnic &re(ida adunarea %i ale*ea ceea ce rebuia s!
cieasc! cel mai +n!r>,
>Penru cel care sudia(! credin-ele omene%i# s&une E, Har'e# marele meri al lui Pia*ora ese acela
de a fi cl!di &e el $nsu%i o Eiseric!,,, Anic1iaea nu l0a cunoscu &e Hrisos &enru a $n-ele*e &e
de&lin semnifica-ia cu'+nului biseric!? o asociere de suflee reunie nu doar $nr0o aceea%i credin-!# ci
%i $nr0o aceea%i 'ia-! e"erioar!, @onda! $n Ialia# Eiserica &ia*oric! n0a $n+r(ia s!0%i e"ind!
&reuindeni influen-a# reu%ind s! o e"ercie %i s! o men-in! 'reme $ndelun*a!, Trei caracerisici au
reu%i s! o im&un!? o eolo*ie ele'a! %i misic!# o moral! se'er! %i asceic!# un mare s&iri de fra0
erniae>,
5L7
Pitagora
ruri de ne!*!dui ale $n-ele&ciunii &ia*orice# $n a%a fel $nc+# &rin ne$ncea! media-ie
asu&ra $n-elesului lor# s! a3un*! ei $n%i%i $nruc1i&area 'ie a $n'!-!urii di'ine &e care o
e"&rim! Imnurile sacre!
Ai aceasa 'a rebui s! facem %i noi &enru a a3un*e ca# $nr0o bun! (i# s! sim-im
$nre*ul lor folos,
MONf\ CE]5 AOHA